'r'[.".].:"r ::::'..

li.!._ r.....j;:

ROMANIA

George V Grigore

^.ROM-INTOP

.ahvdb-# Ey',ir.ow.arl

ffi$e/aa;"aS'trs #isw&*o"

Editura Stefadina 2018

Coperta 1 - Aqa ardtaharta Romdniei Mari in anul 1919.

Coperta 4 - Autorul George V Grigore, in rolul lui Zalmoxis, dinteaserul filmului ,,Zalmoxis" (septembrie 2016 realizator DanielRoxin)

Toate drepturile asupra editiei revin autorului

Descrlerea CIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiGRIGORE, GEORGE V.

Rominia - in top / George V. Grigore. - Bucuregti : Stefadina, 2018lsBN 978-606-94658-5-1

008929

,t{arta Romfrniei Marfoo bijuterie unicat creatl din'aur, argint ;i pietre prefioase de citre

Victoria Geutskens, bijutier din Alba Iulia

Rominia qi Carteu recordurilor

Dacd avem o comunicare pe mdsura secolului XXI (satelifi, mediuvirtual, etc.) trebuia sd avem qi o Carte a Recordt rilor la nivel mondial(Guinness World Records). Aceasta are deja o istorie de mai bine de

.jurndtate de secol. Ideea de a publica o astfel de carte i-a venit in 1951

irlandezului sir Hugh Beaver. Astdzi, o noui edi{ie a Cdr{ii Recordurilorapare anual, cu recordurile aduse la zi. F,a conline o colec{ie recunoscutdinternalional de recorduri mondiale, cuprinz6nd intre coperJile sale atAt

performan{e umane c6t qi fenomene extreme ale lurnii naturale. Cartea insine deline un record mondial: cea mai v6ndutd serie de carte care define

drepturi de autori. Cartea Recordurilor este astizi, dupd Biblie, cea mai

cunoscutS carte din lurne. Deqi Carteq Recordurilor are o istorie de

aproape 60 de ani, prezen\a RomAniei ?n paginile ei este ntult ntai recenti,RomAnia a intrat prima datd in Cartecr Recordurilor in anul 1986 9i a

adunat de atunci p6nd astdzi aproape 40 de recorduri. O cincirne dintreaceste recorduri romdneqti au fost stabilite in ultirnul an. Dar, cu toate

acestea, nu toate recordurile sunt incluse in celebra carte, ci doaromologate de cdtre World Record Academy. Mai jos se afl5 listaesenlializatd a principalelor recorduri rornAneqti omologate interna{ional:

1. Sportivi romAtti care au intrat in faimoasa enciclopedie:Iolanda Balaq - a rdmas neinvinsd timp de 10 ani la sdritura in

indllirne, tirnp in care a obtinut I42 de victorii consecutive;Mihaela Melinte - cea mai lungd aruncare a ciocanului;Lia Manoliu - longevitate olimpicS;Ghi{6 Mureqan - cel mai inalt jucdtor din NBA;Helmuth Duckadam - a apdrat consecutiv patru penalty-uri in finala

Cupei Campionilor Europeni din 1986;

Constantina DitrA - cea mai in vdrstd campioand olimpicd de maratondin istorie. La Jocurile Olimpice de Vard din 2008 a cAqtigat proba de

rnaraton la vArsta de 38 de ani. Antrenorul ei, Valeriu Tomescu, avea doar32 de ani qi dejine recordul pentru cel mai tAndr antrenor al uneicampioane olimpice de maraton;

Nadia Comdneci - cele mai multe note de 10 oblinute la o singuriedi{ie a Jocurilor Olimpice. Este vorba de cele 7 note de 10 oblinute in1976, la Montreal. inainte de 1976 nimeni nu ob{inuse nota 10 la uneveniment olimpic. in plus, ziua de 18 iulie ( I 8 iLrlie 1976 este ziuain care

Nadia a ob{inut, la 14 ani, primul punctaj de 10 din istoria JocurilorOlimpice) a fost declaratd ,,Ziua Recordr.n"ilor Mondiale".

2. Cel mai lung poem de dragoste: ,,Luceafdrttl" lui Mihai Eminescu,cu cele 98 de strof'e ale sale.

3. Cei rnai mr.rlJi participanJi la o hord tradi{ional6: 13.828 de oltenidin oragul Slatina au ?ntins cea rnai mare hori cts ocazia sdrbdtoriina{ionale a Unirii qi totodatS zilele municipiului.

4. Cea mai lungd scrisoare adresatd lui Moq Crdciun: a fost scrisi de

elevii bra;oveni ?n decembrie 2008 pe o rold de hArtie mdsurdnd

413,8 metri lungirne qi 37 rnetri ldlime. 2110 elevi cu vArste cuprinse intre8 gi 14 ani qi-au agternut pe hArtie cererile catre Mog Crdciun.

5. Cei mai mulli Moqi Crdciun care ddruiesc: au participat3.939 de

moqi care au dlruit dulciuri tirnp de 30 de minute, in Bucureqti, in data de

21 decembrie 2008.6. Cea rnai tdndri interpretd de succes: Cleopatra Stratan a ob{inut

acest titlu in 2008 datoritd realizdrilor sale unice: cea mai tAnara interpretdcare a inregistrat un album; cea mai tAn5rd interpretd intr-un concert live(avea 3 ani c6nd a sus{inut un concert de 2 ore); cea mai bine platiti tAn6rb

artistd; cel mai t6nar interpret care a primit trei premii MTV; cea maitAndrd interpretd care a inregistrat un hit na{ional (piesi situatd pe locul Iin topurile nafionale).

7. Cea mai mare imbr6{iqare: a avut loc in 2009, la Alba-lulia, gi au

participat 9.758 de persoane. La imbrd{iqare a participat qi qeful statnlui,Traiarr BIsescu.

8. Cea mai mare prajiturS de comemorare: este vorba despre o colivSpreparatd in 2008 care cdntdrea 5 tone gi avea peste 50 de metri pdtrati.Coliva a fost preparati intr-o unitate militard din Braqov, iar la realizareaei au lucrat timp de 24 de ore 10 bucatari militari. Coliva a fost Iicutepentru comemorarea tuturor sfin{ilor qi a fost irnpdrfita credincioqilorveni{i la moaqtele Sfdntului Andrei.

9. Cel mai mare gulaq: a fost preparat in 2001 de opt bucStari bihoreniqi servit locuitorilor din oraqul Salonta. Gulaqul a c6ntdrit 7,3 tone.

10. Cel mai greu totl cu frigca qi fructe din luure: a fost preparat indecembrie 2008, in Bucureqti, qi cAntdrea 2Bl kg. A fost servitbucuregtenilor din parte Prirnariei Capitalei qi a unui producdtor de lactate.

11. Cel mai lung cArnat afumat din lume: a fost realizat in decembrie2008 gi a mdsurat 392 de metri. C6rnatul a fost de tip cabanos qi a fostimplrfit bucureqtenilor care au asistat la omologarea recordului.

L0 L1

12. Cel mai lung lant de prezervative: a fost realizat in 28 octombrie2007 de cdtre 1.683 de participanli care au legat irnpreund 25.773 de

lrlczervative construind un lan! ce mdsoard 3.269,46 metri. Prin aceastd

irc[iune organizatorii au dorit sd tragd un semnal de alarmd asuprapcricolului HIV/SIDA in rdndul tinerilor rom6ni. Lanlul a fost inceput larrlir l2 de cdtre Loredana Groza.

13. Cei mai mulJi oarneni care danseazi simultan pe aceeaqi piesS: alirst stabilit in2001 de cdtre 2600 tArgoviqteni care au dansat simultan tirnptlc 6 minute pe rnelodia ,,Follow the lider" (The Soca Boys). Majoritatearlarrsatorilor au fost elevi ai qcolilor din Tdrgovigte.

14. Cel mai de succes antrenor din lume: a fost desemnat in 2007Octavian Belu, fostul antrenor al echipei nalionale de gimnastici a

l{ornAniei. Octavian Belu are in palmares 16 medalii olimpice de aur qi unIotal de 279 de medalii la Campionatele Mondiale, Cantpionateleliuropene qi Jocurile Olimpice.

15. Cea mai de succes antrenoare din lurne: a fost desenrnatii in 2008Mariana Bitang, fosta antreuoare a echipei na{ionale dc girtrtasticit it

ItornAniei, care deJine un palmares de 19 medalii olirnpice qi altc 152

rnedalii cucerite la Campionatele Mondiale qi Europene de girrrnastica.16. Cele rnai multe penalty-uri consecutive apdrate: record deJinLrt de

lbstul portar al Stelei, Helmuth Duckadam. in 1986, in finala CupeiCarrrpionilor Europeni, disputatd impotriva Barcelonei, Duckadam a apdratloate cele patru penalty-uri, iar Steaua a cAqtigat trofeul.

17. Cel rnai lung tneci de baschet din lurne: a avut loc in perioada2-5 august 2007 qi a fost jucat de cdtre sibieni tirnp de B0 de ore. Meciul a

inceput joi,2 august la ora l1:00, qi s-a terminat duminicd, 5 augnst, oral9:00. Nici un jucitor nu a avut voie sd pdrdseascd terenul, ei put6nd lua opauzd de 15 minute la fiecare 180 minute jucate. in timpul meciului s-aurnarcat 10.043 de putrcte.

18. Cea rnai tdnbrd persoand care a sdrit de la 4.000 de metri cuparaguta, in tarrdem: sdritura a avut loc in 2006 qi a fost realizatd de citre ot6ndra sibiancS de doar 9 ani.

19. Cea mai mare icoand pictatd pe sticld: record delinut din 2004 de

cdtre Aurelia Bobocel care a pictat o icoand pe sticld incdlzitd reprezentdnd

,,Cina cea de taind". Pictura are 2 metri lungime gi 1,08 metri indlJirne, iarsticla are 5 centimetri grosime.

20. Cel rnai inalt ou din lunre: cel nrai irralt ou din lume a fost realizatirr 2009. Oul are J,25 metri ?ndlfinre, un dianretru de 4,6 rnetri qi o greutate

de 1.800 de lcilograrne qi a fost sfin{it la Suceava de citre un sobor de

preo{i.21. Palatul Parlamentului de{ine trei recorduri: cea mai mare, cea mai

scumpd qi cea mai grea clddire administrativd din lume. Palatul proiectatde arhitectul Anca Petrescu, cu o suprafa{d de 330.000 de metri pdtrafi,este cea mai rnare clSdire administrativ5, pentru uz civil din lume. Este

construit din 700 tone metrice de o{el qi bronz, un milion rnetri cubi de

marmurd, 3,5 tone metrice de sticl6, gi 900.000 metri cubi de lemn. Palatula fbst construit in intregime din materiale rom6neqti scumpe qi de bunS

calitate. Este qi cea mai scumpd clddire administrativa din lume, estimatdin 2006 la aproximativ 4 miliarde de dolari.

22. Cea mai lungd trend a unei rochii de mireasS: recordul este de

1.579 metri qi a fost stabilit in 2009 la E-Mariage Fest. Rochia cdntdreqte

aproape 300 liilograme.23. Cele mai multe agrafe de birou lipite de fatd: record stabilit in

2001 de bucureqteanul Aurel Rdileanu (40 de ani). Acesta a reuqit, datoritdabifitalilor sale magnetice, sd linb pe fald 61 agrafe de birou timp de

5 secunde.24. Sdritura cu paraquta de la cea mai mare indl{ime a unei femei

insdrcinatb qi operatl de inimS: femeia a sirit de la 1.100 de metri, iarrecordul a fbst omologatin2007.

25. Cea mai lungb cunund de ceapa impletitd: cununa avea o lunginrede 4.518 metri gi a fost rcalizald de cdtre satenii din cornuna sdldjeandPcrioci. 400 de sdteni au lucrat la ea timp de 5 zile qi au impletitaploxirnaliv 45.000 de cepe, cu o greutate totald de 40 de tone.

26. Cele mai multe portrete robot prin telefon : record oblinut in2004de Gogr,r Neagoe pentru cd a realizat l2B de caricaturi, portrete printelefon, numai pe baza nnei scurte convorbiri telefonice cu subiectul pe

viu. De ,,Ziua Romdniei", pe I decembrie 2007 a intrat din nou in CarteaRecordurilor dupb ce a creat o peliculS de film cinetnatografic de 2000 de

metri pe care sunt desenate peste 1.300.000 de caricaturi cu personalitdJidin RomAnia sau din strdindtate. Gogu Neagoe este membru al AsocialieiCaricoturiStilor Profesictnisti din Romdnia din 2006, iar din anul 2008 este

membru al Asocia{iei Internalionale de Arte Plastice UNESCO dinGermania. A participat la numeroase festivaluri na{ionale qi interna{ionalede picturd pi caricaturd, iar lucrdrile sale se afld in colec{ii particulare dinRom6nia qi din strdir-rdtate.

27 . Cel mai rnare graffiti din lume: desenul are 550 de metri qi a fostrcalizat,in2007, de 570 de persoane, printre care gi vedete din RomAnia.

12 13

28. Cea rnai mare pictura din lume: record apdrut in edijia din 2008 a(lir{ii Recordurilor qi realizat de citre tinerii pictori de la liceul Nicolae'|<lnitza din Bucureqti. Pdnza are 3,6 kilornetri qi a fost pictatd de 800 de

c,levi. Tema aleasi de elevi a fost o grhdini cu flori.29. Cea mai mare halba de bere: record din 2009 pentru o halbi

labricatdin Tirniqoara. Halbaare o capacitate de 11.000 litri, o greutate de

2.5 tone, 6 rnetri indl{irne qi e frcutd din ojel inoxidabil.30. Preqedintele care a rdspuns cel mai rapid unei solicitdri din partea

runui cetdJean: in aprilie 2008 pregedintele Traian Bdsescu a r[spuns in mai

lruJin de doud ore unei solicitdri pentru acordarea rnedaliei ,,Steatnlktmdniei" profesorului Liviu Librescu, ucis in atacul de la UniversitateaVirginia Tech (SUA).

31. Guvernatorul care a stat cel nai mult la conducerea unei bincicentrale: Mugur Isdrescu a oblinut acest record in 2009. in vArstd clc (r0 tlcani (atunci), Isdrescu a coordonat politicile ecouourice ale Ilotnittici dilrrultirnii 19 ani (atunci). El are acum 69 de ani (n. 1949) Ei sc allir pc itcccitqii

pozilie.32 Cea rnai mai bdtrand Inama din lurne. La 16 ianttarie 2005, ea a

adus pe lume pe F,liza Maria Bogdaua Iliescu qi a intrat in ,,CarteaRecordurilor" cti titlul de cea rnai bdtrAni mam5. Adriana iliescu (n.31rnai 1938, Craiova) este nn fost profesor universitar de literaturd romAnS;iautoare de poveqti pentru copii.

Seria poate continua, pentru cd intre timp au mai apdrut ;i allicarnpioni...

Presa din SUA: ,oEste Romiinia ceu maifrumoasd lurd a Europei?Chiur ar putea Ji!"

,,Romdnia poate.fi consideratd cea mai frutnoasd {ard din Etffope",sns{inea in anul 2017 celebra publicafie americand ,,T|rc Hffington Post".Potenlialul turistic al tdrii noastre a fost elogiat intr-un articol publicat de

.iurnalista Patti Morrow, blogger, fotograf qi jurnalist specializat incildtorii, care s-a declarat impresionat6, printre altele, de Transfrgdrdqan,arhitectura cosmopolitd din Bucureqti, bisericile fortificate din'lransilvania qi de castelele Bran EiPeleq. in articolulintitulat ,,Is Rornanict

Etu'ope's Prettiest Counlry? It ,lusl Might Be" (,,Este RomAnia cea maifi'umoasl lard a Europei? Chiar ar putca l'i"), Patti Morrow a elogiat rnai

rnulte obiective turistice ale RonrAnici. .,ltiele clin orase incdntdtoare ce

dateazd din timpttri medievulc, deuluri cu pante bldnde care se intind cdtvezi cu ochii, castele invelile in misterul Contelui Dracula, perspectivemintmate asupra culmilor sttincouse ole mttn{ilor ;i o re{ea ce pare infinitdde .fortiire{e Ei biserici", este descrierea ficutd in publicalia din SUA. ,,^!isd nu uitdm de Trans/dgiird;an .fdrii indoiald cel mai spectaculos drumdin lume. Frumuselea naturqlii a Romaniei ;i diversitatea ei culturald arputea sd vd surprindd. Mdrginitd de Marea Neagrd din sud-estul Europei,printre atracliile acestei {dri se aflii;i.fluvitil Dtmdre ;i Munyii Carpa{i", a

ad[ugat jurnalista americand in debutul articolului. Patti Morrow a grupatobiectivele turistice ale RomAniei in trei categorii principale: ,,Ora;e,cetdli ;i sete", ,,Castele, fortiirele ;i biserici fortificate" ;i ,llte atraclii".Drrpd ce a vizitat Romdnia, Patti Morrow spune cd lara noastrd - gi inspecial Transilvania - este locul in care se afld ,ltnele dintre cele mai bineconservate ora;e medievale din Etu'opa". Mai int6i, jurnalista americand a

vizitat Bucureqtiul ;i s-a declarat inrpresionatd de Palatul Parlanrentului,labirintul de strSdr,rfe pavate cu piatrd cubica ;i arhitectura speciala dincentrul vechi al capitalei, cunoscnt[ in trecut qi sub denumirea de ,,MicttlPqris". Ea a apreciat gi magazinele de antichitdfi, cafenelele qi galeriile deartd din Bucure;ti. Despre Sibiu, Patti Morrow scrie despre istoriaora;ului. Jurnalista reaminteste c6 localitatea a fost infiinlat in secolul alXII-lea de sa;ii germani qi semnaleazd faptul cd ora;ul, al cdrui centru ;i-apdstrat splendoarea medievald, ,,este probabil unul dintre cele mai

fi"umoase din Romlinia squ pocrte chiar din Europct". Sunt menfionatearhitectura medievald, turnurile bine conservate, strdzile inguste, clddirirlin sccoltrl al XVII-lea, celebrul ,,Pod al Minciunilor";i cele doub piefedonrinate de biserici - ,,Piala Mare" si ,,Piala Micd". Patti Morrow areamintit gi despre Festivalttl Interna{ional de Teatrut organizat la Sibiu infiecare an in luna iunie. in cdldtoria prin Transilvania, Patti Morrow a

apreciat biserica fortificatd din Saschiz, inclusd pe lista patrinroniuluirnondial LINESCO, ;i a alocat un spaliu mai mare Siglriqoarei, despre careafirm5 cd este ,,unul dintre cele mai f'tunoase ;i mai bine pdstrate orasemeclier;ale din Eurr-tpa". Jurnalista a apreciat arhitectura locald, clddiriledin secolul al XVI-lea, gralie c[rora Sighi;oara poate fi comparatl cn

,,ambian{a magicit din ora;ul vechi din Prago ;i cu Viena". Ea a reamintitgi faptul cd Sighiqoara este locul in care s-a ndscut Vlad Dracul, sursa de

inspira{ie a personajului literar Dracula. in Sibiel, Patti Morrow a

experimentat via{a la!ard, cazAndu-se in pensiunea bunicii Eugenia, unde a

irrv5{at si prepare brdnzd gi mSmdligi si a apreciat gastronomia local6, inspecial afinata qi pllcinta cu mere.

1.4 15

Canalul Dunire - Marea NeagriPrinlre cele md importunte connle navigabile din lume

l'e 26 mai 1984 s-a inaugurat oficial Canalul Dundre - MareaNr'tt{r'd, canal ce conduce apele dulci qi sfinte (in perioada geto-daci) ale

llrrviului, pe o cale mult ntai scurtd cu 400 de kilometri, spre apele sdraterrlc Mdrii Getice (numele antic al M5rii Negre). Aceastd ampld lucrarelritlrotehnicd este consideratd a fi cea de a treta cale navigabilS din lumetrcirlii de cdtre om, dupd cunoscutele canale navigabile Suez;i Pauama.l):rl tritArii, asemenea multor alte obiective create de genera{ia

".ctrrrlrnist5", din calza promovirii unei politici clare a dezriddcindriilirrcrei generafii de neam qi de {ard, acest,,drum frrd de praf's-a dorit a fitrcirt cu mult timp inainte, de-a h.rngul istoriei noastre zbuciumate. Pe

veclrea Vale Carasu (posibil un fost bra{ al fluviului Dttndrea coltnatat cle-a

Iungul mileniilor) chiar qi turcii incercau un mod de trattspttt't pc ilpo ou

vilse remorcate de pe mal, ce se dovedea a fl mai icliin ;i ln irrtlcrrr/ilrir.

l'lirnuri de a construi acest canal existau incd clin sccolttl al XlX, tlrlpr'r

rrlipirea Dobrogei la Romdnia, in 1878, cAnd a inceput a I'i vclricrrlitlit irlccitcrciirii unui al patrulea bra! al DunSrii, de data aceasta artilicial, citrc sit

scurteze drumul spre MareaNeagrd. Condiliile tehnice ale cpocii liiceattcao astfel de realizare sd fie extrem de dificild;i costisitoare, aga inc6t regele('irlol I a refvzat implicarea irttr-utt aselnenea proiect. Ilt anul 1928irrginerul qi profesorul universitar Aurel Bdrgldzan avea sd facd un studiuirr care a indicat ca variantb posibild pentru mdrea{a lucrare chiar traseulrrctual al canalului. Ulterior, regele Carol al ll-lea a inclus in planurile sale

tlc viitor qi ideea sdpdrii acestui canal, dar criza economicd mondiali ce avcnit qi apoi inceputul celui de-al Doilea Razboi Modial au fhcut ca

irrceputul lucrdrilor si tot fie aurdnat. in anul 1949 a inceput efectivc:onstruc{ia canalului, mul{i dintre cei implicafi in proiect fiind de{inufipolitici din inchisorile conruniste. Aceste lucrdri au fost sistate in perioada1953 - 1955 din lipsa de fbnduri si de interes din partea cotrduceriisovietice. S-a realizat doar ,,Complexul de iriga{ii C{f,reslt", departe de

ccea ce reprezentapropunerea ini1ial6, respectiv un canal navigabil. in anul1973 lucririle au fost reluate, dar dupd un nou proiect. Dupd I 1 ani de

cforturi susfinute, canalul a fost inaugurat intr-o zi de sdmbat6,pe 26

rrrai 1984, de cdtre tovarigul Nicolae Ceaugescu. Lucrarea in sine este una

,,f'araor.ric5". Astf'el, in cadrul acestor complexe activitdfi hidrotehniceclbctuate, s-au excavat2g4 milioane In3 de rocd la canalul principal qi alte87 rnilioarre rr3 la ramura nordic[, uurnitd si Canalul Poarta Albd-Midia

Ndvodari. cantitatea de materie escavatd a fost mai mare cu 25 rnilioane

nr3 decAt la Canaltil Suez qi cu 140 milioane m3 decdt la Canalul Panama,

iar in cadrul acestor lucraii s-an turnat 5 rnilioane m3 de betoane'

Canalului principal are o lungime de 64,4 km, o addncime de 7 m' o lalime

labaz|tAeZOmqilasuprafaldtde90-120m,Eiareocapacitateanualdmaxim6 de transport Ae Sd-tOO Oe milioane tone, iar pentru ramura nordic[

de15-25 de milioane tone de mar{d. Pescajul maxim admis este de 5,5 m,

permildnd astfel accesul navelor fluviale 9i a navelor maritime mici' La

fi.rur. capdt al canalului existd un sistem format din cAte doud ecluze care

permite tiaficul in arnbele sensuri. Construirea canalului a necesitat o

i'vestilie de circa 2 miliarde de clolari, la momentul respectiv. Estimdrile

iniliale prevedeau recuperarea investi{iei in 50 de ani' Astdzi' datoritd

trecerii lui in uitare qi din imposibilitatea exploatdrii pentru propria

industrieexistentdatunciinzond,cedovedeagirealepotentialitafi,exploatarea canalului adtrce venituri anuale de circa 3 milioane de

euro, ceea ce presupune o durata de recuperare a investiliei de peste 600 de

ani. Aici mai avem realizat qi canalttl Poarta Albd-Midia Ndvodari, cate

este ramura norclica a CcmohtltLi Dundre-Marea l,leagrd. El a fost deschis

navigafiei la 26 octombrie 1987. Are o lungime de 31'2km;i este situat

intr#orlul Midia, km 0 al canalului, qi confluenla cu Canalul Dunare-

Marea Neagrd la km 36 al acestuia, in dreptul localitalii Poarta AlbS' La

km 3 are o bifurcalie (cu o lungime de 5,5 km) ce face legdtura cu Portul

Lurrini{a. Atdt Portul Lun"rini{a c6t 9i ovidiu, sunt parte integrantd a

canalului. Existd un proiect de realizare a unei ecluze intre canalul Poafta

Albri - Midia Navodari qi lacul Siutghiol. se estimeazd c6 prin constrttirea

acestei ecluze in zona Mamaia-sat, traficul de nave specializate in

transpofiul de persoane gi a celor cle agrement va creqte w30 o/o - 50'/o pe

an.CanaltilDt.mdre-MareaNeagrdestepartecomponent6aimportantei

cii navigabile etlropene dintre Marea Neagra ;iMarea Nordului'

pri,,,rela!ia,' Canaluliti Rin - Main -^Damdre. Daci s-ar folosi aceasti rut6,

marfr.rrile din Australia gi orientul indepartat, destinate Europei centrale,

;i-ar scurta drumul cu 4b0 kilometri. Rolul canalului pentru RomAnia este

unul militar, strategic qi economic. Prin reluarea lucrdrilor la canalul

,,frate" Bttcure;ti -- Dn'ndre (construit deja in proporlie de 70oh)' s-at

realiza intregirea unui traseu de ape foarte important, atat pentru

transpofiul mlrfurilor, cAt qi pentru turism. Locuitorii capitalei vor putea

c6l6tirii pe ape din eucuie;ii, pena pe litoral, iar n,lrfurile ce vin din

portul constanta vor putea ajunge in condilii mult mai avantajoase in

crr;ritald. Prin cele patru microhidrocentrale ce se vor construi pe traseult'irrralului, acesta ne va da qi 50 MW de energie electric6, iar apa din canal

vir putea fi gi o sursd de irigalii pentru circa 150.000 de hectare terenrrllbil, care vor deveni adevirate grddini qi oaze de verdea{6 pe malurilecirrralului. Aqa cum Venelia sau Amsterdam sunt orage ce iqi folosescsislcrnul de canale pentru un transport ieftin qi la indernAnd, vom putea qi

rroi si exploatdm acest avantaj pe care ni-l oferi gratis Dunbrea ;i MareaNcagrd, iar Bucureqtiul ar putea deveni port la Dunire, fiind legat astfel cuMarea Neagrd gi Marea Mediteran[, dar qi cu marile oraqe ale Europei,

l)rcouul Belgradul, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt qi Roterdam.Asllel vorn putea circula pe ape chiar prin insdqi inina Europei. Ne dorimrlc nrult si fim ,,europeni" cu adevdrat, iar mai ,,erlropeni" de at6t nici cd se

lloate.

Monumentul TineretuluiPrintre cele mai tnolte 50 de slutui din lume!

Venind de pe litoralul romAnesc spre capitald, in iarba inaltd ce

irrrbracd malurile Canalului Dun5re - Marea NeagrS, o ,,arip6" giganticbrrri-a atras atenfia. Era ca o zeitrir Nike victorioasd, ce iqi indlfa spre cerlrrga. Nu mai avea strdlucirea de altd datd, dar mdre{ia ei tttt putea trece

rrcobseruat5. Menit i[ aminteascd de rnutrca romAuilor ce au lbcut posibildcxistenta Canalului Dundre-Marea Neagr6, dar ;i sd simbolizeze libertatearrli zborul citre infinit, Monumentul Tineretttlui * cdci acesta este numelerrronumentului - a fost inaugurat la sfArqitul anilor'80, mai exact in 1988,

lici la Straja, localitate cu nllme parcl predestinat. Din pdcate, astdzi nu-irrrai poartd nimeni de grij[ gi doar indllirnea gi masivitatea sa au {Ecut s5 nulic, inc5, demontat ;i furat bucatd cu bucatl de cbtre hofii de fier vechi.Montrmentul aflat pe fdrmul canalului a costat, la vretnea sa, c6t un pod,rlupd spusele artistului care l-a conceput. intruchipdnd un ?nger puternicstilizat, monumentul inalt de aproape 50 de metri se afld intre prirnele 50

dc rnonumente din lume, dupd indl{ime. Ocupd locul 35, in clasamentulcolor mai inalte statui ale lumii, in care pe primul loc se afld o statuie a luilludha din Myanmat (inaltd de peste 1 15 metri). Ca popularitate, ,,ingerul"tlc pe malul canalului rornAnesc se a115... sub nivelul mdrii. Este unnronunrent cvasi-necunoscut. Deqi n-ar tlebui! El se ridicd cdtre cer la 9kilometri de oraqul Murfatlar (Basarabi), in zona lbstului sat Straja, ras de

cornuniqti pentru traseul Canalului Duttirc-Mat'ea Neagr6. Este indliat pe

17

un soclu de beton, de aproape l0 metri, cu 12 coloane fixate in adAnc la

20 de rnetri, qi este lucrat din o{el inoxidabil. Statuia, fbrf,soclu, are 38 de

metri in6ltirne. Cdudva, soclul era irnpodobit cn masive basoreliefuri de

bronz, inf6{i;6nd episoade de la construirea Canalului. Dupd RevoluJia din

1989, Monr"rmentul Tineretului a intrat in uitare. Abia in 2000 a revenit in

aten{ie c6nd o bandd de ho{i intreprinzdtori s-au inarmat cu utilaje qi au

demontat bucatl cu bucatd cele trei basoreliefuri. Fiecare dintre pldcile de

bronz cantdrea intre 14-19 tone, confortn artistului plastic. cu toate

aceastea in raportul Poli{iei s-a collsemnat cd pldcile cdntdreau 5 tone'

Doar o parte clintre acestea au fost recuperate de la un centru de colectare

din judelLrl Cdlaragi. intre timp, ho{ii aLr mai devalizat ce au putut: placile

de inox delabazauonumentttlui, dar qi literele din bronz de pe soclu, care

adresau unndtorul mesaj: ,.(ieneratriile viitc,tore sir Stie cd ne-(tm sacrificat

pentru indltrarea Pqtriei". Nirneni nu mai qtie c6nd au fost furate. ,,Dtrpd-stalttia Libertdlii, este cel mai inalt monument din lume" (la mornentul

ridicdrii sale - n.a.). Creatorul sdu se declara cel mai nemul{umit de starea

in care se aflf acull monumentul despre care consideracdat fi putut fi fala

unei intlegi Europe. Arlist bine cotat, Pavel Buctlr a descris rttlnca titanicb

de care a fost nevoie pentru a ridica opera. ,,Este o rtrsine ce se intdtnpld.

Lct yremea ltti a .fbst considerat al doilea ca mdrime din ltLme ;i cel mai

mare de pe continent, dupd clasificarea sa cq operd simbolicd. Are

oproape 50 cle metri incilyirne, cu tot cu soclu. Dupd statuia Libertdlii, esle

cel mei inalt morutment din ltune. A costat ctit un pod! Am .fdcut toate

clcmer,ttrrilc lto,sibile Si rut om sd md las pand cdnd rut am sir spdl aceastd

t.rr,;irrc", plonritea artistrtl, care s-a stins din viald in anul 20 16. Pavel Bucrtr

a scntuaiat situa{ia la Ministerul Culturii, dar qi la DirecJia de Culte qi

Patriuroniu a JudeJului constan{a, insd i s-a rdsputts cd opera nu este in

custodia lor. Exista varianta mutdrii lui lAngi Autostrada Soarelui, dar nu

s-a ajuns la tttr consens itrtre autor qi fbrurile locale. Astbzi nimeni nu-i mai

pourta de grijd acestui colos, care, de-ar fi pus in valoare intr-un mod

corespunzdtor, ar putea avea cotttribulia sa in atragerea de turiqti. Creatorul

monrimentului, Pavel Bucur, l-a descris ca pe un ,,inger al libertSfii".

Totuqi, Canalul este nu doar o realizarc de excep{ie a poporului roman, ci

qi un loc in care au pierit mii de de{inuli politici in perioada 1949-1955,

acegtia fiind supuqi unui regim de extenlinare. Pe de altd parte, atdt

canalul, cat qi ,,Monumentul Tineretului" au fost inaugurate intr-un

context nafional care, deqi era marcat tot tJe cdtre comunisfi], diferea de cel

existent (in 1949) la demararea lucrlrilor pentru realizatea ,,celui de-al

patrulea bra! al Dundrii". Orice s-ar rlai zice, ideea principald este cd

scrnetul lnonumellt dobrogean nu ar trebui ldsat in paragind. O idee ar fi s6

lic restaurat si redecorat (prin amplasarea unor noi basoreliefuri pe soclu,irr locul celor sustrase) intr-un tnod care sd faci referire la munca titanicdtlcpusd de cdtre oamenii care au lucrat acolo, inclusiv de citre definu{iipolitici. Nu-i normal ca un monument atdt de impozant sE fie lSsat de

izbeliqte! Aqa cum statuia lui Prometeu std de strajd pe marele baraj de laVidraru, tot astfel Monunrentul Tineretului, ,,ingerul cu o aripd frdnt5", std

rlc straj[ pe calea de ape deschisd de monumentala lucrare omeneascA a('nralului Dundre - Marea NeagrS. Dacd am mai putea ,,aripi" cur11

,,irripeam" o datd...

Cusu Poporului, sau actualul Palut ul Purlumentuluide trei ori in Cnrleu Recordurilor

incadratii in stilul arhitecturatr neoclasicisnr, sau rcalisnr sociirlist.rrtiireaia clirdire situ*l* in BucureEti esle cunoscutii ca ;i ( ir,r,r l'tt1t1t1 111111

srru (-'a,rrr llepuhlic:ii, sau mai nott, Palatttl Pat'lalncttlttltti. lrtt:r-:pttlir ;tc.15 iunie 1984, ea a {ost tenttinati abia in anul 199J, iar coslul siitt s-ir

ritlicat la 3 miliarcle cle euro. {J.,armat6" de 700 dc arhitecli, allati sulrtooldonarea lui Cezar i,iizirescu inilal, apoi tlincl conduqi de citrerrrhitectul-gef Anca -[]etrescn, a lucrat la rttarele proiect. F'abuloasat'orrstmcf ie nrdsoarb 210 n pe 240 rn, 86 rr indlfirrre, gi 92 m sub pdm6nt.Arc 9 nivele la supiafafd qi alte 9 subterane. Conform World Records.,lt'ttdemy, Palatul Parlamentului este a doua cea mai tnare cl6direirtlurinistrativd pentru uz civil ca suprafa{d din lurne, cea tnai scump[cladire administrativd din lume qi cea mai grea cladire din lume. Clddireal'alatului Parlamentului se afld situatd in partea centrald a Bucure;tiului(scctor 5), pe locul numit Dealul Arsenalului, incadrat de strada lzvor lavcst qi nord-vest, Bulevartlul Naliunile Unite spre nord, BulevardulLiherld{ii la est qi Calea l3 Septembrle la sud. Aceasta se afld la l0 minuterlistanfa de Pia{a (Jnirii qi 20 de tninute de Gara de Nord (cu autobuzul123). Dealul pe care se afld astdzi Pelatul ParlamentLrlui este in general ocrca{ie a naturii, avind o inal{ime iniliald de 18 m, dar partea dinsprelltrlevarclul Libertiilii este indl{atd in mod artif-rcial. incd este comentat ca

;i proiect arhitectural, dar el poate oferi vizitatorilor spalii imense qi

rlccora{iuni nnice, create de ronrdrti cu tnateriale din Romdnia. Aqa cunrrrrarile puteri au clddiri mari qi emblenratice, tot astf-el qi RomAnia aceluirnornent istoric qi-a dorit clddirea sa sirnbolicd si a avut-o. Putem spune cd

19