Jocurile Olimpice de iarnă

-Lucrare practică de atestat la informatică-

Elev: Caciuriac Alexandra Cătălina

Petcaş Iulia

Profesor coordonator: Coman Alina

Liceul teoretic „Mihail Sadoveanu”

Mai 2010

Cuprins:

1) Introducere (Oracle)

2) Tema proiectului

3) Motivaţia acceptării proiectului

4) Descrierea proiectului

5) Referinţe

6) Detalii de programare

a) diagrama iniţială

b) diagrama finală

c) explicarea diagramei

7) Modelul fizic

8) Aplicaţii

1) Introducere (Oracle)

Calculatoarele personale au aparut din necesitatea stocarii si

prelucrarii cat mai rapide a informaţiilor. Evolutia tehnicii de calcul

a dus la o crestere substantiala a capacitatii de memorare şi a

vitezei de prelucrare a datelor. Tinând cont de acesti doi

parametrii, problemele rezolvate cu ajutorul calculatorului pot fi

clasificate în:

probleme care implica prelucrari reduse asupra unui volum

mare de date;

probleme care implica un volum mediu de prelucrari

asupra unui volum mediu de date;

probleme care implica un volum mare de prelucrari asupra

unui volum mic de date;

Sistemele de gestiune a bazelor de date reprezinta sisteme

informatice specializate in stocarea si prelucrarea unui volum

mare de date, deci in rezolvarea problemelor de primul tip.

Organizarea datelor ocupa un loc important in proiectarea

sistemelor informatice, de aceasta depinzand eficienta sistemului

informatic. Organizarea datelor presupune:

definirea, structurarea, ordonarea si gruparea datelor in

colectii omogene de date ;

stabilirea legaturilor (relatiilor) intre date, între

elementele unei colectii de date, respectiv între colectii de date;

reprezentarea datelor pe un suport informational

prelucrabil intr-un sistem de calcul.

Pe lângă cerintele legate de timpul de acces la date, de

spatiul de memorie, organizarea datelor urmareste realizarea

unicitatii datelor.

Conceptele de baza a Bazelor de date:

o entitate

o atribut

o valoare

Aceste trei concepte sunt legate între ele. Prin entitate se

intelege un obiect concret sau abstract reprezentat prin

proprietatile sale. Orice proprietate a unui obiect poate fi

exprimata printr-o pereche de tipuri atribut-valoare. Prin urmare,

entitatile se pot exprima printr-o multime de perechi.

Un exemplu de entitate : (persoana /nume: Popescu, varsta:

25, adresa...).

Multimea unor atribute se poate uneori asocia mai multor

entităţi. Astfel atributele nume, varsta din exemplul anterior pot

caracteriza in general orice persoana, deci atributul

caracterizeaza nu doar o entitate, ci poate caracteriza o clasă de

entităti numita uneori entitate grup. Elementele unor entitati grup

cu aceleasi atribute sunt de acelasi tip, de aici denumirea de tip

de entitati pentru clase de entitati.

Notiunea de atribut este cunoscută şi sub denumirea de camp

sau caracteristică. Atributul este caracterizat de natura valorii

sale. Astfel, daca de exemplu valoarea sa este numerica, atributul

are tipul numeric.

Un alt concept este cel de data. Data reprezinta un model de

organizare a informatiei. O data indivizibila in raport cu informatia

pe care o reprezinta, dar si in raport cu modul de prelucrare se

numeşte data elementara. Mai multe date elementare pot forma o

dată compusa. Data poate fi definita din punct de vedere logic

prin identificator, atribut şi valoare. Din punct de vedere fizic, datei

îi corespunde o zona de memorie de o anumita marime, situata

la o adresa absoluta.

Conceptul de baze de date a aparut in anul 1969, cu ocazia

prezentarii primului raport CODASYL într-o conferinta pe

probleme de limbaje de gestiune a datelor. Ideea principală

constă în existenţa unui fişier de descriere globală a datelor.

Conceptul a fost ulterior dezvoltat şi s-a ajuns la următoarele

tipuri de baze de date :

Baze de date reţea (distribuite)

Baze de date relaţionale

Baze de date orientate pe obiect

În esenţă, conceptul de bază de date se defineşte ca una sau

mai multe colecţii de date în interdependenţă, împreună cu

descrierea datelor şi a relaţiilor dintre ele. O bază de date trebuie

să îndeplinească următoarele condiţii:

a) Să asigure o interdependenţă sporită a datelor faţă de

program şi invers

b) Conceperea structurii bazei de date trebuie să se facă

astfel încât să asigure informaţii necesare şi suficiente pentru

cerinţele de informare şi decizie

c) Să asigure o redundanţă minimă (redundanţă = ceva

care se repetă)

d) Să permită accesul rapid la informaţiile stocate în baza

de date.

Bazele de date sunt extrem de variate. Arhitectura bazelor de

date evidenţiază structura acestora şi este standardizată.

Arhitectura generală cuprinde următoarele elemente:

baza de date propriu-zisă, în care se memorează colecţia

de date

sistemul de gestiune a bazei de date, acesta fiind un

ansamblu de programe care realizează gestiunea şi prelucrarea

complexă a datelor

un dicţionar al bazei de date (metabaza de date) care

conţine informaţii despre date, structura acestora, elemente de

descriere a semanticii, etc.

2) Tema proiectului

Realizarea unei baze date pentru Jocurile Olimpice de iarna,

care prezinta toate sporturile din aceasta competitie precum si

probele la care sunt supusi sportivii. Prezente sunt si listele de

concurs impreuna cu medaliile obtinute in cadrul acestei

competitii cat si rezultatele anti-doping.

3) Motivaţia acceptării proiectului

Fiind doua iubitoare de sport, ne-am dat seama ca unele

dintre competitiile mari, cum ar fi Jocurile Olimpice (atat de iarna

cat si de vara) necesita o baza de date pentru a pune la punct

toate detaliile : de la sporturi la probe, de la sportivi la medalii si la

testele anti-doping pe care le fac. Aplicatia creaza o serie de

rapoarte si diagrame cum ar fi raportul medaliilor sau diagrama cu

toate sporturile.

Fiind un intreg circuit, crearea acestei baze de date nu a fost

deloc usoara, si tocmai acesta a fost unul dintre motivele alegerii

acestei teme.

4) Descrierea proiectului

Jocurile Olimpice de iarnă reprezintă un eveniment sportiv

care se desfăşoară o dată la patru ani. Primele jocuri olimpice de

iarnă au avut loc în 1924 în Franţa la Chamonix. Până în 1992,

jocurile s-au desfăşurat în aceiaşi ani ca şi jocurile olimpice de

vară. Din anul 1994, ele au loc tot la patru ani dar decalate cu doi

ani faţă de jocurile de vară.

Lista Jocurilor Olimpice de Iarna:1924 Prima ediţie a Jocurilor Olimpice Chamonix, Franţa1928 A II-a ediţie a Jocurilor Olimpice St. Moritz, Elveţia1932 A III-a ediţie a Jocurilor Olimpice Lake Placid, New York, Statele Unite1936 A IV-a ediţie a Jocurilor Olimpice Garmisch-Partenkirchen, Germania1948 A V-a ediţie a Jocurilor Olimpice St. Moritz, Elveţia1952 A VI-a ediţie a Jocurilor Olimpice Oslo, Norvegia1956 A VII-a ediţie a Jocurilor Olimpice Cortina d'Ampezzo, Italia1960 A VIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice Squaw Valley, California, Statele Unite1964 A IX-a ediţie a Jocurilor Olimpice Innsbruck, Austria1968 A X-a ediţie a Jocurilor Olimpice Grenoble, Franţa1972 A XI-a ediţie a Jocurilor Olimpice Sapporo, Japonia1976 A XII-a ediţie a Jocurilor Olimpice Innsbruck, Austria1980 A XIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice Lake Placid, New York, Statele Unite

1984 A XIV-a ediţie a Jocurilor OlimpiceSarajevo, Iugoslavia (acum Bosnia şi Herzegovina)

1988 A XV-a ediţie a Jocurilor Olimpice Calgary, Alberta, Canada1992 A XVI-a ediţie a Jocurilor Olimpice Albertville, Franţa1994 A XVII-a ediţie a Jocurilor Olimpice Lillehammer, Norvegia

1998 A XVIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice

Nagano, Japonia

2002 A XIX-a ediţie a Jocurilor Olimpice Salt Lake City, Utah, Statele Unite2006 A XX-a ediţie a Jocurilor Olimpice Torino, Italia2010 A XXI-a ediţie a Jocurilor Olimpice Torino, Italia2014 A XXII-a ediţie a Jocurilor Olimpice Soci, Rusia

5) Referinţe

Domnul Michaëlle Jean care este guvernatorul Canadei si

totodata este cel care a deschis ceremonia, tinuta pe Stadionul

BC Place, a avut amabilitatea de a răspunde la câteva întrebări

legate de acest concurs. Multe dintre informaţiile de care aveam

nevoie le-am obţinut de la precedentele Jocuri Olimpice, astfel

încât interviul s-a limitat numai la câteva întrebări pentru a ne

putea completa bagajul de informaţii:

o Vă rugăm să precizaţi datele necesare unei bune

desfăşurări ale acestei activităţi.

Trebuie sa avem acces la toate datele privind probele,

cum ar fi ora la care se desfasoara fiecare proba si cati

participanti are, sa tinem evidenta sportivilor si a

probelor la care participa. Totodata, trebuie sa stim si ce

sportiv a ajuns pe podium si pe ce loc s-a clasat.

o Este posibil ca un sportiv sa participe la mai multe

probe ?

Bineinteles. Aceasta este alegerea fiecaruia. Daca un

sportiv este talentat la patinaj artistic, dar formeaza o

echipa grozava si la bob, regulamentul nu-l poate

impiedica sa se inscrie la mai multe discipline.

o Cat despre testul anti-doping, de cate ori se face ?

Testul anti-doping este elementul cheie al unei medalii.

Toti ocupantii podiumului trebuie sa faca testul anti-

doping. De regula se face o singura data numindu-se

proba A, dar, daca iese pozitiv, se va recolta si proba B

pentru a fi siguri de rezultat. Insa exista cazuri in care

testul anti-doping se face si altor sportivi, indiferent de

locul ocupat.

o Ce facilităţi doriţi să vă ofere aplicaţia ?

Evidenta sportivilor si a medaliilor obtinute, evidenta

rezultatelor testelor anti-doping pentru a stii cu exactitate

daca medaliile se revendica sau raman la sportivi,

precum si recordurile care se stabilesc la diferite probe

de concurs.

o Am inteles perfect. Va multumesc pentru timpul acordat,

si speram sa va satisfaca data de baze pe care o vom

proiecta.

Cu placere. Astept cu nerabdare sa vad proiectul

terminat.

6) Detalii de programare

a) Diagrama iniţială

Diagrama iniţială conţine entităţile cele mai importante şi

relaţiile primare dintre acestea. În aceasta apar anumite erori care

vor fi rezolvate în diagrama finală. Acestea sunt:

relaţii M-M;

relaţii barate;

aspecte referitoare la regulile afacerii.

In urma realizarii acestei diagrame, se constata existenta a

mai multor relatii many-to-many :

intre entitatiile PROBĂ-SPORTIV, deoarece un

SPORTIV poate participa la mai multe PROBE, iar la o

PROBA se inscriu mai multi SPORTIVI ;

SPORTSPORT

# id

*nume

SPORTSPORT

# id

*nume

PROBĂPROBĂ

# id

* nume

* ora

* recordul_probei

⁰ arbitrii

PROBĂPROBĂ

# id

* nume

* ora

* recordul_probei

⁰ arbitrii

SPORTIVSPORTIV

# nr_concurent

* nume

* prenume

* data_nașterii

* tara

⁰ personal_best

SPORTIVSPORTIV

# nr_concurent

* nume

* prenume

* data_nașterii

* tara

⁰ personal_best

TEST_ANTIDOPINTEST_ANTIDOPINGG# id

TEST_ANTIDOPINTEST_ANTIDOPINGG# id

GHEAȚGHEAȚĂĂ

GHEAȚGHEAȚĂĂ

ZĂPADZĂPADĂĂ

ZĂPADZĂPADĂĂ

intre entitatile SPORTIV-TEST ANTI-DOPING,

deoarece mai multi SPORTIVI pot face testul anti-

doping, iar TESTUL ANTI-DOPING este facut de unul

sau mai multi SPORTIVI;

b) Diagrama finală

LISTĂ CONCURSLISTĂ CONCURS# ID

* punctaj

LISTĂ CONCURSLISTĂ CONCURS# ID

* punctaj

SPORTIVSPORTIV# nr_concurent

* nume

* prenume

* data_nașterii

* tara

⁰ personal_best

SPORTIVSPORTIV# nr_concurent

* nume

* prenume

* data_nașterii

* tara

⁰ personal_best

MEDALIEMEDALIE# ID# ID

* tip* tip

* data* data

MEDALIEMEDALIE# ID# ID

* tip* tip

* data* data

REZULTAT# ID

* data

* rezultat

REZULTAT# ID

* data

* rezultat

SPORTSPORT# id

*nume

SPORTSPORT# id

*nume

PROBĂPROBĂ# id

* nume

* ora

* recordul_probei

⁰ arbitrii

PROBĂPROBĂ# id

* nume

* ora

* recordul_probei

⁰ arbitrii

GHEAȚĂGHEAȚĂGHEAȚĂGHEAȚĂ ZĂPADZĂPADĂĂ

ZĂPADZĂPADĂĂ

TEST_ANTIDOPINTEST_ANTIDOPINGG# id

TEST_ANTIDOPINTEST_ANTIDOPINGG# id

7) Modelul fizic

Pentru a crea baza de date propriu-zisă, am implementat

modelul conceptual, transformându-l astfel în modelul fizic. Primul

pas a fost crearea tabelelor bazei de date utilizând limbajul de

definire a datelor (DDL). Am definit în acest moment cheile

primare (PK), cheile unice (UK) şi pe cele străine (FK) pentru

fiecare tabel în parte. Am ţinut cont de constrângeri şi de regulile

impuse de organizarea companiei.

Tabelele poti fi folosite pentru a afla diverse informatii despre

starea concursului, despre probe (imaginea de mai jos), sportivi si

medaliile obtinute de acestia. De asemenea, ele pot fi folosite si in

vederea raportarii tuturor recordurilor si a rezultatelor anti-doping.

Tabelul sporturi

SQLCREATE TABLE "SPORTURI" ( "ID" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,

"NUME" VARCHAR2(100), "TIP" VARCHAR2(10), CONSTRAINT "SPORTURI_PK" PRIMARY KEY ("ID") ENABLE

)/

CREATE OR REPLACE TRIGGER "BI_SPORTURI" before insert on "SPORTURI" for each row begin if :NEW."ID" is null then select "SPORT_SEQ".nextval into :NEW."ID" from dual; end if; end;

/ALTER TRIGGER "BI_SPORTURI" ENABLE/

Tabelul probe

CREATE TABLE "PROBE" ( "ID" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,

"NUME" VARCHAR2(50), "ID_SPORT" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE, "ARBITRU" VARCHAR2(50), "ORA" VARCHAR2(10), "RECORD_PROBA" VARCHAR2(50), CONSTRAINT "PROBE_PK" PRIMARY KEY ("ID") ENABLE

)/ALTER TABLE "PROBE" ADD CONSTRAINT "PROBE_FK" FOREIGN KEY ("ID_SPORT")

REFERENCES "SPORTURI" ("ID") ENABLE/

CREATE OR REPLACE TRIGGER "BI_PROBE" before insert on "PROBE" for each row begin if :NEW."ID" is null then select "PROBE_SEQ".nextval into :NEW."ID" from dual; end if; end;

/ALTER TRIGGER "BI_PROBE" ENABLE/