Italiana
-
Upload
alidachanduvi -
Category
Documents
-
view
213 -
download
10
Transcript of Italiana
http://www.cursuri-online.info/italiana/
ARTICOLULArticolul hotarat si nehotarat – Articuli indeterminativo ed determinativo
Articolele sunt cuvinte care preced substantivul
Articolul hotarat: folosit pentru a indica faptul ca un obiect este unic intr-un anume fel.
Articolul nehotarat:folosit pentru a indica faptul ca un obiect nu este bine identificat de catre vorbitor.
In italiana articolele trebuie sa se acorde in gen si numar cu substantivul, ceea ce inseamna ca articolul
hotarat "la", de exemplu, trebuie precede singular feminin. Observati tabelul de mai jos:
Articol Hotarat Nehotarat
Singular Plural Singular (nu are forma de plural)
Masculin (maschile)
IL / L' / LO I / GLI UN / UNO
Feminin (femminile)
LA / L' LE UNA / UN'
* Note
L - inaintea unei vocale Lo- inainte de cuvinte ce incep cu : s + alta consoana (ie: st; sb) or z Gli- inainte de vocala sau cuvinte ce incep cu : s + alta consoana (ie: st; sb) or z Un' - inainte de o vocala (doar la feminin) Uno - inainte de cuvinte ce incep cu "S"+alta consoana (ie: st; sb) or z Una -inainte de o consoana
Exemple
Urmariti exemplele de mai jos:
Articol hotarat - masculin
Il libro – Cartea
L'amico – Prietenul
Lo spettacolo – spectacolul
Lo zio - unchiul
I libri – cartile
Gli amici – prietenii
Gli spettacoli -spectacolele
Gli zoccoli - ghiarele
Articolul nehotarat - masculin
Un libro – O carte
Un premio - un premiu
Un amico – un prieten
Uno spettacolo –un spectacol
Uno zoccolo - o gheara
Articol hotarat - feminin
La macchina – masina
L'amica – prietena
Le macchine – masinile
Le amiche
Articol nehotarat - feminin
Una macchina – O masina
Un´amica – O prietena
PLURALUL
Despre plural– sopra i plurali
Pluralul in limba italiana difera putin fata de limbile latine. Regula in limba italiana este sa inlocuiesti ultima litera a unui cuvant masculi cu vocala "i" , iar in cazul unui cuvant feminin ultima litera cu vocala "e".
Exemple – Esempio
Cuvinte ce se termina in co/ go sau cio/gio
Pentru aceste cuvinte ce se termina in co/go sau cio/gio exista cateva reguli specifice.
Majoritatea cuvintelor care se termina in "co" si "go" urmaresc regula generala ce tocmai a fost precizata , dar in unele cazuri pronuntia este schimbata atunci cand vocala "i" este adaugata la forma de plural.
De obicei cuvintele ce se termina in VCV(vocala-consoana-vocala) au pronuntia schimbata la plural. Cuvintele ce se termina in CCV (consoana-consoana-vocala) nu au pronuntia schimbata dar au unele schimbari pentru a pastra sunetul cuvantului. Urmariti tabelul de mai jos pentru a intelege lucrurile mai bine:
Singular Plural Traducere
Il libro I libri Cartea - cartile
La tavola le tavole Masa - mesele
Il bambino i bambini Bebelusul- bebelusii
La ragazza Le ragazze Fata- fetele
Cuvintele care se termina in "cio" , "zio" si "gio" au alta regula. Pentru a forma pluralul trebuie doar sa renuntati la ultima vocala.
Unele cuvinte ce se termina in "è"sau "à" nu sufera nicio modificare la plural iar unele cuvinte pot fi masculi la singular si feminin la plural.
Singular Plural Traducere Observatii
L'amico Gli amici prietenul-prieteniiRegula este aceeasi dar pronuntia "c" este
diferita.
Il medico I medici doctorul-doctoriiRegula este aceeasi dar pronuntia "c" este diferita
Tedesco
Tedeschi('Tedesci' ar
schimba pronuntia)
un german-germaniiRegula este diferita dar
pronuntia "c" este aceeasi.
Il fungo
I funghi ('fungi' would change the
pronunciation)
ciuperca-ciupercileRegula este diferita
dar pronuntia "g" diferita.
Il dialogo
I dialoghi('dialogi' would
change the pronunciation)
dialogul-dialogurileRegula este diferita dar
pronuntia "g" este aceeasi.
Singular Plural Traducere Observatii
Il bacio I baci (not 'bacioi') sarutul-saruturilePronuntia "c" este aceeasi chiar daca
regula difera.
Il carpaccioI carpacci
(not 'carpaccii')carpaccio (mancare) -
'carpaccios'
Pronuntia "c" este aceeasi chiar daca
regula difera.
Il negozioI negozi
(not 'i negozioi)tranzactia-tranzactiile
Pronuntia "z" este aceeasi chiar daca
regula difera.
Il vantaggio I vantaggi avantajul-avantajurilePronuntia "g" este aceeasi chiar daca
regula difera.
VERBUL – timpul prezent
In Italiana vom gasi verbe regulate si verbe neregulate. Verbele regulate sunt mai usor
de invatat pentru ca atunci cand urmeaza sa fie conjugate vor urma un sablon , un
model ce poate fi generalizat pentru toate verbele regulate. In aceasta lectie vom
invata cum se conjuga verbele regulate.
In Italiana exista 3 clase diferite de verbe : verbele care se termina in “are”, verbe care
se termina in “ere”, si verbe care se termina in “ire”.
Fiecare clasa are tipul ei de conjugare. Aceste clase sunt cunoscute in limba italiana
drept :
Prima coniugazione -prima conjugare (verbele care se termina in "are")
Seconda coniugazione - conjugarea a doua ' (verbele care se termina in "ere")
Terza coniugazione - conjugarea a treia(verbele care se termina in "ire").
Singular Plural Traducere Observatii
Il caffè I caffè cafeaua-cafeleleAcelasi cuvant trebuie folosit si la singular si
la plural.
La città Le città orasul-oraseleAcelasi cuvant trebuie folosit si la singular si
la plural.
La foto(la fotografia)
Le foto fotografia-fotografiileAcelasi cuvant trebuie folosit si la singular si
la plural.
Il labbro Le labbra buza-buzeleCuvantul este
masculin la singular si feminin la plural.
L'uovo Le uova oul-oualeCuvantul este
masculin la singular si feminin la plural.
Il paio Le paia The couple – cuplul-
cuplurile
Cuvantul este masculin la singular si
feminin la plural.
Il braccio Le braccia bratul-brateleCuvantul este
masculin la singular si feminin la plural.
Cand conjugam verbele regulate in limba italiana trebuie doar sa pastram radacina
verbului si sa inlocuim “are” sau “ere” cu urmatoarele terminatii ingrosate:
Verbe regulatePrima
coniugazioneSeconda coniugazione
Terza coniugazione
(Primo Gruppo)
Terza coniugazione(Secondo Gruppo)
Persoana Parlare
(a vorbi)
Rispondere
(a raspunde)Sentire (a simti )
Capire
(a inteege)
Io parl- | -o rispond- | -o sent- | -ocap- | -isco
Tu parl- | -i rispond- | -i sent- | -icap- | -isci
Lui / lei / Lei
esso / essaparl- | -a rispond- | -e sent- | -e
cap- | -isce
Noi parl- | -iamo rispond- | -iamo sent- | -iamocap- | -iamo
Voi parl- | -ate rispond- | -ete sent- | -itecap- | -ite
Loroparl- | -ano rispond- | -ono sent- | -ono cap- | -iscono
Exemple cu verbe in fiecare conjugare:
Prima
coniugazioneSeconda coniugazione
Terza coniugazione
(Primo Gruppo)
Terza coniugazione(Secondo Gruppo)
Verbe - Amare- (a iubi)
- Abitare- (a trai)
- Parlare- (a vorbi)
- Mancare
- Temere
- (a se teme)
- Rispondere- (a raspunde)
- Credere- (a crede)
- Conoscere
- Morire- (a muri)
- Dormire
- (a adormi)
- Aprire- (a deschide)
- Sentire- (a simti)
- Capire
- (a intelege)
- Finire- (a termina)
- Preferire
- (a prefera)
- (a avea nevoie)
- Magiare- (a manca)
- Studiare- (a studia)
- (a cunoaste)
- Trovare- (a gasi)
- Vestire
- (a imbraca)
Exemple: Verbo mangiare / verbul a manca (verbi regolari - prima coniugazione)
Io mangio. (Eu mananc) Tu mangi. (Tu mananci - informal) Lei mangia. (Dumneavoastra mancati- formal - litera 'L' din cuvantul 'Lei' este
mereu cu litera mare) Lui mangia. (El mananca) Lei mangia. (Ea mananca) Noi mangiamo. (Noi mancam) Voi mangiate. (Voi mancati) Loro mangiano. (Ei mananca)
Verbo temere / verbul a se teme (verbi regolari - seconda coniugazione)
Io temo. (Ma tem) Tu temi. (Te temi - informal) Lei teme. (Te temi- formal - litera 'L' din cuvantul 'Lei' este mereu cu litera
mare) Lui teme. (El se teme) Lei teme. (Ea se teme) Noi temiamo. (Noi ne temem) Voi temete. (Voi va temeti) Loro temono. (Ei se tem)
Verbo venire / verbul a veni(verbi regolari - terza coniugazione primo gruppo)
Io vengo. (Eu vin) Tu vieni. (Tu vii - informal) Lei viene. (Tu vii - formal - litera 'L' din cuvantul 'Lei' este mereu cu litera
mare) Lui viene. (El vine) Lei viene. (Ea vine) Noi veniamo. (Noi venim) Voi venite. (Voi veniti) Loro vengono. (Ei vin)
Verbo preferire / verbul a prefera (verbi regolari - terza coniugazione secondo gruppo)
Io preferisco. (Eu prefer) Tu preferisci. (Tu preferi - informal) Lei preferisce. (Tu preferi - formal - litera 'L' din cuvantul 'Lei' este mereu cu
litera mare) Lui preferisce. (El prefera) Lei preferisce. (Ea prefera) Noi preferiamo. (Noi preferam) Voi preferite. (Voi preferati ) Loro preferiscono. (Ei prefera)
VERBELE NEREGULATE -
timpul prezent
Verbele neregulate sunt dificile pentru ca atunci cand verbul este conjugat nu se
urmareste niciun sablon si nu poate fi generalizata o regula de conjugare pentru verbe.
In aceasta lectie vom invata conjugarea a catorva verbe neregulate , este indicat sa le
memorati, va vor folosi in vorbirea dumneavoastra . Cum ati vazut si in lectia cu Verbe
Regulate exista trei clase de verbe :
Prima coniugazione -prima conjugare (verbele care se termina in "are")
Seconda coniugazione - conjugarea a doua ' (verbele care se termina in "ere")
Terza coniugazione - conjugarea a treia(verbele care se termina in "ire").
I - Exemple - verbe neregulate la timpul prezent- Prima coniugazione.
Verbe neregulate
Andare
(a merge)
Dare
(a da)
Stare
(a ramane)
Fare
(a face)
Persoana
Io vadodo sto faccio
Tu vaidai stai fai
Lui / lei / Lei
esso / essava
dà sta fa
Noi andiamodiamo stiamo facciamo
Voi andatedate state fate
Loro vannodanno stanno fanno
II - Exemple - verbe neregulate la timpul prezent - Seconda coniugazione.
Verbe neregulate Bere
(a bea)
Sapere
(a sti)
Vedere
(a vedea)
Potere
(a putea) Persoana
Io bevoso vedo posso
Tu bevisai vedi puoi
Lui / lei / Lei
esso / essabeve
sa vede può
Noi beviamosappiamo vediamo possiamo
Voi bevetesapete vedete potete
Loro bevonosanno vedono possono
III - Exemple - verbe neregulate la timpul prezent - Terza coniugazione.
Verbe neregulate Salire
(a se ridica)
Dire
(a zice)
Venire
(a veni)
Uscire
(a iesi) Persoana
Iosalgo dico vengo esco
Tusali dici vieni esci
Lui / lei / Lei
esso / essa sale dice viene esce
Noisaliamo diciamo veniamo usciamo
Voisalite dite venite uscite
Lorosalgono dicono vengono escono
Exemple: Verbe neregulate (verbi irregolari - prima coniugazione)
Io vado in Italia questa settimana. (Merg in Italia in aceasta saptamana) Tu vai in Spagna? (Mergi in Spania ? - informal) Lei va in Spagna? (Mergi in Spania? - formal - litera 'L' din cuvantul 'Lei'
apare mereu cu litera mare) Lui dà. (El da) Lei dà. (Ea da) Noi facciamo. (Noi facem) Voi fate. (Voi faceti) Loro stanno bene. (Ei sunt bine)
Verbe neregulate (verbi irregolari - seconda coniugazione)
Io vedo il futuro. (Vad viitorul) Tu bevi molto vino. (Bei mult vin- informal) Lei beve molto vino. (Bei mult vin- formal - litera 'L' din cuvantul 'Lei' apare
mereu cu litera mare) Lui sa la centratura. (El stie adevarul) Lei sa la centratura. (Ea stie adevarul) Noi possiamo fare la differenza . (Putem face diferenta) Voi sapete perchè siamo qui?. (Stiti de ce ne aflam aici ?) Loro vedono che è impossibile vincere. (Ei vad ca este imposibil sa
castige)
Verbe neregulate (verbi irregolari - terza coniugazione)
Io dico che lei è bellissima. (Eu zic ca este foarte frumoasa) Lui viene constantemente qui. (El vine mereu aici) Lei dice le cose giuste. (Ea zice lucrurile potrivite) Noi saliamo sul tetto della casa. (Iesim pe acoperisul casei) Voi venite a casa mia? (Veniti la mine acasa?) Loro escono dal gioco. (Ei parasesc jocul)
Verbul A FI
Verbul a fi. Il verbo essere.
Verbul a fi- essere - este folosit in conditii sau caracteristici ce sunt fie permanente fie
in schimbare. Este important sa precizam ca in limba italiana, verbul essere este de
asemenea un verb auxiliar pentru a forma timpul trecut. Este important sa invatati
acest verb.
Comparatii:
Echipa ta tocmai a castigat campionatul. Esti bucuros si vorbesti cu prietenii tai...
- Io sono molto felice! (Sunt foarte fericit!) – Esti fericit acum, pentru ca echipa ta a castigat campionatul.
Prietenul tau Luciano este mereu intr-o stare buna. El este mereu fericit si vorbesti despre el unui alt prieten.
- Luciano è felice (Luciano este fericit– Luciano este mereu o persoana fericita, aceasta calitate il caracterizeaza.
Conjugarea verbului essere
In italiana conjugarea verbului este rezultatul unei radacini plus o terminatie. Acest
lucru se poate observa usor cand vine vorba de persoane, verbul difera ca forma de la
persoana la persoana, deci terminatia este de ajuns pentru a indica persoana unui
verb. Verbul essere este neregulat .
Verbul “Essere”
Persoana Essere
(a fi )Traducerea
Io sono( Eu ) sunt
Tu sei(Tu - informal) esti
Lui / lei / Lei è(El/Ea - formal) este
Noi siamo(Noi )suntem
Voi siete(Voi) sunteti
Lorosono (Ei) sunt
Exemple:
Io sono ingegnere. (Sunt un inginer.)
Sono insegnante. (Sunt profesor.)
Sono italiano. (Sunt italian). Citind aceasta propozitie stim ca persoana care
vorbeste este barbat pentru ca adjectivul italiano este in forma de masculin
Sono italiana. (Sunt italian) Citind aceasta propozitie stimc a persoana care
vorbeste este femeie pentru ca adjectivul italiana este la forma de feminin
Dove sei? (Unde esti?).
Lui è felice (El este fericit) In acest caz 'è felice' poate face referire la un el sau
ea asadar de obicei trebuie precizat inainte persoana
Siamo qui. (Suntem aici).
Noi siamo qui. ( Noi suntem aici) Aceasta propozitie are acelasi inteles cu
cealalta doar ca pronumele Noi a fost folosit pentru a sublinia persoana
Verbul A AVEA
Verbul a avea. Il verbo avere.
Verbul avere inseamna a avea si este folosit pentru a exprima faptul ca cineva poseda ceva .
In italiana verbul avere este de asemenea folosit ca auxiliar pentru a forma timpul trecut. De asemenea va
recomandam sa invatati acest verb .
Exemple:
Ai cumparat o masina, vorbesti cu un prieten...
- Ho una macchina. (Am o masina)
Tu si cu sotia ta aveti un caine. Vorbiti cu un prieten...
- Noi abbiamo un cane. (Avem un caine)
Conjugarea verbului avere
In italiana conjugarea verbului este rezultatul adaugarii unei terminatii la radacina acelui verb. Verbul -
avere -este un verb neregulat ceea ce inseamna ca trebuie invatat ca atare , fara sa fie respectata vreo
regula:
.
Verbul “Avere”
Persoana Avere
(a avea)Traducere
Io ho(Eu) am
Tu hai(Tu - informal) ai
Lui / lei / Lei ha(El/Ea - formal) are
Noi abbiamo(Noi) avem
Voi avete(Voi) aveti
Lorohanno (Ei) au
Pronuntie! Nu uita ca litera "H" in limba italiana este muta ceea ce inseamna ca pronuntia lui 'ho', 'ha', 'hai', 'hanno'este exact aceeasi cu 'o', 'a', 'ai', 'anno'.Puteti merge la alfabet pentru a verifica pronuntia fiecarui
sunet.
Exemple:
Io ho una casa. (Eu am o casa.)
Ho una casa. (Am o casa.) Terminatia verbului este de ajuns pentru a indica persoana.
Ho ventotto anni. (Am 28 de ani).
Lei ha la fortuna di essere bella. (Ea este norocoasa pentru ca este frumoasa). 'Ha' poate face
referire la ea sau el de aceea este nevoie de obicei sa precizam persoana
Abbiamo una bella casa. (Avem o casa frumoasa)
Loro hanno una fattoria. (Ei au o ferma)
Cat este ceasul?
Daca stiti deja cum sa spuneti numerele in limba italiana atunci este foarte usor sa spuneti timpul in italiana. Regulile oficiale spun ca timpul trebuie exprimat folosind o metoda de 24 de ore deci in aeroporturi , trenuri, ziare, afaceri si informatii oficiale veti vedea numerel de la 1 pana la 24 pentru a exprima timpul. Informal, printre prieteni este comun sa fie folosita terminologia de 12 ore , deci va fi 3 indiferent daca este AM sau PM, 3,00 sau 15,00.
Romana Italiana
Ceas OrologioCeas de mana Orologio da polso
Jumatate e mezzoUn sfert un quarto
Cat este ceasul? Che ore sono?
Cat este ceasul? * Che ora è?
Dimineata di mattinoDupa-amiaza del pormeriggio
Seara di sera
Este miezul noptii È mezzanotte
Este 12:15 È mezzo giorno e quindici
Este ora unu È l'una ora
Este ora doua Sono le due ore2:00h Sono le due3:00h Sono le tre
4:02h Sono le quattro e due4:10h Sono le quattro e dieci
5:15h Sono le cinque e quindici5:15h Sono le cinque e un quarto
6:30h Sono le sei e mezzo6:30h Sono le sei e trenta
7:45h Sono le sette e quarantacinque7:45h Sono le sette e tre quarti7:45h Sono le otto meno un quarto
8:00h Sono le otto
8:50h Sono le otto e cinquanta8:50h Sono le nove meno dieci
De la 7:00h la 8:00h Dalle sette alle otto
De la7:00h la midnight Dalle sette a mezzanote
* Exista doua modalitati pentru a intreba cat este timpul, ambele traduse in acelasi mod in limba romana si ambele modalitati au acelasi inteles. Cea mai
folosita este "Che ore sono?" care este plural. Este de asteptat ca raspunsul sa fie 2 sau un numar mai mare de ore . A doua este "Che ora è?" care cere ca raspunsul sa fie singular.Exista trei situatii in care este singular : seara, miezul noptii sau ora 1 .
Deci va ganditi daca intrebati 'Cat este ceasul' ? Nu stiu daca este ora 1 sau ora 2 , cum ar trebui sa intreb? Ei bine, daca nu aveti nicio idee despre cat este ceasul intrebati folosind "Che ore sono?"Daca este 1:10 veti primi raspunsul "È una ora";daca este 2:10 veti primi raspunsul "Sono le due". Daca stiti cat este ceasul si probabil este ora 1 , seara sau miezul noptii atunci este bine sa folositi "Che ora è?".
ANIMALEFurnica la formicaLiliac il pipistrelloUrs l'orso
Albina l'ape (feminine)Pasare l'uccello
Taur il toroFluture la farfallaPisica il gattoVaca la mucca
Crocodil il coccodrilloCaine il caneDelfin il delfinoRata l'anatraVultur l'aquilaElefant l'elefante (masculin)Peste il pesce
Girafa la giraffaGorila il gorillaGaina la gallina
Cal il cavalloColibri il colibriMiel l'agnelloLeu il leone
Maimuta la scimiaTantar la zanzaraBivol il bue
Urs panda il pandaPapagal il pappagalloPinguin il pinguino
Porc il maialeSoarec il rattoCocos il galloRechin lo squaloOaie la pecora
Crevete il gamberettoSarpe la serpente
Paianjen il ragnoTigru la tigre
Testoasa la tartarugaBalena la balena
Lup la volpe
BAUTURI
Romana Italianasuc de mere il succo di mele
bere la birraceai negru il tè nerosampanie il champagnecocktail il cocktail
cafea il caffèconiac il cognac
cocktail de fructe il cocktail di fruttasuc de fructe il succo di frutta
gin il ginsuc de struguri il succo d' uvasuc de grefe il succo di pompelmoceai verde il tè verde
inghetata cu cafea l'affogato al caffècafea rece(cu gheata) il caffè freddo
suc il succolimonada la limonata
suc de lime il succo della limettalichior il liquore
Partea II
Romana Italianalapte il latte
apa minerala l'acqua mineralesuc de portocale la spremuta d'aranciasuc de ananas il succo d'ananas
vin rosu il vino rossorom il rum
suc (acidulat) la bevanda gassataorangina l'aranciata
vin spumant lo spumanteceai il tè
suc de rosii il succo di pomodoroapa tonica l'acqua tonica
vodca la vodkaapa l'acqua
vin alb il vino biancovin il vino
wiskey il wiskey
bauturi alcoolice la bevanda alcolica
bauturi nonalcoolice la bevanda analcolica
SPORT
Romana Italianatir cu arcul tiro con l'arcoateletism atletica leggera
minge pallabaschet pallacanestrobiliard biliardo
campion campeonealpinism alpinismo
teren campocupa coppa
ciclism ciclismofederatie federazionescrima schermapescuit pesca
joc giocopartida partitahandbal pallamanohochei hockey su ghiaccio
tura girocurse de masini automobilismojocurile olimpice Giochi Olimpici
sportiv sportivoracheta racchetta
navigatie velasezon stagioneschia sci alpinofotbal calciosport sport
stadion stadiojocurile olimpice de vara Olimpiadi estive
inot nuotoechipa squadratenis tennisvolei pallavolo
polo pe apa pallanuotojocurile olimpice de iarna Olimpiadi Invernali
campion mondial campione del mondoaur oro
argint argentobronz bronzo
prima repriza primo tempoa II-a repriza secondo tempo
LEGUME
Romana Italianaanghinare il carciofo
anghinare mica il carciofinosparanghel l'asparago (masc)
fasole il fagiolosfecla la barbabietolabrocoli i broccolivarza il cavolo
morcov la carotaconopida il cavolfiore
telina il sedanonaut il cece
cereale il callofaina de porumb la farina di grano
castravete il cetriolovanata la melanzanausturoi l'aglio (masc)
fasole verde il fagiolo verdepraz il porrolinte i lenticchie
salata verde la lattugaciuperci il fungo / i funghiceapa la cipolla
ceapa verde lo scalognopatrunjel il prezzemolo
cartofi la patatadovleac la zuccaridiche il ravanello
soia il seme di soiaspanac gli spinaci
rosii il pomodoronapi la rapa
dovlecel gli zucchini
CORPUL OMENESC
Romana Italiana
glezna la cavigliabrat il braccio
spate la schienabarba la barba
os l'ossocreier il cervello
pomete lo zigomopiept il petto
barbie il mentoureche l'orecchio
cot il gomitoochi l'occhio
spranceana il sopraccigliodeget il ditopicior il piedefrunte la fronte
par i capellimana la manocap la testa
inima il cuoregenunchi il ginocchio
picior la gambabuza il labbrogura la bocca
mustata i baffigat il collonas il naso
umar la spallapiele la pelle
degetul mare il pollicelimba la lingua
TIMPULRomana Italiana
Zilele saptamanii I giorni della settimanaDuminica DomenicaLuni LunedìMarti MartedìMiercuri MercoledìJoi GiovedìVineri VenerdìSambata Sabatto
Ieri ieriAzi oggiMaine domani
Anotimpuri Le stagioni dell'annoVara l'estateToamna l'autunnoIarna l'invernoPrimavara la primavera
Lunile anului I mesi dell'annoIanuarie GennaioFebruarie FebbraioMartie MarzoAprilie AprileMai MaggioIuine GiugnoIulie LuglioAugust AgostoSeptembrie SettembreOctombrie OttobreNoiembrie NovembreDecembrie Dicembre
Planetele sistemului solar I pianeti del sistema solareSoare Il SoleMercur MercurioVenus VenereTera La TerraMarte MarteJupiter GioviSaturn SaturnoUranus UranoNeptun NettunoPluto Plutone
MASINA
Romana Italiana
fa dreapta girare a destrafa stanga girare a sinistra
mergi inainte andare dritto
antigel antigelo / antighiacciodeschis apertoautobuz l'autobus (masculin)
cablu baterie cavi della batteriainchis chiuso
a conduce guidareclaxon il clacson
acoperis il cofanocombustibil il combustibile
faruri il fanale / il farofereastra il finestrino
frana il frenomotor il motoreparbriz il parabrezza
bara de protectie il paraurtirezervor il serbatoio
trafic il trafficovolan il volante
baterie la batteriabenzina la benzinabicicleta la bicicletta / la bici
cheie la chiavecentura de siguranta la cintura
motocicleta la motocicleta / la motoamenda la multa
polita la poliziaportiera la portieraviteza la prima marciaroata la ruotadrum la stradaplaca la targaviteza la velocità
acceleratie l'acceleratore (masculin)antena l'antenna
automobil l'automobileautostrada l'autostrada
cauciuc lo pneumaticooglinda lo specchietto retrovisore
usa lo sportelloulei l'oglio
pericol pericolosemafor semaforo
teava de esapament tubo di scappamento
IN ORASRomana Italiana
bar il barcafenea il caffè
magazin incaltaminte il calzaturecinema il cinema / il cine
catedrala il duomomagazin fructe il fruttivendolo
market il mercato
muzeu il museomagazin il negoziocoafor il parrucchierefrizerie il barbiere
restaurant il ristorantestadion lo stadio
supermarket il supermercatoteatru il teatro / l'arenabanca la banca
biblioteca la bibliotecabiserica la chiesafarmacie la farmaciagelaterie la gelateriaspalatorie la lavanderia
librarie la libreriamagazin mezeluri la macelleria
patiserie la panetteriamagazin dulciuri la pasticceria
scoala la scuolauscator la tintoriaaeroport l'aeroporto (masc)gradinita l'asilo (masc)
hotel l'hotelgradina zoologica lo zoo
spital l'ospedale (masc)spital privat la clinica privata
spital de stat l'ospedale stataleoficiu postal l'ufficio postale (masc)universitate l'università (fem)
CULORI
Culori i colori
Curcubeu l'arcobaleno
Verde verde
Galben giallo
Albastru blu
Rosu rosso
Negru nero
Maro marrone
Roz rosa
Alb bianco
Mov porpora
Gri grigio
Portogaliu arancione
Lavanda lavanda
TARI
Tara PaeseSUA Stati Uniti
Belgia BelgioBrazilia BrasileCanada CanadaChina CinaCipru Cipro
Danemarca DanimarcaAnglia InghilterraFranta Francia
Germania AlemagnaGrecia GreciaOlanda Olanda
Italia ItaliaJaponia Giappone
Portugalia PortogalloSpania SpagnaElvetia SvizzeraTurcia Turchia
Vatican Cittá del Vaticano
Oras CittàTorino Torino
Genova GenovaVenetia VeneziaMilan Milano
Florenta FirenzeRoma RomaNapoli Napoli
Ierusalim GerusalemmeLondra LondraParis Parigi
San Paolo San Paolo
Nationalitate NazionalitàAmerican americano (a)Belgian belgaBrazilian brasiliano (a)Canadian canadese
Chinez cineseDanez daneseEnglez ingleseFrancez franceseGerman tedesco (a)Olandez olandeseItalian Italiano (a)
Japonez giapponesePortughez portoghese
Spaniol spagnolo (a)Elvetian svizzero (a)
Turc turco (a)Grec greco (a)
FAMILIA
Romana ItalianaMatusa la ziaBaiat il bambinoIubit il fidanzatoFrate il fratello
Verisoara la cuginaVar il cuginoTata il papàFiica la figlia
Familie la famigliaParinte il padreAmica l'amicaAmic l'amicoIubita la fidanzataFata la bambinaNas il padrino
Nasa la madrinaNepoata la nipote
Bunic il nonnoBunica la nonnaNepot il nipote
Sot il maritoMami la mammaMama la madreSora la sorellaFiu il figlio
Tata vitreg il patrignoMama vitrega la matrigna
Unchi lo zioSotie la moglie
FRUCTE
Romana Italianamar la mela
caise l'albicocca (fem)avocado l'avocado (masc)banana la bananamure la mora
coacaze il mirtillocirese la ciliegia
smochine il fico
struguri i chicchilamaie il limone
limonada la limonatamango il mango
pepene galben il meloneportocala l'arancio (masc)
fructul pasiunii il frutto della passionepiersica la pesca
para la peraananas l'ananas (fem)pruna la prugna
zmeura il lamponecapsuni la fragola
pepene verde il cocomero
CASA
RomanaItaliana
curte giardino posteriore / il cortilebalcon il balconegratar la grigliatasubsol la cantina / il basamentobaie il bagnodormitor la camera da letto / la cameratavan il soffittocos il comignologarderoba il guardarobausa la portasonerie il campanellogaraj la posto-macchinapoarta garaj la porta basculantegradina il giardinobucatarie la cucinapeluza il prato / il campocamera de zi il salottocutie postala la cassetta postaleterasa il terrazzinobalcon l'entrata copertaacoperis il tettoscari le scalepiscina la piscinafereastra la finestra
SCOALA
Romana Italianasala la salacarte il libro
calculator la calcolatricecalendar il calendario
clasa la classeceas l'orologio
computer il PCbirou lo scrittoio
organizator il diarioa dicta dettato
dictionar il dizionarioradiera la gomma
exercitiu l'eserciziocaiet cu exercitii il quaderno
lipici la collatema i compiti
lectura la lezionebiblioteca la biblioteca
harta la mappacaiet il taccuinostilou la pennacreion la matita / il lapis
harta fizica carta fisicaharta politica cartina politicaprezentare la presentazione
citire la letturarigla il righello
scoala la scuolafoarfec le forbici
profesor l'insegnantemanual il libro di testo
test l'esame (masculin)
1. Saluturi Ciao! Salut! (informal) (desi majoritatea considera ca 'Ciao' inseamna 'Pa', 'Ciao' de fapt inseamna si 'Salut' si 'Pa' .) Buongiorno (Signora, Signore, Signorina). Buna dimineata, (Doamna, Domnule, Domnisoara). Buonpormeriggio! (nu e comun) Buna dupa amiaza! Buonasera! Buna seara ! Buonanotte! Noapte buna! Come stai? Ce faci? (informal) Come sta? Ce faceti? (formal) Molto bene, grazie. Foarte bine, multumesc. Non c'è male. Bine. 2. Introducere Io mi chiamo Filippo. Ma numesc Filippo. Mio nome è Filippo. Numele meu este Filippo. Io sono Filippo. Eu sunt Filippo. Tu come ti chiami? Cum te cheama?
Qual'è il tuo nome? Care este numele tau? (informal) Come Lei si chiama? (note the capital letter in the word 'Lei') Cum te cheama? (formal) Come lui si chiama? Cum il cheama ? Come lei si chiama? Cum o cheama? . Lei si chiama Anna. O cheama Anna.. Posso presentarti Maurizio? Pot sa il prezint pe Maurizio? (informal) Posso presentarLe Maurizio? (observati litera mare 'L' in 'presentarLe') Pot sa il prezint pe Maurizio? (formal) Questo è Maurizio! Acesta este Maurizio! Questa è Anna! Aceasta este Anna! Ti presento Pietro! Ti-l prezint pe Pietro! (informal) Le presento Giancarlo! Va prezint pe Giancarlo! (formal) Molto piacere! Incantat de cunostinta. 3. Despartiri Ciao! Pa! (informal) Arrivederci. Pa (informal). ArriverderLa. La revedere (formal). A più tardi. Ne vedem mai tarziu.
NATIONALITATI1. Cum sa intrebi nationalitatea/ tara de unde vine Di dove sei? De unde esti? (informal) Di che nazionalità sei? Ce nationalitate ai? (informal) Di dove è? De unde sunteti? (formal) Di dove è Lei? (observati 'L' mare) De unde sunteti? (formal) Di che nazionalità Lei è? (observati 'L' ) Care va este nationalitatea? (formal) Di dove è lei? De unde este ea? Lui è italiano? El este italian? Di dove è lui? De unde este el? Di dove è Alberto? Alberto de unde este?
2 . Cum sa raspunzi la aceste intrebari Sono svizzero. Sunt elvetian. Io sono americano. Sunt American. La mia nazionalità è italiana. Nationalitatea mea este italiana. La mia nazionalità non è italiana. Nationalitatea mea nu este italiana. Alberto è di Roma. Alberto este din Roma. Lui è italiano.
El este italian.
DRAGOSTE
Ti amo! Te iubesc! (informal) Amore mio! Dragostea mea! Sei molto bella! Esti foarte frumoasa! Sei molto bello! Esti chipes! Ciao bella! Salut frumoaso! Tu sei la mia felicità! Esti bucuria mea! Sei tutto per me! Esti totul pentru mine! Sei in mio cuore! Esti in inima mea! Voglio un baccio! Vreau un sarut! Voglio bacciarti! Vreau sa te sarut! Mi manchi! Iti duc dorul! Faccio tutto per te! Pot sa fac orice pentru tine! Un cioccolato con amore per te! O ciocolata cu dragoste pentru tine! Andiamo al cine stasera? Mergem la teatru diseara? Vorrei andare a Venezia con me? Ai dori sa mergi in Venetia cu mine? Voglio stare sempre con te!
Vreau sa fiu mereu cu tine! Che bella giornata, stai da solo? Ce frumoasa zi, esti singura? Hai una ragazza? / Hai la ragazza? Ai prietena? Hai un ragazzo? / Hai il ragazzo? Ai prieten? Sei fidanzato? Esti casatorit? ( formal) Sei fidanzata? Esti casatorita? (formal) Vuoi essere la mia ragazza? / ragazzo? Vrei sa fii prietena/prietenul meu? Ti voglio bene! Te iubesc! Settemila baci per te! Sapte mii de saruturi pentru tine!
RESTAURANT
La colazione. Micul dejun. Il pranzo. Pranzul. La cena. Cina. Lo spuntino. Snack. C'è menù a prezzo fisso? Aveti menu cu pret fix? Vorrei riservare una tavola per due. As dori sa fac o rezervare pentru doi.
Scusi, siamo quattro persone, avete una tavola per noi? Va rog, suntem patru persoane, aveti o masa pentru noi? Cameriere, per favore! Chelner, te rog! (cameriera daca vorbiti cu o femeie). Che cosa avete? Ce aveti? Che cose ci sono da mangiare? Ce aveti pentru mancat? Che bevande ci sono? Ce bauturi aveti? Avete la lista dei vini? Aveti lista cu vinuri? Desidera...? Ce doriti? Che cosa prende da bere? Ce doriti de baut? Che cosa prende da mangiare? Ce doriti de mancat? Prendo una lasagna. As dori lasagna. Vorrei una lasagna. As dori lasagna Il primo vorrei spaghetti ed una Chinò* senza ghiaccio. As dori primul fel spagheti si un Chinò fara gheata. *O bautura din Italia Il contorno... una insalata Cæsar. Ca garnitura... O salata Cezar Il secondo, vorrei un pollo alla griglia, ai funghi. Ben cotto. Al doilea fel as dori pui la gratar cu ciuperci. Bine facut. ... al puntino. Gatit potrivit.. ... al sangue. In sange. La specialità della casa, per favore. Specialitatea casei va rog. Il piatto del giorno, per favore. Felul zilei va rog. Può cambiare il bicchiere? Puteti schimba paharul?
Può cambiare il coltello? Puteti schimba cutitul? Può cambiare la forchetta? Putet schimba furculita? Può cambiare il cucchiaio? Puteti schimba lingura? Il dolce... un gelatto di nocciola. Desertul... o inghetata cu nuci. Quant' è, scusi? Ma scuzati,c at costa? Il conto, per favore! Nota va rog! Questa è la mancia! Acesta este bacsisul!
ALFABETUL
Litera Nume ExempleA A Amore (dragoste)B Bi Bambino (baiat)C Ci Casa (casa)D Di Deserto (desert)E E Essere (a fi )F Effe Forza (forta)G Gi Gruppo (grup)H Acca Hotel (hotel - 'h' este mut)I I Italia (Italia)
J* I lungo Joystick (joystick)
Jupiter (zeul roman)K* Kappa Kiwi (kiwi)L Elle Limone (Lamaie)M Emme Macchina (masina)N Enne Notte (noapte)O O Opera (opera)P Pi Piazza (patrat)Q Qu Questo (aceasta)R Erre Rosso (rosu)
S EsseSettimana (saptamana) ca si 's'
Rosa (trandafir) ca si 'z'T Ti Tutto (toti)U U Uscita (iesire)V Vu Via (strada)
W* Doppio vu Walter (nume propriu)X* Ics Xilografia (xilografie)Y* Ipsilon Yogurt (iaurt)
Z ZetaZucchero (zahar) ca si 'ts' Zero (zero) ca si 'dz'
Combinatii de litere: Unele litere pot avea pronuntie diferita in functie de ce vocala sau consoana urmeaza dupa ele.
Combinatii Asemanator cu ExempleCA / CO / CU 'k' Cucina (bucatarie)
CE / CI 'tsch' Cinema (cinema)
CHE / CHI 'k' Chiave (cheie)
GA / GO / GU a hard 'g' Gomma (cauciuc/guma)
GE / GI 'dj' Gelato (inghetata)
GHE / GHI a hard 'g' Ghetto
GLI asemanator cu 'lh' din
portughezaAglio (usturoi)
GLA / GLE / GLO / GLU
'gl' Gloria (glorie)
GN Din spaniola 'ñ' Gnocchi
SCA / SCO / SCU 'sk' Scuola (scoala)
SCE / SCI 'sh' Scienza (stiinta)
SCHE / SCHI 'sk' Schiuma (spuma)
( * )Alfabetul italian nu are in mod normal literele J,K,W,X si Y , dar din moment ce exista unele cuvinte imprumutate (incluzand nume proprii) am adaugat si aceste litere.
NUMERELE
Numarul Italiana
0 zero1 uno2 due3 tre4 quattro5 cinque6 sei7 sette8 otto9 nove10 dieci11 undici12 dodici13 tredici14 quattordici15 quindici
16 sedici17 diciassette18 diciotto19 diciannove20 venti30 trenta40 quaranta50 cinquanta60 sessanta70 settanta80 ottanta90 novanta
100 cento1000 mille
VERBELE
http://www.cursuri-online.info/italiana/verbe.html
(din pagina asta se poate intra la conjugarea fiecarul verb - majoritatea)
Abitare (a locui) Accendere (a ilumina) Accettare (a accepta) Accorgere (a remarca) Addormentare (a adormi) Aggiungere (a adauga) Aiutare (a ajuta) Alzare (a ridica) Amare (a iubi) Andare (a merge) Annoiare (a enerva) Apparire (a apare) Aprire (a deschide) Arrivare (a ajunge) Ascoltare (a asculta) Aspettare (a astepta) Avere (a avea) Baciare (a saruta) Ballare (a dansa) Cominciare (a incepe) Bere (a bea) Bevere (a bea) Bisognare (a avea) Cadere (a cade)
Cagare Cambiare Camminare Cantare (a canta) Capire (a intelege) Cazzare (a aluneca) Cenare (a cina) Cercare Chiamare (a chema) Chiedere (a intreba) Chiudere Cogliere Cominciare Comprare (a cumpara) Condurre Conoscere (a sti) Continuare Coprire (a acoperi) Correggere Correre (a alerga) Costare (a costa) Credere (a crede) Crescere Cucinare (a gati) Cucire (a coase) Cuocere (a gati) Dare Decidere Desiderare Dimenticare Dipingere Dire (say) Discutere Dividere (a divide/imparti) Diventare Divertire (a amuza) Domandare Dormire (a dormi) Dovere Entrare Esigere Essere (a fi) Facere
Fare (a face) Fermare Finire (a (se) sfarsi) Fottere Giacere (a minti) Giocare (a (se) juca) Giungere Guadagnare Guardare Guidare (a ghida) Imparare Incontrare Inculare Iniziare (a incepe) Insegnare Inviare Invitare Lasciare Lavare Lavorare (a munci) Leggere (a citi) Mancare Mandare Mangiare (a manca) Mettere (a pune) Morire (a muri) Muovere Nascere Nascondere (a acoperi) Nuotare (a inota) Offrire Pagare Parere Parlare (a vorbi) Partire (a pleca) Partire - dividere Passare Pensare (a (se) gandi) Perdere Permettere Pettinare Piacere (a place) Piangere
Piovere Pisciare Porre Portare Potere Pranzare (a lua pranzul) Preferire (a prefera) Prendere (a lua) Preparare Produrre (a produce) Promettere (a promite) Proporre Provare Pulire Raccontare Recedere (a retrage) Rendere Restare Ricevere Ricordare Ridere Rimanere (a ramane) Ripetere Riposare Rispondere Ritornare Riuscire Rompere Salire Saltare Salutare Sapere Sbagliare (a gresi) Sborrare Scagazzare Scegliere Scendere Scopare Scoprire Scrivere (a scrie) Sedere Seguire Sembrare
Sentire (a simti) Servire Soccombere Soffrire Sognare Spedire Spegnere Spendere Sperare Spiegare Sposare Stare Studiare Stupire (a (se) uimi) Succedere Suonare Svegliare Tacere Telefonare Temere Tenere Togliere Tornare Tradurre Trarre Trombare Trovare Udire Usare Uscire Vedere Vendere Venire Vestire Viagiare Vincere Visitare Vivere Volare Volere