LA

SZLO

ALE

XA

ND

RU

ME

MO

RA

TO

R D

E L

IMB

A IT

AL

IANĂ

GR

AM

AT

ICĂ

PR

AC

TICĂ

© E

ditu

ra E

IKO

N, 2

007

Clu

j-Nap

oca,

str.

Mec

anic

ilor,

nr. 4

8 R

edacţia

: tel

/fax

0364

-117

246;

072

8-08

4801

e-

mai

l: ed

itura

eiko

n@ya

hoo.

com

w

eb: w

ww

.edi

tura

eiko

n.ro

D

ifuza

re: 0

264-

5935

47; 0

728-

0848

03

e-m

ail:

eiko

ndifu

zare

@ya

hoo.

com

Des

crie

rea

CIP

a B

iblio

teci

i Naţ

iona

le a

Rom

ânie

i C

orec

tura

: Las

zlo

Ale

xand

ru

LA

SZLO

ALE

XA

ND

RU

ME

MO

RA

TO

R D

E L

IMB

A

ITA

LIA

NĂ

GR

AM

AT

ICĂ

PR

AC

TICĂ

C

luj-

Nap

oca,

200

7

LASZ

LO A

lexa

ndru

s-a

năs

cut

în C

luj,

la 0

4.05

.196

6. A

bsol

vent

al

Facu

ltăţii

de

Filo

logi

e a

Uni

vers

ităţii

“Ba

beş-

Boly

ai”

Clu

j (19

89),

cu sp

ecia

liza-

rea

limba

şi li

tera

tura

rom

ână

– lim

ba şi

lite

ratu

ra it

alia

nă. P

rofe

sor d

e ita

liană

la

Col

egiu

l Naţ

iona

l “G

eorg

e Ba

riţiu

” di

n C

luj (

din

1992

). D

octo

r în

Filo

logi

e al

Uni

vers

ităţii

“Ba

beş-

Boly

ai”

(199

9). D

irect

or a

l Fun

daţie

i Cul

tura

le “

Am

ici”

C

luj (

din

1996

). D

irect

or a

l rev

istei

rom

âno-

italie

ne A

mici

(199

6-19

97).

Dire

ctor

al

revi

stei

cultu

rale

pol

iglo

te E

-Leo

nard

o (di

n 20

03).

A

pub

licat

arti

cole

, stu

dii l

itera

re, e

seur

i, po

lem

ici ş

i tra

duce

ri în

re-

vist

e cu

ltura

le d

in R

omân

ia (B

ucur

eşti,

Clu

j, O

rade

a, Iaşi,

Sib

iu, T

îrgu

Mur

eş,

Tîrg

u Jiu

) şi d

in S

tate

le U

nite

(New

Yor

k şi

Cal

iforn

ia).

Cărţi:

A. L

itera

tura

rom

ână:

1. Î

ntre

Icar

şi A

nteu

, pol

emic

i, Cl

uj, E

d.

Dac

ia, 1

996.

2. O

rient

Exp

res,

pole

mic

i, C

luj,

Ed. D

acia

, 199

9. 3

. Grîu

l şi n

eghi

na,

pole

mic

i şi

alte

ese

uri,

Chişinău

, Ed

. Ştii

nţa,

200

2. 4

. Crit

icul

liter

ar N

icolae

M

anole

scu,

stu

diu

acad

emic

, Clu

j, Ed

. Dac

ia, 2

003.

5. V

orbi

nd (

cu G

heor

ghe

Grig

urcu

şi O

vidi

u Pe

cican

), C

luj,

Ed. L

imes

, 200

4. 6

. Toa

te pî

nzele

sus

!, po

le-

mic

i, C

luj,

Ed. G

rinta

, 200

5. B

. Lim

ba it

alia

nă: 1

. Dicţ

ionar

itali

an-ro

mân

, Clu

j, Ed

. Dac

ia, 1

999.

2. D

icţion

ar p

ract

ic ita

lian-

rom

ân şi

rom

ân-it

alian

, Clu

j, Ed.

Dac

ia,

2003

. 3. D

icţion

ar it

alian

-rom

ân, r

omân

-itali

an, C

hişinău

, Ed.

Ştii

nţa,

200

6.

Tr

aduc

eri:

A. D

in fr

ance

ză în

rom

ână:

1. R

omai

n G

ary,

Ai t

oată

viaţ

a în

ainte,

rom

an,

cu p

refaţa

şi

note

le t

radu

căto

rulu

i, Bu

cureşt

i, Ed

. U

nive

rs,

1993

; ed.

a II

-a: 2

006.

2. R

aym

ond

Que

neau

, Zaz

ie în

metr

ou, r

oman

, cu

pref

aţa

lui L

uca

Piţu

şi p

seud

opos

tfaţa

trad

ucăt

orul

ui, P

iteşt

i, Ed

. Par

alel

a 45

, 200

1;

ed. a

II-a

: 200

4. 3

. Ray

mon

d Q

uene

au, S

întem

mer

eu p

rea b

uni c

u fem

eile,

rom

an,

cu p

refaţa

trad

ucăt

orul

ui, P

iteşt

i, Ed

. Par

alel

a 45

, 200

5. B

. Din

rom

ână

în it

ali-

ană

(în c

olab

orar

e): O

mag

gio

a D

inu

Ada

mes

teanu

, stu

dii i

stor

ice

sub

ausp

iciil

e A

cade

mie

i Rom

âne,

Clu

j, Ed.

Clu

sium

, 199

6. C

. Din

ital

iană

în ro

mână:

1. L

ui-

gi A

ccat

toli,

Kar

ol W

ojtyl

a –

omul

sfîrşit

ului

de

mile

niu,

Clu

j, C

asa

de E

ditu

ră

Viaţa

Creşt

ină,

199

9. 2

. Ren

zo A

llegr

i, Pa

dre P

io –

omul

sper

anţei

, Clu

j, C

asa

de

Editu

ră U

nita

s, 20

01; e

d. a

II-a

: 200

2.

Ed

iţii:

1. C

oran

ul, C

luj,

Ed. E

TA, 1

991.

2. P

aul G

oma,

Scr

isori

între

des-

chise

, Ora

dea,

Ed.

Fam

ilia,

199

5.

Pr

efeţ

e sa

u po

stfeţe

: 1. P

aul

Gom

a, J

urna

l, Bu

cureşt

i, Ed

. Nem

ira,

1997

. 2. G

iova

nni B

occa

ccio

, Dec

amer

onul

, tra

duce

re ş

i not

e de

Eta

Boe

riu, P

i-teşt

i, Ed

. Par

alel

a 45

, 200

0. 3

. Egi

dio

Cor

ea, D

icţion

ar g

ram

atica

l ita

lian-

rom

ân şi

D

icţion

ar g

ram

atica

l rom

ân-it

alian

, Buc

ureş

ti, E

d. A

ll Ed

ucat

iona

l, 20

00.

A

lte d

etal

ii la

: ww

w.la

szlo

al.tk

D

edic

ace

astă

car

te

elev

ilor m

ei, c

are

m-a

u aj

utat

să

învăţ l

imba

ital

iană

. L

. A .

CU

VÎN

T ÎN

AIN

TE

M

emor

ator

ul îşi

pro

pune

să

ofer

e un

şir

de s

uges

tii c

oncr

ete,

im

edia

te,

tutu

ror

celo

r ca

re v

or să

înveţe

cor

ect

limba

ita

liană

. Sc

opul

no

stru

a f

ost n

u de

a p

arcu

rge

între

gul d

omen

iu v

ast d

e st

udiu

, ci d

e a

pune

la d

ispo

ziţie

jalo

ane şi

de

a cl

arifi

ca p

robl

eme

esenţia

le p

e ca

re le

re

sim

te v

orbi

toru

l rom

ân, a

tunc

i cîn

d se

apr

opie

de

limba

Pen

insu

lei.

Am

în

cerc

at să

cobo

rîm n

ivel

ul te

rmin

olog

ic a

l exp

licaţ

iilor

şi să

le p

resă

răm

cu

sch

eme

graf

ice şi

tabe

le, p

entru

a d

esch

ide

cît m

ai m

ult a

ceas

tă c

arte

că

tre p

ublic

ul la

rg. T

otuş

i jar

gonu

l spe

cific

se

regă

seşt

e ad

eseo

ri, în

mod

in

evita

bil.

Atu

nci

cînd

mer

gem

la

med

ic, n

i se

vor

beşt

e de

spre

“fic

at”,

“p

lăm

îni”

, “sp

lină”

etc

.; cî

nd p

oves

tim c

u un

fot

balis

t, au

zim

inev

itabi

l de

spre

“co

rner

”, “

ofsa

id”,

“he

nţ”

etc.

; cîn

d în

văţă

m o

lim

bă s

trăină,

nu

pute

m o

coli

term

eni c

a “v

erb

tranz

itiv”

, “di

ateză

refle

xivă

” sa

u “v

iitor

în

trecu

t”. E

vor

ba d

e sc

hele

le p

e ca

re n

e căţă

răm

, în

timp

ce c

onst

ruim

clă

-di

rea:

la sf

îrşit

ele

pot f

i cu

uşur

inţă

înde

părta

te.

A

cest

prim

vol

um s

e ap

leacă

mai

ale

s as

upra

uno

r pr

oble

me

de

mor

folo

gie,

dar

nu

evită

nic

i situ

aţii

de s

inta

xa p

ropo

ziţ ie

i şi a

fraz

ei (d

u-bl

area

C.D

. şi C

.I., c

onco

rdanţa

tim

puril

or la

indi

cativ

, con

cord

anţa

tim

-pu

rilor

la c

onju

nctiv

, “se

” co

ndiţi

onal

etc

.), o

ri as

pect

e de

fone

tică,

orto

-gr

afie

sau

orto

epie

. Ne-

a gh

idat

mer

eu a

celaşi

sco

p im

edia

t: de

ce

anum

e av

em n

evoi

e pe

ntru

folo

sire

a co

rectă

a lim

bii i

talie

ne în

com

unic

are?

În

vizi

unea

noa

stră

, un

al d

oile

a vo

lum

, de

exer

ciţii

şi a

plic

aţii

prac

tice

ale

teor

iei p

reze

ntat

e ai

ci, a

r fi n

eces

ar şi

bin

even

it.

Sp

re d

eose

bire

de

obiş

nuite

le g

ram

atic

i şi

cur

suri

de î

nvăţ

at

limbi

stră

ine,

car

tea

de f

aţă

îşi

asum

ă ex

plic

it m

etod

a co

ntra

stivă

a bi

-lin

gvis

mul

ui. P

orneşt

e di

nspr

e ro

mână

spre

a s

e de

plas

a că

tre it

alia

nă. E

ce

ntra

tă p

e lă

mur

irea

anum

itor

dific

ultăţi şi

pe

elim

inar

ea u

nor

eror

i sp

ecifi

ce. I

ar p

unct

ul d

e pl

ecar

e a

fost

gra

mat

ica

rom

ână

tradiţio

nală

, cît

mai

acc

esib

ilă, î

n ca

re c

onju

găril

e ve

rbal

e au

răm

as to

t în

număr

de

pa-

tru, i

ar e

xplic

aţiil

e îş

i pro

pun

să c

larif

ice,

nu

să c

ompl

ice.

În m

etod

olog

ia m

oder

nă d

e pr

edar

e-în

văţ a

re, s

e co

nsta

tă că

lecţ

i-ile

de

tip c

onte

xtua

l-com

unic

ativ

(de

ex.:

“La

med

ic”,

“La

cum

pără

turi”

, “Î

n ex

curs

ie”

etc.

) şi m

onog

lote

(do

ar în

lim

ba ţi

ntă)

dau

rezu

ltate

pra

c-tic

e m

ai r

apid

e –

dar şi

mai

sup

erfic

iale

, înt

rucî

t tra

nsm

it do

ar a

num

ite

aspe

cte

punc

tual

e de

com

unic

are.

Ava

nsea

ză în

tr-o

dire

cţie

sin

tagm

ati-

că. Î

n ce

ea c

e ne

priv

eşte

, am

opt

at în

act

ivita

tea

la c

ated

ră, d

impo

trivă

,

8

La

szlo

Ale

xand

ru

pent

ru p

reda

rea

stru

ctur

ală

a lim

bii

stră

ine,

abo

rdat

e co

mpl

exiv

, ca

un

între

g cl

ar d

efin

it, c

u un

set

de

regu

li pr

ecis

e, e

xem

plifi

cate

bili

ngv

(în

rom

ână şi

ital

iană

), pr

in a

rgum

ente

de

natu

ră c

ompa

rativă.

Iar o

rele

cen

-tra

te p

e în

suşi

rea

core

ctă

a gr

amat

icii,

pre

săra

te c

u nu

mer

oase

situ

aţii

com

unic

ativ

e, le

-au

ofer

it el

evilo

r pa

radi

gmel

e ne

cesa

re p

entru

învăţa

-re

a te

mei

nică

şi p

rofu

ndă.

Car

tea

adună

esenţa

lecţ

iilor

noa

stre

de

limba

ital

iană

din

ulti

mii

cinc

ispr

ezec

e an

i (1

992-

2007

), di

n ca

drul

Col

egiu

lui

Naţ

iona

l “G

eorg

e B

ariţi

u” d

in C

luj.

În a

fara

legă

turil

or a

fect

ive

de d

urată

pe c

are

le-a

u in

-st

ituit,

ele

au

stat

şi l

a ba

za u

nor p

erfo

rmanţe

şco

lare

de

exce

pţie

, pe

care

nu

ave

m m

otiv

e să

le a

scun

dem

. Ben

efic

iind

de a

ceas

tă m

etodă

de p

reda

-re

, uni

i ele

vi a

u cîşt

igat

Pre

miu

l I la

Olim

piad

a N

aţio

nală

de

Lim

ba It

ali-

ană:

Ani

ela

Mol

dova

n (î

n 19

95),

Lore

dana

Tlaşa

dze

(în

2006

), D

afin

a D

inea

(în

200

4, 2

005 şi

200

6), Ş

tefa

na F

orga

ciu

(în 2

007)

. Mulţi

alţii

, re

com

pens

aţi

cu p

rem

ii II

, III

sau

menţiu

ni, l

a co

mpe

tiţii

naţ io

nale

ori

inte

rnaţ

iona

le, l

e-au

sta

t în

prea

jmă.

Încă

o do

vadă

că

efor

turil

e no

astre

te

oret

ice şi

pra

ctic

e n-

au fo

st in

utile

.

prof

. dr.

Las

zlo

Ale

xand

ru

Clu

j, se

ptem

brie

200

7

ABR

EVIE

RI

Ac.

=

acuz

ativ

ad

j. =

adje

ctiv

ad

v.

= ad

verb

ar

t. ho

t. =

artic

ol h

otăr

ît ar

t. ne

hot.

= ar

ticol

neh

otăr

ît C

.D.

= co

mpl

emen

t dire

ct

C.I.

=

com

plem

ent i

ndire

ct

cond

. =

cond

iţion

al

conj

. =

conj

ugar

e; c

onju

nctiv

; con

juncţie

D

. =

dativ

de

ex.

=

de e

xem

plu

exc.

=

exce

pţie

, exc

epţii

fe

m.

= fe

min

in

G.

= ge

nitiv

i.e

. =

id e

st (l

atină)

, adi

că

impe

rf.

= im

perf

ect

ind.

=

indi

cativ

in

f. =

infin

itiv

înde

p.

= în

depă

rtat

loc.

=

locuţiu

ne

m.m

.c.p

. =

mai

mul

t ca

perf

ect

mas

c.

= m

ascu

lin

N.

= no

min

ativ

ne

reg.

=

nere

gula

t nr

. =

număr

ob

s. =

obse

rvaţ

ie

part.

=

parti

cipi

u pe

rf.

= pe

rfec

t pe

rs.

= pe

rsoa

na; p

erso

nal

pl.

= pl

ural

pr

ep.

= pr

epoz

iţie

prez

. =

prez

ent

pron

. =

pron

ume

prov

. =

prov

erb

refl.

=

refle

xiv

sg.

= si

ngul

ar

subs

t. =

subs

tant

iv

vb.

= ve

rb

voc.

=

voca

lă

I. FO

NET

ICĂ

, OR

TOG

RA

FIE ŞI

ELE

MEN

TE D

E

CO

MU

NIC

AR

E

ALF

ABE

TUL

(L’a

lfabe

to)

Li

mba

ital

iană

are

următ

oare

le li

tere

1 :

a (a

); b

(bi);

c (c

i); d

(di);

e (e

); f (

effe

); g

(gi);

h (a

cca)

; i (i

); j (

i lu

nga)

; k (

kapp

a); l

(el

le);

m (

emm

e);

n (e

nne)

; o (

o); p

(pi

); q

(cu)

; r (

erre

); s

(ess

e); t

(ti)

; u (

u); v

(vi

, vu)

; w (

dopp

ia v

u); x

(ic

s), y

(i g

reca

); z (

zeta

).

SUN

ETEL

E SP

ECIF

ICE

(I su

oni s

peci

fici)

- ce

, ci,

ge, g

i, ch

e, c

hi, g

he, g

hi -

se

pron

unţă

şi s

e sc

riu c

a în

lim

ba ro

mână.

De

ex.:

cerv

ello

, ci

ttà,

gela

to,

gigo

lo,

che,

chi

tarr

a, c

olle

ghe,

gh

iacc

io. - s

ce, s

ci -

se p

ronu

nţă

[şe]

, [şi

]2 .

De

ex.:

scen

ario

, sci

volo

.

Obs

.: În

gru

puril

e ci

, gi

, sc

i ur

mat

e de

altă

voc

ală,

lite

ra i

se

scrie

, dar

nu

se m

ai p

ronu

nţă;

De

ex.:

ciel

o, g

ioco

, sci

occo

.

1 În

tre p

aran

teze

rotu

nde

se dă

denu

mire

a lit

erei

. 2 În

tre p

aran

teze

dre

pte

se dă

pron

unţia

sune

tulu

i.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

11

- g

n - s

e pr

onunţă

[ñ],

un n

“m

oale

”, ro

stit

cu li

mba

rula

tă p

e ce

-ru

l gur

ii.

D

e ex

.: ba

gno,

giu

gno.

- gl -

se p

ronu

nţă

[Ґ],

un l

“moa

le”,

rost

it cu

lim

ba ru

lată

pe

ceru

l gu

rii, ş

i est

e ur

mat

de

liter

a i.

D

e ex

.: gi

glio

, lug

lio.

- h

- su

netu

l [h]

nu

exis

tă; l

itera

h se

folo

seşt

e pe

ntru

a d

istin

ge în

sc

ris u

nele

cuv

inte

de

alte

le.

D

e ex

.: o

/ oh

/ ho;

a /

ah /

ha.

- s

- în

tre v

ocal

e se

pro

nunţă

[z].

D

e ex

.: ca

sa, c

osa,

spos

a.

- ss -

între

voc

ale

se p

ronu

nţă

[s].

D

e ex

.: pr

ofes

sore

ssa,

pro

mes

sa, s

tude

ntes

sa.

- z

- se

pro

nunţă

uneo

ri [ţ]

; de

ex.:

poliz

ia, z

io; a

lteor

i se

pron

un-

ţă [d

z]; d

e ex

.: za

ino,

zero

;

Con

soan

ele

dubl

e se

pro

nunţă

mai

apă

sat.

D

e ex

.: co

llina

, dop

pio,

mat

tina.

Obs

.: N

eres

pect

area

ace

stei

rec

oman

dări

duce

la

schi

mbă

ri de

se

ns în

com

unic

are:

car

o (=

dra

g) /

carr

o (=

căr

uţă)

; ann

o (=

an

cale

nda-

ristic

) / a

no (=

anu

s).

AC

CEN

TUL

(L’a

ccen

to)

A

ccen

tul d

in p

ronu

nţie

de

obic

ei n

u se

scr

ie. T

otuş

i se

note

ază

oblig

ator

iu c

înd

cuvi

ntul

e a

ccen

tuat

pe

ultim

a si

labă

:

a) p

e su

bsta

ntiv

ele

acce

ntua

te l

a fin

al (

aşa-

num

itele

“pa

role

tro

nche

”): c

ittà,

pie

tà, v

irtù

etc

.;

b) p

e an

umite

cuv

inte

mon

osila

bice

sau

pol

isila

bice

: ci

ò, g

ià,

giù,

più

, può

; ben

ché,

cio

è, c

osì,

perc

hé e

tc.;

c)

pe

unel

e fo

rme

verb

ale:

per

s. a

III-

a sg

. per

f. si

mpl

u: c

antò

, cr

edè,

par

tì; p

ers.

I şi

a I

II-a

sg.

viit

or:

cant

erò,

can

terà

; cr

eder

ò,

cred

erà;

par

tirò,

par

tirà

etc.

d) p

entru

deo

sebi

rea

unor

cuv

inte

: dà

(= e

l/ea

dă)

/ da

(= la

, de

la);

è (=

est

e) /

e (=

şi);

là (=

aco

lo) /

la (=

art.

hot

. sau

pro

n. o

); lì

(= a

co-

lo)

/ li (

= îi)

; né

(= n

ici)

/ ne

(par

ticulă

pron

omin

al-a

dver

bială)

; pap

à (=

12

L

aszl

o A

lexa

ndru

tă

tic) /

pap

a (=

papă)

; sé

(= s

ine)

/ se

(= d

acă)

; sì (

= da

) / s

i (=

se);

tè (=

ce

ai) /

te (=

te).

ELIZ

IUN

EA

(L’e

lisio

ne)

Este

fen

omen

ul p

rin c

are

voca

la n

eacc

entu

ată

de la

sfîrşi

tul c

u-vî

ntul

ui c

ade,

pen

tru a

evi

ta în

tîlni

rea

cu v

ocal

a de

la în

cepu

tul c

uvîn

tulu

i ur

măt

or. E

liziu

nea

se m

arch

ează

prin

apo

stro

f.

De

ex.:

l’ alli

eva,

l’av

evo

vist

a.

O

bs.:

Nu

se e

lidea

ză a

rtico

lul h

otăr

ît la

pl.,

sau

pro

num

ele

pers

o-na

l la

pl.

D

e ex

.: gl

i alb

eri,

le a

lliev

e, li

ave

vo in

cont

rati,

le a

vevo

vis

te.

TRU

NC

HIE

REA

(Il t

ronc

amen

to)

Este

feno

men

ul p

rin c

are

voca

la fi

nală

, sila

ba s

au s

ilabe

le fi

nale

al

e un

ui c

uvîn

t cad

, fără

a fi

înlo

cuite

, de

obic

ei, p

rin a

post

rof.

D

e ex

.: un

gra

n pr

oble

ma

(în lo

c de

: un

gran

de p

robl

ema)

, Si-

gnor

Bia

nchi

(în

loc

de:

Sig

nore

Bia

nchi

); Sa

n Fr

ance

sco

(în l

oc d

e:

Sant

o Fr

ance

sco)

etc

.

Trun

chie

rea

e fa

culta

tivă,

dar

e to

tuşi

folo

sită

în s

ituaţ

ii fr

ecve

n-te

.

Trun

chie

rea

e in

terz

isă

în f

aţa

subs

tant

ivel

or m

ascu

line

care

în-

cep

cu s

unet

e di

n ca

tego

ria c

elor

8 e

xcepţii

(s im

pur ,

x, y

, z, p

s, pn

, gn,

i +

voc

.).

D

e ex

.: un

gra

nde

stud

io, S

anto

Ste

fano

.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

13

ADĂ

UG

AR

EA

(L’a

ccre

scim

ento

)

Es

te fe

nom

enul

prin

car

e se

ada

ugă

o co

nsoa

nă s

au o

voc

ală,

din

m

otiv

e eu

foni

ce, l

a în

cepu

tul s

au la

sfîrşi

tul c

uvîn

tulu

i, pe

ntru

a s

e ev

ita

întîl

nire

a ac

elei

aşi v

ocal

e sa

u alăt

urar

ea p

rea

mul

tor c

onso

ane.

De

ex.:

sono

pro

nto

ad a

ccog

liere

i no

stri

am

ici;

lo a

spet

tavo

ed

è ar

riva

to; p

er i s

critt

o; in

Iddi

o.

A

dăug

area

e to

t mai

rar f

olos

ită în

lim

ba it

alia

nă d

e az

i.

EL

EM

EN

TE

DE

CO

MU

NIC

AR

E A

TIM

PUL

UI

(Ele

men

ti di

com

unic

azio

ne d

el te

mpo

)

Cît

e ce

asul

? =

Che

ore

sono

? Es

te o

ra 5

fix.

=

Sono

le c

inqu

e in

pun

to.

Este

ora

5 fă

ră u

n sf

ert.

= So

no le

cin

que

men

o (u

n) q

uart

o.

Este

ora

5 şi

un

sfer

t. =

Sono

le c

inqu

e e

(un)

qua

rto.

Es

te o

ra 5

fără

zec

e.

= So

no le

cin

que

men

o di

eci.

Este

ora

5 fă

ră d

ouăz

eci.

= So

no le

cin

que

men

o ve

nti.

Este

ora

5 şi

jumăt

ate.

= So

no le

cin

que

e m

ezzo

(sau

: mez

za).

Este

ora

1.

= È

l’una

. Es

te o

ra 1

2.

= È

mez

zogi

orno

; È m

ezza

notte

. Zi

lele

săptăm

înii:

luni

, marţi,

mie

rcur

i, jo

i, vi

neri,

sîm

bătă

, dum

inică.

I

gior

ni d

ella

set

timan

a: l

uned

ì, m

arte

dì,

mer

cole

dì,

giov

edì,

vene

rdì,

saba

to, d

omen

ica.

Lu

nile

anu

lui:

ianu

arie

, feb

ruar

ie, m

artie

, apr

ilie,

mai

, iun

ie, i

ulie

, aug

ust,

sept

embr

ie, o

ctom

brie

, noi

embr

ie, d

ecem

brie

. I

mes

i del

l’ann

o: g

enna

io, f

ebbr

aio,

mar

zo, a

prile

, mag

gio,

giu

gno,

lu-

glio

, ago

sto,

sette

mbr

e, o

ttobr

e, n

ovem

bre,

dic

embr

e.

Cel

e pa

tru a

notim

puri:

prim

ăvar

a, v

ara,

toam

na, i

arna

. Le

qua

ttro

stag

ioni

: pri

mav

era,

est

ate,

aut

unno

, inv

erno

.

II. M

OR

FOLO

GIE

SUBS

TAN

TIV

UL

(Il s

osta

ntiv

o / i

l nom

e)

Es

te p

arte

a de

vor

bire

car

e de

num

eşte

obi

ecte

, fiinţe

, pla

nte,

no-

ţiuni

, stă

ri fiz

ice şi

suf

leteşt

i, ev

enim

ente

, acţ

iuni

etc

. Are

o im

porta

nţă

esenţia

lă în

com

unic

are.

Poa

te f

i îns

oţit

de d

eter

min

anţi

ca a

rtico

lul s

au

adje

ctiv

ul, o

ri po

ate

fi în

locu

it de

pro

num

e.

În li

mba

rom

ână

subs

tant

ivul

are

trei

gen

uri:

mas

culin

(de

ex.

: un

băi

at –

doi

băi

eţi),

fem

inin

(de

ex.:

o fa

tă –

două

fete

), ne

utru

(de

ex.:

un s

tilou

– d

ouă

stilo

uri).

Are

două

num

ere:

sin

gula

r (d

e ex

.: bă

iat),

plu

-ra

l (de

ex.

: băi

eţi).

În

lim

ba

italia

nă

subs

tant

ivul

ar

e do

uă

genu

ri:

mas

culin

(m

asch

ile),

fem

inin

(fe

mm

inile

), şi

două

num

ere:

sin

gula

r (s

ingo

lare

), pl

ural

(plu

rale

). Pe

ntru

a înţe

lege

şi a

fol

osi a

decv

at s

ubst

antiv

ul în

lim

ba it

alia

-nă

, tre

buie

să-

i rec

unoaşt

em c

orec

t gen

ul ş

i num

ărul

. Ace

st lu

cru

e po

si-

bil d

acă

sînt

em a

tenţ

i la

term

inaţ

ia sa

.

Form

ele

regu

late

(L

e fo

rme

rego

lari)

1)

O c

ateg

orie

de

subs

tant

ive

se t

erm

ină

la s

ingu

lar

în -

o şi

la

plur

al în

-i. E

le a

u ge

nul m

ascu

lin.

De

ex.:

raga

zzo

– ra

gazz

i; sa

rto

– sa

rti;

tavo

lo –

tavo

li.

2) O

altă

cat

egor

ie d

e su

bsta

ntiv

e se

term

ină

la si

ngul

ar în

-a şi

la

plur

al în

-e. E

le a

u ge

nul f

emin

in.

De

ex.:

raga

zza

– ra

gazz

e; sc

uola

– sc

uole

; tav

ola

– ta

vole

. 3)

O a

ltă c

ateg

orie

de

subs

tant

ive

se te

rmină

la si

ngul

ar în

-e şi

la

plur

al în

-i. E

le a

u fie

gen

ul m

ascu

lin, f

ie g

enul

fem

inin

. D

e ex

.: pa

dre

– pa

dri;

mad

re –

mad

ri.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

15

Notă:

Put

em r

ecun

oaşt

e ge

nul s

ubst

antiv

ului

din

ace

astă

a tr

eia

cate

gorie

prin

ana

logi

e cu

lim

ba ro

mână:

îl tr

aduc

em, î

i ver

ifică

m g

enul

în

rom

ână şi

i-l a

tribu

im a

poi î

n ita

liană

. D

e ex

.: pa

dre

= ta

tă; u

n ta

tă –

doi

taţi

(= g

enul

mas

culin

). D

eci

padr

e în

ita

liană

are

gen

ul m

ascu

lin. M

adre

= m

amă;

o m

amă

– do

uă

mam

e (=

gen

ul fe

min

in).

Dec

i mad

re în

ital

iană

are

gen

ul fe

min

in.

Obs

.: D

esig

ur a

cest

pro

cede

u nu

est

e va

labi

l chi

ar to

tdea

una,

în-

să e

vent

uale

le e

xcepţii

pot

fi m

emor

ate

pe măs

ură

ce a

par.

De

ex.:

fiore

(sub

st. m

asc.

) = fl

oare

(sub

st. f

em.).

R

ECA

PITU

LAR

E: A

şada

r su

bsta

ntiv

ele

au î

n ita

liană

gen

ul

mas

culin

sau

fem

inin

, num

ărul

sin

gula

r sau

plu

ral.

Rec

unoaşt

em d

e ob

i-ce

i gen

ul şi

num

ărul

subs

tant

ivel

or d

upă

term

inaţ

ia lo

r:

MA

SCU

LIN

FE

MIN

IN

o →

i a →

e

e →

i

Fo

rmel

e sp

ecifi

ce

(Le

form

e sp

ecifi

che)

1) E

xistă

o ca

tego

rie d

e su

bsta

ntiv

e m

ascu

line

– m

ai a

les

de o

ri-gi

ne g

reacă

– te

rmin

ate

cu -(

m)a

.

De

ex.:

il cl

ima

– i c

limi,

il dr

amm

a –

i dra

mm

i, il

poem

a –

i poe

mi,

il pr

oble

ma

– i p

robl

emi,

il pr

ogra

mm

a –

i pro

gram

mi,

il te

legr

amm

a –

i te

legr

amm

i , il

tem

a –

i tem

i, lo

sche

ma

– gl

i sch

emi,

il po

eta

– i p

oeti

etc.

2) E

xistă

o ca

tego

rie d

e su

bsta

ntiv

e m

ascu

line

term

inat

e în

con

-so

ană.

Ace

stea

sînt

inva

riabi

le.

D

e ex

.: l’a

utob

us –

gli

auto

bus,

il ba

r –

i bar

, il f

ilm –

i fil

m, i

l tr

am –

i tr

am e

tc.

3)

Exi

stă

o ca

tego

rie d

e su

bsta

ntiv

e in

dicî

nd m

eser

ii sa

u oc

upaţ

ii,

care

la s

ingu

lar s

e te

rmină

în -a

(mas

culin

şi f

emin

in),

dar a

u fo

rme

dife

-rit

e la

plu

ral.

D

e ex

.: il

/ la

com

unis

ta –

i c

omun

isti,

le

com

unis

te;

il /

la

gior

nalis

ta –

i gi

orna

listi,

le g

iorn

alis

te;

il / l

a pe

diat

ra –

i pe

diat

ri, l

e

16

L

aszl

o A

lexa

ndru

pe

diat

re;

il /

la p

iani

sta

– i

pian

isti,

le

pian

iste

; il

/ la

sui

cida

– i

su

icid

i , le

suic

ide

etc.

4) E

xistă

o ca

tego

rie d

e su

bsta

ntiv

e fe

min

ine

term

inat

e în

-si

. A

cest

ea sî

nt in

varia

bile

.

De

ex. :

l’an

alis

i – le

ana

lisi,

la c

risi

– le

cri

si, l

a di

agno

si –

le

diag

nosi

, la

prog

nosi

– le

pro

gnos

i, la

sint

esi –

le si

ntes

i etc

.

5)

Exis

tă

o ca

tego

rie

de

subs

tant

ive

trunc

hiat

e (“

le

paro

le

tronc

he”)

, acc

entu

ate

pe u

ltim

a vo

cală

. Ace

stea

sînt

de

obic

ei fe

min

ine şi

in

varia

bile

.

De

ex.:

la c

ittà

– le

citt

à; l

a lib

ertà

– l

e lib

ertà

; la

pie

tà –

le

piet

à , la

vir

tù –

le v

irtù

etc

.

6) E

xistă

o ca

tego

rie d

e su

bsta

ntiv

e “p

resc

urta

te”,

ter

min

ate

cu

voca

lă, c

are

sînt

inva

riabi

le.

D

e ex

.: l’a

uto

– le

aut

o, il

cin

ema

– i c

inem

a, la

foto

– le

foto

, la

mot

o –

le m

oto

etc.

7) E

xistă

o ca

tego

rie d

e su

bsta

ntiv

e m

onos

ilabi

ce, c

are

sînt

inva

-ria

bile

.

De

ex.:

il dì

– i

dì, l

a gr

u –

le g

ru, i

l re

– i r

e, il

tè –

i tè

etc

.

8) E

xistă

o ca

tego

rie d

e su

bsta

ntiv

e ca

re a

u do

ar n

umăr

ul s

ingu

-la

r.

De

ex.:

la fa

me,

la s

ete,

la m

ezza

notte

, il m

ezzo

gior

no, i

l san

gue,

l’u

nive

rso;

- de

num

irea

unor

pro

duse

alim

enta

re:

il la

tte,

il m

iele

, il

pepe

et

c.;

-

denu

mire

a un

or e

lem

ente

chi

mic

e: i

l m

ercu

rio,

l’o

ssig

eno,

il

ram

e et

c.;

- d

enum

irea

unor

bol

i: la

mal

aria

, il t

ifo, l

a va

rice

lla e

tc.;

-

denu

mire

a un

or c

once

pte

abst

ract

e: il

cor

aggi

o, l’

orgo

glio

, la

pazi

enza

, l’u

milt

à et

c.

9)

Exi

stă

o ca

tego

rie d

e su

bsta

ntiv

e ca

re a

u do

ar n

umăr

ul p

lura

l.

De

ex.:

le d

imis

sion

i, i d

into

rni,

le fe

rie,

le fo

rbic

i, le

noz

ze, g

li oc

chia

li, i

pant

alon

i, le

stov

iglie

etc

.

10) E

xistă

o ca

tego

rie d

e su

bsta

ntiv

e cu

plu

ral n

ereg

ulat

.

De

ex.:

l’ala

– le

ali,

l’ar

ma

– le

arm

i, la

biro

– le

biro

, il b

ue –

i bu

oi, i

l car

cere

– le

car

ceri,

il c

entin

aio

– le

cen

tinai

a, il

dio

– g

li dè

i, la

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

17

man

o –

le m

ani,

il pa

io –

le p

aia,

il te

mpi

o –

i tem

pli,

l’uom

o –

gli u

omin

i, l’u

ovo

– le

uov

a et

c.

11

) Exi

stă

o ca

tego

rie d

e su

bsta

ntiv

e cu

formă

unică

de s

ingu

lar,

dar

cu d

ouă

plur

alur

i dife

rite,

la m

ascu

lin ş

i fem

inin

, exp

rimîn

d se

nsur

i de

oseb

ite.

i

brac

ci (

= br

aţel

e de

sca

un,

braţ

ele

de rî

u)

il br

acci

o {

le b

racc

ia (=

braţe

le o

mul

ui)

i cer

velli

(= in

telig

enţe

le)

il ce

rvel

lo

{le

cer

vella

(=

crei

erul

de

om s

au d

e an

imal

) i c

igli

(= m

argi

nile

) il

cigl

io

{le

cig

lia (=

gen

ele

ochi

ului

)

i diti

(=

dege

tele

ca

unita

te d

e măs

u-ră

) il

dito

{

le d

ita (=

deg

etel

e m

îinii)

i f

onda

men

ti (=

baz

ele)

il

fond

amen

to

{le

fon

dam

enta

(=

tem

eliil

e un

ei c

lă-

diri)

i g

ridi

(= st

rigăt

ele

de a

nim

al)

il gr

ido

{le

gri

da (=

strigăt

ele

uman

e)

i lab

bri (

= m

argi

nile

răn

ii, a

le ş

anţu

-lu

i) il

labb

ro

{le

labb

ra (=

buz

ele

omul

ui)

i len

zuol

i (=

cearşa

furil

e pr

ivite

sep

a-ra

t) il

lenz

uolo

{

le le

nzuo

la (=

aşt

ernu

turil

e)

i mem

bri (

= m

embr

ii)

il m

embr

o {

le m

embr

a (=

mem

brel

e co

rpul

ui)

i mur

i (=

zidu

rile

din

inte

rior)

il

mur

o {

le m

ura

(= z

idur

ile u

nei c

etăţ

i)

gli u

rli (

= ur

lete

le d

e an

imal

) l’u

rlo

{le

url

a (=

urle

tele

om

ului

)

18

L

aszl

o A

lexa

ndru

Obs

.: Ex

istă

sub

stan

tive

care

, sch

imbî

nd g

enul

, îşi

sch

imbă

toto

-da

tă înţe

lesu

l.

a) îş

i mod

ifică

arti

colu

l, pă

strîn

du-ş

i for

ma

nesc

him

bată

.

De

ex.:

il fin

e (=

sco

pul)

/ la

fine

(= s

fîrşi

tul),

il fr

onte

(= fr

ontu

l de

luptă)

/ la

fron

te (=

frun

tea)

, il r

adio

(= ra

dium

ul, s

ubst

anţa

chi

mică)

/ la

radi

o (=

radi

oul)

etc.

b) îş

i mod

ifică

atît

arti

colu

l, cî

t şi t

erm

inaţ

ia.

D

e ex

.: il

bust

o (=

bus

tul)

/ la

bust

a (=

plic

ul),

il ca

pita

le (=

cap

i-ta

lul)

/ la

capi

tale

(=

capi

tala

), il

collo

(=

gîtu

l) / l

a co

lla (

= lip

iciu

l), il

co

lpo

(= lo

vitu

ra) /

la c

olpa

(= v

ina)

, il c

osto

(= c

ostu

l) / l

a co

sta

(= c

oas-

ta),

il m

ento

(=

bărb

ia)

/ la

men

ta (

= m

enta

), il

pian

to (

= pl

însu

l) /

la

pian

ta (=

pla

nta)

, il p

orto

(= p

ortu

l) / l

a po

rta

(= uşa

) etc

.

Pent

ru c

elel

alte

ner

egul

arităţi

se re

com

andă

con

sulta

rea

dicţ

iona

-ru

lui.

AR

TIC

OLU

L H

OTĂ

RÎT

(L’a

rtico

lo d

eter

min

ativ

o)

Es

te c

ateg

oria

gra

mat

icală

care

însoţeşt

e un

sub

stan

tiv şi

îl p

reci

-ze

ază,

indi

cînd

u-i t

otod

ată

genu

l şi n

umăr

ul.

Ex

istă

o d

ifere

nţă

impo

rtantă

de s

ens

între

sub

stan

tivel

e “c

opil”

şi

“co

pilu

l”: p

rimul

se re

feră

la to

ată

cate

goria

, fără

a pr

eciz

a pe

rsoa

na; a

l do

ilea

parti

cula

rizea

ză re

alita

tea

la si

tuaţ

ia u

nui r

epre

zent

ant a

num

e.

D

e ex

.: C

e bi

ne e

să fi

i cop

il !

D

ar: Î

l văd

pe

copi

lul v

ecin

ilor.

În r

omână

artic

olul

hotăr

ît se

not

ează

la s

fîrşi

tul s

ubst

antiv

ului

: co

pilu

l, om

ul, f

ata,

fem

eia,

cai

etul

, stil

oul e

tc. Î

n ita

liană

arti

colu

l hotăr

ît ap

are

în faţa

sub

stan

tivul

ui ş

i are

form

e di

ferit

e, în

funcţie

de

genu

l, nu

-măr

ul şi

situ

aţiil

e sp

ecifi

ce a

le su

bsta

ntiv

ului

, după

cum

urm

ează

. A

. Gen

ul m

ascu

lin

De

obic

ei s

ubst

antiv

ul m

ascu

lin p

rimeş

te l

a si

ngul

ar a

rtico

lul

hotă

rît il

, căr

uia

îi co

resp

unde

la p

lura

l arti

colu

l hotăr

ît i.

De

ex.:

il ba

mbi

no –

i ba

mbi

ni; i

l lib

ro –

i lib

ri; il

pro

fess

ore

– i

prof

esso

ri.

Atu

nci c

înd

subs

tant

ivul

mas

culin

înce

pe c

u vo

cală

, prim

eşte

la

sing

ular

arti

colu

l hotăr

ît l’ ,

iar l

a pl

ural

arti

colu

l hotăr

ît gl

i. D

e ex

.: l’a

lber

o –

gli a

lber

i; l’a

lliev

o –

gli a

lliev

i; l’e

lefa

nte

– gl

i el

efan

ti. În

8 s

ituaţ

ii de

exc

epţie

, su

bsta

ntiv

ul m

ascu

lin l

a si

ngul

ar p

ri-m

eşte

arti

colu

l hotăr

ît lo

, iar

la p

lura

l arti

colu

l hotăr

ît gl

i. C

ele

8 si

tuaţ

ii sî

nt u

rmăt

oare

le:

1) C

înd

subs

tant

ivul

mas

culin

înce

pe c

u s

impu

r (a

dică

s u

rmat

de

altă

con

soană)

. D

e ex

.: lo

sco

laro

– g

li sc

olar

i; lo

sta

dio

– gl

i sta

di; l

o st

uden

te –

gl

i stu

dent

i. 2)

Cîn

d în

cepe

cu

x .

De

ex.:

lo x

ilofo

no –

gli

xilo

foni

. 3)

Cîn

d în

cepe

cu

y .

De

ex.:

lo y

ogur

t – g

li yo

gurt.

4)

Cîn

d în

cepe

cu

z . D

e ex

.: lo

zain

o –

gli z

aini

; lo

zero

– g

li ze

ri; lo

zio

– gl

i zii.

20

L

aszl

o A

lexa

ndru

5) C

înd

înce

pe c

u ps

. D

e ex

.: lo

psi

colo

go –

gli

psic

olog

i. 6)

Cîn

d în

cepe

cu

pn.

De

ex.:

lo p

neum

atic

o –

gli p

neum

atic

i. 7)

Cîn

d în

cepe

cu

gn.

De

ex.:

lo g

nocc

o –

gli g

nocc

hi.

8) C

înd

înce

pe c

u i +

voc

ală .

D

e ex

.: lo

iono

– g

li io

ni.

B. G

enul

fem

inin

D

e ob

icei

sub

stan

tivul

fem

inin

prim

eşte

la

sing

ular

arti

colu

l ho

tărît

la, căr

uia

îi co

resp

unde

la p

lura

l arti

colu

l hotăr

ît le

. D

e ex

.: la

cas

a –

le c

ase;

la r

agaz

za –

le r

agaz

ze; l

a sc

uola

– le

sc

uole

. A

tunc

i cî

nd s

ubst

antiv

ul f

emin

in î

ncep

e cu

voc

ală,

la

sing

ular

pr

imeş

te a

rtico

lul h

otăr

ît l’ ,

iar l

a pl

ural

îi c

ores

pund

e ac

elaş

i arti

col h

o-tă

rît le

. Ex

.: l’a

lliev

a –

le a

lliev

e; l’

atm

osfe

ra –

le a

tmos

fere

; l’u

liva

– le

ul

ive.

O

bs.:

Între

arti

colu

l hotăr

ît şi

sub

stan

tiv, î

n ita

liană

se

poat

e fo

-lo

si a

djec

tivul

. În

aces

te s

ituaţ

ii, fo

rma

artic

olul

ui h

otăr

ît es

te in

fluenţa

tă

de c

uvîn

tul d

in d

reap

ta sa

. D

e ex

.: l’ a

mic

o, d

ar: i

l mio

am

ico;

lo s

tude

nte,

dar

: l’a

ltro

stu-

dent

e; il

raga

zzo,

dar

: lo

stes

so ra

gazz

o et

c.

Obs

.: A

rtico

lul h

otăr

ît tra

nsfo

rmă

în s

ubst

antiv

par

tea

de v

orbi

re

pe c

are

o pr

ecedă.

D

e ex

.: Il

man

giar

e tr

oppo

fa m

ale

alla

sal

ute.

= M

înca

tul e

xce-

siv

dăun

ează

sănă

tăţii

. Vo

glio

sape

re il

per

ché

di q

uesta

situ

azio

ne. =

Vre

au să

ştiu

mot

ivul

ac

este

i situ

aţii.

R

ECA

PITU

LAR

E: A

rtico

lul h

otăr

ît es

te aşa

dar i

mpo

rtant

pen

tru

că n

e aj

ută

să p

reci

zăm

con

cept

ul p

e ca

re îl

exp

rimăm

. Pen

tru a

-l fo

losi

co

rect

treb

uie

să id

entif

icăm

însă

gen

ul şi

num

ărul

subs

tant

ivul

ui p

e lîn

gă

care

îl p

lasă

m, p

recu

m şi

eve

ntua

la lu

i situ

aţie

spec

ifică

.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

21

Subs

tant

ivel

e m

ascu

line

pot a

vea

3 fe

luri

de a

rtico

le h

otăr

îte: i

l →

i (d

e ob

icei

); l’ →

gli

(cîn

d su

bsta

ntiv

ul în

cepe

cu

voca

lă);

lo →

gli

(în c

ele

8 si

tuaţ

ii de

exc

epţie

). Su

bsta

ntiv

ele

fem

inin

e po

t av

ea 2

fel

uri

de a

rtico

le h

otăr

îte:

la

→ le

(de

obic

ei);

l’ →

le (c

înd

subs

tant

ivul

înce

pe c

u vo

cală

).

MA

SCU

LIN

FE

MIN

IN

1. il

→ i

(de

obic

ei)

1. la

→ le

(de

obic

ei)

2. l’

→ g

li (+

voc

.) 2.

l’ →

le (+

voc

.) 3.

lo →

gli

(+ 8

exc

.) –

AR

TIC

OLU

L N

EHO

TĂR

ÎT

(L’a

rtico

lo in

dete

rmin

ativ

o)

Es

te c

ateg

oria

gra

mat

icală

nota

tă î

n faţa

sub

stan

tivul

ui,

pent

ru

a-l i

ndic

a în

mod

gen

eric

, ned

eter

min

at. A

re u

rmăt

oare

le fo

rme:

A. G

enul

mas

culin

a) u

n ra

gazz

o;

b)

uno

stud

ente

.

Un

se fo

loseşt

e în

faţa

subs

tant

ivel

or m

ascu

line.

Uno

se

folo

seşt

e în

faţ

a su

bsta

ntiv

elor

mas

culin

e ca

re î

ncep

cu

sune

te d

in c

ateg

oria

cel

or 8

exc

epţii

(s im

pur ,

x, y

, z, p

s, pn

, gn,

i +

voc

.).

O

bs: L

a ge

nul m

ascu

lin, u

n ni

ciod

ată

nu p

rimeş

te a

post

rof!

B. G

enul

fem

inin

a) u

na ra

gazz

a;

b)

un’

allie

va.

U

na se

folo

seşt

e în

faţa

subs

tant

ivel

or fe

min

ine.

Un’

se

folo

seşt

e în

faţ

a su

bsta

ntiv

elor

fem

inin

e ca

re î

ncep

cu

voca

lă.

O

bs.:

Exis

tă ş

i ten

dinţ

a de

a n

u se

mai

elid

a vo

cala

în a

sem

enea

si

tuaţ

ii: u

na e

dico

la sa

u un

’edi

cola

; una

icon

a sa

u un

’icon

a.

A

rtico

lul n

ehotăr

ît nu

are

for

mă

spec

ifică

de

plur

al (

la f

el c

a în

lim

ba r

omână:

niş

te).

Se e

xprim

ă cu

pre

poziţia

di +

res

pect

ivul

art

icol

ho

tărî

t.

22

L

aszl

o A

lexa

ndru

- un

raga

zzo

– de

i rag

azzi

;

- uno

stud

ente

– d

egli

stud

enti;

- una

raga

zza

– de

lle ra

gazz

e;

- u

n’al

lieva

– d

elle

alli

eve.

REC

API

TULA

RE:

For

mel

e ar

ticol

ului

neh

otăr

ît sîn

t următ

oare

le:

MA

SCU

LIN

1)

un →

dei

(de

obic

ei)

2) u

no →

deg

li (+

8 e

xc.)

FE

MIN

IN

1) u

na →

del

le (d

e ob

icei

) 2)

un’

→ d

elle

(+ v

oc.)

PREP

OZIŢI

ILE

(Le

prep

osiz

ioni

)

Prep

oziţi

ile

sînt

pă

rţi

de

vorb

ire

inva

riabi

le,

nota

te

în

faţa

su

bsta

ntiv

ului

, pro

num

elui

, adj

ectiv

ului

, ver

bulu

i sau

adv

erbu

lui ş

i con

-tri

buie

la n

uanţ

area

înţe

lesu

lui a

cest

ora.

Din

colo

de

rolu

l lor

impo

rtant

în

expr

imar

ea u

nor

cazu

ri gr

amat

ical

e sa

u a

unor

situ

aţii

frec

vent

e de

co-

mun

icar

e, în

văţa

rea

deta

liată

a p

repo

ziţii

lor i

talie

ne s

e fa

ce p

rin le

ctur

i şi

din

prac

tică.

Folo

sire

a pr

epoz

iţiilo

r (L

‘uso

del

le p

repo

sizi

oni)

În

ital

iană

pre

poziţii

le a

u ur

măt

oare

le v

alor

i mai

impo

rtant

e:

a =

1)

trad

uce

cazu

l dat

iv (=

cui

?).

D

e ex

.: Îi

dau

Mar

iei o

car

te. =

Do

a M

aria

un

libro

.

Obs

.: În

lim

ba r

omână

expr

imăm

de

obic

ei d

ativ

ul c

u aj

utor

ul

desi

nenţ

ei (

prin

sch

imba

rea

term

inaţ

iei

cuvî

ntul

ui):

Mar

iei ,

băia

tulu

i, fe

tei

etc.

În

limba

ita

liană

cuv

întu

l nu

are

des

inenţă

caz

uală

(nu

îşi

sc

him

bă te

rmin

aţia

în a

stfe

l de

situ

aţii)

, iar

dat

ivul

din

rom

ână

este

reda

t cu

aju

toru

l pre

poziţie

i: a

Mar

ia, a

l rag

azzo

, alla

raga

zza

etc.

2) e

xprim

ă de

plas

area

spre

o d

estin

aţie

, un

obie

ct, o

loca

litat

e.

D

e ex

.: M

erg

la P

adov

a . R

evin

aca

să. =

Vad

o a

Pado

va. T

orno

a

casa

.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

23

A

lte s

ituaţ

ii: t

radu

ce u

neor

i pr

epoz

iţia

“cu”

(de

ex.

: m

otor

cu

expl

ozie

= m

otor

e a

scop

pio)

; tra

duce

une

ori p

repo

ziţia

“în

” (d

e ex

.: cu

la

crim

i în

och

i =

con

le l

acri

me

agli

occh

i); t

radu

ce u

neor

i pr

epoz

iţia

“pe”

(de

ex.:

a ur

ca p

e ca

l = m

onta

re a

cav

allo

). di

=

1) tr

aduc

e ca

zul g

eniti

v (=

a c

ui?)

.

De

ex.:

Car

tea

Mar

iei e

ste

inte

resa

ntă.

= I

l lib

ro d

i Mar

ia è

in-

tere

ssan

te.

O

bs.:

În li

mba

rom

ână

expr

imăm

de

obic

ei g

eniti

vul c

u aj

utor

ul

desi

nenţ

ei (

prin

sch

imba

rea

term

inaţ

iei

cuvî

ntul

ui):

Mar

iei ,

băia

tulu

i, fe

tei

etc.

În

limba

ita

liană

cuv

întu

l nu

are

des

inenţă

caz

uală

(nu

îşi

sc

him

bă te

rmin

aţia

în a

stfe

l de

situ

aţii)

, iar

gen

itivu

l din

rom

ână

este

re-

dat c

u aj

utor

ul p

repo

ziţie

i: di

Mar

ia, d

el ra

gazz

o, d

ella

raga

zza

etc.

2) tr

aduc

e pr

epoz

iţia

“de”

din

rom

ână.

De

ex.:

Car

te d

e gr

amat

ică.

= L

ibro

di g

ram

mat

ica.

3) tr

aduc

e pr

epoz

iţia

“des

pre”

din

rom

ână.

De

ex.:

Vor

biţi

desp

re m

ine ?

= P

arla

te d

i me?

Alte

situ

aţii:

trad

uce

adve

rbel

e “c

a” s

au “

decî

t”, u

rmat

e de

sub

-st

antiv

sau

pro

num

e (d

e ex

.: E

mai

frum

os c

a/de

cît t

ine

= È

più

bello

di

te);

tradu

ce p

repo

ziţia

“di

n” (d

e ex

.: A

ieşi

t din

casă

= È

usci

to d

i cas

a);

situ

at în

faţ

a ad

verb

ului

, exp

rimă

repe

tiţia

une

i acţ

iuni

(de

ex.

: Di s

era

vado

a le

tto ta

rdi =

De

obic

ei s

eara

mă

culc

tîrz

iu);

intro

duce

apo

ziţii

le

(de

ex.:

oraş

ul B

ucur

eşti

= la

citt

à di

Buc

ares

t; flu

viul

Dunăr

ea =

il fi

ume

di D

anub

io).

da =

1)

exp

rimă

depl

asar

ea sp

re o

per

soană.

De

ex.:

Mer

gem

la G

eorg

e . =

And

iam

o da

Gio

rgio

.

Obs

.: În

lim

ba r

omână

folo

sim

ace

eaşi

pre

poziţie

pen

tru a

ex-

prim

a de

plas

area

căt

re p

erso

ane şi

căt

re lu

crur

i. În

lim

ba it

alia

nă p

repo

zi-

ţiile

sînt

dife

rite.

De

ex.:

Mă

duc

la şc

oală

la M

aria

. = V

ado

a sc

uola

da

Mar

ia.

2)

exp

rimă

depl

asar

ea d

insp

re o

per

soană,

lucr

u et

c.

D

e ex

.: N

e în

toar

cem

de

la R

oma.

= T

orni

amo

da R

oma.

3) i

ntro

duce

com

plem

entu

l de

age

nt d

in i

talia

nă;

core

spun

de

cons

trucţ

iei “

de (căt

re)”

din

rom

ână.

De

ex.:

Este

lăud

at d

e (căt

re) M

ihai

. = È

loda

to d

a M

iche

le.

4)

exp

rimă

final

itate

a, sc

opul

unu

i obi

ect.

D

e ex

.: ro

chie

de

mire

asă

(i.e.

cu

scop

ul d

e a

fi îm

brăc

ată

la n

un-

tă d

e că

tre m

ireasă)

= a

bito

da

spos

a; d

orm

itor =

cam

era

da le

tto.

24

L

aszl

o A

lexa

ndru

5) u

rmat

de

infin

itiv,

trad

uce

mod

ul su

pin

din

rom

ână.

De

ex.:

Am

de

învăţa

t . =

Ho

da st

udia

re.

A

lte s

ituaţ

ii: e

xprim

ă o

calit

ate

(de

ex.:

fată

cu

păru

l blo

nd =

ra-

gazz

a da

i cap

elli

bion

di);

intro

duce

un

com

plem

ent d

e lo

c (d

e ex

.: a

ieşi

pe

uşă

= u

scir

e da

lla p

orta

). in

= “

în”

(de

ex.:

A st

a în

casă

= St

are

in c

asa)

.

Alte

situ

aţii:

pre

cize

ază

mijl

ocul

de

trans

port

(de

ex.:

a m

erge

cu

bici

clet

a =

anda

re in

bic

icle

tta; a

călăt

ori c

u tre

nul =

via

ggia

re in

tren

o).

con

= “c

u” (d

e ex

.: A

vor

bi c

u gr

ijă. =

Par

lare

con

cur

a).

su =

“pe

” (c

are

intro

duce

com

plem

entu

l de

loc)

.

De

ex.:

Car

tea

este

pe

masă.

= Il

libr

o è

sul t

avol

o.

O

bs.:

acel

“pe

” ca

re în

rom

ână

intro

duce

com

plem

entu

l dire

ct, î

n ita

liană

nu

se tr

aduc

e!

D

e ex

.: Îl

văd

pe M

ario

. = V

edo

Mar

io.

A

lte s

ituaţ

ii: e

xprim

ă ap

roxi

maţ

ia (

de e

x.:

O p

erso

ană

de v

reo

cinc

izec

i de

ani.

= U

na p

erso

na s

u un

a ci

nqua

ntin

a d’

anni

); tra

duce

pre

-po

ziţia

“de

spre

” (d

e ex

.: O

con

ferinţă

des

pre

Rom

antis

m =

Una

con

fe-

renz

a su

l Rom

antic

ism

o).

per

= 1)

trad

uce

prep

oziţi

a “p

entru

” (d

e ex

.: o

gram

atică

pent

ru s

trăin

i =

una

gram

mat

ica

per g

li st

rani

eri).

2) s

e fo

loseşt

e du

pă v

erbu

l “pa

rtir

e” p

entru

a in

dica

dire

cţia

(de

ex.:

a pl

eca

la B

raşo

v =

part

ire

per B

raşo

v).

3)

situ

at în

faţa

unu

i com

plem

ent d

e tim

p, e

xprim

ă du

rata

acţ

iu-

nii (

de e

x.: T

e-am

aşt

epta

t o o

ră. =

Ti h

o as

petta

to p

er u

n’or

a).

4)

exp

rimă

miş

care

a pe

o a

num

ită s

upra

faţă

(de

ex.

: Ne

vede

m

pe st

radă

. = C

i ved

iam

o pe

r str

ada)

.

Alte

pre

poziţii

sîn

t de

asem

eni:

fra,

tra

(= în

tre, p

rintre

, pes

te),

sopr

a (=

dea

supr

a), s

otto

(= s

ub, d

edes

ubt),

den

tro

(= în

, înă

untru

), fu

ori

(= în

afa

ra),

avan

ti (=

înai

ntea

), da

vant

i (=

în faţa

), di

etro

(= în

spa

tele

), do

po (=

după)

, con

tro

(= îm

potri

va),

senz

a (=

fără

), ve

rso

(= s

pre,

căt

re),

dura

nte

(= în

tim

pul),

tran

ne (=

în a

fară

de,

cu

exce

pţia

), pr

esso

(= lî

ngă,

în

cad

rul)

etc.

Obs

.: În

anu

mite

situ

aţii,

fol

osire

a pr

epoz

iţiei

dep

inde

de

verb

ul

care

o p

rece

dă, ş

i nu

de v

erbu

l car

e o

urm

ează

. De

ex.:

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

25

cerc

o →

di

→ p

arla

re

prov

o →

a

→ p

arla

re

vogl

io

→

p

arla

re

D

eşi a

vem

ace

laşi

ver

b “p

arla

re”,

totuşi

obs

ervă

m tr

ei v

aria

nte

dife

rite

în f

aţa

sa:

“cer

care

” im

pune

pre

poziţia

di,

“pro

vare

” im

pune

pr

epoz

iţia

a, ia

r “vo

lere

” es

te v

erb

serv

il şi

, ca

atar

e, n

u es

te u

rmat

nic

i-od

ată

de p

repo

ziţie

. Pen

tru a

sta

bili

prep

oziţi

a co

rectă,

une

ori t

rebu

ie să

priv

im sp

re st

înga

ei, şi

nu

spre

dre

apta

!

Obs

.: C

îteva

ver

be şi

pre

poziţia

pe

care

o im

pun:

an

dare

, ven

ire,

com

inci

are,

iniz

iare

, con

tinua

re,

esita

re,

inse

gnar

e,

cost

ring

ere,

de

term

inar

e,

obbl

igar

e, fo

rzar

e, ri

usci

re

}a

finir

e, t

erm

inar

e, s

met

tere

, ce

ssar

e, d

ecid

ere,

sp

erar

e,

tem

ere,

as

petta

re,

cerc

are,

te

ntar

e,

cred

ere,

pen

sare

, con

fess

are,

fin

gere

, dub

itare

, ch

iede

re,

dom

anda

re,

preg

are,

au

gura

re,

cons

iglia

re,

racc

oman

dare

, ri

ngra

ziar

e,

sogn

are

} di

PREP

OZIŢI

ILE

AR

TIC

ULA

TE

(Le

prep

osiz

ioni

arti

cola

te)

Lu

înd

ca e

xem

plu

următ

oare

a pr

opoz

iţie:

“Îi

dau

băia

tulu

i cai

e-tu

l”, o

bser

văm

că

în c

uvîn

tul “

băia

tulu

i” a

vem

trei

ele

men

te: 1

) sub

stan

-tiv

ul “

băia

t”; 2

) ar

ticol

ul h

otăr

ît “–

l”; 3

) de

sine

nţa

care

exp

rimă

cazu

l da

tiv “

-lui”

(cui

dau

? bă

iatu

lui!)

.

În li

mba

ital

iană

o a

sem

enea

con

stru

cţie

est

e im

posi

bilă

, deo

are-

ce a

rtico

lul

hotă

rît s

e no

tează

în f

aţa

subs

tant

ivul

ui,

iar

cazu

l da

tiv s

e ec

hiva

lează

prin

pre

poziţia

a. D

eci î

n ita

liană

găs

im a

tît p

repo

ziţia

, cît şi

ar

ticol

ul în

faţa

sub

stan

tivul

ui. O

trad

ucer

e pr

elim

inară

ne-a

r da

următ

oa-

rea

vers

iune

:

Do

a+il

raga

zzo

il qu

ader

no.

26

L

aszl

o A

lexa

ndru

Dar

pre

poziţia

se

uneş

te c

u ar

ticol

ul h

otăr

ît şi

dă

naşt

ere

unui

si

ngur

cuv

înt,

prep

oziţi

a ar

ticul

ată

al.

D

o al

raga

zzo

il qu

ader

no.

Ex

istă

cin

ci p

repo

ziţii

mai

fre

cven

te (

a, d

i, da

, in

, su

) ca

re s

e un

esc

cu d

iver

sele

form

e al

e ar

ticol

ului

hotăr

ît şi

con

duc

la a

pariţ

ia p

re-

poziţii

lor a

rticu

late

, con

form

tabe

lulu

i de

mai

jos.

(Pe

prim

ul rî

nd o

rizon

-ta

l sîn

t arti

cole

le h

otăr

îte. P

e pr

ima

colo

ană

din

stîn

ga s

înt p

repo

ziţii

le.

Com

binaţia

din

tre e

le se

redă

în c

uprin

sul t

abel

ului

.)

artic

ol

/ pr

epoz

. IL

I

L’

GL

I L

O

LA

L

E

A

al

ai

all’

agli

allo

al

la

alle

D

I de

l de

i de

ll’

degl

i de

llo

della

de

lle

DA

da

l da

i da

ll’

dagl

i da

llo

dalla

da

lle

IN

nel

nei

nell’

ne

gli

nello

ne

lla

nelle

SU

su

l su

i su

ll’

sugl

i su

llo

sulla

su

lle

O

bs.:

Cel

elal

te p

repo

ziţii

de

obic

ei n

u se

com

bină

cu

artic

olul

, ci

se n

otea

ză d

espă

rţit (

de e

x.: c

on il

, sot

to la

, per

gli

etc.

).

AR

TIC

OLU

L PA

RTI

TIV

(L’a

rtico

lo p

artit

ivo)

Se f

olos

eşte

atu

nci c

înd

expr

imăm

o p

arte

din

tr-un

între

g sa

u o

cant

itate

ned

efin

ită.

Nu

totd

eaun

a ar

e co

resp

onde

nt î

n lim

ba r

omână

(poa

te f

i ech

ival

at p

rin “

nişt

e”,

“un

pic

de”

etc.

), ia

r f

olos

irea

sa în

ita

liană

treb

uie

intu

ită.

Se

exp

rimă

prin

pre

poziţia

di +

art

icol

hotăr

ît .

D

e ex

.: C

umpă

r pî

ine

= C

ompr

o de

l pa

ne;

Măn

înc

brîn

ză =

M

angi

o de

l for

mag

gio.

Obs

.: Pa

rtitiv

ul n

u se

folo

seşt

e în

enu

nţur

ile n

egat

ive.

De

ex.:

Cum

păr

caie

te,

dar

nu c

umpă

r că

rţi.

= C

ompr

o de

i qu

ader

ni, m

a no

n co

mpr

o lib

ri.

AD

JEC

TIV

UL

(L’a

gget

tivo)

Es

te p

arte

a de

vor

bire

car

e de

term

ină

un s

ubst

antiv

şi s

e ac

ordă

cu

el î

n ge

n, n

umăr

şi c

az. A

djec

tivul

poa

te fi

de

mai

mul

te fe

luri:

•

calif

icat

iv =

qua

lific

ativ

o;

D

e ex

.: O

car

te s

impa

tică

e uş

or d

e ci

tit. =

Un

libro

sim

patic

o è

faci

le d

a le

gger

e.

• po

sesi

v =

poss

essi

vo;

D

e ex

.: C

arte

a ta

e in

tere

santă.

= I

l tuo

libr

o è

inte

ress

ante

. •

dem

onst

rativ

= d

imos

trat

ivo;

De

ex.:

Ace

astă

car

te e

plic

ticoa

să. =

Que

sto

libro

è n

oios

o.

• ne

hotă

rît =

inde

finito

;

De

ex.:

Am

citi

t div

erse

cărţi.

= H

o le

tto d

iver

si li

bri.

• in

tero

gativ

= in

terr

ogat

ivo;

De

ex.:

Ce

carte

îmi r

ecom

anzi

? =

Che

libr

o m

i rac

com

andi

?

AD

JEC

TIV

UL

CA

LIFI

CA

TIV

(L’a

gget

tivo

qual

ifica

tivo)

Es

te p

arte

a de

vor

bire

car

e ar

ată

o ca

ract

eris

tică

a su

bsta

ntiv

ului

pe

car

e îl

însoţeşt

e.

D

e ex

.: o

fată

frum

oasă

, har

nică

şi d

eşte

aptă

= u

na ra

gazz

a be

lla,

brav

a e

inte

llige

nte.

În it

alia

nă e

xistă

următ

oare

le ti

puri

de a

djec

tive

calif

icat

ive:

a) c

u 4

term

inaţ

ii:

al

to –

alta

– a

lti –

alte

= în

alt,

înal

tă, î

nalţi

, îna

lte;

bu

ono

– bu

ona

– bu

oni –

buo

ne =

bun

, bună,

bun

i, bu

ne;

m

agro

– m

agra

– m

agri

– m

agre

= sl

ab, s

labă

, sla

bi, s

labe

.

Ace

st a

djec

tiv îş

i sch

imbă

form

a du

pă g

en şi

num

ăr.

O

bs.:

Voc

ala

din

term

inaţ

ia a

djec

tivul

ui c

oinc

ide

ades

ea c

u vo

-ca

la su

bsta

ntiv

ului

pe

care

îl d

eter

mină.

28

L

aszl

o A

lexa

ndru

De

ex.:

uom

o gr

asso

; don

na m

agra

;

raga

zzi a

lti; a

lliev

e si

mpa

tiche

.

b) c

u 2

term

inaţ

ii:

gr

ande

– g

rand

i = m

are,

mar

i;

impo

rtan

te –

impo

rtan

ti =

impo

rtant

, im

porta

ntă,

impo

rtanţ

i, im

-po

rtant

e;

in

diffe

rent

e –

indi

ffere

nti

= in

dife

rent

, in

dife

rentă,

ind

ifere

nţi,

indi

fere

nte.

Ace

st a

djec

tiv îşi

sch

imbă

for

ma

doar

după

număr

şi

răm

îne

nem

odifi

cat d

upă

gen.

De

ex.:

uom

o gr

ande

– d

onna

gra

nde

= bă

rbat

mar

e –

fem

eie

mar

e .

O

bs.:

Voc

ala

din

term

inaţ

ia a

cest

ui ti

p de

adj

ectiv

coi

ncid

e do

ar

întîm

plăt

or c

u vo

cala

subs

tant

ivul

ui p

e ca

re îl

det

erm

ină:

De

ex. u

omin

i im

port

anti;

dar

: don

ne im

port

anti.

c) c

u 1

term

inaţ

ie (i

nvar

iabi

le):

viol

a (=

vio

let),

rosa

(= tr

anda

firiu

).

Au

formă

inva

riabi

lă. N

u se

mod

ifică

nic

i du

pă g

en, n

ici

după

nu

măr

:

De

ex.:

gonn

a vi

ola

= fu

stă

viol

etă;

ves

titi v

iola

= h

aine

vio

lete

; sc

arpe

vio

la =

pan

tofi

viol

eţi e

tc.

Pu

tem

rec

unoaşt

e ca

tego

ria d

in c

are

face

par

te a

djec

tivul

după

voca

la fi

nală

a fo

rmei

de

bază

, aşa

cum

est

e ea

indi

cată

în d

icţio

nar:

- c

u 4

term

inaţ

ii: -o

(de

ex.:

gras

so, a

lto);

- c

u 2

term

inaţ

ii: -

e (d

e ex

.: im

port

ante

, gra

nde)

;

- cu

1 te

rmin

aţie

: - a

(de

ex.:

rosa

, vio

la).

O

bs.:

Exis

tă d

e as

emen

i o c

ateg

orie

de

adje

ctiv

e cu

3 te

rmin

aţii,

re

ferit

oare

la o

cupaţii

, act

ivităţi

sau

calităţ

i per

sona

le,

care

se

term

ină

în

-a la

mas

culin

şi fe

min

in s

ingu

lar,

în -i

la m

ascu

lin p

lura

l şi -

e la

fem

inin

pl

ural

.

De

ex.:

soci

alis

ta (

m.,

f. sg

.) –

soci

alis

ti (m

. pl.)

, soc

ialis

te (

f. pl

.);

id

iota

(m.,

f. sg

.) –

idio

ti (m

. pl.)

, idi

ote

(f. p

l.);

ip

ocri

ta (m

., f.

sg.)

– ip

ocri

ti (m

. pl.)

, ipo

crite

(f. p

l.);

en

tusi

asta

(m.,

f. sg

.) –

entu

sias

ti (m

. pl.)

, ent

usia

ste

(f. p

l.);

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

29

A

djec

tivel

e ne

regu

late

“qu

ello

” şi

“be

llo”

C

înd

adje

ctiv

ele

“que

llo”

(= a

cel) şi

“be

llo”

(= f

rum

os)

se a

flă

în faţa

subs

tant

ivul

ui, p

rimes

c te

rmin

aţia

arti

colu

lui h

otăr

ît:

il quel

be

l }

ra

gazz

o i

quei

be

i }

ra

gazz

i

lo

qu

ello

be

llo

}

stud

ente

gl

i qu

egli

begl

i }

st

uden

ti

l’

quel

l’ be

ll’

}

allie

vo

gli

queg

li be

gli

}

allie

vi

D

e ex

.: Il

bell’

allie

vo è

ven

uto

a sc

uola

. = F

rum

osul

ele

v a

veni

t la

şcoa

lă.

Q

uei r

agaz

zi so

no si

mpa

tici.

= A

cei băi

eţi s

înt s

impa

tici.

O

bs.:

Cîn

d ad

ject

ivul

“be

llo”

se n

otea

ză d

upă

subs

tant

iv,

se

com

portă

ca

oric

e ad

ject

iv c

u 4

term

inaţ

ii. (

De

ex.:

Raga

zzo

bello

. Ra

gazz

i bel

li .) A

djec

tivul

“qu

ello

” po

ate

apăr

ea d

oar î

n faţa

sub

stan

tivu-

lui.

A

djec

tivul

“sa

nto”

La g

enul

mas

culin

are

trei

form

e di

vers

e:

a)

de

obic

ei tr

unch

iază

ulti

ma

sila

bă.

D

e ex

.: Sa

n Fr

ance

sco,

San

Mic

hele

, San

Gio

rgio

.

b) e

lidea

ză v

ocal

a fin

ală,

atu

nci c

înd

următ

orul

sub

stan

tiv în

cepe

cu

voc

ală.

De

ex.:

Sant

’ Ang

elo,

San

t’Ago

stin

o.

c)

se

note

ază

în în

tregi

me,

atu

nci c

înd

stă

în f

aţa

subs

tant

ivel

or

mas

culin

e ca

re în

cep

cu u

n su

net d

in c

ele

8 ex

cepţ

ii (s

impu

r , x,

y, z

, ps,

pn, g

n, i

+ v

ocală;

vez

i şi a

rtico

lul h

otăr

ît la

gen

ul m

ascu

lin).

D

e ex

.: Sa

nto

Stef

ano.

30

L

aszl

o A

lexa

ndru

Adj

ectiv

ul “

gran

de”

În

faţ

a su

bsta

ntiv

elor

de

genu

l mas

culin

se

poat

e tru

nchi

a fa

cul-

tativ

ulti

ma

sila

bă:

D

e ex

.: gr

ande

bug

iard

o; sa

u: g

ran

bugi

ardo

.

Obs

.: Tr

unch

iere

a es

te in

terz

isă

în f

aţa

subs

tant

ivel

or m

ascu

line

care

înce

p cu

un

sune

t din

cel

e 8

exce

pţii

(s im

pur ,

x, y

, z, p

s, pn

, gn,

i +

vo

cală

; vez

i şi a

rtico

lul h

otăr

ît la

gen

ul m

ascu

lin).

D

e ex

.: gr

ande

stud

ioso

(for

ma

*“gr

an st

udio

so”

este

greşi

tă!)

.

Se p

oate

elid

a fa

culta

tiv u

ltim

a vo

cală

, în

faţ

a su

bsta

ntiv

elor

m

ascu

line

care

înce

p cu

voc

ală:

De

ex.:

gran

d’am

ico

sau

gran

de a

mic

o.

T

opic

a ad

ject

ivul

ui c

alifi

cativ

(La

posi

zion

e de

ll’ag

getti

vo q

ualif

icat

ivo)

În li

mba

rom

ână,

topi

ca o

bişn

uită

est

e su

bst.

+ ad

j. (d

e ex

.: un

bă

iat s

impa

tic, o

fată

frum

oasă

). Sc

him

băm

topi

ca a

tunc

i cîn

d do

rim să

insi

stăm

asu

pra

adje

ctiv

ului

(de

ex.

: o

tristă

aven

tură

, un

mar

e ad

mira

-to

r).

În

lim

ba it

alia

nă a

ceas

tă re

gulă

est

e in

versă.

De

obic

ei a

vem

sec

-ve

nţa

adj.

+ su

bst.

(de

ex.:

un s

impa

tico

raga

zzo,

una

bel

la r

agaz

za).

Schi

mbă

m t

opic

a at

unci

cîn

d do

rim să

insi

stăm

asu

pra

adje

ctiv

ului

(de

ex

.: un

’avv

entu

ra tr

iste

, un

amm

irat

ore

gran

de).

O

bs.:

Exis

tă u

nele

adj

ectiv

e ca

re, a

tunc

i cî

nd îşi

sch

imbă

loc

ul

(înai

nte

sau

după

subs

tant

iv),

îşi s

chim

bă to

toda

tă se

nsul

.

De

ex.:

un c

erto

am

ico

= un

prie

ten

oare

care

; un

amic

o ce

rto

= un

prie

ten

sigu

r.

GR

AD

ELE

DE

CO

MPA

RAŢI

E A

LE A

DJE

CTI

VU

LUI

(I g

radi

del

l’agg

ettiv

o)

1)

Poz

itiv

(Pos

itivo

)

Adj

ectiv

ul e

exp

rimat

ca

atar

e, fă

ră a

fi c

ompa

rat c

u ni

mic

.

De

ex.:

la b

ella

raga

zza

= fa

ta fr

umoa

să.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

31

2)

Com

para

tiv (C

ompa

rativ

o)

A

djec

tivul

e c

ompa

rat c

u al

te p

erso

ane,

lucr

uri,

anim

ale,

cal

ităţi

sau

acţiu

ni. Î

n fu

ncţie

de

situ

aţia

în c

are

e pl

asat

adj

ectiv

ul, c

ompa

rativ

ul

poat

e fi:

a)

de

supe

rior

itate

(di m

aggi

oran

za).

Se e

xprim

ă cu

: più

+ A

DJ.

+ di

; più

+ A

DJ.

+ ch

e.

De

ex.:

Mih

aela

e m

ai tî

nără

dec

ît A

lina.

= M

icae

la è

più

gi

ovan

e di

Alin

a.

And

reea

e m

ai s

impa

tică

decî

t int

elig

entă

. = A

ndre

ina

è pi

ù si

mpa

tica

che

inte

llige

nte.

b)

de

infe

rior

itate

(di m

inor

anza

).

Se

exp

rimă

cu: m

eno

+ A

DJ.

+ di

; men

o +

AD

J. +

che.

D

e ex

.: M

ihae

la e

mai

puţ

in tî

nără

dec

ît A

lina.

= M

icae

la

è m

eno

giov

ane

di A

lina.

A

ndre

ea e

mai

puţ

in s

impa

tică

decî

t in

telig

entă

. =

An-

drei

na è

men

o si

mpa

tica

che

inte

llige

nte.

Obs

.: “D

ecît”

cu

valo

are

com

para

tivă

se tr

aduc

e di

ferit

, în

func

-ţie

de

cuvî

ntul

car

e îl

urm

ează

.

+

subs

t.; +

pro

n. p

ers.

= D

I de

cît

+ ad

j. =

CH

E

{

+ ve

rb =

DI Q

UA

NT

O

de

cît P

etre

; dec

ît vo

i. Io

n e

mai

inte

ligen

t de

cît s

impa

tic.

{

decî

t par

e.

D

I Pie

tro;

DI v

oi.

Gio

vann

i è p

iù in

telli

gent

e

CH

E si

mpa

tico.

{D

I QU

ANTO

par

e.

c) d

e eg

alita

te (d

i ugu

aglia

nza)

.

Se

exp

rimă

cu:

così

+ A

DJ.

+ co

me ;

tan

to +

AD

J. +

quan

to.

De

ex.:

Mih

aela

e la

fel

de

tînără

ca A

lina.

= M

icae

la è

ta

nto

giov

ane

quan

to A

lina.

32

L

aszl

o A

lexa

ndru

3) S

uper

lativ

(Sup

erla

tivo)

Indi

că fa

ptul

că

adje

ctiv

ul e

xprim

ă o

calit

ate

exce

pţio

nală

, ext

ra-

ordi

nară

. Are

două

varia

nte.

a)

rel

ativ

(rel

ativ

o) –

exp

rimă

o ca

litat

e de

exc

epţie

, dar

în

rapo

rt cu

o c

ateg

orie

rest

rînsă

, del

imita

tă, d

e pe

rsoa

ne s

au o

biec

te d

in

acee

aşi c

lasă

.

Se

exp

rimă

cu: i

l più

/ il

men

o +

AD

J + tr

a, d

i.

D

e ex

.: M

ihae

la e

cea

mai

har

nică

din

cla

să =

Mic

aela

è

la p

iù b

rava

del

la c

lass

e.

Fotb

aliş

tii s

înt c

ei m

ai a

dmiraţi

spor

tivi.

= I

cal

ciat

ori

sono

i pi

ù am

mir

ati s

port

ivi.

b) a

bsol

ut (

asso

luto

) –

depăşeşt

e or

ice

posi

bilit

ate

de

com

paraţie

cu

alte

per

soan

e sa

u ob

iect

e.

Se e

xprim

ă cu

:

- s

ufix

ul -i

ssim

o pl

asat

la sf

îrşitu

l adj

ectiv

ului

;

D

e ex

.: be

lliss

imo

(= fo

arte

frum

os),

ricc

hiss

imo

(= fo

ar-

te b

ogat

) etc

.

- s

ufix

ul -e

rrim

o pl

asat

la sf

îrşitu

l anu

mito

r adj

ectiv

e ;

De

ex.:

cele

berr

imo

(= c

eleb

ru d

in c

ale-

afară)

etc

.

- a

num

ite a

dver

be;

De

ex.:

mol

to, a

ssai

, est

rem

amen

te e

tc.

Gio

vann

i è m

olto

sim

patic

o . =

Ion

e fo

arte

sim

patic

.

- a

num

ite p

refix

e ;

De

ex.:

arci

-, ip

er-,

extr

a-, s

ovra

-, st

ra-,

supe

r- e

tc.

Una

per

sona

arc

icon

osci

uta

= O

per

soană

arhi

cuno

scută.

- a

num

ite e

xpre

sii ;

De

ex.:

da le

gare

, da

impa

zzire

, sfo

ndat

o, m

orto

, fra

dici

o et

c.

È ri

cco

sfon

dato

. = E

put

red

de b

ogat

.

È

bagn

ato

frad

icio

. = E

ud

leoa

rcă.

È

stan

co m

orto

. = E

mor

t de

obos

eală

.

Adj

ectiv

e cu

for

me

spec

iale

de

com

para

tiv ş

i su

perl

ativ

(Com

para

tivi e

supe

rlativ

i par

ticol

ari)

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

33

Pozi

tiv

Com

para

tiv

Supe

rlat

iv a

bsol

ut

buon

o (=

bun

) m

iglio

re

ottim

o ca

ttivo

(= ră

u)

pegg

iore

pe

ssim

o gr

ande

(= m

are)

m

aggi

ore

mas

sim

o pi

ccol

o (=

mic

) m

inor

e m

inim

o

AD

JEC

TIV

UL

POSE

SIV

(L’a

gget

tivo

poss

essi

vo)

Indi

că a

tît p

oses

orul

, cît şi

obi

ectu

l po

seda

t. Se

aco

rdă

cu s

ub-

stan

tivul

pe

care

îl d

eter

mină.

Are

următ

oare

le fo

rme,

în fu

ncţie

de

pers

oană

, gen

şi n

umăr

:

mio

m

ia

mie

i m

ie

tuo

tua

tuoi

tu

e su

o su

a su

oi

sue

nost

ro

nost

ra

nost

ri no

stre

vo

stro

vo

stra

vo

stri

vost

re

l o

r o

O

bs.:

Adj

ectiv

ul p

oses

iv s

e no

tează

de o

bice

i în

faţa

sub

stan

tivu-

lui p

e ca

re îl

det

erm

ină.

De

ex.:

le m

ie a

mic

he =

prie

tene

le m

ele.

Cîn

d po

sesi

vul

e in

clus

înt

r-o

excl

amaţ

ie, s

e no

tează

de o

bice

i du

pă su

bsta

ntiv

.

De

ex.:

caro

mio

= d

ragu

l meu

; am

ore

mio

= iu

bire

a m

ea e

tc.

G

rade

le d

e ru

deni

e (I

gra

di d

i par

ente

la)

R

egulă:

gra

dele

de

rude

nie

nu p

ot f

i pr

eced

ate

în i

talia

nă ş

i de

ar

ticol

hotăr

ît, şi

de

adje

ctiv

pos

esiv

.

Expl

icaţ

ie:

În l

imba

rom

ână

folo

sim

ade

seor

i en

unţu

l “f

rate

le

meu

”, c

ompu

s din

sub

stan

tiv (“

frat

e”) +

arti

col h

otăr

ît (“

-le”)

+ a

djec

tiv

pose

siv

(“m

eu”)

.

În l

imba

ita

liană

enu

nţul

*“i

l m

io f

rate

llo”

e gr

eşit,

înt

rucî

t e

com

pus

din

artic

ol h

otăr

ît (“

il”) +

adj

ectiv

pos

esiv

(“m

io”)

+ s

ubst

antiv

34

L

aszl

o A

lexa

ndru

ca

re in

dică

un

grad

de

rude

nie

(“fr

atel

lo”)

şi a

r în

călc

a re

gula

enu

nţată

mai

sus.

Aşa

dar s

e po

ate

spun

e co

rect

“m

io fr

atel

lo”

sau

“il f

rate

llo”.

De

ex.:

Frat

ele

meu

est

e un

mar

e sp

ortiv

. =

Mio

fra

tello

è u

n gr

ande

spor

tivo.

Mam

a m

ea e

ste

prof

esoa

ră. =

Mia

mad

re è

pro

fess

ores

sa.

R

egul

a pr

ivin

d fo

losi

rea

grad

elor

de

rude

nie

fie d

oar

cu a

rtico

l ho

tărît

, fie

doa

r cu

pose

siv,

are

pat

ru e

xcepţii

. Exi

stă

patru

situ

aţii

în li

m-

ba i

talia

nă c

înd

pute

m u

tiliz

a, î

n faţa

gra

dulu

i de

rud

enie

, atît

arti

colu

l ho

tărît

, cît şi

adj

ectiv

ul p

oses

iv.

1)

Cîn

d gr

adul

de

rude

nie

este

la p

lura

l.

De

ex.:

mio

frat

ello

→ i

mie

i fra

telli

.

2) C

înd

grad

ul d

e ru

deni

e es

te d

imin

utiv

at.

D

e ex

.: m

io fr

atel

lo →

il m

io fr

atel

lino.

Obs

.: su

bsta

ntiv

ul

mam

ma

este

di

min

utiv

ul

pent

ru

mad

re,

subs

tant

ivel

e ba

bbo şi

pap

à sî

nt d

imin

utiv

e pe

ntru

pad

re ş

i, cî

nd le

folo

-si

m, t

rebu

ie să

ţine

m se

ama

de re

gula

priv

ind

grad

ele

de ru

deni

e.

D

e ex

.: m

ia m

adre

→ l

a m

ia m

amm

a; m

io p

adre

→ i

l m

io

babb

o, il

mio

pap

à.

3)

Cîn

d gr

adul

de

rude

nie

este

pre

ceda

t de

“lor

o”.

D

e ex

.: m

io fr

atel

lo →

il lo

ro fr

atel

lo.

4)

Cîn

d gr

adul

de

rude

nie

este

însoţit

de

un a

djec

tiv c

alifi

ca-

tiv.

D

e ex

.: m

io fr

atel

lo →

il m

io fr

atel

lo m

aggi

ore.

AD

JEC

TIV

UL

DEM

ON

STR

ATI

V

(L’a

gget

tivo

dim

ostra

tivo)

Es

te p

arte

a de

vor

bire

car

e în

soţeşt

e un

sub

stan

tiv ş

i ind

ică

pozi

-ţia

de

apro

pier

e sa

u de

părta

re f

aţă

de v

orbi

tor.

Are

ace

leaş

i for

me

ca ş

i pr

onum

ele

dem

onst

rativ

.

De

ex.:

Cas

a ac

east

a e

frum

oasă

. = Q

uest

a ca

sa è

bel

la. (

= A

D-

JEC

TIV

DEM

ON

STR

ATI

V)

D

ar:

Cas

a fr

umoa

să e

ace

asta

. =

La b

ella

cas

a è

ques

ta.

(=

PRO

NU

ME

DEM

ON

STR

ATI

V)

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

35

A

prop

iere

a e

expr

imată

prin

: que

sto

(= a

cest

a), q

uest

a (=

ace

as-

ta),

ques

ti (=

aceşt

ia),

ques

te (=

ace

stea

).

Depăr

tare

a e

expr

imată

prin

: que

llo (

= ac

ela)

, que

lla (

= ac

eea)

, qu

elli

(= a

ceia

), qu

elle

(= a

cele

a).

V

aria

nte

arha

ice

ale

dem

onst

rativ

ului

sîn

t co

dest

o, c

odes

ta,

code

sti,

code

ste

(pen

tru a

prop

iere

).

Reg

ulă:

Adj

ectiv

ele

dem

onst

rativ

e nu

sîn

t îns

oţite

de

artic

ol h

o-tă

rît, n

ici î

n ita

liană

, nic

i în

rom

ână!

De

ex.:

*“A

cest

băi

atul

” (f

ormă

greş

ită!)

= *

“Il q

uest

o ra

gazz

o”

(for

ma

sbag

liata

!)

*“

Ace

astă

fata

” (f

ormă

greş

ită!)

= *

“La

ques

ta r

agaz

za”

(for

ma

sbag

liata

!)

O

bs. P

entru

div

erse

le fo

rme

ale

lui “

quel

lo”,

a s

e ve

dea

mai

sus

ex

plic

aţiil

e de

la A

djec

tivel

e ne

regu

late

“qu

ello

” şi

“be

llo”.

A

DJE

CTI

VU

L N

EHO

TĂR

ÎT

(L’a

gget

tivo

inde

finito

)

Indi

că în

mod

gen

eric

fiinţe

sau

lucr

uri.

U

rmăt

oare

le p

ot fi

atît

pro

num

e, c

înd

înlo

cuie

sc s

ubst

antiv

ul, c

ît şi

adj

ectiv

e ne

hotă

rîte,

cîn

d în

soţ e

sc s

ubst

antiv

ul:

alcu

no (

= vr

eunu

l),

alqu

anto

(= c

eva,

cîtv

a), c

erto

(= o

arec

are)

, mol

to (=

mul

t), p

oco

(= p

u-ţin

), ta

nto

(= m

ult),

trop

po (=

pre

a m

ult),

tutto

(= to

tul)

etc.

Obs

.: “T

utto

” ap

are

doar

în faţa

sub

stan

tivul

ui. A

rtico

lul h

otăr

ît se

not

ează

între

adj

ectiv

şi su

bsta

ntiv

.

De

ex.:

Toţi

copi

ii =

Tutti

i ba

mbi

ni.

A

tunc

i cîn

d “t

utto

” e

urm

at d

e nu

mer

al,

între

cel

e do

uă se

folo

-seşt

e co

njun

cţia

“e”

.

De

ex.:

Toţi

cinc

i = T

utti

e ci

nque

(sau

: tut

t’e c

inqu

e)

A

tunc

i cî

nd “

tutto

” e

urm

at d

e nu

mer

al ş

i su

bsta

ntiv

, arti

colu

l ho

tărît

stă

în

faţa

sub

stan

tivul

ui. O

rdin

ea e

ste:

1 –

adj

; 2

– co

nj.;

3 –

num

eral

; 4 –

art

. hot

.; 5

– su

bst .

D

e ex

.: Toţi

cei c

inci

cop

ii =

Tutti

e c

inqu

e i b

ambi

ni (s

au: T

utt’e

ci

nque

i ba

mbi

ni).

36

L

aszl

o A

lexa

ndru

Alt

ex.:

Am

citi

t toa

te c

ele

zece

exp

licaţ

ii =

Ho

letto

tutt’

e di

eci

le sp

iega

zion

i.

Următ

oare

le p

ot fi

doa

r adj

ectiv

e ne

hotă

rîte şi

apa

r num

ai la

sin

-gu

lar:

ogni

(=

fieca

re),

qual

che

(= c

îţiva

, cîte

va),

qual

sias

i (=

oric

are)

, qu

alun

que

(= o

ricar

e).

D

e ex

.: A

u ve

nit c

îţiva

prie

teni

. = È

ven

uto

qual

che

amic

o.

D

ar: A

u ve

nit c

îţiva

prie

teni

. = S

ono

venu

ti al

cuni

am

ici.

Ex

plic

aţie

: După

cum

se

obse

rvă,

adj

ectiv

ul n

ehotăr

ît “q

ualc

he”

impu

ne fo

losi

rea

subs

tant

ivul

ui e

xclu

siv

la s

ingu

lar.

Dacă

acel

sub

stan

tiv

mai

e ş

i sub

iect

ul p

ropo

ziţie

i, si

tuaţ

ia a

ntre

nează

o su

mă

între

agă

de m

o-di

ficăr

i în

tradu

cere

a di

n ro

mână

în it

alia

nă. P

entru

a păs

tra n

esch

imba

tă

stru

ctur

a en

unţu

lui,

pute

m o

pta

pent

ru a

djec

tivul

alc

uni +

plu

ral.

O

bs.:

Adj

ectiv

ul n

ehotăr

ît “q

ualc

he”

apar

e do

ar î

n en

unţu

ri af

irmat

ive.

În e

nunţ

urile

neg

ativ

e se

folo

seşt

e “n

essu

no”.

De

ex.:

Pe s

tradă

am

văz

ut c

îţiva

ele

vi, d

ar n

-am

văz

ut n

ici u

n pr

ofes

or. =

Per

str

ada

ho v

isto

qua

lche

alli

evo,

ma

non

ho v

isto

nes

sun

inse

gnan

te.

AD

JEC

TIV

UL

INTE

RO

GA

TIV

(L’a

gget

tivo

inte

rrog

ativ

o)

Expr

imă

calit

atea

nep

reci

zată

a u

nui s

ubst

antiv

ală

turi

de c

are

se

află

, în

cadr

ul u

nui e

nunţ

inte

roga

tiv.

Fo

rmel

e sa

le s

înt:

chi?

(= c

ine?

), ch

e? (=

ce?

), qu

ale?

(= c

are?

), qu

anto

? (=

cît?

).

De

ex.:

Ce

carte

ai c

itit?

= C

he li

bro

hai l

etto

?; C

are

tren

mer

ge

la R

oma?

= Q

uale

tren

o va

a R

oma?

NU

MER

ALU

L C

AR

DIN

AL

(Il n

umer

ale

card

inal

e)

Expr

imă

cu p

reci

zie

o ca

ntita

te n

umer

ică.

Cel

e m

ai im

porta

nte

num

eral

e ca

rdin

ale

sînt

:

1 =

uno

2 =

due

3 =

tre

4 =

quat

tro

5 =

cinq

ue

6 =

sei

7 =

sette

8

= ot

to

9 =

nove

10

= d

ieci

Între

10 şi

16,

num

eral

ul c

ardi

nal

se e

xprim

ă aş

ezîn

d cu

vînt

ul

“zec

e” (d

ieci

) la

sfîrş

it:

11

= u

ndic

i 12

= d

odic

i 13

= tr

edic

i

14 =

qua

ttord

ici

15 =

qui

ndic

i 16

= se

dici

Între

17 şi

19,

cuv

întu

l “ze

ce”

(die

ci) v

ine,

uşo

r mod

ifica

t, la

în-

cepu

tul n

umer

alul

ui:

17

= d

icia

sset

te

18 =

dic

iotto

19

= d

icia

nnov

e

Zeci

le, s

utel

e şi

miil

e se

exp

rimă

în fe

lul u

rmăt

or:

20

= v

enti

30 =

tren

ta

40 =

qua

rant

a 50

= c

inqu

anta

60

= se

ssan

ta

70 =

setta

nta

80 =

otta

nta

90 =

nov

anta

10

0 =

cent

o 20

0 =

duec

ento

50

0 =

cinq

uece

nto

1000

= m

ille

2000

= d

uem

ila

5000

= c

inqu

emila

38

L

aszl

o A

lexa

ndru

Alte

cifr

e:

1.

000.

000

= un

mili

one

5.00

0.00

0 =

cinq

ue m

ilion

i 38

2.56

9 =

trec

ento

otta

ntad

uem

ilaci

nque

cent

oses

sant

anov

e

Obs

.: C

înd

cifr

a un

ităţil

or î

ncep

e cu

voc

ală

(de

ex.:

uno,

otto

), ci

fra

zeci

lor îşi

pie

rde

voca

la fi

nală

:

De

ex.:

dici

o tto

, ven

tuno

, due

cent

oqua

rant

otto

etc

.

Obs

.: C

înd

cifr

a 3

(tre)

est

e pr

eced

ată

de z

eci,

sute

sau

mii,

voc

a-la

“-e

” fin

ală

se a

ccen

tuea

ză:

D

e ex

.: tr

enta

trè;

cen

toci

nqua

ntat

rè e

tc.

O

bs.:

Cîn

d su

tele

sînt

scris

e cu

lite

ră m

ajus

culă

, se

refe

ră la

seco

-le

le m

ileni

ului

II d

in c

ivili

zaţia

ital

iană

.

Due

cent

o =

1200

-129

9 (s

ecol

ul a

l XII

I-le

a);

Tr

ecen

to =

130

0-13

99 (s

ecol

ul a

l XIV

-lea)

;

Nov

ecen

to =

190

0-19

99 (s

ecol

ul X

X).

O

peraţii

le m

ai im

porta

nte

sînt

:

plus

= p

iù

4 +

3 =

7 Q

uattr

o pi

ù tre

ugu

ale

(sau

: fa)

sette

. m

inus

= m

eno

4 –

3 =

1 Q

uattr

o m

eno

tre u

gual

e (s

au: f

a) u

no.

înm

ulţit

cu

= pe

r 4

x 3

= 12

Q

uattr

o pe

r tre

ugu

ale

(sau

: fa)

dod

ici.

împă

rţit l

a =

div

iso

12 :

3 =

4 D

odic

i div

iso

tre u

gual

e (s

au: f

a) q

uattr

o.

la su

tă =

per

cen

to

4 %

Q

uattr

o pe

r cen

to.

NU

MER

ALU

L O

RD

INA

L

(Il n

umer

ale

ordi

nale

)

Ex

primă

ordi

nea

în c

are

apar

fiinţe

le s

au lu

crur

ile în

cad

rul u

nei

succ

esiu

ni.

C

ele

mai

impo

rtant

e nu

mer

ale

ordi

nale

sînt

:

1 =

prim

o 2

= se

cond

o 3

= te

rzo

4 =

quar

to

5 =

quin

to

6 =

sest

o 7

= se

ttim

o 8

= ot

tavo

9

= no

no

10 =

dec

imo

Ce

lela

lte n

umer

ale

ordi

nale

se fo

rmea

ză a

dăug

înd

sufix

ul “

–esim

o”

la re

spec

tivul

num

eral

car

dina

l.

11 =

und

ices

imo

12 =

dod

ices

imo

13 =

tred

ices

imo

20 =

ven

tesi

mo

21 =

ven

tune

sim

o

30 =

tren

tesi

mo

80 =

otta

ntes

imo

100

= ce

ntes

imo

155

= ce

ntoc

inqu

anta

cinq

uesi

mo

1000

= m

illes

imo

O

bs.:

Num

eral

ele

ordi

nale

se

acor

dă în

gen

şi n

umăr

cu

subs

tan-

tivul

la c

are

se re

feră

.

De

ex.:

A şa

sea

com

petiţ

ie. =

La

sest

a ga

ra.

Al n

ouăl

ea c

oncu

rent

. = Il

non

o co

ncor

rent

e.

PRO

NU

MEL

E

(Il p

rono

me)

Es

te p

arte

a de

vor

bire

var

iabi

lă c

are ţin

e lo

cul

subs

tant

ivul

ui.

Pron

umel

e po

ate

fi de

mai

mul

te fe

luri:

•

pers

onal

= p

erso

nale

;

De

ex.:

El e

sim

patic

. = L

ui è

sim

patic

o.

• de

pol

iteţe

= d

i cor

tesi

a;

D

e ex

.: D

umne

avoa

stră

sînt

eţi a

casă

. = L

ei è

a c

asa.

•

refle

xiv

= ri

fless

ivo;

De

ex.:

Ea se

priv

eşte

în o

glin

dă. =

Lei

si g

uard

a ne

llo sp

ecch

io.

• po

sesi

v =

poss

essi

vo;

D

e ex

.: C

arte

a ta

e v

eche

, a m

ea e

nouă.

= Il

tuo

libro

è v

ecch

io,

il m

io è

nuo

vo.

• de

mon

stra

tiv =

dim

ostr

ativ

o;

D

e ex

.: A

cest

a e

prie

tenu

l meu

. = Q

uest

o è

il m

io a

mic

o.

• ne

hotă

rît =

inde

finito

;

De

ex.:

Cin

eva

m-a

anu

nţat

de

veni

rea

ta.

= Q

ualc

uno

mi

ha

annu

ncia

to il

tuo

arri

vo.

• in

tero

gativ

= in

terr

ogat

ivo;

De

ex.:

Cin

e e

el?

= C

hi è

lui?

•

rela

tiv =

rela

tivo;

De

ex.:

Dec

izia

pe

care

o ie

i tre

buie

să

fie c

orec

tă. =

La

deci

sione

ch

e pr

endi

dev

e es

sere

giu

sta.

PRO

NU

MEL

E PE

RSO

NA

L

(Il p

rono

me

pers

onal

e)

Este

par

tea

de v

orbi

re c

are

înlo

cuieşt

e un

sub

stan

tiv r

efer

itor

la

pers

oane

, dar

şi l

a an

imal

e, lu

crur

i etc

. Se

schi

mbă

în fu

ncţie

de

cazu

rile

pe c

are

le d

obîn

deşt

e în

com

unic

are.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

41

1. N

omin

ativ

(cin

e?)

io

tu

lu

i, le

i; es

so, e

ssa;

egl

i, el

la

noi

voi

loro

; ess

i, es

se

O

bs.:

La p

ers.

a II

I-a

sg.,

pent

ru p

erso

ane

folo

sim

de

obic

ei

“lui

”, “

lei”

. Pen

tru o

biec

te, a

nim

ale

etc.

, fol

osim

“es

so” şi

“es

sa”

la

sing

ular

, “es

si” şi

“es

se”

la p

lura

l. “E

gli”

şi “

ella

” sî

nt f

orm

e ar

haic

e,

care

se

mai

păs

trează

în li

mba

scr

isă,

în c

ores

pond

enţa

ofic

ială

, pen

tru a

ex

prim

a re

spec

tul p

roto

cola

r etc

.

Obs

.: Pr

onum

ele

pers

onal

din

ital

iană

nu

trebu

ie fo

losi

t obl

igat

o-riu

în faţa

ver

bulu

i, în

tim

p ce

-l co

njugăm

(aşa

cum

se

întîm

plă

în fr

ance

-ză

sau

în e

ngle

ză),

avîn

d în

ved

ere

că v

erbe

le it

alie

ne a

u fo

rme

dist

inct

e la

fiec

are

pers

oană

şi n

umăr

.

De

ex.:

cant

o, c

anti,

can

ta…

Folo

sim

pro

num

ele

pers

onal

în

faţa

ver

bulu

i do

ar a

tunc

i cî

nd

vrem

să in

sistăm

asu

pra

pers

oane

i car

e fa

ce a

cţiu

nea.

De

ex.:

io c

anto

(= e

u cî

nt, ş

i nu

altc

inev

a); t

u ca

nti (

= tu

cînţi,

şi

nu a

ltcin

eva)

etc

.

Util

izar

ea p

ronu

mel

ui e

totuşi

reco

man

dată

în faţa

anu

mito

r per

-so

ane

ale

mod

ului

con

junc

tiv, c

are

sînt

iden

tice,

pen

tru a

se

evita

am

bi-

guităţil

e.

D

e ex

.: Vo

glio

che

tu c

anti .

= V

reau

ca

tu să

cînţi.

Dar

: Vog

lio c

he lu

i can

ti . =

Vre

au c

a el

să c

înte

.

2.

Acu

zativ

(pe

cine

?, c

e?)

Pron

umel

e pe

rson

al în

Ac.

are

formă

acce

ntua

tă (f

orm

a to

nica

) şi

formă

neac

cent

uată

(fo

rma

aton

a). F

orm

a ac

cent

uată

se

folo

seşt

e at

unci

cî

nd d

orim

să in

sistăm

asu

pra

pers

oane

i res

pect

ive.

De

ex.:

Pe m

ine

mă

vede

, nu

pe ti

ne. =

Ved

e m

e, n

on te

.

Form

a ne

acce

ntua

tă s

e fo

loseşt

e at

unci

cîn

d do

rim să

expr

imăm

pe

rsoa

na, d

ar fă

ră a

insi

sta

asup

ra e

i.

De

ex.:

Ion

mă

vede

. = G

iova

nni m

i ved

e.

42

L

aszl

o A

lexa

ndru

Obs

.: Fo

rma

acce

ntua

tă a

pro

num

elui

în

Ac.

se

note

ază

după

ve

rb. Î

n sc

him

b fo

rma

neac

cent

uată

, mul

t mai

des

folo

sită

în it

alia

nă, s

e no

tează

în faţa

ver

bulu

i.

Obs

.: În

lim

ba ro

mână,

unu

l şi a

celaşi

ver

b po

ate

avea

pe

lîngă

el

un

pron

ume

pers

onal

at

ît la

fo

rma

acce

ntua

tă,

cît şi

la

fo

rma

neac

cent

uată

. În

limba

ital

iană

, un

verb

acc

eptă

o s

ingu

ră f

ormă

de p

ro-

num

e!

D

e ex

.: Mă

salu

tă p

e m

ine.

= M

i sal

uta.

sau:

Sal

uta

me.

Even

tual

a va

riantă

*“M

i sal

uta

me”

est

e gr

eşită

!

Obs

.: Ex

pres

ia “

A m

e m

i pia

ce...

” îi

aparţin

e lim

bii n

eglij

ente

şi

este

com

plet

ner

ecom

anda

bilă

.

Pron

umel

e pe

rson

al în

Ac.

est

e ur

măt

orul

:

a) fo

rma

acce

ntua

tă

b) fo

rma

neac

cent

uată

ve

de

me

mi

ve

de

- ” -

te

ti

- ” -

- ” -

lui,

lei

lo, l

a

- ” -

- ” -

noi

ci

- ”

- - ”

- vo

i vi

- ” -

- ” -

loro

li,

le

- ”

-

3.

Dat

iv (c

ui?)

Pron

umel

e pe

rson

al în

D. a

re fo

rmă

acce

ntua

tă (f

orm

a to

nica

) şi

formă

neac

cent

uată

(fo

rma

aton

a). F

orm

a ac

cent

uată

se

folo

seşt

e at

unci

cî

nd d

orim

să in

sistăm

asu

pra

pers

oane

i res

pect

ive.

De

ex.:

Mie

îmi s

pune

, nu ţie

. = L

o di

ce a

me,

non

a te

.

Form

a ne

acce

ntua

tă s

e fo

loseşt

e at

unci

cîn

d do

rim să

expr

imăm

pe

rsoa

na, d

ar fă

ră a

insi

sta

asup

ra e

i.

De

ex.:

Ion

îmi s

pune

cev

a. =

Gio

vann

i mi d

ice

qual

cosa

.

Obs

.: Fo

rma

acce

ntua

tă a

pro

num

elui

în

D.

se n

otea

ză d

upă

verb

. În

schi

mb

form

a ne

acce

ntua

tă, m

ult m

ai d

es fo

losi

tă în

ital

iană

, se

note

ază

în faţa

ver

bulu

i.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

43

O

bs.:

În li

mba

rom

ână,

unu

l şi a

celaşi

ver

b po

ate

avea

pe

lîngă

el

un

pron

ume

pers

onal

at

ît la

fo

rma

acce

ntua

tă,

cît şi

la

fo

rma

neac

cent

uată

. În

limba

ital

iană

, un

verb

acc

eptă

o s

ingu

ră f

ormă

de p

ro-

num

e!

D

e ex

.: Îm

i spu

ne m

ie. =

Mi d

ice.

sau:

Lo

dice

a m

e.

Pr

onum

ele

pers

onal

în D

. est

e ur

măt

orul

:

a) fo

rma

acce

ntua

tă

b)

form

a ne

acce

ntua

tă

dà

a m

e

mi

dà

- ”

- a

te

ti

- ”

- - ”

- a

lui,

a le

i

gli,

le

- ”

- - ”

- a

noi

ci

- ” -

- ” -

a vo

i

vi

- ”

- - ”

- a

loro

{

gli d

à dà

loro

Obs

.: La

for

mel

e ac

cent

uate

, si

ngur

a di

fere

nţă

între

Ac.

şi

D.

cons

tă în

apa

riţia

pre

poziţie

i “a”

(ca

re o

ricum

con

tribu

ie la

exp

rimar

ea

dativ

ului

) în

faţa

pro

num

elui

.

Obs

.: La

form

ele

neac

cent

uate

, dife

renţ

e în

tre A

c. şi

D. a

par d

oar

la p

ers.

a II

I-a

sg. ş

i pl.

(not

ate

cu li

tere

îngr

oşat

e în

list

ele

de m

ai s

us).

La A

c.: l

o, la

/ li,

le. L

a D

.: gl

i, le

/ gl

i sau

loro

.

Obs

.: La

dat

iv s

ingu

lar,

pers

. a II

I-a

neac

cent

uată

, lim

ba ro

mână

are

formă

unică

la m

ascu

lin ş

i fe

min

in: î

i. În

lim

ba i

talia

nă e

xistă

însă

fo

rme

dife

rite

la m

ascu

lin şi

fem

inin

: gli

/ le.

De

ex.:

Ion?

Îi s

pun

păre

rea

mea

înda

tă. =

Gio

vann

i? G

li di

co la

m

ia o

pini

one

subi

to.

D

ar: M

aria

? Îi

spun

păr

erea

mea

înda

tă. =

Mar

ia?

Le d

ico

la m

ia

opin

ione

subi

to.

În

lim

ba it

alia

nă v

orbi

tă s

e tin

de s

pre

folo

sire

a da

tivul

ui “

gli”

şi

la fe

min

in s

ingu

lar.

Tend

inţa

resp

ectivă

e ne

reco

man

dată

, însă,

din

pun

ct

de v

eder

e gr

amat

ical

.

De

ex.:

*“M

aria

? G

li di

co la

mia

opi

nion

e su

bito

.”

O

bs.:

Dat

ivul

, for

ma

neac

cent

uată

, la

pers

. a I

II-a

pl.

are

două

va

riant

e co

rect

e:

44

L

aszl

o A

lexa

ndru

a) în

lim

ba v

orbi

tă s

e fo

loseşt

e pe

rs. a

III

-a, m

., sg

., ne

acc.

, D.

(gli)

;

b) în

lim

ba o

ficia

lă s

e fo

loseşt

e pe

rs. a

III

-a, p

l., a

cc.,

D. (

loro

). D

ator

ită p

rove

nienţe

i di

ntr-

o fo

rmă

acce

ntua

tă,

pron

umel

e “l

oro”

se

no

tează

totd

eaun

a du

pă v

erb.

De

ex.:

Mîin

e le

exp

lic s

ituaţ

ia.

= a)

Dom

ani

gli

spie

go l

a si

tuaz

ione

, sau

: b) D

oman

i spi

ego

loro

la si

tuaz

ione

.

4. G

eniti

v (a

cui

?)

Fo

rmel

e pr

onum

elui

per

sona

l în

gen

itiv

coin

cid

cu f

orm

ele

ad-

ject

ivul

ui p

oses

iv (v

ezi a

colo

exp

licaţ

iile

resp

ectiv

e).

D

e ex

.: C

asa

este

a m

ea. =

La

casa

è m

ia.

T

OPI

CA

PR

ON

UM

EL

UI

(Pos

izio

ne d

el p

rono

me)

a) T

opic

a pr

onum

elui

nea

ccen

tuat

pe

lîngă

ver

b (P

osiz

ione

de

l pro

nom

e at

ono

acca

nto

al v

erbo

)

Pron

umel

e pe

rson

al (

sau

refle

xiv)

cu

formă

neac

cent

uată

se

no-

tează

de o

bice

i în

faţa

ver

bulu

i.

De

ex.:

Îţi d

au c

arte

a. =

Ti d

o il

libro

.

Sau:

Îmi c

umpă

r o în

gheţ

ată.

= M

i com

pro

un g

elat

o.

A

tunc

i cî

nd v

erbu

l es

te l

a in

finiti

v, g

erun

ziu

sau

impe

rativ

, pr

onum

ele

pers

onal

(sau

refle

xiv)

se

note

ază

la s

fîrşi

tul v

erbu

lui,

lipit

de

el.

D

e ex

.: A

-ţi c

umpă

ra o

car

te e

plă

cere

a m

ea. =

Com

prar

ti un

libr

o è

il m

io p

iace

re.

Cu

mpă

rîndu

-ţi c

arte

a, ai

citi

t-o c

u in

tere

s. =

Com

pran

doti

il lib

ro,

l’hai

letto

con

inte

ress

e.

Cum

pără

-ţi o

car

te î

n fie

care

zi!

= C

ompr

ati

un l

ibro

ogn

i gi

orno

!

b) T

opic

a pr

onum

elui

nea

ccen

tuat

pe

lîngă

ver

bul

serv

il (P

osiz

ione

del

pro

nom

e at

ono

acca

nto

al v

erbo

serv

ile)

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

45

C

înd

verb

ul s

ervi

l (p

oter

e, v

oler

e, d

over

e, u

neor

i sa

pere

) es

te

urm

at d

e al

t ver

b la

infin

itiv,

pro

num

ele

pers

onal

în A

c. s

au D

. se

note

a-ză

fie

în faţa

cel

or d

ouă

verb

e, fi

e la

sfîrş

itul l

or, l

ipit

de u

ltim

ul.

D

e ex

.: V

reau

să-

l vă

d. =

a)

Lo v

oglio

ved

ere,

sau

: b

) Vo

glio

ve

derl

o.

A

lt ex

.: Tr

ebui

e să

-i vo

rbes

c. =

a) G

li de

vo p

arla

re, s

au: b

) Dev

o pa

rlar

gli.

DU

BLA

REA

CO

MPL

EMEN

TULU

I DIR

ECT

ŞI A

CO

MPL

EMEN

TULU

I IN

DIR

ECT

(Rad

dopp

iam

ento

del

com

plem

ento

dire

tto

e de

l com

plem

ento

indi

retto

)

1.

În li

mba

rom

ână,

C.D

. şi C

.I. se

dub

lează.

De

ex.:

Îl vă

d pe

Ion.

“Pe

cine

văd

?”; “

Pe e

l, îl”

; pro

num

ele

pers

onal

“îl”

est

e C

.D.

“P

e ci

ne văd

?”; “

Pe Io

n”; s

ubst

antiv

ul “

pe Io

n” e

ste

C.D

.

“Pe

Ion”

est

e C

.D. “

de b

ază”

, adi

că n

e co

mun

ică

max

imum

de

info

rmaţ

ie d

espr

e ob

iect

ul e

nunţ

ului

. “Î

l” r

epre

zintă

dubl

area

sa,

ne

aver

tizea

ză că

după

pre

dica

t va

urm

a un

C.D

. de

genu

l mas

culin

sing

ular

. M

odifi

care

a ge

nulu

i sau

a n

umăr

ului

C.D

. “de

bază”

impl

ică

adap

tare

a du

blur

ii sa

le. *

“Îl văd

pe

băieţi”

est

e un

enu

nţ g

reşi

t. Pr

imul

C.D

. va

tre-

bui

să p

reia

gen

ul ş

i nr

. cel

ui d

e-al

doi

lea

C.D

., ca

dov

adă

că, t

ocm

ai,

depi

nde

de e

l: “Î

i văd

pe

băieţi”

.

Alt

exem

plu:

Îi d

au băi

atul

ui o

car

te.

“C

ui d

au?”

; “Lu

i, îi”

; pro

num

ele

pers

onal

“îi”

est

e C

.I.

“C

ui d

au?”

; “bă

iatu

lui”

; sub

stan

tivul

“bă

iatu

lui”

est

e C

.I.

“Băi

atul

ui”

este

C.I.

“de

bază”

, adi

că n

e co

mun

ică

max

imum

de

info

rmaţ

ie d

espr

e ob

iect

ul in

dire

ct a

l enu

nţul

ui. “

Îi” re

prez

intă

dub

lare

a sa

, ne

ave

rtize

ază

că d

upă

pred

icat

va

urm

a un

C.I.

la si

ngul

ar. M

odifi

care

a nu

-măr

ului

C.I.

impl

ică

adap

tare

a du

blur

ii sa

le. *

“Îi d

au băi

eţilo

r o c

arte

” es

te

un e

nunţ

greşit

. Prim

ul C

.I. v

a tre

bui să

prei

a nr

. cel

ui d

e-al

doi

lea

C.I.,

ca

dova

dă că,

tocm

ai, d

epin

de d

e el

: “Le

dau

băi

eţilo

r o c

arte

”.

2.

În li

mba

ital

iană

, de

obic

ei, C

.D. ş

i C.I.

nu

se d

uble

ază:

De

ex.:

Îl vă

d pe

Ion.

= V

edo

Gio

vann

i.

46

L

aszl

o A

lexa

ndru

Sau:

Îi d

au băi

atul

ui o

car

te. =

Do

al ra

gazz

o un

libr

o.

Ex

plic

aţie

: pro

num

ele

pers

onal

nea

ccen

tuat

car

e, în

lim

ba ro

mâ-

nă, p

rean

unţă

com

plem

entu

l dire

ct s

au in

dire

ct, î

n ita

liană

nu

se m

ai tr

a-du

ce!

3.

Tot

uşi,

în it

alia

na v

orbi

tă (s

au p

entru

a s

e at

rage

ate

nţia

asu

pra

obie

ctul

ui e

nunţ

ului

), C

.D. s

e du

blea

ză a

tunc

i cîn

d “b

aza”

se

află

în faţa

pr

edic

atul

ui:

D

e ex

.: Pe

Ion

îl vă

d m

îine.

= G

iova

nni l

o ve

do d

oman

i.

Sau:

Pe

băia

t îl î

ntîln

esc

în o

raş.

= Il

raga

zzo

lo in

cont

ro in

citt

à.

4.

Dub

lare

a C

.D. d

upă

pron

umel

e re

lativ

“pe

car

e”, d

in ro

mână,

es

te in

terz

isă

în it

alia

nă. D

e ex

.:

Băi

atul

pe

care

îl c

unos

c...

= Il

raga

zzo

che

cono

sco.

.. Fa

ta p

e ca

re o

văd

...

= L

a ra

gazz

a ch

e ve

do...

Băi

eţii

pe c

are

îi aş

tept

...

= I r

agaz

zi c

he a

spet

to...

Fe

tele

pe

care

le in

vit..

. =

Le ra

gazz

e ch

e in

vito

...

PRO

NU

MEL

E C

OM

BIN

AT

(Il p

rono

me

com

bina

to)

Se re

aliz

ează

prin

întîl

nire

a di

ntre

două

pron

ume

pers

onal

e ne

ac-

cent

uate

. Prim

ul e

în c

azul

dat

iv, a

l doi

lea

în a

cuza

tiv.

D

e ex

.: C

aiet

ul?

Mi-l

adu

ce im

edia

t. =

Il qu

ader

no?

Me

lo p

orta

su

bito

.

Pron

umel

e în

dat

iv p

oate

ave

a de

ase

men

i val

oare

refle

xivă

, sau

po

ate

fi im

pers

onal

ul “

si”.

Pro

num

ele

în d

ativ

se

poat

e co

mbi

na ş

i cu

pa

rticu

la “

ne”.

De

ex.:

Film

ul?

Mi -a

vor

bit d

espr

e el

înde

lung

. = Il

film

? M

e ne

ha

par

lato

a lu

ngo.

Form

ele

pron

umel

ui c

ombi

nat s

înt u

rmăt

oare

le:

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

47

mi +

lo

la

li le

ne

}m

e lo

m

e la

m

e li

me

le

me

ne

ti

+lo

la

li le

ne

} te

lo

te la

te

li

te le

te

ne

gl

i +lo

la

li le

ne

}gl

ielo

gl

iela

gl

ieli

glie

le

glie

ne

ci +

lo

la

li le

ne

}ce

lo

ce la

ce

li

ce le

ce

ne

vi

+lo

la

li le

ne

} ve

lo

ve la

ve

li

ve le

ve

ne

O

bs.:

Pron

umel

e în

dat

iv, l

a pe

rs. I

şi a

II-a

, sg.

şi p

l. (m

i, ti,

ci,

vi)

schi

mbă

voc

ala

“-i”

în

“-e”

. Pr

onum

ele

com

bina

t ca

re r

ezul

tă s

e sc

rie d

espă

rţit,

în faţa

ver

bulu

i.

De

ex.:

Ziar

ul?

Vi-l

dăm

cu

plăc

ere.

= I

l gio

rnal

e? V

e lo

dia

mo

vole

ntie

ri.

O

bs.:

Pron

umel

e în

dat

iv, n

eacc

entu

at, l

a pe

rs. a

III

-a s

g. ş

i pl.

(gli)

îşi

ada

ugă

voca

la “

-e”.

Pro

num

ele

com

bina

t ca

re r

ezul

tă s

e sc

rie

lega

t, în

faţa

ver

bulu

i.

De

ex.:

Ziar

ul?

I-l d

ăm c

u plăc

ere.

= I

l gio

rnal

e? G

lielo

dia

mo

vole

ntie

ri.

Pr

eciz

are:

în

situ

aţia

pro

num

elui

com

bina

t, pr

onum

ele

în d

ativ

gl

i se

folo

seşt

e at

ît pe

ntru

mas

culin

cît şi

pen

tru fe

min

in.

O

bs.:

Pron

umel

e în

dat

iv, n

eacc

entu

at, l

a pe

rs. a

III

-a p

l. (lo

ro)

poat

e in

tra d

e as

emen

i în

com

binaţie

cu

alt p

ronu

me

în a

cuza

tiv, s

au c

u pa

rticu

la n

e. În

să, a

vînd

u-se

în v

eder

e pr

oven

ienţ

a sa

din

form

a ac

cent

ua-

tă, p

ronu

mel

e lo

ro v

a co

ntin

ua să

se n

otez

e du

pă v

erb.

48

L

aszl

o A

lexa

ndru

De

ex.:

Ziar

ul?

Li-l

dăm

cu

plăc

ere.

= a

) Il

gior

nale

? Lo

dia

mo

loro

vol

entie

ri, s

au b

) Il g

iorn

ale?

Glie

lo d

iam

o vo

lent

ieri

.

Alt

ex.:

Cai

etel

e? L

i le

adu

cem

mîin

e. =

a)

I qu

ader

ni?

Li

port

iam

o lo

ro d

oman

i, sa

u b)

I qu

ader

ni?

Glie

li po

rtia

mo

dom

ani.

A

lt ex

.: Ro

man

ul p

oliţi

st? L

e vo

rbeş

te d

espr

e el

cu

entu

zias

m. =

a)

Il ro

man

zo g

iallo

? Ne

par

la lo

ro c

on e

ntus

iasm

o, s

au b

) Il r

oman

zo g

iallo

? G

liene

par

la co

n en

tusia

smo.

Atu

nci c

înd

pron

umel

e “s

i” in

tră în

com

binaţie

cu

un p

ronu

me

pers

onal

sau

cu p

artic

ula

“ne”

, se

obţin

următ

oare

le fo

rme:

si +

lo

la

li le

ne

} se

lo

se la

se

li

se le

se

ne

D

e ex

.: D

espr

e ac

east

a ni

ci n

u po

ate

fi vo

rba.

= D

i que

sto

non

se

ne p

arla

nem

men

o.

T

OPI

CA

PR

ON

UM

EL

UI C

OM

BIN

AT

(P

osiz

ione

del

pro

nom

e co

mbi

nato

)

a) T

opic

a pr

onum

elui

com

bina

t pe

lîn

gă v

erb

(Il

pron

ome

com

bina

to a

ccan

to a

l ver

bo)

Pr

onum

ele

com

bina

t se

note

ază

de o

bice

i în

faţa

ver

bulu

i.

De

ex.:

Car

tea?

Ţi-o

dau

mîin

e. =

Il l

ibro

? Te

lo d

o do

man

i.

Alt

ex.:

Îngh

eţat

a? M

i-o c

umpă

r im

edia

t. =

Il ge

lato

? M

e lo

co

mpr

o su

bito

.

Atu

nci

cînd

ver

bul

este

la

infin

itiv,

ger

unzi

u sa

u im

pera

tiv,

toat

e pr

onum

ele

com

bina

te se

not

ează

la sf

îrşitu

l ver

bulu

i, lip

ite d

e el

.

De

ex.:

A ţi

-l cu

mpă

ra e

o p

lăce

re. =

Com

prar

telo

è u

n p

iace

re.

C

umpă

rîndu

-ţi-l ,

l-ai

citi

t im

edia

t. =

Com

pran

dote

lo, l

’hai

letto

su

bito

.

Cum

pără

-ţi-l

neapăr

at! =

Com

prat

elo

asso

luta

men

te!

b)

Top

ica

pron

umel

ui c

ombi

nat p

e lîn

gă v

erbu

l ser

vil (

Il pr

o-no

me

com

bina

to a

ccan

to a

l ver

bo se

rvile

)

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

49

C

înd

verb

ul

serv

il (“

pote

re”,

“v

oler

e”,

“dov

ere”

, un

eori

“sap

ere”

) est

e ur

mat

de

alt v

erb

la in

finiti

v, p

ronu

mel

e co

mbi

nat s

e no

-te

ază

fie în

faţa

cel

or d

ouă

verb

e, fi

e la

sfîrş

itul l

or, l

ipit

de u

ltim

ul.

D

e ex

.: V

reau

să ţi-

l adu

c. =

a) T

e lo

vog

lio p

orta

re, s

au b

) Vo-

glio

por

tart

elo.

Alt

ex.:

Treb

uie

să-i

vorb

esc

desp

re a

sta.

= a

) G

liene

dev

o pa

r-la

re, s

au b

) Dev

o pa

rlar

glie

ne.

PRO

NU

MEL

E D

E PO

LITE

ŢE

(Il p

rono

me

di c

orte

sia)

Se

fol

oseş

te în

exp

rimar

ea p

oliti

coasă

faţă

de

o pe

rsoa

nă m

ai în

vî

rstă

sau

o pe

rsoa

nă su

perio

ară

iera

rhic

.

În li

mba

rom

ână

exis

tă u

rmăt

oare

le fo

rme

de p

oliteţe

:

- dum

neav

oast

ră +

ver

b la

per

s. a

II-a

pl.

(= re

spec

t max

im);

- d

umne

ata

+ ve

rb la

per

s. a

II-a

sg. (

= re

spec

t int

erm

edia

r).

În

ital

iană

, pen

tru e

xprim

area

resp

ectu

lui f

olos

im:

- L

ei +

ver

b la

per

s. a

III-

a sg

.

De

ex.:

Dum

neav

oast

ră v

eniţi

la n

oi?

= Le

i vie

ne d

a no

i?

O

bs.:

Pron

umel

e de

pol

iteţe

Lei

se

folo

seşt

e at

ît pe

ntru

băr

baţi,

cî

t şi p

entru

fem

ei.

Fo

rmel

e pr

onum

elui

de

polit

eţe

coin

cid,

la

toat

e ca

zuril

e, c

u fo

rmel

e pr

onum

elui

per

sona

l de

genu

l fem

inin

, per

s. a

III-

a si

ngul

ar (l

ei).

C

azul

a)

form

a ac

cent

uată

b)

form

a ne

acce

ntua

tă

N.

Lei

- A

c.

Lei

La

G.

di L

ei

Suo,

Sua

, Suo

i, Su

e D

. a

Lei

Le

De

ex.:

Dom

nule

, aş

vre

a să

vă

văd.

=

a) S

igno

re,

vorr

ei

vede

rLa ,

sau:

b) S

igno

re, L

a vo

rrei

ved

ere.

50

L

aszl

o A

lexa

ndru

Alt

ex.:

Dom

nule

dire

ctor

, aş

vre

a să

vă

expl

ic s

ituaţ

ia.

= a)

D

iret

tore

, vo

rrei

spi

egar

Le l

a si

tuaz

ione

, sa

u: b

) D

iret

tore

, Le

vor

rei

spie

gare

la si

tuaz

ione

.

Obs

.: Pr

onum

ele

de p

oliteţe

treb

uie

scris

cu

maj

uscu

lă, c

hiar

da-

că s

e af

lă în

inte

rioru

l cuv

întu

lui.

E ad

evăr

at că

acea

stă

regu

lă ti

nde

să

disp

ară

în li

mba

ital

iană

de

azi.

O

bs.:

Une

ori s

impl

a fo

losi

re a

ver

bulu

i la

pers

. a I

II-a

sin

gula

r, cî

nd n

e ad

resă

m u

nui i

nter

locu

tor p

reze

nt, e

xprim

ă re

spec

tul.

D

e ex

.: C

e m

ai fa

ci?

= C

ome

stai

?

Dar

: (D

umne

avoa

stră

) ce

mai

faceţi ?

= C

ome

sta?

Ate

nţie

: Tra

duce

rea

expr

imăr

ii po

litic

oase

din

rom

ână

prin

ver

b la

per

s. a

II-a

plu

ral,

în it

alia

nă, e

ste

greş

ită, î

ntru

cît a

r îns

emna

că

de fa

pt

ne a

dresăm

mai

mul

tor p

erso

ane.

De

ex.:

(Voi

) ce

mai

faceţi ?

= (V

oi) c

ome

stat

e?

O

bs.:

Atu

nci c

înd

ne a

dresăm

cui

va n

umin

d m

eser

ia s

au f

uncţ

ia

pe c

are

o oc

upă,

ace

asta

pre

supu

ne a

utom

at v

orbi

rea

polit

icoa

să ş

i nu

m

ai t

rebu

ie să

incl

udem

nic

i tit

ulat

ura

“Sig

nore

”, “

Sign

ora”

sau

“Si

-gn

orin

a”, n

ici p

ronu

mel

e de

pol

iteţe

“Le

i”. Î

n sc

him

b sî

ntem

obl

igaţ

i să

folo

sim

ver

bul l

a pe

rs. a

III-

a si

ngul

ar, î

n se

mn

de re

spec

t.

De

ex.:

Dom

nule

doc

tor ,

puteţi

să-m

i sp

uneţ

i ade

văru

l? =

Dot

-to

re, m

i può

dir

e la

ver

ità?

Sa

u: D

oam

nă a

voca

t , vr

eţi

să m

ă înţe

legeţi?

= A

vvoc

ates

sa, m

i vu

ole

capi

re?

În

exp

rimar

ea p

oliteţii

la

plur

al,

limba

ita

liană

con

tem

pora

nă

opte

ază

tot

mai

mul

t pe

ntru

om

itere

a or

icăr

ui p

ronu

me

de p

oliteţe

. În

ca

zuri

de fo

rmal

ism

exa

gera

t, se

poa

te fo

losi

totuşi

loro

+ v

erb

la p

ers.

a II

I-a

plur

al.

D

e ex

.: D

omni

lor,

vreţ

i să

ne d

aţi o

mînă

de a

juto

r? =

Sig

nori

, (v

oi) v

olet

e da

rci u

na m

ano?

, sau

: Sig

nori

, lor

o vo

glio

no d

arci

una

ma-

no?

O

bs.:

Voi

+ v

erb

la p

ers.

a II

-a p

lura

l se

poat

e ut

iliza

(mai

ale

s în

cen

trul ş

i sud

ul It

alie

i) pe

ntru

a e

xprim

a po

liteţ

ea la

sin

gula

r, în

ech

i-va

lenţă

cu ro

mân

escu

l “du

mne

ata”

.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

51

D

e ex

.: D

omnişo

ară,

dum

neat

a eş

ti fo

arte

am

abilă

. = S

igno

rina

, vo

i sie

te m

olto

gen

tile.

Obs

.: “E

lla”

se fo

loseşt

e în

form

ulel

e ep

isto

lare

de

mar

e fo

rma-

lism

, în

situ

aţiil

e ac

adem

ice

de m

aximă

reve

renţă şi

im

pune

aco

rdul

la

fem

inin

sing

ular

, ind

ifere

nt d

e se

xul c

oloc

utor

ului

.

De

ex.:

Stim

ate

Dom

nule

Pro

feso

r, D

omni

a V

oast

ră e

ste

aşte

pta-

tă î

n ca

drul

Uni

vers

ităţii

noa

stre

. =

Egre

gio

Prof

esso

re,

Ella

è a

ttesa

pr

esso

la n

ostr

a U

nive

rsità

.

PRO

NU

MEL

E R

EFLE

XIV

(Il p

rono

me

rifle

ssiv

o)

Con

tribu

ie la

form

area

dia

teze

i ref

lexi

ve. C

u ex

cepţ

ia p

ers.

a II

I-a

sg. ş

i pl

., ca

re s

e ex

primă

prin

“si

”, p

ronu

mel

e re

flexi

v ar

e ac

eleaşi

fo

rme

ca şi

pro

num

ele

pers

onal

: mi,

ti, si

, ci,

vi, s

i.

Ate

nţie

: per

soan

a şi

num

ărul

pro

num

elui

ref

lexi

v tre

buie

să

co-

inci

dă o

blig

ator

iu c

u pe

rsoa

na ş

i nu

măr

ul v

erbu

lui

care

-i ur

mea

ză!

De

ex.:

m

i (=

I sg.

) gua

rdo

(= I

sg.)

→

mă

priv

esc

ti (=

II sg

.) va

nti (

= II

sg.)

→

te la

uzi

si (=

III s

g.) s

pave

nta

(= II

I sg.

) →

se

sper

ie

ci (=

I pl

.) la

men

tiam

o (=

I pl

.) →

ne

plîn

gem

vi

(= II

pl.)

ved

ete

(= II

pl.)

→

vă

ved

eţi

si (=

III p

l.) in

cont

rano

(= II

I pl.)

→

se

întîl

nesc

Reg

ulă:

Dia

teza

ref

lexi

vă,

la t

impu

rile

com

puse

, se

con

jugă

do

ar c

u au

xilia

rul e

sser

e!

Tr

ebui

e să

fim

ate

nţi ş

i să

recu

noaş

tem

cor

ect d

iate

za r

efle

xivă

, pe

ntru

a ş

ti ce

aux

iliar

ave

m d

e ut

iliza

t. (V

ezi şi

, m

ai j

os,

Tim

puri

le

com

puse

ale

dia

teze

lor

verb

ale.

) U

neor

i dife

renţ

ele

sînt

min

ime,

de

o si

ngură

literă,

încî

t vor

bito

rul d

e lim

bă ro

mână

riscă

să

greş

ească

folo

si-

rea

auxi

liaru

lui.

D

e ex

.: Ţi

-ai c

umpă

rat o

îngh

eţată.

= T

i sei

com

prat

o un

gel

ato.

(+

ESS

ERE)

52

L

aszl

o A

lexa

ndru

Dar

: Ţi-a

m c

umpă

rat o

îngh

eţată

= Ti

ho

com

prat

o un

gel

ato.

(+

AV

ERE)

Obs

.: La

mod

ul i

nfin

itiv,

ver

bul

italia

n de

dia

teză

ref

lexi

vă s

e en

unţă

pun

îndu

-se

pron

umel

e la

sfîrşi

t. În

tim

pul c

onju

gării

, pro

num

ele

refle

xiv

trece

însă

în faţa

ver

bulu

i.

De

ex.:

guar

dars

i (=

a se

priv

i): m

i gua

rdo,

ti g

uard

i, si

gua

rda.

..

Sau:

van

tars

i (=

a se

lăud

a): m

i van

to, t

i van

ti, si

van

ta...

Sau:

spa

vent

arsi

(=

a se

spe

ria):

mi

spav

ento

, ti

spav

enti,

si

spav

enta

...

Pr

onum

ele

refle

xiv

se n

otea

ză d

e as

emen

i la

sfîrş

itul v

erbe

lor l

a ge

runz

iu sa

u la

impe

rativ

(per

s. a

II-a

sg.,

I şi a

II-a

pl.)

.

De

ex.:

Sper

iindu

-se,

n-a

mai

ven

it. =

Spa

vent

ando

si, n

on è

più

ve

nuto

.

Alt

ex.:

Să n

e pr

ivim

cu

atenţie

! = G

uard

iam

oci c

on a

ttenz

ione

!

PAR

TIC

ULE

LE “

CI”

, “V

I”, “

NE”

; PR

ON

UM

ELE

“LO

”

(Le

parti

celle

“ci

”, “

vi”,

“ne

”; il

pro

nom

e “l

o”)

1) P

artic

ulel

e “c

i”, “

vi”

(Le

parti

celle

“ci

”, “

vi”)

Sînt

ega

le c

a va

loar

e, s

e po

ate

utili

za fi

e un

a, f

ie c

eala

ltă.

Ten-

dinţ

a de

azi

e to

tuşi

spr

e fo

losi

rea

mai

fre

cven

tă a

lui “

ci” şi

mai

rară

a

lui “

vi”.

Ţin

locu

l unu

i cuv

înt s

au a

l une

i sin

tagm

e in

trodu

se d

e pr

epoz

iţi-

ile “

a” sa

u “i

n” sa

u “s

u”.

D

e ex

.: - Q

uest

’ann

o an

date

in m

onta

gna ?

/ - S

ì, ci

and

iam

o. =

- A

nul a

cest

a m

ergeţi

la m

unte

? / -

Da,

mer

gem

.

Expl

icaţ

ie: Î

n lim

ba ro

mână

nu m

ai re

luăm

cuv

inte

sau

sin

tagm

e ex

prim

ate

ante

rior,

ci l

e su

bînţ

eleg

em.

În l

imba

ita

liană

ace

ste

cuvi

nte

sau

sint

agm

e, c

are

nu m

ai s

înt r

elua

te în

vor

bire

, tre

buie

înlo

cuite

cu

o pa

rticu

lă, î

n ca

zul d

e faţă

“ci

”.

A

lte e

x.: -

Pro

vate

a p

arla

re c

on il

dir

etto

re?

/ - S

ì, ci

pro

viam

o.

= - Î

ncer

caţi

să v

orbiţi

cu d

irect

orul

? / -

Da,

înce

rcăm

.

Sau:

Vie

ni d

oman

i, m

i ra

ccom

ando

! C

i co

nto!

(→

con

to s

u qu

esto

) = V

ino

mîin

e, te

rog

fum

os! M

ă ba

zez

(→ p

e as

ta)!

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

53

A

tenţ

ie:

Întru

cît

parti

cule

le “

ci”

sau

“vi

” di

n it

alia

nă n

u c

o-re

spun

d în

mod

dire

ct u

nui

anum

it cu

vînt

din

lim

ba r

omână,

fol

osir

ea

lor,

de

cele

mai

mul

te o

ri, tr

ebui

e in

tuită

.

Parti

cula

“ci

” ap

are şi

în a

num

ite e

xpre

sii c

onsa

crat

e.

D

e ex

.: Q

uella

per

sona

non

ci v

ede

(→ è

cie

ca).

= Pe

rsoa

na a

ce-

ea n

u ve

de (→

e o

arbă

).

Dav

anti

ci se

nto

meg

lio. =

În faţă

aud

mai

bin

e.

C

i ho

mes

so d

ue o

re p

er s

trad

a. =

Am

avu

t nev

oie

de d

ouă

ore

pe d

rum

.

Ci v

uole

paz

ienz

a. =

Est

e ne

voie

de

răbd

are.

Lui

è un

ing

enuo

, ci

cas

ca s

ubito

. =

El e

nai

v, s

e la

să păcăl

it im

edia

t.

I doc

umen

ti no

n ce

li h

o. =

Act

ele

nu le

am

(→ la

min

e).

Obs

.: A

dese

ori,

în li

mba

vor

bită

, par

ticul

a “c

i” e

fol

osită

ple

o-na

stic

– m

ai a

les

atun

ci c

înd

cuvî

ntul

sau

sin

tagm

a ca

re tr

ebui

a în

locu

ită

se a

flă în

faţa

pre

dica

tulu

i.

De

ex.:

Al m

are

io c

i vad

o sp

esso

. = L

a m

are

eu mă

duc

dese

ori.

Sa

u: A

lle tu

e pr

omes

se io

non

ci c

redo

più

. = În

pro

mis

iuni

le ta

le

eu n

u m

ai c

red.

Obs

.: Pa

rticu

lele

“ci

” sa

u “v

i” n

u tre

buie

con

fund

ate

cu p

ronu

-m

ele

pers

onal

e-re

flexi

ve “

ci”

sau

“vi”

, cu

care

coi

ncid

doa

r din

pun

ct d

e ve

dere

form

al, d

ar d

e ca

re s

e di

stin

g ne

t prin

val

oare

gra

mat

icală şi

sem

-ni

ficaţ

ie.

D

e ex

.: C

i vad

o. =

Mă

duc

(→ a

colo

). (i

.e. P

AR

TIC

ULA

“C

I”)

C

i ved

iam

o. =

Ne

vede

m. (

i.e. P

RO

NU

MEL

E R

EFLE

XIV

“C

I”).

Gru

pul “

c’è”

, “ci

son

o”

A

re s

ensu

l “ex

istă

”, “

se a

flă”.

Dacă

subi

ectu

l se

află

în faţa

pre

-di

catu

lui,

parti

cula

“ci

” nu

se m

ai fo

loseşt

e.

D

e ex

.: Pe

masă

este

car

tea.

= S

ul ta

volo

c’è

il li

bro.

Dar

: Car

tea

este

pe

masă.

= Il

libr

o è

sul t

avol

o.

A

lt ex

.: Pe

masă

sînt

cărţil

e. =

Sul

tavo

lo c

i son

o i l

ibri

.

Dar

: Cărţil

e sî

nt p

e m

asă.

= I

libri

sono

sul t

avol

o.

54

L

aszl

o A

lexa

ndru

Obs

.: G

rupu

l “c

’è”,

“ci

son

o” d

in i

talia

nă e

ste

echi

vale

nt,

ca

sens

şi r

egul

i de

folo

sire

, gru

puril

or “

ther

e is

”, “

ther

e ar

e” d

in e

ngle

ză,

resp

ectiv

“il

y a”

din

fran

ceză

.

2)

Par

ticul

a “n

e” (L

a pa

rtice

lla “

ne”)

Ţine

locu

l unu

i cuv

înt s

au u

nei s

inta

gme

intro

duse

de

prep

oziţi

i-le

“di

” sa

u “d

a”.

D

e ex

.: -

Parl

ate

di m

e ? /

– Sì

, ne

parl

iam

o. =

- V

orbiţi

desp

re

min

e? /

- Da,

vor

bim

(→ d

espr

e tin

e).

Ex

plic

aţie

: În

limba

rom

ână

nu m

ai re

luăm

cuv

inte

sau

sin

tagm

e ex

prim

ate

ante

rior,

ci l

e su

bînţ

eleg

em.

În l

imba

ita

liană

ace

ste

cuvi

nte

sau

sint

agm

e, c

are

nu m

ai s

înt r

elua

te în

vor

bire

, tre

buie

înlo

cuite

cu

o pa

rticu

lă, î

n ca

zul d

e faţă

“ne

”.

A

lt ex

.: H

o vi

sto

anch

’io l

o sp

etta

colo

e n

e so

no r

imas

to

affa

scin

ato

(→ d

a es

so).

= A

m văz

ut ş

i eu

spec

taco

lul ş

i am

răm

as fa

sci-

nat (→

de

el).

A

tenţ

ie:

Întru

cît

parti

cula

“ne

” di

n ita

liană

nu

core

spun

de î

n m

od d

irect

unu

i an

umit

cuvî

nt d

in l

imba

rom

ână,

fol

osir

ea s

a, d

e ce

le

mai

mul

te o

ri, tr

ebui

e in

tuită

.

Parti

cula

“ne

” ap

are şi

în a

num

ite e

xpre

sii c

onsa

crat

e.

D

e ex

.: N

on n

e va

le la

pen

a. =

Nu

mer

ită o

bose

ala.

Che

ne

è di

Gio

rgio

? =

Ce

mai

e c

u G

eorg

e?

O

bs.:

Ade

seor

i, în

lim

ba v

orbi

tă, p

artic

ula

“ne”

e f

olos

ită p

leo-

nast

ic –

mai

ale

s at

unci

cîn

d cu

vînt

ul s

au s

inta

gma

care

treb

uia

înlo

cuită

se

află

în faţa

pre

dica

tulu

i.

De

ex.:

Di q

uei l

ibri

, ne

vedo

tant

i. =

Cărţi

din

acel

ea văd

o m

ul-

ţime.

Di q

uest

a co

sa n

on s

e ne

par

la p

ropr

io. =

Des

pre

aşa

ceva

nic

i nu

poa

te fi

vor

ba.

O

bs.:

Atu

nci c

înd

parti

cula

“ne

” ţin

e lo

cul u

nui c

ompl

emen

t di-

rect

, im

pune

aco

rdul

obl

igat

oriu

al p

artic

ipiu

lui d

in ti

mpu

rile

com

puse

.

De

ex.:

Di q

uei l

ibri

, ne

ho v

isti

tant

i. =

Cărţi

din

acel

ea a

m vă-

zut o

mulţim

e.

A

lt ex

.: -

Vuoi

un’

aran

cia?

/ -

No,

gra

zie,

ne

ho m

angi

ate

già

due.

= -

Vre

i o

porto

cală

? /

- N

u, m

ulţu

mes

c, a

m m

înca

t de

ja (→

din

ac

este

a) d

ouă.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

55

Ex

cepţ

ie: A

tunc

i cîn

d pr

epoz

iţia

“da”

intro

duce

un

acuz

ativ

de

depl

asar

e sp

re p

erso

ană,

se în

locu

ieşt

e cu

par

ticul

a “c

i” şi

nu

cu “

ne”.

De

ex.:

- And

iam

o do

man

i da

Mar

ia?

/ - S

ì, ci

and

iam

o. =

Mer

-ge

m m

îine

la M

aria

? –

Da,

mer

gem

.

Se m

enţin

e ac

eeaş

i par

ticulă şi

în v

orbi

rea

pleo

nast

ică.

De

ex.:

Da

Mar

ia io

ci v

ado

spes

so. =

La

Mar

ia e

u m

erg

ades

ea.

Ate

nţie

: Fol

osire

a pa

rticu

lei “

ci”

sau

a pa

rticu

lei “

ne”

nu d

epin

-de

de

cuvî

ntul

sau

sint

agm

a în

locu

ită, c

i exc

lusi

v de

pre

poziţia

car

e stă

în

faţa

cuv

întu

lui s

au a

sint

agm

ei re

spec

tive!

De

ex.:

- And

ate

a Ro

ma

e to

rnat

e da

Mila

no?

/ - S

ì, ci

and

iam

o e

ne to

rnia

mo.

= -

Mer

geţi

la R

oma şi

vă

înto

arceţi

de la

Mila

no?

/ - D

a,

mer

gem

(→ a

colo

) şi n

e în

toar

cem

(→ d

e ac

olo)

.

Expl

icaţ

ie: A

tît “

Rom

a” c

ît şi

“M

ilano

” sî

nt s

ubst

antiv

e pr

oprii

, şi

totuşi

o d

ată

se în

locu

iesc

cu

“ci”

, iar

alte

ori c

u “n

e”. S

ituaţ

ia s

e da

to-

rează

prep

oziţi

ei d

iferit

e di

n faţa

lor,

întru

cît c

uvin

tele

intro

duse

cu

“a”,

sa

u “i

n”, s

au “

su”

sînt

sub

stitu

ite d

e pa

rticu

la “

ci”,

în s

chim

b cu

vint

ele

intro

duse

cu

“di”

sau

“da

” sî

nt s

ubst

ituite

de

parti

cula

“ne

”. Î

n ac

este

co

ndiţi

i, pu

tem

chi

ar să

inve

rsăm

cel

e do

uă o

raşe

între

ele

, situ

aţia

gra

-m

atic

ală

din

cadr

ul ră

spun

sulu

i nu

se v

a sc

him

ba.

D

e ex

.: - A

ndat

e a

Mila

no e

torn

ate

da R

oma?

/ - S

ì, ci

and

iam

o e

ne to

rnia

mo.

= -

Mer

geţi

la M

ilano

şi vă

înto

arceţi

de la

Rom

a? /

- Da,

m

erge

m (→

aco

lo) ş

i ne

înto

arce

m (→

de

acol

o).

O

bs.:

Parti

cula

“ne

” nu

exp

rimă

idee

a de

neg

aţie

. Ea

nu tr

ebui

e co

nfun

dată

cu

conj

uncţ

ia n

egat

ivă

“né”

, cu

care

sea

mănă

form

al, d

ar d

e ca

re se

dis

tinge

prin

val

oare

gra

mat

icală şi

sem

nific

aţie

.

De

ex.:

Di q

uest

i film

io n

e ho

vis

ti pa

recc

hi. =

Ase

men

ea fi

lme

eu a

m văz

ut o

mulţim

e. (i

.e. P

AR

TIC

ULA

“N

E”)

N

on v

edo

né lu

i, né

lei.

= N

u-i v

ăd n

ici p

e el

, nic

i pe

ea. (

i.e.

CO

NJU

NCŢI

A N

EGA

TIVĂ

“N

É”)

3)

Pro

num

ele

“lo”

(Il p

rono

me

“lo”

)

Ţine

loc

ul u

nui

cuvî

nt c

are

nu e

int

rodu

s de

nic

i o

prep

oziţi

e.

Poat

e ţin

e lo

cul,

de a

sem

eni,

unui

gru

p de

cuv

inte

, une

i pr

opoz

iţii

sau

chia

r unu

i gru

p de

pro

poziţii

.

De

ex.:

Gio

vane

? Lo

sono

stat

o! =

Tînăr

? A

m fo

st!

Ex

plic

aţie

: se

evită

repe

tiţia

cuv

întu

lui “

giov

ane”

prin

înlo

cuire

a sa

cu

pron

umel

e “l

o”.

56

L

aszl

o A

lexa

ndru

Alt

ex.:

Sai c

he s

iam

o st

ati d

alla

non

na e

le a

bbia

mo

port

ato

dei

fiori

? / –

Sì,

lo s

o. =

Ştii

că

am f

ost l

a bu

nica

şi i

-am

dus

flo

ri? /

– D

a,

ştiu

(→ că

aţi f

ost…

).

Expl

icaţ

ie: s

e ev

ită re

petiţ

ia p

ropo

ziţii

lor s

ubor

dona

te, p

rin în

lo-

cuire

a lo

r cu

pron

umel

e “l

o”.

O

bs.:

În li

mba

vor

bită

s-a

gen

eral

izat

folo

sire

a pl

eona

stică

a pr

o-nu

mel

ui “

lo”,

în a

celaşi

en

unţ c

a şi

cuv

întu

l sau

sin

tagm

a ca

re tr

ebui

a în

locu

ită.

D

e ex

.: Lo

so c

he v

iene

. = Ş

tiu că

vine

.

PRO

NU

MEL

E PO

SESI

V

(Il p

rono

me

poss

essi

vo)

Este

par

tea

de v

orbi

re c

are

indi

că p

oses

orul

unu

i obi

ect ş

i obi

ec-

tul p

osed

at. A

re a

cele

aşi f

orm

e ca

şi a

djec

tivul

pos

esiv

(vez

i aco

lo e

xpli-

caţii

le).

Cîn

d ap

are

alăt

uri

de s

ubst

antiv

şi

îl de

term

ină,

are

val

oare

de

adje

ctiv

. Cîn

d ţin

e lo

cul s

ubst

antiv

ului

, are

val

oare

de

pron

ume.

De

ex.:

Cas

a m

ea e

frum

oasă

. = L

a m

ia c

asa

è be

lla. (

= A

DJE

C-

TIV

PO

SESI

V)

D

ar:

Cas

a fr

umoa

să e

a m

ea. =

La

bella

cas

a è

mia

. (=

PRO

-N

UM

E PO

SESI

V)

PRO

NU

MEL

E D

EMO

NST

RA

TIV

(Il p

rono

me

dim

ostra

tivo)

Este

par

tea

de v

orbi

re c

are

înlo

cuieşt

e un

sub

stan

tiv ş

i in

dică

po

ziţia

de

apro

pier

e sa

u de

părta

re faţă

de

vorb

itor.

Are

ace

leaş

i for

me

ca

şi a

djec

tivul

dem

onst

rativ

(ve

zi a

colo

exp

licaţ

iile)

. Cîn

d ap

are

alăt

uri d

e su

bsta

ntiv

şi

îl de

term

ină,

are

val

oare

de

adje

ctiv

. C

înd ţin

e lo

cul

subs

tant

ivul

ui, a

re v

aloa

re d

e pr

onum

e.

D

e ex

.: C

asa

acea

sta

e fr

umoa

să. =

Que

sta

casa

è b

ella

. (=

AD

-JE

CTI

V D

EMO

NST

RA

TIV

)

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

57

D

ar:

Cas

a fr

umoa

să e

ace

asta

. =

La b

ella

cas

a è

ques

ta.

(=

PRO

NU

ME

DEM

ON

STR

ATI

V)

Sî

nt d

es f

olos

ite f

orm

ele

ques

to,

ques

ta,

ques

ti, q

uest

e (p

entru

ap

ropi

ere)

şi q

uello

, que

lla, q

uelli

, que

lle (p

entru

depăr

tare

).

Var

iant

ele

arha

ice

ale

dem

onst

rativ

ului

sî

nt

cost

ui,

cost

ei,

cost

oro

(de

apro

pier

e) şi

col

ui, c

olei

, col

oro

(de

depă

rtare

).

Obs

.: Ex

prim

area

gen

erică

se r

ealiz

ează

în li

mba

rom

ână

cu g

e-nu

l fem

inin

sing

ular

. În

italia

nă –

cu

genu

l mas

culin

sing

ular

.

De

ex.: Şt

ii as

ta?

= Sa

i que

sto?

, sau

: Lo

sai?

Obs

.: Fo

rma

ques

ti +

vb. l

a si

ngul

ar i

ndică,

în

limba

lite

rară

, ul

timul

ele

men

t al u

nei e

num

eraţ

ii.

D

e ex

.: I-

am în

tîlni

t pe

Mar

cel ş

i pe

Adr

ian.

Ace

sta

din

urmă

îmi

păre

a ca

m tr

ist.

= H

o in

cont

rato

Mar

cello

e A

dria

no. Q

uest

i mi s

embr

ava

un p

o’ tr

iste

.

PRO

NU

MEL

E N

EHO

TĂR

ÎT

(Il p

rono

me

inde

finito

)

Este

par

tea

de v

orbi

re c

are

indi

că în

mod

gen

eric

fiinţe

sau

lu-

crur

i.

Următ

oare

le p

ot fi

atît

pro

num

e, c

înd

înlo

cuie

sc s

ubst

antiv

ul, c

ît şi

adj

ectiv

e ne

hotă

rîte,

cîn

d în

soţe

sc s

ubst

antiv

ul:

alcu

no (

= vr

eunu

l),

alqu

anto

(= c

eva,

cîtv

a), c

erto

(= o

arec

are)

, mol

to (=

mul

t), p

oco

(= p

u-ţin

), ta

nto

(= m

ult),

trop

po (=

pre

a m

ult),

tutto

(= to

tul)

etc.

Următ

oare

le p

ot f

i doa

r pr

onum

e ne

hotă

rîte şi

au

doar

for

mă

de

sing

ular

: chi

unqu

e (=

oric

ine)

, cia

scun

o (=

fie

care

), ne

ssun

o (=

nim

eni,

nici

unu

l), o

gnun

o (=

fiec

are)

, qua

lcun

o (=

car

eva)

, uno

(= u

nul).

De

ex.:

Fiec

are şi

-a s

pus

păre

rea.

= C

iasc

uno

/ Ogn

uno

ha d

etto

il

suo

pare

re.

PRO

NU

MEL

E IN

TER

OG

ATI

V

(Il p

rono

me

inte

rrog

ativ

o)

Es

te p

arte

a de

vor

bire

car

e in

trodu

ce o

între

bare

.

58

L

aszl

o A

lexa

ndru

Are

următ

oare

le f

orm

e: c

hi?

(= c

ine?

), ch

e? (

= ce

?), c

he c

osa?

(=

ce?

), qu

ale?

(= c

are?

), qu

anto

? (=

cît?

).

De

ex.:

Ce

vrei

să-m

i spu

i? =

Che

cos

a vu

oi d

irm

i?

O

bs.:

Cîn

d e

urm

at d

e ve

rbul

ess

ere

la p

ers.

a II

I-a

sing

ular

(è)

, pr

onum

ele

inte

roga

tiv “

qual

e” tr

unch

iază

voc

ala

“-e”

fin

ală.

Eve

ntua

la

folo

sire

a a

post

rofu

lui a

r fi g

reşi

tă.

D

e ex

.: C

are

e pă

rere

a ta

? =

Qua

l è la

tua

opin

ione

?

PRO

NU

MEL

E R

ELA

TIV

(Il p

rono

me

rela

tivo)

Es

te p

arte

a de

vor

bire

car

e, ţi

nînd

locu

l unu

i sub

stan

tiv, i

ntro

du-

ce to

toda

tă o

pro

poziţie

subo

rdon

ată.

De

ex.:

Băi

atul

car

e vi

ne e

ste

prie

tenu

l m

eu.

= Il

raga

zzo

che

(sau

: il q

uale

) vie

ne è

il m

io a

mic

o.

C

ele

mai

frec

vent

e pr

onum

e re

lativ

e di

n lim

ba it

alia

nă sî

nt c

he şi

qu

ale.

For

mel

e lo

r, în

fun

cţie

de

cazu

l pr

onum

elui

rel

ativ

din

rom

ână,

sî

nt u

rmăt

oare

le:

1.

Nom

inat

iv (c

ine?

)

În ro

mână

(CA

RE

) În

ital

iană

(C

HE

) În

ital

iană

(Q

UA

LE

)

care

che

il la

}

qual

e i le

}

qual

i

De

ex.:

Băi

eţii

care

vin

sîn

t prie

teni

i mei

. = I

raga

zzi c

he (s

au: i

qu

ali)

veng

ono

sono

i m

iei a

mic

i.

Obs

.: Pr

onum

ele

rela

tiv c

he e

ste

inva

riabi

l în

gen şi

num

ăr, aşa

-da

r e m

ai uşo

r de

folo

sit.

Pron

umel

e re

lativ

qua

le s

e sc

him

bă la

plu

ral î

n qu

ali ş

i e p

rece

dat d

e ar

ticol

ul h

otăr

ît: il

, la,

i, le

.

2. A

cuza

tiv (p

e ci

ne?,

ce?

)

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

59

În ro

mână

(CA

RE

) În

ital

. (C

HE

)În

ital

iană

(Q

UA

LE

)

care

che

il la

}

qual

ei le

}

qu

ali

desp

re, î

n...

care

di

, in.

.. cu

i de

l, ne

l…de

lla,

nella

… }

qu

ale

dei,

nei…

de

lle,

nelle

…

}

qual

i

De

ex.:

Băi

eţii

pe c

are

îi vă

d sî

nt p

riete

nii m

ei. =

I r

agaz

zi c

he

(sau

: i q

uali )

ved

o so

no i

mie

i am

ici.

Băi

eţii

desp

re c

are

vorb

im s

înt s

impa

tici.

= I r

agaz

zi d

i cui

(sau

: de

i qua

li ) p

arlia

mo

sono

sim

patic

i.

Băi

eţii

cu c

are ţi-

am t

rans

mis

mes

ajul

sîn

t st

udenţi.

= I

raga

zzi

con

cui (

sau:

con

i qu

ali)

ti ho

tras

mes

so il

mes

sagg

io so

no st

uden

ti.

O

bs.:

Ace

l pe

care

în r

omână

intro

duce

com

plem

entu

l dire

ct în

ca

zul a

cuza

tiv, î

n ita

liană

NU

se tr

aduc

e.

D

e ex

.: Îl

văd

pe Io

n. =

Ved

o G

iova

nni.

Fa

ta p

e ca

re o

cun

osc.

.. =

La ra

gazz

a ch

e co

nosc

o…

O

bs.:

Pent

ru a

-l fo

losi

cor

ect p

e ch

e în

Ac.

cu

prep

oziţi

e: a

) tra

-du

cem

pre

poziţia

din

rom

ână

în it

alia

nă; b

) îl s

chim

băm

pe

che

în c

ui.

Pe

ntru

a-l

folo

si c

orec

t pe

qual

e în

Ac.

cu

prep

oziţi

e: a

) tra

du-

cem

pre

poziţia

din

rom

ână

în it

alia

nă; b

) adă

ugăm

arti

colu

l hotăr

ît (il

, la,

i,

le);

c) d

acă

e ne

voie

, efe

ctuă

m a

ltern

anţa

de

număr

(qua

le /

qual

i).

3.

Dat

iv (c

ui?)

În ro

mână

(CA

RE

) În

ital

iană

(C

HE

) În

ital

iană

(Q

UA

LE

)

căru

ia, căr

eia,

că-

rora

a

cui

al

alla

}

qu

ale

ai

alle

}

qual

i

D

e ex

.: Băi

atul

căr

uia

îi vo

rbes

c e

sim

patic

. = I

l rag

azzo

a c

ui

(sau

: al q

uale

) par

lo è

sim

patic

o.

Fa

ta căr

eia

îi vo

rbes

c e

frum

oasă

. = L

a ra

gazz

a a

cui (

sau:

alla

qu

ale)

par

lo è

bel

la.

60

L

aszl

o A

lexa

ndru

Băi

eţii

căro

ra le

vor

besc

sîn

t cur

ioşi

. = I

rag

azzi

a c

ui (

sau:

ai

qual

i) pa

rlo

sono

cur

iosi

.

Fete

le căr

ora

le v

orbe

sc s

înt

drăg

uţe.

= L

e ra

gazz

e a

cui

(sau

: al

le q

uali )

par

lo so

no c

arin

e.

4.

Gen

itiv

(a c

ui?)

În ro

mână

(CA

RE

) În

ital

iană

(C

HE

) În

ital

iană

(Q

UA

LE

) al

a ai

ale

}

căru

i, că

rei,

căro

r

il

la i le

} cui

del

dei

D

espr

e }

al a ai

ale

}că

rui,

căre

i, că

ror

del,

della

, de

i, de

lle

} cui

della

}

qual

e de

lle

}

qual

i

D

e ex

.: Băi

atul

, al căr

ui f

rate

e e

lev,

ne

salu

tă. =

a)

Il ra

gazz

o, il

cui

fr

atel

lo è

alli

evo,

ci s

alut

a, s

au: b

) Il

raga

zzo,

il fr

atel

lo d

el q

uale

è a

l-lie

vo, c

i sal

uta.

Băi

atul

, a căr

ui s

oră

e el

evă,

ne

salu

tă. =

a)

Il ra

gazz

o, l

a cu

i so

rella

è a

lliev

a, c

i sal

uta,

sau

: b)

Il ra

gazz

o, la

sor

ella

del

qua

le è

al-

lieva

, ci s

alut

a.

Băi

atul

, ai căr

ui f

raţi

sînt

ele

vi, n

e sa

lută

. = a

) Il

raga

zzo,

i cu

i fr

atel

li so

no a

lliev

i, ci

sal

uta,

sau

: b) I

l rag

azzo

, i fr

atel

li de

l qua

le s

ono

allie

vi, c

i sal

uta.

Băi

atul

ale

căr

ui s

uror

i sîn

t ele

ve, n

e sa

lută

. = a

) Il

raga

zzo,

le

cui s

orel

le s

ono

allie

ve, c

i sal

uta,

sau

: b) I

l rag

azzo

, le

sore

lle d

el q

uale

so

no a

lliev

e, c

i sal

uta.

Obs

.: La

caz

ul g

eniti

v, în

tre p

ronu

mel

e ch

e şi

pro

num

ele

qual

e av

em d

ifere

nţă

de to

pică

şi d

e ac

ord:

1) c

he p

rece

dă s

ubie

ctul

din

sub

ordo

nată

şi s

e ac

ordă

cu

aces

ta

(aco

rdul

spre

dre

apta

, la

fel c

a în

lim

ba ro

mână)

.

2) q

uale

se n

otea

ză d

upă

subi

ectu

l din

subo

rdon

ată,

dar

se a

cordă

cu s

ubie

ctul

din

prin

cipa

lă (a

cord

ul s

pre

stîn

ga).

În p

lus

mai

treb

uie

să

folo

sim

arti

colu

l hotăr

ît şi

să a

cordăm

num

eric

pro

num

ele

qual

e / q

uali.

De

ex.:

Băi

atul

ai căr

ui fr

aţi..

. = a

) Il r

agaz

zo i

cui f

rate

lli...

dar

: b)

Il ra

gazz

o, i

frat

elli

del q

uale

...

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

61

A

vînd

în

vede

re t

oate

ace

ste d

ificu

ltăţi

supl

imen

tare

în

utili

zare

a pr

onum

elui

qua

le, s

e re

com

andă

folo

sirea

pre

pond

eren

tă a

pro

num

elui

che.

Iată

şi o

ser

ie d

e ex

empl

e di

n a

doua

cat

egor

ie, c

înd

pron

umel

e re

lativ

în g

eniti

v e

prec

edat

de

prep

oziţi

e:

Băi

atul

des

pre

al căr

ui f

rate

vor

bim

e s

impa

tic. =

a)

Il ra

gazz

o de

l cui

frat

ello

par

liam

o è

sim

patic

o, s

au: b

) Il

raga

zzo,

del

frat

ello

del

qu

ale

par

liam

o, è

sim

patic

o.

Băi

atul

des

pre

a că

rui

soră

vor

bim

e s

impa

tic.

= a)

Il

raga

zzo

della

cui

sor

ella

par

liam

o è

sim

patic

o, s

au: b

) Il

raga

zzo,

del

la s

orel

la

del q

uale

par

liam

o, è

sim

patic

o.

Băi

atul

des

pre

ai căr

ui f

raţi

vorb

im e

sim

patic

. = a

) Il

raga

zzo

dei c

ui fr

atel

li pa

rlia

mo

è si

mpa

tico,

sau

: b)

Il ra

gazz

o, d

ei fr

atel

li de

l qu

ale

par

liam

o, è

sim

patic

o.

Băi

atul

des

pre

ale

căru

i sur

ori v

orbi

m e

sim

patic

. = a

) Il r

agaz

zo

delle

cui

sor

elle

par

liam

o è

sim

patic

o, s

au:

b) I

l ra

gazz

o, d

elle

sor

elle

de

l qua

le p

arlia

mo,

è si

mpa

tico.

Obs

.: La

caz

ul g

eniti

v cu

pre

poziţie

, înt

re p

ronu

mel

e ch

e şi

pro

-nu

mel

e qu

ale

avem

dife

renţă

de to

pică

şi d

e ac

ord:

1) c

he p

rece

dă s

ubie

ctul

din

sub

ordo

nată

şi s

e ac

ordă

cu

aces

ta

(aco

rdul

spre

dre

apta

, la

fel c

a în

lim

ba ro

mână)

.

2) q

uale

se n

otea

ză d

upă

subi

ectu

l din

subo

rdon

ată,

dar

se a

cordă

cu s

ubie

ctul

din

prin

cipa

lă (a

cord

ul s

pre

stîn

ga).

În p

lus

mai

treb

uie

să

folo

sim

arti

colu

l hotăr

ît şi

să a

cordăm

num

eric

pro

num

ele

qual

e / q

uali.

De

ex.:

Băi

atul

des

pre

ai căr

ui f

raţi.

.. =

a) I

l ra

gazz

o de

i cu

i fr

atel

li...

dar

: b) I

l rag

azzo

, dei

frat

elli

del q

uale

...

A

vînd

în

vede

re t

oate

ace

ste d

ificu

ltăţi

supl

imen

tare

în

utili

zare

a pr

onum

elui

qua

le, s

e re

com

andă

folo

sirea

pre

pond

eren

tă a

pro

num

elui

che.

Obs

.: al

, a, a

i, al

e şi

cel

, cea

, cei

, cel

e se

tra

duc

în i

talia

nă c

u re

spec

tivul

arti

col h

otăr

ît: il

, la,

i, le

.

De

ex.:

al căr

ui =

il c

ui; a

le căr

ui =

le c

ui; Ş

tefa

n ce

l Mar

e =

Ste-

fano

il G

rand

e; c

ea d

intîi

= la

pri

ma

etc.

Exis

tă d

e as

emen

i pro

num

ele

rela

tiv c

hi, m

ai ra

r fol

osit,

car

e ţin

e lo

cul u

nei p

erso

ane.

Poa

te fi

urm

at d

e ve

rb d

oar l

a si

ngul

ar.

D

e ex

.: (p

rov.

) C

hi d

orm

e, n

on p

iglia

pes

ci. =

Cin

e do

arm

e, n

u pr

inde

peş

te. (

i.e. N

u lă

sa să

-ţi sc

ape

ocaz

ia)

VER

BUL

(Il v

erbo

)

Es

te p

arte

a de

vor

bire

car

e ex

primă

o acţiu

ne, o

miş

care

, un

pro-

ces e

tc.

Pr

in in

term

ediu

l ver

bulu

i află

m c

um s

e de

sfăş

oară

(mod

ul),

cînd

se

pet

rece

(tim

pul) şi

cin

e fa

ce a

cţiu

nea

(per

soan

a şi

num

ărul

). A

cţiu

nea

sigu

ră, e

vide

ntă,

se e

xprim

ă cu

aju

toru

l mod

ului

indi

cativ

, iar

dacă

ea se

re

aliz

ează

în m

omen

tul v

orbi

rii, s

e fo

loseşt

e tim

pul p

reze

nt.

M

OD

UR

ILE

VE

RB

AL

E

Sche

mă

gene

rală

(I

mod

i ver

bali.

Sch

ema

gene

rale

)

RO

. - p

erso

nale

(se

conj

ugă)

:

- ind

icat

iv;

- c

ondiţio

nal-o

ptat

iv;

- c

onju

nctiv

;

- im

pera

tiv;

- nep

erso

nale

(nu

se c

onju

gă):

- i

nfin

itiv;

- ger

unzi

u;

- p

artic

ipiu

;

- sup

in.

IT.

- fin

iti (s

i con

iuga

no):

- i

ndic

ativ

o;

- c

ondi

zion

ale;

- con

giun

tivo;

- im

pera

tivo;

- i

ndef

initi

(non

si c

oniu

gano

):

- inf

inito

;

- ger

undi

o;

- p

artic

ipio

.

În d

icţio

nar

verb

ele

sînt

enu

nţat

e la

mod

ul in

finiti

v. E

xprim

area

un

ui a

num

it m

od, t

imp,

per

soană

sau

număr

ţine

de

inte

nţiil

e vo

rbito

ru-

lui,

prec

um şi

de

com

pete

nţa

sa g

ram

atic

ală.

Pent

ru m

ai b

una

recu

noaş

tere

a v

erbe

lor,

ele

sînt

cla

sific

ate

pe

conj

ugăr

i. În

rom

ână

exis

tă p

atru

con

jugă

ri, în

funcţie

de

term

inaţ

ia v

er-

belo

r la

infin

itiv.

În it

alia

nă e

xistă

trei c

onju

gări.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

63

RO

. - c

onj.

I: a

cînt

a ;

- con

j. a

II-a

: a v

edea

; - c

onj.

a II

I-a:

a c

rede

; - c

onj.

a IV

-a: a

fugi

; a u

rî.

IT.

- con

j. I:

cant

are ;

- c

onj.

a II

-a: c

rede

re;

- con

j. a

III-

a: a

prir

e .

IND

ICA

TIV

UL

PREZ

ENT

(L’in

dica

tivo

pres

ente

)

Pr

ezen

tul i

ndică

o acţiu

ne d

erul

ată

în m

omen

tul v

orbi

rii. E

ste

un

timp

sim

plu.

A. V

ERBE

LE R

EGU

LATE

(I v

erbi

rego

lari)

Ace

astă

cat

egor

ie c

uprin

de m

ajor

itate

a ve

rbel

or la

indi

cativ

pre

-ze

nt. S

înt v

erbe

reg

ulat

e de

oare

ce f

orm

ează

per

soan

ele

după

o a

num

ită

regu

lă. C

riter

iul d

e fo

rmar

e es

te u

rmăt

orul

: după

ce tă

iem

term

inaţ

ia d

e co

njug

are

(-ar

e, -e

re, -

ire)

, obţ

inem

rădă

cina

ver

bulu

i, ca

re ră

mîn

e in

va-

riabi

lă p

entru

toat

e pe

rsoa

nele

.

cant

are :

cr

eder

e:

aprir

e:

cant

- cr

ed-

apr-

ca

nt-

cred

- ap

r-

cant

- cr

ed-

apr-

ca

nt-

cred

- ap

r-

cant

- cr

ed-

apr-

ca

nt-

cred

- ap

r-

La

rădăc

ina

astfe

l obţin

ută

adău

găm

ter

min

aţia

. C

onju

gare

a co

mpl

etă

a ve

rbel

or re

gula

te la

indi

cativ

pre

zent

est

e ur

măt

oare

a:

ca

ntar

e cr

eder

e ap

rire

ca

nto

cred

o ap

ro

cant

i cr

edi

apri

cant

a cr

ede

apre

ca

ntia

mo

cred

iam

o ap

riam

o ca

ntat

e cr

edet

e ap

rite

cant

ano

cred

ono

apro

no

64

L

aszl

o A

lexa

ndru

Un

sfat

: est

e pr

ea o

bosi

tor să

învăţă

m p

e de

rost

(= să

“toc

im”)

de

trei

ori

cîte

şas

e te

rmin

aţii

(adi

că 1

8 fo

rme

verb

ale

dist

inct

e). E

mai

si

mpl

u să

reţin

em o

pt p

rinc

ipii

unita

re d

e fo

rmar

e a

pers

oane

lor.

1)

toat

e ve

rbel

e la

per

s. I s

g. a

u ac

eeaş

i ter

min

aţie

: -o ;

ca

nto

cred

o ap

ro

2)

toat

e ve

rbel

e la

per

s. a

II-a

sg. a

u ac

eeaş

i ter

min

aţie

: -i;

cant

i cr

edi

apri

3)

la c

onj.

I, pe

rs. a

III-

a sg

. rei

a vo

cala

din

con

juga

re: -

a;

cant

a –

–

4) la

con

j. a

II-a şi

a III

-a, p

ers.

a III

-a sg

. au

acee

aşi t

erm

inaţ

ie: -

e;

– cr

ede

apre

5) to

ate

verb

ele

la p

ers.

I pl.

au a

ceeaşi

term

inaţ

ie: -

iam

o;

cant

iam

o cr

edia

mo

apria

mo

6)

la p

ers.

a II

-a p

l., v

erbe

le îş

i rei

au v

ocal

a di

n re

spec

tiva

conj

u-ga

re;

cant

Ate

cred

Ete

aprI

te

7)

la p

ers.

a II

I-a

pl.,

verb

ul d

e co

nj. I

îşi r

eia

voca

la d

in c

onju

ga-

re;

cant

Ano

– –

8)

la p

ers.

a II

I-a

pl.,

verb

ele

de c

onj.

a II

-a ş

i a II

I-a

prim

esc

în

term

inaţ

ie v

ocal

a -o

; –

cred

Ono

ap

rOno

Obs

.: V

erbe

le d

e co

nj. I

term

inat

e în

-car

e şi

-gar

e pr

imes

c lit

era

-h- l

a pe

rs. a

II-a

sg.

şi I

pl.

înai

nte

de te

rmin

aţie

, pen

tru a

nu-şi

sch

imba

co

nsoa

na d

in ră

dăci

nă.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

65

cerc

are

preg

are

cerc

o pr

ego

cerc

hi

preg

hi

cerc

a pr

ega

cerc

hiam

o pr

eghi

amo

cerc

ate

preg

ate

cerc

ano

preg

ano

B.

VER

BELE

INC

OA

TIV

E (I

ver

bi in

coat

ivi)

Sî

nt a

cele

ver

be d

e co

njug

area

a II

I-a

(dec

i ter

min

ate

la in

finiti

v în

-ire

) car

e pr

imes

c gr

upul

-ISC

- înt

re ră

dăci

nă şi

term

inaţ

ie, l

a pe

rs. I

, a

II-a

, a II

I-a

sg. ş

i a II

I-a

pl.

fin

ire

a se

com

para

cu:

do

rmir

e fin

ISC

o

dorm

o fin

ISC

i

dorm

i fin

ISC

e

dorm

e fin

iam

o

dorm

iam

o fin

ite

do

rmite

fin

ISC

ono

do

rmon

o

Alte

ver

be i

ncoa

tive

mai

fre

cven

te s

înt:

arri

cchi

re (

= a

îmbo

-găţi)

, ca

pire

(=

a înţe

lege

), ch

iari

re (

= a

clar

ifica

), co

lpir

e (=

a l

ovi),

co

stru

ire

(= a

con

stru

i), d

efin

ire

(= a

def

ini),

dis

trib

uire

(=

a di

strib

ui),

feri

re (=

a ră

ni),

fiori

re (=

a în

flori)

, for

nire

(= a

furn

iza)

, gar

antir

e (=

a

gara

nta)

, gua

rire

(= a

se

vind

eca)

, obb

edir

e (=

a s

e su

pune

), pr

efer

ire

(=

a pr

efer

a), p

roib

ire

(= a

inte

rzic

e), p

ulir

e (=

a c

urăţ

a), r

estit

uire

(=

a

rest

itui),

sos

titui

re (

= a

înlo

cui),

spa

rire

(=

a di

spăr

ea),

sped

ire

(= a

ex-

pedi

a), s

tabi

lire

(= a

sta

bili)

, sug

geri

re (=

a s

uger

a), t

rasf

erir

e (=

a tr

ans-

fera

), un

ire

(= a

uni

) etc

.

Obs

.: V

erbe

le in

coat

ive

se d

istin

g de

cel

elal

te v

erbe

reg

ulat

e de

co

njug

area

a I

II-a

, pr

in a

dăug

area

gru

pulu

i –I

SC–

, do

ar l

a in

dica

tiv

prez

ent,

la c

onju

nctiv

pre

zent

şi la

impe

rativ

. La

alte

mod

uri ş

i tim

puri

nu p

rezi

ntă

deos

ebiri

.

66

L

aszl

o A

lexa

ndru

Obs

.: D

enum

irea

însăşi

, de

ver

be “

inco

ativ

e”,

e co

ntes

tată

cu

argu

men

te c

redi

bile

în

dife

rite

gram

atic

i. Fe

nom

enul

den

umit

răm

îne

însă

nes

chim

bat.

C

. VER

BELE

AU

XILI

AR

E (I

ver

bi a

usili

ari)

Sî

nt v

erbe

le c

u aj

utor

ul căr

ora

formăm

tim

puril

e co

mpu

se.

În

italia

nă e

xistă

două

ver

be a

uxili

are:

ess

ere

(= a

fi) şi

ave

re (

= a

avea

), ca

re a

u şi

înţe

les d

e si

ne stătăt

or.

es

sere

av

ere

sono

ho

se

i ha

i è

ha

siam

o ab

biam

o si

ete

avet

e so

no

hann

o

Obs

.: Li

tera

“h”

se sc

rie, d

ar n

u se

pro

nunţă.

D. V

ERBE

LE N

EREG

ULA

TE L

A I

ND

ICA

TIV

PR

EZEN

T (I

ver

bi ir

rego

lari

all’i

ndic

ativ

o pr

esen

te)

C

îteva

ver

be f

recv

ent

folo

site

au

indi

cativ

ul p

reze

nt n

ereg

ulat

(a

dică

nu

au a

ceeaşi

rădă

cină

la to

ate

pers

oane

le).

1) L

a co

njug

area

I av

em tr

ei v

erbe

ner

egul

ate

mai

impo

rtant

e:

- a

ndar

e (=

a m

erge

): va

do, v

ai, v

a, a

ndia

mo,

and

ate,

van

no.

- d

are

(= a

da)

: do,

dai

, dà,

dia

mo,

dat

e, d

anno

.

- sta

re (=

a st

a): s

to, s

tai,

sta,

stia

mo,

stat

e, st

anno

.

2) O

cat

egor

ie d

e ve

rbe

se c

onju

gă lu

îndu

-se

ca e

talo

n in

finiti

vul

din

limba

latină:

- far

e (=

a fa

ce →

face

re):

facc

io, f

ai, f

a, fa

ccia

mo,

fate

, fan

no.

- d

ire

(= a

spun

e, a

zic

e →

dic

ere )

: dic

o, d

ici,

dice

, dic

iam

o, d

ite,

dico

no.

-

bere

(=

a be

a →

bev

ere )

: be

vo, b

evi,

beve

, bev

iam

o, b

evet

e,

bevo

no.

O

bs.:

Une

le v

erbe

răm

în to

tuşi

reg

ulat

e în

con

juga

re, c

hiar

dacă

prei

au ră

dăci

na d

in li

mba

latină

(ele

apa

rţin

tot c

onj.

a II

-a):

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

67

- c

ondu

rre

(= a

con

duce

→ c

ondu

cere

): co

nduc

o, c

ondu

ci, c

on-

duce

...

-

prod

urre

(=

a pr

oduc

e →

pro

duce

re):

prod

uco,

pro

duci

, pro

-du

ce...

- tra

durr

e (=

a tr

aduc

e →

trad

ucer

e ): t

radu

co, t

radu

ci, t

radu

ce...

3) U

nele

ver

be p

rimes

c co

nsoa

na -g

- la

pers

. I sg

. şi a

III-

a pl

.:

- ten

ere

(= a

ţine

): te

ngo,

tien

i, tie

ne, t

enia

mo,

tene

te, t

engo

no.

-

veni

re (

= a

veni

): ve

ngo,

vie

ni, v

iene

, ven

iam

o, v

enite

, ven

-go

no.

-

rim

aner

e (=

a răm

îne)

: rim

ango

, rim

ani,

riman

e, r

iman

iam

o,

riman

ete,

rim

ango

no.

-

speg

nere

(=

a st

inge

): sp

engo

, sp

egni

, sp

egne

, sp

egni

amo,

sp

egne

te, s

peng

ono.

- sal

ire

(= a

urc

a): s

algo

, sal

i, sa

le, s

alia

mo,

salit

e, sa

lgon

o.

-

sceg

liere

(=

a al

ege)

: sc

elgo

, s

cegl

i, s

cegl

ie,

sce

glia

mo,

sceg

liete

, sce

lgon

o.

4)

Ver

bul s

aper

e (=

a ş

ti) s

e tru

nchi

ază

la s

ingu

lar,

dar

îşi

du-

blea

ză c

onso

ana

la p

ers.

I pl. şi

a II

I-a

pl.:

- s

aper

e: so

, sai

, sa,

sapp

iam

o, sa

pete

, san

no.

5)

Ver

bul

piac

ere

(= a

plă

cea)

alte

rnea

ză î

n ră

dăci

nă c

onso

ana

sim

plă şi

cea

dub

lă:

- p

iace

re: p

iacc

io, p

iaci

, pia

ce, p

iacc

iam

o, p

iace

te, p

iacc

iono

.

Alte

ver

be n

ereg

ulat

e la

indi

cativ

pre

zent

, car

e îş

i sch

imbă

rădă

-ci

na, s

înt:

-

appa

rire

(=

a apăr

ea):

appa

io, a

ppar

i, ap

pare

, app

aria

mo,

ap-

parit

e, a

ppai

ono.

- m

orir

e (=

a m

uri):

muo

io,

muo

ri, m

uore

, m

oria

mo,

mor

ite,

muo

iono

.

- usc

ire

(= a

ieşi

): es

co, e

sci,

esce

, usc

iam

o, u

scite

, esc

ono.

Obs

.: To

ate

verb

ele

deriv

ate

prin

pre

fixar

e se

con

jugă

la fe

l ca şi

ve

rbul

de

bază

.

De

ex.:

cont

ener

e (=

a c

onţin

e), r

itene

re (

= a

reţin

e), s

oste

nere

(=

a su

sţin

e) a

u ac

eleaşi

ner

egul

arităţi

de c

onju

gare

ca şi

tene

re (=

a ţi

ne).

68

L

aszl

o A

lexa

ndru

REC

API

TULA

RE:

O p

rivire

de

ansa

mbl

u as

upra

cel

or m

ai im

-po

rtant

e ve

rbe

nere

gula

te la

indi

cativ

pre

zent

ne

dă u

rmăt

oare

a im

agin

e:

Pr

inci

pale

le v

erbe

ner

egul

ate

la in

dica

tiv p

reze

nt

(I p

rinci

pali

verb

i irr

egol

ari a

ll’in

dica

tivo

pres

ente

)

anda

re

dare

st

are

fare

di

re

vado

do

st

o fa

ccio

di

co

vai

dai

stai

fa

i di

ci

va

dà

sta

fa

dice

an

diam

o di

amo

stia

mo

facc

iam

o di

ciam

o an

date

da

te

stat

e fa

te

dite

va

nno

dann

o st

anno

fa

nno

dico

no

ve

nire

te

nere

sa

pere

be

re

piac

ere

veng

o te

ngo

so

bevo

pi

acci

o vi

eni

tieni

sa

i be

vi

piac

i vi

ene

tiene

sa

be

ve

piac

e ve

niam

o te

niam

o sa

ppia

mo

bevi

amo

piac

ciam

o ve

nite

te

nete

sa

pete

be

vete

pi

acet

e ve

ngon

o te

ngon

o sa

nno

bevo

no

piac

cion

o

E.

VER

BELE

SER

VIL

E (I

ver

bi se

rvili

)

Sînt

ver

be c

are

nu a

u înţe

les

de s

ine

stătăt

or, c

i con

tribu

ie la

nu-

anţa

rea

sens

ului

ver

belo

r pe

lîngă

care

sta

u. N

u e

acel

aşi

lucr

u să

spu

-ne

m, d

e ex

empl

u: “

eu c

înt”

; “eu

treb

uie

să c

înt”

; “eu

pot

să

cînt

”; “

eu

vrea

u să

cîn

t”. Î

n to

ate

situ

aţiil

e acţiu

nea

răm

îne

acee

a şi

(a c

înta

), da

r nu

anţe

le în

depl

iniri

i acţ

iuni

i dife

ră.

V

erbe

le se

rvile

în it

alia

nă n

u sî

nt u

rmat

e ni

ciod

ată

de p

repo

ziţie

.

Cîn

d ve

rbul

ser

vil ş

i ver

bul d

e du

pă e

l au

acel

aşi s

ubie

ct, u

ltim

ul

verb

se fo

loseşt

e în

ital

iană

la m

odul

infin

itiv.

De

ex.:

Vre

au să

văd

. (i.e

. eu

vrea

u; e

u vă

d) =

Vog

lio v

eder

e.

Poţi

scrie

. (i.

e. tu

poţ

i; tu

scrii

) = P

uoi s

criv

ere.

Treb

uie

să d

oarmă .

(i.e

. el/e

a tre

buie

; el/e

a do

arm

e) =

Dev

e do

r-m

ire.

Ver

bele

serv

ile it

alie

ne sî

nt u

rmăt

oare

le:

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

69

dove

re

pote

re

vole

re

devo

po

sso

vogl

io

devi

pu

oi

vuoi

de

ve

può

vuol

e do

bbia

mo

poss

iam

o vo

glia

mo

dove

te

pote

te

vole

te

devo

no

poss

ono

vogl

iono

Obs

.: Si

ngur

ul v

erb

serv

il ca

re p

oate

ave

a înţe

les

de s

ine

stătăt

or

este

dov

ere

(cîn

d ar

e se

nsul

de

“a d

ator

a”):

D

e ex

.: Io

ti d

evo

una

spie

gazi

one.

= Îţ

i dat

orez

o e

xplic

aţie

.

Obs

.: U

neor

i şi v

erbu

l sap

ere

(= a

şti)

poat

e av

ea v

aloa

re s

ervi

lă,

şi a

num

e at

unci

cîn

d nu

anţe

ază

înţe

lesu

l altu

i ver

b în

faţa

căr

uia

se a

flă:

D

e ex

.: Lu

igi s

a pa

rlar

ben

e. =

Lui

gi şt

ie să

vor

beas

că b

ine.

Obs

.: V

erbu

l “a

treb

ui”

în ro

mână

este

impe

rson

al, n

u-şi

sch

im-

bă f

orm

a du

pă d

iver

sele

per

soan

e di

n co

njug

are:

eu

trebu

ie...

, tu

trebu

-ie

..., e

l tre

buie

... e

tc. Î

n lim

ba i

talia

nă, î

nsă,

ver

bul

dove

re s

e co

njugă:

de

vo, d

evi,

deve

etc

.

PER

FEC

TUL

CO

MPU

S

(Il p

assa

to p

ross

imo)

Ex

primă

în it

alia

nă o

acţ

iune

rece

ntă şi

ale

căr

ei e

fect

e se

pre

lun-

gesc

în p

reze

nt. E

ste

un ti

mp

com

pus ş

i se

folo

seşt

e fo

arte

frec

vent

.

În ro

mână şi

în it

alia

nă, s

e co

nstru

ieşt

e cu

ver

bul a

uxili

ar la

pre

-ze

nt +

par

ticip

iul v

erbu

lui d

e co

njug

at.

D

e ex

.: am

cîn

tat,

ai c

înta

t, a

cînt

at...

= h

o ca

ntat

o, h

ai c

anta

to,

ha c

anta

to…

Sau:

am

ven

it, a

i ven

it, a

ven

it...

= so

no v

enut

o (-

a),

sei

venu

to

(-a)

, è v

enut

o (-

a)…

Pent

ru a

con

stru

i per

fect

ul c

ompu

s în

italia

nă, t

rebu

ie să

lăm

urim

m

ai î

ntîi

cum

se

form

ează

par

ticip

iul

trecu

t şi

apo

i ca

re e

ste

prob

lem

a ve

rbel

or a

uxili

are.

70

L

aszl

o A

lexa

ndru

A. P

AR

TIC

IPIU

L TR

ECU

T A

L V

ERBE

LOR

REG

ULA

TE

(I

l par

ticip

io p

assa

to d

ei v

erbi

rego

lari)

Se

obţ

ine

înlo

cuin

d te

rmin

aţia

de

infin

itiv

cu te

rmin

aţia

de

parti

-ci

piu,

în fu

ncţie

de

conj

ugar

ea căr

eia

îi ap

arţin

e ve

rbul

:

Infin

itivu

l: ca

ntar

e cr

eder

e pa

rtire

Te

rmin

aţia

de

parti

cipi

u:

-ATO

-U

TO

-ITO

Fo

rma

verb

ului

la p

artic

ipiu

: ca

ntat

o cr

edut

o pa

rtito

B. P

RO

BLEM

A V

ERBE

LOR

AU

XILI

AR

E

(Il p

robl

ema

dei v

erbi

aus

iliar

i)

În r

omână

expr

imăm

per

fect

ul c

ompu

s fo

losi

nd a

celaşi

aux

iliar

(a

ave

a), p

e ca

re-l

conj

ugăm

în

funcţie

de

pers

oană

sau

num

ăr:

eu a

m

ştiu

t; tu

ai v

enit;

el a

învăţa

t; no

i am

mer

s; v

oi aţi

cînt

at; e

i au

mîn

cat.

În

ital

iană

ave

m d

ouă

verb

e au

xilia

re: e

sser

e (=

a fi

) şi a

vere

(= a

av

ea).

Une

le v

erbe

se

conj

ugă

cu e

sser

e, ia

r alte

le c

u av

ere.

Ba

mai

mul

t, un

ul ş

i ace

laşi

ver

b po

ate

fi co

njug

at u

neor

i cu

esse

re, i

ar a

lteor

i cu

ave-

re. A

ceas

tă p

robl

emă

repr

ezin

tă o

difi

culta

te p

entru

vor

bito

rul d

e lim

bă

rom

ână,

obişn

uit să

folo

seas

că u

n si

ngur

aux

iliar

în c

onst

ruire

a pe

rfec

tu-

lui

com

pus.

Treb

uie

găsi

t pr

inci

piul

după

care

se

alte

rnea

ză î

n ita

liană

ce

le d

ouă

auxi

liare

.

Vom

şti

să f

olos

im c

orec

t au

xilia

rele

doa

r ţin

înd

seam

a de

TR

AN

ZITI

VIT

ATE

A v

erbu

lui d

e co

njug

at, ş

i anu

me:

VE

RB

TR

AN

ZIT

IV →

cu

AV

ER

E

VE

RB

INT

RA

NZ

ITIV

→ c

u E

SSE

RE

V

erbu

l tr

anzi

tiv e

ste

verb

ul c

are

poat

e pr

imi

com

plem

ent

di-

rect

, adi

că i

se p

oate

apl

ica

form

ula:

vb. +

ce?

Ver

bul i

ntra

nziti

v nu

poa

te p

rimi c

ompl

emen

t dire

ct, d

eci n

u i

se p

oate

apl

ica

form

ula:

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

71

vb

. + c

e?

E

XE

MPL

UL

1:

Să l

uăm

ver

bul

a lu

cra

(= l

avor

are)

. Po

ate

prim

i C.D

.? “

Ion

lucr

ează

ce?

”; “

Cîm

pul!”

. Da,

ver

bul a

lucr

a es

te tr

an-

zitiv

, po

ate

prim

i C

.D.,

deci

în

italia

nă s

e co

njugă

folo

sind

aux

iliar

ul

aver

e. P

artic

ipiu

l tre

cut a

l ver

bulu

i lav

orar

e (în

locu

ind

term

inaţ

ia d

e la

in

finiti

v -a

re c

u -a

to)

este

lavo

rato

. La

perf

ect c

ompu

s vo

m a

vea

urmă-

toar

ea c

onju

gare

(aux

iliar

ul a

vere

la in

dica

tiv p

reze

nt +

par

ticip

iul t

recu

t al

ver

bulu

i de

conj

ugat

):

lavo

rare

ho

lavo

rato

ha

i lav

orat

o ha

lavo

rato

ab

biam

o la

vora

to

avet

e la

vora

to

hann

o la

vora

to

EX

EM

PLU

L 2

: Să

luăm

ver

bul a

mer

ge (=

and

are)

. Poa

te p

rimi

C.D

.? “

Ion

mer

ge c

e?”.

Nu

pute

m răs

pund

e la

ace

astă

înt

reba

re!

(“Io

n m

erge

cîn

d?”,

“Io

n m

erge

cu

cine

?”, “

Ion

mer

ge c

u ce

sco

p?”,

“Io

n m

er-

ge d

in c

e ca

uză?

” –

dar n

u: “

Ion

mer

ge c

e?”)

. Rez

ultă

că

verb

ul a

mer

ge

este

intra

nziti

v, n

u po

ate

prim

i C.D

., de

ci în

ital

iană

se c

onju

gă c

u au

xili-

arul

ess

ere.

Par

ticip

iul t

recu

t al v

erbu

lui a

ndar

e (în

locu

ind

term

inaţ

ia d

e la

infin

itiv

-are

cu

-ato

) est

e an

dato

. La

perf

ect c

ompu

s vo

m a

vea

urmă-

toar

ea c

onju

gare

(aux

iliar

ul e

sser

e la

indi

cativ

pre

zent

+ p

artic

ipiu

l tre

cut

al v

erbu

lui d

e co

njug

at):

an

dare

so

no a

ndat

o (-

a)

sei a

ndat

o (-

a)

è an

dato

(-a)

si

amo

anda

ti (-

e)

siet

e an

dati

(-e)

so

no a

ndat

i (-e

)

72

L

aszl

o A

lexa

ndru

Obs

.: C

înd

verb

ul a

uxili

ar e

ste

esse

re,

parti

cipi

ul s

e ac

ordă

cu

subi

ectu

l în

gen şi

num

ăr.

D

e ex

.: Il

raga

zzo

è an

dato

via

.

La

raga

zza

è an

data

via

.

I r

agaz

zi so

no a

ndat

i via

.

Le

raga

zze

sono

and

ate

via.

Tran

zitiv

itate

a ve

rbul

ui e

det

erm

inan

tă în

fol

osire

a un

ui a

num

it au

xilia

r. Să

com

pară

m u

rmăt

oare

le s

ituaţ

ii în

car

e un

ul ş

i ace

laşi

ver

b îş

i sc

him

bă a

uxili

arul

, înd

ată

ce îş

i sch

imbă

tran

zitiv

itate

a.

În

exe

mpl

ele

a), c

), e)

, g),

verb

ele

a co

borî

, a te

rmin

a, a

trec

e, a

ur

ca sî

nt in

tranz

itive

(adi

că n

u ră

spun

d la

între

bare

a “c

e?” şi

nu

pot p

rimi

com

plem

ent d

irect

). În

ital

iană

se c

onju

gă la

per

fect

ul c

ompu

s cu

auxi

lia-

rul e

sser

e.

În

exe

mpl

ele

b), d

), f)

, h),

acel

eaşi

ver

be a

cob

orî,

a te

rmin

a, a

tr

ece,

a u

rca

sînt

tran

zitiv

e (a

dică

răsp

und

la în

treba

rea

“ce?

” şi

prim

esc

com

plem

ent d

irect

). În

ital

iană

se c

onju

gă la

per

fect

ul c

ompu

s cu

auxi

lia-

rul a

vere

.

a) A

m c

obor

ît di

n tra

mva

i. =

Sono

sces

o da

l tra

m.

b) A

m c

obor

ît va

liza

din

tram

vai.

= H

o sc

eso

la v

alig

ia d

al tr

am.

c) L

ecţia

s-a

term

inat

. =

La le

zion

e è

finita

. d)

Pro

feso

rul a

term

inat

lecţ

ia.

= Il

prof

esso

re h

a fin

ito la

lezi

one.

e) A

m tr

ecut

pe

la v

oi.

= So

no p

assa

to d

a vo

i. f)

Am

trec

ut g

raniţa

. =

Ho

pass

ato

la fr

ontie

ra.

g) A

m u

rcat

pe

scăr

i. =

Sono

salit

o pe

r le

scal

e.

h) A

m u

rcat

scăr

ile.

= H

o sa

lito

le sc

ale.

EXC

EPŢI

I: un

ele

verb

e di

n lim

ba i

talia

nă s

e co

njugă

totuşi

cu

aver

e, d

eşi s

înt i

ntra

nziti

ve: a

ttrav

ersa

re (=

a tr

aver

sa),

balla

re (=

a d

an-

sa),

buss

are

(= a

bat

e la

uşă

), ca

mm

inar

e (=

a u

mbl

a),

dorm

ire

(= a

do

rmi),

gir

are

(= a

hoi

nări)

, nu

otar

e (=

a î

nota

), pa

rlar

e (=

a v

orbi

), pa

sseg

giar

e (=

a s

e pl

imba

), so

rrid

ere

(= a

zîm

bi),

ride

re (

= a

rîde)

, vi

aggi

are

(= a

călăt

ori)

etc.

De

ex.:

parl

are:

ho

parla

to, h

ai p

arla

to, h

a pa

rlato

…

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

73

A

lt ex

.: vi

aggi

are:

ho

viag

giat

o, h

ai v

iagg

iato

, ha

viag

giat

o…

O

bs.:

Următ

oare

le v

erbe

din

lim

ba it

alia

nă s

e co

njugă

totd

eaun

a cu

aux

iliar

ul e

sser

e: a

ndar

e (=

a m

erge

), ar

riva

re (=

a a

jung

e), c

ader

e (=

a

căde

a), e

ntra

re (=

a in

tra),

esse

re (=

a fi

), na

scer

e (=

a se

naş

te),

part

ire

(= a

ple

ca),

rim

aner

e (=

a ră

mîn

e), r

iusc

ire

(= a

reuş

i), st

are

(= a

sta,

a se

si

mţi)

, tor

nare

(= a

se în

toar

ce),

usci

re (=

a ieşi

), ve

nire

(= a

ven

i) et

c.

O

bs.:

Ver

bele

“m

eteo

rolo

gice

” se

pot

con

juga

atît

cu

esse

re c

ît şi

cu

ave

re: f

ulm

inar

e (=

a fu

lger

a), n

evic

are

(= a

nin

ge),

piov

ere

(= a

plo

-ua

), tu

onar

e (=

a tu

na) e

tc.

D

e ex

.: Ie

ri è

pio

vuto

. = Ie

ri h

a pi

ovut

o.

R

ECA

PITU

LAR

E: P

erfe

ctul

com

pus

se

form

ează

în

lim

ba

italia

nă c

u ve

rbul

aux

iliar

ave

re s

au e

sser

e la

indi

cativ

pre

zent

+ p

artic

i-pi

ul tr

ecut

al v

erbu

lui d

e co

njug

at. D

e ex

.:

cant

are

anda

re

ho c

anta

to

sono

and

ato

(-a)

ha

i can

tato

se

i and

ato

(-a)

ha

can

tato

è

anda

to (-

a)

abbi

amo

cant

ato

siam

o an

dati

(-e)

av

ete

cant

ato

siet

e an

dati

(-e)

ha

nno

cant

ato

sono

and

ati (

-e)

C

. PE

RFE

CTU

L C

OM

PUS

AL

VER

BELO

R A

UXI

LIA

RE

(I

l pas

sato

pro

ssim

o de

i ver

bi a

usili

ari)

Reg

ulă:

Fie

care

ver

b au

xilia

r (e

sser

e şi

ave

re)

se

conj

ugă

în

italia

nă c

u el

însuşi

.

Parti

cipi

ul tr

ecut

al v

erbe

lor a

uxili

are

este

următ

orul

:

esse

re →

stat

o av

ere

→ a

vuto

Perf

ectu

l com

pus a

l ver

belo

r aux

iliar

e es

te aşa

dar u

rmăt

orul

:

74

L

aszl

o A

lexa

ndru

esse

re

aver

e so

no st

ato

(-a)

ho

avu

to

sei s

tato

(-a)

ha

i avu

to

è st

ato

(-a)

ha

avu

to

siam

o st

ati (

-e)

abbi

amo

avut

o si

ete

stat

i (-e

) av

ete

avut

o so

no st

ati (

-e)

hann

o av

uto

D

. PA

RTI

CIP

IUL

TREC

UT

NER

EGU

LAT

(Il p

artic

ipio

pas

sato

irre

gola

re)

Nu

toat

e ve

rbel

e fo

rmea

ză p

artic

ipiu

l tre

cut d

upă

regu

la p

reze

n-ta

tă a

nter

ior.

Pute

m re

cuno

aşte

trei

mar

i cat

egor

ii de

ner

egul

arităţi:

1) p

artic

ipii

term

inat

e în

-so ;

de

ex.:

pren

dere

(= a

lua)

→ p

reso

.

2) p

artic

ipii

term

inat

e în

-tto

; de

ex.:

legg

ere

(= a

citi

) → le

tto.

3)

par

ticip

ii te

rmin

ate

în c

onso

ană

+ to

; de

ex.:

risp

onde

re (

= a

răsp

unde

) → ri

spos

to.

A

lte v

erbe

nu

se i

nclu

d ni

ci î

n ac

este

cat

egor

ii şi

îşi

mod

ifică

in

clus

iv ră

dăci

na.

D

e ex

.: es

sere

(= a

fi) →

stat

o; v

iver

e (=

a trăi

) → v

issu

to e

tc.

Ce

le m

ai im

porta

nte v

erbe

ner

egul

ate

la p

artic

ipiu

sînt

următ

oare

le:

-so

-tto

co

ns +

to

acce

nder

e: a

cces

o co

rreg

gere

: cor

retto

ap

rire:

ape

rto

atte

nder

e: a

tteso

cu

ocer

e: c

otto

co

prire

: cop

erto

ch

iude

re: c

hius

o di

re: d

etto

ch

iede

re: c

hies

to

corr

ere:

cor

so

fare

: fat

to

dipi

nger

e: d

ipin

to

deci

dere

: dec

iso

frig

gere

: fri

tto

giun

gere

: giu

nto

dife

nder

e: d

ifeso

le

gger

e: le

tto

mor

ire: m

orto

di

ffon

dere

: diff

uso

rom

pere

: rot

to

nasc

onde

re: n

asco

sto

divi

dere

: div

iso

scriv

ere:

scri

tto

offr

ire: o

ffert

o m

orde

re: m

orso

st

ringe

re: s

tret

to

pian

gere

: pia

nto

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

75

offe

nder

e: o

ffeso

co

ndur

re: c

ondo

tto

porg

ere:

por

to

pren

dere

: pre

so

prod

urre

: pro

dotto

pu

nger

e: p

unto

re

nder

e: re

so

tradu

rre:

trad

otto

ria

ssum

ere:

rias

sunt

o rid

ere:

riso

riman

ere:

rim

asto

sc

ende

re: s

ceso

risol

vere

: ris

olto

sp

ende

re: s

peso

rispo

nder

e: ri

spos

to

ucci

dere

: ucc

iso

sc

eglie

re: s

celto

sp

egne

re: s

pent

o

to

glie

re: t

olto

ve

dere

: vis

to

vinc

ere:

vin

to

O

bs.:

verb

ele

subl

inia

te s

chim

bă la

par

ticip

iu v

ocal

a di

n ră

dăci

-nă

.

Alte

ver

be c

u pa

rtici

piu

nere

gula

t sîn

t următ

oare

le:

bere

: bev

uto

disc

uter

e: d

iscu

sso

esse

re: s

tato

m

ette

re: m

esso

m

uove

re: m

osso

na

scer

e: n

ato

piac

ere:

pia

ciut

o su

cced

ere:

succ

esso

ve

nire

: ven

uto

vive

re: v

issu

to

O

bs.:

verb

ele

subl

inia

te îş

i mod

ifică

la p

artic

ipiu

incl

usiv

rădă

cina

.

E. A

CO

RD

UL

PAR

TIC

IPIU

LUI T

REC

UT

(L’a

ccor

do d

el p

artic

ipio

pas

sato

)

1)

Cîn

d ve

rbul

aux

iliar

e “

esse

re”,

par

ticip

iul t

recu

t se

acor

dă c

u su

biec

tul.

D

e ex

.: I r

agaz

zi so

no v

enut

i.

Sau:

Le

raga

zze

sono

ven

ute.

2) C

înd

verb

ul a

uxili

ar e

“av

ere”

, par

ticip

iul t

recu

t de

obic

ei n

u se

aco

rdă.

De

ex.:

Le ra

gazz

e ha

nno

vist

o lo

spet

taco

lo.

76

L

aszl

o A

lexa

ndru

3) T

otuş

i, cî

nd v

erbu

l au

xilia

r e

“ave

re”,

par

ticip

iul

trecu

t se

ac

ordă

cu

pron

umel

e pe

rson

al în

caz

ul a

cuza

tiv C

.D. c

are-

l pre

cedă

, după

cum

urm

ează

:

a)

aco

rd o

blig

ator

iu –

cu

pers

. a II

I-a

sg./p

l. (la

, li,

le):

De

ex.:

La ra

gazz

a? L

’ho

cono

sciu

ta ie

ri.

Sau:

I ra

gazz

i? L

i ho

inco

ntra

ti ie

ri.

Sau:

Le

raga

zze?

Le

ho v

iste

ieri

.

b)

aco

rd fa

culta

tiv –

cu

pers

. I ş

i a II

-a s

g./p

l. (m

i, ti,

ci,

vi):

De

ex.:

Gin

a! T

i ho

vist

o (s

au: t

i ho

vist

a) p

er st

rada

.

Sa

u: R

agaz

zi! V

i ho

vist

o (s

au: v

i ho

vist

i) pe

r str

ada.

F.

AU

XILI

AR

UL

VER

BELO

R S

ERV

ILE

(L’a

usili

are

dei v

erbi

serv

ili)

V

erbe

le s

ervi

le (

“pot

ere”

, “v

oler

e”,

“dov

ere”

şi

uneo

ri “s

a-pe

re”)

pre

iau

auxi

liaru

l ver

bulu

i de

bază

.

De

ex.:

ho c

anta

to =

am

cîn

tat;

ho

pot

uto

cant

are

= am

put

ut să

cîn

t;

ho v

olut

o ca

ntar

e =

am v

rut să

cînt

;

ho

dov

uto

cant

are

= a

trebu

it să

cîn

t.

De

ex.:

sono

ven

uto,

-a =

am

ven

it;

sono

pot

uto,

-a v

enir

e =

am p

utut

să v

in;

sono

vol

uto,

-a v

enir

e =

am v

rut să

vin;

so

no d

ovut

o, -a

ven

ire

= a

trebu

it să

vin

.

Obs

.: în

faţ

a ve

rbul

ui “

esse

re”

prec

edat

de

verb

ser

vil

folo

sim

au

xilia

rul “

aver

e”.

D

e ex

.: H

o vo

luto

ess

ere

gent

ile c

on lu

i. =

Am

vru

t să

fiu a

ma-

bil/ă

cu

el.

DIA

TEZE

LE V

ERBA

LE

(Le

voci

del

ver

bo)

Ver

bul a

re tr

ei d

iate

ze, î

n fu

ncţie

de

rapo

rtul c

are

se c

reea

ză în

tre

subi

ect ş

i obi

ectu

l/age

ntul

acţ

iuni

i.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

77

D

iate

za a

ctivă:

sub

iect

ul

face

acţiu

nea şi

altc

inev

a o

supo

rtă

(S. →

Obi

ect)

D

e ex

.: Eu

văd

maş

ina.

Dia

teza

pas

ivă:

altc

inev

a f

ace

acţ

iune

a şi

sub

iect

ul o

sup

ortă

(S

. ←

Age

nt)

D

e ex

.: Eu

sînt

văz

ut d

e că

tre u

n pr

iete

n.

D

iate

za r

efle

xivă

: sub

iect

ul f

ace

acţ

iune

a ş

i to

t el

o s

upor

tă

( S

.)

D

e ex

.: Eu

mă

văd

în o

glin

dă.

O

bs.:

Doa

r ver

bele

tran

zitiv

e po

t tre

ce, d

in d

iate

za a

ctivă,

în d

ia-

teză

pas

ivă

sau

refle

xivă

. Prin

urm

are,

ver

bele

intra

nziti

ve n

u au

dia

teză

pa

sivă

sau

refle

xivă

.

De

ex.:

Eu v

in a

casă

.

Ver

bul

“a v

eni”

e i

ntra

nziti

v (n

u po

ate

răsp

unde

la

între

bare

a “C

e?”

– “C

e vi

n?”)

. Aşa

dar

nu p

utem

con

stru

i pen

tru a

cest

ver

b di

atez

a pa

sivă

sau

refle

xivă

.

De

ex.:

*“Eu

sîn

t ven

it ac

asă

de căt

re u

n pr

iete

n” (v

aria

ntă

impo

-si

bilă

).

Sau:

*“E

u mă

vin

acasă”

(var

iantă

impo

sibi

lă).

În

ital

iană

exp

rimăm

cel

e tre

i dia

teze

la in

dica

tiv p

reze

nt în

felu

l ur

măt

or:

ve

dere

vo

ce a

ttiv

a:

voce

pas

siva

: vo

ce r

ifles

siva

: ve

do

sono

vis

to (-

a)

mi v

edo

vedi

se

i vis

to (-

a)

ti ve

di

vede

è

vist

o (-

a)

si v

ede

vedi

amo

siam

o vi

sti (

-e)

ci v

edia

mo

vede

te

siet

e vi

sti (

-e)

vi v

edet

e ve

dono

so

no v

isti

(-e)

si

ved

ono

El

emen

te d

e id

entif

icar

e:

- d

iate

za p

asivă

se c

onst

ruieşt

e to

tdea

una

cu a

uxili

arul

ess

ere.

De

ex.:

sono

loda

to (-

a);

sei a

ppre

zzat

o (-

a);

è r

icom

pens

ato

(-

a).

78

L

aszl

o A

lexa

ndru

- di

atez

a re

flexi

vă s

e co

nstru

ieşt

e to

tdea

una

cu a

juto

rul p

ronu

-m

elui

refle

xiv.

(Tre

buie

să

coin

cidă

, în

mod

obl

igat

oriu

, per

soan

a şi

nu-

măr

ul p

ronu

mel

ui re

flexi

v cu

per

soan

a şi

num

ărul

ver

bulu

i car

e-i u

rmea

-ză

!) D

e ex

.:

mi (

= I s

g.) g

uard

o (=

I sg

.) →

mă

priv

esc

ti (=

II sg

.) va

nti (

= II

sg.)

→

te la

uzi

si (=

III s

g.) s

pave

nta

(= II

I sg.

) →

se

sper

ie

ci (=

I pl

.) la

men

tiam

o (=

I pl

.) →

ne

plîn

gem

vi

(= II

pl.)

ved

ete

(= II

pl.)

→

vă

ved

eţi

si (=

III p

l.) in

cont

rano

(= II

I pl.)

→

se

întîl

nesc

Obs

.: La

mod

ul i

nfin

itiv,

ver

bul

italia

n de

dia

teză

ref

lexi

vă s

e en

unţă

pun

îndu

-se

pron

umel

e la

sfîrşi

t. În

tim

pul c

onju

gării

, pro

num

ele

refle

xiv

trece

însă

în faţa

ver

bulu

i.

De

ex.:

guar

dars

i (=

a se

priv

i): m

i gua

rdo,

ti g

uard

i, si

gua

rda.

..

Sau:

van

tars

i (=

a se

lăud

a): m

i van

to, t

i van

ti, si

van

ta...

Sau:

spa

vent

arsi

(=

a se

spe

ria):

mi

spav

ento

, ti

spav

enti,

si

spav

enta

...

Ti

mpu

rile

com

puse

ale

dia

teze

lor v

erba

le

(I te

mpi

com

post

i del

le v

oci v

erba

li)

Ti

mpu

l com

pus

se re

aliz

ează

în it

alia

nă c

u ve

rbul

aux

iliar

ave

re

sau

esse

re +

par

ticip

iul t

recu

t al v

erbu

lui d

e co

njug

at. L

a m

odul

indi

cativ

av

em u

rmăt

oare

le ti

mpu

ri co

mpu

se:

- p

assa

to p

ross

imo

(= p

erfe

ct c

ompu

s);

- t

rapa

ssat

o re

mot

o (=

mai

mul

t ca

perf

ect î

ndepăr

tat –

tim

p in

e-xi

sten

t în

limba

rom

ână)

;

- tra

pass

ato

pros

sim

o (=

mai

mul

t ca

perf

ect);

- fut

uro

ante

rior

e (=

viit

or a

nter

ior)

.

La d

iate

za a

ctivă,

ver

bul t

ranz

itiv

se c

onju

gă c

u au

xilia

rul “

ave-

re”

(de

ex.:

ho c

anta

to, h

ai s

critt

o, h

a le

tto...

). La

dia

teze

le p

asivă şi

re-

flexi

vă, v

erbu

l îş

i pie

rde

tranz

itivi

tate

a şi

se

conj

ugă

doar

cu

auxi

liaru

l “e

sser

e” (d

e ex

.: m

i son

o gu

arda

to; t

i sei

scri

tto; è

stat

o le

tto...

).

Obs

.: V

erbe

le in

tranz

itive

nu-şi

pot

pie

rde

tranz

itivi

tate

a (d

eoa-

rece

, toc

mai

, nu

o au

...) ş

i în

cons

ecinţă

nu

pot a

vea

diat

eză

pasi

vă ş

i re-

flexi

vă!

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

79

C

ON

CLU

ZIE:

Doa

r ver

bele

con

juga

te la

dia

teza

act

ivă

cu “

ave-

re”

pot a

vea

diat

eză

pasi

vă ş

i ref

lexi

vă, s

ituaţ

ie în

car

e îş

i sch

imbă

aux

i-lia

rul î

n “e

sser

e”.

D

e ex

empl

u ve

rbul

ved

ere

(= a

ved

ea)

la p

erfe

ctul

com

pus

are

următ

oare

le fo

rme,

în fu

ncţie

de

cele

trei

dia

teze

:

- în

rom

ână:

am

văz

ut –

am

fost

văz

ut –

m-a

m văz

ut;

- î

n ita

liană

: ve

dere

vo

ce a

ttiv

a:

voce

pas

siva

: vo

ce r

ifles

siva

: ho

vis

to

sono

stat

o (-

a) v

isto

(-a)

m

i son

o vi

sto

(-a)

ha

i vis

to

sei s

tato

(-a)

vis

to (-

a)

ti se

i vis

to (-

a)

ha v

isto

è

stat

o (-

a) v

isto

(-a)

si

è v

isto

(-a)

ab

biam

o vi

sto

siam

o st

ati (

-e) v

isti

(-e)

ci

siam

o vi

sti (

-e)

avet

e vi

sto

siet

e st

ati (

-e) v

isti

(-e)

vi

siet

e vi

sti (

-e)

hann

o vi

sto

sono

stat

i (-e

) vis

ti (-

e)

si so

no v

isti

(-e)

Obs

.: Şi

cel

elal

te ti

mpu

ri co

mpu

se (m

ai m

ult c

a pe

rfec

t înd

epăr

-ta

t, m

ai m

ult c

a pe

rfec

t şi v

iitor

ant

erio

r) s

e re

aliz

ează

după

acel

aşi m

o-de

l, fo

losi

ndu-

se d

oar a

uxili

arul

la ti

mpu

l nec

esar

(vez

i dia

gram

a cu

axa

tim

puril

or la

indi

cativ

).

Aux

iliar

ul d

iate

zei

refl

exiv

e, î

n pr

ezenţa

ver

bulu

i se

rvil

(L

’aus

iliar

e de

lla v

oce

rifle

ssiv

a, a

ccan

to a

l ver

bo se

rvile

)

Dia

teza

ref

lexi

vă l

a tim

p co

mpu

s, în

pre

zenţ

a ve

rbul

ui s

ervi

l, po

ate

fi ex

prim

ată

core

ct în

două

felu

ri:

1)

cu

pron

umel

e re

flexi

v în

faţă

şi c

u au

xilia

rul “

esse

re”.

De

ex.:

Non

ci

siam

o po

tuti

inco

ntra

re.

(= N

u ne

-am

put

ut

întîl

ni.)

2)

cu

pron

umel

e re

flexi

v la

sfîrş

it şi

cu

auxi

liaru

l “av

ere”

.

De

ex.:

Non

abb

iam

o po

tuto

inc

ontr

arci

. (=

Nu

ne-a

m p

utut

în

tîlni

.)

Fals

ul re

flex

iv (I

l fal

so ri

fless

ivo)

80

L

aszl

o A

lexa

ndru

Dia

teza

refle

xivă

ne

prec

izea

ză că

subi

ectu

l fac

e acţiu

nea şi

tot e

l o

supo

rtă. Î

n lim

ba it

alia

nă, r

efle

xivu

l se

conj

ugă,

la ti

mpu

rile

com

puse

, cu

aux

iliar

ul “

esse

re”.

De

ex.:

Eu m

-am

văz

ut în

ogl

indă

= Io

mi s

ono

vist

o ne

llo s

pec-

chio

. (i.e

.: “E

u am

văz

ut şi

pe

min

e m

-am

văz

ut”.

)

Însă

în li

mba

rom

ână

s-a

gene

raliz

at e

xprim

area

unu

i fal

s re

fle-

xiv.

De

ex.:

Eu m

i-am

vîn

dut m

aşin

a.

Su

biec

tul f

ace

acţiu

nea,

dar

nu

tot e

l o ş

i sup

ortă

(i.e

.: “E

u am

vî

ndut

maş

ina”

, dar

nu

“mie

mi-a

m v

îndu

t-o, c

i altc

uiva

”). F

alsu

l ref

le-

xiv

prov

ine

din

adje

ctiv

ul p

oses

iv “

mea

” (i.

e.:

“Eu

am v

îndu

t m

aşin

a m

ea”)

.

În li

mba

ital

iană

ace

astă

mod

ifica

re a

pos

esiv

ului

nu

are

loc,

iar

pent

ru e

xprim

area

fals

ului

refle

xiv

se fo

loseşt

e în

tim

puril

e co

mpu

se a

u-xi

liaru

l “av

ere”

.

De

ex.:

Eu m

i-am

vîn

dut

maş

ina

= Io

ho

vend

uto

la m

ia m

ac-

chin

a.

EXPR

ESIA

IMPE

RSO

NA

LĂ

(L’e

spre

ssio

ne im

pers

onal

e)

Es

te a

cea

cons

trucţ

ie s

inta

ctică

al căr

ei s

ubie

ct n

u e

form

ulat

în

mod

exp

licit.

Se

poat

e re

aliz

a în

div

erse

var

iant

e:

1)

Dic

ono

che

è si

mpa

tico.

(= S

e sp

une

că e

sim

patic

.) →

form

a im

pers

onală

este

reda

tă p

rin v

erb

la p

ers.

a II

I-a

pl.

2)

Dic

iam

o ch

e ha

ragi

one

lui.

(= Să

spun

em /

Să a

dmite

m că

are

drep

tate

el.)

→ f

orm

a im

pers

onală

este

red

ată

prin

ver

bul d

ire

la p

ers.

I pl

.

3) P

rove

rb:

Paes

e ch

e va

i , us

anza

che

tro

vi (

= Ţa

ra î

n ca

re

mer

gi, o

bice

iul p

e ca

re-l

găseşt

i – tr

aduc

ere

liter

ală

a pr

over

bulu

i rom

â-ne

sc “

Cîte

bor

deie

, atît

ea o

bice

ie”)

→ fo

rma

impe

rson

ală

este

reda

tă p

rin

verb

la p

ers.

a II

-a sg

.

4) Q

uand

o un

o st

a m

ale,

va

dal m

edic

o. (=

Cîn

d ci

neva

se

sim

te

rău,

mer

ge l

a m

edic

.) →

for

ma

impe

rson

ală

este

red

ată

de p

ronu

mel

e ne

hotă

rît u

no.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

81

5)

In a

ereo

si a

rriv

a pr

ima.

(= C

u av

ionu

l se

ajun

ge m

ai re

pede

.) →

form

a im

pers

onală

este

reda

tă c

u pr

onum

ele

“si”

urm

at d

e vb

. la

pers

. a

III-

a sg

.

Exis

tă a

poi

verb

e im

pers

onal

e, c

are

nu a

u un

sub

iect

cla

r de

-te

rmin

at şi

se fo

lose

sc d

oar l

a pe

rs. a

III-

a sg

.

De

ex.:

acca

de (=

se

întîm

plă)

, bis

ogna

(= e

nev

oie)

, occ

orre

(=

se în

tîmplă)

, nev

ica

(= n

inge

), pi

ove

(= p

louă

), tu

ona

(= tu

nă) e

tc.

Ex

istă

de

asem

enea

num

eroa

se e

xpre

sii ş

i loc

uţiu

ni im

pers

ona-

le.

D

e ex

.: è

ben

e (=

e b

ine)

, è m

ale

(= e

rău

), è

utile

(=

e ut

il), è

fa

cile

(=

e uş

or),

è po

ssib

ile (

= e

posi

bil),

è p

roba

bile

(=

e pr

obab

il), è

gi

usto

(= e

just

), si

dic

e (=

se

spun

e), f

a ca

ldo

(= e

cal

d), f

a fr

eddo

(= e

fr

ig),

fa b

uio

(= e

întu

neric

), fa

bel

lo (=

e fr

umos

) etc

.

Obs

.: A

tunc

i cîn

d “s

i” im

pers

onal

se

întîl

neşt

e cu

“si

” re

flexi

v,

rezu

ltă c

ombi

naţia

ci s

i .

De

ex.:

Non

ci s

i sta

nca

mai

di p

arla

re. (

= Lu

mea

nu

obos

eşte

ni

ciod

ată

să v

orbe

ască

.) →

ech

ival

ează

cu:

La

gent

e n

on si

stan

ca m

ai d

i pa

rlar

e.

O

bs.:

Pron

umel

e pe

rson

al (l

o, la

, li,

le) s

e no

tează

în faţa

lui “

si”

impe

rson

al.

D

e ex

.: Q

uest

o lo

si s

a, m

a no

n lo

si d

ice.

(= A

sta

se ş

tie, d

ar n

u se

spun

e.)

Sa

u: L

a te

mpe

sta

la s

i asp

etta

ent

ro d

oman

i. (=

Fur

tuna

se

aş-

teap

tă să

vină

pînă

mîin

e.)

A

cord

ul p

artic

ipiu

lui

trec

ut d

in e

xpre

siile

im

pers

onal

e

(L’a

ccor

do d

el p

artic

ipio

pas

sato

nel

le e

spre

ssio

ni im

pers

onal

i)

În ti

mpu

rile

com

puse

ale

ver

belo

r im

pers

onal

e, p

artic

ipiu

l tre

cut

răm

îne

la m

ascu

lin s

ingu

lar,

dacă

ver

bul s

e co

njugă

de o

bice

i cu

“ave

-re

”, ş

i se

acor

dă la

mas

culin

plu

ral,

dacă

ver

bul s

e co

njugă

de o

bice

i cu

“ess

ere”

.

De

ex.:

Qua

ndo

si è

man

giat

o m

olto

, ci

si r

ipos

a. (

= D

upă

ce

lum

ea a

mîn

cat m

ult,

se o

dihn

eşte

.) →

ech

ival

ează

cu:

Qua

ndo

la g

ente

ha

man

giat

o m

olto

, si r

ipos

a.

82

L

aszl

o A

lexa

ndru

Dar

: Qua

ndo

si è

usc

iti p

er s

trad

a, s

i dev

e st

are

atte

nti.

(= C

înd

lum

ea a

ieşi

t pe

stra

dă, t

rebu

ie să

fie a

tentă.

) → e

chiv

alea

ză c

u: Q

uand

o la

gen

te è

usc

ita p

er st

rada

, dev

e st

are

atte

nta.

DIF

EREN

ŢELE

DE

CA

Z

(Le

diff

eren

ze d

i cas

o)

U

nele

ver

be m

ai fr

ecve

nte

impu

n re

gim

caz

ual d

iferit

în ro

mână,

faţă

de

italia

nă.

a sfăt

ui, a

în

treb

a, a

învăţa

, a

împi

edic

a

} +

Ac.

co

nsig

liare

, ch

iede

re, d

oman

-da

re, i

nseg

nare

, im

pedi

re

}

+ D

.

De

ex.:

a în

treba

pe

cine

va (

+ A

c.)

= do

man

dare

, ch

iede

re a

qu

alcu

no (+

D.)

Aşa

dar:

Îl în

treb

ceva

. = G

li ch

iedo

/ do

man

do q

ualc

osa.

a

mulţu

mi

}

+ D

.

ring

razi

are

}

+ A

c.

De

ex.:

a m

ulţu

mi c

uiva

(+ D

.) =

ring

razi

are

qual

cuno

(+A

c.)

Aşa

dar:

Îi m

ulţu

mes

c pe

ntru

fru

moa

sa s

urpr

iză.

= L

o /

La r

in-

graz

io p

er la

bel

la so

rpre

sa.

Ex

pres

ie: Î

i mulţu

mim

lui D

umne

zeu .

= R

ingr

azia

mo

Dio

.

IM

PER

FEC

TUL

(L’im

perf

etto

)

Ex

primă

o acţiu

ne t

recu

tă ş

i re

peta

tă,

de d

urată,

sau

o a

cţiu

ne

sim

ulta

nă c

u un

alt

trecu

t. Es

te u

n tim

p si

mpl

u şi

fără

mul

te n

ereg

ular

i-tăţi.

Poa

te fi

recu

nosc

ut d

upă

cons

oana

“-v

-” d

in te

rmin

aţie

.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

83

Se

for

mea

ză d

e la

mod

ul in

finiti

v,

căru

ia

îi tă

iem

te

rmin

aţia

“–

re” şi

îi a

dăugăm

term

inaţ

iile

spec

ifice

de

impe

rfec

t: -

vo,

-vi,

-va

,

-vam

o, -v

ate,

-van

o.

A

. Ver

bele

reg

ulat

e (I

ver

bi re

gola

ri)

ca

ntar

e cr

eder

e ap

rire

cant

avo

cred

evo

apriv

o ca

ntav

i cr

edev

i ap

rivi

cant

ava

cred

eva

apriv

a ca

ntav

amo

cred

evam

o ap

rivam

o ca

ntav

ate

cred

evat

e ap

rivat

e ca

ntav

ano

cred

evan

o ap

rivan

o

B

. Ver

bele

aux

iliar

e (I

ver

bi a

usili

ari)

Es

sere

est

e ne

regu

lat î

n co

njug

are,

în s

chim

b av

ere

nu p

rezi

ntă

dific

ultăţi.

esse

re

aver

e er

o av

evo

eri

avev

i er

a av

eva

erav

amo

avev

amo

erav

ate

avev

ate

eran

o av

evan

o

C. V

erbe

le n

ereg

ulat

e (I

ver

bi ir

rego

lari)

Ver

bele

car

e la

indi

cativ

pre

zent

se

form

ează

de

la in

finiti

vul d

in

latină

au a

celaşi

pun

ct d

e pl

ecar

e ş i

la im

perf

ect.

-

fare

(=

a fa

ce →

fac

ere )

: fa

cevo

, fa

cevi

, fa

ceva

, fa

ceva

mo,

fa

ceva

te, f

acev

ano.

- di

re (

= a

spun

e, a

zic

e →

dic

ere )

: di

cevo

, di

cevi

, di

ceva

, di

ceva

mo,

dic

evat

e, d

icev

ano.

84

L

aszl

o A

lexa

ndru

- be

re (

= a

bea →

bev

ere)

: bev

evo,

bev

evi,

beve

va, b

evev

amo,

be

veva

te, b

evev

ano.

- co

ndur

re (

= a

cond

uce →

con

duce

re):

cond

ucev

o, c

ondu

cevi

, co

nduc

eva,

con

duce

vam

o, c

ondu

ceva

te, c

ondu

ceva

no.

-

prod

urre

(=

a pr

oduc

e →

pro

duce

re):

prod

ucev

o, p

rodu

cevi

, pr

oduc

eva,

pro

duce

vam

o, p

rodu

ceva

te, p

rodu

ceva

no.

-

trad

urre

(=

a tra

duce

→ tr

aduc

ere )

: tra

duce

vo, t

radu

cevi

, tra

-du

ceva

, tra

duce

vam

o, tr

aduc

evat

e, tr

aduc

evan

o.

MA

I MU

LT C

A P

ERFE

CTU

L

(Il t

rapa

ssat

o pr

ossi

mo)

Ex

primă

o acţiu

ne tr

ecută şi

înch

eiată,

des

făşu

rată

înai

ntea

une

i al

te a

cţiu

ni tr

ecut

e.

D

e ex

.: Lu

i era

ven

uto

da n

oi, m

a po

i è a

ndat

o vi

a fu

rios

o. (=

El

veni

se la

noi

, dar

apo

i a p

leca

t fur

ios.)

În it

alia

nă e

ste

un ti

mp

com

pus.

Se f

orm

ează

cu

verb

ul a

uxili

ar

la im

perf

ect +

par

ticip

iul t

recu

t al v

erbu

lui d

e co

njug

at.

ca

ntar

e ve

nire

av

evo

cant

ato

ero

venu

to (-

a)

avev

i can

tato

er

i ven

uto

(-a)

av

eva

cant

ato

era

venu

to (-

a)

avev

amo

cant

ato

erav

amo

venu

ti (-

e)

avev

ate

cant

ato

erav

ate

venu

ti (-

e)

avev

ano

cant

ato

eran

o ve

nuti

(-e)

Obs

.: V

erbe

le a

uxili

are

se c

onju

gă f

ieca

re c

u el

îns

uşi,

la t

oate

tim

puril

e co

mpu

se.

es

sere

: ero

sta

to (-

a), e

ri st

ato

(-a)

, era

sta

to (-

a),

erav

amo

sta

ti (-

e), e

rava

te st

ati (

-e),

eran

o st

ati (

-e).

av

ere:

ave

vo a

vuto

, ave

vi a

vuto

, ave

va a

vuto

, ave

vam

o av

uto,

av

evat

e av

uto,

ave

vano

avu

to.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

85

PER

FEC

TUL

SIM

PLU

(Il p

assa

to re

mot

o)

Expr

imă

o acţiu

ne t

erm

inată

în t

recu

t. E

un t

imp

des

folo

sit

în

limba

vor

bită

din

cen

trul ş

i sud

ul It

alie

i. Es

te d

e as

emen

i tim

pul n

araţ

iu-

nii,

în l

itera

tură

. D

e ce

le m

ai m

ulte

ori,

il

pass

ato

rem

oto

poa

te

fi

trans

pus

în li

mba

rom

ână

prin

per

fect

ul c

ompu

s. Pr

ezin

tă n

umer

oase

ne-

regu

larităţ

i în

form

area

sa.

A

. Ver

bele

reg

ulat

e (I

ver

bi re

gola

ri)

pa

ssar

e cr

eder

e ca

pire

pa

ssai

cr

edei

(-et

ti)

capi

i pa

ssas

ti cr

edes

ti ca

pist

i pa

ssò

cred

è (-

ette

) ca

pì

pass

amm

o cr

edem

mo

capi

mm

o pa

ssas

te

cred

este

ca

pist

e pa

ssar

ono

cred

eron

o (-

ette

ro)

capi

rono

Obs

.: D

acă

priv

im ta

belu

l de

mai

sus

pe

oriz

onta

lă, o

bser

văm

că

toat

e pe

rs. I

sg.

, a II

-a s

g., I

pl.,

a II

-a p

l. ş i

a II

I-a

pl. a

u te

rmin

aţii

iden

ti-ce

, alte

rnîn

d do

ar v

ocal

a co

njugăr

ii a

/ e /

i. Pe

rsoa

nele

a I

II-a

sg.

de

la

conj

. a II

-a ş

i a II

I-a

se te

rmină

în v

ocal

a ac

cent

uată

a c

onju

gării

-è

/ -ì.

Pers

oana

a II

I-a

sg. d

e la

con

j. I s

e te

rmină

în v

ocal

a ac

cent

uată

-ò.

O

bs.:

Con

juga

rea

a II

-a p

rezi

ntă

cele

mai

mul

te p

robl

eme

de n

e-re

gula

ritat

e la

pas

sato

rem

oto.

E în

aşa

măs

ură

“ins

tabi

lă”,

încî

t pînă şi

ca

tego

ria v

erbe

lor

regu

late

conţin

e si

tuaţ

ii la

car

e tre

buie

să

fim a

tenţ

i. D

ificu

ltăţil

e ap

ar, d

e ob

icei

, la

pers

. I s

g., a

III-

a sg

. şi a

III-

a pl

ural

. Ver

-be

le r

egul

ate

de c

onj.

a II

-a a

u do

uă f

orm

e, a

mbe

le c

orec

te, l

a pe

rs. I

sg

., a

III-

a sg

. şi

a I

II-a

plu

ral

(cre

dei şi

cre

detti

; cr

edè şi

cre

dette

; cr

eder

ono şi

cre

dette

ro).

B

. Ver

bele

aux

iliar

e (I

ver

bi a

usili

ari)

V

erbu

l ess

ere

îşi m

odifi

că to

ată

răd ă

cina

la p

assa

to re

mot

o. V

er-

bul a

vere

e n

ereg

ulat

la o

bişn

uite

le p

erso

ane

“cu

prob

lem

e”: I

sg.

, a II

I-a

sg. ş

i a II

I-a

plur

al (s

ublin

iate

în c

onju

gare

a de

mai

jos)

.

86

L

aszl

o A

lexa

ndru

esse

re

aver

e fu

i eb

bi

fost

i av

esti

fu

ebbe

fu

mm

o av

emm

o fo

ste

aves

te

furo

no

ebbe

ro

C

. T

rei

verb

e ne

regu

late

de

conj

. I

(Tre

ver

bi i

rreg

olar

i di

pr

ima

coni

ugaz

ione

)

Ver

bul f

are

(= a

face

) se

form

ează

ca

un v

erb

de c

onju

gare

a a

II-

a (lu

îndu

-şi c

a et

alon

infin

itivu

l din

lim

ba la

tină:

face

re);

în p

lus,

la p

er-

soan

ele

“cu

prob

lem

e”, s

ublin

iate

mai

jos

(I s

g., a

III

-a s

g., a

III

-a p

l.),

schi

mbă

voc

ala

“-a-

” în

“-e

-”.

V

erbe

le s

tare

(= a

sta

, a s

e si

mţi)

şi d

are

(= a

da)

îşi s

chim

bă în

to

ată

conj

ugar

ea v

ocal

a “-

a” î

n “-

e-”.

Ver

bul

dare

, la

per

soan

ele

“cu

prob

lem

e” (

I sg

., a

III-

a sg

., a

III-

a pl

.), m

ai a

re î

ncă

o fo

rmă

core

ctă:

di

edi …

die

de …

die

dero

.

fare

st

are

dare

fe

ci

stet

ti de

tti (d

iedi

) fa

cest

i st

esti

dest

i fe

ce

stet

te

dette

(die

de)

face

mm

o st

emm

o de

mm

o fa

cest

e st

este

de

ste

fece

ro

stet

tero

de

ttero

(die

dero

)

D. V

erbe

le n

ereg

ulat

e de

con

j. a

II-a

şi a

III

-a (I

ver

bi ir

rego

-la

ri di

seco

nda

e te

rza

coni

ugaz

ione

)

Maj

orita

tea

verb

elor

ner

egul

ate

la p

assa

to r

emot

o ap

arţin

con

ju-

gării

a I

I-a.

Exi

stă

doar

tre

i ve

rbe

nere

gula

te m

ai f

recv

ente

de

conj

. I

(fare

, sta

re ş

i dar

e –

le-a

m văz

ut m

ai s

us) şi

trei

ver

be n

ereg

ulat

e m

ai

frec

vent

e de

con

j. a

III-

a (v

enir

e, d

ire şi

app

arir

e –

le v

om v

edea

mai

jo

s).

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

87

În

aint

e de

toat

e, tr

ebui

e în

să c

larif

icat

con

cept

ul d

e “n

ereg

ular

ita-

te”,

pen

tru v

erbe

le d

e la

pas

sato

rem

oto.

Doa

r p

erso

anel

e “

cu

pro

-bl

eme”

(I

sg.,

a II

I-a

sg.,

a II

I-a

pl.)

prez

intă

deo

sebi

ri faţă

de

form

a de

ba

ză, a

inf

initi

vulu

i, fii

nd n

ereg

ulat

e. Aşa

dar

cele

lalte

per

soan

e (a

II-

a sg

., I p

l, a

II-a

pl.)

sînt

reg

ulat

e, a

vînd

o c

onju

gare

pre

vizi

bilă

.

Mer

gem

mai

dep

arte

în o

bser

vaţii

le n

oast

re. P

erso

anel

e “c

u pr

o-bl

eme”

(I s

g., a

III-

a sg

., a

III-

a pl

.) nu

pre

zintă

o ne

regu

larit

ate

haot

ică.

În

fun

cţie

de

pers

. I s

g. s

e fo

rmea

ză p

ers.

a II

I-a

sg. ş

i a I

II-a

pl.,

prin

m

odifi

care

a te

rmin

aţie

i.

De

ex.:

aver

e (=

a a

vea)

: ebb

i … e

bbe

… e

bber

o;

Sa

u: fa

re (=

a fa

ce):

feci

… fe

ce …

fece

ro;

Sa

u: d

are

(= a

da)

: die

di …

die

de …

die

dero

.

Găs

im a

stfe

l sol

uţia

de

prin

cipi

u pe

ntru

a re

zolv

a pr

oble

ma

nere

-gu

larităţ

ilor d

e la

pas

sato

rem

oto:

e s

ufic

ient

să

cuno

aşte

m fo

rma

ver-

bulu

i la

pers

. I s

g.!

Cel

elal

te p

erso

ane

nere

gula

te (

a II

I-a

sg. ş

i a I

II-a

pl

.) se

form

ează

după

pers

. I sg

., ia

r per

soan

ele

a II

-a s

g., I

pl.

si a

II-a

pl.

sînt

oric

um re

gula

te.

C

ON

CLU

ZIE:

Ver

bul n

ereg

ulat

la p

assa

to r

emot

o se

con

jugă

în

funcţie

de

două

mod

ele

dife

rite:

jumăt

ate

din

pers

oane

sîn

t reg

ulat

e (a

II-

a sg

., I

pl, a

II-

a pl

.), f

orm

îndu

-se

după

rădăc

ina

infin

itivu

lui;

jumă t

ate

din

pers

oane

sîn

t ner

egul

ate

(I s

g., a

III

-a s

g., a

III

-a p

l.), d

ar îş

i iau

ca

mod

el d

e co

njug

are,

tocm

ai, p

ers.

I sg.

Iată

, de

ex.,

verb

ul a

vere

con

juga

t din

nou

, în

funcţie

de

aces

te

prec

izăr

i: pe

rsoa

nele

reg

ulat

e sî

nt n

otat

e cu

lite

re m

ajus

cule

, în

schi

mb

pers

oane

le n

ereg

ulat

e sî

nt sc

rise

cu li

tere

îngr

oşat

e.

av

ere:

eb

bi

AV

ESTI

eb

be

AV

EMM

O

AV

ESTE

eb

bero

După

cum

se

obse

rvă,

per

soan

ele

scris

e cu

maj

uscu

le (A

VES

TI,

AV

EMM

O, A

VES

TE)

se f

orm

ează

reg

ulat

, fol

osin

d ră

dăci

na in

finiti

vu-

lui

(AV

ERE)

şi

term

inaţ

iile

spec

ifice

. Per

soan

ele

scris

e în

groş

at (

ebbi

, eb

be,

ebbe

ro)

se f

orm

ează

de

asem

eni

în m

od p

revi

zibi

l, lu

îndu

-şi

ca

etal

on p

erso

ana

I sin

gula

r (eb

bi) ş

i alte

rnîn

d te

rmin

aţiil

e sp

ecifi

ce.

88

L

aszl

o A

lexa

ndru

PRIN

CIP

IU: C

unos

cînd

per

soan

a I s

g. a

ver

bulu

i ner

egul

at, v

om

pute

a co

njug

a fă

ră d

ificu

ltăţi

între

gul v

erb.

În f

uncţ

ie d

e ac

est

prin

cipi

u sî

nt g

rupa

te î

n co

ntin

uare

ver

bele

ne

regu

late

, ţin

îndu

-se

seam

a de

term

inaţ

ia p

erso

anei

I s

g. la

pas

sato

re-

mot

o.

1)

Ver

be n

ereg

ulat

e cu

-SI l

a pe

rs. I

sg.

a)

ren

d ere

, pr

ende

re,

scen

dere

, ac

cend

ere,

spe

nder

e, t

ende

re,

risp

onde

re;

Ex

plic

aţie

: joc

ul d

e ne

regu

larit

ate

se re

aliz

ează

în ju

rul g

rupu

lui

“-nd

-”, c

are

cade

la p

erso

anel

e ne

regu

late

(I

sg.,

III

sg.,

III

pl.),

dar

se

păst

rează

la p

erso

anel

e re

gula

te (I

I sg.

, I p

l., II

pl.)

.

De

ex.:

resi

, ren

d est

i, re

se, r

ende

mm

o, re

ndes

te, r

eser

o.

b)

rid

ere,

per

dere

, de

cide

re,

chiu

dere

, ch

iede

re,

mor

dere

, co

r-re

re;

Ex

plic

aţie

: joc

ul d

e ne

regu

larit

ate

se r

ealiz

ează

în ju

rul g

rupu

ri-lo

r “-

dere

” sa

u “-

rere

”, c

are

cad

la p

erso

anel

e ne

regu

late

(I s

g., I

II s

g.,

III

pl.),

dar

rev

in c

u pr

ima

sila

bă la

per

soan

ele

regu

late

(II

sg.

, I p

l., I

I pl

.).

D

e ex

.: ris

i, rid

e sti,

rise

, rid

emm

o, ri

dest

e, ri

sero

.

c) c

onvi

ncer

e; c

ostr

inge

re; r

iman

ere;

Expl

icaţ

ie: j

ocul

de

nere

gula

ritat

e se

rea

lizea

ză în

juru

l gru

puri-

lor “

-cer

e ”,“

-ger

e” s

au “

-ner

e”, c

are

cad

la p

erso

anel

e ne

regu

late

(I s

g.,

III

sg.,

III

pl.),

dar

rev

in c

u pr

ima

sila

bă la

per

soan

ele

regu

late

(II

sg.

, I

pl.,

II p

l.).

D

e ex

.: co

nvin

si,

conv

ince

sti,

conv

inse

, co

nvin

cem

mo,

con

-vi

nce s

te, c

onvi

nser

o.

d)

cog

l iere

, sce

glie

re, s

ciog

liere

, tog

liere

; spe

gner

e;

Ex

plic

aţie

: joc

ul d

e ne

regu

larit

ate

se r

ealiz

ează

în ju

rul g

rupu

ri-lo

r “-g

l -” s

au “

-gn-

”, c

are

pier

d co

nsoa

na “

-g-”

la p

erso

anel

e ne

regu

late

(I

sg.,

III s

g., I

II p

l.), d

ar o

păs

trează

la p

erso

anel

e re

gula

te (I

I sg.

, I p

l., II

pl

.).

D

e ex

.: co

lsi,

cogl

iest

i, co

lse,

cog

liem

mo,

cog

liest

e, c

olse

ro.

e)

- m

ette

re: m

isi,

met

test

i, m

ise,

met

tem

mo,

met

test

e, m

iser

o.

- f

onde

re: f

usi,

fond

esti,

fuse

, fon

dem

mo,

fond

este

, fus

ero.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

89

Ex

plic

aţie

: ve

rbel

e m

ette

re (

= a

pune

) şi

fon

dere

(=

a to

pi)

schi

mbă

voc

ala

din

rădă

cina

per

soan

elor

ner

egul

ate

(I s

g., I

II s

g., I

II p

l.),

dar răm

în n

emod

ifica

te în

rădă

cină

, la

pers

oane

le re

gula

te (I

I sg.

, I p

l., II

pl

.).

2)

Ver

be n

ereg

ulat

e ca

re d

uble

ază

cons

oana

din

rădăc

ină

(la

pers

. ner

eg.)

- v

oler

e, te

nere

, cad

ere,

ven

ire (c

onj.

a II

I-a!

);

Expl

icaţ

ie:

jocu

l de

ner

egul

arita

te s

e re

aliz

ează

prin

dub

lare

a co

nsoa

nei d

in rădăc

ina

pers

oane

lor

nere

gula

te (

I sg

., II

I sg

., II

I pl

.), d

ar

păst

rare

a ne

mod

ifica

tă, l

a pe

rsoa

nele

regu

late

(II s

g., I

pl.,

II p

l.).

D

e ex

.: vo

ll i, v

oles

ti, v

olle

, vol

emm

o, v

oles

te, v

olle

ro.

A

lt ex

.: ve

nni,

veni

sti,

venn

e, v

enim

mo,

ven

iste

, ven

nero

.

O

bs:

Ver

bul

sape

re (

= a şt

i) nu

doa

r du

blea

ză c

onso

ana,

dar

sc

him

bă ş

i voc

ala

din

rădă

cina

per

soan

elor

ner

egul

ate

(I s

g., I

II s

g., I

II

pl.).

De

ex.:

sepp

i, sa

pest

i, se

ppe,

sape

mm

o, sa

pest

e, se

pper

o.

O

bs.:

Ver

bul p

iove

re (=

a p

loua

) e d

efec

tiv, a

re d

oar p

ers.

a II

I-a

sg. ş

i pl.

D

e ex

.: pi

ovve

, pio

vver

o.

3) V

erbe

ner

egul

ate

cu C

Q (l

a pe

rs. n

ereg

.)

- pia

cere

, tac

ere,

nas

cere

, gia

cere

;

Expl

icaţ

ie:

jocu

l de

ner

egul

arita

te s

e re

aliz

ează

prin

adă

ugar

ea

grup

ului

“-c

q-”

în ră

dăci

na p

erso

anel

or n

ereg

ulat

e (I

sg.

, III

sg.

, III

pl.)

, da

r păs

trare

a ne

mod

ifica

tă, l

a pe

rsoa

nele

regu

late

(II s

g., I

pl.,

II p

l.).

D

e ex

.: pi

acq u

i, pi

aces

ti, p

iacq

ue,

piac

emm

o, p

iace

ste,

pia

c-qu

ero.

4) V

erbe

ner

egul

ate

cu S

S (la

per

s. ne

reg.

)

- viv

ere,

scr

iver

e, le

gger

e, d

ire (c

onj.

a II

I-a!

), di

rige

re, c

uoce

re,

muo

vere

, per

cuot

ere;

Expl

icaţ

ie:

jocu

l de

ner

egul

arita

te s

e re

aliz

ează

prin

adă

ugar

ea

grup

ului

“-s

s-”

în rădăc

ina

pers

oane

lor

nere

gula

te (

I sg

., II

I sg

., II

I pl

.),

dar păs

trare

a ne

mod

ifica

tă, l

a pe

rsoa

nele

regu

late

(II s

g., I

pl.,

II p

l.).

D

e ex

.: vi

ssi,

vive

sti,

viss

e, v

ivem

mo,

viv

este

, vis

sero

.

Obs

.: V

erbu

l dir

iger

e (=

a d

irija

) sch

imbă

voc

ala

la p

ers.

nere

g.

90

L

aszl

o A

lexa

ndru

De

ex.:

dire

ssi,

dirig

esti,

dire

sse…

Obs

.: V

erbe

le c

uoce

re (

= a

coac

e),

muo

vere

(=

a m

işca

), pe

r-cu

oter

e (=

a lo

vi) p

ierd

dift

ongu

l la

pers

. ner

eg.

D

e ex

.: m

oss i

, muo

vest

i, m

osse

…

5)

Ver

be n

ereg

ulat

e cu

BB

, PP,

VV

(la

pers

. ner

eg.)

Ex

plic

aţie

: jo

cul

de n

ereg

ular

itate

se

real

izea

ză p

rin a

dăug

area

gr

upul

ui “

-bb-

” sa

u “-

pp-”

, sau

“-v

v-”

în ră

dăci

na p

erso

anel

or n

ereg

ula-

te (I

sg.,

III s

g., I

II p

l.), d

ar păs

trare

a ne

mod

ifica

tă, l

a pe

rsoa

nele

regu

late

(I

I sg.

, I p

l., II

pl.)

.

De

ex.:

cono

scer

e (=

a c

unoaşt

e): c

onob

b i, c

onos

cest

i, co

nobb

e,

cono

scem

mo,

con

osce

ste,

con

obb e

ro.

Sa

u: c

resc

ere

(= a

creşt

e): c

rebb

i, cr

esce

sti,

creb

be, c

resc

emm

o,

cres

cest

e, c

rebb

ero.

De

ex.:

rom

pere

(=

a ru

pe,

a sp

arge

): ru

ppi,

rom

pest

i, ru

ppe,

ro

mpe

mm

o, r

ompe

ste,

rup

p ero

. (O

bs.:

schi

mbă

şi

voc.

din

rădăc

ină,

la

pers

. ner

eg.!)

De

ex.:

bere

(= a

bea

): be

vvi,

beve

sti,

bevv

e, b

evem

mo,

bev

este

, be

vver

o.

6)

Ver

bul V

ED

ER

E

Ex

plic

aţie

: joc

ul d

e ne

regu

larit

ate

se r

ealiz

ează

prin

sch

imba

rea

voca

lei d

in ră

dăci

na p

erso

anel

or n

ereg

ulat

e (I

sg.,

III s

g., I

II p

l.).

D

e ex

.: vi

di, v

edes

ti, v

ide,

ved

emm

o, v

edes

te, v

ider

o.

7)

Ver

bul P

AR

ER

E

Ex

plic

aţie

: jo

cul

de n

ereg

ular

itate

se

real

izea

ză p

rin a

dăug

area

co

nsoa

nei “

-v-”

în ră

dăci

na p

erso

anel

or n

ereg

ulat

e (I

sg.,

III s

g., I

II p

l.).

D

e ex

.: pa

rvi,

pare

sti,

parv

e, p

arem

mo,

par

este

, par

vero

.

8) V

erbu

l APP

AR

IRE

(con

j. a

III-

a!)

Ex

plic

aţie

: jo

cul

de n

ereg

ular

itate

se

real

izea

ză p

rin a

dăug

area

co

nsoa

nei “

-v-”

în ră

dăci

na p

erso

anel

or n

ereg

ulat

e (I

sg.,

III s

g., I

II p

l.).

D

e ex

.: ap

parv

i, ap

paris

ti, a

ppar

ve,

appa

rimm

o, a

ppar

iste

, ap

-pa

rver

o.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

91

RE

CA

PIT

UL

AR

E

(Rip

assa

ta)

Pe

rfec

tul s

impl

u (I

l pas

sato

rem

oto)

Este

un

timp

des

folo

sit î

n ce

ntru

l şi s

udul

Ital

iei.

Prez

intă

num

e-ro

ase

dific

ultăţi

de n

ereg

ular

itate

mai

ale

s la

con

juga

rea

a II

-a. Î

n sc

him

b co

njug

area

I ş

i con

juga

rea

a II

I-a

au d

oar

cîte

trei

ver

be n

ereg

ulat

e m

ai

frec

vent

e.

În

cad

rul c

onju

gării

a I

I-a,

treb

uie

să f

im a

tenţ

i mai

ale

s la

per

-so

anel

e I s

g., a

III-

a sg

. şi a

III-

a pl

., ca

re s

e co

njugă

după

altă

par

adig

mă

decî

t cel

elal

te p

erso

ane,

for

mat

e du

pă m

odel

ul in

finiti

vulu

i (a

II-a

sg,

I

pl, a

II-a

pl.)

.

Ner

egul

arita

tea

pers

oane

lor I

sg.

, a II

I-a

sg. ş

i a I

II-a

pl.

nu e

ste

haot

ică,

ci p

ers.

I sg

. îşi

“tra

nsm

ite”

rădă

cina

şi căt

re c

elel

alte

per

soan

e ne

regu

late

.

PRIN

CIP

IU D

E C

ON

JUG

AR

E: Să

învăţă

m c

um s

e fo

rmea

ză

pers

. I s

g. D

e ac

olo

pute

m d

educ

e fo

rmel

e pe

ntru

per

s. a

III-

a sg

. şi a

III-

a pl

. În

schi

mb

cele

lalte

per

soan

e (a

II-a

sg.

, I p

l. şi

a II

-a p

l.) s

e co

njugă

regu

lat,

luîn

du-ş

i ca

mod

el ră

dăci

na d

e in

finiti

v.

În

baz

a ac

estu

i prin

cipi

u un

itar,

se d

istin

g m

ai m

ulte

cat

egor

ii de

ve

rbe

nere

gula

te, c

are

au fo

st d

escr

ise

pe la

rg în

cad

rul e

xplic

aţiil

or a

nte-

rioar

e.

MA

I MU

LT C

A P

ERFE

CTU

L ÎN

DEP

ĂR

TAT

(Il t

rapa

ssat

o re

mot

o)

Este

apr

oape

inex

iste

nt în

ital

iana

de

azi.

Se în

tîlneşt

e în

să fr

ec-

vent

în o

pere

le li

tera

re (d

e pi

ldă

în D

ivin

a C

omed

ie a

lui D

ante

). N

u ar

e un

cor

espo

nden

t în

lim

ba r

omână,

und

e se

poa

te t

radu

ce c

u pe

rfec

tul

sim

plu

sau

cu m

ai m

ult c

a pe

rfec

tul.

Es

te u

n tim

p co

mpu

s. Se

rea

lizea

ză c

u ve

rbul

aux

iliar

la p

erfe

c-tu

l sim

plu

(pas

sato

rem

oto)

+ p

artic

ipiu

l tre

cut a

l ver

bulu

i de

conj

ugat

.

92

L

aszl

o A

lexa

ndru

cant

are

veni

re

ebbi

can

tato

fu

i ven

uto

(-a)

av

esti

cant

ato

fost

i ven

uto

(-a)

eb

be c

anta

to

fu v

enut

o (-

a)

avem

mo

cant

ato

fum

mo

venu

ti (-

e)

aves

te c

anta

to

fost

e ve

nuti

(-e)

eb

bero

can

tato

fu

rono

ven

uti (

-e)

O

bs.:

Ver

bele

aux

iliar

e se

con

jugă

fiec

are

cu e

l îns

uşi.

es

sere

: fui

sta

to (

-a),

fost

i sta

to (

-a),

fu s

tato

(-a

), f

umm

o s

tati

(-

e), f

oste

stat

i (-e

), fu

rono

stat

i (-e

).

aver

e: e

bbi

avut

o, a

vest

i av

uto,

ebb

e av

uto,

ave

mm

o av

uto,

av

este

avu

to, e

bber

o av

uto.

Folo

sire

a tim

pulu

i mai

mul

t ca

per

fect

înde

părt

at (

L’us

o de

l tra

pass

ato

rem

oto)

Pent

ru î

ntre

buinţa

rea

aces

tui

timp,

tre

buie

ca

următ

oare

le t

rei

cond

iţii să

fie în

truni

te:

1)

Să

se a

fle în

cad

rul u

nei s

ubor

dona

te te

mpo

rale

de

ante

riorit

a-te

(int

rodu

să p

rin d

opo

che,

app

ena,

qua

ndo)

;

2) R

egen

ta a

cest

ei s

ubor

dona

te să

fie la

per

fect

sim

plu

(pas

sato

re

mot

o);

3)

Sub

iect

ul re

gent

ei să

fie

dife

rit d

e su

biec

tul s

ubor

dona

tei.

D

e ex

.: D

upă

ce e

l aju

nse ,

eu

îi ex

plic

ai s

ituaţ

ia. =

Dop

o ch

e fu

ar

riva

to, i

o gl

i spi

egai

la si

tuaz

ione

.

Difi

culta

tea

întru

nirii

tutu

ror c

elor

trei

con

diţii

de

mai

sus

repr

e-zi

ntă şi

o e

xplic

aţie

pen

tru d

esue

tudi

nea

aces

tui t

imp,

per

cepu

t ca

fiind

pr

ea g

reoi

în c

omun

icar

ea c

onte

mpo

rană

.

VII

TOR

UL

(Il f

utur

o)

Expr

imă

o acţiu

ne c

are

se v

a re

aliz

a du

pă m

omen

tul

vorb

irii.

Este

un

timp

sim

plu.

Se fo

rmea

ză d

e la

infin

itivu

l ver

bulu

i, că

ruia

i se

taie

voc

ala

fina-

lă “

-e” şi

i se

ada

ugă

term

inaţ

iile

spec

ifice

.

De

ex.:

scriv

ere →

scriv

er →

scriv

erò

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

93

O

bs.:

Ver

bele

de

conj

ugar

ea I

schi

mbă

voc

ala

“-a-

” di

n de

sine

n-ţa

infin

itivu

lui î

n “-

e-”.

De

ex.:

cant

a re →

can

ter →

can

terò

A. V

erbe

le r

egul

ate

(I v

erbi

rego

lari)

cant

ArE

cr

eder

E

apri

rE

cant

erò

cred

erò

aprir

ò ca

nter

ai

cred

erai

ap

rirai

ca

nter

à cr

eder

à ap

rirà

cant

erem

o cr

eder

emo

aprir

emo

cant

eret

e cr

eder

ete

aprir

ete

cant

eran

no

cred

eran

no

aprir

anno

Obs

.: D

acă

exam

inăm

tabe

lul d

e m

ai su

s pe

oriz

onta

lă, o

bser

văm

că

term

inaţ

iile

de la

ace

eaşi

per

soană şi

ace

laşi

num

ăr n

u se

mod

ifică

, de

la o

con

juga

re la

alta

. Per

soan

ele

I sg.

şi a

III-

a sg

. se

term

ină

cu v

ocală

acce

ntua

tă.

B

. Ver

bele

aux

iliar

e (I

ver

bi a

usili

ari)

V

erbu

l ess

ere

îşi m

odifi

că to

ată

rădă

cina

la v

iitor

. Ver

bul a

vere

pi

erde

voc

ala

“-e-

” di

n de

sine

nţă.

es

sere

av

ere

sarò

av

rò

sara

i av

rai

sarà

av

rà

sare

mo

avre

mo

sare

te

avre

te

sara

nno

avra

nno

C

. Ver

bele

ner

egul

ate

(I v

erbi

irre

gola

ri)

Ex

istă

două

tipur

i de

nere

gula

rităţ

i la

viito

r:

1) V

erbe

ner

egul

ate

care

, pe

lîngă

voc

ala

finală,

îşi p

ierd

şi v

oca-

la d

in c

onju

gare

.

- an

dArE

(=

a m

erge

): an

drò,

and

rai,

andr

à, a

ndre

mo,

and

rete

, an

dran

no.

-

dovE

rE (

= a

trebu

i): d

ovrò

, dov

rai,

dovr

à, d

ovre

mo,

dov

rete

, do

vran

no.

94

L

aszl

o A

lexa

ndru

- po

tErE

(=

a pu

tea)

: po

trò,

potra

i, po

trà,

potre

mo,

pot

rete

, po

trann

o.

-

sapE

rE (

= a şt

i): s

aprò

, sa

prai

, sa

prà,

sap

rem

o, s

apre

te,

sapr

anno

.

- ve

dErE

(=

a ve

dea)

: ve

drò,

ved

rai,

vedr

à, v

edre

mo,

ved

rete

, ve

dran

no.

-

vivE

rE (

= a

trăi):

viv

rò,

vivr

ai,

vivr

à, v

ivre

mo,

viv

rete

, vi

vran

no.

2)

Ver

be t

erm

inat

e în

“-n

ere”

, “-

lere

” şi

ver

bul

“ven

ire”

. Pe

lîn

gă f

enom

enul

con

sem

nat

la p

unct

ul a

nter

ior

– ad

ică

îşi

pier

d vo

cala

fin

ală şi

pe

cea

din

conj

ugar

e –,

con

soan

a “-

n-”

sau

“-l-”

din

rădă

cină

se

trans

formă

în “

-r-”

sub

pre

siun

ea te

rmin

aţie

i. (Î

n fo

netică,

ace

st p

roce

s se

num

eşte

“as

imila

re re

gres

ivă”

.)

- te

nErE

→ t

enr →

ter

r: t

errò

, te

rrai

, te

rrà,

ter

rem

o, t

erre

te,

terr

anno

.

- ven

IrE

→ v

enr →

ver

r: v

errò

, ver

rai,

verr

à, v

erre

mo,

ver

rete

, ve

rran

no.

-v

olE

rE →

vol

r →

vor

r: v

orrò

, vor

rai,

vorr

à, v

orre

mo,

vor

rete

, vo

rran

no.

În

ace

astă

cat

egor

ie se

incl

ude şi

ver

bul b

ere:

- ber

e →

bev

ErE

→ b

evr →

ber

r: b

errò

, ber

rai,

berr

à, b

erre

mo,

be

rret

e, b

erra

nno.

Obs

.: Tr

ei v

erbe

impo

rtant

e de

con

j. I

nu s

chim

bă v

ocal

a “-

a-”

în “

-e-”

la v

iitor

:

- far

e (=

a fa

ce):

farò

, far

ai, f

arà,

fare

mo,

fare

te, f

aran

no.

- d

are

(= a

da)

: dar

ò, d

arai

, dar

à, d

arem

o, d

aret

e, d

aran

no.

- s

tare

(= a

sta)

: sta

rò, s

tara

i, st

arà,

star

emo,

star

ete,

star

anno

.

Obs

.: V

erbe

le d

e co

nj. I

term

inat

e în

“-c

are”

şi “

-gar

e” p

rimes

c la

viit

or li

tera

“-h

-” în

tre rădăc

ină şi

term

inaţ

ie, p

entru

a n

u-şi

sch

imba

pr

onunţia

.

- ce

rcar

e (=

a î

ncer

ca,

a că

uta)

: ce

rche

rò,

cerc

hera

i, ce

rche

rà,

cerc

here

mo,

cer

cher

ete,

cer

cher

anno

.

- pr

egar

e (=

a

(se)

ru

ga):

preg

herò

, pr

eghe

rai,

preg

herà

, pr

eghe

rem

o, p

regh

eret

e, p

regh

eran

no.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

95

VII

TOR

UL

AN

TER

IOR

(Il f

utur

o an

terio

re)

Expr

imă

o acţiu

ne v

iitoa

re, d

ar c

are

prec

edă

o al

tă a

cţiu

ne e

xecu

-ta

tă în

viit

or. P

oate

apă

rea

în p

ropo

ziţii

sub

ordo

nate

tem

pora

le d

e an

teri-

orita

te (d

e ob

icei

intro

duse

prin

dop

o ch

e), c

are

depi

nd d

e o

prin

cipa

lă la

vi

itor.

D

e ex

.: D

opo

che

sarà

arr

ivat

o , p

arle

rò c

on lu

i. =

După

ce v

a aj

unge

, voi

vor

bi c

u el

.

În li

mba

rom

ână,

am

bele

acţ

iuni

se

expr

imă

cu ti

mpu

l viit

or (“

va

ajun

ge”,

“vo

i vor

bi”)

. În

limba

ital

iană

se

face

dis

tincţ

ia în

tre m

omen

tele

vi

itoar

e de

des

făşu

rare

a c

elor

două

acţiu

ni (

el “

mai

întîi

va

ajun

ge”,

iar

eu a

bia

“pe

urmă

voi v

orbi

cu

el”)

. Prin

urm

are

în p

ropo

ziţia

subo

rdon

ată

din

italia

nă se

folo

seşt

e vi

itoru

l ant

erio

r.

Este

un

timp

com

pus.

Se fo

rmea

ză c

u vi

itoru

l ver

bulu

i aux

iliar

+

parti

cipi

ul tr

ecut

al v

erbu

lui d

e co

njug

at.

ca

ntar

e ve

nire

av

rò c

anta

to

sarò

ven

uto

(-a)

av

rai c

anta

to

sara

i ven

uto

(-a)

av

rà c

anta

to

sarà

ven

uto

(-a)

av

rem

o ca

ntat

o sa

rem

o ve

nuti

(-e)

av

rete

can

tato

sa

rete

ven

uti (

-e)

avra

nno

cant

ato

sara

nno

venu

ti (-

e)

O

bs.:

Ver

bele

aux

iliar

e se

con

jugă

fiec

are

cu e

l îns

uşi.

es

sere

: sar

ò st

ato

(-a)

, sar

ai s

tato

(-a)

, sar

à st

ato

(-a)

, sar

emo

stat

i (-

e), s

aret

e st

ati (

-e),

sara

nno

stat

i (-e

).

aver

e: a

vrò

avut

o, a

vrai

avu

to, a

vrà

avut

o, a

vrem

o av

uto,

avr

ete

avut

o, a

vran

no a

vuto

.

Obs

.: V

iitor

ul ş

i viit

orul

ant

erio

r sî

nt a

dese

a fo

losi

te în

ital

iană

pe

ntru

a e

xprim

a o

ipot

eză,

o p

roba

bilit

ate,

o p

osib

ilita

te:

- F

utur

o →

ipot

eză

la p

reze

nt (=

pre

zum

tiv p

reze

nt);

- F

utur

o an

terio

re →

ipot

eză

la tr

ecut

(= p

rezu

mtiv

trec

ut).

D

e ex

.: M

a ca

pirà

anc

he l

ui q

uest

a si

tuaz

ione

? =

Dar

o f

i înţe

legî

nd şi

el a

ceas

tă si

tuaţ

ie?

96

L

aszl

o A

lexa

ndru

Sau:

Ma

avrà

cap

ito a

nche

lui q

uest

a si

tuaz

ione

? =

Dar

o fi

înţe

-le

s şi e

l ace

astă

situ

aţie

?

Tim

pul

futu

ro a

nter

iore

apa

re î

n pr

opoz

iţie

prin

cipa

lă d

oar

atun

ci c

înd

expr

imă

o ip

oteză

la tr

ecut

. Altm

inte

ri se

poa

te f

olos

i, du

pă

cum

ară

tam

mai

sus

, doa

r în

prop

oziţi

ile s

ubor

dona

te te

mpo

rale

de

ante

-rio

ritat

e (d

e ob

icei

intro

duse

prin

dop

o ch

e), c

are

depi

nd d

e o

prin

cipa

lă

la v

iitor

.

MO

DU

L C

ON

DIŢ

ION

AL

(Il m

odo

cond

izio

nale

)

Ex

primă

o acţiu

ne a

căr

ei în

depl

inire

dep

inde

de

o co

ndiţi

e, d

e o

nesi

gura

nţă.

Se

mai

folo

seşt

e şi

în re

aliz

area

une

i exp

rimăr

i pol

itico

ase.

De

ex.:

Aş v

rea

să vă

între

b ce

va =

Vor

rei c

hied

erLe

qua

lcos

a.

A

re d

ouă

timpu

ri: c

ondiţio

nal p

reze

nt şi

con

diţio

nal t

recu

t.

C

ON

DIŢ

ION

ALU

L PR

EZEN

T

(Il c

ondi

zion

ale

pres

ente

)

Es

te u

n tim

p si

mpl

u. S

e fo

rmea

ză d

e la

rădă

cina

viit

orul

ui +

ter-

min

aţiil

e sp

ecifi

ce.

D

e ex

.: sc

river

e →

scriv

erò →

scriv

erei

.

Obs

.: V

erbe

le d

e co

njug

area

I sc

him

bă v

ocal

a “-

a-”

de la

infin

i-tiv

în “

-e-”

.

De

ex.:

cant

a re →

can

terò

→ c

ante

rei.

ca

ntA

rE

cred

erE

ap

rirE

ca

nter

ei

cred

erei

ap

rirei

ca

nter

esti

cred

eres

ti ap

rires

ti ca

nter

ebbe

cr

eder

ebbe

ap

rireb

be

cant

erem

mo

cred

erem

mo

aprir

emm

o ca

nter

este

cr

eder

este

ap

rires

te

cant

ereb

bero

cr

eder

ebbe

ro

aprir

ebbe

ro

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

97

O

bs.:

Dacă

exam

inăm

tabe

lul d

e m

ai su

s pe

oriz

onta

lă, o

bser

văm

că

term

inaţ

iile

de la

ace

eaşi

per

soană şi

ace

laşi

num

ăr n

u se

mod

ifică

, de

la o

con

juga

re la

alta

.

B. V

erbe

le a

uxili

are

(I v

erbi

aus

iliar

i)

Ver

bul

esse

re îşi

mod

ifică

toa

tă rădăc

ina.

Ver

bul

aver

e pi

erde

vo

cala

“-e

-” d

in d

esin

enţă

.

esse

re

aver

e sa

rei

avre

i sa

rest

i av

rest

i sa

rebb

e av

rebb

e sa

rem

mo

avre

mm

o sa

rest

e av

rest

e sa

rebb

ero

avre

bber

o

C. V

erbe

le n

ereg

ulat

e (I

ver

bi ir

rego

lari)

Tipu

rile

de n

ereg

ular

ităţi

de la

viit

or s

e re

găse

sc în

mod

iden

tic

şi la

con

diţio

nal p

reze

nt. S

e sc

him

bă d

oar t

erm

inaţ

ia s

peci

fică

de p

erso

a-nă

şi n

umăr

.

1) V

erbe

ner

egul

ate

care

, pe

lîngă

voc

ala

finală,

îşi p

ierd

şi v

oca-

la d

in c

onju

gare

.

- an

dArE

(=

a m

erge

): an

drei

, an

dres

ti, a

ndre

bbe,

and

rem

mo,

an

dres

te, a

ndre

bber

o.

-

dovE

rE (

= a

trebu

i): d

ovre

i, do

vres

ti, d

ovre

bbe,

dov

rem

mo,

do

vres

te, d

ovre

bber

o.

-

potE

rE (

= a

pute

a):

potre

i, p

otre

sti,

pot

rebb

e,

potre

mm

o,

potre

ste,

pot

rebb

ero.

- sa

pErE

(=

a

şti):

sa

prei

, sa

pres

ti,

sapr

ebbe

, sa

prem

mo,

sa

pres

te, s

apre

bber

o.

-

vedE

rE (

= a

vede

a):

vedr

ei,

vedr

esti,

ved

rebb

e, v

edre

mm

o,

vedr

este

, ved

rebb

ero.

- vi

vErE

(=

a

trăi):

vi

vrei

, vi

vres

ti,

vivr

ebbe

, vi

vrem

mo,

vi

vres

te, v

ivre

bber

o.

2)

Ver

be te

rmin

ate

în “

-ner

e”, “

-lere

” şi

ver

bul v

enir

e. P

e lîn

gă

feno

men

ul c

onse

mna

t la

punc

tul a

nter

ior –

adi

că îş

i pie

rd v

ocal

a fin

ală şi

pe

cea

din

con

juga

re –

, con

soan

a “-

n-”

sau

“-l-”

din

rădăc

ină

se tr

ans-

98

L

aszl

o A

lexa

ndru

tra

nsfo

rmă

în “

-r-”

sub

pre

siun

ea te

rmin

aţie

i. (Î

n fo

netică,

ace

st p

roce

s se

num

eşte

“as

imila

re re

gres

ivă”

.)

- te

nErE

→ t

enr →

ter

r: t

erre

i, te

rres

ti, t

erre

bbe,

ter

rem

mo,

te

rres

te, t

erre

bber

o.

- v

enIr

E →

ven

r →

ver

r: v

erre

i, ve

rres

ti, v

erre

bbe,

ver

rem

mo,

ve

rres

te, v

erre

bber

o.

-v

olE

rE →

vol

r →

vor

r: v

orre

i, vo

rres

ti, v

orre

bbe,

vor

rem

mo,

vo

rres

te, v

orre

bber

o.

În

ace

astă

cat

egor

ie se

incl

ude şi

ver

bul b

ere:

- be

re →

bev

ErE

→ b

evr →

ber

r: b

erre

i, be

rres

ti, b

erre

bbe,

be

rrem

mo,

ber

rest

e, b

erre

bber

o.

O

bs.:

Trei

ver

be im

porta

nte

de c

onj.

I nu

sch

imbă

voc

ala

“-a-

” în

“-e

-” la

con

diţio

nal p

reze

nt:

-

dare

(=

a da

): da

rei,

dare

sti, d

areb

be, d

arem

mo,

dar

este

, dar

eb-

bero

.

- far

e (=

a fa

ce):

fare

i, fa

resti

, far

ebbe

, far

emm

o, fa

reste

, far

ebbe

ro.

-

star

e (=

a s

ta):

star

ei,

star

esti,

sta

rebb

e, s

tare

mm

o, s

tare

ste,

st

areb

bero

.

Obs

.: V

erbe

le d

e co

nj. I

term

inat

e în

“-c

are”

şi “

-gar

e” p

rimes

c la

con

diţio

nal

prez

ent

liter

a “-

h-”

între

rădăc

ină şi

ter

min

aţie

, pen

tru a

nu

-şi s

chim

ba p

ronu

nţia

.

- ce

rcar

e (=

a î

ncer

ca,

a că

uta)

: ce

rche

rei,

cerc

here

sti,

cer-

cher

ebbe

, cer

cher

emm

o, c

erch

eres

te, c

erch

ereb

bero

.

- pr

egar

e (=

a (

se)

ruga

): pr

eghe

rei,

preg

here

sti,

preg

here

bbe,

pr

eghe

rem

mo,

pre

gher

este

, pre

gher

ebbe

ro.

Obs

.: Tr

ebui

e ev

itată

con

fuzi

a fr

ecve

ntă

dint

re in

dica

tiv v

iitor

şi

cond

iţion

al p

reze

nt, c

are

se d

ator

ează

ase

mănăr

ii di

ntre

term

inaţ

iile

lor,

la a

num

ite p

erso

ane.

ca

ntar

e la

indi

cativ

viit

or

a se

com

para

cu:

ca

ntar

e la

con

diţio

nal p

reze

nt

cant

erò

ca

nter

ei

cant

erai

cant

eres

ti ca

nter

à

cant

ereb

be

cant

erem

o

cant

erem

mo

cant

eret

e

cant

eres

te

cant

eran

no

ca

nter

ebbe

ro

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

99

cred

ere

la in

dica

tiv v

iitor

a

se c

ompa

ra c

u:

cred

ere

la c

ondiţio

nal p

reze

nt

cred

erò

cr

eder

ei

cred

erai

cred

eres

ti cr

eder

à

cred

ereb

be

cred

erem

o

cred

erem

mo

cred

eret

e

cred

eres

te

cred

eran

no

cr

eder

ebbe

ro

apri

re

la in

dica

tiv v

iitor

a

se c

ompa

ra c

u:

apri

re

la c

ondiţio

nal p

reze

nt

aprir

ò

aprir

ei

aprir

ai

ap

rires

ti ap

rirà

ap

rireb

be

aprir

emo

ap

rirem

mo

aprir

ete

ap

rires

te

aprir

anno

aprir

ebbe

ro

CO

ND

IŢIO

NA

LUL

TREC

UT

(Il c

ondi

zion

ale

pass

ato)

Ex

primă

nu d

oar

îndo

iala

, nes

igur

anţa

sau

pre

supu

nere

a, la

tim

-pu

l tre

cut,

ci u

neor

i redă şi

situ

aţia

de

post

erio

ritat

e faţă

de

trecu

t (ve

zi

conc

orda

nţa

timpu

rilor

la in

dica

tiv).

Este

un

timp

com

pus.

Se f

orm

ează

cu

ver

bul a

uxili

ar la

con

diţio

nal p

reze

nt +

par

ticip

iul t

recu

t al v

erbu

lui d

e co

njug

at.

ca

ntar

e ve

nire

av

rei c

anta

to

sare

i ven

uto

(-a)

av

rest

i can

tato

sa

rest

i ven

uto

(-a)

av

rebb

e ca

ntat

o sa

rebb

e ve

nuto

(-a)

av

rem

mo

cant

ato

sare

mm

o ve

nuti

(-e)

av

rest

e ca

ntat

o sa

rest

e ve

nuti

(-e)

av

rebb

ero

cant

ato

sare

bber

o ve

nuti

(-e)

O

bs.:

Ver

bele

aux

iliar

e se

con

jugă

fiec

are

cu e

l îns

uşi.

es

sere

: sa

rei

stat

o (-

a),

sare

sti

stat

o (-

a),

sare

bbe

stat

o (-

a),

sare

mm

o st

ati (

-e),

sare

ste

stat

i (-e

), sa

rebb

ero

stat

i (-e

).

100

Lasz

lo A

lexa

ndru

aver

e: a

vrei

avu

to, a

vres

ti av

uto,

avr

ebbe

avu

to, a

vrem

mo

avut

o,

avre

ste

avut

o, a

vreb

bero

avu

to.

REC

API

TULA

RE

(Rip

assa

ta)

Tim

puri

le m

odul

ui in

dica

tiv

(I te

mpi

del

l’ind

icat

ivo)

R

O.

- pre

zent

(cîn

t) - t

recu

t →

per

fect

com

pus (

am c

înta

t)

→ im

perf

ect (

cînt

am)

→

per

fect

sim

plu

(cîn

tai)

→

m.m

.c.p

. (cî

ntas

em)

- viit

or

→ si

mpl

u (v

oi c

înta

)

→ a

nter

ior (

voi f

i cîn

tat)

IT.

- pre

sent

e (c

anto

) - p

assa

to→

pas

sato

pro

ssim

o (h

o ca

ntat

o)

→

impe

rfet

to (c

anta

vo)

→

pas

sato

rem

oto

(can

tai)

→

trapa

ssat

o pr

ossi

mo

(ave

vo c

anta

to)

→

trap

assa

to re

mot

o (e

bbi c

anta

to)

- fut

uro→

sem

plic

e (c

ante

rò)

→

ant

erio

re (a

vrò

cant

ato)

Ti

mpu

rile

mod

ului

indi

cativ

pot

fi d

ispu

se p

e ax

a cr

onol

ogică,

în

funcţie

de

mom

entu

l pe

care

-l ex

primă,

după

cum

urm

ează

:

Expl

icaţ

ie:

sta

bilim

po

ziţia

pr

ezen

tulu

i la

ju

măt

atea

ax

ei.

D

epla

sînd

u-ne

spr

e st

înga

pe

săge

ată,

mer

gem

tot m

ai d

epar

te în

trec

ut.

Dep

lasî

ndu-

ne sp

re d

reap

ta, î

nain

tăm

spre

viit

or.

Trapassato prossimo

Passato prossimo

Presente

Futuro

Futuro anteriore

Trapassato remoto

Passato remoto

Impe

rfet

to

IND

ICA

TIV

O

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

101

C

el m

ai a

prop

iat,

în s

tînga

pre

zent

ului

, est

e pe

rfec

tul c

ompu

s (il

pa

ssat

o pr

ossi

mo)

, car

e în

ital

iană

exp

rimă

de o

bice

i o a

cţiu

ne r

ecen

tă,

sau

ale

căre

i efe

cte

influ

enţe

ază

prez

entu

l.

Perf

ectu

l si

mpl

u (il

pas

sato

rem

oto)

redă

o acţiu

ne t

recu

tă, î

n-ch

eiată,

înde

părta

tă d

e m

omen

tul v

orbi

rii. Î

n st

înga

sa

găsi

m m

ai m

ult c

a pe

rfec

tul

înde

părta

t (il

tra

pass

ato

rem

oto)

, un

tim

p fă

ră e

chiv

alen

t în

lim

ba ro

mână,

ext

rem

de

rar f

olos

it az

i în

italia

nă, d

oar p

entru

a e

xprim

a an

terio

ritat

ea faţă

de

pass

ato

rem

oto.

Impe

rfec

tul î

l pla

săm

, în

mod

con

venţ

iona

l, de

asup

ra a

xei.

Ace

st

timp

redă

o a

cţiu

ne d

e du

rată

, neî

nche

iată

, rep

etată,

car

e se

poa

te p

etre

ce

într-

un tr

ecut

mai

rece

nt, s

au în

tr-un

ul m

ai în

depă

rtat.

D

e ex

.: Ie

ri e

ro u

n po

’ tri

ste.

(= Ie

ri er

am c

am tr

ist.)

Dar

: Mio

non

no, d

a gi

ovan

e, e

ra u

n br

avo

raga

zzo.

(=

Bun

icul

m

eu, î

n tin

ereţ

e, e

ra u

n bă

iat c

umse

cade

.)

Aşa

dar i

mpe

rfec

tul s

e “d

epla

sează”

pe

axă,

mai

apr

oape

sau

mai

de

parte

de

prez

ent,

în fu

ncţie

de

real

itate

a pe

car

e tre

buie

s-o

exp

rime.

În

stîn

ga i

mpe

rfec

tulu

i pl

asăm

mai

mul

t ca

per

fect

ul (

il tr

apas

sato

pro

s-si

mo)

, car

e în

ital

iană

exp

rimă

o acţiu

ne tr

ecută,

înch

eiată

înai

ntea

une

i al

te a

cţiu

ni d

in tr

ecut

, şi s

e fo

loseşt

e pe

ntru

exp

rimar

ea a

nter

iorităţ

ii faţă

de

tim

puril

e tre

cutu

lui.

În

dre

apta

pre

zent

ului

ave

m v

iitor

ul, c

are

dese

mne

ază

o acţiu

ne

post

erio

ară

mom

entu

lui v

orbi

rii (i

l fut

uro)

.

Între

cel

e do

uă (

prez

entu

l şi v

iitor

ul)

se găs

eşte

viit

orul

ant

erio

r (il

fut

uro

ante

rior

e),

care

exp

rimă

o acţiu

ne u

lterio

ară

prez

entu

lui,

dar

totuşi

pre

cede

ntă

faţă

de

o al

tă a

cţiu

ne d

in v

iitor

.

De

ex.:

Dop

o ch

e gl

ielo

avr

ò sp

iega

to, l

ui c

apir

à. =

După

ce îi

vo

i fi e

xplic

at, e

l va

înţe

lege

.

Dacă

adm

item

ace

astă

dis

pune

re c

onve

nţio

nală

a ti

mpu

rilor

indi

-ca

tivul

ui p

e ax

a cr

onol

ogică,

obs

ervă

m că

ele

se g

rupe

ază

în p

erec

hi d

e cî

te d

ouă,

de

la s

tînga

spr

e dr

eapt

a: t

imp

com

pus

- tim

p si

mpl

u; t

imp

com

pus

- tim

p si

mpl

u; ti

mp

com

pus

- tim

p si

mpl

u; ti

mp

com

pus

- tim

p si

mpl

u. (T

impu

rile

com

puse

sînt

mar

cate

pe

axă

prin

înce

rcui

re.)

102

Lasz

lo A

lexa

ndru

Mai

mul

t dec

ît at

ît! Î

n lim

ba it

alia

nă, t

impu

rile

com

puse

– a

ici

înce

rcui

te –

se

form

ează

în a

celaşi

fel:

se fa

ce u

n pa

s sp

re d

reap

ta lo

r, pe

axă,

se

ia d

e ac

olo

resp

ectiv

ul ti

mp

al a

uxili

arul

ui, l

a ca

re s

e ad

augă

par

-tic

ipiu

l tre

cut a

l ver

bulu

i de

conj

ugat

.

De

ex.:

cant

are

(= a

cîn

ta) –

se

conj

ugă

cu a

uxili

arul

ave

re:

- pas

sato

pro

ssim

o: h

o ca

ntat

o (p

rese

nte

+ pa

rtici

pio

pas-

sato

);

-

trapa

ssat

o re

mot

o: e

bbi

cant

ato

(pas

sato

rem

oto

+ pa

rtici

pio

pass

ato)

;

-

trapa

ssat

o pr

ossim

o: a

vevo

can

tato

(im

perf

etto

+ p

ar-

ticip

io p

assa

to);

- fu

turo

ant

erio

re:

avrò

can

tato

(fu

turo

+ p

artic

ipio

pas

-sa

to).

D

e ex

.: ve

nire

(= a

ven

i) –

se c

onju

gă c

u au

xilia

rul e

sser

e:

- pa

ssat

o pr

ossi

mo:

son

o ve

nuto

, -a

(pr

esen

te +

par

-tic

ipio

pas

sato

);

-

trapa

ssat

o re

mot

o: f

ui v

enut

o, -

a (p

assa

to r

emot

o +

parti

cipi

o pa

ssat

o);

- tra

pass

ato

pros

simo:

ero

ven

uto,

-a

(impe

rfet

to +

par

-tic

ipio

pas

sato

);

-

futu

ro a

nter

iore

: sa

rò v

enut

o, -

a (f

utur

o +

parti

cipi

o pa

ssat

o).

Tr

ebui

e pr

eciz

at că

acea

stă

diag

ramă

cu d

ispu

nere

a tim

puril

or p

e ax

a in

dica

tivul

ui a

re în

prim

ul r

înd

o fin

alita

te d

idac

tică.

Îşi

pro

pune

să

Trapassato prossimo Impe

rfet

to Trapassato remoto

Passato remoto

Passato prossimo

Presente

Futuro anteriore

Futuro IND

ICA

TIV

O

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

103

ofer

e o

mai

bună

imag

ine

asup

ra s

ituaţ

iei g

loba

le, î

n ca

drul

pro

cesu

lui d

e în

văţa

re. E

la fe

l de

adevăr

at că

exis

tă, î

n lim

ba it

alia

nă, s

ituaţ

ii în

car

e se

fo

loseşt

e un

tim

p ve

rbal

şi n

u al

tul d

in raţiu

ni s

inta

ctic

e (ti

mpu

l res

pec-

tiv e

ste

ceru

t de

cont

extu

l în

care

apa

re), şi

nu

din

raţiu

ni s

eman

tice

(al

cron

olog

iei p

e ca

re tr

ebui

e s-

o en

unţe

).

Însă

, ca

imag

ine

de a

nsam

blu,

ave

m to

t dre

ptul

să

subl

inie

m s

i-m

etria

logi

că a

formăr

ii tim

puril

or v

erba

le it

alie

ne3 .

C

ON

CO

RD

ANŢA

TIM

PUR

ILO

R L

A IN

DIC

ATI

V

(La

conc

orda

nza

dei t

empi

all’

indi

cativ

o)

C

onco

rdanţa

e u

n pr

oces

prin

car

e an

umite

tim

puri

verb

ale

“se

pun

de a

cord

” cu

alte

tim

puri

verb

ale,

în c

adru

l com

unicăr

ii. S

ituaţ

ia p

re-

zintă

oare

care

difi

culta

te p

entru

vor

bito

rul d

e lim

bă r

omână,

obişn

uit c

u re

lativ

a lib

erta

te î

n fo

losi

rea

verb

elor

. În

ita

liană

, în

să,

exis

tă a

num

ite

regu

li de

fol

osire

a t

impu

rilor

, ca

re t

rebu

ie r

espe

ctat

e pe

ntru

a d

oved

i bu

na s

tăpî

nire

a li

mbi

i, pr

ecum

şi p

entru

com

unic

area

nua

nţată şi

cor

ectă

a

inte

nţiil

or.

Si

ntet

izăm

regu

lile

de c

onco

rdanţă

la in

dica

tiv în

exp

licaţ

iile

ca-

re u

rmea

ză:

1)

În tr

aduc

erea

din

rom

ână

în it

alia

nă n

u sc

him

băm

tim

pul p

re-

dica

telo

r din

pro

poziţii

le p

rinci

pale

.

De

ex.:

Ion

e si

mpa

tic. =

Gio

vann

i è si

mpa

tico.

Mar

ia a

ven

it di

n Ita

lia.=

Mar

ia è

ven

uta

dall’

Italia

.

Mih

ai v

a fi

cam

pion

. = M

iche

le sa

rà c

ampi

one.

2) În

trad

ucer

ea d

in ro

mână

în it

alia

nă n

u sc

him

băm

tim

pul p

re-

dica

telo

r din

subo

rdon

atel

e ca

re d

epin

d de

o re

gentă

la p

reze

nt sa

u vi

itor.

D

e ex

.: Şt

iu că

erai

aca

să. =

So

che

eri a

cas

a.

V

oi c

umpă

ra c

arte

a pe

car

e ai

văz

ut-o

. = C

ompr

erò

il lib

ro c

he

hai v

isto

.

Exce

pţie

: Cîn

d pr

inci

pala

est

e la

viit

or, î

n su

bord

onat

a te

mpo

rală

de

ant

erio

ritat

e fo

losi

m v

iitor

ul a

nter

ior.

3 S

chem

a pr

ivin

d ax

a tim

puril

or, p

recu

m ş

i înt

reag

a de

mon

straţie

afe

rentă,

pre

-lu

crea

ză in

tuiţi

a pu

să în

pra

ctică

la c

ated

ra d

e ita

liană

a L

iceu

lui “

G. B

ariţi

u” d

in

Clu

j de

către

pro

f. A

na C

ovac

iu, î

n pr

imii

ani d

e du

pă 1

990.

104

Lasz

lo A

lexa

ndru

De

ex.:

Îl vo

i sun

a, d

upă

ce s

e va

term

ina

mec

iul =

Lo

chia

mer

ò,

dopo

che

(sau

: app

ena,

qua

ndo)

la p

artit

a sa

rà fi

nita

.

3) C

onco

rdanţa

tim

puril

or s

e re

aliz

ează

doa

r în

pro

poziţii

le

subo

rdon

ate,

şi a

num

e în

ace

le s

ubor

dona

te c

are

depi

nd d

e o

rege

ntă

la

trecu

t. În

funcţie

de

situ

aţiil

e de

com

unic

are

exis

tent

e, p

utem

ave

a ur

mă-

toar

ele

varia

nte:

a) S

IMU

LT

AN

EIT

AT

E (=

acţ

iune

a di

n su

bord

onată

se p

etre

ce

în a

celaşi

tim

p cu

acţ

iune

a di

n pr

inci

pală

, ca

re e

ste

la t

recu

t) →

IM

-PE

RFE

CT

(IM

PER

FETT

O).

De

ex.:

A

m şt

iut

Ştia

m

Ştiu

i Şt

iuse

m

}

că v

ine .

H

o sa

puto

Sa

pevo

Se

ppi

Avev

o sa

puto

}

ch

e ve

niva

.

Aşa

dar

prez

entu

l (v

ine )

din

pro

poziţia

sub

ordo

nată

rom

ânea

scă

se s

chim

bă o

blig

ator

iu în

impe

rfec

t (ve

niva

), su

b acţiu

nea

trecu

tulu

i din

pr

inci

pală

.

b) A

NT

ER

IOR

ITA

TE

(=

acţiu

nea

din

subo

rdon

ată

se p

etre

ce

mai

dev

rem

e de

cît a

cţiu

nea

din

prin

cipa

lă, c

are

este

la tr

ecut

) →

MA

I M

ULT

CA

PER

FEC

T (T

RA

PASS

ATO

PR

OSS

IMO

). D

e ex

.:

Am

ştiu

t Şt

iam

Şt

iui

Ştiu

sem

}

că

a

veni

t.

Ho

sapu

to

Sape

vo

Sepp

i Av

evo

sapu

to

}

che

era

venu

to.

Aşa

dar

perf

ectu

l co

mpu

s (a

ven

it ) d

in p

ropo

ziţia

sub

ordo

nată

ro

mân

ească

se s

chim

bă o

blig

ator

iu în

mai

mul

t ca

perf

ect (

era

venu

to),

sub

acţiu

nea

trecu

tulu

i din

prin

cipa

lă.

c)

PO

STE

RIO

RIT

AT

E (

= acţiu

nea

din

subo

rdon

ată

se p

etre

ce

mai

tîr

ziu

decî

t acţ

iune

a di

n pr

inci

pală

, car

e es

te la

trec

ut) →

VII

TOR

ÎN

TR

ECU

T (F

UTU

RO

NEL

PA

SSA

TO).

De

ex.:

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

105

Am

ştiu

t Şt

iam

Şt

iui

Ştiu

sem

}

că

va

veni

.

Ho

sapu

to

Sape

vo

Sepp

i Av

evo

sapu

to }

ch

e sa

rebb

e ve

nuto

.

N

OTĂ

: În

limba

ital

iană

, viit

orul

în tr

ecut

(il f

utur

o ne

l pas

sato

) se

exp

rimă

prin

con

diţio

nal t

recu

t (il

cond

izio

nale

pas

sato

).

Aşa

dar v

iitor

ul (v

a ve

ni) d

in p

ropo

ziţia

sub

ordo

nată

rom

ânea

scă

se s

chim

bă o

blig

ator

iu în

con

diţio

nal t

recu

t (sa

rebb

e ve

nuto

), su

b acţiu

-ne

a tre

cutu

lui d

in p

rinci

pală

.

Obs

.: Ex

pres

iile

avea

să

+ vb

. şi u

rma

să +

vb.

red

au în

lim

ba

rom

ână

viito

rul î

n tre

cut ş

i se

tradu

c în

ital

iană

prin

con

diţio

nal t

recu

t.

De

ex.:

Mi s

-a s

pus

că u

rma

să v

ină şi

sor

a ta

. = M

i han

no d

etto

ch

e sa

rebb

e ve

nuta

anc

he tu

a so

rella

.

REC

API

TULA

RE

(Rip

assa

ta)

Con

cord

anţa

tim

puri

lor l

a in

dica

tiv

(La

conc

orda

nza

dei t

empi

all’

indi

cativ

o)

Es

enţa

pro

cesu

lui d

e co

ncor

danţă

a tim

puril

or c

onstă

în fa

ptul

că,

at

unci

cîn

d pr

opoz

iţia

prin

cipa

lă e

ste

la t

recu

t, în

sub

ordo

nată

nu

pute

m f

olos

i dec

ît to

t un

tre

cut.

Să v

izua

lizăm

situ

aţia

, rea

ducî

nd s

ub

priv

iri a

xa ti

mpu

rilor

. Im

edia

t în

stîn

ga p

reze

ntul

ui v

om în

chip

ui o

“ba

ri-eră”

(rep

reze

ntată

aici

de

linia

pun

ctată)

:

Presente

Trapassato prossimo

Trapassato remoto

Impe

rfet

to

Passato remoto

Passato prossimo

Futuro anteriore

Futuro

Futuro nel passato

IND

ICA

TIV

O

106

Lasz

lo A

lexa

ndru

Pent

ru a

fi şi

mai

exp

liciţi

, fo

rmulăm

reg

ula

de c

onco

rdanţă

a

timpu

rilor

ast

fel:

atun

ci c

înd

pred

icat

ul p

rinci

pale

i se

află

în st

înga

bar

ie-

rei,

pred

icat

ul su

bord

onat

ei tr

ebui

e să

fie

de a

sem

eni î

n st

înga

bar

iere

i.

În l

imba

rom

ână,

ace

astă

bar

ieră

nu

exis

tă ş

i, du

pă u

n ve

rb l

a tre

cut,

pute

m fo

losi

fără

pro

blem

e pr

ezen

tul s

au v

iitor

ul.

D

e ex

.: Şt

iam

că

vine

. Ştiu

sem

că

va v

eni.

Am

ştiu

t că

va v

eni

etc.

În i

talia

nă a

sem

enea

situ

aţii

sînt

cu

totu

l in

core

cte,

iar

con

cor-

danţ

a se

rea

lizea

ză p

rin

depl

asar

ea s

pre

stîn

ga p

e ax

a tim

puri

lor:

pr

ezen

tul d

in ro

mână

se s

chim

bă în

impe

rfet

to, p

erfe

ctul

com

pus

din

ro-

mână

se m

odifi

că în

trap

assa

to p

ross

imo,

iar v

iitor

ul d

in ro

mână

devi

ne

futu

ro n

el p

assa

to.

D

e ex

.: Sa

pevo

che

ven

iva.

Ave

vo s

aput

o ch

e sa

rebb

e ve

nuto

. Ho

sapu

to c

he sa

rebb

e ve

nuto

etc

.

O e

xplic

aţie

sup

limen

tară

treb

uie

form

ulată

în le

gătu

ră c

u tim

pul

futu

ro n

el p

assa

to,

care

nu-

i ap

arţin

e pr

opriu

-zis

mod

ului

ind

icat

iv,

ci

cons

titui

e o

soluţie

“de

împr

umut

” (e

ste

echi

vale

ntul

form

al a

l con

diţio

-na

lulu

i tre

cut).

Ace

st t

imp

este

un

futu

ro,

adică

se a

flă “

în v

iitor

”, l

a dr

eapt

a tu

turo

r tim

puril

or tr

ecut

e. T

otod

ată

este

un

pass

ato,

adi

că s

e af

lă

“la

trecu

t”, î

n st

înga

pre

zent

ului

şi a

viit

orul

ui d

e pe

axa

tim

puril

or.

Exce

pţii

la c

onco

rdanţa

tim

puri

lor

(Ecc

ezio

ni a

lla c

onco

rdan

za d

ei te

mpi

)

Exis

tă u

nele

situ

aţii

în c

are,

după

trecu

tul d

in p

rinci

pală

, nu

folo

-si

m to

tuşi

trec

utul

şi în

subo

rdon

ată.

1) A

tunc

i cîn

d su

bord

onat

a ex

primă

un a

devă

r gen

eral

val

abil.

De

ex.:

Gal

ileo

diss

e ch

e la

Ter

ra s

i muo

ve. =

Gal

ileo

a sp

us că

Păm

întu

l se

miş

că.

În

trucî

t e v

orba

de

o in

form

aţie

val

idă

nu d

oar p

entru

vre

mea

lui

Gal

ilei,

ci şi

în p

reze

nt sa

u vi

itor,

nu a

plicăm

con

cord

anţa

tim

puril

or.

2)

Atu

nci c

înd

subo

rdon

ata

se re

feră

la u

n re

al p

reze

nt (c

u co

ndi-

ţia c

a pr

edic

atul

prin

cipa

lei să

fie la

pas

sato

pro

ssim

o).

D

e ex

.: M

i hai

app

ena

detto

che

sei

occ

upat

o. =

Toc

mai

mi-a

i sp

us că

eşti

ocup

at.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

107

Li

psa

timpu

lui l

iber

, din

exe

mpl

ul d

e m

ai s

us, s

e re

feră

la a

cest

m

omen

t, al

vor

birii

. D

acă

se f

ace

totuşi

con

cord

anţa

în

subo

rdon

ată,

at

unci

sen

sul

fraz

ei s

e sc

him

bă,

iar

colo

cuto

rul

nu a

vea

timp

liber

în

mom

entu

l cîn

d af

irma

aces

t luc

ru (M

i hai

det

to c

he e

ri o

ccup

ato

= M

i-ai

spus

că

erai

ocu

pat).

3) A

tunc

i cîn

d su

bord

onat

a se

refe

ră la

un

real

viit

or.

D

e ex

.: G

li sc

ient

ifici

han

no s

tabi

lito

che

nel 2

020

il cl

ima

sarà

m

olto

più

cal

do. =

Oam

enii

de ş

tiinţă

au s

tabi

lit că

în 2

020

clim

a va

fi

mul

t mai

cal

dă.

Con

cord

anţa

la n

ivel

ul te

xtul

ui

(La

conc

orda

nza

del t

esto

)

Exis

tă o

situ

aţie

în c

are

conc

orda

nţa

timpu

rilor

nu

vize

ază

doar

pr

opoz

iţia

subo

rdon

ată,

ci c

hiar

o p

rinci

pală

. Atu

nci c

înd,

în li

mba

rom

â-nă

, ave

m u

n te

xt în

treg

situ

at la

trec

ut, d

ar în

cad

rul său

apa

r pr

opoz

iţii

răzl

eţe

cu p

redi

cate

la p

reze

nt s

au v

iitor

, tra

ducî

nd a

cel t

ext î

n ita

liană

va

trebu

i să

adap

tăm

pre

zent

ul la

impe

rfec

t, ia

r viit

orul

la v

iitor

în tr

ecut

.

De

ex.:

El a

ven

it ob

osit,

a v

orbi

t cu

noi o

vre

me,

a m

înca

t cev

a şi

apo

i s-a

odi

hnit.

Va

plec

a m

ulţu

mit

în z

iua

următ

oare

. = L

ui è

arr

ivat

o st

anco

, ha

par

lato

con

noi

un

po’,

ha m

angi

ato

qual

cosa

e p

oi s

i è

ripo

sato

. Sar

ebbe

par

tito

cont

ento

il g

iorn

o do

po.

MO

DU

L C

ON

JUN

CTI

V

(Il m

odo

cong

iunt

ivo)

Ex

primă

o în

doia

lă, o

nes

igur

anţă

, o d

orinţă

, o p

resu

pune

re e

tc.

Se fo

loseşt

e pr

epon

dere

nt în

pro

poziţii

le su

bord

onat

e.

În

lim

ba ro

mână

sînt

două

timpu

ri: c

onju

nctiv

pre

zent

(de

ex.:

eu

să c

înt) şi

con

junc

tiv tr

ecut

(de

ex.:

eu să

fi c

înta

t).

În

lim

ba it

alia

nă s

înt p

atru

tim

puri,

din

tre c

are

două

sîn

t sim

ple:

co

njun

ctiv

pre

zent

/ c

ongi

untiv

o pr

esen

te (

de e

x.:

che

io c

anti)

şi

con-

junc

tiv i

mpe

rfec

t /

cong

iunt

ivo

impe

rfet

to (

de e

x.:

che

io c

anta

ssi),

iar

108

Lasz

lo A

lexa

ndru

do

uă sî

nt c

ompu

se: c

onju

nctiv

trec

ut /

cong

iunt

ivo

pass

ato

(de

ex.:

che

io

abbi

a ca

ntat

o) ş

i con

junc

tiv m

ai m

ult c

a pe

rfec

t / c

ongi

untiv

o tra

pass

ato

(de

ex.:

che

io a

vess

i can

tato

).

Tim

puril

e co

mpu

se –

mar

cate

cu

cerc

în d

iagr

ama

de m

ai jo

s –

se o

bţin

folo

sind

ver

bul a

uxili

ar la

tim

pul d

in d

reap

ta p

e ax

a co

njun

ctiv

u-lu

i + p

artic

ipiu

l tre

cut a

l ver

bulu

i de

conj

ugat

.

De

ex.:

cant

are

(= a

cîn

ta) –

se c

onju

gă c

u au

xilia

rul a

vere

:

-

cong

iunt

ivo

pass

ato:

abb

ia c

anta

to (

cong

iunt

ivo

pre-

sent

e +

parti

cipi

o pa

ssat

o);

- co

ngiu

ntiv

o tra

pass

ato:

ave

ssi

cant

ato

(con

giun

tivo

impe

rfet

to +

par

ticip

io p

assa

to).

D

e ex

.: ve

nire

(= a

ven

i) –

se c

onju

gă c

u au

xilia

rul e

sser

e:

- co

ngiu

ntiv

o pa

ssat

o: s

ia v

enut

o, -

a (c

ongi

untiv

o pr

e-se

nte

+ pa

rtici

pio

pass

ato)

;

-

cong

iunt

ivo

trapa

ssat

o: f

ossi

ven

uto,

-a

(con

giun

tivo

impe

rfet

to +

par

ticip

io p

assa

to).

CO

NJU

NC

TIV

UL

PREZ

ENT

(Il c

ongi

untiv

o pr

esen

te)

Expr

imă

o acţiu

ne c

are

e po

sibil

să s

e re

aliz

eze

în m

omen

tul v

or-

birii

. Pe

rsoa

nele

cel

or t

rei

conj

ugăr

i se

for

mea

ză “

pe c

ruciş”

, ad

ică

verb

ele

de c

onj.

I pr

eiau

în te

rmin

aţie

voc

ala

“-i-”

de

la c

onj.

a III

-a; î

n sc

him

b ve

rbel

e de

con

j. a

II-a şi

a III

-a p

reia

u în

term

inaţ

ie v

ocal

a “-

a-”

de

la c

onj.

I.

Trapassato Impe

rfet

to

Presente

CO

NG

IUN

TIV

O

Passato

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

109

A

. Ver

bele

reg

ulat

e (I

ver

bi re

gola

ri)

ca

ntA

re

cred

ere

aprI

re

cant

i cr

eda

apra

ca

nti

cred

a ap

ra

cant

i cr

eda

apra

ca

ntia

mo

cred

iam

o ap

riam

o ca

ntia

te

cred

iate

ap

riate

ca

ntin

o cr

edan

o ap

rano

Obs

.: D

acă

exam

inăm

tabe

lul d

e m

ai s

us p

e ve

rtica

lă, o

bser

văm

că

toat

e pe

rs. I

, a II

-a ş

i a II

I-a

la s

ingu

lar s

înt i

dent

ice,

la a

ceeaşi

con

ju-

gare

. Toa

te p

erso

anel

e I

plur

al a

u te

rmin

aţia

“-ia

mo”

(pe

oriz

onta

lă, î

n ta

bel).

Toa

te p

erso

anel

e a

II-a

plu

ral a

u te

rmin

aţia

“-ia

te”

(pe

oriz

onta

lă,

în ta

bel).

Per

s. a

III-

a pl

. au

acee

aşi t

erm

inaţ

ie “

-ano

” la

con

j. a

II-a

şi a

II

I-a

(pe

oriz

onta

lă, î

n ta

bel).

Obs

.: V

erbe

le i

ncoa

tive

prim

esc

grup

ul -

ISC

- în

tre rădăc

ină şi

te

rmin

aţie

, la

pers

. I, a

II-a

, a II

I-a

sg. ş

i a II

I-a

pl.

D

e ex

.: fin

ire

(= a

ter

min

a):

finis

ca,

finis

ca,

finis

ca,

finia

mo,

fin

iate

, fin

isca

no.

B

. Ver

bele

aux

iliar

e (I

ver

bi a

usili

ari)

esse

re

aver

e si

a ab

bia

sia

abbi

a si

a ab

bia

siam

o ab

biam

o si

ate

abbi

ate

sian

o ab

bian

o

C. V

erbe

le n

ereg

ulat

e (I

ver

bi ir

rego

lari)

.

Ver

bele

ner

egul

ate

la in

dica

tiv p

reze

nt s

e pă

stre

ază

nere

gula

te ş

i la

con

junc

tiv p

reze

nt.

1)

La

conj

ugar

ea I

avem

trei

ver

be n

ereg

ulat

e m

ai im

porta

nte:

- an

dare

(=

a m

erge

): va

da,

vada

, va

da,

andi

amo,

and

iate

, va

dano

.

- dar

e (=

a d

a): d

ia, d

ia, d

ia, d

iam

o, d

iate

, dia

no.

- s

tare

(= a

sta)

: stia

, stia

, stia

, stia

mo,

stia

te, s

tiano

.

110

Lasz

lo A

lexa

ndru

2) O

cat

egor

ie d

e ve

rbe

se c

onju

gă lu

îndu

-se

ca e

talo

n in

finiti

vul

din

limba

latină:

- far

e (=

a fa

ce →

face

re):

facc

ia, f

acci

a, fa

ccia

, fac

ciam

o, fa

ccia

te,

facc

iano

.

- dir

e (=

a s

pune

, a z

ice →

dic

ere )

: dic

a, d

ica,

dic

a, d

icia

mo,

di-

ciat

e, d

ican

o.

-

bere

(=

a be

a →

bev

ere )

: bev

a, b

eva,

bev

a, b

evia

mo,

bev

iate

, be

vano

.

Obs

.: U

nele

ver

be c

ontra

se fo

rmea

ză c

onju

nctiv

ul to

t după

rădă

-ci

na d

in li

mba

latină,

ca şi

cel

elal

te v

erbe

de

conj

. a II

-a:

- c

ondu

rre

(= a

con

duce

→ c

ondu

cere

): co

nduc

a, c

ondu

ca, c

on-

duca

...

-

prod

urre

(=

a pr

oduc

e →

pro

duce

re):

prod

uca,

pro

duca

, pro

-du

ca...

- tra

durr

e (=

a tr

aduc

e →

trad

ucer

e ): t

radu

ca, t

radu

ca, t

radu

ca...

3) U

nele

ver

be p

rimes

c co

nsoa

na “

-g-”

la p

ers.

I, a

II-a

, a I

II-a

sg

. şi a

III-

a pl

.:

- t

ener

e (=

a ţi

ne):

teng

a, te

nga,

teng

a, te

niam

o, te

niat

e, te

ngan

o.

- v

enir

e (=

a v

eni):

ven

ga, v

enga

, ven

ga, v

enia

mo,

ven

iate

, ven

-ga

no.

- r

iman

ere

(= a

răm

îne)

: rim

anga

, rim

anga

, rim

anga

, rim

ania

mo,

rim

ania

te, r

iman

gano

.

- sp

egne

re (

= a

stin

ge):

spen

ga,

spen

ga,

spen

ga,

speg

niam

o,

speg

niat

e, sp

enga

no.

- s

alir

e (=

a u

rca)

: sal

ga, s

alga

, sal

ga, s

alia

mo,

salia

te, s

alga

no.

- s

cegl

iere

(= a

ale

ge):

scel

ga,

scel

ga,

scel

ga,

sceg

liam

o, s

ce-

glia

te, s

celg

ano.

4) V

erbu

l sap

ere

(= a

şti)

îşi d

uble

ază

cons

oana

:

- sap

ere:

sapp

ia, s

appi

a, sa

ppia

, sap

piam

o, sa

ppia

te, s

appi

ano.

5) V

erbu

l pia

cere

(= a

plă

cea)

dub

lează

cons

oana

:

- pi

acer

e: p

iacc

ia,

piac

cia,

pia

ccia

, pi

acci

amo,

pia

ccia

te,

piac

-ci

ano.

Alte

ver

be n

ereg

ulat

e la

con

junc

tiv p

reze

nt sî

nt:

-

appa

rire

(=

a apăr

ea):

appa

ia, a

ppai

a, a

ppai

a, a

ppar

iam

o, a

p-pa

riate

, app

aian

o.

-

mor

ire

(= a

mur

i): m

uoia

, m

uoia

, m

uoia

, m

oria

mo,

mor

iate

, m

uoia

no.

- u

scir

e (=

a ieşi

): es

ca, e

sca,

esc

a, u

scia

mo,

usc

iate

, esc

ano.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

111

O

bs.:

Toat

e ve

rbel

e de

rivat

e pr

in p

refix

are

se c

onju

gă la

fel c

a şi

ve

rbul

de

bază

.

De

ex.:

cont

ener

e (=

a c

onţin

e), r

itene

re (

= a

reţin

e), s

oste

nere

(=

a su

sţin

e) a

u ac

eleaşi

ner

egul

arităţi

de c

onju

gare

ca şi

tene

re (=

a ţi

ne).

CO

NJU

NC

TIV

UL

TREC

UT

(Il c

ongi

untiv

o pa

ssat

o)

Expr

imă

o în

doia

lă, o

pre

supu

nere

, o s

pera

nţă

la tr

ecut

(în

cadr

ul

subo

rdon

atei

, se

află

în ra

port

de a

nter

iorit

ate

faţă

de

prez

entu

l din

rege

n-tă

). Es

te u

n tim

p co

mpu

s. Se

rea

lizea

ză c

u ve

rbul

aux

iliar

la c

onju

nctiv

pr

ezen

t + p

artic

ipiu

l tre

cut a

l ver

bulu

i de

conj

ugat

.

cant

are

veni

re

abbi

a ca

ntat

o si

a ve

nuto

(-a)

ab

bia

cant

ato

sia

venu

to (-

a)

abbi

a ca

ntat

o si

a ve

nuto

(-a)

ab

biam

o ca

ntat

o si

amo

venu

ti (-

e)

abbi

ate

cant

ato

siat

e ve

nuti

(-e)

ab

bian

o ca

ntat

o si

ano

venu

ti (-

e)

O

bs.:

Ver

bele

aux

iliar

e se

con

jugă

fiec

are

cu e

l îns

uşi.

es

sere

: sia

sta

to (-

a), s

ia s

tato

(-a)

, sia

sta

to (-

a), s

iam

o st

ati (

-e),

siat

e st

ati (

-e),

sian

o st

ati (

-e).

av

ere:

abb

ia a

vuto

, ab

bia

avut

o, a

bbia

avu

to,

abbi

amo

avut

o,

abbi

ate

avut

o, a

bbia

no a

vuto

.

FOLO

SIR

EA C

ON

JUN

CTI

VU

LUI

(L’u

so d

el c

ongi

untiv

o)

Mod

ul c

onju

nctiv

apa

re r

ar în

pro

poziţii

le p

rinci

pale

, iar

atu

nci

expr

imă

un o

rdin

, o c

erinţă

impe

rioasă,

un

dubi

u. În

ace

ste

situ

aţii,

poa

te

echi

vala

cu

impe

rativ

ul.

D

e ex

.: Si

acc

omod

i , pe

r fav

ore!

= L

uaţi

loc,

vă

rog!

112

Lasz

lo A

lexa

ndru

Mai

fre

cven

tă ş

i m

ai d

iver

sific

ată

e fo

losi

rea

conj

unct

ivul

ui î

n pr

opoz

iţiile

sub

ordo

nate

. În

italia

nă s

e ut

ilize

ază

conj

unct

ivul

în

subo

r-do

nată

:

a) d

in c

auza

unu

i ver

b sa

u a

unei

exp

resi

i din

rege

ntă;

b) d

in c

auza

val

orii

unei

subo

rdon

ate;

c) d

in c

auza

unu

i cuv

înt s

au a

une

i exp

resi

i car

e in

trodu

c su

bor-

dona

ta;

d)

din

cau

za to

pici

i fra

zei.

Po

trivi

t crit

eriil

or d

e m

ai s

us, e

xistă

următ

oare

le s

ituaţ

ii de

folo

-si

re a

mod

ului

con

junc

tiv în

pro

poziţia

subo

rdon

ată:

1. D

upă

verb

e ca

re în

reg

entă

exp

rimă

îndo

ială

, dor

inţă

, vo-

inţă

, tea

mă,

sper

anţă

sau

o al

tă st

are

sufle

teas

că.

→

dub

ito c

he (=

mă

îndo

iesc

că)

, vog

lio c

he (=

vre

au să)

, cre

do

che

(= c

red

că),

sper

o ch

e (=

sper

că)

, tem

o ch

e (=

mă

tem

că)

+ C

ON

J.

D

e ex

.: Mă

îndo

iesc

că

vine

. = D

ubito

che

ven

ga.

(În

rom

ână

subo

rdon

ata

este

la in

dica

tiv, î

n ita

liană

est

e la

con

junc

tiv.)

2.

După

verb

e ca

re în

reg

entă

exp

rimă

cert

itudi

nea,

dar

sîn

t la

form

a ne

gativă.

→ n

on so

no c

erto

che

, non

sono

sicu

ro c

he (=

nu

sînt

sigu

r că)

+

CO

NJ.

De

ex.:

Nu

sînt

sig

ur că

ajun

ge la

spe

ctac

ol. =

Non

son

o si

curo

ch

e ar

rivi

allo

spe

ttaco

lo. (

În r

omână

subo

rdon

ata

este

la

indi

cativ

, în

ita

liană

est

e la

con

junc

tiv.)

3.

După

verb

e sa

u ex

pres

ii im

pers

onal

e di

n re

gentă.

→ b

isog

na c

he (

= e

nevo

ie să)

, acc

ade

che

(= s

e în

tîmplă

să),

occo

rre

che

(= s

e în

tîmplă

să),

è fa

cile

che

(= e

uşo

r să)

, è p

ossi

bile

che

(=

e p

osib

il să

), è

prob

abile

che

(=

e pr

obab

il să

), è

bene

che

(=

e bi

ne

să),

è m

ale

che

(= e

rău

să)

, è g

iust

o ch

e (=

e ju

st să)

, si d

ice

che

(= s

e sp

une

că),

pare

che

(=

se p

are

că),

può

dars

i ch

e (=

se

întîm

plă

să)

+

CO

NJ.

De

ex.:

Se p

are

că a

re i

ntenţii

bun

e =

Pare

che

abb

ia b

uone

in

tenz

ioni

. (Î

n ro

mână

unel

e su

bord

onat

e di

n ac

eastă

cate

gorie

sîn

t la

in

dica

tiv, a

ltele

la c

onju

nctiv

. În

italia

nă sî

nt to

ate

la c

onju

nctiv

.)

Obs

.: D

upă

adve

rbul

fors

e fo

losi

m in

dica

tivul

!

De

ex.:

Poat

e că

are

inte

nţii

bune

= F

orse

ha

buon

e in

tenz

ioni

.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

113

4.

După

num

ele

pred

icat

ive

ale

expr

esiil

or im

pers

onal

e, c

hiar

lip

site

de

verb

cop

ulat

iv.

D

e ex

.: Pă

cat că

nu e

ate

nt.=

Pec

cato

che

non

sia

atte

nto!

Expl

icaţ

ie: P

redi

catu

l prin

cipa

lei p

rovi

ne d

intr-

o ex

pres

ie im

per-

sona

lă (

“est

e pă

cat”

), di

n ca

re a

dis

păru

t ver

bul c

opul

ativ

“es

te”.

Lip

sa

verb

ului

cop

ulat

iv n

u in

fluenţe

ază

asup

ra fo

losi

rii c

onju

nctiv

ului

în s

ub-

ordo

nata

ital

iană

.

5. C

onju

ncţia

per

ché

intr

oduc

e su

bord

onată

cauz

ală

sau

fina-

lă. C

auza

la it

alia

nă a

re v

erbu

l la

indi

cativ

. Fin

ala

italia

nă a

re v

erbu

l la

con

junc

tiv.

D

e ex

.: V

in p

entru

că

vrei

să

mă

vezi

. = V

engo

per

ché

mi v

uoi

vede

re.

D

ar: V

in c

a să

-mi d

ai c

arte

a. =

Ven

go p

erch

é m

i dia

il li

bro.

Expl

icaţ

ie: E

ese

nţia

l să

deos

ebim

în it

alia

nă s

ubor

dona

ta c

auza

-lă

de

subo

rdon

ata

finală.

Prim

a ar

ată

mot

ivel

e pe

ntru

car

e se

des

făşo

ară

acţiu

nea

din

prin

cipa

lă.

A d

oua

indi

că s

copu

l cu

car

e s

e re

aliz

ează

acţiu

nea

din

prin

cipa

lă. M

otiv

ul d

e ob

icei

pre

cedă

acţ

iune

a. S

copu

l de

ob

icei

indi

că fi

nalu

l acţ

iuni

i.

O a

ltă m

etodă

prin

car

e le

put

em d

eose

bi e

ste

subs

titui

nd e

le-

men

tul s

ubor

dona

tor

cu c

onju

ncţia

“de

oare

ce”,

car

e in

trodu

ce d

oar

cau-

zală

. “V

in d

eoar

ece

vrei

să

mă

vezi

” –

frază

vala

bilă

. *“V

in d

eoar

ece

să-

mi d

ai c

arte

a” –

fra

ză im

posi

bilă

. Aşa

dar

prim

ul e

nunţ

conţin

e o

subo

r-do

nată

cau

zală

, iar

al d

oile

a nu

.

O a

ltă p

osib

ilita

te d

e de

oseb

ire a

cau

zale

i de

finală

e pr

in a

nalo

-gi

e, e

xam

inîn

d m

odul

lor v

erba

l din

lim

ba ro

mână:

cau

zala

→ in

dica

tiv;

final

a →

con

junc

tiv.

6.

Sub

ordo

nata

con

diţio

nală

est

e la

con

junc

tiv.

E

intro

dusă

de:

pur

ché

(= n

umai

să)

, a c

ondi

zion

e ch

e (=

cu

con-

diţia

să),

a pa

tto c

he (=

cu

cond

iţia

să).

D

e ex

.: Îţi

scr

iu c

u co

ndiţi

a să

mă

lase

. = T

i scr

ivo

a co

ndiz

ione

ch

e lu

i mi l

asci

.

7. S

ubor

dona

ta e

xclu

sivă

est

e la

con

junc

tiv.

E

intro

dusă

de

senz

a ch

e (=

fără

să) ş

i exp

rimă

o ex

clud

ere

lega

tă

de re

gentă,

nev

erifi

care

a un

ei c

ircum

stanţe

a a

cest

eia.

De

ex.:

A p

leca

t fără

să-l

pot v

edea

. = È

and

ato

via

senz

a ch

e lo

po

tess

i ved

ere.

114

Lasz

lo A

lexa

ndru

8. S

ubor

dona

ta te

mpo

rală

de

post

erio

rita

te e

ste

la c

onju

nctiv

.

E in

trodu

să d

e pr

ima

che

(= în

aint

e să

) şi e

xprim

ă fa

ptul

că

acţi-

unea

din

subo

rdon

ată

se p

etre

ce m

ai tî

rziu

dec

ît ce

a di

n pr

inci

pală

.

De

ex.:

Azi

ter

min

tem

a în

aint

e să

aju

ngă

tata

aca

să.

= O

ggi

finis

co il

com

pito

pri

ma

che

il pa

dre

arri

vi a

cas

a.

Ex

plic

aţie

: A

cţiu

nea

din

subo

rdon

ată

(“so

sire

a ta

tălu

i”)

are

loc

după

acţ

iune

a di

n pr

inci

pală

(“te

rmin

area

tem

ei”)

şi d

e ac

eea

este

o te

m-

pora

lă d

e po

ster

iorit

ate.

Obs

.: Su

bord

onat

a te

mpo

rală

de

ante

rior

itate

, in

trodu

să p

rin

dopo

che

(= d

upă

ce) s

au a

ppen

a (=

înda

tă c

e), s

e co

nstru

ieşt

e cu

mod

ul

indi

cativ

şi im

pune

con

cord

anţa

tim

puril

or!

D

e ex

.: D

upă

ce a

aju

ns, i

-am

exp

licat

situ

aţia

. = D

opo

che

era

arri

vato

, gli

ho sp

iega

to la

situ

azio

ne.

Si

tuaţ

ia f

olos

irii c

elor

două

mod

uri e

nes

chim

bată

faţă

de li

mba

ro

mână:

după

ce

+ IN

D.

în

aint

e să

+ C

ON

J.

9.

Sub

ordo

nata

int

rodu

să p

rin

pron

ume

/ ad

ject

iv /

adv

erb

neho

tărî

t est

e la

con

junc

tiv.

În

rom

ână

obţin

em p

ron.

/adj

./adv

. neh

otăr

ît adău

gînd

“or

i-” î

n faţa

pro

num

elui

rel

ativ

, sau

“-v

a” la

sfîrşi

tul său

. În

ital

iană

se

adau

gă

“-un

que”

după

pron

umel

e re

lativ

:

O

RI-

{ ce

ca

re

cine

cu

m

cînd

cî

t un

de

}

-VA

- qu

al

chi

com

qu

and

quan

t do

v

}

-UN

QU

E

D

e ex

.: O

ricum

mer

g lu

crur

ile, e

u sî

nt m

ulţu

mit.

= C

omun

que

vada

no le

cos

e, io

son

o co

nten

to.

(În

rom

ână

subo

rdon

ata

este

la in

dica

-tiv

, în

italia

nă e

ste

la c

onju

nctiv

.)

Obs

.: C

înd

pron

./adj

./adv

. ne

hotă

rît s

e af

lă l

a în

cepu

tul

unei

pr

inci

pale

, nu

folo

sim

con

junc

tivul

.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

115

D

e ex

.: O

ricum

, eu

sînt m

ulţu

mit.

= C

omun

que,

io so

no c

onte

nto.

10. a

) Sub

ordo

nata

atr

ibut

ivă,

dep

inzî

nd d

e o

rege

ntă

cu s

u-pe

rlat

iv r

elat

iv, e

ste

la c

onju

nctiv

.

De

ex.:

Ea e

cea

mai

frum

oasă

fată

pe

care

am

văz

ut-o

. = L

ei è

la

più

bella

raga

zza

che

io a

bbia

vis

to.

A

lt ex

.: A

sta

e ce

a m

ai i

nter

esan

tă c

arte

pe

care

am

citi

t -o.

= Q

uest

o è

il pi

ù in

tere

ssan

te li

bro

che

io a

bbia

letto

. (În

rom

ână

subo

rdo-

nata

est

e la

indi

cativ

, în

italia

nă e

ste

la c

onju

nctiv

.)

b) S

ubor

dona

ta a

trib

utivă

care

exp

rimă

nesi

gura

nţa

este

la

conj

unct

iv.

D

e ex

.: C

aut

o se

cret

ară

care

să

mă

poată

ajut

a. =

Cer

co u

na

segr

etar

ia c

he m

i pos

sa a

iuta

re. (

Lim

ba r

omână

folo

seşt

e, în

ase

men

ea

situ

aţii,

tot m

odul

con

junc

tiv.)

11

. Sub

ordo

nata

con

cesi

vă e

ste

la c

onju

nctiv

.

E in

trodu

să d

e co

nj. s

au lo

c. c

onj.

benc

hé (

= deşi

), se

bben

e (=

deşi

), pe

r qua

nto

(= c

u to

ate

că),

nono

stan

te (=

în c

iuda

fapt

ului

că)

.

De

ex.:

L-am

asc

ulta

t cu

atenţie

, deş

i ştia

m că

min

te.

= L

’ho

asco

ltato

con

atte

nzio

ne, b

ench

é sa

pess

i che

men

tiva.

(În

rom

ână

subo

r-do

nata

est

e la

indi

cativ

, în

italia

nă e

ste

la c

onju

nctiv

.)

Obs

.: O

met

odă

frec

ventă

de o

colir

e a

conj

unct

ivul

ui d

in c

once

-si

vă e

cu

ajut

orul

lui a

nche

se

(= c

hiar

dacă)

, după

care

se

aplică

regu

la

lui “

se c

ondiţio

nal”

(vez

i mai

jos p

erio

ada

ipot

etică)

.

De

ex.:

L-am

asc

ulta

t cu

atenţie

, deş

i ştia

m că

min

te.

= L

’ho

asco

ltato

con

atte

nzio

ne, a

nche

se sa

pevo

che

men

tiva.

12. C

înd

com

plet

iva

dire

ctă

sau

subi

ectiv

a pr

ecedă

prin

cipa

-la

, sîn

t la

conj

unct

iv.

D

e ex

.: Şt

iu că

vii .

= So

che

tu v

ieni

.

DA

R: C

ă tu

vii ,

eu şt

iu. =

Che

tu v

enga

, io

lo so

.

13. S

ubor

dona

ta in

tero

gativă

indi

rectă

este

la c

onju

nctiv

.

De

ex.:

El î

ntre

abă:

“Şt

ii să

cînţi

bine

?”.

= Lu

i ch

iede

: “P

uoi

cant

ar b

ene?

”.

116

Lasz

lo A

lexa

ndru

DA

R: E

l înt

reabă

dacă

ştiu

cîn

ta b

ine.

= L

ui c

hied

e se

io p

ossa

ca

ntar

ben

e.

Ex

plic

aţie

: Sub

ordo

nata

inte

roga

tivă

indi

rectă

prov

ine

din

trece

-re

a un

ei p

ropo

ziţii

inte

roga

tive,

din

vor

bire

dire

ctă

(term

inată

cu s

emnu

l în

trebă

rii)

în v

orbi

re i

ndire

ctă

(term

inată

cu p

unct

). În

reg

entă

are

, de

ob

icei

, ver

be c

a do

man

dars

i, ch

iede

rsi,

inte

ress

arsi

etc

.

Ace

astă

ulti

mă

situ

aţie

de

folo

sire

a c

onju

nctiv

ului

se

regă

seşt

e do

ar în

lim

ba li

tera

ră, a

cade

mică

sau

prot

ocol

ară.

Pr

eciz

are:

Fol

osire

a m

odul

ui c

onju

nctiv

est

e ab

solu

t obl

igat

orie

în

anu

mite

situ

aţii

(în s

ubor

dona

ta c

once

sivă

, co

ndiţi

onală,

exc

lusi

vă,

tem

pora

lă d

e po

ster

iorit

ate

etc.

). A

lteor

i con

junc

tivul

mar

chea

ză li

mba

jul

îngr

ijit,

al u

nei p

erso

ane

educ

ate,

risc

înd

să fi

e pr

ivit

ca u

n se

mn

de p

re-

ţiozi

tate

. În

num

eroa

se c

onte

xte

de c

omun

icar

e di

n lim

ba v

orbi

tă, c

otid

i-ană,

e to

t mai

ext

insă

tend

inţa

de

evita

re a

mod

ului

con

junc

tiv.

D

e ex

.: C

red

că a

i dr

epta

te. =

Cre

do c

he t

u ab

bia

ragi

one

(în

limba

lite

rară

); C

redo

che

hai

ragi

one

(în li

mba

cot

idia

nă).

CO

NJU

NC

TIV

UL

IMPE

RFE

CT

(Il c

ongi

untiv

o im

perf

etto

)

Ex

primă

o acţiu

ne d

orită

, pre

supu

să, s

pera

tă e

tc. N

u ar

e un

tim

p co

resp

onde

nt în

lim

ba ro

mână.

Se

poat

e tra

duce

cu

indi

cativ

pre

zent

, in-

dica

tiv im

perf

ect,

cond

iţion

al p

reze

nt sa

u co

njun

ctiv

pre

zent

.

De

ex.:

Sper

avo

che

tu v

enis

si. =

Spe

ram

că

tu v

ii.

Te

mo

che

tu fo

ssi m

alat

a. =

Mă

tem

că

erai

bol

navă

.

Se a

vess

i tem

po, s

tudi

erei

. = D

acă

aş a

vea

timp,

aş s

tudi

a.

Vo

levo

che

tu p

orta

ssi q

uel l

ibro

. = V

oiam

ca

tu să

aduc

i car

tea

acee

a.

În

cad

rul

subo

rdon

atei

se

află

în

rapo

rt de

ant

erio

ritat

e faţă

de

prez

entu

l din

prin

cipa

lă, î

n ra

port

de s

imul

tane

itate

cu

trecu

tul d

in p

rin-

cipa

lă, s

au c

ontri

buie

la fo

rmar

ea p

erio

adei

ipot

etic

e.

Es

te u

n tim

p si

mpl

u. P

erso

anel

e ce

lor

trei

con

jugă

ri s

e fo

r-m

ează

cu

ajut

orul

gru

pulu

i “-s

s-”

(mai

puţ

in la

per

s. a

II-a

pl.)

.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

117

cant

are

cred

ere

apri

re

cant

assi

cr

edes

si

apris

si

cant

assi

cr

edes

si

apris

si

cant

asse

cr

edes

se

apris

se

cant

assi

mo

cred

essi

mo

apris

sim

o ca

ntas

te

cred

este

ap

riste

ca

ntas

sero

cr

edes

sero

ap

risse

ro

O

bs.:

Dacă

exam

inăm

tabe

lul p

e or

izon

tală

, obs

ervă

m că

term

i-naţia

pen

tru u

na ş

i ace

eaşi

per

soană

se d

eose

beşt

e do

ar în

funcţie

de

vo-

cala

dife

rită

a co

njugăr

ii: a

/ e

/ i. P

ers.

I şi a

II-a

sin

gula

r sîn

t ide

ntic

e la

ac

eeaş

i con

juga

re (p

e ve

rtica

lă, î

n ta

bel).

Obs

.: V

erbe

le a

uxili

are

au u

rmăt

oare

le fo

rme:

esse

re: f

ossi

, fos

si, f

osse

, fos

sim

o, fo

ste,

foss

ero.

aver

e: a

vess

i, av

essi

, ave

sse,

ave

ssim

o, a

vest

e, a

vess

ero.

Obs

.: D

ouă

verb

e m

ai fr

ecve

nte

de c

onj.

I sch

imbă

voc

ala

“-a-

” di

n ră

dăci

nă în

“-e

-” la

con

junc

tiv im

perf

ect.

da

re (=

a d

a): d

essi

, des

si, d

esse

, des

sim

o, d

este

, des

sero

.

star

e (=

a s

ta, a

se

simţi)

: ste

ssi,

stes

si, s

tess

e, s

tess

imo,

ste

ste,

st

esse

ro.

O

bs.:

Ver

bele

car

e de

obi

cei îşi

iau

ca e

talo

n in

finiti

vul d

in li

mba

la

tină

îşi păs

trează

acea

stă

parti

cula

ritat

e şi

la c

onju

nctiv

impe

rfec

t.

- fa

re (

= a

face

→ f

acer

e ):

face

ssi,

face

ssi,

face

sse,

fac

essi

mo,

fa

cest

e, fa

cess

ero.

- di

re (

= a

spun

e, a

zic

e →

dic

ere )

: di

cess

i, di

cess

i, di

cess

e,

dice

ssim

o, d

ices

te, d

ices

sero

.

- ber

e (=

a b

ea →

bev

ere )

: bev

essi

, bev

essi

, bev

esse

, bev

essi

mo,

be

vest

e, b

eves

sero

.

- con

durr

e (=

a c

ondu

ce →

con

duce

re):

cond

uces

si, c

ondu

cess

i, co

nduc

esse

, con

duce

ssim

o, c

ondu

cest

e, c

ondu

cess

ero.

- pr

odur

re (

= a

prod

uce →

pro

duce

re):

prod

uces

si, p

rodu

cess

i, pr

oduc

esse

, pro

duce

ssim

o, p

rodu

cest

e, p

rodu

cess

ero.

- tra

durr

e (=

a tr

aduc

e →

trad

ucer

e ): t

radu

cess

i, tra

duce

ssi,

tra-

duce

sse,

trad

uces

sim

o, tr

aduc

este

, tra

duce

sser

o.

118

Lasz

lo A

lexa

ndru

CO

NJU

NC

TIV

UL

MA

I MU

LT C

A P

ERFE

CT

(Il c

ongi

untiv

o tra

pass

ato)

Expr

imă

o acţiu

ne d

orită

, pre

supu

să, s

pera

tă e

tc. N

u ar

e un

tim

p co

resp

onde

nt în

lim

ba r

omână.

Se

poat

e tra

duce

cu

indi

cativ

impe

rfec

t, pe

rfec

t co

mpu

s, m

ai m

ult

ca p

erfe

ct,

cond

iţion

al t

recu

t sa

u co

njun

ctiv

tre

cut.

D

e ex

.: Te

mev

o ch

e tu

foss

i sta

ta m

alat

a. =

Mă

tem

eam

că

erai

/ ai

fost

bol

navă

.

Sper

avo

che

tu fo

ssi v

enut

a . =

Spe

ram

că

tu a

i ven

it / v

enis

eşi.

Se

ave

ssi a

vuto

tem

po, a

vrei

stu

diat

o. =

Dacă

aş fi

avu

t tim

p, aş

fi st

udia

t.

Mi a

spet

tavo

che

tu fo

ssi g

ià a

rriv

ata.

= M

ă aş

tept

am c

a tu

să

fi so

sit d

eja.

În c

adru

l su

bord

onat

ei s

e af

lă î

n ra

port

de a

nter

iorit

ate

faţă

de

trecu

tul d

in p

rinci

pală

, sau

con

tribu

ie la

form

area

per

ioad

ei ip

otet

ice.

Este

un

timp

com

pus.

Se re

aliz

ează

cu

verb

ul a

uxili

ar la

con

junc

-tiv

impe

rfec

t + p

artic

ipiu

l tre

cut a

l ver

bulu

i de

conj

ugat

.

cant

are

veni

re

aves

si c

anta

to

foss

i ven

uto

(-a)

av

essi

can

tato

fo

ssi v

enut

o (-

a)

aves

se c

anta

to

foss

e ve

nuto

(-a)

av

essi

mo

cant

ato

foss

imo

venu

ti (-

e)

aves

te c

anta

to

fost

e ve

nuti

(-e)

av

esse

ro c

anta

to

foss

ero

venu

ti (-

e)

O

bs.:

Ver

bele

aux

iliar

e se

con

jugă

fiec

are

cu e

l îns

uşi.

es

sere

: fos

si s

tato

(-a

), fo

ssi s

tato

(-a

), fo

sse

stat

o (-

a), f

ossi

mo

stat

i (-e

), fo

ste

stat

i (-e

), fo

sser

o st

ati (

-e).

av

ere:

ave

ssi a

vuto

, ave

ssi a

vuto

, ave

sse

avut

o, a

vess

imo

avut

o,

aves

te a

vuto

, ave

sser

o av

uto.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

119

CO

NC

OR

DA

NŢA

TIM

PUR

ILO

R L

A C

ON

JUN

CTI

V

(La

conc

orda

nza

dei t

empi

al c

ongi

untiv

o)

C

onco

rdanţa

la

conj

unct

iv r

epre

zintă,

în

esenţă

, ac

elaş

i pr

oces

pr

in c

are

anum

ite ti

mpu

ri ve

rbal

e “s

e pu

n de

aco

rd”

cu a

lte ti

mpu

ri ve

r-ba

le,

în c

adru

l co

mun

icăr

ii. D

ifere

nţa

faţă

de

conc

orda

nţa

la i

ndic

ativ

co

nstă

doa

r în

fap

tul

că,

în p

ropo

ziţia

sub

ordo

nată

, fo

losi

m d

iferit

ele

timpu

ri al

e co

njun

ctiv

ului

. Ave

m u

rmăt

oare

le si

tuaţ

ii:

A

. Cîn

d pr

opoz

iţia

prin

cipa

lă e

ste

la p

reze

nt sa

u vi

itor.

a) S

IMU

LT

AN

EIT

AT

E (=

acţ

iune

a di

n su

bord

onată

se p

etre

ce

în a

celaşi

tim

p cu

acţ

iune

a di

n pr

inci

pală

) → C

ON

JUN

CTI

V P

REZ

ENT

(CO

NG

IUN

TIV

O P

RES

ENTE

). D

e ex

.:

Mă

tem

Mă

voi t

eme

}

că v

ine .

Te

mo

Tem

erò

}

che

veng

a.

b)

AN

TE

RIO

RIT

AT

E (

= acţiu

nea

din

subo

rdon

ată

se p

etre

ce

mai

dev

rem

e de

cît a

cţiu

nea

din

prin

cipa

lă) →

1)

CO

NJU

NC

TIV

TR

E-C

UT

(CO

NG

IUN

TIV

O P

ASS

ATO

) pen

tru o

acţ

iune

trec

ută şi

înch

eiată.

D

e ex

.:

Mă

tem

Mă

voi t

eme

}

că a

ven

it .

Tem

o Te

mer

ò }

ch

e si

a ve

nuto

.

→

2)

C

ON

JUN

CTI

V

IMPE

RFE

CT

(CO

NG

IUN

TIV

O

IMPE

RFE

TTO

) pen

tru o

acţ

iune

trec

ută,

de

dura

tă, r

epet

ată şi

con

tinua

-tă

. De

ex.:

Mă

tem

}

că

ven

ea.

Te

mo

}

che

veni

sse.

O

bs.:

După

viito

rul d

in p

rinci

pală

nu

pute

m f

olos

i im

perf

ect î

n su

bord

onată.

120

Lasz

lo A

lexa

ndru

De

ex.:

*“Mă

voi

tem

e că

ven

ea.”

(va

riantă

impo

sibi

lă)

= *“

Tem

erò

che

veni

sse.

” (v

aria

nte

impo

ssib

ile)

c)

PO

STE

RIO

RIT

AT

E (

= acţiu

nea

din

subo

rdon

ată

se p

etre

ce

mai

tîr

ziu

decî

t acţiu

nea

din

prin

cipa

lă) →

IN

DIC

ATI

V V

IITO

R (

IN-

DIC

ATI

VO

FU

TUR

O).

De

ex.:

Mă

tem

Mă

voi t

eme

}

că v

a ve

ni.

Tem

o Te

mer

ò }

ch

e ve

rrà.

O

bs.:

În l

imba

aca

dem

ică,

pen

tru e

xprim

area

pos

terio

rităţ

ii se

po

ate

folo

si c

onju

nctiv

ul p

reze

nt,

însoţit

de

un d

eter

min

ant

cron

olog

ic

supl

imen

tar.

D

e ex

.: Te

mo

che

veng

a do

man

i. =

Mă

tem

că

vine

mîin

e.

B

. Cîn

d pr

opoz

iţia

prin

cipa

lă e

ste

la tr

ecut

.

a) S

IMU

LT

AN

EIT

AT

E (=

acţ

iune

a di

n su

bord

onată

se p

etre

ce

în a

celaşi

tim

p cu

acţ

iune

a di

n pr

inci

pală

, car

e es

te la

trec

ut) →

CO

N-

JUN

CTI

V IM

PER

FEC

T (C

ON

GIU

NTI

VO

IMPE

RFE

TTO

). D

e ex

.: M

-am

tem

ut

Mă

tem

eam

Mă

tem

ui

Mă

tem

usem

}

că

vin

e .

Ho

tem

uto

Tem

evo

Tem

ei

Avev

o te

mut

o }

ch

e ve

niss

e .

Aşa

dar

indi

cativ

ul p

reze

nt (

vine

) di

n pr

opoz

iţia

subo

rdon

ată

ro-

mân

ească

se s

chim

bă o

blig

ator

iu î

n co

njun

ctiv

im

perf

ect

(ven

isse

), su

b acţiu

nea

verb

ului

la tr

ecut

din

prin

cipa

lă.

b)

AN

TE

RIO

RIT

AT

E (

= acţiu

nea

din

subo

rdon

ată

se p

etre

ce

mai

dev

rem

e de

cît a

cţiu

nea

din

prin

cipa

lă, c

are

este

la tr

ecut

) → C

ON

-JU

NC

TIV

MA

I M

ULT

CA

PER

FEC

T (C

ON

GIU

NTI

VO

TR

APA

S-SA

TO).

De

ex.:

M-a

m te

mut

Mă

tem

eam

Mă

tem

ui

Mă

tem

usem

}

că

a v

e-ni

t.

Ho

tem

uto

Tem

evo

Tem

ei

Avev

o te

mut

o }

ch

e fo

sse

venu

to.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

121

Aşa

dar i

ndic

ativ

ul p

erfe

ct c

ompu

s (a

ven

it) d

in p

ropo

ziţia

sub

or-

dona

tă ro

mân

ească

se s

chim

bă o

blig

ator

iu în

con

junc

tiv m

ai m

ult c

a pe

r-fe

ct (f

osse

ven

uto )

, sub

acţ

iune

a ve

rbul

ui la

trec

ut d

in p

rinci

pală

.

c) P

OST

ER

IOR

ITA

TE

(=

acţiu

nea

din

subo

rdon

ată

se p

etre

ce

mai

tîr

ziu

decî

t acţ

iune

a di

n pr

inci

pală

, car

e es

te la

trec

ut) →

VII

TOR

ÎN

TR

ECU

T (F

UTU

RO

NEL

PA

SSA

TO).

De

ex.:

M

-am

tem

ut

Mă

tem

eam

Mă

tem

ui

Mă

tem

usem

}

că

va

veni

.

Ho

tem

uto

Tem

evo

Tem

ei

Avev

o te

mut

o }

ch

e sa

rebb

e ve

nuto

.

Aşa

dar

indi

cativ

ul v

iitor

(va

ven

i) di

n pr

opoz

iţia

subo

rdon

ată

rom

ânea

scă

se s

chim

bă o

blig

ator

iu în

viit

or în

trec

ut (i

.e. c

ondiţio

nal t

re-

cut)

(sar

ebbe

ven

uto )

, sub

acţ

iune

a ve

rbul

ui la

trec

ut d

in p

rinci

pală

.

Obs

.: În

lim

ba a

cade

mică,

pen

tru e

xprim

area

pos

terio

rităţ

ii faţă

de

trec

ut s

e po

ate

folo

si c

onju

nctiv

ul im

perf

ect,

însoţit

de

un d

eter

min

ant

cron

olog

ic su

plim

enta

r.

De

ex.:

Tem

evo

che

veni

sse

più

tard

i. =

Mă

tem

eam

că

vine

mai

tîr

ziu.

REC

API

TULA

RE

(Rip

assa

ta)

Con

cord

anţa

tim

puri

lor l

a co

njun

ctiv

(La

conc

orda

nza

dei t

empi

al c

ongi

untiv

o)

Es

enţa

pro

cesu

lui d

e co

ncor

danţă

a tim

puril

or la

con

junc

tiv c

on-

stă

în u

rmăt

oare

le:

1)

atu

nci c

înd

pred

icat

ul p

rinc

ipal

ei, v

aloa

rea

subo

rdon

atei

, el

emen

tul s

ubor

dona

tor

sau

topi

ca o

impu

n, fo

losi

m m

odul

con

junc

-tiv

în su

bord

onată;

2) a

tunc

i cîn

d pr

opoz

iţia

prin

cipa

lă e

ste

la t

recu

t, în

sub

or-

dona

tă n

u pu

tem

folo

si d

ecît

tot u

n tr

ecut

. Să

vizu

alizăm

situ

aţiil

e po

-si

bile

prin

următ

oare

a sc

hemă

gene

rală

:

122

Lasz

lo A

lexa

ndru

Situ

aţia

de

conc

orda

nţă

Prop

oziţi

a

prin

cipa

lă

Pr

opoz

iţia

su

bord

onată

Obs

ervaţii

sim

ulta

neita

te

la p

reze

nt

sau

viito

r

conj

. pre

zent

ro

. = it

.

an

teri

orita

te

la

pre

zent

{

conj

. tre

cut

conj

. im

perf

ect

ro. =

it.

post

erio

rita

te

la p

reze

nt

sau

viito

r

ind.

viit

or

ro. =

it.

sim

ulta

neita

te

la tr

ecut

conj

. im

perf

ect

conc

orda

nţă!

an

teri

orita

te

la tr

ecut

conj

. m.m

.c.p

. co

ncor

danţă!

po

ster

iori

tate

la

trec

ut

vi

itor î

n tre

cut

conc

orda

nţă!

D

e ex

.: Si

tuaţ

ia d

e

conc

orda

nţă

Prop

oziţi

a

prin

cipa

lă

Pr

opoz

iţia

su

bord

onată

Obs

ervaţii

si

mul

tane

itate

Mă

tem

/ Mă

voi t

eme

= Te

mo

/Tem

erò

că

vin

e =

che

veng

a ro

. = it

.

an

teri

orita

te

Mă

tem

= T

emo

{ că

a v

enit

= ch

e si

a ve

nuto

; că

ven

ea =

ch

e ve

niss

e

ro. =

it.

po

ster

iori

tate

Mă

tem

/ Mă

voi t

eme

= Te

mo

/Tem

erò

că

va

veni

=

che

verr

à

ro. =

it.

si

mul

tane

itate

M-a

m te

mut

/ Mă

tem

eam

/ Mă

tem

ui /

Mă

tem

usem

=

Ho

tem

uto

/ Tem

evo

/ Te

mei

/ Av

evo

tem

uto

}

că v

ine

=

che

veni

sse

co

ncor

danţă!

an

teri

orita

te

M-a

m te

mut

/ Mă

tem

eam

/ Mă

tem

ui /

Mă

tem

usem

=

Ho

tem

uto

/ Tem

evo

/ Te

mei

/ Av

evo

tem

uto

}

că a

ven

it =

che

foss

e ve

nuto

co

ncor

danţă!

po

ster

iori

tate

M-a

m te

mut

/ Mă

tem

eam

/ Mă

tem

ui /

Mă

tem

usem

=

Ho

tem

uto

/ Tem

evo

/ Te

mei

/ Av

evo

tem

uto

}

că v

a ve

ni =

ch

e sa

rebb

e ve

nuto

co

ncor

danţă!

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

123

ATR

ACŢI

A M

OD

UR

ILO

R Ş

I A T

IMPU

RIL

OR

(L’a

ttraz

ione

dei

mod

i e d

ei te

mpi

)

Es

te fe

nom

enul

prin

car

e m

odul

con

diţio

nal d

in re

gentă

“atra

ge”

în s

ubor

dona

tă fo

losi

rea

conj

unct

ivul

ui im

perf

ect (

pent

ru s

imul

tane

itate

) şi

a c

onju

nctiv

ului

m.m

.c.p

. (pe

ntru

ant

erio

ritat

e)4 .

Aş v

rea

Aş f

i vru

t

}

ca tu

să c

înţi .

ca tu

să fi

cîn

tat .

(s

imul

tane

itate

)

(ant

erio

ritat

e)

Vorr

ei

Av

rei v

olut

o

}

che

tu c

anta

ssi .

ch

e tu

ave

ssi c

anta

to.

(s

imul

tane

itate

)

(ant

erio

ritat

e)

Ex

plic

aţie

: în

limba

rom

ână,

con

diţio

nalu

l din

rege

ntă

e ur

mat

de

conj

unct

iv p

reze

nt (p

entru

sim

ulta

neita

te) s

au d

e co

njun

ctiv

trec

ut (p

en-

tru a

nter

iorit

ate)

. În

limba

ita

liană

, însă,

în

astfe

l de

situ

aţii

folo

sim

în

subo

rdon

ată

conj

unct

ivul

impe

rfec

t (pe

ntru

sim

ulta

neita

te) s

au c

onju

nc-

tivul

mai

mul

t ca

perf

ect (

pent

ru a

nter

iorit

ate)

.

Obs

.: D

acă

în re

gentă

avem

indi

cativ

pre

zent

, în

subo

rdon

ata

din

rom

ână şi

din

ital

iană

mod

ul şi

tim

pul răm

în n

esch

imba

te.

D

e ex

.: V

reau

să v

ii . =

Vog

lio c

he tu

ven

ga

.

PER

IOA

DA

IPO

TETI

CĂ

(“SE

” C

ON

DIŢ

ION

AL)

(Il p

erio

do ip

otet

ico

– il

“se”

con

dizi

onal

e)

Este

den

umit

astfe

l cup

lul d

e do

uă p

ropo

ziţii

, din

tre c

are

una

e pr

inci

pală

(sau

rege

ntă)

, iar

cea

laltă

e su

bord

onată

cond

iţion

ală.

4 T

erm

inol

ogia

şi

desc

riere

a ac

este

i pr

oble

me

gram

atic

ale

sînt

ins

pira

te d

e K

ater

in K

ater

inov

, La

lingu

a ita

liana

per

str

anie

ri, c

orso

sup

erio

re, 3

a ed

izio

ne,

Peru

gia,

Ed.

Gue

rra,

197

5, p

. 79.

124

Lasz

lo A

lexa

ndru

De

ex.:

Îţi sc

riu, d

acă

am ti

mp.

= T

i scr

ivo,

se h

o te

mpo

.

REG

ULĂ

(par

adox

ală)

: După

“se”

con

diţio

nal,

în it

alia

nă N

U

folo

sim

mod

ul c

ondiţio

nal!

În

funcţie

de

situ

aţiil

e co

mun

icăr

ii, p

utem

ave

a ur

măt

oare

le v

ari-

ante

:

1) Ip

oteză

reală

= IN

DIC

ATI

V P

REZ

ENT.

De

ex.:

Vin

dacă

pot.

= Ve

ngo

se p

osso

.

Obs

.: N

u ex

istă

deo

sebi

ri în

tre r

omână şi

ital

iană

, am

bele

fol

o-se

sc in

dica

tivul

pre

zent

.

2) I

pote

ză p

osib

ilă =

CO

ND

IŢIO

NA

L PR

EZEN

T →

CO

N-

JUN

CTI

V IM

PER

FEC

T.

D

e ex

.: Aş v

eni d

acă

aş p

utea

. = V

erre

i se

pote

ssi.

O

bs.:

În li

mba

rom

ână

folo

sim

ace

laşi

mod

şi t

imp

(con

diţio

nal

prez

ent),

atît

în p

rinci

pală

(aş

ven

i ), c

ît şi

în s

ubor

dona

tă (

aş p

utea

). În

lim

ba it

alia

nă, d

upă

“se”

con

diţio

nal n

u m

ai p

utem

folo

si m

odul

con

diţi-

onal

(ve

zi r

egul

a)!

Aşa

dar,

în p

ropo

ziţia

sub

ordo

nată

, sîn

tem

obl

igaţ

i să

schi

mbă

m c

ondiţio

nalu

l pre

zent

în c

onju

nctiv

impe

rfec

t (se

pot

essi

).

Expl

icaţ

ie: D

ificu

ltate

a no

astră

pro

vine

, în

situ

aţia

gra

mat

icală

a pe

rioad

ei ip

otet

ice,

din

tend

inţa

de

a fo

losi

ace

laşi

mod

şi a

celaşi

tim

p, în

pr

inci

pală

şi su

bord

onată,

în ro

mână şi

ital

iană

.

Dar

în it

alia

nă, s

pre

deos

ebire

de

rom

ână,

apa

re o

“fr

actu

ră”

între

ce

le d

ouă

prop

oziţi

i. Pr

inci

pala

răm

îne

la c

ondiţio

nal p

reze

nt, s

ubor

dona

-ta

se sc

him

bă în

con

junc

tiv im

perf

ect.

D

e ex

.: Aş d

orm

i dacă

aş a

vea

timp.

(con

d. p

rez.

– c

ond.

pre

z.)

D

ar: D

orm

irei

se a

vess

i tem

po. (

cond

. pre

z. ║

con

j. im

perf

.)

3) I

pote

ză i

reală

= C

ON

DIŢ

ION

AL

TREC

UT →

CO

NJU

NC

-TI

V M

AI M

ULT

CA

PER

FEC

T.

D

e ex

.: Aş

fi ve

nit d

acă

aş fi

put

ut. =

Sar

ei v

enut

o se

ave

ssi p

o-tu

to.

O

bs.:

În li

mba

rom

ână

folo

sim

ace

laşi

mod

şi t

imp

(con

diţio

nal

trecu

t), a

tît în

prin

cipa

lă (aş f

i ven

it ), c

ît şi

în su

bord

onată

(aş f

i put

ut).

În

limba

ital

iană

, după

“se”

con

diţio

nal n

u m

ai p

utem

folo

si m

odul

con

diţi-

onal

(ve

zi r

egul

a)!

Aşa

dar,

în p

ropo

ziţia

sub

ordo

nată

, sîn

tem

obl

igaţ

i să

schi

mbă

m c

ondiţio

nalu

l tre

cut

în c

onju

nctiv

mai

mul

t ca

per

fect

(se

av

essi

pot

uto )

.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

125

În

ita

liană

, sp

re d

eose

bire

de

rom

ână,

apa

re o

“fr

actu

ră”

între

ce

le d

ouă

prop

oziţi

i. Pr

inci

pala

răm

îne

la c

ondiţio

nal t

recu

t, su

bord

onat

a se

schi

mbă

în c

onju

nctiv

m.m

.c.p

.

De

ex.:

Aş

fi do

rmit

dacă

aş

fi av

ut ti

mp.

(con

d. tr

ecut

– c

ond.

tr

ecut

)

Dar

: Avr

ei d

orm

ito s

e av

essi

avu

to te

mpo

. (co

nd. t

recu

t ║ c

onj.

m.m

.c.p

.)

În li

mba

ital

iană

vor

bită

, la

fel c

a în

rom

ână,

se

mai

poa

te fo

losi

ad

eseo

ri, î

n pe

rioad

a ip

otet

ică,

ind

icat

ivul

im

perf

ect

(în p

rinci

pală

şi

subo

rdon

ată)

.

De

ex.:

Ven

eam

dacă

pute

am. =

Ven

ivo

se p

otev

o. (i

nd. i

mpe

rf.

– in

d. im

perf

.)

Sau:

Dor

mea

m d

acă

avea

m ti

mp.

= D

orm

ivo

se a

vevo

tem

po.

Pe

ntru

exp

rimar

ea u

nei

situ

aţii

de p

oste

riorit

ate,

atît

în

rom

ână

cît ş

i în

italia

nă s

e po

ate

folo

si in

dica

tivul

viit

or (

în p

rinci

pală

şi s

ubor

-do

nată

).

De

ex.:

Voi

ven

i dacă

voi p

utea

. = V

errò

se

potr

ò. (i

nd. v

iitor

–

ind.

viit

or)

Sa

u: V

oi d

orm

i dacă

voi a

vea

timp.

= D

orm

irò

se a

vrò

tem

po.

C

ON

CLU

ZIE:

După

“se”

con

diţio

nal,

în it

alia

nă p

utem

fol

osi:

indi

cativ

pre

zent

, ind

icat

iv v

iitor

, ind

icat

iv im

perf

ect,

conj

unct

iv im

per-

fect

, con

junc

tiv m

ai m

ult c

a pe

rfec

t, da

r ni

ciod

ată

cond

iţion

al!

O

bs.:

Locuţiu

nile

ca şi

cum

, ca şi

cîn

d, d

e pa

rcă

se tr

aduc

prin

“c

ome

se”

+ re

gula

lui “

se”

cond

iţion

al (i

.e. c

ondiţio

nalu

l din

sub

ordo

na-

ta ro

mână

devi

ne c

onju

nctiv

în it

alia

nă).

D

e ex

.: V

orbeşt

e de

par

că a

r vre

a să

con

vingă

pe to

ată

lum

ea. =

Pa

rla

com

e se

vol

esse

con

vinc

ere

tutti

qua

nti.

O

bs.:

Locuţiu

nea

chia

r da

că s

e tra

duce

prin

“an

che

se”

+ re

gula

lu

i “s

e” c

ondiţio

nal

(i.e.

con

diţio

nalu

l di

n su

bord

onat

a ro

mână

devi

ne

conj

unct

iv în

ital

iană

).

De

ex.:

Îl as

cult,

chi

ar d

acă

nu s

înt d

e ac

ord

cu e

l. =

Lo a

scol

to,

anch

e se

non

sono

d’a

ccor

do c

on lu

i.

Dar

: L-

aş

ascu

lta,

chia

r d

acă

n-aş

fi

de

acor

d cu

el.

=

Lo

asco

ltere

i, an

che

se n

on fo

ssi d

’acc

ordo

con

lui.

126

Lasz

lo A

lexa

ndru

Obs

.: Su

bord

onat

a co

ndiţi

onală

e in

trodu

să,

uneo

ri, ş

i de

alte

co

njun

cţii

sau

locuţiu

ni (q

ualo

ra, n

el c

aso

che)

. După

aces

tea

pute

m fo

-lo

si şi

con

junc

tiv p

reze

nt sa

u co

njun

ctiv

trec

ut –

dar

nu

cond

iţion

al!

D

e ex

.: În

caz

că

vin ,

te a

nunţ

. = Q

ualo

ra io

ven

ga, t

i ann

unci

o.

VO

RBI

REA

DIR

ECTĂ

ŞI V

OR

BIR

EA IN

DIR

ECTĂ

(Il d

isco

rso

dire

tto e

il d

isco

rso

indi

retto

)

Sî

nt d

enum

ite a

stfe

l ce

le d

ouă

stra

tegi

i de

pre

zent

are

a af

irma-

ţiilo

r un

ui p

erso

naj.

În v

orbi

rea

dire

ctă

(mar

cată

prin

lini

uţă

de d

ialo

g sa

u in

clusă

între

ghi

limel

e) sî

nt re

date

înto

cmai

cuv

inte

le p

ronu

nţat

e de

o

altă

per

soană.

De

ex.:

El sp

use:

“Mă

gînd

esc

să v

in la

tine

”.

În

vor

bire

a in

dire

ctă,

în s

chim

b, c

uvin

tele

per

sona

julu

i sîn

t re-

lata

te d

e că

tre p

oves

titor

, car

e le

int

erm

edia

ză, l

e pr

ezin

tă d

in p

ropr

iul

său

punc

t de

vede

re.

D

e ex

.: El

spus

e că

se g

îndeşt

e să

vină

la m

ine.

În li

mba

ital

iană

vor

bire

a di

rectă

(mar

cată

prin

lini

uţă

de d

ialo

g sa

u in

clusă

între

ghi

limel

e) e

reda

tă e

xact

aşa

cum

a fo

st p

ronu

nţată,

fără

m

odifi

cări

de p

ronu

me,

per

soan

e, ti

mpu

ri ve

rbal

e et

c.

D

e ex

.: El

spu

se: “

Mă

gînd

esc

să v

in la

tine

”. =

Lui

dis

se: “

Pen-

so d

i ven

ire

da te

”.

V

orbi

rea

dire

ctă

bene

ficia

ză în

ital

iană

de

auto

nom

ie s

inta

ctică,

ad

ică

nu in

tr ă su

b in

cide

nţa

conc

orda

nţei

tim

puril

or c

u re

stul

dis

curs

ului

.

Atu

nci

cînd

tra

nspu

nem

vor

bire

a di

rectă

în v

orbi

re i

ndir

ectă

, sî

ntem

obl

igaţ

i să

aplicăm

toat

e st

rate

giile

gra

mat

ical

e pr

in c

are

se m

ar-

chea

ză c

omun

icar

ea in

term

edia

tă (

mod

ifica

rea

pers

oane

i, a

număr

ului

, a

dem

onst

rativ

elor

de

apro

pier

e/de

părta

re),

prec

um ş

i să

fol

osim

con

cor-

danţ

a tim

puril

or, d

acă

e im

pusă

de

situ

aţia

sin

tact

ică

a fr

azei

(adi

că d

acă

rege

nta

e la

trec

ut).

D

e ex

.: El

spu

se că

se g

îndeşt

e să

vină

la m

ine.

= L

ui d

isse

che

pe

nsav

a di

ven

ire

da m

e.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

127

MO

DU

L IM

PER

ATI

V

(Il m

odo

impe

rativ

o)

Expr

imă

o co

man

dă,

un î

ndem

n, o

int

erdi

cţie

. E

mar

cat

prin

se

mnu

l exc

lamăr

ii. A

re d

oar t

impu

l pre

zent

.

Întru

cît o

com

andă

poa

te f

i adr

esată

dire

ct p

erso

anei

cu

care

se

vorb

eşte

(tu

, voi

), sa

u po

ate

fi tra

nsm

isă

indi

rect

per

soan

ei d

espr

e ca

re

se v

orbeşt

e (e

l, ea

, ei,

ele)

, rez

ultă

că

mod

ul im

pera

tiv n

u ar

e pe

rsoa

na I

sing

ural

.

A. V

erbe

le r

egul

ate

(I v

erbi

rego

lari)

cant

are

cred

ere

aprir

e -

- -

cant

a!

cred

i! ap

ri!

cant

i! cr

eda!

ap

ra!

cant

iam

o!

cred

iam

o!

apria

mo!

ca

ntat

e!

cred

ete!

ap

rite!

ca

ntin

o!

cred

ano!

ap

rano

!

Obs

.: Pe

rsoa

nele

a I

I-a

sg. l

a co

nj. I

şi a

III

-a (

cant

a!, a

pri!)

îşi

păst

rează,

în te

rmin

aţie

, voc

ala

conj

ugăr

ii (a

/ i).

Per

soan

a a

II-a

sg.

de

la

conj

. a II

-a (c

redi

!) p

rimeş

te în

să te

rmin

aţia

“-i”

.

Obs

.: În

trucî

t e c

am in

com

od să

se o

rdon

e un

ei p

erso

ane

a II

I-a,

de

spre

car

e se

vor

beşt

e şi

car

e s-

ar p

utea

să

nici

nu

fie d

e faţă

, în

gram

a-tic

a ita

liană

se

recu

rge

la s

ervi

ciile

mod

ului

con

junc

tiv. A

şada

r per

soan

e-le

a II

I-a

sing

ular

şi p

lura

l, de

la to

ate

conj

ugăr

ile, s

ublin

iate

în ta

belu

l de

mai

sus,

au fo

rme

iden

tice

cu a

le m

odul

ui c

onju

nctiv

pre

zent

.

Obs

.: Pe

rsoa

nele

I şi

a II

-a p

lura

l, de

la to

ate

conj

ugăr

ile, a

u fo

r-m

e id

entic

e cu

ale

mod

ului

indi

cativ

pre

zent

.

Obs

.: V

erbe

le i

ncoa

tive

prim

esc

grup

ul -

ISC

- în

tre rădăc

ină şi

te

rmin

aţie

, la

pers

. a II

-a, a

III-

a sg

. şi a

III-

a pl

.

128

Lasz

lo A

lexa

ndru

De

ex.:

finir

e (=

a te

rmin

a): -

, fin

isci

!, fin

isca

!, fin

iam

o!, f

inite

!, fin

isca

no!

B

. Ver

bele

aux

iliar

e (I

ver

bi a

usili

ari)

es

sere

av

ere

- -

sii!

abbi

! si

a!

abbi

a!

siam

o!

abbi

amo!

si

ate!

ab

biat

e!

sian

o!

abbi

ano!

Obs

.: C

u ex

cepţ

ia p

ers.

a II

-a s

g. (s

ii!, a

bbi!)

, toa

te c

elel

alte

per

-so

ane şi

num

ere

ale

verb

elor

aux

iliar

e au

for

me

iden

tice

cu a

le m

odul

ui

conj

unct

iv p

reze

nt.

C

. Ver

bele

ner

egul

ate

(I v

erbi

irre

gola

ri)

Ex

istă

cin

ci v

erbe

ner

egul

ate

la im

pera

tiv, c

are

la p

erso

ana

a II

-a

sing

ular

se

form

ează

mon

osila

bic,

prin

trun

chie

re. C

elel

alte

per

soan

e şi

nu

mer

e nu

pre

zintă

prob

lem

e în

form

are:

per

soan

ele

a II

I-a

sg. ş

i pl.

sînt

id

entic

e cu

con

junc

tivul

pre

zent

, per

soan

ele

I şi a

II-a

pl.

sînt

iden

tice

cu

indi

cativ

ul p

reze

nt.

an

dare

da

re

dire

fa

re

star

e -

- -

- -

va’!

da

’!

di’!

fa

’!

sta’

! va

da!

dia!

di

ca!

facc

ia!

stia

! an

diam

o!

diam

o!

dici

amo!

fa

ccia

mo!

st

iam

o!

anda

te!

date

! di

te!

fate

! st

ate!

va

dano

! di

ano!

di

cano

! fa

ccia

no!

stia

no!

D

. Im

pera

tivul

la fo

rma

nega

tivă

(L’im

pera

tivo

nega

tivo)

Pers

oane

le a

II-

a si

ngul

ar (

cu f

ormă

tipică

de im

pera

tiv)

se e

x-pr

imă

prin

infin

itiv.

Cel

elal

te p

erso

ane şi

num

ere

nu se

mod

ifică

la fo

rma

nega

tivă.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

129

cant

are

cred

ere

aprir

e -

- -

non

cant

are!

no

n cr

eder

e!

non

aprir

e!

non

cant

i! n

on c

reda

! no

n ap

ra!

non

cant

iam

o!

non

cred

iam

o!

non

apria

mo!

no

n ca

ntat

e!

non

cred

ete!

no

n ap

rite!

no

n ca

ntin

o!

non

cred

ano!

no

n ap

rano

!

E. I

mpe

rativ

ul în

soţit

de

pron

ume

pers

onal

(L’im

pera

tivo

con

pron

ome

pers

onal

e)

R

egulă:

pro

num

ele

pers

onal

se

note

ază

la s

fîrşi

t, le

gat d

e ve

rbul

la

impe

rativ

. La

pers

oane

le a

III-

a sg

. şi p

l. (c

are

prov

in d

in c

onju

nctiv

ul

prez

ent),

pro

num

ele

pers

onal

se n

otea

ză în

faţa

ver

bulu

i.

cant

are

cred

ere

aprir

e -

- -

cant

aci!

cred

ici!

apric

i! ci

can

ti!

ci c

reda

! ci

apr

a!

cant

iam

oci!

cred

iam

oci!

apria

moc

i! ca

ntat

eci!

cred

etec

i! ap

ritec

i! ci

can

tino!

ci

cre

dano

! ci

apr

ano!

F. V

erbe

le n

ereg

ulat

e în

soţit

e de

pro

num

e pe

rson

al (

Il pr

o-no

me

pers

onal

e ac

cant

o ai

ver

bi ir

rego

lari)

Cel

e ci

nci v

erbe

ner

egul

ate

la im

pera

tiv, l

a pe

rs. a

II-

a si

ngul

ar,

dubl

ează

con

soan

a pr

onum

elui

. Cel

elal

te p

erso

ane

nu p

rezi

ntă

deos

ebiri

. an

dare

da

re

dire

fa

re

star

e -

- -

- -

vacc

i! da

cci!

dicc

i! fa

cci!

stac

ci!

ci v

ada!

ci

dia

! ci

dic

a!

ci fa

ccia

! ci

stia

! an

diam

oci!

diam

oci!

dici

amoc

i! fa

ccia

moc

i! st

iam

oci!

anda

teci

! da

teci

! di

teci

! fa

teci

! st

atec

i! ci

vad

ano!

ci

dia

no!

ci d

ican

o!

ci fa

ccia

no!

ci st

iano

!

De

ex.:

Spun

e-m

i ade

văru

l! =

Dim

mi l

a ve

rità

!

Fă-n

e un

des

en! =

Fac

ci u

n di

segn

o!

C

ară-

te! =

Vat

tene

!

130

Lasz

lo A

lexa

ndru

Stai

lîngă

min

e! =

Sta

mm

i vic

ino!

Obs

.: Pr

onum

ele

gli n

u du

blea

ză c

onso

ana

după

cel

e ci

nci v

erbe

.

De

ex.:

Spun

e-i a

devă

rul!

= D

igli

la v

erità

!

Fă-i

un d

esen

! = F

agli

un d

iseg

no!

G

. Exp

resi

i cu

valo

are

de im

pera

tiv (E

spre

ssio

ni im

pera

tive)

O t

endi

nţă

frec

ventă

a vo

rbito

rilor

de

limbă

rom

ână

este

de

a tra

duce

cuv

înt c

u cu

vînt

form

ula

de ru

găm

inte

.

De

ex.:

Te ro

g. =

Ti p

rego

; Vă

rog

= Vi

/ La

pre

go.

D

ar v

erbu

l “pr

egar

e” s

e fo

loseşt

e în

ital

iană

mai

ale

s în

situ

aţii

pate

tice.

De

ex.:

Ti p

rego

, sal

vam

i la

vita

! = T

e ro

g, sa

lvea

ză-m

i viaţa

!

Vi p

rego

, dite

mi l

a ve

rità!

= Vă

rog,

spun

eţi-m

i ade

văru

l!

Pent

ru r

ugăm

inţil

e ba

nale

, de

toa

te z

ilele

, se

fol

oses

c m

ai a

les

următ

oare

le e

xpre

sii:

“per

favo

re”,

“pe

r pia

cere

”, “

per c

orte

sia”

.

De

ex.:

Per

piac

ere,

che

ore

son

o? =

Te/

Vă

rog

frum

os,

cît

e ce

asul

?

Per

cort

esia

, qua

l è la

str

ada

gius

ta p

er il

mus

eo?

= Te

/Vă

rog

frum

os, c

are

e dr

umul

bun

căt

re m

uzeu

?

Per

favo

re, c

he c

osa

sign

ifica

que

sto?

= T

e/Vă

rog

frum

os, c

e în

seam

nă a

sta?

M

OD

UR

ILE

NEP

ERSO

NA

LE

(I m

odi i

ndef

initi

)

Sî

nt a

cele

mod

uri c

are

nu se

con

jugă

, aşa

dar n

u au

per

soan

e di

fe-

rite.

În

rom

ână

exis

tă p

atru

mod

uri

nepe

rson

ale:

inf

initi

vul,

geru

nziu

l, pa

rtici

piul

şi s

upin

ul. Î

n ita

liană

exi

stă

trei m

odur

i nep

erso

nale

: l’in

finito

, il

geru

ndio

, il p

artic

ipio

. Mod

ul s

upin

nu

are

echi

vale

nt it

alia

n, s

e tra

du-

ce d

e ob

icei

cu

prep

oziţi

a da

+ in

finiti

v .

D

e ex

.: A

m d

e în

văţa

t . =

Ho

da st

udia

re.

C

ele

trei

mod

uri

nepe

rson

ale

din

italia

nă a

u fie

care

cîte

două

timpu

ri: p

rese

nte şi

pas

sato

.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

131

MO

DU

L IN

FIN

ITIV

(L’in

finito

)

Expr

imă

în m

od g

ener

ic a

cţiu

nea

verb

ului

. A

re d

ouă

timpu

ri:

l’inf

inito

pre

sent

e şi

l’in

finito

pas

sato

. Inf

initi

vul p

reze

nt c

onst

ituie

for

-m

a de

bază

a ve

rbul

ui, aşa

cum

îl găs

im e

nunţ

at şi

în d

icţio

nar.

D

e ex

.: a

cînt

a =

cant

are

(con

juga

rea

I);

a

cred

e =

cred

ere

(con

juga

rea

a II

-a);

a

desc

hide

= a

prir

e (c

onju

gare

a a

III-

a).

Fo

losi

rea

infin

itivu

lui (

L’us

o de

ll’in

finito

)

1) P

redi

catu

l sub

ordo

nate

i cu

acel

aşi s

ubie

ct c

a şi

rege

nta

se tr

a-du

ce d

in ro

mână

în it

alia

nă p

rin in

finiti

v.

D

e ex

.: Sp

er să

vin

. = S

pero

di v

enir

e.

Ex

plic

aţie

: “Eu

spe

r”; “

Eu să

vin”

– p

rinci

pala

şi s

ubor

dona

ta a

u ac

elaş

i su

biec

t. Aşa

dar

pred

icat

ul s

ubor

dona

tei

se t

radu

ce p

rin v

erb

la

infin

itiv.

Alte

exe

mpl

e: T

e că

utam

ca

să te

aju

t. =

Ti c

erca

vo p

er a

iuta

r ti.

Sa

u: A

m v

enit

să te

văd

. = S

ono

venu

to a

ved

erti.

În a

ceas

tă c

ateg

orie

intră

şi c

onst

rucţ

ia v

erb

serv

il +

infin

itiv .

De

ex.:

Vre

i să

cînţ

i. =

Vuoi

can

tare

.

Obs

.: D

acă

rege

nta şi

sub

ordo

nata

au

subi

ecte

dife

rite,

de

obic

ei

folo

sim

mod

ul c

onju

nctiv

în su

bord

onată.

De

ex.:

Sper

să v

ii. =

Spe

ro c

he tu

ven

ga.

Ex

plic

aţie

: “Eu

spe

r”; “

Tu să

vii”

– p

rinci

pala

şi s

ubor

dona

ta a

u su

biec

te d

iferit

e. P

redi

catu

l sub

ordo

nate

i se

tradu

ce p

rin v

erb

la c

onju

nc-

tiv.

A

lte e

xem

ple:

Te

căut

am c

a să

mă

ajuţ

i. =

Ti c

erca

vo p

erch

é tu

m

i aiu

tass

i .

Sau:

Am

ven

it ca

să

mă

vezi

. = S

ono

venu

to p

erch

é tu

mi

ve-

dess

i.

Sau:

Vre

i să

cînt

. = V

uoi c

he io

can

ti .

132

Lasz

lo A

lexa

ndru

Obs

.: În

situ

aţii

de d

ubiu

(fo

losi

m c

onju

nctiv

? fo

losi

m i

nfin

i-tiv

?), e

xam

inăm

sub

iect

ul re

gent

ei ş

i pe

al s

ubor

dona

tei.

Dacă

cele

două

subi

ecte

coi

ncid

, util

izăm

infin

itivu

l.

De

ex.:

Mă

tem

că

nu înţe

leg

acea

stă

idee

. = T

emo

di n

on c

apir

e qu

est’i

dea.

Expl

icaţ

ie: P

redi

catu

l reg

ente

i est

e “a

se

tem

e”, c

are

expr

imă

o st

are

sufle

teas

că ş

i im

pune

fol

osire

a co

njun

ctiv

ului

în s

ubor

dona

tă. D

ar,

toto

dată

, “Eu

mă

tem

” şi

“Eu

nu

înţe

leg”

, prin

cipa

la ş

i su

bord

onat

a au

ac

elaş

i su

biec

t. Aşa

dar

pred

icat

ul s

ubor

dona

tei

se t

radu

ce p

rin v

erb

la

infin

itiv.

Reg

ulă:

În

italia

nă in

finiti

vul e

ste

prio

rita

r în

faţa

con

junc

ti-vu

lui!

2)

Cîn

d re

gent

a şi

sub

ordo

nata

au

subi

ecte

dife

rite,

dar

tot

uşi

subi

ectu

l sub

ordo

nate

i est

e “p

reve

stit”

dej

a, c

u al

tă v

aloa

re s

inta

ctică,

în

rege

ntă

– fo

losi

m în

subo

rdon

ata

italia

nă m

odul

infin

itiv.

De

ex.:

a) E

uşo

r să

cînt

. = È

faci

le c

he io

can

ti . (+

CO

NJ.)

Dar

: b) M

i-e uşo

r să

cînt

. = M

i è fa

cile

can

tare

. (+

INF.

)

Expl

icaţ

ie:

În e

xem

plul

a)

avem

două

prop

oziţi

i: re

gent

a “E

uş

or”,

car

e co

nstit

uie

o ex

pres

ie i

mpe

rson

ală,

lip

sită

de

un s

ubie

ct c

lar

dete

rmin

at, ş

i sub

ordo

nata

“să

cîn

t”, u

nde

subi

ectu

l e in

clus

, se

înţe

lege

că

e v

orba

des

pre

pers

. I

sg.

“Eu ”

. În

trucî

t av

em s

ubie

cte

dife

rite,

în

subo

rdon

ata

italia

nă fo

losi

m m

odul

con

junc

tiv (c

anti )

.

În e

xem

plul

b)

avem

două

prop

oziţi

i: re

gent

a “M

i-e uşo

r”, c

are

cons

titui

e o

expr

esie

impe

rson

ală,

lips

ită d

e un

sub

iect

cla

r det

erm

inat

, şi

subo

rdon

ata

“să

cînt

”, u

nde

subi

ectu

l e in

clus

, se

înţe

lege

că

e vo

rba

de-

spre

per

s. I

sg. “

Eu”.

În

cele

două

prop

oziţi

i ave

m s

ubie

cte

dife

rite.

To-

tuşi

, în

rege

ntă

mai

ave

m ş

i com

plem

entu

l ind

irect

“m

i”, c

are

prea

nunţă

subi

ectu

l sub

ordo

nate

i şi d

e ac

eea

se s

impl

ifică

trad

ucer

ea it

alia

nă, p

rin

folo

sire

a in

finiti

vulu

i (ca

ntar

e ).

A

lt ex

.: c)

Eu

cer c

a tu

să

răm

îi. =

Io

chie

do c

he tu

rim

anga

. (+

CO

NJ.)

Dar

: d) E

u îţi

cer

să ră

mîi.

= Io

ti c

hied

o di

rim

aner

e . (+

INF.

)

Alt

ex.:

e) E

u nu

per

mit

ca fi

ul m

eu să

fum

eze.

= Io

non

per

met

to

che

mio

figl

io fu

mi .

(+ C

ON

J.)

D

ar: f

) Eu

nu-i

perm

it fiu

lui m

eu să

fum

eze.

= Io

non

per

met

to a

m

io fi

glio

di f

umar

e . (+

INF.

)

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

133

O

bs.:

Con

junc

tivul

e to

t mai

des

per

cepu

t în

limba

ital

iană

vor

bi-

tă c

a un

mod

gre

oi, p

roto

cola

r şi

tind

e a

fi în

locu

it pr

in in

finiti

v, c

are

e m

ai uşo

r, fii

nd im

pers

onal

(nu

are

per

soan

e şi

num

ere

de a

dapt

at), şi

e

mai

ade

cvat

prin

cipi

ului

de

“min

im e

fort”

în c

omun

icar

e. “

Prev

estir

ea”

subi

ectu

lui s

ubor

dona

tei,

prin

folo

sire

a sa

dev

iată

din

rege

ntă,

con

stitu

ie

una

din

stra

tegi

ile c

ele

mai

frec

vent

e al

e lim

bii i

talie

ne c

onte

mpo

rane

de

a oc

oli c

onju

nctiv

ul, p

rin fo

losi

rea

infin

itivu

lui.

3)

Oric

e ve

rb la

infin

itiv,

dacă

e pr

eced

at d

e ar

ticol

hotăr

ît, d

evi-

ne su

bsta

ntiv

.

De

ex.:

cant

are →

il c

anta

re =

cîn

tatu

l;

Sau:

man

giar

e →

il m

angi

are

= m

înca

tul.

D

e ex

.: Il

man

giar

e tr

oppo

fa m

ale

alla

sal

ute.

= M

înca

tul e

xce-

siv

dăun

ează

sănă

tăţii

.

Ver

bele

de

simţ (

I ver

bi d

ei se

nsi)

Reg

ulă:

După

anum

ite v

erbe

car

e ex

primă

simţu

rile:

auz

ul

(“ud

ire”

, “s

entir

e”,

“asc

olta

re”)

, vă

zul

(“ve

dere

”,

“oss

erva

re”,

“g

uard

are”

, “n

otar

e”,

“acc

orge

re”)

, pr

ecum

şi

după

ver

bele

“fa

re”,

“f

arsi

” (=

a (

se)

face

), “l

asci

are”

, “la

scia

rsi”

(=

a (s

e) lă

sa),

al d

oile

a ve

rb d

in it

alia

nă e

ste

la in

finiti

v –

chia

r dacă

în ro

mână

este

la g

erun

ziu

sau

parti

cipi

u.

D

e ex

.: Îl

văd

veni

nd. =

Lo

vedo

ven

ire.

Îl au

d cî

ntîn

d . =

Lo

sent

o ca

ntar

e.

Ex

plic

aţie

: ge

runz

iul

din

rom

ână

se t

radu

ce

prin

in

finiti

v î

n ita

liană

, înt

rucî

t dep

inde

de

verb

ul d

e si

mţ d

in re

gentă.

De

ex.:

Mă

las i

nvita

t = M

i las

cio

invi

tare

.

Expl

icaţ

ie:

parti

cipi

ul d

in r

omână

se t

radu

ce

prin

in

finiti

v în

ita

liană

, înt

rucî

t dep

inde

de

verb

ul “

lasc

iars

i” d

in re

gentă.

Infin

itivu

l tre

cut (

L’in

finito

pas

sato

)

Se fo

loseşt

e în

ace

leaş

i situ

aţii

teor

etic

e ca

şi i

nfin

itivu

l pre

zent

, în

să e

des

tinat

să e

xprim

e si

tuaţ

ia d

e an

terio

ritat

e faţă

de

rege

ntă.

Este

un

timp

com

pus.

Se fo

rmea

ză c

u ve

rbul

aux

iliar

la in

finiti

v şi

par

ticip

iul t

recu

t al v

erbu

lui d

e co

njug

at.

134

Lasz

lo A

lexa

ndru

cant

are

anda

re

aver

(e) c

anta

to

esse

r(e)

and

ato

(-a,

-i, -

e)

D

e ex

.: Mă

tem

că

am u

itat c

heile

. = T

emo

di a

ver

dim

entic

ato

le

chia

vi.

MO

DU

L G

ERU

NZI

U

(Il g

erun

dio)

Se f

olos

eşte

în

italia

nă c

u ac

eleaşi

val

ori

ca ş

i în

rom

ână.

Are

do

uă ti

mpu

ri: g

erun

dio

pres

ente

şi g

erun

dio

pass

ato.

Ger

unzi

ul p

reze

nt s

e fo

rmea

ză d

e la

infin

itiv,

căr

uia

îi în

depă

r-tă

m te

rmin

aţiil

e -a

re, -

ere,

-ire

şi îi

adă

ugăm

term

inaţ

iile

spec

ifice

. In

finiti

vul:

cant

are

cred

ere

parti

re

Term

inaţ

ia d

e ge

runz

iu:

-A

ND

O

-E

ND

O

-E

ND

O

Form

a ve

rbul

ui la

ger

unzi

u:

cant

ando

cr

eden

do

part

endo

Ger

unzi

ul v

erbe

lor a

uxili

are

este

regu

lat.

In

finiti

vul:

esse

re

aver

e Te

rmin

aţia

de

geru

nziu

:

-EN

DO

-EN

DO

Fo

rma

verb

ului

la g

erun

ziu:

es

send

o av

endo

Ver

bul l

a ge

runz

iu a

re d

e ob

icei

ace

laşi

sub

iect

ca şi

pre

dica

tul

prop

oziţi

ei re

gent

e.

D

e ex

.: M

unci

nd, m

ătuş

a mea

cîn

ta. =

Lav

oran

do, m

ia zi

a ca

ntav

a.

G

erun

ziul

trec

ut (I

l ger

undi

o pa

ssat

o)

Se

fol

oseş

te în

ace

leaş

i situ

aţii

teor

etic

e ca

şi g

erun

ziul

pre

zent

, în

să e

des

tinat

să e

xprim

e si

tuaţ

ia d

e an

terio

ritat

e faţă

de

rege

ntă.

Este

un

timp

com

pus.

Se fo

rmea

ză c

u ve

rbul

aux

iliar

la g

erun

ziu

şi p

artic

ipiu

l tre

cut a

l ver

bulu

i de

conj

ugat

.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

135

cant

are

anda

re

aven

do c

anta

to

esse

ndo

anda

to (-

a, -i

, -e)

De

ex.:

Pier

zînd

aut

obuz

ul, n

-a m

ai v

enit

la în

tîlni

re. =

Ave

ndo

pers

o l’a

utob

us, n

on è

più

ven

uto

all’a

ppun

tam

ento

.

MO

DU

L PA

RTI

CIP

IU

(Il p

artic

ipio

)

Es

te u

n m

od a

mbi

guu,

car

e co

mbi

nă c

arac

teris

tici a

le s

ubst

anti-

vulu

i şi a

le v

erbu

lui.

Are

două

timpu

ri: p

rese

nte şi

pas

sato

.

Parti

cipi

ul p

reze

nt e

fol

osit

rar

în i

talia

na d

e az

i, m

ai

ales

în

unel

e fo

rmulăr

i biro

crat

ice.

Se

form

ează

de

la in

finiti

v, căr

uia

îi în

depă

r-tă

m te

rmin

aţiil

e -a

re, -

ere,

-ire

şi îi

adă

ugăm

term

inaţ

iile

spec

ifice

. In

finiti

vul:

cant

are

cred

ere

parti

re

Term

inaţ

ia d

e pa

rtici

piu:

-AN

TE

-E

NTE

-EN

TE

Form

a ve

rbul

ui la

par

ticip

iu:

cant

ante

cr

eden

te

part

ente

Parti

cipi

ul p

reze

nt c

oinc

ide

uneo

ri fo

rmal

cu

subs

tant

ivul

(vez

i şi

“can

tant

e” sa

u “c

rede

nte”

).

Part

icip

iul t

recu

t (Il

parti

cipi

o pa

ssat

o)

Pr

oble

mel

e es

enţia

le p

rivin

d pa

rtici

piul

trec

ut a

l ver

belo

r reg

ula-

te, p

artic

ipiu

l tre

cut n

ereg

ulat

şi a

cord

ul p

artic

ipiu

lui t

recu

t au

fost

dej

a tra

tate

mai

sus

, în

cadr

ul e

xplic

aţiil

or p

rivin

d pe

rfec

tul c

ompu

s (il

pas

-sa

to p

ross

imo)

.

Parti

cipi

ul tr

ecut

al v

erbe

lor a

uxili

are

este

următ

orul

:

esse

re

aver

e st

ato

avut

o

Atu

nci c

înd

parti

cipi

ul tr

ecut

apa

re fă

ră v

erb

auxi

liar î

n fr

ază şi

e

acor

dat,

poat

e ţin

e lo

cul u

nei s

ubor

dona

te te

mpo

rale

.

136

Lasz

lo A

lexa

ndru

De

ex.:

Part

ita la

mad

re, i

bam

bini

com

inci

aron

o a

gioc

are.

=

După

ce a

ple

cat m

ama ,

cop

iii a

u în

cepu

t să

se jo

ace.

EX

PRES

II V

ERBA

LE

(Esp

ress

ioni

ver

bali)

a)

star

e +

geru

nziu

exp

rimă

o acţiu

ne în

cur

s de

desfăş

urar

e.

D

e ex

.: St

o ca

ntan

do. =

(Toc

mai

) cîn

t.

Sau:

Sto

par

land

o io

. = T

ocm

ai v

orbe

sc e

u.

b)

sta

re +

per

+ in

f. ex

primă

o acţiu

ne im

inen

tă, c

are

e pe

cal

e să

se re

aliz

eze.

De

ex.:

Mio

frat

ello

sta

per

div

enta

re in

gegn

ere.

= F

rate

le m

eu e

pe

cal

e să

dev

ină

ingi

ner.

c)

ven

ire

+ vb

. co

nstit

uie

o al

tă v

aria

ntă

pen

tru

expr

imar

ea

diat

ezei

pas

ive.

De

ex.:

Il ra

gazz

o vi

ene

loda

to (

= è

loda

to)

dall’

inse

gnan

te. =

C

opilu

l e lă

udat

de

prof

esor

.

d) f

are

+ vb

. es

te o

exp

resi

e pr

in c

are

subi

ectu

l de

term

ină

pe

altc

inev

a să

exe

cute

acţ

iune

a.

D

e ex

.: Il

prof

esso

re fa

ven

ire

gli a

lliev

i alla

lava

gna.

= P

rofe

so-

rul î

i sco

ate

la ta

blă

pe e

levi

(i.e

. îi d

eter

mină

să m

eargă

la ta

blă)

.

Sau:

Mi f

acci

o ta

glia

re i

cape

lli u

na v

olta

al m

ese.

= Îm

i tai

pă-

rul (

i.e. p

un fr

izer

ul să

mă

tundă)

o d

ată

pe lu

nă.

AD

VER

BUL

(L’a

vver

bio)

Es

te p

arte

a de

vor

bire

inv

aria

bilă

car

e in

fluenţe

ază

sens

ul u

nui

verb

, al u

nui a

djec

tiv sa

u al

unu

i alt

adve

rb.

D

e ex

.: Sî

nt fo

arte

obo

sit.

= So

no m

olto

stan

co.

O

bs.:

Este

impo

rtant

să

face

m d

eose

bire

a di

ntre

un

adje

ctiv

şi u

n ad

verb

. În

limba

rom

ână,

ele

au

de m

ulte

ori

form

e id

entic

e. Î

n lim

ba

italia

nă, e

le a

u de

cel

e m

ai m

ulte

ori

form

e di

ferit

e şi

eve

ntua

la c

onfu

zie

devi

ne st

înje

nito

are.

De

ex.:

El e

ste

un o

m ră

u , c

are

vorb

eşte

de

rău

pe to

ată

lum

ea. =

Lu

i è u

n uo

mo

catti

vo, c

he p

arla

mal

e di

tutti

.

Expl

icaţ

ie: Î

n fr

aza

de m

ai s

us, c

uvîn

tul “

rău”

est

e o

dată

adj

ec-

tiv,

iar

altă

dată

adv

erb.

Deş

i în

rom

ână

are

valo

ri gr

amat

ical

e di

ferit

e,

cuvî

ntul

nu-şi

schi

mbă

form

a. În

să în

ital

iană

adj

ectiv

ul “

rău”

se

tradu

ce

prin

“ca

ttivo

”, ia

r adv

erbu

l “ră

u” se

trad

uce

prin

“m

ale”

.

1) A

dver

bul d

e m

od (L

’avv

erbi

o di

mod

o)

In

dică

felu

l în

care

se

desfăş

oară

o a

cţiu

ne. D

e ob

icei

se

form

ea-

ză a

dăug

înd

la a

djec

tiv su

fixul

-ME

NT

E.

A

djec

tivul

cu

patru

term

inaţ

ii pr

imeş

te s

ufix

ul -

men

te la

for

ma

de f

emin

in s

ingu

lar.

Cel

cu

două

ter

min

aţii

prim

eşte

suf

ixul

-m

ente

la

form

a de

sing

ular

.

De

ex.:

ones

to, o

nest

a, o

nest

i, on

este

→ o

nest

amen

te.

Sa

u: fe

lice,

felic

i → fe

licem

ente

.

Cîte

va a

dver

be m

ai fr

ecve

nte

sînt

următ

oare

le:

certo

→

ce

rtam

ente

(= d

esig

ur)

chia

ro

→

chia

ram

ente

(= în

mod

cla

r)

gius

to

→

gius

tam

ente

(= p

e bună d

rept

ate)

liber

o →

lib

eram

ente

(= în

mod

libe

r)

lung

o →

lu

ngam

ente

(= în

delu

ng)

nuov

o →

nu

ovam

ente

(= d

in n

ou)

ones

to

→

ones

tam

ente

(= c

u si

ncer

itate

) pi

eno

→

pien

amen

te (=

pe

depl

in)

sicu

ro

→

sicu

ram

ente

(= c

u si

gura

nţă)

ve

ro

→

vera

men

te (=

cu

adevăr

at)

138

Lasz

lo A

lexa

ndru

Adj

ectiv

ele

term

inat

e în

“-le

” şi

“-r

e” îş

i pie

rd v

ocal

a f

inală

“-

e” d

in faţa

sufix

ului

adv

erbi

al. D

e ex

.:

abile

→

ab

ilmen

te (=

cu

abili

tate

) di

ffic

ile

→

diffi

cilm

ente

(= c

u gr

eu)

faci

le

→

faci

lmen

te (=

cu

uşur

inţă

) m

aggi

ore

→

mag

gior

men

te (=

mai

ale

s)

rego

lare

→

re

gola

rmen

te (=

de

obic

ei)

A

lte a

dver

be d

e m

od: b

ene

(= b

ine)

, meg

lio (=

mai

bin

e), m

ale

(= ră

u), p

eggi

o (=

mai

rău)

, ins

iem

e (=

împr

eună

), ap

post

a (=

din

adin

s),

appo

sto

(= în

regu

lă),

così

(= aşa

), co

me

(= c

a şi

) etc

.

2) A

dver

bul d

e tim

p (L

’avv

erbi

o di

tem

po)

In

dică

tim

pul s

au fr

evenţa

cu

care

se

desfăş

oară

o a

cţiu

ne. C

ele

mai

fre

cven

te s

înt:

oggi

(=

azi),

ier

i, do

man

i (=

mîin

e),

ades

so (

= ac

um),

prim

a (=

mai

îna

inte

), do

po (

= du

pă a

ceea

), al

lora

(=

atun

ci),

finor

a (=

pînă

acum

), po

i (=

apoi

), m

ai (

= ni

ciod

ată)

, spe

sso

(= a

dese

-or

i), o

ra (=

acu

m),

subi

to (=

imed

iat),

sem

pre

(= to

tdea

una)

, qua

ndo

(=

cînd

) etc

.

Exp

resi

i tem

pora

le (E

spre

ssio

ni d

el te

mpo

)

Tre

gior

ni fa

. = A

cum

trei

zile

. (In

dică

un

mom

ent î

nche

iat a

l tre

cutu

lui)

D

a tr

e gi

orni

. = D

e tre

i zile

înco

ace.

(Ind

ică

un in

terv

al d

in tr

e-cu

t pînă

în p

reze

nt)

Fr

a tr

e gi

orni

. = P

este

trei

zile

. (In

dică

un

mom

ent d

in v

iitor

)

3) A

dver

bul d

e lo

c (L

’avv

erbi

o di

luog

o)

In

dică

locu

l în

care

se

desfăş

oară

o a

cţiu

ne. C

ele

mai

frec

vent

e sî

nt: q

ui (=

aic

i), q

ua (=

aic

i), lì

(= a

colo

), là

(= a

colo

), do

ve (

= un

de),

dent

ro (

= înău

ntru

), fu

ori (

= af

ară)

, sop

ra (

= de

asup

ra),

sotto

(=

dede

-su

bt),

vici

no (

= ap

roap

e), l

onta

no (

= de

parte

), su

(=

sus)

, giù

(=

jos)

, pr

esso

(= lî

ngă,

în c

adru

l) et

c.

4)

Adv

erbu

l de

cant

itate

(L’a

vver

bio

di q

uant

ità)

In

dică

o c

antit

ate

sau

o măs

ură.

Cel

e m

ai f

recv

ente

sîn

t: po

co

(= p

uţin

), m

olto

(= m

ult;

foar

te),

tant

o (=

mul

t; fo

arte

), tr

oppo

(= p

rea;

pr

ea m

ult),

abb

asta

nza

(= d

estu

l; de

stul

de…

), ap

pena

(=

tocm

ai c

e),

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

139

affa

tto (

= de

loc)

, qua

si (

= ap

roap

e), n

ulla

(=

nim

ic),

nien

te (

= ni

mic

), al

men

o (=

măc

ar),

piut

tost

o (=

mai

deg

rabă

) etc

.

5) A

dver

bul d

e af

irm

aţie

(L’a

vver

bio

di a

ffer

maz

ione

)

Indi

că u

n co

nsimţă

mîn

t sau

o a

prob

are.

Cel

e m

ai fr

ecve

nte

sînt

: sì

(=

da),

appu

nto

(= t

ocm

ai),

cert

o, c

erta

men

te (

= si

gur)

, si

curo

, si

cura

men

te (=

des

igur

), da

vver

o (în

tr-ad

evăr

), in

fatti

(înt

r-ad

evăr

) etc

.

6) A

dver

bul d

e ne

gaţie

(L’a

vver

bio

di n

egaz

ione

)

Nea

gă a

cţiu

nea

expr

imată

de v

erb.

Cel

e m

ai f

recv

ente

sîn

t: no

, no

n (=

nu)

, nea

nche

(=

nici

măc

ar),

nem

men

o (=

nic

i măc

ar),

nepp

ure

(= n

ici m

ăcar

), m

ica

(= d

eloc

), af

fatto

(= d

eloc

) etc

.

N

egaţ

ia “

no”

/ “no

n”

În

ital

iană

exi

stă

două

adv

erbe

de

negaţie

fre

cven

t fol

osite

, dar

în

situ

aţii

clar

del

imita

te.

a)

adv

erbu

l “no

” ap

are

sing

ur în

enu

nţ, s

au d

espă

rţit d

e re

stul

en

unţu

lui p

rintr-

un s

emn

de p

unct

uaţie

.

De

ex.:

- Vie

ni d

a no

i? /

- No!

; Sau

: - V

ieni

da

noi?

/ - N

o, s

to a

ca

sa.;

Sau:

- Vi

eni d

a no

i? /

- No,

non

ven

go.

b)

adv

erbu

l “no

n” n

u e

urm

at d

e vr

eun

sem

n de

pun

ctuaţie

şi

se fo

loseşt

e de

obi

cei î

n faţa

ver

bulu

i sau

a a

ltui a

dver

b.

D

e ex

.: -

Vien

i da

noi?

/ -

Non

ven

go.;

Sau:

- V

ieni

da

noi?

/ -

Non

ogg

i.

Aşa

dar

form

e de

exp

rimar

e co

rectă

a ne

gaţie

i po

t fi:

- N

o. /

-

Non

ven

go. /

- N

o, n

on v

engo

.

D

ubla

neg

aţie

D

e ob

icei

exp

rimar

ea n

egaţ

iei e

ste

sim

ilară

, în

italia

nă ş

i în

ro-

mână.

Tot

uşi,

dacă

în r

omână

dubl

a ne

gaţie

apa

re în

faţ

a pr

edic

atul

ui,

în it

alia

nă n

u m

ai tr

aduc

em a

dver

bul “

non”

.

De

ex.:

Nu şt

iu n

imic

. = N

on s

o ni

ente

.

Dar

: Nim

ic n

u şt

iu. =

Nie

nte

so.

A

lt ex

.: N

u cu

nosc

pe

nim

eni.

= N

on c

onos

co n

essu

no.

D

ar: P

e ni

men

i nu

cuno

sc. =

Nes

suno

con

osco

.

7) L

ocuţ

iuni

le a

dver

bial

e (L

ocuz

ioni

avv

erbi

ali)

140

Lasz

lo A

lexa

ndru

Sînt

ace

le e

xpre

sii

care

au

funcţie

de

adve

rb ş

i co

mpl

etea

ză

sens

ul a

cţiu

nii.

Cel

e m

ai f

recv

ente

sîn

t: pe

r se

mpr

e (=

pen

tru to

tdea

u-na

), un

a vo

lta (=

odi

nioa

ră),

a vo

lte (=

une

ori),

tem

po fa

(= o

dini

oară

), al

l’im

prov

viso

(= p

e ne

aşte

ptat

e), d

i tan

to in

tant

o (=

din

cîn

d în

cîn

d),

per

filo

e pe

r se

gno

(= a

măn

unţit

, în

deta

liu),

nean

che

per

sogn

o (=

nic

i po

men

eală

) etc

.

Gra

dele

de

com

paraţi

e al

e ad

verb

ului

(I g

radi

del

l’avv

erbi

o)

La

fel

ca şi

adj

ectiv

ul,

adve

rbul

poa

te a

vea

dive

rse

grad

e de

co

mpa

raţie

.

1) P

oziti

v (P

ositi

vo)

A

dver

bul e

exp

rimat

ca

atar

e, fă

ră a

fi c

ompa

rat c

u ni

mic

.

De

ex.:M

iche

le p

arla

pre

sto .

= M

ihai

vor

beşt

e re

pede

.

2) C

ompa

rativ

(Com

para

tivo)

Adv

erbu

l e c

ompa

rat c

u al

te p

erso

ane,

lucr

uri,

anim

ale,

cal

ităţi

sau

acţiu

ni. Î

n fu

ncţie

de

situ

aţia

în c

are

e pl

asat

, adv

erbu

l poa

te fi

:

a)

de

supe

rior

itate

(di m

aggi

oran

za).

Se e

xprim

ă cu

: più

+ A

DV

+ d

i .

D

e ex

.: M

iche

le p

arla

più

pre

sto

di G

iova

nni.

= M

ihai

vo

rbeş

te m

ai re

pede

dec

ît Io

n.

b) d

e in

feri

orita

te (d

i min

oran

za).

Se e

xprim

ă cu

: men

o +

AD

V. +

di .

De

ex.:

Mic

hele

par

la m

eno

pres

to d

i G

iova

nni.

= M

ihai

vor

beşt

e m

ai p

uţin

repe

de d

ecît

Ion.

c)

de

egal

itate

(di u

guag

lianz

a).

Se e

xprim

ă cu

: (co

sì) +

AD

V. +

com

e .

De

ex.:

Mic

hele

par

la (

così

) pr

esto

com

e G

iova

nni.

= M

ihai

vor

beşt

e to

t atît

de

repe

de c

a şi

Ion.

3)

Sup

erla

tiv (S

uper

lativ

o)

In

dică

fap

tul că

adve

rbul

are

o c

alita

te e

xcepţio

nală

, ext

raor

di-

nară

.

Se e

xprim

ă cu

: il p

iù +

AD

V. ;

il m

eno

+ A

DV.

De

ex.:

Mic

hele

par

la i

l pi

ù ve

loce

= M

ihai

vor

beşt

e ce

l m

ai

repe

de.

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

141

Sa

u: M

iche

le p

arla

il

men

o ve

loce

= M

ihai

vor

beşt

e ce

l m

ai

puţin

repe

de.

A

dver

be c

u fo

rme

spec

iale

de

com

para

tiv ş

i su

perl

ativ

(C

ompa

rativ

i e su

perla

tivi p

artic

olar

i)

Pozi

tiv

Com

para

tiv

Supe

rlat

iv

bene

(= b

ine)

m

eglio

be

niss

imo

mal

e (=

rău)

pe

ggio

m

alis

sim

o m

olto

(= m

ult)

più

mol

tissi

mo

poco

(= p

uţin

) m

eno

poch

issi

mo

CO

NJU

NCŢI

A

(La

cong

iunz

ione

)

Es

te p

arte

a de

vor

bire

inv

aria

bilă

car

e le

agă

două

cuv

inte

sau

do

uă p

ropo

ziţii

.

Cel

e m

ai c

unos

cute

sînt

:

1) C

onju

ncţii

le s

impl

e: e

(= ş

i), o

(= s

au),

che

(= că)

, ma

(= d

ar),

né (=

nic

i), se

(= d

acă)

etc

.

2) C

onju

ncţii

le c

ompu

se:

cioè

(=

adică)

, ep

pure

(= şi

tot

uşi),

fin

ché

(= p

înă

cînd

), ne

mm

eno

(= n

ici m

ăcar

), op

pure

(= s

au),

perc

hé (=

că

ci),

perc

iò (=

de

acee

a), p

oich

é (=

întru

cît)

etc.

3) L

ocuţ

iuni

le c

onju

ncţio

nale

: an

che

se (

= ch

iar

dacă

), ap

pena

ch

e (=

înda

tă c

e), d

ato

che

(= a

vînd

în v

eder

e că

), do

po c

he (=

după

ce),

ogni

vol

ta c

he (=

de

fieca

re d

ată

cînd

), vi

sto

che

(= a

vînd

în v

eder

e că

), tr

anne

che

(= în

afa

ră d

e si

tua ţ

ia că)

etc

.

Dife

renţ

a di

ntre

“şi

” co

njun

cţie

/ “ş

i” a

dver

b de

întă

rire

1) C

onju

ncţia

cop

ulat

ivă

“şi”

lea

gă d

ouă

elem

ente

cu

acee

aşi

valo

are

gram

atic

ală.

Se

pron

unţă

fără

insi

stenţa

ton

ului

. Se

tra

duce

în

italia

nă p

rin “

e”.

D

e ex

.: Io

n şi

Mar

ia =

Gio

vann

i e M

aria

.

El v

ine şi

priv

eşte

. = L

ui v

iene

e g

uard

a.

M

ihae

la e

fru

moa

să ş

i deşt

eaptă.

=

Mic

aela

è b

ella

e i

ntel

li-ge

nte.

2) A

dver

bul “şi

” in

trodu

ce u

n si

ngur

ele

men

t pe

care

îl s

coat

e în

ev

idenţă

. Se

pron

unţă

pe

un to

n in

sist

ent,

acce

ntua

t. Se

trad

uce

în it

alia

nă

prin

“an

che”

.

De

ex.: Şi

Ion

este

ele

v. =

Anc

he G

iova

nni è

alli

evo.

Mar

ia e

şi fr

umoa

să. =

Mar

ia è

anc

he b

ella

.

INTE

RJE

CŢI

A

(L’in

terie

zion

e)

Este

sun

etul

sau

exc

lam

aţia

car

e ex

primă

un s

entim

ent n

eaşt

epta

t de

buc

urie

, dur

ere,

spe

ranţă,

supăr

are,

sau

un

ordi

n, u

n sa

lut,

un în

dem

n et

c.

Ex

istă

inte

rjecţ

ii si

mpl

e, fo

rmat

e di

ntr-

un si

ngur

cuv

înt.

D

e ex

.: ah

! (=

vai!)

, eh!

(= m

de!)

, boh

! (=

ei aş!

), m

ah! (

= de

h!)

etc.

Exis

tă in

terje

cţii

com

puse

, rea

lizat

e pr

in a

lipire

a a

două

ele

men

-te

.

De

ex.:

ahim

è! (

= va

i de

min

e!),

ecco

me!

(= şi

încă

cum

!), p

er-

bacc

o! (=

la n

aiba

!), s

uvvi

a! (=

ei,

haid

e!) e

tc.

Ex

istă

inte

rjecţ

ii im

prop

rii, r

ezul

tate

din

div

erse

sub

stan

tive,

ad-

ject

ive,

adv

erbe

etc

., fo

losi

te c

u va

loar

e ex

clam

ativă.

De

ex.:

acci

dent

i! (=

fir-

ar să

fie!)

, gr

azie

! (=

mer

si!)

, vi

a! (

= ca

ră-te

!), e

cco!

(= ia

tă!)

etc

.

Exis

tă l

ocuţ

iuni

exc

lam

ativ

e, r

ealiz

ate

din

două

sau

mai

mul

te

elem

ente

.

De

ex.:

Dio

ci

aiut

i! (=

Doa

mne

aju

tă!)

, pov

ero

me!

(=

vai

de

capu

l meu

!)

O

nom

atop

eea

(L’o

nom

atop

ea)

imită

sun

etel

e şi

zgo

mot

ele

din

natu

ră.

D

e ex

.: ba

u, b

au!

(= h

au!,

hau!

– lă

tratu

l cîin

elui

); ch

icch

iric

hì!

(= c

ucur

igu!

– c

înte

cul c

ocoş

ului

), ta

m, t

am! (

= bu

m, b

um! –

sun

etul

to-

bei)

etc.

Obs

.: A

tît in

terje

cţia

cît şi

ono

mat

opee

a se

trad

uc ş

i se

adap

tea-

ză, l

a tre

cere

a di

ntr-

o lim

bă î

n al

ta.

Ace

laşi

sen

timen

t sa

u zg

omot

din

na

tură

se

expr

imă

graf

ic, d

e ce

le m

ai m

ulte

ori,

în m

odur

i dife

rite,

în ro

-m

ână şi

ital

iană

.

III.

TABE

LE F

INA

LE D

E SI

NTE

TIZA

RE

Dif

erenţe

de

folo

sire

într

e pe

rfec

tul c

ompu

s

şi p

erfe

ctul

sim

plu

(Diff

eren

ze tr

a l’u

so d

el p

assa

to p

ross

imo

e

del p

assa

to re

mot

o)

C

riter

iul

Pass

ato

pros

sim

o Pa

ssat

o re

mot

o 1.

Cro

nolo

gic

Expr

imă

un t

recu

t ap

ropi

at (

pînă

la

4-5

ani

). D

e ex

: Ier

i son

o st

ato

in c

ittà.

Expr

imă

un

trecu

t m

ai

înde

părta

t (pe

ste

5 an

i).

De

ex:

Mio

no

nno,

da

gi

ovan

e,

fu

mol

to

cora

ggio

so.

2. G

eogr

afic

Se

folo

seşt

e în

Nor

dul I

talie

i. D

e ex

: So

no a

ndat

o a

fare

la

spes

a (a

Mila

no).

Se fo

loseşte

în S

udul

Ital

iei.

De

ex:

Anda

i a

fare

la

spes

a (a

Nap

oli).

3.

Afe

ctiv

R

edă

impl

icar

ea a

fect

ivă

a vo

rbi-

toru

lui

De

ex: D

ante

, il p

iù g

rand

e po

eta

italia

no,

è na

to a

Fir

enze

, ne

l 12

65.

Mar

chea

ză s

tilul

“ne

utru

”,

ştiinţif

ic.

De

ex:

Dan

te n

acqu

e a

Fire

nze,

nel

126

5.

4. V

alab

ilita

tea

în p

reze

nt

Expr

imă

o acţiu

ne tr

ecută,

înch

e-ia

tă, d

ar a

le căr

ei e

fect

e se

resi

mt

în p

reze

nt.

De

ex.:

Gli

antic

hi r

oman

i han

no

cost

ruito

de

lle

stra

de

che

si

usan

o an

cora

.

Expr

imă

o acţiu

ne tr

ecută,

în

chei

ată şi

ale

căr

ei e

fect

e nu

mai

inf

luenţe

ază

pre-

zent

ul.

De

ex: G

li an

tichi

rom

ani

fece

ro ta

nte

guer

re.

145

Lasz

lo A

lexa

ndru

146

Lasz

lo A

lexa

ndru

147

Lasz

lo A

lexa

ndru

VER

BUL

AU

XILI

AR

“ES

SER

E”

in

dica

tiv p

reze

nt

indi

cativ

per

fect

com

pus

indi

cativ

impe

rfec

t so

no

sono

stat

o (-

a)

ero

sei

sei s

tato

(-a)

er

i è

è st

ato

(-a)

er

a si

amo

siam

o st

ati (

-e)

erav

amo

siet

e si

ete

stat

i (-e

) er

avat

e so

no

sono

stat

i (-e

) er

ano

in

dica

tiv m

ai m

ult

ca p

erfe

ct

indi

cativ

per

fect

sim

plu

indi

cativ

m

ai

mul

t ca

per

fect

înde

părt

at

ero

stat

o (-

a)

fui

fui s

tato

(-a)

er

i sta

to (-

a)

fost

i fo

sti s

tato

(-a)

er

a st

ato

(-a)

fu

fu

stat

o (-

a)

erav

amo

stat

i (-e

) fu

mm

o fu

mm

o st

ati (

-e)

erav

ate

stat

i (-e

) fo

ste

fost

e st

ati (

-e)

eran

o st

ati (

-e)

furo

no

furo

no st

ati (

-e)

in

dica

tiv v

iitor

in

dica

tiv v

iitor

ant

erio

r co

ndiţi

onal

pre

zent

sa

rò

sarò

stat

o (-

a)

sare

i sa

rai

sara

i sta

to (-

a)

sare

sti

sarà

sa

rà st

ato

(-a)

sa

rebb

e sa

rem

o sa

rem

o st

ati (

-e)

sare

mm

o sa

rete

sa

rete

stat

i (-e

) sa

rest

e sa

rann

o sa

rann

o st

ati (

-e)

sare

bber

o

cond

iţion

al tr

ecut

co

njun

ctiv

pre

zent

co

njun

ctiv

trec

ut

sare

i sta

to (-

a)

sia

sia

stat

o (-

a)

sare

sti s

tato

(-a)

si

a si

a st

ato

(-a)

sa

rebb

e st

ato

(-a)

si

a si

a st

ato

(-a)

sa

rem

mo

stat

i (-e

) si

amo

siam

o st

ati (

-e)

sare

ste

stat

i (-e

) si

ate

siat

e st

ati (

-e)

sare

bber

o st

ati (

-e)

sian

o si

ano

stat

i (-e

)

148

Lasz

lo A

lexa

ndru

conj

unct

iv

impe

rfec

t co

njun

ctiv

mai

mul

t ca

per

fect

im

pera

tiv

foss

i fo

ssi s

tato

(-a)

-

foss

i fo

ssi s

tato

(-a)

si

i! fo

sse

foss

e st

ato

(-a)

si

a!

foss

imo

foss

imo

stat

i (-e

) si

amo!

fo

ste

fost

e st

ati (

-e)

siat

e!

foss

ero

foss

ero

stat

i (-e

) si

ano!

infin

itiv

prez

ent

geru

nziu

pre

zent

pa

rtic

ipiu

pre

zent

es

sere

es

send

o -

in

finiti

v tr

ecut

ge

runz

iu tr

ecut

pa

rtic

ipiu

trec

ut

esse

r sta

to (-

a, -i

, -e)

es

send

o st

ato

(-a,

-i, -

e)

stat

o

VER

BUL

AU

XILI

AR

“A

VER

E”

in

dica

tiv p

reze

nt

indi

cativ

per

fect

com

pus

indi

cativ

impe

rfec

t ho

ho

avu

to

avev

o ha

i ha

i avu

to

avev

i ha

ha

avu

to

avev

a ab

biam

o ab

biam

o av

uto

avev

amo

avet

e av

ete

avut

o av

evat

e ha

nno

hann

o av

uto

avev

ano

in

dica

tiv m

ai m

ult

ca p

erfe

ct

indi

cativ

per

fect

sim

plu

indi

cativ

mai

mul

t ca

pe

rfec

t înd

epăr

tat

avev

o av

uto

ebbi

eb

bi a

vuto

av

evi a

vuto

av

esti

aves

ti av

uto

avev

a av

uto

ebbe

eb

be a

vuto

av

evam

o av

uto

avem

mo

avem

mo

avut

o av

evat

e av

uto

aves

te

aves

te a

vuto

av

evan

o av

uto

ebbe

ro

ebbe

ro a

vuto

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

149

indi

cativ

viit

or

indi

cativ

viit

or a

nter

ior

cond

iţion

al p

reze

nt

avrò

av

rò a

vuto

av

rei

avra

i av

rai a

vuto

av

rest

i av

rà

avrà

avu

to

avre

bbe

avre

mo

avre

mo

avut

o av

rem

mo

avre

te

avre

te a

vuto

av

rest

e av

rann

o av

rann

o av

uto

avre

bber

o

cond

iţion

al tr

ecut

co

njun

ctiv

pre

zent

co

njun

ctiv

trec

ut

avre

i avu

to

abbi

a ab

bia

avut

o av

rest

i avu

to

abbi

a ab

bia

avut

o av

rebb

e av

uto

abbi

a ab

bia

avut

o av

rem

mo

avut

o ab

biam

o ab

biam

o av

uto

avre

ste

avut

o ab

biat

e ab

biat

e av

uto

avre

bber

o av

uto

abbi

ano

abbi

ano

avut

o

conj

unct

iv

impe

rfec

t co

njun

ctiv

mai

mul

t ca

per

fect

im

pera

tiv

aves

si

aves

si a

vuto

-

aves

si

aves

si a

vuto

ab

bi!

aves

se

aves

se a

vuto

ab

bia!

av

essi

mo

aves

sim

o av

uto

abbi

amo!

av

este

av

este

avu

to

abbi

ate!

av

esse

ro

aves

sero

avu

to

abbi

ano!

infin

itiv

prez

ent

geru

nziu

pre

zent

pa

rtic

ipiu

pre

zent

av

ere

aven

do

aven

te

in

finiti

v tr

ecut

ge

runz

iu tr

ecut

pa

rtic

ipiu

trec

ut

aver

avu

to

aven

do a

vuto

av

uto

150

Lasz

lo A

lexa

ndru

MO

DEL

DE

CO

NJU

GA

RE:

V

ERBU

L “C

AN

TAR

E”

(con

j. I)

indi

cativ

pre

zent

in

dica

tiv p

erfe

ct c

ompu

s in

dica

tiv im

perf

ect

cant

o ho

can

tato

ca

ntav

o ca

nti

hai c

anta

to

cant

avi

cant

a ha

can

tato

ca

ntav

a ca

ntia

mo

abbi

amo

cant

ato

cant

avam

o ca

ntat

e av

ete

cant

ato

cant

avat

e ca

ntan

o ha

nno

cant

ato

cant

avan

o

indi

cativ

mai

mul

tca

per

fect

in

dica

tiv p

erfe

ct si

mpl

u in

dica

tiv m

ai m

ult

ca p

erfe

ct în

depă

rtat

av

evo

cant

ato

cant

ai

ebbi

can

tato

av

evi c

anta

to

cant

asti

aves

ti ca

ntat

o av

eva

cant

ato

cant

ò eb

be c

anta

to

avev

amo

cant

ato

cant

amm

o av

emm

o ca

ntat

o av

evat

e ca

ntat

o ca

ntas

te

aves

te c

anta

to

avev

ano

cant

ato

cant

aron

o eb

bero

can

tato

indi

cativ

viit

or

indi

cativ

viit

or a

nter

ior

cond

iţion

al p

reze

nt

cant

erò

avrò

can

tato

ca

nter

ei

cant

erai

av

rai c

anta

to

cant

eres

ti ca

nter

à av

rà c

anta

to

cant

ereb

be

cant

erem

o av

rem

o ca

ntat

o ca

nter

emm

o ca

nter

ete

avre

te c

anta

to

cant

eres

te

cant

eran

no

avra

nno

cant

ato

cant

ereb

bero

cond

iţion

al tr

ecut

co

njun

ctiv

pre

zent

co

njun

ctiv

trec

ut

avre

i can

tato

ca

nti

abbi

a ca

ntat

o av

rest

i can

tato

ca

nti

abbi

a ca

ntat

o av

rebb

e ca

ntat

o ca

nti

abbi

a ca

ntat

o av

rem

mo

cant

ato

cant

iam

o ab

biam

o ca

ntat

o av

rest

e ca

ntat

o ca

ntia

te

abbi

ate

cant

ato

avre

bber

o ca

ntat

o ca

ntin

o ab

bian

o ca

ntat

o

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

151

conj

unct

iv

impe

rfec

t co

njun

ctiv

mai

mul

t ca

per

fect

im

pera

tiv

cant

assi

av

essi

can

tato

-

cant

assi

av

essi

can

tato

ca

nta!

ca

ntas

se

aves

se c

anta

to

cant

i! ca

ntas

sim

o av

essi

mo

cant

ato

cant

iam

o!

cant

aste

av

este

can

tato

ca

ntat

e!

cant

asse

ro

aves

sero

can

tato

ca

ntin

o!

in

finiti

v pr

ezen

t ge

runz

iu p

reze

nt

part

icip

iu p

reze

nt

cant

are

cant

ando

ca

ntan

te

in

finiti

v tr

ecut

ge

runz

iu tr

ecut

pa

rtic

ipiu

trec

ut

aver

can

tato

av

endo

can

tato

ca

ntat

o

MO

DEL

DE

CO

NJU

GA

RE:

V

ERBU

L “C

RED

ERE”

(con

j. a

II-a

)

indi

cativ

pre

zent

in

dica

tiv p

erfe

ct c

ompu

s in

dica

tiv im

perf

ect

cred

o ho

cre

duto

cr

edev

o cr

edi

hai c

redu

to

cred

evi

cred

e ha

cre

duto

cr

edev

a cr

edia

mo

abbi

amo

cred

uto

cred

evam

o cr

edet

e av

ete

cred

uto

cred

evat

e cr

edon

o ha

nno

cred

uto

cred

evan

o

indi

cativ

mai

mul

tca

per

fect

in

dica

tiv p

erfe

ct si

mpl

u in

dica

tiv m

ai m

ult

ca p

erfe

ct în

depă

rtat

av

evo

cred

uto

cred

ei /

cred

etti

ebbi

cre

duto

av

evi c

redu

to

cred

esti

aves

ti cr

edut

o av

eva

cred

uto

cred

è / c

rede

tte

ebbe

cre

duto

av

evam

o cr

edut

o cr

edem

mo

avem

mo

cred

uto

avev

ate

cred

uto

cred

este

av

este

cre

duto

av

evan

o cr

edut

o cr

eder

ono

/ cre

dette

ro

ebbe

ro c

redu

to

152

Lasz

lo A

lexa

ndru

indi

cativ

viit

or

indi

cativ

viit

or a

nter

ior

cond

iţion

al p

reze

nt

cred

erò

avrò

cre

duto

cr

eder

ei

cred

erai

av

rai c

redu

to

cred

eres

ti cr

eder

à av

rà c

redu

to

cred

ereb

be

cred

erem

o av

rem

o cr

edut

o cr

eder

emm

o cr

eder

ete

avre

te c

redu

to

cred

eres

te

cred

eran

no

avra

nno

cred

uto

cred

ereb

bero

cond

iţion

al tr

ecut

co

njun

ctiv

pre

zent

co

njun

ctiv

trec

ut

avre

i cre

duto

cr

eda

abbi

a cr

edut

o av

rest

i cre

duto

cr

eda

abbi

a cr

edut

o av

rebb

e cr

edut

o cr

eda

abbi

a cr

edut

o av

rem

mo

cred

uto

cred

iam

o ab

biam

o cr

edut

o av

rest

e cr

edut

o cr

edia

te

abbi

ate

cred

uto

avre

bber

o cr

edut

o cr

edan

o ab

bian

o cr

edut

o

conj

unct

iv

impe

rfec

t co

njun

ctiv

mai

mul

t ca

per

fect

im

pera

tiv

cred

essi

av

essi

cre

duto

-

cred

essi

av

essi

cre

duto

cr

edi!

cred

esse

av

esse

cre

duto

cr

eda!

cr

edes

sim

o av

essi

mo

cred

uto

cred

iam

o!

cred

este

av

este

cre

duto

cr

edet

e!

cred

esse

ro

aves

sero

cre

duto

cr

edan

o!

in

finiti

v pr

ezen

t ge

runz

iu p

reze

nt

part

icip

iu p

reze

nt

cred

ere

cred

endo

cr

eden

te

in

finiti

v tr

ecut

ge

runz

iu tr

ecut

pa

rtic

ipiu

trec

ut

aver

e cr

edut

o av

endo

cre

duto

cr

edut

o

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

153

MO

DEL

DE

CO

NJU

GA

RE:

V

ERBU

L “P

AR

TIR

E”

(con

j. a

III-

a)

in

dica

tiv p

reze

nt

indi

cativ

per

fect

com

pus

indi

cativ

impe

rfec

t pa

rto

sono

par

tito

(-a)

pa

rtivo

pa

rti

sei p

artit

o (-

a)

parti

vi

parte

è

parti

to (-

a)

parti

va

parti

amo

siam

o pa

rtiti

(-e)

pa

rtiva

mo

parti

te

siet

e pa

rtiti

(-e)

pa

rtiva

te

parto

no

sono

par

titi (

-e)

parti

vano

indi

cativ

mai

mul

t ca

per

fect

in

dica

tiv p

erfe

ct si

mpl

u in

dica

tiv m

ai m

ult

ca

perf

ect î

ndepăr

tat

ero

parti

to (-

a)

parti

i fu

i par

tito

(-a)

er

i par

tito

(-a)

pa

rtist

i fo

sti p

artit

o (-

a)

era

parti

to (-

a)

partì

fu

par

tito

(-a)

er

avam

o pa

rtiti

(-e)

pa

rtim

mo

fum

mo

parti

ti (-

e)

erav

ate

parti

ti (-

e)

parti

ste

fost

e pa

rtiti

(-e)

er

ano

parti

ti (-

e)

parti

rono

fu

rono

par

titi (

-e)

in

dica

tiv v

iitor

in

dica

tiv v

iitor

ant

erio

r co

ndiţi

onal

pre

zent

pa

rtirò

sa

rò p

artit

o (-

a)

parti

rei

parti

rai

sara

i par

tito

(-a)

pa

rtire

sti

parti

rà

sarà

par

tito

(-a)

pa

rtire

bbe

parti

rem

o sa

rem

o pa

rtiti

(-e)

pa

rtire

mm

o pa

rtire

te

sare

te p

artit

i (-e

) pa

rtire

ste

parti

rann

o sa

rann

o pa

rtiti

(-e)

pa

rtire

bber

o

cond

iţion

al tr

ecut

co

njun

ctiv

pre

zent

co

njun

ctiv

trec

ut

sare

i par

tito

(-a)

pa

rta

sia

parti

to (-

a)

sare

sti p

artit

o (-

a)

parta

si

a pa

rtito

(-a)

sa

rebb

e pa

rtito

(-a)

pa

rta

sia

parti

to (-

a)

sare

mm

o pa

rtiti

(-e)

pa

rtiam

o si

amo

parti

ti (-

e)

sare

ste

parti

ti (-

e)

parti

ate

siat

e pa

rtiti

(-e)

sa

rebb

ero

parti

ti (-

e)

parta

no

sian

o pa

rtiti

(-e)

154

Lasz

lo A

lexa

ndru

conj

unct

iv im

perf

ect

conj

unct

iv m

ai m

ult

ca p

erfe

ct

impe

rativ

parti

ssi

foss

i par

tito

(-a)

-

parti

ssi

foss

i par

tito

(-a)

pa

rti!

parti

sse

foss

e pa

rtito

(-a)

pa

rta!

parti

ssim

o fo

ssim

o pa

rtiti

(-e)

pa

rtiam

o!

parti

ste

fost

e pa

rtiti

(-e)

pa

rtite

! pa

rtiss

ero

foss

ero

parti

ti (-

e)

parta

no!

in

finiti

v pr

ezen

t ge

runz

iu p

reze

nt

part

icip

iu p

reze

nt

parti

re

parte

ndo

parte

nte

in

finiti

v tr

ecut

ge

runz

iu tr

ecut

pa

rtic

ipiu

trec

ut

esse

r par

tito

(-a,

-i, -

e)

esse

ndo

parti

to (-

a, -i

, -e)

pa

rtito

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

155

BIBL

IOG

RA

FIE

- A

med

eo A

lber

ti, G

ram

mat

ica

italia

na, M

ilano

, Gar

zant

i Edi

tore

, 199

3;

- R

osel

la B

ozzo

ne C

osta

, Chi

ara

Ghe

zzi,

Mon

ica

Pian

toni

, Con

tatto

1.

Cor

so d

i ita

liano

per

stra

nier

i, To

rino,

Loe

sche

r Edi

tore

, 200

5;

- C

entro

Lin

guis

tico

Italia

no “

Dan

te A

lighi

eri”

, G

ram

mat

ica

italia

na,

vol.

1-2,

Fire

nze,

Ci.e

lle.i

ediz

ioni

, 199

0;

- A

ngel

o C

hiuc

hiù,

Fau

sto

Min

ciar

elli,

Mar

cello

Silv

estri

ni, I

n ita

liano

. C

orso

mul

timed

iale

di

lingu

a e

civi

ltà a

liv

ello

ele

men

tare

e a

vanz

ato,

Pe

rugi

a, E

dizi

oni G

uerr

a, 2

004;

-

Doi

na C

ondr

ea-D

erer

, G

ram

atic

a lim

bii

italie

ne,

Buc

ureş

ti, E

ditu

ra

Met

eor P

ress

(f.a

.);

- Fr

ance

sco

Di

Nat

ale,

And

are

oltr

e. D

ubbi

e p

robl

emi

di g

ram

mat

ica

italia

na p

er st

rani

eri,

Peru

gia,

Edi

zion

i Gue

rra,

199

7;

- Har

itina

Ghe

rman

, Rod

ica

Sârb

u, M

ică

gram

atică

a lim

bii i

talie

ne, B

u-cu

reşt

i, Ed

itura

ştiinţif

ică şi

enc

iclo

pedi

că, 1

986;

-

Kat

erin

Kat

erin

ov,

M.C

. B

orio

si K

ater

inov

, La

lin

gua

italia

na p

er

stra

nier

i, co

rso

elem

enta

re e

d in

term

edio

, vo

l. 1-

2, P

erug

ia,

Ediz

ioni

G

uerr

a, 4

a edi

zion

e, 1

985;

-

Kat

erin

Kat

erin

ov, L

a lin

gua

italia

na p

er s

tran

ieri

, cor

so m

edio

, Pe-

rugi

a, E

dizi

oni G

uerr

a, 3

a edi

zion

e, 1

976;

-

Kat

erin

Kat

erin

ov,

La l

ingu

a ita

liana

per

str

anie

ri,

cors

o su

perio

re,

Peru

gia,

Edi

zion

i Gue

rra,

3a e

dizi

one,

197

5;

- A

. Ron

cari

– C

. Brig

hent

i, La

ling

ua it

alia

na in

segn

ata

agli

stra

nier

i, Ed

izio

ni S

cola

stic

he M

onda

dori,

ven

tiset

tesi

ma

ediz

ione

, 197

1;

- Lu

ca S

eria

nni

(cu

cola

bora

rea

lui

Alb

erto

Cas

telv

ecch

i), G

ram

atic

a ita

liană

. Ita

liana

com

ună şi

lim

ba l

itera

ră,

tradu

cere

de

Elen

a Pî

rvu,

C

luj,

Editu

ra E

chin

ox, 2

004;

-

Ilean

a Tă

nase

, G

ram

atic

a lim

bii

italie

ne,

Buc

ureş

ti, E

ditu

ra B

ookl

et,

2005

; - P

ietro

Trif

one

– M

assi

mo

Pale

rmo,

Gra

mm

atic

a ita

liana

di b

ase,

Bol

o-gn

a, Z

anic

helli

Edi

tore

, 200

0.

CU

PRIN

S C

uvîn

t îna

inte

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

7 A

brev

ieri

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

9 I.

FON

ET

ICĂ

, O

RT

OG

RA

FIE

ŞI

EL

EM

EN

TE

DE

C

OM

UN

ICA

RE

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

11

Alfa

betu

l . .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

11

Sune

tele

spec

ifice

.

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. 1

2 A

ccen

tul .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

12

El

iziu

nea

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

13

Trun

chie

rea

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

13

Adă

ugar

ea .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

14

Elem

ente

de

com

unic

are

a tim

pulu

i . .

. .

. .

. .

.

14

II. M

OR

FOL

OG

IE .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

15

Su

bsta

ntiv

ul .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

15

A

rtic

olul

hotăr

ît .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

20

Art

icol

ul n

ehotăr

ît .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

22

Pr

epoz

iţiile

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

23

Prep

oziţi

ile a

rticu

late

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

26

A

rtico

lul p

artit

iv .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

27

A

djec

tivul

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

28

A

djec

tivul

cal

ifica

tiv .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

28

G

rade

le d

e co

mpa

raţie

ale

adj

ectiv

ului

. .

. .

. .

.

31

Adj

ectiv

ul p

oses

iv .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

34

Adj

ectiv

ul d

emon

stra

tiv .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

35

A

djec

tivul

neh

otăr

ît .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

36

A

djec

tivul

inte

roga

tiv .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

37

Num

eral

ul c

ardi

nal

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. 3

8 N

umer

alul

ord

inal

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

40

Pron

umel

e .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

41

Pron

umel

e pe

rson

al .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

41

D

ubla

rea

C.D

. şi C

.I. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

46

Pr

onum

ele

com

bina

t .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

47

Pron

umel

e de

pol

iteţe

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

50

158

Lasz

lo A

lexa

ndru

Pron

umel

e re

flexi

v .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

52

Parti

cule

le “

ci”,

“vi

”, “

ne”;

pro

num

ele

“lo”

. .

. .

.

53

Gru

pul “

c’è”

, “ci

sono

” .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

54

Pr

onum

ele

pose

siv

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

57

Pr

onum

ele

dem

onst

rativ

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

57

Pron

umel

e ne

hotă

rît .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

58

Pr

onum

ele

inte

roga

tiv .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

58

Pron

umel

e re

lativ

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

59

V

erbu

l .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. 63

In

dica

tivul

pre

zent

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

64

A

. Ver

bele

regu

late

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

64

B

. Ver

bele

inco

ativ

e .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

66

C

. Ver

bele

aux

iliar

e .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

67

D

. Ver

bele

ner

egul

ate.

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

67

E.

Ver

bele

serv

ile .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

69

Perf

ectu

l com

pus

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. 70

A

. Par

ticip

iul t

recu

t al v

erbe

lor r

egul

ate

. .

. .

. .

.

71

B. P

robl

ema

verb

elor

aux

iliar

e .

. .

. .

. .

. .

. .

71

C

. Per

fect

ul c

ompu

s al v

erbe

lor a

uxili

are

. .

. .

. .

74

D

. Par

ticip

iul t

recu

t ner

egul

at .

. .

. .

. .

. .

. .

.

75

E. A

cord

ul p

artic

ipiu

lui t

recu

t .

. .

. .

. .

. .

. .

. 76

F.

Aux

iliar

ul v

erbe

lor s

ervi

le .

. .

. .

. .

. .

. .

.

77

Dia

teze

le v

erba

le .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

77

Ti

mpu

rile

com

puse

ale

dia

teze

lor v

erba

le .

. .

. .

.

79

Aux

iliar

ul d

iate

zei

refle

xive

, în

pre

zenţ

a ve

rbul

ui

serv

il .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

80

Fa

lsul

refle

xiv

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

80

Ex

pres

ia im

pers

onală

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

81

A

cord

ul p

artic

ipiu

lui t

recu

t din

exp

resi

ile

impe

rson

ale

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

82

Dife

renţ

ele

de c

az .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

83

Impe

rfec

tul

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

83

Mai

mul

t ca

perf

ectu

l .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

85

Perf

ectu

l sim

plu

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

86

Mai

mul

t ca

perf

ectu

l înd

epăr

tat

. .

. .

. .

. .

. .

. 92

Mem

orat

or d

e lim

ba it

alia

nă

159

Viit

orul

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

93

V

iitor

ul a

nter

ior

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

96

Mod

ul c

ondiţio

nal

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

97

C

ondiţio

nalu

l pre

zent

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

97

C

ondiţio

nalu

l tre

cut

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

100

Rec

apitu

lare

: tim

puril

e m

odul

ui in

dica

tiv .

. .

. .

.

101

Con

cord

anţa

tim

puril

or la

indi

cativ

. .

. .

. .

. .

.

104

Rec

apitu

lare

: con

cord

anţa

tim

puril

or la

indi

cativ

. .

10

6 Ex

cepţ

ii la

con

cord

anţa

tim

puril

or .

. .

. .

. .

. .

.

107

Con

cord

anţa

la n

ivel

ul te

xtul

ui .

. .

. .

. .

. .

. .

10

8 M

odul

con

junc

tiv .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

108

Con

junc

tivul

pre

zent

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

109

Con

junc

tivul

trec

ut .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

11

2 Fo

losi

rea

conj

unct

ivul

ui .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

11

2 C

onju

nctiv

ul im

perf

ect

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

117

Con

junc

tivul

mai

mul

t ca

perf

ect

. .

. .

. .

. .

. .

11

9 C

onco

rdanţa

tim

puril

or la

con

junc

tiv .

. .

. .

. .

.

120

Rec

apitu

lare

: con

cord

anţa

tim

puril

or la

con

junc

tiv .

12

2 A

tracţ

ia m

odur

ilor ş

i a ti

mpu

rilor

. .

. .

. .

. .

. .

12

4 Pe

rioad

a ip

otet

ică

(“se

” co

ndiţi

onal

) .

. .

. .

. .

.

124

Vor

bire

a di

rectă şi

vor

bire

a in

dire

ctă

. .

. .

. .

. .

12

7 M

odul

impe

rativ

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

128

Mod

urile

nep

erso

nale

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

13

1 M

odul

infin

itiv

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

13

2 V

erbe

le d

e si

mţ

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

134

Mod

ul g

erun

ziu

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

135

M

odul

par

ticip

iu.

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

13

6 Ex

pres

ii ve

rbal

e .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

13

7 A

dver

bul

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

13

8 N

egaţ

ia “

no”

/ “no

n” .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

14

0 D

ubla

neg

aţie

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

14

0 G

rade

le d

e co

mpa

raţie

ale

adv

erbu

lui

. .

. .

. .

. .

141

C

onju

ncţia

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

143

Inte

rjecţia

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

14

4

160

Lasz

lo A

lexa

ndru

II

I. T

AB

EL

E F

INA

LE

DE

SIN

TE

TIZ

AR

E .

. .

. .

. .

14

5 D

ifere

nţe

de f

olos

ire î

ntre

per

fect

ul c

ompu

s şi

per

fect

ul

sim

plu

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

14

5 Pr

onum

ele

rela

tiv –

sche

mă

gene

rală

. .

. .

. .

. .

. .

. .

14

6 G

rade

le d

e co

mpa

raţie

ale

adj

ectiv

ului

. .

. .

. .

. .

. .

.

147

Mod

el d

e co

njug

are:

ver

bul a

uxili

ar “

esse

re”.

. .

. .

. .

. .

14

8 M

odel

de

conj

ugar

e: v

erbu

l aux

iliar

“av

ere”

. .

. .

. .

. .

14

9 M

odel

de

conj

ugar

e: v

erbu

l “ca

ntar

e” .

. .

. .

. .

. .

. .

.

151

Mod

el d

e co

njug

are:

ver

bul “

cred

ere”

. .

. .

. .

. .

. .

. .

15

2 M

odel

de

conj

ugar

e: v

erbu

l “pa

rtire

”. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

154

Bib

liogr

afie

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

. .

.

156