NC

ICLO

P E

DI C

A

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

1998

www.dacoromanica.ro

CONSTAN TIN C. GIURESCUProfesor la Unlversitatea din Buouresti

ISTORIAROMÁNILOR

III

PARTEA A DOUA

DELA MOARTEA LUI MIHAIVITEAZUL PANA LA SFAR-SITUL EPOCEI FANARIOTE

(1601-1821).

Cu 90 figuri In text si 3 iiiirii afará din text

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTABIJCURESTI 1946

www.dacoromanica.ro

P RE FATA

Volumul de faCei cuprinde descrierea instituOilor si a culturiiromeinesti in reistimpul dintre moartea lui Mihai Viteazul si sfar-situl epocei fanariote. Pentru o suma din aceste instituOi si fenomeneculturale, este prima incereare de sin.tezá care se face in istorio-gratia noastra. Lipsind monografille, a trebuit irisa, in multe locuri,sa stabilesc chiar faptele, seí insist asupra detaliilor, sei precizezintelesul termenilor, set' definesc dreettorii, dari, fornzacii militare,etc. Dar daca' am adus o serie de contribufii noi, imi dau seanzatotusi di mai sunt multe, foarte multe chiar, de adaos, mai alesIn ce priveste Transilvania; aceasta parte a peimcintului romeinescofera, sub raportul institzgional, un cámp intins de activitate istorio-graf iei romeine.

Sper 'lusa ca am izbutit sa dau cadrul general de desvoltare, safac vizibile liniile mari ale evolutiei. Voiu fi multymit daca cititorulva putea sa-si dea seama de complexitatea adeseori nebanuita avechii societari romeinesti si de realizarile adeseori subestimateale ei, in diferitele domenii de activitate. Cateva din aceaste realizari,ca tiparul fi istoriografia, constitue titluri de mei ndrie pentru neamulnostru : ele ii asigura un loc de seamei in pie* culturala a S ud-Estului Europei.

Un indreptar precios mi-au fost tot timpul studiile de caractersocial ale parintelui meu, pe care le-am republicat in 1943. M'amfolosit de asemenea, in ce priveste organizarea financiara, de o seriede documente inedite copiate de scumpul disparut la Academia Ro-mana si Arhivele Statului. ,,S'i m'am silit iarasi, tot timpul, sa ramanIn spiritul lui, sei-i respect metoda, evita nd exagerarile sovine ca sigeneralizarile pripite.

www.dacoromanica.ro

Din ilustraiiile volumului de Mil, o Ensenznatti parte mi-a lostpusii la dispoz4ie, in nzod gratios, de urnzeitoarele institutii fi per-soane: Ministerul Informatiilor, prin Directia Propagandei fiO. N. T. (fig. 3, 4, 18, 39, 43, 51) ; Comisia Monumentelor Is-torice (fig. 2, 5, 8, 9, 10, 12, 13, 15, 16, 17, 19, 21, 23 26, 35 38,40-42 44-45, 50, 52-53, 57-58, 60-90) ; Muzeul Militar(fig. nr. 1, 20, 22, 46-47, 49) ; Profesor universitar Tr. Vuia(fig. nr. 14) ; Profesor C. Moisil, membru corespondent alAcademiei Române (fig. nr. 27 34), Consilier de AmbasadilMarcel Romanescu (fig. nr. 6, 7, 48) fi G. Nicolaiassa, dela sectiade manuscrise a Academiei Romeine (fig. nr. 54, 55-56, 59).Rog pe conduceitorii institutiilor amintite, pe colaboratorii acestora-fi-mi fac o pliícutei datorie amintind numele D-lor Victor BM"-tulescu fi Anton Velcu - precum fi toate persoanele de mai sus seiprimeascei Encei °data viile mele mulfumiri. Mulfumesc de asemeneaceilduros Donznului C. Nicolaescu-Plop§or, Directorul secfiei oltenea Institutului de Istorie Nationalii din Bucurefti, pentru informa(iiledate cu privire la identificarea punctelor de ()anal numite de MihaiCantacuzino « Ciolpanul», fi «Zdegladeta» precum fi Domnului G.Ionescu, asistent universitar, pentru osteneala ce fi-a dat de aalceitui indicele dela finele acestui volum.

Am adaos un numar de trei häri pentru localizarea faptelorpovestite.

Datele sunt dupei stilul nou, afarei de acelea ale documentelorfi tipeiriturilor interne care au fost agate afa cum se aflei trecutede diacii fi tipografii respectivi, tidied dupe't stilul vechiu

Bucuresti, Dechemyrie 1946. CONSTANTIN C. GlURESCU

PREP kTA

www.dacoromanica.ro

DONNIA

Chiar En epoca fanariotef Dom-nul si-a pastrat Entreaga putereEn interiorul ;drii fag de su-pusii scii.

Evolutia domniei, In veactrile XVII §i XVIII, e determinatade raporturile fag de Turci. Cu cat supunerea fata de ace§tia seaccentuiaza, cu atat e mai mare §i amestecul lor In ce prive§techestiunile In legatura cu Domnia. In vremea Fanariotilor, acestamestec atinge maximum, &and uneori impresia ca Domnia esocotita doar ca o demnitate superioara turca, treaptä ultima aunui «cursus honorum», cea imediat inferioara fiind demnitateamarelui dragoman. In realitate, §i In aceasta epoca de totalaInfeodare, politicä' §i militara, fata de Turci, Domnul I§i pastreaza'intreaga putere in interiorul teirii, fata de supu§ii sai, sub raportuladministrativ, juridic §i financiar; el are §i dreptul de a condamnala moarte, pentru crime (vezi vol. II, editia a patra, p. 357-365);and e vorba sa se aplice o asemenea pedeapsa unui boier, per truo crimei politica', atunci e necesara Insa §i aprobarea Inaltei Porti.

Alegerea §i confirmarea Domnului. Numirea lui. In veacul alXVII-lea, Domnul e Inca ales uneori, de Care boieri; acesta ecazul, de pildá, al lui Radu erban., Constantin erban §.1 Con-stantin Brancoveanu In Muntenia, al lui Miron Barnowski §i Di-mitrie Cantemir In Moldova. Alegerea are loo indatei dupd moarteadomnului precedent, Inainte ca trupul acestuia sa fie lnmormantat.Pentru ca ea fa fie valabila Insa, pentru ca cel ales sa poata In-Vadevar domni, e necesara confirmarea Portii. Daca aceasta o

www.dacoromanica.ro

452 DOMNIA

refuzä, alegerea rämäne nula: e cazul cu Dimitrie Cantemir, In1.693, dupä moartea tatälul säu, sau cu Miron Barn.owski In 1633,care nu numai cg nu e confirmat, dar, chemat la Stambul, e exe-cutat sub Invinuirea de trädare.

Dar alegerea e o procedurà exceptionalà In veacul al XVII-lea§i complet ie§ità din uz In al XVIII-lea. Procedura normalà enumirea deadreptul de cätre Poartà. Pentru a o obtine, candidatultrebue &Ai dispue de rela0i cu inaltii demnitari sau cum li sespunea obi§nuit cu u meghistanii» Portii, eventual chiar cu fa-milia Sultanului, §i de bani pentru a pläti sumele §.1 darurile pre-vaute intr'o atare 1mprejurare; un alt element folositor darnu intotdeauna neapärat necesar, ca In epoca veche era inru-direa cu fo§tii domni. Dintre demnitarii turci, cuvânt greu, foarteadesea hotärltor, avea, la numire, marele vizir; insemnati erau deasemenea loctiitorul sau che haia lui, apoi marele tefterdar sauministrul de final*, reis-effendi sau cancelarul, corespunzänd lo-gorátului nostril, cdzlar-aga adicä "päzitorul haremului, silihtarulsail spatarul §i, uneori, In veacul al XVIII-lea, capudan-bafa saumarele amiral Din familia Sultanului, influentä mai mare aremama sa, Sultana Valide.

Numirea se face de cdtre Sultan, pe temeiul In genere aunei propuneri serse ce i se prezintä de cätre Marele Vizir. Dacdaceastä propunere este agreiatà formula obi§nuità, Inteunatare caz, e u ail se faca precum s'a zis mai sus » atunci candidatul,incuno§tiintat, se prezin.tà la acesta din urmä care li dä sfaturiasupra felului cum trebue EA se poarte ca Domn §i 11 Imbrac5 apoicu un caftan de pret. Urmeaz6 o vizità la chehaia Vizirului care11 trateag cu cafea §i §erbet; dui:4 aceea, cälare pe un cal frumoslmpodobit ce i-a fost adus de marele imbrohor sau päzitorul graj-durilor impäräte§ti, Domnul se duce la Patriarhie, in cartierulFanarului; Intämpinat cu solemnitate de Patriarhl el ascultàslujba, e uns cu sfântul mir §i se intoarce apoi la re§edinta sa dinora § unde prime§te feliciarile capului bisericii, acelea mai In-totdeauna unite cu diverse rugäminti §i propuneri de serviciiale rudelor §i cun.o§tintelor sale precum §i felicitärile reprezentan-tilor diplomatici.

Dupà ce a platit jurratate din pe,scheful adica darul in banipentru n.umire, Domnului i se trimit, cu alai mare, insemnele

www.dacoromanica.ro

NUMIREA DOMNULUI 453

demnitatii sale adica cele dou'd tuiuri sau cozi de cal (vez; fig. 1)precum i sangeacul sati steagul, acesta din urma adus de mira-lem-aga, Insola de muzica turceasca, numita tabulhana. Dupa ce

-

;14..,g

Fig. I. Tuiuri s, insemne ale puterli si ale rangului ierar-hic la Turci. Un tutti se compune din parul unei coade decal fixat pe o prAjinl terminata printr'o ~tulle de metalaura. In partea superloari, pArul e Impletit In cinc' vite ;In partea inferloari, e liber. NumArui tuiurilor arate rangulierarhic al posesorului respectiv. Marele vizir avea treltuiuri, Domnil Munteniet si Moldovei precum si PrincipliTransilvaniei Ole doul. De ad i expresia : s pasa Cu trel

vrand sá lnsemne personagiu foarte important,foarte puternic.

a platit toti banii pevchevului vi vi-a oranduit toate treburile laStambul, Domnul cere, prin chehaia Vizirului, sà" fie primit deSultan, spre a °Mine dela acesta voia sá plece In tara. In ziva

www.dacoromanica.ro

454 DOMNIA

audientei de obiceiu Dumineca sau Martia Domnul vine laPalat; aci muhzur-aga sau reprezentantul ienicerilor pe Iânga. ma-rele Vizir, li aseaza pe cap, cuca, o caciula de forma speciala,Impodobita cu un. surguciu de pene de strut; marele tefterdar 11imbraca cu un caftan de pret, dand si boierilor 27 de caftane devaloare mai mica; apoi doi capugibuFi sau mari portan, 11 introducpe Domn la Sultan, tinandu-1 de brat si obligandu-1 sa se inclinede trei ori Ong la pamAnt: la pragul odaii, la al treilea si la alsaselea pas. Sultanul prin intermediul marelui Vizir spunenoului numit ce asteapta dela el si-1 Indeamna Ali faca datoria,la care Domnul raspunde daca stie turceste direct, dacà nuprin talmaciu, fagaduind sa puje toate puterile sale in slujba Im-paratului. Iese, apoi, cu acelasi ceremonial; Incaleca un cal arapescsplendid impodobit, avAnd la sea, in dreapta, topuzul sau buz-duganul (vezi fig. 2) iar in stAnga, sabia si, dupa ce pleaca maiIntai vizirul, pe care-1 saluta, porneste, insotit de o garda de onoareturceasca de « peici* si a akkiulahlii*, spre Patriarhie. Aci, intrandIn sfAntul lacas, scoate cuca din cap ; se face din nou slujba, dupacare Domnul, cu tot alaiul, strabate orasul, ca odinioara imparatiibizantini, mergbd spre locuinta sa. A doua zi reis-effendi litrimite diploma, scrisa cu aur, si-1 indeamna sa porneasca nein-tOrziat spre tara, nefiind ingaduit sa mai zaboveasca in Stam-bul, dupa audienta la Sultan, mai mult de o saptam&nä. Plecareaspre Bucuresti sau Iasi se face iarasi cu alai mare ; printreinsotitori sunt o serie de dregatori si soldati turci; conacele suntstiute; drumul dureaza destul de mult patru saptamâni inmedie pentru Bucuresti, cinci pentru Iasi din cauza incetineliiCu care merge toata aceasta multime de demnitari, rude, prieteni,cunoscuti ce insotesc, cu carele si bagajele lor, pe noul stäpan sifamilia acestuia. Pe drum, se adauga convoiului si diferiti boieridin tara care se grabesc sa iasa inaintea Domnului. TrecereaDunarii cu « corabii domnesti*,.dupa cum ne spune o descrieredin epoca fanariota se face de obiceiu la Giurgiu, pentru Domniimunteni si la Galati pentru cei moldoveni. Ajlmsi in apropiereacapitalei, si anume la ,,S'anta, lAnga Iasi si la Vddirefti, deasupraBucurestilor, se face un popas de doua-trei zile spre a se orandui,In toate detaliile, alaiul de intrare in capitala. Ni s'au pastratcateva oranduieli de acestea, din epoca fanariota; ele sunt de o

www.dacoromanica.ro

Fig. 2. Buzduganul domnesc al lui Gheorghe Bibescu (1842-1848), aflator azi Inpalatul Bibescu dela Mogosoaia. Buzduganele vechi aveau, In genere, aceeasi forma;

cateodata, voevozil bateau Cu ele pe eel vinovati.

NUMIREA DOMNULITT 455

www.dacoromanica.ro

466 DOMNIA

minutiozitate deosebita. Dupa slujba bisericeasca la Ia§i ea seface la Sftuatul Nicolae Domnesc, ctitoria lui stefan cel Mare, laBucure§ti in Mewl dela Curtea Veche, ctitoria lui Mircea Ciobanul,

are loo instalarea In scaun, la Curtea domneasca. Demnitarulturc venit dela Stambul special pentru aceasta, numit iskemneagasi adica eprefectul tronului », Inmaneaza decretul de numire(« hiukmfermani ») lui divan-effendisi, tot turc §i el, dar in slujbaDomnului, ca dregator permanent, care-1 cite§te cu glas tare (veli-glas) In divan. Dupa lecturá, boierii striga: « sa se Implineascaporunca Imparatului * lar iskemne-agasi imbracä pe Domn cucaftan §i-1 a§eaza pe tron. In acest moment, se slobozesc tunurileiar cei prezenti aclama. Mitropolitul tine o cuvantare ocazionala,Cu urari §i saruta mana Domnului care li raspunde in acelaqichip. Vin apoi pe rand episcopii, marii dregatori, cei de rangul aldoilea §i al treilea, comandantii militari, negutatorii §i locuitoriimai de frunte ai capitalei; toti ace§tia saruta mana, iar cei dincategoriile mai joase, §i haina. ()data star§ita ceremonia, incepeefectiv domnia cea noua, cu onorurile §i foloasele, dar nu maiputin ou grijile, nevoile §i riscurile 6. Aceste riscuri sunt, In genere,atat de mari, In cat, nu odata, boierii pregeta sau refuza chiar saprinaeasca stralucita situatie. E cunoscuta, In aceasta privintä,lunga ezitare a lui Constantin Brancoveanu; Neculce poveste§teca Alexandru Mavrocordat Exaporitul, cand a aflat ea fiul sauNicolae, a fost nurait domn al Moldovei (1709), « au §i Inceput aplangere §i a-§i da palme peste obraz §i a-§i smulge parul din cap§i din barba §i a blastema pre fiul sau caci au primit domnia §ia zicere cà din ceasul acesta este casa lui stinsa, de vreme ce s'auamestecat fiul san la domnie » (vezi §i fig. 3). Date fiind acesteriscuri, intelegem dece cronicile mentioneaza printre motivele carefac pe unii boieri sa se gandeasca la domnie, §i pe acela ea n'au« feciori » sau « coconi », deci urma§i care fa le imparta§eascaeventual sfar§itul ran. Cand logorátul Gheorghe tef an, trimis insolie la principele Transilvaniei, Rakoczy al II-lea, se Intelege cuacesta ca sa-1 rastoarne din scaun pe Vasile Lupu, el o face, Intrealtele, §i fiindca riscurile urmau sa-1 priveasca exclusiv. MironCostin o spune lanaurit: « §i prilejise ti sol unul ca acela care, nea-odnd coconi, de atunci luase gdnd spre domnie ». Dupa mazilirea luiGheorghe Duca (1673), boierii au vrut sá aleaga pe Ilie Sturza ;

www.dacoromanica.ro

acesta Insà ne area' cronica milcar cd n' au cund feciori,n'au primit... domnia *. La noi, suprema demnitate, ca i toatedemnit4ile politice de altfel, n'au fost nicicând lipsite de primejdii.

Fig. 3.- Alexandru Mavrocordat Exaporitul. Portret contimporan In Met,In colectla C. Gane, BucureW.

« Pephe§ul » care se plae§te la numirea In domnie depindedupg expresia lui Dimitrie Cantemir u de l'acomia vizirului FAde amb4ia candidatului n. Normal, el este, la Inceputul veaculuial XVIII-lea, de 300.000 lei adica 600 de pungi. La numireade fapt confirmarea lui Constantin BrAncoveanu care fuseseales de tail, s'a plait, dup'd un raport francez contimporan, datat

NUMIREA DOMNULUI 467

«

..¡,,kkkApM4.:(1.

www.dacoromanica.ro

468 DOMNIA

6 Dechemvrie 1688, suma de 400 de pungi, dintre care 200rului, 100 tefterdarului, 50 chihaiei Vizirului, lar restul dregato-rilor marunli si pentru cheltuielile de drum. Radu Leon zisStridie plateste potrivit marturiei bine informatului englezRycaut, autorul unei descrieri a Imperiului Otoman nu maiputin de 800 de pungi adicä. 400.000 lei.

Ca rang ierarhic real fata de Poarta, Domnul Munteniei esuperior, in veacul al XVIII-lea, Domnului Moldovei, desi formalambii au dreptul la -aceleasi insemne si la acelasi ceremonial. 0relatie turceasca dela mijlocul acestui secol, echivaleazd' pe celdintai Cu un « vizir o iar pe cel de al doilea numai cu un « beyler-bey ». Diferentierea a fost se pare, determinata de situatia econo-mica superioara a Munteniei ale carei venituri fiind mai mari,haraciul era si el mai ridicat lar darurile mai bogate. Domniifanarioti transferati din Moldova in Muntenia socoteau aceasta cao avansare; invers, trecerea dela Bucuresti la Iasi era considerataca o retrogradare.

Haraciul. Una din grijile cele mai de seamä ale Domnulin nounumit este plata la timp a haraciului. Prin haraciu se intelegeaa-tat suma in bani cat çi produsele in natural care se trimeteauanual, la numite date, la Poarta. Suma variaza; ea este mai marepentru Tara Romaneasca decat pentru Moldova si merge, in ge-nere, crescand. Pela 1664, cand Içi alcatuieste Rycaut scrierea,folosindu-se in ce priveste tarile noastre, de informatiile e uneipersoane care fusese voevod mai multi ani » atat la Iasi cat si laBucuresti banuim ea e vorba de Gheorghe Ghica Moldovatrimetea anual urmatoarele: Sultanului, 120 de pungi, 10.000 ocä.de ceara, 10.000 °ea de miere, si o cantitate de piei, apoi 600 decantare de seu si 1330 oca de ceara pentru nevoile Arsenalului si500 de bucati de e canava » pentru hainele çi camasile robilor delagalere. Vizirul primea 10 pungi çi blani de samur pentru o hainä,chihaia Vizirului çi tefterdarul, cate o punga. Dar Rycaut adaoga:sub diferite pretexte si motive, cheltuieli de calatorie, etc., Mol-dova mai da anual incd °data' /And la de cloud ori (delta. La aceiasidata, Muntenia platea: Sultanului 260 pungi, 1.5.000 oca. de miere,9000 oca de ceara; Marelui Vizir, 10 pungi si o haina de samur,chihaiei acestuia çi tefterdarului, cate o punga si o haina de samur,iar lui cazlar aga 12.000 de aspri.

www.dacoromanica.ro

HARACIUL 469

Printre o pretextele » la care se refera Rycaut si care, cumafirma el, dublau sau chiar triplau haraciul, era, in primul rand,peschesul care se trimetea cu prilejul Bairamului sau al Pasteluiturcesc. Dimitrie Cantemir ne da pentru Moldova o lista completasi sugestiva a sumelor ce se plateau cu acest prilej: sultanul primea12.500 de imperiali adica de lei, talerul imperial fiind egal cu leul,si douà Mani, una de samur, pretuind 1.500 de imperiali si altade ras. Sultana Valide 5.000 de imperiali si o blana de ras. Apoi,pentru ceara lumanärilor dela palatul imparatesc 6000 de impe-riali iar pentru seul necesar Arsenalului 12.000 de imperiali. Vi-zirul primea 5000 de imperiali si o blanä de samur foarte scumpa,chihaia acestuia si cazlar aga cate 2500 de imperiali si o blana desamur, tefterdarul 1500 de imperiali, reis-effendi 500 de imperialisi amandoi, iar cate o blana de samur. Celelalte daruri care sedau dregatorilor dela curtea Sultanului si aceea a Vizirului, daruricons-Land in blani de samur mai ieftine numite paced, apoi in stofe,matasuri si bani, totalizeaza si ele q aproape 40.000 de imperiali ».Cifrele date de Cantemir par intrucatva exagerate. Inteadevar,In ce priveste Muntenia, condica vistieriei lui Brâncoveanu dasuma de 33.296 talen i pentru Bairamul din 1694 si 36.796 pentruanul 1695; si deobiceiu, Muntenia platea, in toate Imprejurarile,mai mult cleat, Moldova.

Alte imprejurari in care se trimeteau daruri in bani, stofe sigiuvaeruri, erau: la urcarea pe tron a unui nou Sultan, la eveni-mentele din familia acestuia (nasterea unui fiu, circumciziunea lui,nunta, etc.), la trecerea prin %ail a Sultanului sau a unui maredemnitar, la intalnirea Domnului cu Sultanul sau Vizirul, etc.

In haraciu se mai cuprindea s'i un numar de cai vestiti prinrasa lor (vezi vol. I, editia a patra, p. 7) si de pirili, acestia dinlima servind la vanatoare. 0 insemnare polona din 1532 ne spun.eea Domnul Moldovei da anual Sultanului si la doi mari demnitariturci 32 de cai si anume 20 la Sfântul Gheorghe si 12 toamna.lar un firman din 13 August 1564, adresat lui Petru voevod cel`Mar din Tara Romaneasca, certifica aducerea a « opt cal » care« potrivit unui vechiu obiceiu » aunt trimisi la malta Poarta.Francezul Fourquevaulx da, pen.tru Moldova, in relatia sa decalatorie alcatuita in 1585, numarul de 60 de cai. In ce privestesoimii se trimeteau ,nu numai soimi propriu zisi, dar si coroi

www.dacoromanica.ro

460 DOMNIA

balabani, soiuri Inrudite cu §oimii izvoarele ne indica cifredeosebite. Insemn.area polon.6 amintita mai BUS vorbe§te de 16§oimi, Reichersdorff, un autor sas caruia i se datore§te o descrierea Moldovei, tipärita in 1541, de 300, ceea ce cred ca-i o exagerare,Fourquevaulx de 50, Dimitrie Cantemir de 24, iar un ordin dom-.nesc, din 7/18 Maiu 1792, catre vatafii de plaiuri din Muntenia,prevede 21 de bucati In total. Dar, adauga Domnul, <(sa gase§ti§oimi frumo§i... s'a nu fie niscareva ciurele ». Vanatoarea cu §oimi,mult pretuita In evul mediu §i. chiar in epoca moderna ea existaInca i azi In unele parti ale Ragritului: in Arabia, in Turkestan,In Asia Centrara se practica i de voevozii no§tri. Astfel, peranga §oimii destinati Sultanului, Mihai Sutzu cere, prin ordinuldin 7 /18 Mai 1792 i un altul posterior cu douà zile, i cativa,deosebit, pentru « trebuinta » sa.

Dar In afara de ce se dadea regulat Sultanului, familiei acestuia,Marelui Vizir §i celorlarti demnitari dela Poarta, Domnii no§trimai trimeteau ocazional diferite daruri sau perhe§uri §i altor pu-ternici ai zilei. Astfel era, In primul rand, Hanul teiteiresc, veneauapoi diferiti pa§i dela hotare, futre care cel mai influent era Pacade Silistra.

Indatoririle militare §i de aprovizionare. O alta obligatie esen-tiara a Domnilor no§tri Uta de Poarta era aceea a ajutorului mili-tar. Cand aveau loe expeditiuni in regiunile In.vecinate tararnoastre, In Polonia, In Ungaria stapanita de Imperiali, In. Tran-silvania sau In Bugeac, ei trebuiau sa participe cu oastea, aducan.dfiecare cateva mii de oameni. Rycaut dà cifra de 7-8000 de osta§ide domn; alte izvoare aratá mai putini.

Cateodata se trimeteau cai pentru o§tire: a§a se intampla subGheorghe stefan, In Moldova; intr'un hrisov din 156, Martie 12,domnul aratá ca a primit dela Apostolache parcálabul de Orhei« §ase cai suri buni... cari cai i-am dat i Domnia noastra la tre-buinta imparateasca, cand ni s'a cerut dela Imparatul otomanSultan Mahomet o oarecare suma de cai pentru trebuinta o§tirei ».Condica vistieriei lui Brancoveanu mentioneaza In mai multe rail-duri sute de cai trimi§i, pentru nevoile Imparatiei, la Belgradla Adrian.opol. Cronica tradusa de Alexandru Amiras ne arataea ca in anul 1717, Turcii, facand « oaste asupra Nemtilor, laBelgrad, care cetate este scaunul Serbiei,... câi cai i-au trebuit

www.dacoromanica.ro

de trasul puOilor, i-au luat dela Domnul Moldovei, cum 0... anultrecut luase altele ce... au trebuit ».

Tot In sarcina Domnilor erau unele lucriiri de geniu, precumconstruirea de poduri peste Dunäre si Nistru si reparatiunile decetiiti (la Oceacov, Hotin., Tighina, Adakale (vezi fig. 4), etc.),materialele necesare fiind procurate si transportate prin mijloa-

INDATORIRILE MILITARE 461

Fig. 4. Ostrovul Ada-Kale .; numele Inseamna, In romineste: Insula cetatil s,deoarece Turcii au construit ad o cetate ale carel ruine se mal pot vedea

sI astazt. In stanga, malul romInesc.

cele noastre. In sfärsit se adAuga aprovizionarea armatelor turcestidin cetätile raialelor sau aflate In expeditie In regiunile mentio-nate mai sus; li se trimeteau cereale (grail, orz, oväz), filind, unt,miere, aceste provizii purtau numele generic de zaherea; se tri-meteau deasemenea cirezi de vite. Sub Brancoveanu, de pildä, setrimit In mai multe randuri care cu zaherea si cirezi de boi laBelgrad; sub stefan Cantacuzino, urmasul Bali, se trimit o mie decare si cal, cu capitani ispravnici, dupà contemporanul Del

,..11..,.:.::.,','.:f.t",.?:.:'

-'.,.,;

www.dacoromanica.ro

A62 DOMNIA

Chiaro, mai mult inert: cloud mii de care cu cdte patru boj tocmaiIn Moreea sau Peloponez. O mArturie turceasc6 dela mijlocul vea-cului al XVIII-lea evalueaz6 la « peste §ase mii de care », Contri-butia ambelor Principate in ce prive0e transportul zaherelei,munitillor i bagajelor armatei. Costul zaherelei cAt i costul ma-terialelor necesare constructiilor sau reparatiilor militare se sceideaIn mod obi§nuit din cifra haraciului.

Nu mai putin insemnatà era obligatia aprovizion'drii Constan-tinopolului 0 a curtii Sultanului cu diferite produse. Dela noise trimeteau, in primul rând, cite i oi; ni s'a p4strat astfelo insemnare din 15 Mai 1.591 aratând c6 s'a cump6rat la aceadata de catre « casapii i gelepii » din Moldova 41.356 de oi630 boi i s'au ilcut formele sau, ca sà intrebuingm chiar expresiadocumentului, « s'a luat pecetluità » pentru exportul acestor can-titati « prin chela din Isaccea 0 pe la Foc§ani ». Se trimetea apoimiere §i ceard, unt, grit' ne precum i material lemnos pentru construe-tia corniilor. Bine inIeles, toate contra platà; neexistAnd insä" oconcurent6 serioasà, realà, §i cump5.1.6torii beneficiind de influ-enta politic6, preturile se resimteau, fiind, in genere, sub celenormale. CantitAtile de produse care se aduceau din Värile noastreerau a§a de insemnate, incAt o intrerupere a exportului dincauza rkboiului, de pildà, sau a unei ràscoale, cum a fost in timpullui Mihai Viteazul provoca serioase perturbatiuni in aprovizio-narea Constantinopolului. Pe drept cuvilnt li se spuneaRomâne, in secolele XVI-XVIII, c'd sun.t « chelerul » sau « c6marade provizii* a Impailtiei.

Mucarerul mare i ce! mic. In a doua jum6tate a secolului alXVI-lea, §i ariume, potrivit aràfärii cronicarilor, dupà moartealui Ioan Vodà cel Viteaz in Moldova (1574) 0 in timpul domnieilui Mihnea Turcitul in Muntenia (1577-1583 0 1585-1591), seintroduce de &Are Turci obiceiul confirmdrii Domnilor dupd treiani. Pentru a obtine aceastg. confirmare numit6 mucarer ei

trebue s plsáteasc6 o sum6 importantà, care, la inceputul veaculuial XVIII-lea, egaleazd suma pleititd la numire. Cu timpul, in afarade confirmarea la trei ani care cap6t6 numele de mucarerulmare se introduce 0 o confirmare anuald , mucarerul mic. Pevremea lui Dimitrie Cantemir, pentru obtinerea lui, se däidea25.000 de talen, In timp ce mucarerul mare costa 54.000.

www.dacoromanica.ro

CAPICHIHAIELELE 463

Dar In afarà de sumele platite pentru confirmare, se reja In

a doua junatate a veacului al XVII-lea, si indatorirea ca Domniisä vie, cu prilejul mucarerului mare, In persoand la Poarta, «84särute mAna Impäratului*; prima datà cänd gäsim mentionatacest obiceiu e in 1551 si se refera la Moldova. Era, de fapt, unmijloc de a se asigura de fidelitatea Domnului, un mijloc de apreintämpina eventuale treceri de partea dusmanilor. In 1657, secere Domnilor sá se conformeze acestei Indatoriri; atät Gheorghetefan at si Constantin erban Basarab se tem Ina' s'o faca din

cauza legälurilor cu Gheorghe Rákoczy II (vezi vol. III, 1, editiaa doua, p. 109); urmarea e cd isi pierd amândoi scaunul. AntonieVodä din Popesti vine la Stambul, dupà trei ani, in 1672; uneori,and Domnii, prin atitudinea lor, nu dädeau loo la nicio lAnuian.,erau dispensati de a se mai prezenta in persoanä; e cazul luiGheorghe Duca, in 1676. Aceastä lndatorire nu s'a mentinutmultà vreme; dupà 1681, ea cade In desuetudine; cand, in 1703,BrAncoveanu e chemat, sub acest motiv, la Poarta, faptul are uncaracter exceptional si provoacä mari temen.

Un alt mijloc de a se asigura de fidelitatea Domnilor, suntostatecii. Se reintroduce, pe la jumatatea veacului al XVII-lea,vechiul obicgiu de a se opri la Poartä un membru al familiei Dom-nului, deobiceiu unul din copii. Vasile Lupu avea o fiica ostaticAla Stambul: ne-o spune un raport din 8 Iunie 1648. Nevasta luiRadu Leon, care plecase in tarä dupä sotul säu, e opritä pe drumsi adusä indärät. Iar unul din motivele care determina numireaIn 1683. a lui Dumitrascu Cantacuzino, este &Ali avea « casa 14

adica familia in Tarigrad.Raspunzgori de actele Domnilor aunt reprezentantii sau, cu

termenul consacrat turc, cap ichihaiele acestora la Pow.* In cazde rascoalà, ei plätesc Cu viata, duá de cazul and pot dovedinevinovätia lor. La inceput, a fost se pare un singur repre-zentant la Poartà, apoi s'a mai adaugat Ina' unul; In veacul alXVIII-lea, Intalnim si trei, patru, chiar si sase: unul dintre acestireprezentan.ti poartà titlul de bafcapichihaia; el e un personajfoarte important, ateodatä, ca in cazul lui Stavrache, mai im-portant deat insusi Domnul.

Sediul capichihaielor muntene se numea Vlah-sarai §i se aflaIn Fanar, in cartierul Tahtaminare, läng6 metohul Sfäntului Mor-

2

www.dacoromanica.ro

mAnt (vezi §i fig. 5). Acela al capichihaielor moldoVene, Bogdan-sarai, se Osea In cartierul Duraman, spre rasdrit de Kahrie Djami,

..

IGEOGiigOra tairigtifiCK05Y.4....F.,...k. ,.......1.......-e.;,.e..-.v.,.!: ,,,,,....... '. .....,,-;.., .......,}4. f.74.e....4,,. .4. ,: .. .ri .0,e... . ' . :,..., ..:- ,.....u.4.71,,,........i. A, 214,,.....24: :Ay. ,,........4.,.. .....,..2q...o........,..........4.....4.....7.,.t..,-f,.,.-i.....,..,...,:4, ....I...4.... ÷..,..,....:;.t:...., ..., 4..-.1.:..i..... g.....,...1...1...L3-.44,.....4...,.......3..,

.t.li:.:f;24...,,,,I,,..,,........,.: .r,..i.. 3Ze,41,....4..1.7.4.L:', if-,...........,..g.w.y.,q.?:.ig,:..,....._:.,:,t4...;,,,,:,..., ,

. ........r.,,,..p;...-,,,,:.!...o.,, 4.....3.,,3_,A..1,,,.....,- v,...t...!,..1..... ,..1(-I.3.tt....f,...4.....Aftv.33,04:-' 4.,,rfz, il"....77.:,..........C.f.. ph,..,,,),.:A.r.r-i.,,....,4,-........,,.,: t...2,...,. .17,k,....... fxli; .V....... ....Ì..4.4 .Y.,........t.., s4,.. 1A -...,... 44.,if..4.d..!..y.). -2-3.,, .4: e...i.,,,..4.-,... :,,......!..,..»,,,,,,....,... ....,...t.e.-X....3i.....x,...1--.....54-4

.. f3..Xx..2.0.4.....y.t.:3 .4.., -4,Am' 11. .,1

...,e4. .......f,,, ......,..41......4:;... ...2:'33.',0;..,...-4-7,13.-,,3A7... ...' 'ItAI:".....44....... 2i.,i,`,"...,rps;..-.,. .,-.A.2.,41....- ,,f,,...:1',..,....e,.,...4,.:...e.,fi.,..s.-....,..r4f-,...4......--....t,',..1.:,....:-....,,...........:,'... ......?.. - :"...:...4. .4..., fa....i......4A. p.... . 34-.3 3.',...,:',.3....7. .4 i

47.- .........-:-,s,-,...f.. ./......-....":..',.:j ....,,e-..f 4, ;.,:;....-:.-...,-,,,e4....1...,::,4`..,..r...e.4...,..7z:,.. i4.',....,....,..-7........,...y../..)....f ..,.:,,...:::.....:-...:.-...f.-..-.5.:.1.....,.....,... .,..7.:,1........,....e...,. 4,-;,1 ;...........,/,..?! ,. iar.........5,4.-..4...-'4,......,;.,..,......,......,...,...... -..::.,. 4....-...........,... ..4. ......4 ..... :.-....i.i..: ,.......,,..).:.:,.... .,...

!.........7....-.4....- ..4.,, .4..:. *I »......,1.A...., ...........,:.:...f.,.., 4,......,,..1.........0'.3',. . ,,...74.3.... .a.3 _;,......- ,,...3....L..... ?1i...' 4.,-,;3.:..43,1-;,..W.,-7A14-9,2--.1",e,

.k3.-9..4: , . ..., 3,, f . ,.. 3,4 ,.. 342.. ,f. -,. .., ,.. 4 ..,..,:-. . ..t...3-4:,.....,..3.,,..., 3 ;1,,....-%,/... ........ , ft....4... ...,...A...-4,....,...:. ,r,,....,.........,...r;..,:. ....:,..,,..,.............::::r....../..i.:... t p.,7,........,. .e.,..........:!,...,..4.C....:.,..rtz..., A ,......,...V,J....,...,..:1/..x.:-, ,..1.::,...:a..,ip....y,.......ir..44K...ii.'15..!.:',......,,,:-....-..c.:"...44.: .,........-.1'...!,....,,:';f,....,...-...- 4 ...-x.:. -,..........,.:.....i.--, -.A.t. .

..,.....,...:76.....fq,..-4,,ir.,.. .:,,,,./.4::.-4.!......,).........,:t ,...y.--,i.,,,,-;L..y.!-..ii. - .4,-,-4,- 3-:,' ' ' ' ' ' ' ' ''.33 ' -Y. .; '2.. - :.. .i.,....f.t., .. .7(..4..;:-,-,..:,,, .A....., ,--%-;;-4,.. ,-,4... ., -..t .----....i7., . ,,,,, . ,,,, .,-,'.._A_:4t -.no,. I... 4......, .S....,..., ....A..... ,......±,:,40,7.......7 ..4:.....: ..... - .. I

...4 4".1.4...1:: .1. . ;,,,..1,..41..t: ,.....?:,.....i.,, .:te,..;1.;...,-.4), ..,,,-.7,-....... 1.....: s,,.,,,,,:.....,. y..e./.1.4........1,.4....A.6.,-;.7:47,..-...,,,..k,. ......S....: ..,::','..... 3,,, ,-- 4.:,....,:i....;?.!, - hy/4.4r y.43.13.1.4".t1.3,4,,,,1 Z. ...33,ék. 1.413. X.,. ,,Aty. .,,,...........,..tw?... ...-....i,...., .,,..., ;i..;4_.

. ,...er 11. .----.. ....-f-^r-r -:-./.., -14,:r''''..i.71-.-).. ',"7-.. i .1 .17 1.'.; . t.'d pI-',4.4. fit

' n.... , . . . '4.),...,............6y: ,,.. .,,,.. _A,. ............... .1.:......t.....n,.......

: . , , ;,. . 4.....,. .: '. -, if.....;' _?..,,,,,,....,- ....,,,!.,e_...).. ,,,r ng...,....;. - .........,m :,.. ..,.........f.... t. ,,,,.,.. ,:...-41,', 9.,,,,,,,f k,.r.e...;.-..... a 4...,...p...Z. i......' .,..,:..,,, n 3. ,3,.... ,,,,1,,....1. Wt.:A ...,..,;,1, ,

fle.#.-.1.......:L. P.. :-,,' h,,-97%!-...:4!1,.......- ' - 1.1,.:,::-. 1.Z.:1,3-.4.,".

,...,,..64..7.21... ,....11 t.1..........,. ...,,,, .47,, ,,...... .,., 44. ...et. .;';/1., ,.., a , ,r; - .-.. , , v. , i

1 Mill).' 'Pr)ECiffrAI' '. 1 ' 'iFg C'e l(:;_i .. :I'

-

*At,I J. .

_ jit,"Zr

Fig. 5. Hrlsovul din 30 Nile 1798 prin care Voevodul Constantin Hangerlivinariciul domnesc a o suti de sate din judetele Romanati, Vlicea si Gorj

minAstirit Viah-Sarat din Tarlgrad care este si conac pentru oameni domnesti .-(copie fotogratiol In albumul d-lui Marcel RomanescU, Urme romtMeeti:la Slambul,

damn Academiel Romane In Mal 1932).

nu departe de palatul Imp6ratului Constantin Porfirogenetul.Astazi pe locul Bogdan-saraiului de altà datà, se mai aflà numairuinele micii biserici de fapt o capeld cuprinse odinioara fa

464 DOMNIA

......

Inchinl

www.dacoromanica.ro

A$EZARI LA STAMBUL 06

interiorul weird, precum §i ruinele unui zid puternics din pittlAcioplit6 gi cArknidä. Aci tràgeau Domnii iespeotivi an.d indatoLririle ii aduceau la Poart6. Dar pe Iânga aceste repdinte ofíciale,unii Domni mai aveau si casele lor, particuIare, qu'ate, deobiceiti;In imprejurimi. Astfel Mavrocordatii, Nicolae §i Ion, ti aveaulocuintele la o Arneiut Chioi, pe Bogaz», adicA pe Bosfor fli anumE

t Fig. 6. Casa familiel Scotian° din Fanar, rcoborttoare din Mavrodordati. Cladiredin secolul al XVII-lea, Mata In 1926 pentru a se lace o stradl. (Din albumul d-lul

,Marcel Romanescu, dAruit Academiei Romane).

pe malul european, la nord ae Constantinopol; Nicolae mai avbhun « sarai » sau o casa §.1 in Fanar (vezi fig.6). Tot la Arn6ut Chioise aflau §i locuiatele familiilor Sutzu, Moruzi §i. Callimachi; 6strada a acestei localitAtiYpoarta §i azi numele de « Sudzu ». er-ban Cantacuzino poseda un splendid palat la Curuceme, iara§i pémalul european -al Bosforului, In marginea Constantinopolului. IarDimitrie Cantemir i§i avea palatul chiar Iâng4 metohul Sfantului

e

www.dacoromanica.ro

466 DOMNIA

MorinAnt, In plin Fanar ; doar patru arcade au mai ramas dinvechea erädire (vezi fig. 7).

Principele Transilvaniei §i Poarta. Principele Transilvaniei era,In general, ales de dietà, adica de reprezentanVi u staturilor » saucategoriilor cu drepturi politice ale tarii ; uneori, dieta alegea, dehick pe candidatul propus de Poarta' (cazul lui Gabriel Béthlensau Mihai Apaffy 1); alteori, aceasta din urma 11 numea direct,cum s'a intiimplat cu stefan Bocskay. °data' ales, Princi'pele tre-buia Intocmai ca si Domn.ii nostri BA' obting conf irmarea dinpartea Sultanului; fara aceasta, actele lui nu erau valabile. Con-firmarea se obtinea atunci and nu erau ratiuni politice cares'o Impiedece platindu-se o anumita suma. Impreuna cu fir-manul de confirmare, i se trimeteau noului Principe si insemnelestäpanirii. In 1604, Boeskay primeste un steag, o sabie, un buzdu-gan, o diciulii domneascei, un caftan 0 doi cai; In 1685, Bunt pome-nite aceleasi insemne, afara Ins6 de buzdugan ; se adaug6 In schimbun u sceptru » (sá nu fie tot vechiul buzdugan?).

Haraciul, plätibil la Sfântul Dumitru, este, la Inceputul vea-cului al XVII-lea, de 15.000 de galbeni de aur sau 30.000 de talen;In 1658, el e urcat la 40.000 de galbeni sau 80.000 de talen. Pelanga haraciu si pentru o valoare egarà cu a acestuia, se dau, intoc-mai ca si In Muntenia si Moldova, si daruri; ele constau din bani,argint neUtut, vase de aur s'i de argint si soimi. In 1603, num6rul§oimilor este de zece perechi. Se dädeau daruri si In Imprejuariexceptionale, astfel, de pilda, and se latareau de atre Sultana§azisele athname sau privilegii constitutionale ; un astfel de darse urea, In 1636, la 40.000 de talen.

Intocmai ca si Domnii nostri, Principele Transilvaniei e obli-gat si la ajutor militar; el trimite oastea sa alaturi de aceea a Sul-tanului in expeditiile contra Habsburgilor, In Muntenia, In Mol-dova si In Crimeea chiar. Pentru anii 1612 si 1617, se dä cifra de15.000 de ostasi. .

Reprezentantul Principelui la Stambul e numit, ca si acela alDomnilor, capichihaia; el are o cancelarie, personal si un drago-man sau interpret. Sediul reprezentantului este In cartierul Balata;clAdirea e scutita de ddri si de obligalia incartiruirii; ea se bueurà§i de dreptul de azil pentru cei urmariti sau cei scapati din Inchi-sorile turce§ti.

www.dacoromanica.ro

le6IU nosamituou pony( pp 0413 91) 1n3gi v,svaleognuopi aoitualnd apron mired vim relitg :relrea 'ern ITtualtren al11111MT inj trimmed aTaulnu'L 11u

e

.'

f- ...www.dacoromanica.ro

468 DOmNIA

N'a fost Inc. cercetata in deaproape problema rangulai ierar-hic al Principilor Transilvaniei fa. de Domnii de çlincoace deCarpati. Se pare tug cel putin In unele cazuri ca ei erauu§or superiori acestora din urma. In lntalnirile dintre cei trei sta-panitori, contribuia la stabilirea dreptului de preseanta i varsta

valoarea personala precum §.1 imprejurarea politica in care seaflau.

Dupa ocuparea Transilvaniei de catre Austriaci §i dupamoartea lui Mihai Apaffy (1690), titlul de Principe trece asupraImparatului Austriei. Mai tarziu, prin decretul din 2 Noemvrie1765, acesta mai exact aceasta deoarece doihnea Maria The-reza tara la rangul de Mare Principat», devenind eainsa§i « Mare Principe al Transilvaniei». Situatia de drept ramaseapoi neschimbata pana la revolutia din 1848.

BIBLIOGRAFIEDomnia In veacurile XVII §i XVIII. 1. CONST. GIURESCIJ, Prefala volu-

mului Documente f i regeste privitoare la Constantin Brdncoveanu, Bucuregti,1907, L p. In 80; 2. MARCO BEZA, Urme romdnesti in rdsdritul ortodox, editiaa doua, Bucure§ti, 1937, 211 p. In 40; 3. CONST. C. GIURESCU, ,Rectificdrifi precizcIri la cronologia domniilor fanariote, In Rev. Ist. Rom., X (1940),p. 379-384; 4. H. GOLIMAS, Despre capuchehdile Moldovei gi poruncilePorgi cdtre Moldova pdnd la 1829, Iaqi 1943, 176 p. in 8°; 5. ALEXANDRUAL. BUZESCU, Domnia in Tdrile Romdne pdnd la 1866, Buct1re0i, (1943),336 p. in 8°.

Principele Transilvaniei. 6. GEORG MDLLER, Die Tiirkenherrschaft inSiebenbiirgen. Verfassungsrechtliches Verhältniss Siebenbiirgens zur Pforte1541-1688, Sibiu, 1923, 148 p. in 8°; 7. I. LUPAS, Osterreich iiber allesMarele Principat Transilvan potrivnic alipirii la regatul ungar, in Studit.Istorice, vol. IV, Sibiu, 1943, p. 163-172.

www.dacoromanica.ro

DRE GIT O RIME

Prin reforma lui ConstantinMavrocordat, dregdtoria, iar numosia, devine criteriul nobleiii.

Evolutia dregatoriilor in veacurile XVII i XVIII prezintaclouà aspecte caracteristice: pe de o parte inmulfirea lor, fie printi-datare de noi dregatorii, lie prin dublarea sau quadruplareacelor vechi, pe de alta parte, introducerea

DregAtoriile noi. In veacul al XVII-lea, dregatoriile de seamanoi infiintate sunt In num'ar redus. In Moldova, constaam pe.Scirdarul de Orhei §i pe Ban, iar dintre slujba§ii mai putin insem-nati, pe Ciohodar; in Muntenia, pe Clucerul de arie i pe 4.5"eir-

darul de mazili. Un loe deosebit ocupa Vornicul 'de Vrancea; de§iconstatat documentar In prima jumatate a secolului al XVII-lea,se pare totu§i 'ca el dateaza de mai lnainte. Siirdiiria de Orheiera o dregatorie de caracter militar. 6ardarul spune DimitrieCantemir are comanda cal6r4ilor din judetele Lapu§nei, Or-heiului i Sorocei i paze§te teritoriul dintre Prut, Nistrn r¿i Ba-sarabia (aceasta din urma tri int,elesul vechiu al cuvantului 1)contra navillirii Tatarilor dela Cram i din Bugeac ». In cali-tatea lui de pazitor al marginei, el avea straji dealungul Nistrului

spre Bugeac, sub comanda unor hotnogi cate unul In fie-care tinut ; dela ace§tia primea §tiri de ceea ce se petrecea la §ipeste hotare.

Sardaria .a fost infiintata In prima jumatate a veacului alXVII-lea; probabil spre sfar§itul acestei jumatati; nu putempreciza anul, pe baza materialului documentar cunoscut pAnaPrimul s'ardar de care ne vorbesc cronicile este Stefan Sardarul;

3n 1653 al panticipa la complotul impotriva lui Vasile upu. Hot-

www.dacoromanica.ro

470 D RE GILT 0 RULE

nogii, ca dregatori militari, existau de mai Inainte hula; ga'simastfel in 1592 pe un Marcu Bangui, hotnog ot volost (adicajudetul) Lapu§na ».

Cam 1n aceia§i vreme ca In Moldova, dregatoria de mareseirdar apare §i In Muntenia; in 1646 «Constandin ve! sardarviitorul domn Constantin *erban Basarab ridica o biserica pemo§ia sa dela Dobreni. Povestind participarea lui Matei Basarabla campania impotriva Tätarilor Nohai, In 1637, Miron Costinarata ea domnul muntean a venit numai pana lamarginea tariisale; qi de acolo au pornit un siirdar al sdu cu opti, eara el s'auf but bolnav i s'au Intors lnapoi ». Admitand ca marele cronicarmoldovean care scrie in 1675 nu a Intrebuintat aici termenulde sardar cu un lnteles generic, de comandant de oaste, aa curao face In alte locuri, ci a vrut sa desemneze chiar pe dregatorulrespectiv, rezulta ca särdaria exista deci In Muntenia In 1637

ca ea avea un caracter militar. Spre sfarOtul domniei luiban Cantacuzino, in 1688, o descriere a tarii i a curtii, Mouth'de calugarul catolic Del Monte, nume§te pe acest dregator sdr-darul de mazili, lntrucat era mai mare peste boierii care avuseseradregatorii. «Mai lnainte adauga Del Monte era o dregatoriede mare importanta, acuma Insa nu Insemneaza nimic ». Dio nisieFotino, care-0 alcatuie§te opera la Inceputul veacului al XIX-lea,tarziu a§a dar, afirma ea, initial, sardarul muntean avea subascultarea sa o brigada de calareti precum i salahorii i carelecu provizii ale o§tirii; era de asemenea mai mare peste menzilurisau pote i Ingrijitor al conacelor osta§e§ti. La finale epocii fa-nariote, sardarul ramane In* lntocmai ca multi altd dregatori,numai cu titlul i cu veniturile, fara vreo atributie efectiva.

In Moldova Intalnim pe seirdarul de mazili, ca un dregätordeosebit de sardar, in secolul al XVIII-lea. Dimitrie Cantemir pu-1aminte§te In « Descriptio Moldaviae » (1.716), de§i ln§ira o suma dedregatori, pang. la cei din clasa a III-a. Il gasim pe vremea luiGrigore al II-lea Ghica (1726-1733) cand, alaturi de Iordachisardarul, avand comanda asupra Lapu§nenilor, Orheienilor 1;.i So-rocenilor, apare in cronica lui Amiras, i «Lupul sardarul de ma-zili cu toi mazilii ».

Banul se constata' documentar in Moldova la Inceputul vea-cului al XVII-lea; un document din 18/28 Noemvrie 1642 po-

www.dacoromanica.ro

DREGATOREILE NOI 471

mene§te pe un «Patra§co banul... din zilele Ieremiei Voda »Moghila. Intr'un alt document, din 12/22 Iulie 1651, gasim peun «lije Smucilä postelnic, fe6orul lui Grigorie, nepot lui SavinSmucilä, biv ve! ban ». Se poate ca dregatoria A' fi fost Infiintatade Ieremia Moghila, dui:4 expeditia din Muntenia, Impotrivalui Mihai Viteazul; cert este Insa ea banul moldovean nu arenici pe departe insemnatatea celui muntean. Dregatoria ca§tigaIn importanta abia In a doua domnie a lui Antioh Cantemir(1705-1707); acesta-i fixeaza rangul ierarhic lndata dupa ma-rele spatar vi-i hotarkte ca venit cate un ban de fiecare drobde sare dela Ocnele Mari. In condica de lefi din 1776, vel banule trecut cu 2400 lei anual; el continua a fi inferior vel spataruluicare are 3000.

Ciohodarul era un dreg-0,0r nu de caracter public, ci personal,dintre aceia a§a dar care faceau servicii domestice Domnului.El avea grija de inclilgimintea acestuia gi a intregii Curti. Dimi-trie Cantemir adaoga amanuntul cà ciohodarului Ii erau subor-donati told cismarii din Ia§i. Documentele mentioneaza in veaculal XVIII-lea §i un corp de ciohodari, la curte; ei corespund ve-chilor aprozi. Domnul Ii trimite sa aduca la Indeplinire diferitehotariri sau sa le comunice celor interesati. Pentru deplasarealor, ei primesc o taxa corespunzand otreapadului » sau ciobo-telor » de mai Inainte (vezi §.1 vol. II, editia a patra, p. 391-2qi 393-4). Ciohodarii lnsoteau pe Doinn la festivitati. Astfel Inajunul Craciunului, cand el merge la slujba, In alaiu aunt §i« ciohodarii cu ba§ciohodar » ; ei stau In biserica «dinapoia ve!arma§ului §i a ve! u§erului »: amanuntele le lam din « Condica deobiceiuri» alcatuita la Ia§i In 1762. Un «Panaite Scordeli, chi-haiaoa de cihodari » adica loctiitorul gefului ciohodarilor, e amin-tit inteun zapis din 3 Iulie 1806, referitor la doua mo§ii dinOrhei.

Dela acest dreg5tor vine §i numele darii ciohodiírit pe care oplateau cismarii (vezi mai jos p. 682).

Clucerul de arie apare, cu acest nume, in Muntenia, in a douajumatate a veacului al XVII-lea; mai lnainte i se spunea jig-nicer; el avea grija de magaziile ca greine dela curtea domneasca.Insemn.atatea lui cre§te; cu prilejul reformei lui Constantin Ma-vrocordat, In noua Impartire pe care o da acesta dregatorilor,

www.dacoromanica.ro

472 DREGA.TORIILE

el este cuprins intre cei veli%i sau de clasa Intai, nouäsprezeceocupand, .in ordinea erarhica, ultimul loc.

In ce prive§te pe qetrar, adica pe ingrijitorul corturilor sau§etrelor o§tirii, de§i in hrisoavele domne§ti nu apare ca martordecat in secolul al XVII-lea, el exista de mai inainte ; prima men-Vune documentara cunoscuta noua este din 1523, când se amin--te§te un Radu Matil fetrar din Buice§ti.

Prima §tire cunoscuta azi despre vornicul de Vrancea este dintimpul lui Vasile Lupu. Intr'un act rara data, dar care pare a fi,din 1636, apare «vornicul Ilie de Vrancea ». Acest dregator, de-caracter administrativ, conducea ca subaltern al starostelui dePutna, izolata regiune a Vrancei. Nu e exclus ca el sà fie o amintire,-un ecou Intarziat, a vechilor vremuri de dinainte de intemeiereaPrincipatelor, cand Vrancea constituia o formaliune aparte, la.hotarul celor trei 1,6'14 romane§ti. Dimitrie Cantemir, ocupándu-sein oDescriptio Moldaviae » de « republica »Vrancei i de locuitoriiei, arata cà ace§tia din urma «platesc In fiecare an domnuluiun impozit anumit i hotarit, se conduc dupa legile lor i refuza.§i poruncile domnului §i pe judecatorii lui ». Daca afirmaVa re-feritoare la «legile » speciale ale Vrancenilor e, in parte, justifi-cata la Inceputul secolului al XIX-lea exista incà un oobiceiu

Vrancii » iar locuitorii §i-au pastrat pana astazi un regim pro-priu in ce prive0e drepturile asupra mo§iei, deosebit de regimulmopen.esc sau rdza§esc din restul tàrii, i drepturi speciale, recu-noscute de Mon.opol, asupra ocnei dela «Valea Särii » in schimbe mult exageratä cealalta afirmare asupra poruncilor §i judecä-torilor domne§ti.

In veacul al XVIII-lea, numarul dregatoriilor crqteSchimbändu-se prin reforma lui Constantin Mavrocordat,

-criteriul boieriei, hotärändu-se anume cà boier este cel ce are oslujba sau o dregatorie domneasca pana atunci stapanireamántului fusese criteriul nobleIei dându-se apoi lefi i scutiriacestor dregatori, se produce o adevarata naval spre slujbe.Fiecare dore§te sà ajunga inteun post, spre a intra in rándul« boierilor » qi a se bucura de avantajEle materiale respective.Domnii sunt nevoiti s'a sporeasca mereu numarul dregatoriilor.Un.ul din procedeele obi§nuite este impärtirea atribuVunilor: ceeacepana atunci facea un singur dregator, acum fac doi sau trei; ei

www.dacoromanica.ro

DUBLAREA D RE GATORIILOR 473

poara nume deosebite, in leggua cu atributia specialà1imitat4 ce le revine. Astfel de pild'ä, ceeace f'dcea, in veacurileXVXVII, niedginiceru/ cu subalternii lui, fac, la sfArsitul vea-.cului al XVIII-lea, trei dregAtori deosebild: Mataragiul (cel careline ligheanu11), I brictarul (cel ce toarnd apa din ibric 1) si Pe.,-.ehergi-bafa (cel care dà Domnului peschirul sau prosopul 86 seqtearg6).

Un alt procedeu a fost dublarea sau chiar quadruplarea dre-gätoriilor: e cazul vorniciei i logofetiei. In sfarsit, suntAregAtorii cu totul noi, corespunzand unor noi nevoi, obiceiurisau obligatii; in aceasta categorie inteä, de pild'ä, «naziria de po-duri », apoi slujba lui ,«buhurdangi-basa », a lui dutungi-basa », etc.

Dreg6toriile noi sau, in unele cazuri, numai cu nume noi,43chimbate, functiunea existAnd si mai inainte ce se constatàin epoca, Fanariotilor (171.1-1621), aunt urmaoarele:

Caimacamul Craimi sau loctiitorul banului. IncepAnd din anul1.761, nu se mai trimite peste Olt un ban, ci. numai un loctiitor,.sau Cu titlul turcesc, un caimacam, titularul rdmtiriand la Curtela Bucuresti. Treptat-treptat, prin necesithtile situatiei de fapt,caimacamul *age la o insemn6tate reala si la yenituri mai maridecat ale banului

Vornicul de Tara de susi Vornicul de Tara de jos. In.c6 in veacul.al XVII-lea, constatäm, %Muntenia, pentru scurte intervale, sub doidomni difer4i, dublarea vorniciei. Prima (lath' ea are loe sub Mih-nea al III-lea sau Mihail Radu, in 1658; inteun document din9 Dechemvrie, apar « jupan Barbul vel vornic ot gornie zemle<al tkii de sus!) i Radul vel van% ot dolnie zemle » (al t'ärii de'jos 1). °data' ins'ä Cu scbimbarea domnului dispare i inovatia.A doua owl, ea se produce sub erban Cantacuzino, in 1680,cAnd domnul infiinteaza pentru Hrizea Popescu, pe care-1 scosesedin vistierie, dregnoria dé «Mare vornic de Tara de jos ». Nici.de data aceasta, inovatia nu prinde ; in urma executArii lui Hri-zea, noua dregatorie se desfiinteazà.

Ideea va fi reluatà in veacul al XVIII-lea; Constantin Ma-vrocordat, la inceputul ultimei sale domnii din Muntenia, in anul1.761, creiazà, in, locul marelui vornic dinainte, doi mari 'vornici§i-inuineste, dup61 inodelul Moldovei, de Tara de sus si de Tara4.e jos. el dintAd spune Dionisie Fotino era « guvernator »

www.dacoromanica.ro

434 D RE GATO RIILE

judectitor peste cele §ase judete apusene (Olt, Arge§, Teleorman,Vla§ca, Ilfov §i Dambovita »), cel de al doilea «peste cele !lasejudete rasaritene (Foc§ani, Buzau, Sticuieni, Prahova, Muscel §i.I alomita »).

Marele vornic al ¿II-lea ci Marele vornic al 1V-lea. Sub Ale-xandru Voda Moruzi (1793-1796), se mai infiinteaza Inca doimari vornici; ace§tia nu aveau jurisdictie teritoriala, ca primiidoi, ci judecau in divanul boierilor veliti purtand ca insemnebastoane de argint §i primind fiecare leaf's.' 750 de lei lunar precura§i 80 scutelnici.

In Moldova constatam, in a doua jumatate a veacului alXVIII-lea, patru mari vornici, in locul celor doi de mai inainte.In condica de venituri §i lefi a lui Grigore Ghica, din 1776, ei sunttrecuti cate§i patru, cu cate 500') lei leafa anual.

Marele vornic al obftirilor. Spre sfar§itul veacului al XVIII-lea§i la inceputul celui de al XIX-lea, constatam In Bucure§ti, odregatorie numita ovel vornicia ob§tirilor »; ea avea In seamaceea ce am numi astäzi «serviciile publice edilitare *: comunica-tiile, podurile, canalizarile, apele; tot de ea tineau §i §colile §1fondurile de ajutoare constituind «cutia milelor I. Sub AlexandruVod6 Moruzi (1793-1796), aceasta ultimä' atributie e data unuidregator nou creiat, numit

Marele vornic de cutie. El are leafa 6000 lei pe an, 80 de sou-telnici §i face parte din Divanul boierilor veliti. Un alt mare vor-nic, infiintat tot spre sfar§itul epocei fanariote, este

Marele vornic de politie, numit la inceput §i «vel vornic deBucure§ti ». Instituirea acestui dregätor a avut loe la 5 Martie1794, sub Alexandru Moruzi; ca atributii i se dä mai hit& stran-gerea darilor tuturor locuitorilor din Bucure§ti, apoi numai:aceleaale strainilor. In acest scop, are sub sine un same§, un polcovniede sträini i vata§ei sau zapcii de mahalale. Prime§te 250 lei lu-nar, 60 de scutelnici, poarta baston de argint §i asista la §edinteleDivanului velitilor. Ne mai adaugand §i pe Vornicul de haremcare era un dregator de caracter personal al Doamnei, prinaindpentru slujba sa 1000 lei lunar, constatam a§a dar la finele epoceifanariote, nu mai putin de §apte mari vornici in functie, in loede unul cat era In veacurile XIVXVII. Dregatoria vorniculuide harem se con stata sub Nicolae Mavrogheni (1786-170); un

www.dacoromanica.ro

D RE GATORIILE NO I 475

Chiriac, vornic de harem al Doamnei Zoita Moruzi, e citat do-cumentar la 1. Dechemvrie 1805.

O sporire asemanktoare constatam i In ce prive§te pe marelelogotät. La Inceput numai unul, el e dublat in ultima jurnatatea veacului al XVIII-lea; celui vechiu i se apune acum «vel logo-fat de tara de sus*, iar celui nou creiat ova logofat de tara dejos*. Ii gasim pe amandoi In divanele hrisoavelor date de Ale-xandru Ipsilanti (1774-1782).

In a doua domnie a acestui voevod (1796-1797) se Infiin-teaza apoi anarele logokit de obiceiuri», avand ca atributiuni fi-nerea condicei de randueli i obiceiuri locale In care se Inscriutoate masurile §i. dispozitille privind acest domeniu. Noul dre-gator face parte din Divanul boierilor veliti, poarta baston de.argint i ca§tiga pan. la 12.000 lei anual. In sfar§it, la Inceputulveacului al XIX-lea §i anume In primul an al domniei lui Ionlioda Caragea, la 30 Noemvrie 1812, se Infiin.teaza. Marele lo-got& al trebilor din afard sau al «strainelor pricini* avand dejudecat, Impreuna cu doi boieri asesori, procesele dintre pamanteni

straini sau ale strainilor lntre ei. Ca rang ierarhic, vine dupavel vornicul de politie. Printre cei care au ocupat aceasta drega-torie, a fost i juristul Atanasie Hristopol, unul dintre fauritorii-principali ai Codului Caragea (vezi vol. III, 1, editia a doua, p.332). In total existau deci la finele epocei fanariote, patru marilogoleti In loe de unul din epoca precedenta.

Hatmanul de Divan e Infiintat tot de Ion Vocia Caragea, prinhrisovul din 26 Dechemvrie 1812 (stil vechiu); se arata ca nouldregator e «capetenie a zapciilor Divanului cu exceptia va-tafului de vistierie i cà prin el se randuiesc judecatile la Divanprivind litigii dela 1500 talen i In sus precum i dmplinirea » adicaexecutarea hotarlrilor. Printeun n.ou hrisov, din 8/20 Dechemvrie1816, cifra e ridicata la 2000 de talen, litigiile sub aceastaurmand a fi randuite prin cei cinci « zapcii de divan*, subalterniai hatmanului i anume: vätaful de paharnicei, vataful de divan,ceau§ul de aprozi, ceaupl de pähdrnicei i ceau§ul hatmaniei.Venitul acestui dregator se urca pana la 30.000 lei anual; are §i80 de scutelnici.

Ceiminarul era dregätorul ce strangea cameina, un impozit per-ceput a§a cum ne arata condica lui Constantin Mavrocordat

www.dacoromanica.ro

476p D RE GATO ralLE

din. 1741-1742 la vinderea unor anumite produse precummiedul, rachiul, carnea, ceara; el se 11.1 de asemenea deis uniimeseriasi si aniline dela bra'nari §i cojocari. Desi cam6na ca impo-zit e foaite veche o intalnim din secolul al XV-lea când. ease lua numai pentru sloiurile sau «pistrele » de cearà (Kaniork.In slavA Inseamn.6 piatr'61), c'ämin.arul nu- apare totusi Intredreg6torii mai mari moldoveni cleat In secolul al XVII. Dimitrie:Cantemir 11 trece ultimul dintre boierii de divan de clasa Intaia;In condica de lefi din 1776, el figureazà" cu 2400 lei anual, DinMoldova, dregdtoria a trecut apoi In Muntenia. Dion.isie Fotinorcare serie la Inceputul veacului al XIX-lea, spune 16murit: « a-ceastä dregAtorie nu e veche; exista numai venitul care se numeacAmingrit primea paharnicul cel mare *. C6minarul munteare.

continuà Fotino «ia ate cinci lei dela fiecare bute de yin.rachiu ce se vin.de In ... orasele Tärii Romanesti ».Ceipitanul de podan. N aziria de podan. In condica de lefi

din 1776, este trecut, Intre alti slujbasi, si ceipitanul de podari.Acesta Impreun.6 cu subalternii s'Ai un ceau§ de podan, 20 de-teslari, 10 toporasi, 10 pietrari, 20 de salahori are grijä de-podurile adica de pavajele de lemn ale ulitelor din Iasi, reparandsau Inlocuind ceea ce e stricat. Tot el aleargg, Q11 oameniisi la foc, sà-1 sting6. Alexandru Moruzi (1802-1806) institue o.dregaorie mai lnaltà « naziria de poduri » (nazir inseamnsa, inturceste, inspector, intendent !), dtmd titularului acesteia atri-butiile vechiului c'äpitan de podan.

Dregiltorii personali, de curte, sau « edeclii ». O caracteristic&a epocei fanariote este Inmultirea considerabilà a dregätorilor per-sonali, dela curtea domneascA, numiti uneori, Cu termeni turcesti,

edeclii » §i « orta-cusaci »; izvoarele noastre le mai spun sit « boe-rinasi ». Ei aveau un rang ierarhic mai mic §i, afarà de unele ex-ceptii, venituri mai modeste. Numirile acestor dreOtorii perso-nale aunt turcesti, Imprumutate dela Curtea Sultanului. Iatà pe-cele mai insemnate:

Caftangiul acesta ingrijeste, impreun6 cu c'dm6rasul al doilea,2de garderoba Domnului; el educe si caftanele care se dau boie-rilor ; corespunde Umärasului din neiuntru de pe vremea lui DimitrieCantemir. Babeingiul are grijà de ietacul domnesc; Becerut vechiut.Pivnicer vede de beciul In care se pgstreag ale manc6rii;

www.dacoromanica.ro

PRE GATORII PERSONAL1 47Y

Rahtivanul numit pe vremea lui Dimitrie Cantemir Ceimeiraqulde rafturi de harn.asamentul cailor domnesti; Ciubucci-baca,un « Manoli vel ciubucciu amintit In 1763, Dechemvrie 12, inMoldova Narghelegi-ba§a, Cafegi-baca,"un cafegiu » constatatin 1713, sub.,11\Ticolae Mavrocordat, la Curtea din Iasi . 'erbegibap, acesta din urm'ä corespunzAnd Climarafului de dulcgidin vremea lui Dimitrie Cantemir se Ingrij ese- de ciubucul, nar-ghileaua, Cafeaua i erbeturl Domnului; In 1783 g'ásim In Mun-tenia un Tutungi-baca. Samdangi-bafa are In p6strarea sa

maiDnainte le avusese Ciimeiraful de lumini iar Bu-hurdangiul, afumätolile. Mataragiul tine ligheanul cAnd se spalàDomnul Pe mAini, Ibrictarul toarnä apà din ibric, Pephergi-bacaIi intinde peschirul sari prosopul, Geamafirgi-baca ja socoteala ru-felor si le dà la spälat. Sofragi-bafa e la sufragerie, ingrijind demasà, Cavaz-baca stä inaintea "usei, cu baStonul.in mariä, Per-degi-bafa la perdeaua din dosul usii. Un grup il formeaz6 prin

lor, Divictarul, avänd In p'ästrarea sa eälimärilecondeiele, Mehtupciul numit i Chiesadarul adicA scriitorul i arhi-varul tur6, subaltern al lui Divan efendisi (vezi si mal sus, p. 456)

Muhurdarul care pune pecetea pe «cärtile » sau poruncile dom-nesti; venitul acestuia din urmä" e mai mare: peste 20.000 leianual. Gheorgachi, vtori logorguI, afirmä in lucrarea sa Condicace are intru sine obiceiuri Qechii noi a pred mnd4atiior domni, al-atuitä in 1762, eh' dregätoria divictarului a fost mnfiintatà de« Grigorie Vodd »; pare ea trebue sá intelegem contemporanulGrigore Callimachi (1761-1764), mai de grabd dear, Grigore alII-lea Ghica (1735-1741 si 1747-1748).

Un alt grup 11 formeazg Gherahul sau doctorfil ourtii, Spi-ferul cu medicamentele i Berber-bafa care rade si tunde pe Domn.E apoi Curierul particular, bine plätit: 200 lei pe lunä, Maimar-ba§a sau:arhitectul curtii, Mehter-basa, §eful Mehterhanalei adic6a muzicei turcesti i Saracci-bafa, Cu ajutorul säu Saracci-iamaccare poartà calul de càlärie al Domnului, numit i tabla-basa.Cand se fac alaiuri domnesti, acesti dregätori personali defileaz6

ei, inteog.ordine precis stabilitä.Organizarea dregAtorilor In veacurile XVII §i XVIII. Organi-

zarea dregälorilor, imp&rtirea lor pe grupe, dupg importantäfelul atributiunilor, n'a rämas aceeasi dela 1601 la 1821. Situatia

www.dacoromanica.ro

478 D RE GA.T 0 RULE

pe care o constatám la 1750 nu mai e la fel cu aceea din vremealui Dimitrie Cantemir: s'a produs fare timp reforma lui Cons-tantin Mavrocordat. De asemenea, organizarea dela sfarBitulepocei fanariote, aBa cum apare ea in opera lui Dionisie Fotino,Be deosebeSte In unele privinti de aceea dela 1750: pricina o ga-sim In creatiunile Bi schimbärile introduse de Domnii din acestinterval, in special de C. Mavrocordat In ultima sa domnie (17611763) Bi de Alexandru Moruzi (1793-1796 In Tara Romaneasc6Bi 1802-1806 in Moldova).

Pe vremea lui Dimitrie Cantemir, dregnorii Bunt impartitiIn urratoarele categorii : I) «Boierii de sfat sau consilierii», optde toti (logeätul, cei doi vornici, hatmanul, postelnicul, spätarul,paharnicul Bi vistierul) II) Boierii de digan sau ajutatori, impArtiti,la randul lor, In trei clase: clasa IntAi, cuprinzand optsprezecedreg6tori, de la marele stolnic pan la cArninar ; clasa a doua,cuprinzand treisprezece dregatori, dela spälarul al doilea Orala uBerul al doilea, Bi clasa a treia, tot cu treisprezece dregdtori,dela postelrticul al treilea panà la vornicii de poart6. III) Dregd -torii interni, de curte, afa zifii «boierinafi », doukeci Bi Base la num6r,dintre care cinci in serviciul sotiei Voevodului. La aceStia se a-daugA slujitorii nobili adic6 späTäreii, postelniceii, pdh6rniceii,aprozii de divan, etc., nu mai putin de dou6 sute Baptezeci Bi opt,In afarà de uBà'rei. Domnul avea prin urmare, In jurul s6u, la curte,un corp numeros de dreg6tori, mari Bi mici, de tot felul.

Constantin Mavrocordat, prin reforma sa din anul 1739, im-parte pe boieri sau dreg6tori termenii au devenit acum sino-nimi in douà mari categorii: I) Boierii mari sau veliti, nouà-sprezece la num6r, dela ban pAnä la clucerul de arie inclusiv ;urmaBii acestora se numesc neamuri. II) Boierii de clasa a doua,cuprinzAnd restul dregRorilor ; urmaBii lor se numesc mazili. Po-trivit acestei impsártiri, se acord6 scutirile fiscale.

La inceputul veacului al XIX-lea, pe vremea lui DionisieFotino, dregatorii Bunt impàrtiIi In cinci categorii sau clase:I) De clasa intiii, §aptesprezece la num6r, dela marele ban Orala marele aga. Toll aceStia, in Divan; poart6 Cáciuli de samurBi bastoane de argint. II) De clasa a doua, cinci la num6r, delaclucerul cel mare Ora la comisul ce! mare. III) De clasa a treia,opt la numgr, dela grdarul cel mare panä la clucerul de arie.

www.dacoromanica.ro

SALARIZAREA DREGATORILOR 479

IV) De clasa a patra, nouà la numär, dela logofätul de divan panäla portarul al II-lea. V) De clasa a cincea, zece la numär, delayistierul al treilea Ora la zapcii de divan. Ceila4i dregätoridela curte sunt impärtiti In nouà mari grupe, dupà(grupul diyanului sau al logofetiei, al yistieriei, al postelniciei,al spätäriei, al agiei, al armäsiei, al pitäriei, al comisiei §i al sä-träriei). Se adaugä, In sfärsit, dregätorii personali ai Domnului,incepand cu cämärasul care este « eforul curtii domnesti » siisprävind cu « fustasii » sau soldatii ce fac de pa* la Divan§i la « harem » (locuirqa Doarnneil)

In timpul epocei fanariote, unii dintre yechii dregätori crescIn importantä, deci in rang ierarhic, altii, din potrivä, scad. Prin-tre cei dintäi e vel climinarul care ajunge superior paharnicului,stolnicului si comisului; de asemenea vel aga cäruia ConstantinMoruzi Ii face leaf6 mare si-i dà dreptul de a purta bastonul deargint (lnceputul lui Dechemyrie 1777j. Printre cei de al doileasunt medelnicerul, sulgerul, pitarul; asezati 'Titre boieriiprin reforma lui Constantin Mavrocordat, ei ajung, la ln.ceputulveacului al XIX-lea, in clasa a treia.

Din boierii de clasa intai, primii cinci erau cei mai Insem-naIi; ei formau fruntea boierimei sau, cu termen.ul grecesccorespunzgor, protipendada (4 nedyrn nevzág = primii cinci). Cutimpul, acest termen Ii pierde ligelesul prim, In legAturà Cunumärul, §i ajunge sà desemn.eze pe toli boierii de clasatntai.

Salarizarea dregatoriler. In primele veacuri ale yiqii noastrede stat, dregAtorii n'au avut salarii sau lefuri fixe ; in locul aces-tora, ei se bucurau de veniturile 'legate de natura dreggorieirespective (yezi vol. II, ed. 4, p. 379-395), de o parte a gloabelorsau amenzilor ce pronuntau in calitate de judecatori, §i de darti-*rile sau plocoanele pe care le primeau dela subalternii lor. Inyeacul al XVIII-lea, prin reforme-e sale din 1740 (Muntenia)si 1742 (Moldova), Constantin Mayrocordat introduce salariza-rea; el fixeazà lefuri lunare dregätorilor ; acestia continua' Insdsä beneficieze §i de anumite venituri §i plocoane. Abia In Yeaculal XIX-lea, prin reformele cu caracter apusean, se desfiinteazdacestea din urinä; leafa rämâne singura platä legalà a dregäto-rului sau slujbasului. Zicem legalei, de oarece In afarà si pe dea-

www.dacoromanica.ro

480 DREGATORTILE

supra legii, vechiul obiceiu, practicat sute de ani, se mai men-tine cAtva timp fined; chiar §i azi, din nefericire, lupta impotrivalui ¡DA. n'a Incetat pretutindeni.

Inainte de salarizarea introdus4 de &Are Constantin Mavro-cordat §i ca o faza premergatoare §i pregatitoare a ei, constat6m,la finele secolului al XVII-lea §i Inceputul celui de al XVIII-lea,c'd marii dregàtori moldoveni primesc, in intregime sau In parte,veniturile anumitor tinuturi sau ora§e ale tArii. Astfel potri-vit celor afirmate de Miron Costin §i Dimitrie Cantemir marelelogofàt primea drept plata dijmele tinutului Cern6utilor »,vornicul de tara de jos venitul tinutului Barlad, vornicul de tarade sus pe acela al Dorohoiului, hatmanul pe al tinutului Suceava,postelnicul venitul parchalbiei Iai1or, paharnicul venitul Cot-narilor, medelnicerul jumatate din venitul tArgului tera'ne§ti,etc. Aceste venituri, legate de anumite tinuturi sau ora§e, repre-zentau, In genere, cifre putin variabile; se §tia cat reprezintàfiecare din ele anual; n.'a fost deci prea greu sa se treaca la Bala-rizarea lunarà din vremea lui Constantin Mavrocordat.

Nu cunoa§tem In detalii aceastà salarizare; avem, In .schimb,informatii asupra veniturilor legate de diferitele dregsátorii pevremea lui Matei Ghica; ni le da insuqi voevodul in hrisovulflu din 23 Noemvrie (stil vechiu) 1754. Aflam, de pildà, a vor-nicia mare a tárii de sus va lua toatg. mortasipiia Chi§inàuluiadicA darea pe vite §i produsele vandute In piatà dupà hoa-Area condicii cei mari domne§ti *. SpittAria mare « va lua delaOcnä ate o para de tot drobul de sane acela§ venit 41 va avea§i aänia cea mare. a Stolniciea mare va lua din pogoraritul detiutiun un ban §i jumatate, iar un ban din slujba aceia va luavel medelnicerul ». In felul acesta se in§irà veniturile pentrudiferitele dregatorii, mari §i mici.

O nou'a" rAnduialà In ce prive§te lefile §i veniturile face Gri-gore Ghica In a doua domnie a sa din Moldova. Prin hrisovuldin 1/12 Septemvrie 1776, « rupAnd i surpand toate condicilevechi ce au fost Ong acum * el hotAra§te o ca de acum lnaintedupg aceastä.' nouà domneasc6 condicA de veniturile boierilor §ide alte fa se urmeze a. Lefurile se vor plAti Intro15 EA 1 al lunii urmg.toare dintr'un fond ce se va pà.'stra la Mitro-polie §i va fi alimentat din venitul rAsurilor ciferturilor §.1 agiu-

www.dacoromanica.ro

SALARIZ AREA DEE GATORILOR 481

torintii, cum qi din rasura dajdiilor mazililor, negutitorilor §i arupta§ilor care s'au a§ezat §i s'au hoarit Ea se ja cate 14 paralede tot leul riisufa *. Leafa cea mai mare o prime§te vel postel-nicul: 6000 lei pe an sau 500 lunar, urmeaza apoi cei 4 vornicimari, cu cate 5000 lei anual, « sardarul ot L'Apu§na Orheiu » cu4800, vel hatmanul cu 4000, vel vistiernicul cu 3600, vel logo-fälul §i vel spatarul cu ate 3000, vel paharnicul, vel c'amanarul,vel gramaticul, vel banul, vel comisul §i ispravnicii celor maimulte dintre tinuturi cu cate 2400 lei. Ceilalti dregAtori primes°mai putdn, dela 1800 lei anual sau 150 lunar (vel aga, vel stol-nicul, vel portarul, ispravnicul de Cerauti) pAn.a la 2 lei lunar(teslarii, pietrarii, tgetorii de lemne) §i chiar un leu (fusta§ii dedivan). Totalul este de 242.936 lei anual sau 20.244,80 lei lunar.Se specifica de asemenea, §i chiar Inaintea lefilor, deoarece tota-lizau sume mai importante, §i uveniturile » dregatorilor precum§i 4 pooloanele * pe care le primase ace§tia dela subalternii lor,de obiceiu de doua ori pe an, la Sf. Gheorghe §i la SI. Du-mitru.

Domnii urmAtori alcaluesc §i ei asemenea condici ; cunoa-§tem astfel o condia din 1795, din Moldova ; ea prevede, Introalte lefuri, §i pe aceea a capuchehaiei dela Stambul, de 6500 delei lunar: o suma enormA, cu mult mai mult decal primea vel lo-goratul adia primul ministru; prevecke qi lefurile capuchehaielordela serhaturi adica din raiele (Hotin, Render, Akerman §i Chilia);acestea primeau numai suma, foarte modic6, de 100 lei lunar.Opera lui Dionisie Fotino ne arata lefile §i veniturile pe carele aveau dregnorii munteni, la Inceputul veacului al X.IX-lea.Marele ban totalizeaza 48.400 lei anual, loctiitorul säu, caima-camul, ajunge trisa la peste 100.000; u iar daca' se bucur6 de fa-voarea Domn.ului adauga Fotino capatà mai Indoit *. Vor-nicii de tara de sus §i de jos ating Intre 60-70.000 anual, mar elelogoral de tara de sus, In mod normal 50.000, iar and e schim-bare de domnie, deci se innoiesc §i hrisoavele de mo§ie ale mana-stirilor, aproape dublu. Logofiltul de tara de jos u pana la 30 miilei pe an *, vornicul de cutie aproape 70.000, §i a§a mai departe,se In§ira toti dreg6torii, mari §i mici. 0 bung parte din venitu-rile tarii servese la plata lor, pentru investitiile In lucrari de in-teres public ramanan.d prea putin. Raportul dintre (< personal *

3°

www.dacoromanica.ro

02 DREGATOMILE

« material » e catastrofal In epoca fanariota ; eel de al doileaaproape dispare faya de cel dintai.

In Ardeal, salarizarea function.arilor se introduce In anul1730. Pana aci, i ei aveau, ca i cei din Principate, diferite ve-nituri, daruri i servicii dela cei pe care-i administrau. Totu§i,In primele timpuri, sistemul n'a funetionat satisfacator ; un res-cript imperial din 20 Iulie 1742 arata ca se continua eunedrepte §i eu exactiunile; abia In 1743 se stabile§te precis sala-rizarea dregatorilor atat in comitate cat §i In scaunele ,seeuie0i

« partile ungure0i ».

BIBLIOGRAFIE

Dreglitoriile noui. 1. L. *IINEANU, InfluenN orientald asupra limbei girulturei romdne, Bucuresti, 1900, CCCXXXC + 407 + 279 p. in 8°; 2.V. A. URECHIA, lstoria Rorruinilor, vol. X, B, Bucuresti, 1902, 504 p. in 40;2. I. C. FILITTI, Banii gi Caimacamii Craiovei, In Archivele Olteniei, III(1924,1 p. 193-217; 5. A. SAVA, Tárguli Onutul Leipugnei (formeazà intro-ducerea la volumul Documente privitoare la tdrgul gi Onutul Lcipugnei Bucu-resti, 1937, XXV p. in 8°; 6. DAN SIMONESCU, Literatura romdneascd deceremonial. Condica lui Gheorgachi, 1762, Bucuresti, 1939, 334 p. in 8°;7. AUREL SAVA, Boierii mari ai Moldovei, dregatcri in finuturi, In Revista deDrept Public, XVII (1942), nr. 3-4, p. 466-492; 8. AUREL SAVA, Tdrgulsi finutul Orheiului (formeaz6 studiul introductiv la volumul Documente.privitoare la tdrgul gi yinutul Orheiului, Bucuresti, 1944, LV + 561 p. in 8°)V si p. nr.; 9. A. SAVA, Vornicul de Vrancea, in Mem. Seg. Ist., Acad.Rom., t. XV (1934), p. 117-174.

Organizares salarizarea dregitoriilor. 10. PETRE RMCANU, Lefile f iveniturile boierilor Moldovei in 1776, Iasi, 1887, CXIX + 81 p. in 80; 11. V.A. UREcHIA., Istoria Romilnilor, vol. V, Bucuresti 1893, 565.p. in 40; 12.EUGEN v. FRIEDENFELS, Ioseph Bedeus von Scharberg. Beitreige zur Zeit-geschichte Siebenbiirgens im 19 Jahrhundert, vol. III, Viena, 1876-1877.XII + 417 si X + 499 p. in 8° (vezi vol. I, Anhang., p. 197-417); 13. CONs'r.GIURESCU, Despre boieri, in Studii de istorie socialä, Bucuresti, 1943, p.221-349.

www.dacoromanica.ro

JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE

Cele mai mari prefaceri auavut loc in Moldova: s'au des-f iinfat patru din vechile jitzleteFi s'au infiintat alte opt noui.

In veacurile XVIIXVIII, ca 0 mai inainte, impartireaadministrativa a ta'rilor romAne n'a ramas neschimbata. Unelejudete, Iinuturi sau comitate au disparut ; s'au infiintat, in schimb,altele ; limitele au variat, suprafata acestor formatiuni devenindmai mare sau mai mica; uneori, s'au schimbat 0 re§edintele.Modificarile cele mai Insemnate au avut loe in Moldova; in Mun-tenia au fost mult mai patine schimbari; In Transilvania, prefa-cerea, radicala, din timpul Imp'gratului Iosif al II-lea, n'a durat,revenin.du-se, in 1790, tot la vechea impartire.

Moldova. 0 bung parte din schimbarile pe care le constataraIn Moldova e in legatura cu un fapt de ordin politic 0 etnic:expansiunea fi apoi retragerea a§ezeirilor tätäre,sti dintre Prut f iNistru: ele au determinat o serie de formatiuni noi administra-tive. Alta schimbari se datoresc unor cauze locale, de ordin eco-nomic sau administrativ.

In veacul al XVII-lea, constatara disparifia cAtorva din ve-chile tinuturi moldovene. E vorba de tinuturile Agiudului, Tro-tufului, Bdrladului 0 Chigheciului, tuspatru din Tara de Jos.Tinutul Agiudului exista Inca pe vremea lui Vasile Lupu; ulti-mul document cunoscut In care apare e din 1647; nu-1 mai ga-sim apoi in lista din 1665, Ianuarie 10, referitoare la strAngereago§tinei de oi pe tinuturi; nu figureaza nici In lista de tinuturia lui Miron Costin, din 4 Cronica Tarii Moldovei 0 a Munteniei »;

www.dacoromanica.ro

484 IUDETE, TINUTURI, COMITATE

tar rezulta deci ca fusese desfiintat intre timp, in intervalul 16471665. Tinutul Trotuplui a fost desfiintat in a doua jumatate aveacului al XVII-lea, §i anume, s'ar parea, intre anii 1680, candel apare inteo carte domneascá din 21 Martie, §i 1684. In listadin 1665, Ianuarie 10, tinutul Trotu§ nu figureazá; figureaz5,In schimb, Bacául. In lista urmátoare, a lui Miron Costin, din4 Cronicá », 0:aim totu§i tinutul Trotuplui ne mai aparand,de data aceasta, tinutul Bacaului. O nouà schimbare In cea dea doua HBO de tinuturi a lui Miron Costin, aceea din Poema Po-lona' (1684): reapare Bacául, lipsind In schimb Trotu§u1; aceea§isituatie §i in lista din Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Can-temir care recta starea de lucruri din anul 1711. Faptul cal Tro-tu§ul nu apare in lista din 1E65, care este o lista fiscalá, de ca-racter oficial, deci exacta, ne-ar indrept'ati sá credem ins6 cadesfiintarea acestui tinut a putut avea loe §i mai lnainte §i anumein intervalul 1655-1665. Inteun atare caz, pomenirea lui inteunzapis din 1670 August 5, in cartea domneasa din 1680, Martie21, precum §i in prima lista de tinuturi a lui Miron Costin nu s'arexplica cleat prin aceea ea pentru perioada de douá, trei deceniice a a urmat unificárii Bacáului cu Trotusul, s'a mai intreuintatde cátre unii, in virtutea obi§nuintei, numele vechiului tinut,dei acesta, oficial, nu mai avea fling legara. Rámane ca mate-rial nou documentar sa rezolve chestiunea, pre cizand epoca sauanul desfiintárii tinutului Trotu§. Tinutul Barladului exista IncaIn 1642, potrivit unui document din acest an, dela Vasile Lupu;el nu mai e trecut ing in lista din 1665, nici in acelea ale lui Mi-nn Costin i Dimitrie Cantemir. Rezulta deci ca a fost desfiintatfare 1642 §i 1665. In ce prive§te tinutul Chigheciului, ultimamentiune documentara a lui este in regestul unui act dela Vas leLupu, din anul 1644. Dupa aceea el nu mai e pomenit, nefigurándnici in lista fiscalá din 1665. Desfiintarea lui pare a fi avut loeala dar, dupa toate probabilitatile, intre aceste douà date, intre1644 §i 1665.

Faptul cà tuspatru judetele airintite mai sus existau inca. in1642 §i ca desfiintarea lor in ori§ice caz a trei din ele seproduce apoi in acelaFi interval de timp, relativ scan, circa clouddecenii, ne lace sa baiwim ca a avut lee, in ultimii ani de domniea lui Vasile Lupu sau in timpul urma§ilor sài, pbna. la Eustratie

www.dacoromanica.ro

TINUTURILE MOLDOVEI 485

Dabija inclusiv, o reforma administrativa, o noua arondare atinuturilor moldovenesti, reducandu-se numärul acestora, asacum se va proceda si mai tarziu. Noi documente ne vor aduce,poate, confirmarea acestei ipoteze, precizand anul reformei sidandu-ne si alte detalii asupra ei.

In veacul al XVIII-lea, prin inaintarea asezärilor tatarestiintre Prut s'i Nistru, o parte a tinutului Upupa este cotropita.In hrisovul din Dechemvrie 1766, dela Grigore Al. Ghica, pri-vind organizarea invatámantului, tinutul mai figureaza inca; incondica de venituri si lefuri a aceluiasi domn, din 1776, Septem-vrie 1, el este contopit trusa cu Orheiul (« Upupa Orhei »), fiindcondus de sardarul de Orhei. Situatia aceasta a durat pana dupaanexarea Basarabiei de catre Rusi, de oarece in 1815-1816 con-statara, potrivit lucrarii manuscrise a rusului Swiniin, ca tinutulOrhei se intindea intre Nistru fi Prut, cuprinzand si orasul Chi-sinau.

Se pare irisa ca inainte de a se proceda la contopirea celordoua tinuturi, s'a incercat constituirea unui tinut separat alChifindului. Asa cel putin rezulta din hrisovul din Dechemvrie1.766 sus amintit, in care, alaturi de tinutul «Upupa i este sitinutul « Chisinau E Se vede treaba insá cá formatia aceastanu s'a putut mentine, de vreme ce, dupa zece ani numai, o gasimcontopita cu Orheiul.

Pentru supravegherea marginei din.spre Mari, constatara, inpartea de apus a Bugeacului doua tinuturi noi, in veacul alXVIII-lea. Unul este tinutul Grecenilor, avand resedinta in tal.-gul Greceni, la nord de valul lui Traian. In lista lui Dimitrie Can-temir (1711) nu figureaza; 11 gasesc in schimb in 4 catastihulde samile tuturor manastirilor » din 1742, apoi in luisovul din1766, in sfarsit in condica de venituri si lefuri a lui Grigore Ghica(1776) precum si in lucrarea lui Swiniin (1815-1816). Tinutuls'a pastrat deci si dupa ce Tätarii nu mai prezentau nici o pri-mejdie, mai mult chiar, dupa ce fuseserä evacuati din Bugeac.Suprafata lui era mica, avand ca dimensiuni 60x35 kilometri;il carmuia un ispravnic, in timp ce majoritatea tinuturilor celor-lalte aveau cate doi.

La nord de Grecen.i, era tinutul Codrului, luandu-si numeledela vechiul codru al Chigheciului. Tinutul Chigheciu, existent

www.dacoromanica.ro

486 JUDETE, TINUTI3RI, COMITATE

In veacurile XVXVII, e mentionat intr'un act din 1635, Marti@27 dar nu mai figureaza in « Descriptio Moldaviae » fuseseincalcat in cea mai mare parte de catre Turci care ocupaseraRenii i satele inconjuratoare, si de &Are Mari. Portiun.ea careramasese Moldovei, inspre miaza noapte, era, asa cum arataMiron Costin in « Poema Polona », regiunea paduroasa « codrulde fagi aci constatam, Inca sub Nicolae Mavrocordat (17111716), un dregator militar, « capitanul de Codru o. Nu e de mi-rare deci, ca, atunci cand aceasta ramasita a vechiuluidevine ea Insasi tinut, sà i se dea tot numele de Codru. In lui-sovul privind Invatämantul (1766) nu e trecuta; figureaza ca oentitate administrativa deosebita, carmuità de un vel capitan,dar facand parte tot o din tinutul Fàlciiului », in raspunsul scrisdat In 1769 de boierii moldoveni la ponturile unui generalrus; o gasim in sfarsit ca tinut in condica de venituri i lefuria lui Grigore Ghica, din 1776: intemeierea tinutului Codru cadeasa dar intre aceste doua ultime date. Cel mai mic dintre tinu-turile cuprinse intre Prut i Nistru (dimensiunile: 40x25 kilo-metri), el are In frunte, ca i Grecenii, un singur ispravnic.

Gaud Tatarii, In urma razboiului dintre Rusi i Turci, din1768-1774, paräsira « cele douà ceasuri » situate la nord de

hotarul lui Hall Pasa », atunci din teritoriul astfel parasit,Grigore Ghica alcatui un nou tinut pe care-1 numi Hotiírniceni;actul de infiintare si de hotarnicire al acestui tinut asemeneaacte aunt foarte rare In trecutul nostru poarta data Dechem-vrie 1775. Hotarnicenii aveau forma unei fasii lungi i inguste(dimensiunile 100x20 kilometri); spre rasärit se marginea cutinutul Benderului, spre apus cu Prutul. In 1815-1816 existanIn acest tinut 21 de sate si nici un targ; toate erau proprietateaboierului Ioan

Dupa ce Rusii ocupara Moldova dintre Prut i Nistru, ei in-fiin.tara, in partea de miazazi, pe locul vectii Basarabii, donátinuturi anume Tomarova (Renii) i Benderul. Cel dintai se mar-ginea cu Dunarea la sud, Prutul la vest, tinutul Greceni la nord

tinutul Bender la eat; masura 85 de verste in lungime (90,695km.) si 60 in latime; cuprindea, ca asezari mai importante, Isma-lul, reimpopulat pe la 1810 de generalul Tucikof (de aceea s'a

numit, cativa ani, la inceput, Tucikof, revenind apoi

www.dacoromanica.ro

TINEITURILE MOLDOVEI 487

la vechiul nume) §i Renii sau, cum Ii spuneau Ruii, Tome,-rove.

Tinutul Benderului, dupà numele turcesc al Tighinei, era celmai mare judet dintre Prut §i Nistru: mäsura in lungime 1.50 deverste, iar in lätime 1.00. Spre räsärit, el trecea fi peste Nistru;a§a rezultà din descrierea lui Swiniin care li da drept hotare, inaceastä parte o guvernämäntul Herson §i Nistru ». La miazäízise märginea cu Marea Neagrá §i Cu Dunärea, la Apus cu tinutu-rile Hofärniceni, Greceni §i Tomarova, iar la miazg noapte Cutinutul Orheiu. Ca a§ezari mai insemnate erau Tighina (Bender),Cetatea Alba (Akerman), Chilia §i Cau§anii.

In extremitatea nordic6 a provinciei ocupate, Ru§ii relnfiin-arà tinut al Hotirtului, care dispäruse in urma constitu-

irii raielii turce§ti in 1713-5. Spre räsärit, acest tinut mergea panäla räul Ciuhur care 11 despärtea de tinuturile Soroca i Ia§i; spreapus pänä la hotarul Bucovinei. Tinutul Bcilti nu exista inch' ; ela fost infiintat tärziu, in 1879-80, din partea basarabeanä a tinu-tului Ia§i §i dinteo parte a tinutului Soroca, aceasta din urm5cuprinzänd §i tärgul insu§i al Bältilor.

La apus de Prut, se infiinteaza in veacul al XVIII-lea, catevatinuturi noi; toate aunt in partea de miag noapte a Värii. Hrisovullui Grigore Ghica privitor la invätämânt mentioneag tinuturileCdmpulungul Suceyei, Cdmpulungul rusesc ci Botofanii; cum elenu apar in lista lui Dimitrie Cantemir, inseamnä cà tustrele aufost intemeiate intre 1711-1766. Cdmpulungul SucePei forma oentitate separatà sub raportul fiscal inc6 din 1665. In lista go§-tinei de oi din acest an el apare separat (« Suciava bez adicafárá ampulung*); unitate administrativä devine lush' numaiIn epoca fanariotà. Cdmpulungul rusesc cuprindea partea de apusa Bucovinei, vecinä cu Ceremu§ul. Asemenea ampulungului Su-cevei, el a continuat sä existe, ca tinut aparte §i dupä anexareaBucovinei de cäítre Austriaci. Tinutul Botofanilor s'a format intre1711, data informatii cr lucrärii « Descriptio Moldaviae * care nu-1mentioneazà, §i 1757 cand apare inteo listä ineditä de incasäri asu-pra go§tinei,prin defalcarea unei pärti din vechiul tinut al Härläului ;acesta din urma exista incäí in 1833; un proect de arondare dinacest an prevede insa deshintarea lui, ceea ce se va §i realiza inepoca Regulamentului Organic. Dionisie Fotino, descriind in

www.dacoromanica.ro

488 JUDETE, TINUTURI, COMITATE

* Istoria vechii Do,cii* (1818) tinuturile Botoyani i Hârl.u, spunedespre cel dintai ca este « raic iar despre cel de al doilea ea e

foarte mic E Tot e foarte mic * e calificat tinutul Cdrligeitureicare va fi desfiintat yi el In epoca Regulamentului Organic. Ultimacreatie, In ce priveyte tinuturile, sub Fanariati, este tinutul Herpi;el se formeaza din portitmea rämasa a tinutului Cernauti yi dindefalcarea unei p'ärti a tinutului Dorohoiului; numele tragedela targuyorul Hertel, reyedinta ispravnicului. In condica devenituri i lefuri a lui Grigore Ghica, din 1776, acest tinut nufigureaza; 11 gasim pomenit Insa de dare comisarul austriac pen-tru Moldova, de Metzburg, la 12 Iunie 1788; urmeaza deci ca afost Infiintat Intre aceste doua date. In 1833 exista Inca; el va fidesfiintat printeo nouà arondare In epoca Regulamentului Or-'ganic; de altfel, suprafata lui era foarte mica: un singur ocol, Intimp ce alte tinuturi aveau cate cinci sau yase.

Muntenia. Din judetele secolului al XVI-lea nu mai exista, Insecolul urmator, judetul Peidurq i acela al Bráiiei. Cel dintat secontopeyte cu Muscelul; aya 11 gasim In documente pe vremea luiRadu Mihnea. Diecii cancelariei domneyti scriu numele noii for-matii contopite In felul urmator: sud. Muy. i Pad. o adica judetulMuscel i Paduret o. Desfiintarea judetului Braila este consecintaInfiinàrii raielii cu acelayi nume (1542) ; ramayitele judetului sealipesc la judetele vecine, In special la Ramnicul S'a'rat. Pe vremealui Matei Basarab, acesta din urma poarta chiar numele de « ju-detul Ramnicul Sant (« sudstvo Slam Rabnic i Bra-ila * In documentul inedit din 6 Mai 1646, referitor la satul Bor-deyti i aflator la Arbivele Statului). In timpul ocupatiunii ruseytidin 1806-1812, judetul Braila se rein! iinteazei, avand In fruntedoi ispravnici. La 3 Februarie 1811, aceyti ispravnici erau serdarulScarlat Cerkez yi slugerul Iancu Fotino.

Spre deosebire de Moldova, nu constatam In Muntenia, Inintervalul 1601-1821, Infiintifai de judete noi. Constataraunele modificari In ce priveyte hotarele y't reyedintele. Astfel,judetul Mehedinfi cal mai mare judet, dintre Carpati yi Du-nare lngloba, in aceasta epoca, i Calafatul ; ulterior, el va fitrecut la judetul Dolj. Judetul Olt mèrgea 'Ana in raiaua Turnu-lui ; dupa ce ni se va restitui aceasta raia, prin tratatul dela Adria-nopol (1829), regiunea cuprinsa 1ntre limita nordica a ei yi limita

www.dacoromanica.ro

COMITATELE TRANSILV ANTE r 489

sudig a actualului judet, va fi anexata judetului Teleorman,care-si va schimba i capitala, dela Rusii de Vede la Turnu MAgu-rele. Judetul Rdnznicul Sdrat are drept capitalà, In a doua jumil-tate a veacului al XVIII-lea si la inceputul veacului al XIX-lea,Focfanii munteni, iar nu orasul RAmnicul S'ärat, ca mai inainte:ne-o spune 15.'murit eat Atanasie Comnen Ipsilante cat ci Dio-nisie Fotino. De aceea, in epoca amintità, i se si spune judetaluiIn unele izvoare, cum e de pildà descrierea Valahiei si a Moldoveide preotul Hugas Ingigian, aparuta in 1804, in douà feluri: Foc-said sau Slam Rananic ». Capitala judetului Ialomita era inc5.Oraful de Floci, la gura Ialomitei, i, dupa distrugerea acestuia,Urzicenii, lar nu CATärasii, care in 1819, incepeau abia s5 se ridice,fiind numiti de Dionisie Fotino un orgsel ». Capitala judetuluiVlasca era la Gilefti, Giurgiu aflandu-se Odd la 1829 In stäpanireaturceasdi, asemenea Brgilei i Turnului. De aci rezultà i cg." ho-tarul dintre judetele Vlasca i Dambovita era mai spre nord cleatcel de azi, G6estii i chiar manàstirea Cobia fàcand parte dinjudetul Vlasca, lar nu din Dâmbovita.

Transilvania. In Transilvania, faptul esential, sub raportulimpArtirii administrative, in epoca cercetatà, a fost noua arondarepromulgatà de Imp6ratul Iosif al II-lea. Consecvent planuluisau de a sterge vechea stare de lucruri care facea din tinutul depeste munti un adevarat anacronism i ca o nouà mg'surä." in acestsans, urmand decretului de concivilitate sau egara' Indreptiltire atuturor locuitorilor Ardealului (22 Martie 1781), aceluia de des-fiintare a servitutii personale a iobagilor (Iunie 1783), precumaceluia de introducere a limbii germane ca limba comun'a' (26Aprilie 1784), hot6r6ste Iosif al II-lea, la 3 Iulie 1784, o noudimpeirtire administratiod a Transilvaniei. Nu se tinu seama deimpàrtirea « istoricA » in 7 comitate, 7 scaune s4sesti, 5 scaunegcuiesti si 4 districte (vezi vol. II, editia a patra, p. 414-415),ci se alc6tuir'ä in totul 11 comitate, cu hotare noi, ci, la unele dinele, si Cu nume ci resedinte noi. Se desfiintark de pilda, comitatulZarandului i comitatul Turdei, scaunele skuiesti ale Muresuluici Ciucului, scaunele sàsesti ale Mediasului, Orastiei, SebesuluiSighisoarei. Districtul Bistritei fu alipit noului comitat care,cuprinzand Dobka inferioarà, o parte din comitatul ClujuluiTurda Superioarà, Ici stabili resedinta la Reghin. Districtul Bra-

www.dacoromanica.ro

490 JUDETE, TINUTURI. COMITATE

r}ovului, Impreund cu Trei Scaune 0 Cu pärti din Alba de jos,alditui iar4i un nou comitat cu re§edinta la Sangeorzul Sälcuiesc.Scaunul Odorhei fu transformat In comitat, adäugändu-i-se scau-nele Cinc 0 Giurgeu precum 0 scaunul filial Cristur. i alteleasemenea.

Aceastà radicald transformare, care izbea In atätea traditii 0mai ales In atätea interese, màrturisite §i nemärturisite, nu se putamentine. Chiar dela inceput se ridicara proteste; ele se asociaräprotestelor provocate de celelalte mäsuri revolutionare ale lui Iosifal II-lea. 0 nou.à ell* ar fi putut incepe in Transilvania, In urmaacestor mäsuri; din nefericire, tot neme0i 0 privilegiatii furä maitari. Profitänd de starea de släbiciune 0 de deprimare in care segäsea imparatul, ei 11 silird cu putin Inainte de a muri fa revie priadecretul din 28 Ianuarie 1.790 (« revocatio ordinationum »), maiasupra tuturor mäsurilor mate 0 s6 readucA viata constitutio-nalà 0 administrativä la ce fusese in 1780. Se reveni deci la vecheaImpärtire in comitate, Beaune 0 districte, a natiunilor privilegiate..

In secolul XVIII constatäm documentar subimp6rtiri admi-nistrative ale judetelor 0 tinuturilor. Ele se numesc « ocoale » in.Moldova, « pleifi » §i. « plaiuri » In Muntenia. Aceste ocoale mol-dovene nu trebuesc insä confundate cu vechile ocoale ale targu-rilor (vezi vol. II, editia a patra, p. 464-465). Ni s'a pästrat, in-tr'un document inedit, din 25 Aprilie 1757, aflätor la AcademiaRomänä, sublinpärldrile tinutului Fälciu. Ele sunt: # ocolul din.mijloc *, o ocolul Prutului », « ocolul Elanului *, dupà valea cu ace-la0 nume, « ocolul Rosecilor » (azi satul se nume0e Ro0e0i) 0« ocolul Podolenilor ». Termenul muntean « plasd » a avut la in-ceput, In veacul al XVII-lea, Intelesul de parte care se cuveneaunuia sau mai multor proprietari inteo mo0e. De aceea se pome-ne0e, de pildd, in 1623, o mo0e care cuprindea trei pl4i: « plasapopii lui Sahat », « plasa Firasa » 0 « plasa lui Staico ». Maitärziu, termenul « plasä » a cäpätat Intelesul termenului moldo-venesc « ocol ». . In timpul dominatiunii austriace in Oltenia(1718-1739) constatäm &A.' judetele din aceastä regiune suntimpärtite fiecare in ate patru pldsi (« plassa »): de sus, de jos, demijloc 0 de margine, conduse de ispravnici. De aci, irrip6rtirea Inplä0 se va fi generalizat apoi in Intreaga Muntenie, Meg, a se

www.dacoromanica.ro

adopta Lisa si denumirile tip, introduse de administratia austriaca.Pe vremea cand Dionisie Fotino isi redacta opera sa geografia-istoric6, prin anii 1816-1817, judetele Munteniei erau Impartitela es, In pleiyi conduse de « zapcii » si, In partea muntoasä, In

Fig. 8. Ctitorii bisericei din Calvini (azi In judetui Buzlu): t Jupan VItatul za plaiuljud. Slcueni t, Cu fin sai s B&nic.I. t si Nicolae t. Secolui al XVIII-lea.

plaiuri, conduse de « v6tafi ». Astfel, judetul Buzgu cuprindea3 präsi si 2 plaiuri, iar ¡tide-till Sgeuieni 5 plisi si 2 plaiuri (vezi sifig. 8). In total, erau In Muntenia, pe acea vreme, 137 de pläsi si17 plaiuri, judetul cu cel mai mare num6r de lmpàrtiri admini-strative fiind Mehedintii: 11 präsi si 1 plaiu. In Moldova termenula ocol * exista Inca In epoca Regulamentului Organic. Harta ma-

PLISI SI PLAIURI 49/

www.dacoromanica.ro

492 JUDETE, TINUTURI, COMITATE

nuscrisa alcatuita In 1833, potrivit proectului de arondare alministrului dreptatii, « marele logofat §i. cavaleriu ConstantinSturza », prevede numai 10 tinuturi §i « 55 ocoale » fa g de 16tinuturi Eli 76 de ocoale cate erau mai inainte. Mai tarziu fli

In Moldova, termenul « ocol o va fi inlocuit prin acela deA plasa ».

In ce prive§te carmuirea tinuturilor moldovene§ti, ea se exercita,pana la reforma lui Constantin Mavrocordat (1741), tot de catrevechii peirceilabi, cate doi in tinuturile mai mari, unul in aceleamai mici (vezi §i vol. II, editia a patra, p. 421-424). In un.eletin.uturi de margine, ea Putna, ei poarta titlul de starofti; laTutova, li se zice vornict.

In Muntenia, inainte de aceia§i reformä', constatam in frunteajudetelor, capitani mari sau vel cdpitani, mai insemnati hind celdin Ramnicul Sarat, cu re§edin.la la Foc§anii Munteni, §i. cel dinMehedinti, cu ie§edinta la Cerneti, a§a dar cei dela extremitatearasariteana rli apuseana a tarii.

In Mu§cel §i in Dimbovita, nu exista vel capitani; aci autori-tatea superioara e exercitata de vornicul de Cdmpulung rg de vor-nicul de Tdrgovifte.

Cum au ajuns in Muntenia, vel capital:di sa ja locul parcala-bilor de mai Inainte, nu putem deocamdata preciza. Cert este aIn veacul al XVII-lea substituirea se Meuse.

Prin reformele sale, atat in Muntenia, in domnia a treia (1740),cat §i in Moldova, in domnia a doua (1741), Constantin Mavro-cordat luan.d conducerea judetelor, respectiv tinuturilor din manacapitanilor §i a parcalabilor, o Incredinta unor noi dregatori nu-miti ispravnici. Erau tot cate doi ispravnici de tin.ut, afarä deGreceni, Codru, Cernauti §i Carligatura care aveau numai unul.Cei din Covurlui continua' sa poarte vechiul titlu de pdrceilabi;cei din Putna, pe acela de storofti; la Boto§ani nu insa §i. laTutova, ca mai inainte li se spune vornici. lar peste tinutulLapu§na-Orhei este mai mare serdarul.

Toti ace§ti carmuitori de judete primesc o leafei fixei delavistierie; in condica din 1 Septemvrie 1776, a lui GrigoreGhica, ea variaza intre 400 de lei pe lung pentru serdar §i. 60de lei pentru ispravnicul de Codru; majoritatea au 200 de lei peluna.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 493

BIBLIOGRAFIEMoldova. 1. ZAMFIR C. ARBURE, Basarabia in secolul al XIX-lea, Bueureqti,

1898, 790 p. in 80; 2. I. NISTOR, Bucovina sub raportul politic fi administrativ,Bucureqti, 1915, 16 p. in 80; 3. V. LUNGU, Tinuturile moldovenefti pdnd la1711, in Cercet. Ist., IV, 2 (1928), p. 97-109; 4. JOAN C. BALILA., Imparlireaadministrativd a Moldovei in anul 1833, in In amintirea lui Constantin Giu-rescu, Bucureqti, 1944, p. 139-155.

Muntenia. 5. CONsT. C. GIURESCU, Judefe dispdrute din Tara Romd-neascd, Bucure§ti, 1937, 8 p. in 8°. (Extras din Omagiu prof. D. Gusti); 6.CONST. C. GIURESCU, Harta Stolnicului Constantin Cantacuzino, Bucureqti,1942, 28 p. in 80; 7. PAUL NEGULESCU, Istoricul judefelor in Romdnia, inRevista de drept public, XVII (1942), p. 82-105.

Transilvania. 8. I. S. PUSCARRT, Disertagune despre imparfirea politicd aArdealului, Sibiu, 1864, 63 p. in 80; 9. V. MERUTIU, Judefele din Ardeal fidin Maramure, pdnd En Banat, Cluj, 1929, 239 p. in 40.

Vezi §.1 bibliografia din vol. II, editia a patra, p. 425.

www.dacoromanica.ro

ORMELE SAU TÂIWUIIILE. SATELE

o In starea in care se gäsestetotal. Tara Romdneascd, trebueun guvern de lungd duratdferm, ca sci poatd aduce ¡ara Envechea ei straucire, sti ridice dinruine atdtea orase ce existau dinvechime si sá restaureze atdteasate populate, din care astclzi, lafiecare pas, nu vede cine va decdtniste triste rdmdsite o.

(Dionisie Fotino, Istoria ve-chei Dacii).

Ora§ele sau tärgurile de pe fata pämäntului românesc auauferit 000 jud4ele schimbäri In rästimpul dintre 1.601 01821. Unele au crescut, ca Intindere i numär de locuitori; alteleau scäzut i chiar au pierit; s'au 1nfiinlat tärguri noi; s'aumutat tärguri, schimbandu-0 vatra; nu putine 0-au schimbat1nfäti§area etnicä. Pricinile acestor prefaceri sunt variate; räz-boaiele, drumurile noi de negot vecidalatea Thtarilor i a

naturale (rev6rski, pojaruri), coloniz6rile, iatä pe celemai insemnate.

Muntenia. In judetul Rämnicul Särat se ridia In acest räs--timp Foefanii Munteni; In a doua jumätate a secolului al XVIII-lea,ei ajung chiar In paguba ormului Rämnicul Särat capitalajudetului: a§a ne spune Atanasie Comnen Ipsilanti la 1789. Pevremea lui Dionisie Fotino, la 1nceputul veacului al XIX-lea,continuAnd sä fie re§edinta ispravnicilor, Foc§anii aveau §aptemahalale, §ase biserici de piaträ 0 o mänästire, a Sf. loan. Hartalui Rhigas Velestinliul (1797) aratä ca tärg mic In Rämnicul Särat

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN MUNTENIA 495

Cioranii, astAzi sat; nu mai avem lnsA alte stiri care ad con-firma existenta acestui tArg. Pe de altA parte, In acte oficialeale vistieriei, ca, de pill:1k In acelea, privind arendarea vämilorIn anii 1792 si 1807, apare, alAturi de Focsanli Munteni i de RAm-nic, Grad4tea. TArg i punct vamal, ea a avut o evolutie regre-

astAzi este comung. rural'. In judetul BuzAului, nu se con-statà vreo modificare a situatiei anterioare. In schimb In ju-detail SAcuieni apar, spre sfArsitul rAstimpului pe care-1 cercet6m,t'Arguri noi. Sunt mai intâi Mena de Munte, pe Teleajen, men-tionati ca atare In opera lui Mihai Cantacuzino, editata de fratiiTunusli. Un act din 20 Mai 1811, ii numeste 4 oras ». Aci era re-sedinta ispravnicilor; ei stAteau Inge la inceputul veacului alXIX-lea si la Bucov, tot pe Teleajen. N'ar fi exclus ca Bucovuls'e" reprezinte noul nume al SAcuienilor, vechea avezare urbaná dinsecolul al XV-lea (Vezi si vol. II, editia a patra, p. 441). Alt targnou este Sleinicul, scaunul cAmArasilor care administrau ocna desare. Transformarea lui In tArg a avut loc lntre 1776, data redac-färii operii lui Mihai Cantacuzin.o care n.0 mentioneag faretArguri decAt VAlenii de Munte, si 1815, data catagrafiei saustatisticei oficiale, utilizate de Dionisie Fotino. Sunt apoi Urpe Cricov, trecuti, In.tr'un ordin al lui Constantin BrAncoveanureferitor la ciohodärit, la olaltà cu celelalte «tArguri »: CAmpulung,Pitesti, TArgoviste, Fi1ípeti, Ploesti, Buzäu, Minnie i FocsaniStolnicul nu-1 mentioneaa Ins6 In harta sa. Pe vremea lui Fotino,dei e pomenit sub numele de «TArgul Urlatilor (T6pyou `06p-)tci-rWo p), ajunsese totusi un simplu sat. (cf.,. mai jos, cazul cu4 satul TArgul Gilortului »). In sfArsit, Geigenii, la rAsArit de Mizil,apar ca tArg i punct vamal In douà acte ale visteriei, din anii1792 si 1807. Ulterior, au Impärtä.'sit soarta GrAdistei; azi ;auntcomun.e rurale. i In judetul veoin, al Prahovei, se ridich treitArguri noi: Ploectii, Ceimpina i Filipegii. Ploestii lsi datorescinceputtl lui Mihai Viteazul care cumpArd pAmântul dala doiboieri din BAicoi, dAndu-le In schhnb o jumatate din acest -sat.Matei Basarab ridicá aci o biseric6 domneasa. In oursul yea-cului al XVIII-lea, vatra tArgului s'a.mutat mai.spre miazAnoapte;asa.rezultà cel putin dinteun dociunent cu dataide 2 Martio 1808In care se spune: «si.dupg curgerea vreMilor.,,trägAndu-se i ora-sul mai Jadeal, a.ramas Sf.tBiseria (a lui Mati J) i árA de ma.,

4

www.dacoromanica.ro

496 TARGURILE ST SATELF,

halagii E Odata cu desvoltarea Ploe§tilor scad targurile vecineGherghita, Targ§orul §i Bucovul : azi tustrele au ajuns simplesate. Cdmpina apare ca ora § in harta stolnicului Constan.tin Can-tacuzino (1.700); tot ca ora § o §tie Miron Costin In 1.684, po me-nind-o alaturi de Buzau, Gherghita, Ploe§ti, etc. Inca din 1663se facea o targ » aci, fara ca localitatea sa fi cäpatat lima caracterulurban. In catagrafia manuscrisa din 1810, ea e trecuta ca fiindalcatuita din douä pärti: «Campina Vistierului » (Parvu ?) §i « Cam-pina Stolnicului » (Constantin Lupoianu). Filipegii din Prahovasunt pomeniti ca targ In lucrarea lui Mihai Cantacuzino ; in hartaStolnicului ii ga'sim trecuti ca simplu sat; ridicarea lor a avutloc deci In acest interval (1700-1776). Tot in judetul Prahova,aminte§te Dionisie Fotino §i « ora§ul Telega, unde este ocna desare §i scaunul camaraplui ». Calificativul de ora § a putut fi de-terminat §i de marimea a§ezarii: ea avea In 1810, 368 de caseCu 1410 suflete. Fapt este ca celelalte izvoare, contemporane §iposterioare, nu Intrebuinteaza acest calificativ, ci o considera' casat. Admitând totu§i ch. Telega a fost la un moment dat, lnaintede revolutia lui Tudor, targ sau ora, multumita exploatarii ocneide acolo, astazi In urma incet'arii acestei exploatgri, localitateaa redevenit comuna' rurala; In locul vechei saline, e acum un lacsarat, Cu proprietati curative.

In Ialomita, vechea avezare dela Floci decade, din pricinanecontenitelor ràzboaie ruso-turce, purtate tocmai prin partealocului. La Inceputul veacului al XIX-lea, ispravnicii nu-§i maiaveau re§ediata aci; Dionisie Fotino care in 1812 e tocmai isprav-nic de Ialomita spune ca de abia a gasit «urmele * oraplui altadata atat de Infloritor (vezi §i fig. 9). Noua re§edinfà e la Urziceni,«targu§or » cum 11 califica acela§i Fotino cu o singura bi-serica; la 1778 era Inca un simplu sat; in 1780 avea §coalacu dascal plait de stat iar in 1792, Martie 29, o poruncadomneasca se adreseaza 43 voauà tutulor ora§enilor lacuitoriitargoveti din Urziceni sud Ialomita... ». Dupa 1778 incepa se ridica §i Ceildrafii, pe locul Lichire§tilor; la 1815 erau«ora§el nou * (victv xciy.67coMv) §i schela la Dunare. Numele seexplica prin prezenta aci, Inca din veacul al XVII-lea, a unuisteag de calara§i. In Ilfov, nu apare documentar nici un targnou: Oltenita nu e mentionata ca ora§el la Dionisie Fotino. In

www.dacoromanica.ro

0 Fig. 9. -Plata de mormint la PM. a Petrii (Ialomita) provenind din vechea asezare a Orasului de Floci. Euna din putinele time ramase din acest oras, atat de lnfloritor In veacurile XV-XVII.

www.dacoromanica.ro

498 TARGURILE $I SATELE

Vlasca, gasim la 1700, o localitate mai insemnatd: Hodimaia,trecuta ca oras in harta Stolnicului Cantacuzino ; in 1580 erainca sat ; ea s'a ridicat in cursul veacului al XVII-lea, probabilIn legaturä cu prezenta aci a unui steag de calarasi. La hice-puttil celui de al XIX-lea, l'amasase o « capitanie » dar asezareadecazuse; ea nu mai era trecuta printre tárguri. Dealtfel chiarresedinta ispravnicilor, GeieVii, este numita de Dionisie Fo-tino « sat ; observarla cà in 1780 acest sat avea o scoalaCu dascal platit de stat, incepea deci sa se ridice. Nu pareprobabil nici ca Ogreizenii de pe Arges, dela extremitatea« canalului » lui Ipsilanti, sa fi fost targ, asa cum e notat peharta lui Rhigas Velestinliul (1797). Miron. Costin in operasa polona, « Cronica Tarii Moldovei si a Munteniei », alcatuitaintre 1676-1683, considera drept oras localitatea Greidigea;fie oare vorba de cea de pe Arges ? Totusi Stolnicul ConstantinCantacuzino nu o trece, in harta sa, pe aceasta din urma printretarguri, ci numai ca sat cu asezare boiereasca. S. fi decazut oareasa de repede? Sau informatia marelui cronicar moldoveanpriveasca ea, mai curänd, Gradistea din Ramnicul Särat ? Certeste ca, la sfärsitul epocei fanariote, Vlasca nu mai are nici untarg sau oras; Giurgiu continua sal fie raja turceasca.

In Teleorman, opera lui Mihai Cantacuzino pomeneste ca oras,« Riqii de Vede adica de pe raul Vedea cu dou5. biserici ».Inca in 1695, parcalabii din Rusii de Vede iau vama satelor dinjurul targului, J'ara amestecul capitanului de judet. Resedinta aunui steag de calarasi in veacul al XVII-lea, aceasta asezaredatoreste numele, dupá 1.11111 cercetatori, prezentei Odinioaraa unei colonii de Rusi, dupa a1ii, el ar fi in legaturd cucorpul militar de tara, din care un detasament, un « steag » ar fistat aci; de aceea i denumirea -moderna: Rosiorii de Vede. In1780 exigd aci, ca,si la Urziceni i Gaesti, o scoalä cu dascal platitde stat.

In j1idete10 Olt, Argel'i,Mitsce1 xa con.statam vreo schimbare:sunt tot targurile vechi, de dinainte de 1601.

In Dambovita, exista, in a doua jumatate a veapului al XVII-lea,tärgul Corna(el, pe apa ; el e pomenit de Miron CostinIn opera sa polona amintita mai sus. La Cornatel, la « podul depiatra » iese loan Mavrocordat, in 1717, inaintea Tätarilor

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN MUNTENIA 4991

sileste sa elibereze robii ce fàcuser6 pràdând In Oltenia si In vestuIMunteniei (vezi vol. III, 1, ed. a doua, p. 241-242). Ulterior, targula decazut ; Dionisie Fotino nu-1 mai aminteste ; pe acea vreme,nu mai era cleat o simplà « cApitänie » si o resedintä de p1as6 ;azi e comunA ruralà.

TrecAnd In Oltenia, aflàm, In judetul VAlcea, un tArg nou:Ocnele Mari. El apare cu aceast6 calitate In harta StolniculuiCantacuzino (1700); mai tarziu, la 12 Noemvrie 1791, &im or-dinul de numire al lui Iacov, judet adica primar «la orasulDomniei Mele Vel Ocna sud Valcea *. (Ocna Mare judetul VAlceal).Tot In VAlcea, spre sfArsitul epocei fanariote, e pe cale de formaredintr'un bAlciu al Episcopiei de Minnie tArgul Dragetfanilor;la 1 Ianuarie 1791, pe timpul faboiului dintre Turci si Austriaci,administratia acestora din urm'ä Int5reste episcopiei sus amin-tite printr'un act in.c6 inedit vama dela Dr6g6sani « afarànumai Mr de obor de vite ce s'ar vinde » care se va lua de vamesiiobisnuiti. Venitul e mic s'i nu va pricinui pagub6 « cä'mArii Imp6-r'Atesti ». Mai tArziu, la 16 August 1809, se vorbeste, Intr'un act,din nou, de « zilele bálciului ot ItAureni i ot Drságásani ». Nu stimcat temeiu se poate pune pe stirea lui Miron Costin, care, Inopera sa In limba polong despre Wile românesti, trece printreorasele Munteniei si « Cdinenii ». Alte informatii nu mai avemIn aceastà privint4. Harta Stolnicului Cantacuzino nu cunoastecleat satul aineni, In judetul Arges. In Romanati, se desvolt6Caracalul, al eä.rui Inceput ca targ, dateaz'd Intocmai ca si alPloestilor din vremea lui Mihai Viteazul ; In 1587 era Inch'sat (vezi vol. II ed. IV, p. 441); In 1626, Septemvrie 6, AlexandruVocrá serie ptirdilabilor dela Caracal s'6 bat6 si 86 porneaseä lalucru niste rumâni nesupusi ai mânästirii Cozia. Matei Basarabzideste « curti domnesti # la Caracal; Constantin Brancoveanuface reparatiuni, oprindu-se uneori In acest loe, In drumurile saleprin tail. Se desvoltà de asemenea Brcincovenii, locul de bastináal lui Matei Basarab si al lui Constantin Brâncoveanu (vezi si fig.10). La 1700, In harta Stolnicului, el apare ca oras sau tArg; totca oras, alaturi de Craiova, Targu-Jiu si « Ocna », 11 gdsim si In-tr'un ordin, cu data 29 August 1733, al Administratiei Austriacedin Oltenia ; In 1776 deedzuse Insà, ne mai fiind trecut In operalui Mihai Cantacuzino printre tArguri. Evolutia regresivA a aces-

www.dacoromanica.ro

BOO TARGURTLE ST SATELE

.-- e- -,

,h44,1',4144- ri ;-rsrisw4nAls'cl,,cuir% ITAL4541113 3111% prOS1411,0

,

. _g... - w gs 1 . I ....

I' ..111i4:111fAgflirr. i . '.,

. . .: ....:

.4:1401k.t iittio4iit-til...,,*044.*/14,t**ittiAw.,,.

,,,, ....1 ...,.. " -.:,-,; .c, , ...*117:1111 if eLi,,,,vri,,147: AI 1194Aalt jletWAt ivirTfi Iii52 7.

,7t, - ,-

.--f,111/11111-W11i51 :TYffIC,iniAig o . ' ' .

. .1 "'" ,',L4 "c ' " 4,, 1,, ' . .4. ;+ ;,, 1. .43,11 Atilt, A% Ign-;3151,1,15 . IC Ai I_ 0.1m EVAN VT% AytniAVIt +I

LI !sari A,;i-Wliel .. AA 'ir ZY ryonogt,titIviS;-.- .4. s. .r - S g ...,:t;;:; ;,-ArAiA ASS A c . riS.Af 1 (MI MCI .4417,01% CA rottli/ ,TI AAOCTIOIZIAZ ,

% Ie qatraTmw 4 nirvrpios4wriil Imo MA' . MK ;KOAti-)1+1(mil,"', .. , . ,, ,,,,,, .... to1.9511TA eVAlf AB Mpg WH.C..)5 AAcr% 444( l'Iffri NI, ,cAcnatiter

; 4$itt1jTinAl.nti.604A1 Awrfitinti 4 tylfg41'001 ail fAl ,IIITTO4A1 Asir*,f..2..Ntrinp:_triTtot Tim'iittn : c Itg.iv A. Mu 5(4 LAi f !Tpf Fif4.111.

o". , , ,,...J'A5)1¡!;-_Inis AfrOoTt fttilftlA /MS.,kgrayllialpfsrs ..-A AM 0 ?4,f11% . C5i.. 11,¡ fqr At AA 616,1,-,05% +iF11:014A1 Jr-win-if 110 A Offr,14,-,,AAittIT tir: MN, 5,ortivr.letvip,...)is,N Aim& Al jA,rekka_nte....tiuti AK04174*

. 3

4ssioitionti-K"iiiikaltidi hi lie a 11)L hi4vii4,:, ff ; ;4;3 ff..4(A; 4}tg,. M',

P. ) ,- = i ' ,r'r, or ' .ar , i , , s l o, " eViI ARI .' cA:r oil ims 43.4AnaTA,w,z,, li tsnAtm. Awl

Aomtvrol.,i

7144.444uP442,

1: - ' - .. 7 - N It-IKRWI! ... ,,

iTT:

_ , r _.¡Pario,"--- . .., , _-i

uzia).41.0.1 Sisit rOli Ir'"?.112, ''s' 3r), "..-) Z/4 ' -

,

A i!ipvi4'./-4y704, 4# ?:

- ;-el ''-'4'.._ tf-4.'" j--;-°71" ' -

IA.; ah h ?r t.( ',,47/(q._fr-,n 6 c .., rwidl

(4 ..f:?; \").4.1 _-. 4..

-.:1.7,,, 4.4-7. ::4hp.,...ryi Al/ -/2 loy, -:,,......, ...4.--.4:. ' / ,-Le .

4i,), .-

-

f.Ifir frt

'

-

Fig. 10. Autograt al lui Constantin Brincoveanu pe o Evanghelle ferecat5. Inargidt, arulta de el mIn5stirli trAncoveni. Autograful are urnAtorul cuprins:

Aceasta stint& Evangltelle IntrumusetAndu-o cu argIntul pe denatarl dupe cumBA veade, o am mahinat sfintei ministiri deis Brancoveani unde este hramulAdormirea IllscatoareI de DumnezAu stApInel noastre !Auld. La It. 7199[16911

Costandin B. Voevoda i. La manástlrea Brancoveni (RomanaIi).

a

:

www.dacoromanica.ro

TA RGURILE DIN MUNTENIA 501

tei asez5ri cred ca a inceput dupa sfarsitul nenorocit al lui Bran-coveanu. In Dolj, nu se indica nici un centru nou mai insemnat.In Gorj, in afar% de vechiul Targ al Jiului, constatam, la 1776,targul Ciirbunegi; Dionisie Fotino Ii dà calificativul de <t orà§el ».Nu este o avezare urbana noua, ci numai un nume nou pentruTargul Bengai sau Thrgul Gilortului. La inceputul veaculuial XVII-lea, acest targ decazuse i ajunsese un simplu sat; In-tr'un document din Ianuarie 1619 i se si spune chiar « satulTargul Gilortului » (S MOIL TphruHAOpTSAOK). Prosperand dinnou i ajungand iarasi targ, el Ii schimba, pentru a doua ()arknumele, devenind Targul Carbunesti. Astazi este iarasi comungrurala: un caz tipic de evolutie periodic progresiva' i regresivä.Evolutie regresivä' constatam si la Tismana. Oras la finele vea-cului al XV-lea Vlad Voda Calugarul da porunca' la 3 Septem-vrie 1491 tuturor celor ce in mosii de ale manastirii sa se strangaIn ores la Tismana » ($ &vow S THCMI114) inaintea cinstitilorbani ai domniei mele » el apare la finele veacului al XVII-leaca sat, e adevarat, mare, dar sat. Dovada e hrisovul lui Con-stantin Brancoveanu prin care intareste mada'stirii « liudi 280,case de rumani, intr'acest sat, A' fie de treaba si de poslusaniasfintei manastiri ». In judetul Mehedinti In afara de vechiulCalafat constatam trei targuri: Cernetii, resedinta ispravnicilor,Baia de Amnia' i Cleanovul. Primele douà aunt trecute In hartaStolnicului; in opera lui Mihai Cantacuzino i in aceea a lui Fo-tino, Baia de Arena lipseste Insa. Ceea ce Inseamna ca decazuseIntre timp, ajungand un simplu sat. Cauza e, dupa toate probe-bilitatile, Incetarea exploatarilor miniere din aceasta regiune.Cleanovul, cu nume de origine slava, apare ca targ pe vremea celeide a treia domnii a lui Mihai Sutzu (1801-1802), cand are desuferit pradaciunile pasvangiilor (vezi vol. III, editia a doua, p.321). Aceste pradaciuni au contribuit la evolutia lui regresiva:azi Cleanovul e comuna rurald'. Miron. Costin, in opera sa scrisaIn limba polona: Despre Tara Moldovei $i a Munteniei, treceprintre orasele din Muntenia i Strehaiu; ea nu figureaza taskIn aceasta ipostaza, in harta, de o mare exactitate i posterioaranumai cu douà decenii, a Stolnicului Cantacuzino. De Turnul-Severin nu poate fi vorba In epoca cercetata de noi; el se va In-temeia abia pe vremea Regulamentului Organic.

www.dacoromanica.ro

50i1 TARGURILE $1 SATELE

Dobrogea. Pe langa avezarile mai insemnate de pe tärmul mariidealungul Dunarii, constatate documentar Inainte de 1601 vi

care-vi continua, nand mai bine, eand mai räu, existenta,In veacurile XVIIXVIII, in Dobrogea, vi un numar de altetarguri. E probabil, pentru unele din acestea din urma e sigurchiar, cà erau, in realitate, mai vechi; n'avem frig sau Incain totdeauna dovezile sigure necesare. Macinul exista pe vremealui Mihai Viteazul; Aron Tiranul, contemporanul i aliatul aces-tuia, 11 ocupa in iarna anului 1595. In 1640, un sol polon, trecandprin localitate, o numevte, in douä randuri, « oravel ». Ceva maitarziu, in 1667, un alt sol polon Ii apune « primul ora v turcesc »pe calea spre Stambul. Acelavi calificativ i-1 dä un al treilea solpolon in 1700; acesta din urma adauga un amanunt importantIn ce privevte popula0a ronidneascii a regiunii. «Pornind delaMacin povestevte el In drum, pe campie, o mare multimede -tarani moldoveni au intampinat pe sol cu daruri ». Mai departe,dupa opt ceasuri de calatorie, solul ajunge la Daiakioi, avezatpe malul Dunarii. « i aci continua el Moldovenii de ritgrecesc, cu alugarii lor, au ievit din sat in intampinarea solului,Cu multe daruri, cerand särute nana dreaptä Spre sfar-vitul secolului al XVIII-lea, se pare ca targul decade. In 1766,solul polon Toma Alexandrovici 11 califica drept oreifel turcescfoarte siíreiccicios iar in 1780, un alt sol polon vorbevte de « satulNiacin, la vase ceasuri de drum de Galati ». Numele acestei avezärinu mi-1 pot explica in chip satisfacator ; localnicii ii spun Mecin.Daca* in ce privevte Mäcinul, izvoarele, in genere, stint de acordin a-1 prezenta ca un oral mai mic, in schimb nand e vorba deDefieni pe turcevte Daiakioi opiniile variaza: unii II socotese°ravel sau tärg, altii sat mare. In harta lui Dimitrie Cantemir,e infativat ca sat; in aceea a Stolnicului Constantin Cantacuzino,ca ora. Un raport italian dela inceputul secolului al XVII-leane apune &a' la Däieni locuiau mai multe mii de Romani, cu fami-Iiile lor, fugiti din Principate din cauza tiraniei » Domnilor.Cert este ca avea un numar insemnat de locuitori, tärani munteni

moldoveni. Cat era de in.semnat numärul lor rezultä vi dinImprejurarea ca au fost in stare sa bata i sä distruga, in 163,un corp de oaste munteana (vezi vol. III, p. 4). In 1766, solulpolon Toma Alexandrovici, trecand prin Dàieni, 11 caracterizeaza

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN DOBROGEA 503

drept «un °ravel tr ruine ». In aneasta localitate era un conacal curierilor i solilor, pe drumui Galati-Starnbul. Numele ei In-seamna: urmavii lui Daca sau Daia (cf. satele ,Daevti in Argev

Valcea, Dgivoara in Tarnava Mare, Daia i Mi.-la In Vlavcalcf. numele vechi românevti asemanaoare Braea sau BraiaMaia); poate BA Insemne Insä i locuitori venili din Daia »;primii refugiali munteni aci vor fi fost din satul Daiadin Vlavca.

Mai spre miaz52i, pe ldrmul drept al Durarii, inteun loo caredomina lntinsa .câmpie munteana, este Hamm. In 1667, o soliepolonà o califica' drept « °ravel »; In 1722, polonul Filip Orlikinseamnä: « Crevtinii din oravul Harvova m'au rugat sa staruiescla Constantinopol sA li se permità sa cladeasca o biserica ». Deiforma numelui oravului, cu sufixul ova, denot6 o influenla'slava, am impresia totuvi ea in rAdAcina lui se ascunde strAvechiulnume antic: Carsium. Cu atat mai mult, cu cat ruinele avezariigreco-romane sunt chiar pe locul Harvovei de azi.

Nedumerirea care existä' in:ce privevte caracterul Daimilorsat mare sau targ? se refera vi la Cernavoda. In harta Stol-nicului (vezi fig. 11), aceasta avezare e reprezentata sub formaunui targ, asemenea Gherghilei de 'Ana Ploevti. In prefala« Slujbei » Sfantului Dimitrie Basarabov, aparute la Bucurevti In1779, se arat5. ea in timpul ralzboiului dintre Ruvi i Turci, aufost c'alcate de cei din.tai «satele de peste Dunä're i °rapt Cerna-vodd ». Pe de alta parte, in harta lui Rbigas Velestinliul (1797),avezarea apare ca sat. Tot astfel o numevte i hrisovul din 21Martie 1777, prin care Alexartdru Ipsilanti intarevte la douä. bi-serici « Insa una in casabala Babadagai», Cu hramul Sf. Dumitru« i alta In satul Cernavoda, la Bogazchioi », cu hramul Sf. Nicolaeal Miralichiei, cate 25 de talen i anual, danie movtenita dela domniidinainte vreme. Numele Cernavoddi, de origine slava, Inseamn6,In. romanevte: aria neagrä'. Este denumirea Milli care incepechiar de aci, din margin.ea avezdrii, dela malul Dudärii, vipara. dincolo de Medgidia. Turcii i-au spus aeestei bälli tot ava:Cara-su «apa neagra », Bogazchioi &lied *satul gol-fului »: balta, prin ma'rimea ei azi, din cauza terasamentuluicaii ferate vi a voselei a Mai scazut ram impresia tinui golf,unei prelungiri a_Dunarii.

www.dacoromanica.ro

i. , -.' .......;..,,,::;:A.Sg,

:-';:::....., 1 4.

1

-,

---"(

A

.....:, .

f V fig,34.. --.4., al......-

' 2. : '-'4 41 < "4'..t.4''' 4r

T.t .'41/ 1 '%*..,Z -1,'Z' 4---1-..!

°' --.4'. t'Att4 -.. - ..-, ,.._Zn-,""C.1:i ,,

1 '.: ;, .7-001.- - .

D d

If"t' I%

E 1 '

,.. -.1;;=1

tiki's-Z.:.'.' .--,,..._,........,...2L -, ..; .

- . 1.- - 4T - rA

It.,, f . o

..h.44,........ . , ,,, ..Ittom Ewa,: ,n-scas.. , .. ......m.smisari -; ', : ,..,...'.,..;,... .5.." .'... , ° - -.1,.

-

Fig. 11. Harta Muntenlel, de Stolnicul Constantin Cantacuzlno, imprimata la Padova (Italia), In 1700. In coltul de sus, stanga,portretul voevodului Constantin Brincoveanu, titlul hart!! In greceste Q I stema tarli. In coltul de sus, dreapta, acelasi titlu In latineste.In coltul din stanga, jos, indicarea dealurilor Cu podgoriile vestite ale tarn, lar In collmi din dreapta legenda, In greceste l latineste.

Origmalul la British Museum, London. 0 copie fotogratica la Academia Romana.

tvi

www.dacoromanica.ro

TARGURTLE DIN MOLDOVA 605

Pe harta Stolnicului Cantacuzino apare ca tärg sau ora, la:sud de Cernavo" i Rasova (Pckaoßd-r); e singurul izvor cunoscutmie care-i dà calitatea de avezare urbanä. Se poate ca in jurul

1700, ea sá fi avut o situatie infloritoare, ca azi...e un simplu sat ; un alt sat, cu acelavi nume, intalnim in judetulGorj.

Medgidia, ca ora, dateag din secolul al XIX-lea, dupg 1821,nu intrà deci in cadrul cercetarii de fatä.

Moldova. In judetul Putnei, vechiul tárg al Adjuduluichimba, spre sfärvitul secolului al XVIII-lea, vatra, din cauza

revärsärilor Siretului. Noua vatrà este spre sud-vest, mai aproape-de valea Trotuvului. Au rämas totuvi o samä de locuitori vi invechea avezare, ava incät astäzi, aläturi de tärgul Adjudului,existä ca simplu sat Adjudul Vechi. Odobeftii se transformäIn tärg la finele epocii fanariote i in primii ani ai domniilor pä-mántene. In 1803, Aprilie 18, inteo hotärnicie, se vorbevte Inc6de «movn.enii din satul Odobevti »; in 1820-1821, transformareae pe cale de infäptuire. In aceiavi epock Panciu apare ca un tärginfiintat de curând ; In recensämäntul fiscal din 1820, el figureagnumai Cu 48 de liude sau contribuabili, in timp ce sunt sate caSoveja,k-Campuri, Movilita, Vulturul, Pädureni sau Paunevti, cupeste 200. Numele e sud-slavic, särb sau bulgar, probabil dupgnumele celui dintAi avezat aci sau a vreunui colonist de frunte.In 1820, gäsim in Focvani pe « Panciul Särbu ». Domneftii aufost tärg in veacul al XVII-lea; aci ii avea o avezare, o « curte »,sotia lui Eustratie Dabija, soacra lui Gheorghe Duca Vodä. Astäzi,devi. !vi pästreaz6 numele de Domnevtii-TArg, aldturi sunt Dom-nevtii sat a dechut in.sä vi a ajuns o micA avezare ruralà.

In judetul Tecuci se ridich, in prima jumgate a veacului alXVIII-lea, tärgul Putenii, pe valea Gerului. Cronica atribuitälui Enache Kogälniceanu aratà cä, in a treia domnie a sa (1748-9),Constantin Mavrocordat a scos pe negustorii turci numiti Lajidin tarh; operatia s'a fäcut mai intäi la Vaslui « vi de acolo laBärlad vi la Pufeni §i la Focvani vi la Agiud i la Tecuoi vi la Ga-lati ». Din felul cum sunt pomeniti la o laltà cu o serie intreag6de avezäri urbane, rezultà c6 Putenii izbutisera, din sat cum fu-sesera mal inainte, sä devinä tärg. Inflorirea se datorevte faptuluieä se aflau, ca loe de popas, pe drumul cel mai scurt dintre Bärlad

www.dacoromanica.ro

5C6 TAR U RT LE I SATELE

vi Pisa'', cam la jumAtatea distantei dintre aceste douäAzi, Putenii sunt comunä rural6; evolutia regresivä. se explic6prin construirea oselil nationale care nu mai merge direct,abate pe la Tecuci.

In Covurlui, in afara Galatilor care iau o desvoltare din ceIn ce mai mare vin coräbii Ora vi din Egipt i din « Barbaria(Africa de Vest), gäsim tärgul Piscul. Situat pe drumul spreBärlad, aci era primul cortac al c5.16torilor care plecau dela Du-rare. Miron Costin, in « Poema polora » alatuitä. In Iulie 1684,

il numevte « orgvel » (« miasteczko ).>); tot ava 11 numevte, in1700, vi solul polon Rafael Leszczyriski, In timp ce Galatilor lespune«ora v »; pe harta lui Dimitrie Cantemir, el e inf6tivat caavezare insemnatà trei turnuri cu steaguri in värf aseme-nea Tecuciului, Huvilor i Fälciului, pe cand Focvanii de pildä,sunt redati numai printr'un turn, Mr6 steag. Azi, Piscul estesimplu sat ; se mai vkl Ins5 ruinile clädirilor tärgului de odini-oarà.

In judetml Bacäiu, e mai IntAi de semnalat schimbarea vetreitärgului Trotu$. C6lugärul misionar Bandini, dela care ni s'apAstrat o important:6 descriere a Moldovei sub Vasile Lupu (1646),

ne spune c6 vechea vaträ. era « cu o jum6tate de milá ungar6mai spre rägrit »; se mai vedeau pe atunci, acolo, inc6 nivteruine ale bisericii catolice. La apus de Trotuv, chiar In vecinä-tatea ocnelor de sare, se ridicä, in veacul al XVII-lea, rdrgn1Ocna; pe vremea lui Bandini era Inca' sat, dar un sat mare, avändcirca 300 de case; sub Dimitrie Cantemir devenise tärg; cu acea-stà denumire apare el in Descriptio Moldaviae (1716). Dupáaceea, in veacul al XVIII-lea, Ii pästreaz6 situatia, in timp ceTrotuvul decade ; astAzi, acesta din urm6 cu tot numele deTargul-Trotuv pe care aidoma Domnevtilor, continu6 s6-1 poarte,este un sat obivnuit. Avem astfel un caz tipic de evolutie pro-gresiv6 i regresiv6 conjugat6 a dou6 localitäti invecinate; intimp ce una se ridia, cealaltä decade. Tot in judetul Bac6u, laräsarit de Siret i spre sud-est de oravul de revedinfa, constat6m,pe vremea lui Dimitrie Cantemir, tärgul Soci. Pe harta inv6ta-tului donm moldovean, numele apare sub forma trunchiat6:Qcze; e, de sigur, o grevalá la gravarea in aramil. Ast6zi, Socii.aunt comura rura16,

www.dacoromanica.ro

TARGURTLE DIN MOLDOVA 607

ID judetul Tutova, nu intillnim nioi o avezare insemnatà nou6;Barladul continuà eà fie revedinta nominald a Vornicului de Tarade Jos j cea efectivà a celor doi vornici mai mici care-i in locul.In judetul Fàloiului, al'aturi de Hui, vi mai mare dectlt acesta,este, pe vremea lui Dimitrie Cantemir, Teirgul Feilciului. Pro-babil ch' aci a fost re§edinta vechilor paralabi; dela aceasa ave-'are §i-a luat numele vi judetul. La inceputul veacului al XIX-lea,.c'and scrie Dionisie Fotino, ispravnicii succesorii parcglabilorvi predecesorii prefectului stäteau insa la Hui. In acest dinurm6 ora § sunt aduvi colonivti bulgari pe la linele secolului alXVIII-lea vi inceputul celui de al XIX-lea. Pierderea Basara-

in 1812, ceea ce insemna, pentru jude-tul FAlciu, pier:clerea jumMtii r6gritene a lui d'a" o grea loviturk sub toateraporturile, acestor douà avegri mai insemnate din dreapta Pru-tului; in 1930, cu prilejul recengm'antului, Targul Fällciu eracomunä." ruralà vi nu nunara nici trei mii de locuitori.

Nimio nou de semnalat, sub raportul avezgrilor urbane, injudetul Neamt. In Vaslui se ridic6 avezarea dela Scelntela, loede popas pentru caTátorii care mergeau spre Iavi sau veneau deacolo. Miron Costin, in o Poema Polon6 » (1684) o calificà drepto orà§el »; Neculce, relatand venirea in tarà a lui Nicolae Ma-vrocordat intea intSia domnie (1709-1710) o trece hare « tAr-guri », araturi de Tecuci, BArlad vi Vaslui; se pare lag cà des-voltarea acestui cen.tru n'a continuat de oarece nu-1 mai gäsimpomenit nici in « Descriptio Moldaviae » (1716), nici in operalui Dionisie Fotino (1818) In Roman apare la 13 Apnlie 1606,ceea ce Inseamngcà exista din veacul al XVI-lea, tArgul Selzeia,având voltuz vi pArgari; sub Constantin Cantemir (1685-1693)era Inca târg, dat de domn lui Iordache Ruset vistiernicul, dreptdespàgubire pentru o sum6 de bani ce-i luase acestuia mai inainte;Dimitrie Cantemir nu mai mentioneazd Insà Scheia in 4 DescriptioMoldaviae », nici Dionisie Fotino in opera sa. Ast'Azi, nu e niciinkar comunA ruralà cu prim6rie proprie, ci depinde de altàconninà.

In parica dela ra's4rit de Prut aAinutului,Ia§i.setintemeiazAiIn 1792, targul Falesti care poar,t5 in Lartele yrexuii, i numiralede. o Pele,arsii «.13einzeiren¡ ». La 5 August 1.794,, ,Mihai,Sutzu44ruievta, 1iercii Glieorghe din Ilert4) vpnitul inortas4i

www.dacoromanica.ro

508 TARGURILE SI SATELE

piei tárgului Fále§ti sau Chele arsá ot tinut Iaii », iar In 1803,recensámantul sau catastihul fiscal cunoscut sub numele de« Condica liuzilor » pomene§te pe « tárgovetii ot PAnzgreni »-apartinand vistiernicului Bal§. Faptul cá a§ezarea poartä maimulte nume nu trebue sá mire: constatám o serie intrea0 de-tárguri moldovene§ti care intr5 In aceastá categorie. Citám ast-fel tárgul Mihàileni cáruia i s'a zis §i Targul Nou §i Vladeni,apoi tárgul Sulita zis §i Sulitoaia §i Drác§ani, tArgul lui Brânzásau Drancenii, tárgul Ciungi sau Bicaz, tárgul Aspasieni sauHangu, etc. ; In Muntenia amintim cazul Cárbune§tilor din ju-detul Gorj, numit mai Inainte rárgul Gilortului §i Targul BengALIn 1816, Swiniin pomene§te « tárgu§orul Fäle§ti » apartinând tot-lui Bal§; azi e comuna ruralá. Chiar In marginea ora§ului Ia§i,Miron \Toda Barnovski (1626-1629) Intemeiazá « tárgu§orul »-Nicotina; cu vremea, el devine un cartier al capitalei moldove-ne§ti (vezi vol. III, editia a doua, p. 45).

In judetul Harláului, trebue notatá evolutia regresiva a Cot-narilor, altá data centru Infloritor. Pe vremea lui Dimitrie Can-temir, targul era administrat de un pabarnic ; catolicii din loca-litate aveau, dupg spusa domnului, biserici de piatrá « de o con-structie superbá ». Astázi, Cotnarii sunt un sat cu circa o mie-de locuitori. Un alt caz de evolulie regresiva ni-1 olerá tárgul..'tefánesti. Pela 1600-1625, el numára, dupá spusa unui strain,,douä mii de case, deci zece mii de suflete. Miron Costin, In « PoemaPolonä » (1684) 11 nume§te « ora § » (« miasto »). In « Descrip-tio Moldaviae » e trecut ca tárg; Dionisie Fotino nu-1 mai po-mene§te Insá, ceea ce Inseamna cá dechuse. Vástrandu-§i carac-terul de comuná urbank el abia apropie astázi (9692 locuitoriIn 1936) cifra populatiei dela Inceputul veacului al XVII-lea..

In actualul judet al Dorohoiului, se Infiinteazá, prin brisov-domnesc, de catre Duca Vodá, In 1672, tArgul Herpi. El apar-sine, pánä In 1775, tinutului Cernáuti. Dupá rápirea Bucovinei.

procedându-se la o n.ouá arondare a tinuturilor sau jude-telor, se formeazá Intre 1776 §i 1788 tinutul Hertei, avand_drept re§edintá tárgul cu acela§i nume. Dupii desfiintarea tinu-tului (vezi mei sus p. 488), tOrgul decade, situatia de azimult inferioorá celei dela finele secolului al XVIII-lea. Un alttárg din actualul tinut al Dorohoiului, Darabanii, prinde sa se

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN MOLDOVA 609

ridice la inceputul secolului al XIX-lea; in recensämAntul din1803 figureaz'ä cu 74 liuzi sau contribuabili; in cel din 1820, cu125; Dionisie Fotino nu-1 mentioneaza trig. Numele i se tragedela vechiul corp de oaste al därdbanilor ; aci era resedinta unuidetasament (vezi cazul similar al lipcanilor moldoveni: tArgulLipcani in judetul Hotin si al calarafilor munteni: orasul Calä-rasi. Cel de al treilea tArg nou din Dorohoi este tArgul Sdeeni,pe valea Basäului. Ni s'a Ostrat actul de intemeiere, din 4/16August 1818, dela Scarlat Callimachi. El prevede tinerea a 12iarmaroace pe an si a unei zile de tArg sätatämAnal; mortasipiape vitele vAndute va reveni proprietarei, domnita Efrosina Ma-vrogheni ; aceasta are deja , ale ei, douAzeci de dugheni scutitede banii agiutorirgei si de... once angärii ».

tinutul sau judqul Sucevei, Dimitrie Cantemir pome-neste, in afara de capitala, Rclautii « tArg i scaun de episcop ».Pe vremea lui Stefan ce! Mare, Räddulii erau se pare incäsat (vezi vol. II, ed. a patra, p. 449); transformarea lor in tärgtrebue sä fi avut loe In cursul secolului al XVI-lea. Fatieeniinu sunt amintiti ca oras in « Descriptio Moldaviae ». Existaun vechiu sat cu acest nume; pe o parte a mosiei lui ca si pe oparte a mosiei satelor vecine Soldänesti i TAmpesti, se intemeiazäIn 1779, Iunie 28, « pe loe talinä », o avezare mai insemnatà, cudugheni si case de locuit; ea este ridicatä oficial la rangul detArg, prin hrisov domnesc, de &Are Constantin Moruzi, la 18August 1780. La inceput tArgul s'a numit i TAmpesti i Folti-ceni (sau Fulticeni) dar mai ales Soldänesti; hrisovul Ii spuneIn acest dii urmä fe!; ahia din 1826 inainte prevaleag actualulnume. Inflorirea Fälticenilor incepe dupà pierderea Bucovinei.cAnd, formAndu-se un nou judet al Sucevei, in locul celui räpitde Austriaci, resedinta lui se fixeaa aci. Dionisie Fotino pome-neste, in 1818, si « oräselul Burdujenii »; mai inainte Inca, la 9Iulie 1808, un document dela « divanul cnejiei Moldovii » men-Voneag mgnastirea Todireni din tdrgul Bordojenii tinutulSucivei (sic I); numele li vine dela un vechiu Borduja sau Bur-duja. Ridicarea acestui centru, situat pe drumul cel mare carestrabiltea Moldova dela miazänoapte spre miazäzi, e tot o con-secintä a ràpinii Bucovinei: aci au fost asezate serviciile de vamäsi de paza ale noii frontiere. Intemeierea oficialà a tArgului a

www.dacoromanica.ro

510 TARGITRILE I SATELE

avut loe prin hrisovul domnesc din 1.792, Iulie 20, care intareainvoiala facuta de tArgoveti cu egumenul mánastirei Todireni,proprietara locului. Hrisovul prevede bezmenul sau curia pecare urmeaza s'o plateasca locuitorii i fixeaza vase iarmaroacepe an. Azi Burdujenii au decäzut. fiind COMMA ruralá. Tot invechiul judet al Sucevei se afla i Campulungul. La inceputulsecolului al XVII-lea, el era inc. sat, dovada scrisoarea unui sluj-bav localnic, in care se spun.e: « Eu Simion deregatoriul de Cam-pulung i preutii de acolia i batränii satului de acolo ». DeviDimitrie Cantemir nu-1 amintevte ca tärg in textul din « Des-criptio Moldaviae », in harta sa insa tiara care e sub acestraport mult mai completa decAt textul Campulungul figu-reaza ca avezare urbana, asemenea Focvanilor i Vasluiului. Subdomingia austriaca, facandu-se tärziu, in veacul al XIX-leao noug impartire administrativa a Bucovinei, el devine reve-dinta de judet.

Storojinetul e un simplu sat inainte de rapirea Bucovinei.Desvoltarea lui e in legatura tot cu regimul austriac, mai alesdupa ce, in urma impartirii administrative amintite, devine rldel revedinta de judet. Aceleiavi impartiri i se datorevte i ridica-rea amintim ca ea apare ca targ mic in harta lui RhigasVelestinliul (1797). In partea de miazanoapte a Moldovei dintrePrut i Nistru, in tinutul Hotinului, e de semnalat, potrivit War-tiz lui Dimitrie Cantemir, o avezare mai insemnata, nunoita Podul:era aci un pod peste Prut; Turcii Ii spuneau Kanli '<Ora adicaPodul seingeros desigur in amintirea vreunei lupte date acolo

calificau avezarea, pela 1742-1752, drept « targ debsebitde bine construit ». In cursul veacului al XVIII-lea, ea Ii schimbanumele in Lipcani: ava o g'äsim in harta lui Bauer (1769-1774)vi in aceea a lui Rbigas Velestinliul (1797). Cu acest nume i cucalificativul de « tärguvor » apare ea vi in descrierea din 1816amintit'ä mai sus a lui Swiniin. Numele cel nou se explicaintocmai ca i acela al D'arabanilor i Calaravilor prin pre-zenta aci a unui corp de Tätari lipcani, cu organizare,avand in frUnte capitapi. Astazi Lipcanii, di vi-au pastrat cali-ficativul de TArg, s'pre a se deosebi de Lipeanii-Sat,', de aráturi,sunt totuvi comuna rtralä. Maximum de Inflotire 1-au avut inprima jurnatate a veaoului al XVIII-lea; In .legatura

www.dacoromanica.ro

TARGIIRILE DIN MOLDOVA 611

%area raielei Hotinului; pana aci, la Lipcani, suiau pe Prut vaseleincarcate cu grane i alte provizii pentru cetatea Hotinului.Swiniin amintevte, in descrierea sa, doi 4 Capitani de targ », unulla Lipcani, altul la Briceni; nu cla Insà acestei ultime localitaticalificativul de targuvor, cum %ruse cu prima. Totuvi Briceniiapar ca targ » in atatistica oficiala Intocmita de Austriaci in1788, cand, in urma razboiului cu Turcii, ocupasera tinutul Ho-tinului; tot ca targ 11 considerä i raportul din 11 Iunie 1799 alviceconsulului francez din Iavi. Astazi Bricenii-Targ alaturigasim Bricenii-Sat aunt i ei, ca i Lipcanii, comuna rurala.Adaugam ca mai inainte Bricenii s'au numit Dincdu0; schim-barea s'a produs inainte de 1589; un document din acest an,Mai 1, relateaza faptul. Tot in tinutul Hotinului, pe apa Ghila-vatului, a existat, in veacul al XVIII-lea, targul Novosel4a deJos. In harta lui Bauer (1769-1774) citim: «bourg Nowoselizaca « °ravel * apare el in memoriile lui Von Raan din 1788; catarg, In harta lui Horia von Otzelowitz din acelavi an precumvi in statistica oficiala austriaca alcatuita tot atunci. Apoi ave-zarea a decazut; fapt este cá in recensamantul sau catagrafiadin 1817 ea apare ca sat. Actuala Noua Sul4a mai inainte is'a spus Novoselita de Sus la distanIa de circa 60 km. de No-voselita de jos, s'a transformat din sat in targuvor dupä 1817,multumita avezarii ei la frontiera cu Austria: e chiar un caz ti-pic de Virg de frontiera, desvoltat prin traficul de marfuricard-Lori.

In tinutul Sorocai era, pe vremea lui Dimitrie Car temir, unsingur targ: revedinta, cu acelavi mime. Un secol mai tarziu, in1816, constatara Inca trei: MO, Otici sau Otace (Swiniin Ii spuneAtachi!), i Raoovul sau Vadul Raoului. Primul, proprietateasulgerului Iordache Panaitea, apare documentar la 12 Ianuarie1782 cand domnul amintevte de 4 tArgul Baltile de la tinutulSorocai » vi de mortasipia « pe vitele ce se vor vinde i cumparala iarmaroacele vi la zilele de targ ce se vor face ». Cum pe dealta parte, In harta lui Bauer (1769-1774) gasim numai numelede Bijlzij, fära vreo reprezentare de avezare omeneasca (sat sauora), rezulta cá targul s'a intemeiat tare 1769 vi 1782, mai pro-babil in partea ultima a acestui interval. Inflorirea Baltilor sedatorevte, pe deoparte, imprejurarii cà imparatul Alexandru I

5

www.dacoromanica.ro

612 TARGurtiLE I SATELE

-a acordat prerogativele de comuna urbana, In amintirea fap-tului ca, pe and poposea in acest loe, In noaptea de 19 Aprilie1818, í-a sosit vestea despre nasterea nepotului tau, viitorulAlexandru al II-lea; pe de alta parte, transformarii sale In rece-dina judetului nou infiintat al Baltilor (vezi si mai sus, p. 487).Otaci, apartinand familiei Cantacuzino, avea In frunte un capi-tan de targ. La 10 Aprilie 1781, hrisovul lui Constantin Moruzipomeneste, in afara de Soroca, si de alte « targuri di pi margineci sant la malul Nistrului ». Ceea ce inseamna ca, la aceasta data,existau dupa toate probabilitatile ca targuri asezarile delaOtaci çi Rascov: altfel, pluralul nu si-ar gag explicatie. Azi, subnumele de Otaci-Targ alaturi e Otaci-Sat este comuna ru-rala. Rascovul, proprietatea manastirei Golia, apare ca sat subnumele de « Wadu In harta lui Bauer (1769-1774). In 17S1,era targ: o deducem din documentul cu data 10 Aprilie, citatmai sus. In 1785, un alt document mentioneaza explicit targulRascovul » moldovenesc, in opozitie cu « Rascovul din tara le-seasca Evolutia acestei asezari e similara evolutiei Otacilor;sub numele de Vadu-Rascu, ea este astazi comuna rurala.

In tinutul Orheiului nu e, ca si In acela al Sorocai, pe vremealui Dimitrie Cantemir, deck, un singur targ: capitala, cu ace-

nume. Intr'un document din 1730, Aprilie 5 si apoi In con-dica lui Constantin Mavrocordat (1741-1742) gasim insa amin-tit si « targul Onifcanii », jurisdictia asupra lui avand-o Sardarul;azi Onitcanii sunt comuna rurala. O existenta efemera a avuttargul Peftera, pe Rant, Intemeiat de Ieremia Movila spre sfar-situl domniei sale ; de aceea asezarea, decazuta repede In 1639Noemvrie 1 i se spune sat a fost numita ci Movilova sau Mo-yiletu. Un document din 22 Iunie 1607, dela Simeon Movila,aminteste Ca' satul Horilcanii de pe Rant 4 au fost a nostru dreptdomnesc supusi targului Movilaului ». Se cunosc, pe de alta parte,documente din anul 1617 in care apar, alaturi de Asian, 'Area-labul Orheiului, si Dragul pa'rceilabul de Peqterd precum si col-tuzul din aceasta ultimä localitate. Swiniin, in 1816, pomenesteej targusorul Telenefti, al carui inceput dateaza din vremea luíAlexandru Callimachi; aceasta 11 infiinteaza, in 1796, Dechemvrie20, conferindu-i prin carte domneascà dreptul de a tine 6 iar-maroace pe an O intarind conventia incheiata Cu doua luni mai

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN MOLDOVA 513

inainte, la 25 Octomvrie, filtre proprietarA, doninita Ralu Ma-vrocordat, §i locuitori.

In tinutul L'Apuvnei, apare, in epoca pe care o cercetAm, tAr-gul Chi§inclului. Eustratie Dabija voevod (1661-1665) fi mArevtehotarul, adAogAndu-i satul Vistiernicii, luat cu sila dela Hrisos-coleu, fost medelnicer. La 2 August 1666, Iliav Alexandru des-pAgubevte pe acesta din tima, dAndu-i in schimb, satul Sascutdin Putna: 4 §1 i 1-au luat Dabija Vod'A Mil de voia lui aratAdocumentul vi 1-au dat tArgovetilor din ChivinAu pentru ca amAreasa hotarul tárgului ». Numele avearii e numele care sed'A de popor unei aderi de ap6 vi se explia, in cazul nostru, prin-tr'o caVere a Beicului in acest loc. Un alt Chivinäu, la gura Botnei,e amintit In documentul din 1455, Iunie 6; intealt document,din 22 Martie 1535 i se apune # marile ChivinAu » vi se precizeaaa e situat o intre Dobra vi filtre Oale »; un al treilea e pe 't'Out:« c'un vad de moará unde se cheana la Chiveneu, in apa M'u-tului », citim in hrisovul lui Vasile Lupu, muele vornic al Täriide jos (c. 1630); un al patrulea e pe Cri§ (Chivineu-Criv), in Tran-silvania (compaa cascada sau aderea « La Piatori », dela na-n'Astirea Tismana).

Un alt tArg in Iinutul L'Apuvnei pe atunci, la finele secoluluial XVIII-lea, tinutul Orheiului, deoarece al LApuvnei se desfiin-tase a fost Tuzora. Era pe movia aminarului Grigore RA§canu;acesta obtine dela Mihai Sutzu, la 28 Septemvrie 1794, un hrisov,stabilind ziva de tArg (Joia I) Ifi dona iarmaroace pe an. « Luat-amaminte spune Domnul vi pentru tArgul Tuzora dela tinutOrheiului... fiind acest tArg di 8 ciasuri dipArtat de Iavi vi detárgul Chividául asemine ». Tuzora, amintia Mil indicarea situ-atiei sale era desigur sat inteun act din 1545, dela PetruRarev, vi-a schimbat, dupà 1794, numele in Ceileirafi-(Tdre, prin-tr'un proces similar celui din Muntenia, unde Lichiregtii au de-venit vi ei, Cäläravi. Numele cel vechi a amas totuvi dat unuisat, care depinde de comuna CAlAra§i-Sat.

In fostul tinut al Tighinei desfiintat prin cucerirea turceascddin 1538 vi prin infiin.tarea raielei Ben.derului, se ridia, In veaculal XVII-lea, targul Cau.isani. Dimitrie Cantemir 11 descrie ca oravultriburilor t'Atare Orak-ugli vi Orumbet-ugli, iar in harta sa 11 infA-ti§eaa sub forma unei aveari insemnate (trei turnwri, avAnd in

5*

www.dacoromanica.ro

514 TARGURILE SI SATELE

värf semilunal). Dreettorul dela CAuvani, numit de Turci, purtatitlul de o voevod »; adesea el era recrutat dintre crevtini: asa nespune consulul francez Peyssonel, autorul unei lucritri de seamädespre negotul Kalil Negre vi al regiunilor inconjurätoare Intrecare §i Bugeacul. Voevodul de Cguvani IO intindea jurisdictia vipe malul stting al Nistrului, la Dubeisari, unde era un caimacani;la rAndu-i, el depindea de Seraschierul sau generalul coman-dant al Ismailului. Sub raportul bisericesc, Cäuvanii depindeaude Mitiopolitul o Proilaviei » sau Bräilei (vezi vol. III, editia adoua, p. 99-101); unul din acevti mitropoliti, Daniil, zidevte aci,pe la 1760, o biseric6; zidurile ei, ievind putin din pämAnt (stä-pänitorii mohamedani nu tolerau o clädire inaltà, impungtoare !),sunt acoperite cu fresce frumoase. Spre sfärvitul veacului alXVIII-lea §i la inceputul celui de al XIX-lea, In legäturà cu repe-tatele räzboaie ruso-turce §i cu retragerea populatiei tätärevtipeste Nistru, auvanii decad; de unde, potrivit traditiei, aveauIn vremurile de inflorire, sute de prävälii (se precizeazA vi cifra:§apte sute !) ei ajung, la 1812-1814, un sat särac. In cursul vea-cului al XIX-lea, alAturi de aceastä avezare care va apäta numelede Cauvanii Vecbi, se va Intemeia, probabil §1 cu locuitori venitide acolo, o alta, Caufanii Noi, care va ajunge la oarecare prospe-ritate. E aceiavi evolutie ca vi la Adjudul Vechi §i Adjudul Nou,In Putna, sau la Chilia Veche vi Chilia Noug.

Spre sud-est de Cäuvani, pe Nistru, a fost avezarea dela Ciu-beirciu, revedintil de tinut, cu parcAlab, pe vremea luí Petru Rare§(vezi vol. II, editia a patra, p. 413-414). Sub Petru 5chiopu1(documentul din 1589 A ugus 13) vi Aron Tiranul (documentuldin 1592, Ianuarie 3), intalnim din nou pârcälabi de Ciubärciuvi hotnoghi sau comandanti militari. Din relatia unei solii polonecare trece pe aci, In 1601, se vede &A era o avezare maiinsemnata. Ea nu e pomenità In o Descriptio Moldaviae » a luiDimitrie Cantemir, nici nu figureaz6 in harta acestuia ; figureazäIrma ca ora' In barta lui Reicherstorf, din 1541 (vezi reproducereaacestei härti In vol. II, p. 349). Azi, Ciubärciu e comung ruralà;un alt sat cu acela§i nume se aflä pe malul stAng al Nistrului.

Tot In tinutul Tighinei, se intemeiaza, pe locul satului tätäräscpgrasit Cimi§li, a§ezarea dela Cimi4lia. In 1817 ea apare ca un satimportant, au 203 gospodärii; in catagrafia din 1824, e numit

www.dacoromanica.ro

idrg; ridicarea la acest rang are loe avadar In jurul sfirvituluiepocei pe care o cercetäm, intre 1817 vi 1824.

In partea de miazäzi a Moldovei dintre Prut vi Nistru, petang& vechile vi cunoscutele avezäri dela Clulia f¿i Cetatea Alba,constaam intre 1601 vi 1821, o serie Intreag6 de tèrguri sau orave;

TARGURILE DIN MOLDOVA 516

Fig. 12. Asediul cetatii Ismail In 1790 de catre Ru51. Schlta contemporana.

istoria lor e, in genere, putin cercetat5. In frunte stä Ismailulcäruia Moldovenii li spuneau Smil; acesta e numele orginiar, dincare Turcii au fäcut Ismail, dupà cum din Braila au Meat Ibrail.Smilul e o veche avezare; In veacul al XVI-lea era cetate puternicintaritä; Aron Tiranul o cucerevte, In Martie 1595; In veacul alXVIII-lea, ea va juca un rol important In räzboaiele ruso-turce.Dupà asaltul memorabil din Decemvrie 1790 (vezi fig. 12), andnu numai garnizoana dar vi intreaga populatie civila a fost trecutaprin sabie de &Are Ruvii lui Suvarof (vezi vol. III, editia a doua,

www.dacoromanica.ro

016 TARGURILE $1 SATELE

p. 315), oravul se reface. Generalul Tucikof intemeiaza pe temeiulunui ukaz imperial,, un nou ora, purtand numele sam, la doi kilo-metri de cetate, colonizand aci Ru§i Necrasoviti (Cazaci) dinDobrogea. In scurta vreme tusk In cativa ani, noua avezare secontope§te cu acea veche, iar numele cel nou e InMurat. In 1815,Ismailul avea 4 biserici, 71 de case ale statului, 155 de case Nrti-culare §i. 159 de pravalii. Pentru originea numelui, compard cuSmila, vale In Moldova.

Tot pe Durare, mai spre apus, In fata vadului dela Oblucita,era targul vi cetatea Cartal. In a Descriptio Moldaviae », DimitrieCantemir definevte aceasta localitate drept « ora §» vi « intaritura,nu prea Insemnata ». «Pentru paza oravului adaoga Domnuleste pus u.umai un dizdar adica un comandant ». In harta sa, Can-temir reprezintä Cartalul prin acelavi serrin grafic pe care-1 Intre-buinteaza §i pentru Ismail, Cetatea Alb'ä, Cauvani vi Bender.In cursul secolului al XVIII-lea, avezarea a decazut; ea nu maifigureaza printre targuri sau °rap in descrierea lui Swiniin din1816. Astazi, e comuna rurala. Numele Cartalului, prin sufixulsu -al, indica o origine turceasca (cf. mangal, halal). Renii suntinfativati ca ora § pe harta lui Reicherstorf, din 1541. SultanulOsman ii anexeaza, impreuna cu cateva sate, cu prilejul expeditieidin 1621 vi-i alipevte de teritoriul cetatii Ismail, inchin.ând veni-turile respective mormantului lui Mohamed, la Meca. In harta luiDimitrie Cantemir, Renii apar ca ora, asemenea Cartalului viIsmailului. Swiniin le da, In 1816, calificativul de « targuvor ».

In preajma gurii Ialpugului, Inflorea, in 1711-1716, oravulTobac. Cantemir afirma ca In f ata acestuia se aflau ruinele unuiora § vechiu numit de popor Tint, reclädit de tef an cel Mare §idaramat din nou complect de Turci. Cât temei se poate pune peafirmatiile domnului moldovean In ce prive§te trecutul Tintului,e greu de spus; existenta Tobacului e fug In afarà de once Indo-ialä. Pe harta lui Cantemir el e infativat ca un ora § turcesc (unturn cu semilura in varf I); pe harta lui Rhigas Velestinliul chiarca un ora v mare (un turn inalt vi douà scurtel); e adevaratreprezentarile grafice In hartile vechi nu corespund In totdeaunarealitatii; ele constitue totu§i un indiciu. In veacul al XIX-lea,Tobacul a decäzut; cauza principala este infiintarea, chiar invecinatate, a oraplui Bolgrad. Astäzi Tobacul, sub numele de

www.dacoromanica.ro

TARODRILE DIN MOLDOVA 517

Tabacul-Vechiu schimbarea lui o in a s'a Wilt sub influentarusä e un simplu sat, In judetul Ismail.

Bolgradul este orasul colonistilor bulgari, adusi in Bugeac decätre administratia ruseasc6; Prin ucazul imperial din 29 Dechem-vrie 1829 pe temeiul caruia li s'a eliberat brisovul din 12 Martie1820 Tarul arata drepturile si obligatiile acestor colonisti; lapunctul 12, la fine, se specificä: « cel mai de cäpetenie sat Tavac,potrivit dorintei bejenarilor Mica a colonistilor 1) BA se numeascaBolgrad ». Tavac cred cd e tot una cu Tobac: a fost deci si aci casi la Chiba, Cgusani, Adjud, etc., un dublet de asezäri: Tobaculvechiu, fostul târg din vremea lui Canternir, si Tobacul nou caresi-a schimbat apoi n.umele in Bolgrad. Construirea clädirilor maiinsemnate ale acestui oras, ca si clddirea imp tuatoarei catedrale,s'a urmat mai tArziu, dupd 1821.

In descrierea pe care o face tinutului Codru, Swiniin spune.la 1816, ea are « 22 de sate si un thrgusor », färä sä dea bag numeleacestuia din urmä. Tirand seamä de faptul cä tinutul amintit erain nordul actualului judet Cahul, am putea identifica « tArguso-rul » cu Leova. Ir 1803 era fried' sat, In tinutul Codrului: cu aceastäcalificare e pomenità In « Condica liuzilor ». In 1813, un documentmentioneag « mosia Leova cu targu, cu han, cu pivnitä de piatra,cu zece dugheni boerestiz alte dugheni sträine negustoresti, careplätesc bezmän, si cu vie pe (Musa si bäutura boereasca, asemeneasi asäpii boeresti; pe acest targ se fac si 18 iarmaroace pe an ».In 1817 erau in « targul si mahalaua Leova » 297 capi de familie,dintre cari 25 Evrei. Cgt despre ()rapt Cahul, acesta a purtatOng In 1840 numele semnificativ de Frumoasa. In 1817, era Incasat, proprietate a marelui boier Bals ; transformarea lui in tArgare loe In intervalul 1817-1822. Frumoasa a Mcut parte din ti-nutul Grecenilor.

Harta lui Rhigas Velestinliul, tipäritä in 1797, aratä, in regi-unea Bugeacului, Incà o serie de cinci targuri; Grecenii, Traian,S ' &curet, Burnaz 0 Palanca. Cel dint5i e reprezentat grafic chiarca un tArg mai mare: un turn inalt si douä mai mici. Aci stäteauispravnicii tinutului Greceni; numele insusi al tinutului vine delaaceastä localitate. In cursul räzboaielor ruso-turce dela sfarsitulveacului al XVIII-lea si inceputul celui de al XIX-lea, fiind Else-zatà chiar In calea ostilor, se vede e.g. a decazut ; f apt este cä

www.dacoromanica.ro

518 TARGITRILE $1 SATELE

Swiniin, In 1816, n'o anainteste in randul targurilor; and descrietinutul Greceni spune numai ca are patruzeci de sate, fära sa po-meneasca de resedinta lui. Astazi Grecenii aunt comuna ruralaIn judetul Cahul. Traian (Tpoudv) e Infatisat pe hartá ca un tArgmic (un turn Inalt1), lângà Prut, pe o valul lui Traian ». In 1807,din cauza razboiului ruso-turc, fusese pustiit; deabia mai rama-sesera trei case ne-o spune generalul Langeron, care-0 aveacartierul la Tobac. Azi, Traianul e si el tot comuna rurala in ju-detail Cabul. Salcup, reprezentata grafic ca un targ de mijloc (unturn inalt i unul mic), e situata pe Botna, la sud-vest de Tighina.Poate ea aci era resedirzta ispravnicilor tinutului Hotarniceni,despre care Swiniin spune totusi lamurit ca are a douazeci i unude sate §i niciun teirgufor ». Explicatia ar fi admitand, Inca°data, ca semnele grafice ale hartii lui Rhigas redau exact reali-tatea, ceea ce ramane de dovedit ca si in cazul Salcutei caIn cazul Grecenilor, a avut loc o decadere, din cauza razboaielor.Aceiasi explicatie s'ar putea da si ultimelor douä targuri azicomune rurale Burnaz §i Palanca, situate amandoua in tinutulCetätii Albe (Akerman, pe atunci I). Palanca e infälisata, aidomaGrecenilor. ca un targ mare (un turn lnalt i cloud' micil), aproapede Nistru, in partea nord-estica a tinutului; Burnazul ca un targmic (un turn inalt1), in partea de sud-vest, aproape de varsareaCogalnicului.

In cursul lunilor Ianuarie i Aprilie 1795, Mihai Voda Sutzudaruieste bisericii Sf. Gheorghe din Herta, inchinate bisericii Sf.Ioan Botezatorul dela Kurucesme (pe malul european al Bosfo-rului, langa Stambull), mortasipia adica darea pe vitele si peunele produse vandute In targuri din targurile Falticeni, Doro-hoi, Cbisinau i Stroe§ti. Daca In ce priveste primele trei, asezarealor e cunoscuta tuturor, nu tot astfel se prezinta lucrurile pentruultimul. In ce loe venea targul Stroesti? Räspunsul nu era limpedenici pentru scriitorii dela cancelaria domneasca, dovada ca., inactul din 5 Aprilie 1795, unde se vorbeste de acest targ, diacula lasat loe alb, cand a trebuit sa precizeze judetul: mortasipia atargului Stroesti, ce iaste la tinut... » (loe alb !). Astazi, nu existäo comuna urbana cu acest n.ume; exista Insa sase sate, cate unulIn judetele Baia, Botosani, Hotin, Suceava,Care din ele a fost targ spre sfarsitul epocei fanariote?

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN TRANSILVANIA 519

Transilvania. i In Transilvania au avut loe schimbari in cepriveste viata oraselor in epoca pe care o cercetam: ele Bunt insamai mici deck, dincoace de munti, deck in Moldova de Oda.Constatam mai multa statornicie, mai putine targuri noi infiin-tate si mult mai putirte cazuri de evolutie regresiva. Explicatiae simpla : Transilvania multumitä Munteniei si Moldovei a

fost mai ferita, mai la adapost ; pe pamantul ei nu s'au purtatatatea razboaie intre 1601-1821 cate s'au purtat la rasarit si lamiazazi de Carpati. In special, In timpul dominatiei austriace,adica dela 1.690 inainte, ea s'a bucurat in genere de liniste, iargospodaria s'a urmat In spirit de continuitate. Regiuni care sufe-risera mai mult sub Turci ca Banatul, ajung la o deosebita inflorire.

In partea de miazazi a Transilvaniei, wide stint azi judeteleBrasov, Fagaras, Sibiu, Huniedoara, nu constatam modificannotabile. Vechile orase sase§ti isi duc mai departe viata lor regu-lata; Fagarawl devine, pentru scurta vreme numai, sub Patachi0 la inceputul pastorirei lui loan Inochentie Clain, resedintaepiscopului unit ; Petrosanii sunt Inca un sat ; desvoltarea lor vaavea loe abia in veacul al XIX-lea, In legatura cu exploatareaminelor de carbuni din regiune.

Nici in judetele Trei Scaune si Tarnava Mare, nu avem de In-semnat vreun targ nou. In schimb, In rarnava Mica., apar trei:Mai, Dicio-Slin-Martin §i. Iba,sfalliu (azi Dumbraveni; Sa§ii ii spunElisabethstadt). Blajul este o creatie pur romdneasoa: el se dato-reste episcopului loan Inochentie Clain si urmasilor acestuia.Cand, la 28 Martie 1736, loan Inochentie cedeaza erariului impil-ratese domeniul dela Gherla si cel dela Sambata de Jos, primind,In schimb, domeniul Blajului, cu « costeiul » (castelul) de acolo,fost al familiei Apaffy, Blajul era un sat modest de iobagi unguri.Aläturi de sat, in.cepe sal ridice marele episcop In 1741 cladiriletrebuincioase: o manastire cu seminar de baieti, o catedrala si oresedinta episcopal'a' ; planurile se datorau arhitectului curtii impe-riale, loan Martinelli. Episcopii urmatori adausera s'i ei diferitecladiri si astfel targul crescu, devenind centrul invatäturii roma-nesti din intreg Ardealul.

Dicio-Stin-Martin era, la lnceputul veacului al XIX-lea, untargu§or unguresc. La un moment dat, pe timpul efemerei arondariadministrative a lui Iosif al II-lea (1784-1790), a fost capitala

www.dacoromanica.ro

520 TARGTIRILE ST SATELE

de judet. Desvoltarea lui se datorevte Statului maghiar care 1-afacut iara§i capitala; a§a 1-am gasit noi In 1918.

Ibas faldul a Inceput sa se ridice sub Mihai Apaffy (1661-1690)care a colonizat aci Armeni veniti din Moldova. Dupa ApaffytArgul a trecut in proprietatea fiscului, apoi In aceea a cancelaruluiGabriel Bethlen care 1-a vandut comunitatii armene locale. In1790, el e ridicat la rangul de oral liher regal.

In judetul Alba, e de semnalat Abrudul. Pe vremea rascoaleilui Horia, era un targu§or, 'un mic centru administrativ. NumeleIi vine, dupa credinta n.oastra, dela vechii Daci (Abruttus; com-para' cu Abrittus din regiunea Getilor transdanubieni, in. fostulCadrilater 1).

ID judetele Turda, Ciuc, Odorhei §i Mure§ nu constatam vreonouà avezare urbana; vechile centre ti continua existenIa. In ju-detul Näsaud, prinde a se ridica, dupa infiintarea celui de el doilearegiment de graniceri romani, adica dui:4 16 Aprilie 1762, satulNasaud. In acest sat se stabile§te re§edinta colonelului comandantIncep a se construi cladiri Infativatoare; populatia sporevte §ia§ezarea devine tArg. In judetul vecin al Some§ului In jurul vechiicetati a Gherlei, care a jucat un rol important pe timpul lui MihaiViteazul, se ridica un targ nou de catre coloni§tii armeni, in anul1783. Originea lui relativ recenta explica §i numele pe care i 1-audat Un.gurii: Szamos-Ujvar adica orapl nou de pe Some ».Intelesul de lnchisoare capatat in romane§te nu-i primulcaz cand un nume de localitate sau de persoana devine nume de

deci nume comun provine din faptul ca., in secolulal XIX-lea, a fost aci inteadevär o inchisoare vestita, pentrumarii criminali. Targul Huedinului, din judetul Cluj, exista pevremea lui Mihai Viteazul; acesta da ordin sa fie ars, deoarececincizeci de soldati ai sài fusesera ucivi prin surprindere de t&r-goveti. Ungurii Ii spun acestei avezari Bánffi Hunyad: aci seafla un castel al familiei Bánffi. Nici In judeIele Maramure§ §iSatul-Mare nu apare vreun ora § nou dupa 1601. In Salaj, consta-tam un caz de evolutie regresiva: e acela al localitatii Crasna.Mult mai populata inainte, ea avut de suferit la inceputulsecolului al XVIII-lea, In legatura cu mi§carea lui Francisc Rd-koczy (vezi vol. III, p. 394); astazi este comuna rurala, capitalapla§ii cu acela§i nume.

www.dacoromanica.ro

TARGURILE DIN BANAT 521

Comparabil ca desvoltare i caracter Blajului, dar In proportiimai modeste, este tärgul Beiu,sului (localnicii li spun vi Beinv l)din judetul Bihorului. El Incepe sa se ridice dupa ce impärateasaMaria Tereza da episcopiei greco-catolice dela Oradia, lnfiintatela 1777, domeniul, Intins i bogat, al Beiuyului. Episcopul SamuilVulcan (1806-1839), Intemeiaza In acest centru, In 1828, ungimnaziu romanesc, pe care-I transforma, in 1836, in liceu. Se poateapune deci ea i Beiuvul e, ca i Blajul, tot o creatie romiineasa0 tot In legatura cu biserica i coala.

In judetele Arad vi Timiv-Torontal, In afara vechilor centreurbane dela Arad, Timivoara vi Lipova, nu avem de raregistratvreunul nou In secolele XVII vi XVIII. In Caray, in schimb,amändoua oravele, Oravip i Re§ita, aunt noi vi ele Ii datorescfiinta exploatärilor miniere din regiune. Austriacii, ocupand Ba-natul, au reluat exploatarea fierului care, sub Turci, se pare caIncetase. Generalul Mercy imparte tinutul In patru districte mi-niere, cu centrele la Oravita, Dognecea, Moldova v"i Boca,aduce colonivti straini, In special Germani (Svabi). Primul cuptorde topit minereul de fier s'a facut la Oravita, In 1718; al doileala Boca, In 1719; In 1721 se toarna prima placa de fonta la Re-vita ; tot In acest an e pus In functiune al doilea cuptor la Oravita.Exploatarea merge cand mai bine, cand mai räu, Ora In 1769;la 1. Noemvrie acest an, Incepe constructia unei noi uzini la Re-vita iar la 3 Iulie 1771, noile furn.ale Inalte de aci se pun In func-tiune. Perioada urmatoare este o perioadä. de Inflorire; In 1790,un lucrator descopere la Anina i cärbunii de piatra (huila) carevor avea, In secolul urrnator, o deosebitä. Insemnatate.

In judetul Severin, constatam, In rastimpul cercetat, treicentre mai importante: Lugojul, Caransebeful i Orqova. Primul emunicipiu Inca din 1.529; In acest an gasim ca primar pe românulDimitrie Luca. Pe la jumatatea secolului al XVIII-lea « compa-nia greceasca » a negustorilor din Lugoj Intre ei erau, de fapt,vi multi aromani zidesc aci o biserica. Caransebevul sau cumi se spune In vechile texte Cavaransebevul e vi el ora y dinaintede 1.600. Orvova, avezare straveche, poarta' in documentele mun-ten.e numele de Ruvava; Turcii o ocupa in 1522 vi ridicà aci ocetate; ea va avea un rol important In razboaiele Cu Austriaciidin secolul al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro

522 TAEGU RILE SI SATELE

Populatia oravelor. Colonizäri. Sub raportul populatiei, ora-vele sau tilrgurile de pe intinsul pämAntului romänesc, vildescunele schimbgri in rastimpul dintre 1601 vi sfArvitul epocei fa-nariote. Constatäm in primul ränd o asimilare a vechilor elementestrdine Savi, Germani galitieni i Unguri din Muntenia ttiiMoldova. Savii din Campulung unde multà vreme judetul adictiprimarul se alegea alternativ din rAndul lor i al Romänilor seasimileaz4 complect; tot ava cei din Thrgovivte i cei mai pu-in numerovi din Ramnicul Vâlcei i Baia de Aram.ä. Se asi-

mileazd i Savii moldoveni din Baia, din Siret, SuCeava, din Dir-gul Neamtului unde la 1672 e pomenit'ä Inca « besearica cessäseascA » vi din Cotnari. Aceiavi soartg au vi elementele ungu-revti din Câmpulungul muntean vi din oravele moldovene. Ban-dini, misionarul catolic care stràbate aceste orave pe vremea luiVasile Lupu, in 1646, aratà ciit de avansat era procesul de asi-milare; el constatà aproape pretutindeni o scAdere catastrofalaa numärului de catolici vechea populatie strain6 sAseascA f¡si

ungureascg iar In unele locuri, ca In Tecuci, disparitia com-pieta' a ei. Astfel despre acest ultim ttirg el afirmä c'ä ar fi avutmai Inainte un numär apreciabil de Unguri cloud' sute de casecu biseria i cu invätä.lor dar ca in vremea vizitatiei lui ei

nu mai existau, fuseserà deciSi despre Armeni se poate afirma acelavi lucru. Numärul

scade in oravele moldovene, pe de o parte prin asimilare cu ele-mentul bàvtinav, (vezi i fig. 13) asimilare care se produce hagintr'un tempo mai lent cleat al Savilor i Ungurilor, pe de altàparte printr'o trecere a lor in numär important in Tran-silvania. Faptul B'a petrecut in anul 1671, and in Moldova dom-nea Gheorghe Duca vi a continuat i in anii urmAtori. SA fi ple-cat ei din cauza dgrilor puse de acest voevod? Nu pare probabil.Cert este c'ä n'a fost nici vreun motiv de ordin religios, vreo per-secutie de Oda. Mai curând trebuie sá admitem un motiv eco-nomic vi de securitate, anume conditiile grele de viatà vi de negot,In urma turburArilor interne din 1671 cand Iavii au fost jefuitide oamenii lui liâncu i Durac (vezi vi vol. III, editia a doua,p. 141), In urma fäzboiului dintre Turci i Poloni (1.672) vi a pra-daciunilor tälärevti (1673-4). TrecAnd peste munti, Armenii ob-tinurà dela principii Transilvaniei privilegii i locuri de avezare.

www.dacoromanica.ro

POPULATIA TARGURILOR 623

,¡

iik +El

Fig. id. Yortret mural la Biserica SI. Ille din Botosani. Infltiseazipe ctitorul Ciolac, in costumul oficial de consul, la Inceputul

veacului al XIX-lea.

.r.

www.dacoromanica.ro

524 TARGIJRILE $1 SATELE

.Unii se stabilira la Ciuc-Sepviz, sat in Sacuime, In judetul Ciucului,altii la Gheorghieni §i la Remetea, iarä§i In Ciuc, altii la Dej. Lorli se datore§te chiar intemeierea a douà targuri: lbagaldu (aziDumbraveni) §i Gherla; Sa§ii ti i spun acestuia din urma : Arme-nierstadt.

Cu Grecii asistam la un fenomen deosebit. E drept ca o bungparte din cei stabiliti in targurile noastre In veacurile XIV §iXV negustori, clerici, dregatori (vezi §i vol. II, editia a pare,p. 458) se asimilasera totu§i numarul lor spore§te in veaculal XVII-lea §i mai ales al XVIII-lea printr'o continua. admigrare.Pe langa cei care Insotesc pe domni §i care prin atitudinea lor §i prindorinta de hnbogatire rapida provoaca, atat in Muntenia cat§i In Moldova, repetatele reactiuni din veacul al XVII-lea, sunt

negustorii. Multi dintre gelepii care aprovizionau Constanti-nopolul cu vite mari §i cu oi erau greci: un document conclu-dent este, de pilda, lista moldoveneasca din 1.2/22 Mai 1.591 re-feritoare la « go§tina »: numele celor care strangeau aceasta dij-ma din oi sunt In mare majoritate curet grece§ti (vezi vol.III, editia a doua, p. 24). Negustorii de miere §i ceara, negustoriide coloniale apartineau §i ei, In buna parte, aceluia§i neam. EpocaFanarintilor favorizeaza intr'un grad deosebit stabilirea Greci-lor In àrile noastre: multi dintre domni erau de origine greaca ;limba alea* « subtire », la curte §i In biserica, era cea greaca ;cursurile la « Academiile » din Blicure§ti §.1 Ia§i se faceau in gre-ce§te ; egumenii multor manastiri eran greci, trimi§i de lavrelecarora laca§urile din tara le fusesera inchinate. Nu-i de mirare,a§adar, ea numarul elementelor grece§ti din targurile noastre §iIn special din capitale cre0e ; multe din familiile cu nume grecesc

azi total romenizate se trag din stramo§i stabiliti In Prin-cipate in veacurile XVII §i XVIII; pentru unele din aceste fa-milii asimilarea s'a produs chiar dintr'a doua generatie.

In legatura cu elementul grecesc, trebue A' se -tie seama insa§i de faptul ca adeseori, sub ac,easta firma, se inglobau §i Aronzdni.O analiza atenta a numelor §i a iocului de bagind dovede§te ime-diat cà avem de a face, In multe cazuri, cu frati de ai ncOri delamiazazi de Dunare ; numai imprejurarea ea se foloseau, In rela-tiile lor comerciale, de limba greaca, facea sa fie considerati dreptGreci. In special in « companiile grece§ti » din ora§ele Transilva-

www.dacoromanica.ro

AROMANL SARBI I BTJLGARI IN TARGURI 526

niei §i Ungariei, observaIia de mai BUB se poate u§or verifica. Mu4idintre Grecii » care fac negot dincolo de munp, in spec al spresfar§itul veacului al XVIII-lea, dupa 1769, sunt In realltate Aro-mani. La Cluj, la Bra§ov, la Sibiu, la Timi§oara, la Oradia, laSebe§ul Sasesc, la Targul Secuiesc un.de acte publicate recentarata deasemen.ea n.ume aromane§ti la Beiu§ §i In atatea altecentre prezenl,a lor este indiscutabild. Ii constatara de ase-menea In oraple Munteniei §i ale Moldovei. Familiile de azi Phe-rekyde, Darvari, Garoflid, Djuvara, Meitani, Valaori, etc., setrag din Aromani stabiliti In Principate In epoca de care neocupäm.

Tot In aceasta epoca se constata §i o sporire a elementuluisud-slavic. Poporul nostru nu facea, In genere, §i nu face la

nici astazi o deosebire hotarata intre Sarbi §i Bulgari,ci Ii nume§te, cu un singur termen, Sdrbi. In toponimia noastra,satele cu acest nume §i cu nume derivate: Sarbe§ti, Sarbeni,Bunt relativ numeroase; le lntalnim din Maramure§ Oda In Te-leorman §i din Arad pana In Tecucm: am numarat, dupa Di.c-Iionarul statistic, douazeci §i patru §i, desigur, harta topogra-flea va arata §i alte semne ale prezenIei lor. Intr'o serie de 'malese gasesc cartiere sau mahalale care poarta numele de Sdrbi.Cunosc asemenea cartiere in TArgoviáte, Foc§ani, Bucure§ti;de sigur ca vor mai fi §i In altele.

Prezen0 Sarbilor §i Bulgarilor In targurile noastre i In unelesate se explica prin coloniziiri i imigrilri. Colonizari all fost a-cute de Mihai Viteazul care a adus §i. stabilit In nampia mun-teal* In toamna anului 1.598, §asesprezece mii de 1,arani sarbi§i bulgari; cronica ungureasca a lui Szamoskiizy (IA cifra dedouasprezece mii. Era, In oarecare masura, o compensatie pentrumarele numar de robi facut de armata turceasca a lui Sinan Pava,In 1595, §i pentru pierderile sangeroase suferite de populaVatargurilor i satelor noastre cu acest prilej. Imigrari s'au produs,sporadic, In veacurile XVII §i XVIII, din cauza situatiei grelepe care o aveau ace§ti Slavi de sud sub Turci. Un numar apre-ciabil de negustori §i militari sarbi, croati §.1 un raguzanconstatam la Craiova In. 1644; numele sunt caracteristice: PavelGiura Marki6, Petar PaluAi6, Ivan Nicola Anti6, Guosdeni IvanHarvatin, etc. Un grup mai important de Bulgari din Chiprovaf

www.dacoromanica.ro

526 TARGURILE SI SATELE

§i Cobilovaf vin la inceputul domniei lui Constantin Bräncoveanu,adäogandu-se la cei care erau mai dinainte, se pare Ina din 1638,ca negustori, dincoace de Dundre ; In timpul dominatiei aus-triace din Oltenia, ii gäsim a§ezati la Craiova, Ramnicul-Välcii §iBrddiceni; ei capätä acum un Statut special. Douà sate de Bulgari,Cu numele Caloiani, in judetul Ialomita, sunt amintite de MihaiCantacuzino, in opera sa aldituità In 1776; ele aveau un regimfiscal deosebit, constituind o breaslä. Un document moldovenescinedit, dela Grigore al III-lea Ghica (1774-1777), referitor la go§-tinä, aminte§te de « Sdrbii ce gild la (inutul Greeeni ». E vorba,de fapt, de Bulgari; o parte dintre ei aunt colonizati mai tärziuin tärgul §i tinutul Falciului; condica liuzilor din 1803 mentio-neazä satul K Novacii bulgari s, al mänästirii FästAci. Un altgrup, tot de Bulgari ateva mii de tärani vin sub Alexan-dru Moruzi (1793-1796), Impin§i de foamete §i de raul tratament,§.1 sunt colonizati In satele din campia munteang. Un al patruleaval mai insemnat de emigrantd, de data aceasta Sa'rbi, a atinsPrincipatele, In special Muntenia, eu prilejul revoltei lui Cara-gheorghe, In 1804-1812 §i mai ales dupà ce acesta trebui sà-§ipäräseasca tara, In urma tratatului incheiat la Bucure§ti IntreRu§i, protectorii säi, §i Turci. In 1815, de cAnd dateazii cata-grafia utilizatil de Dionisie Fotino in opera so istorick geogra-fic'ä §i statisticä, erau In Muntenia un numär de 7799 de familiide « Bulgari » de fapt Särbi §i Bulgari repartizati In jude-tele: Ilfov cei mai multi: 2232 de familii Teleorman, Dolj,Ialomita, Gorj, Romanati, Vla§ca, Mehedinti, Prahova, Välcea,Rämnic §i Buzau cei mai putini: 24 de familii. In Moldova,acela§i autor ne spune ca « multi dintre strainii Särbi §i Ar-meni (Tc6XXot ix ,T6.1v Eivcov Eippcov xoci 'Apvtiov) figurau printrecei 1500 de « hrisovuliti ai vistieriei, adica printre contribua-bilii care-§i präteau darea pe temeiul unui hrisov special. In re-censämäntul fiscal din 1820-1822 al judetului Putna, gäsim Inora§ul Foc§ani o serie intreagä de locuitori, de origine särbà saubulgark purtänd nume caracteristice precum Panciul Särbu,Penu Särbu, Ra§ Stirbu, Lazor Särbu, Ionitä Bulgaru, VelciuAbägeriu s.

ace§ti Slavi de sud ca §i Grecii, Sa§ii, Armenii §.1 Unguriiau fost treptat-treptat asimilati de ba§tina§ii din targuri §i

www.dacoromanica.ro

EVREIT TN TARGURI 527

din sate. Nu socotim aceasta ca o prImejdie pentru masa noastràetnic6. Prezenta unor elemente str6ine dad, ele nu depà§esco anumità proportie çi dacii se asimileaa nu constituie o vg-tamare a poporului care le prime§te; dimpotrivá, poate s& in-semne chiar o sporire in unele directii. Rase pure nu exist'ä; niciuna din natiunile care locuesc astazi Europa de pild&, sau Ame-rica, nu poate sustine cg e pull sub raportul s&ngelui. Germaniiau asimilat o sum & de Slavi in teritoriul la ilsgrit de Oderchiar la apus de acest fluviu; Slavii, o sum& de Asiatici; noi, larAndul nostru, o serie intreag& de elemente strAine, atat germa-nice att §i. slavice.

In ce priveqte pe &rd., nunfärul celor stabiliti in tarile noa-stre, in epoca veche, e disparent; in Moldova, pan& la 1504, nuexist& nici o mentiune documentará, in Tara Roma/lease:1, unasingurä. §i, çi aceia, discutabilà (vezi vol. II, editia a patra, p.458-9). Din secolul XVI §i XVII, avem unele §tiri, putine Ins&la numtir. In timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, in. 1.711,sun.t amintite in cronica lui Nicolae Costin, « mormanturile jido-ve§ti » din marginea Iagilor, 15.ng& Bahlui. Acelaqi voevod seriedespre Evreii din Moldova a « sunt obligati a pl&ti anual unimpozit Mnesc mai mare decat cel obi§nuit. N'au altà meserie

adaog& el deck, negustoria i cArciumäria; pot avea sina-goge, dar numai de lemn, nu de piatrà ». Sub Mihai Racovitä(1716-1726) se pomenesc « dughenile Jidovilor din Ia0 »; seciteag de asemenea Ovrei in satul Onitcani. Odat6 cu anexa-rea adic6 a regiunii unde ei erau in num6r marede Care Austriaci (1772), incepe o coborAre spre miazAzi a ele-mentului evreiesc. In Bucovina, inainte de rhpirea ei, era, separe, un numhr redus de Evrei; raportul fäcut in 1.786 de auto-ritatea militará, Generalul Enzenberg, (16 cifra de o sutä §apte-zeci i cinci de faunal, deci mai putin ceva decat o mie de suflete.In 1790, Bucovina fiind alipità administrativ de Galitia, se des-chisel* larg, portile imigràrii. Treptat-treptat, Evreii se a§eazaIn oraple sau ttirgurile Bucovinei, in CernAuti, Vijrdta, Storo-jinet, Siret, Rad'äuti, Suceava, treand apoi i in restul Moldo-vei. Bucur&ndu-se de protectia austriack fiind « supu§i ai pu-ternicei impar'titii, avand i un deosebit simt pentru comert, eiizbutir6 in curand 84 ocupe pozitii insemnate in viata economic&

6

www.dacoromanica.ro

528 TARGURILE SI SATELE

a -WI Afacerile prospertmd, alji Evrei vin din Galitia §i se a§eaz6In Moldova. In felul acesta, numArul cre§te necontenit. DionisieFotino dà, In 1818, cifra de 10.000 de familii, la un total de116.500 boierii, clerul §i str6inii ne fiind cuprin§i in acest total.Ceea ce Inseama. cá Evreii reprezentau atunci circa 8% dinpopulatia Moldovei (8,58% dac6 nu tinem seama de cele treicategorii omise din suma total6).

In Muntenia, elementul evreiesc, mai putin numeros, a venitdin douà directii: din Moldova, Galitienii coborandu-se spreMilcov §i treand §i dincoace, §i din Turcia. Ace§tia din uringerau, In genere, Evrei spanioli, mai culi §i mai evoluati decat ceidin Polonia. In 1815, num6rul celar din Bucure§ti, impreura cual tuturor strdinilor, atingea 1500 de famili; ; ei aveau o sinagogà.

In Transilvania, p`átrunderea elementului evreiesc se.face pa-ralel cu aceea din Moldova §i In aceea§i directie, dela nord spresud, rezervoriul care alimenteaz6 imigratia fiind acela§i pentruambele tgri: Galitia. Se intelege prin urmare dece proportiaEvreilor e mai mare in Maramure§ §i Some§ cleat In FIgAra§;In Maramure§, ei vor ajunge, In cursul veacului al XIX-lea, §iciobani, p5sand turmele pe munti §i preparand, dupg regulelelor, harm.

Situatia RomAnilor in ora§ele din Transilvania, In interva-lui dintre 1601 §i 1821, este, in genere, grea. Stapanirea lui MihaiViteazul a produs o reactiune impotriva lor. Dupà Mirislàu, cAn.dUngurii §i Basta intrà, la 20 Septemvrie 1600, In Alba-Julia, eiincep prin a ucide pe toti Românii, Sârbii, Grecii §i Italienii dinora; d6riima apoi biserica româneascA, zidità cu trei ani mailnainte §i p6rAndu-li-se cà atata nu era, se vede, de ajuns, des-groapà oasele lui Aron Vodà, InmormAntat acolo, §i le arunca afar5.

In cuprinsul ora§elor kase§ti, adica In incinta Inconjurat6 cuziduri, Romanii nu se pot a§eza ; ei sunt îngàduii numai In su-burbii, In afara zidurilor ; cazul cel mai cunoscut §i mai izbitore acela al cheilor Bra§ovului. Unele municipalità.li, cum e aceeaa Turdei, expulzeaza chiar In 1.712 pe Romanii care izbu-tiserà sà." se a§eze In ora. Iar municipalitatea din TArgu Mure§hota'rà§te in 1759 c'ti Romanii n'au dreptul sá cumpere nici obucatà de pAnittnt in ora § sau pe teritoriul rural depinzAnd deacesta, iar ord§enii nu trebuie sa-i sprijine In nici un fel.

www.dacoromanica.ro

SATELE 529

Oprelivtea aceasta, oficiala, are o explicatie. Romanii alca-tuiau majoritatea absolutd a populatiei din Transilvania i, pedeasupra, aveau i o prolificitate mult superioara Savilor vi Un-gurilor. Daca n'ar fi existat ó impiedecare de a se aveza In ora ve,acestea ar fi devenit, cu timpul, curat romanevti. Ceea ce s'a in-tamplat inteo suma de sate uncle elementul sasesc a fost asi-milat de catre Romanii cu mai multi copii i cu o vitalitate maiputernica, s'ar fi intamplat vi in orave. De aceea, Saii, Ungurii

Secuii, beneficiarii vestitei « Unio trium nationum ale&tuita i aceasta tot din cauza fricei fata de natiunea majori-tara au reactionat, land masura pomenita mai sus. Ea n'aputut totuvi impiedeca avezarea Romanilor in orave, mai alesIn timpul stapanirii austriace, Oka dupa 1690. In anumite re-giuni, ca In Fagarav, in Huniedoara, In muntii Apuseni, in Banat,ei formeaza chiar majoritatea populatiei oravenevti; Lugojul areprimar roman. in 1529. In Secuime, gasim vi Romani printrelocuitorii oravelor; astfel Targul Secuiesc are un insemnat con-tingent multi din ei negustori cuprinvi la finele secolului alXVIII-lea vi Inceputul celui de al XIX-lea.

Elementul maghiar sporevte in unele orave, In timpul prin-cipilor Transilvaniei (1540-1690); astfel In Cluj el ajunge saintreaca, In secolul al XVI-lea, pe Germani; tot ava in Aiud, lainceputul secolului al XIX-lea. In genere !ma, nu are majoritateain orao; In unele chiar, el nu reprezinta decat o infima minori-tate. Astfel, In Timivoara, o lista a locuitorilor, alcatuita intre1717 vi 1739, cuprinde numai 3 (trei) nume de familie ungurefti.In Arad, o statistica din 1743 arata ca. din 289 de contribuabiIierau: Germani 107, Sarbi 64, Romani 58, Unguri 35, Evrei 6 viDivervi 19. In acelavi ora, In 1770, autoritAile inregistreaza 303nume romanevti, 308 sarbevti (cuprinzand i unii Romani sla-vizati 1), 198 germane, vi numai 100 ungare.

Satele raman vi in epoca moderna forma de avezare tipicaromaneasca. Ele aunt numeroase i mici; satele mari, ea, de pilda,Tismana in Gorj, Cdmpuri i Soveja in Putna, constituie excep-tii. Dionisie Fotino da, pe baza statisticei din 1815, numarul de2721 (douà rnii vaptesute dougzeci j unu) de sate pentru cele17 Adele ale Munteniei, raielele Brailei, Giurgiului i Turnuluinefiind cuprinse In acest calcul. Cele mai multe sate sunt, potri-

www.dacoromanica.ro

630 TARGURILE SI SATELE

vit aceleiasi statistici, In judetele: Mehedinti (293) e de altfelcel mai mare judet, Gorj (230), Ilfov (208) si SAcuieni (186);

cele mai puOne In Prahova (112), Muscel (121), Romanati (124)Ialomita (127).Locuintele sätenilor se fac, In deobste, din lemn i nuiele

lipite cu lut; acoperisul e de sindrila, batuta In cuie tot de lemn,sau de stuf. Nu lipsesc, in multe locuri, bordeiele, sapate In pa-mânt. Casele de piatra san caramida sunt foarte rare si apartinboierilor: ele alcatuiesc « curtile » sau « conacele » acestora Insate. Si bisericele se fac din lemn; extrem de numeroase In Tran-silvania unde ajung la forme remarcabile, constituind ade-värate capo-d'opere ele se intalnesc, inteo proportie insem-nata, si in satele de dincoace de munti, ha chiar in si °rase; Bu-curestii Inii aveau, pe la margini, vreo 25 de asemenea bise-rici, in 1815: ne-o spune Dionisie Fotino.

Fiind facute din lemn i fära mare cheltuiala, casele se Ora-seau usor, la vreme de nevoie, i tot usor se refaceau, In urmaparjoluIui. Daca razesii sau mosnenii se intorc in chip statornicIn locul undd si-au avut asezarile, landed mofia e a lor, dacà asadar satele mosnenesti sau razasesti arata o continuitate remar-cabila, nu tot astfel stau lucrurile cu satele de rumâni, vecinisau iobagi. Acestea din urm'ä se risipesc mai usor, devin mai lesne

daca proprietarul domn, boier, manastire se poartaaspru i cere mai Inuit decat, e datina, atunci, chiar In timp depace, fära sa mai astepte vreo navalire sau vreun räzboi, satulse imprastie; cu atat mai mult can.d avea loe vreo navalire. In1628, la 16 Maiu, Alexandru Dias, judecand o pricina a rumani-lor din Balteni, arata ea ei fusesera daruiti, pe vremea lui MihaiViteazul, « la manastirea maicai Anghelinei monahia si tot ausezut acolo pana in zilele r'äposatului Simion Voevod. Apoi atun-cea, inteacea vreme, continua domnul cad s'au intiimplatàrii domniei mele mullet' raotate de au ars ci meiniistirea fi satul

dupei aceia s'au risipit cu tofi rumdnii, care incotro auputut ». Asemenea cazuri se pot cita multe. Asa se face ca, Intrecutul nostru, gasim sate care, la un moment dat, dispar; nu-marul lor e apreciabil. Astfel a disparut, de pilda, satul Oteftii,de pe valea Racataului, din tinutul Putnei., existent in a douajumatate a veacului al XVII-lea, pe vremea lui Miron Costin

www.dacoromanica.ro

SATE DISPARUTE 631

care afirm'a Ca' de aci ar fi fost de fe! stefan Torna. Au disparut,de asemenea, satele Odmenii pomenit tot In veacul al XVII-lea

i Lopatna din Buz6u, Gabrova i Tudoria din Teleorman,,tejcireii i Brdtafanii din Romanati, Rotunda din Dolj, Moldo-canul din Mehedinti, Samara din Arge i atatea altele.

Gasim de asemenea, sate care Ii schimba numele. Nélniforiidin Ialomita, unde s'a dat lupta Intre Matei Basarab i VasileLupu, se numesc astäzi Armavevti. Intr'un act din 1672 e amintitsatul Sindia de Sus « ce se chiam6 acum Darza »; Intr'altul din1626, April;e 29, e vorba de satul Clanfa «ce se cherna mai InaintePklureti ». Azi nu existà nici o avezare cu numele Clanta. In ti-nutul Orhemlui, un hrisov din 1619, Mai 26, pomenevte de satulPopovca «ci sa chiama acmu Micletii »; un altul din 1633, Septem-vrie 6, amintevte de satul domnesc « Movilova care acum se nu-mevte Petera »; In acelav tinut, satul Goldeftii vi-au schimbatapoi numele In Trebujeni (act din 1741, Iulie 10). Stäneftii, « depe apa Cavinului, la tinutul Bacàului », vi-a schimbat numeleIn Cavinul: o afirmä explicit un document din 1.797, Martie 17,dela Alexandru Callimachi. Asemenea schimbgri se explica toc-mai prin pärasirea sau pustiirea satului la un moment dat i prinreInfiintarea lui, dupa Cava timp, cu oameni veniti din alta. parte.

0 a treia categorie de sate dispar prin contopirea lor cu tar-gurile care, marindu-se, le cuprind In raza lor. Astfel, de pilda,Hindteftii s'au contopit cu RAmnicul-Valcei, Vindfeftii cu Odo-bevtii, Vistiernicii cu Chivinaul, Bucurevtii au Inglobat sateleGrozdvegi, Dudefti, Veicdrefti.

Din cele 50 de nume de sate din judetul Ilfov, a mintite deStolnicul Constantin Cantacuzino In harta sa, 5 adicä zece lasutd, nu mai exista astazi, fie ca avezarile respective s au risipit,au devenit adica silivti, fie ca vi-au schimbat numele. Trei dinaceste cinci i anume Cliciul, Strdmba i Tdtdrenii nu mai existaInca din 1815, nefiind mentionate in statistica oficiald dù1 acelan, Intrebuintatà de Dion.isie Fotino ; disparitia lor s'a produsava dar In epoca fanariotI; celelalte doug, Flocoasa i Lipovdtul, -apar In statistica Flocoasa sub forma Flocevti pen-tru ca s'a le pierdem urma dupa 1815. Tot In Ilfov, satul Vdlcd-nesti, pomenit In actul din 3 Februarie 1641, sub Matei Basarab,nu mai e mentionat de Dionisie Fotino ; nu mai exista azi nici

www.dacoromanica.ro

632 TARGURILE $1 SATELE

satele Dinfe,sti 0 Fa'sdienii sau Fdsdifii de pe Mosti§te care aparin cartea din Septemvrie 1624 a case boieri luati pe rava§e dom-ne§ti. Situatii asemänatoare Odra 0 In celelalte judete din Mun-tenia 0 Moldova; ele nu lipsesc nici in Ardeal, de0 intr'o pro-portie mai redusa.

Regiunea cea mai populata ramane dealul sau podgoria; mun-tele 10 pastreaza vechile apetri, din secolele anterioare; la ces,satele sunt mai cu mama dealungul apelor 0 En regiunile ca pa' duri.Stepa Baraganului are putine sate; In schimb, ele se tin lant inlunca Dunarii 0 a Ialomitei. Indesirea populatiei in Bäragan seva produce abia in veacul al XIX-lea, dupa 1829 (tratatul delaAdrian opol) cand, In urma libertatii negotului, deci a exportu-lui, aceasta manoasa campie va incepe sa se transforme in granar.Bugeacul, locuit pe margini, dealungul Prutului 0 Nistrului, deMoldoveni 0 la mijloc de 'Mari, e parasit de ace§tia din urmala finele veacului al XVIII-lea 0 la inceputul celui de al XIX-lea,In urma razboaielor ruso-turce. Pe locul Pant liber, statul rusintreprinde, dupii 1812, o colonizare sistematica, aducand, inafara, bine inteles, de Ru§i 0 Ruteni, tot felul de elemente etnipe,Germani, Bulgari, Gragàuzi, Poloni, pang §i Elvetieni 0 Francezi.Sunt colonizati 0 ceva Moldoveni dar Intel) proportie redusafata de totalul populatiei alogene (vezi, pentru detalii, vol. IV).

0 mentiune speciala, in legatura cu populatia satelor noas-tre din aceasta vreme, merita a§a zi§ii « Ungureni ». Prin acestnume se intelegeau Romanii ardeleni care, trecand muntii, ve-neau sa se a§eze In satele din Muntenia 0 din Moldova. Unii eranpastori sau mocani li se mai spunea dupa regiunea de undeproveneau, 0 barsani (din tara Barsei 1), tutuieni (tare FAgara§0 Sibiu!) §i moroieni (regiunea Branuluil) ; tot coborand cuturmele, in fiecare toarn.a, la miazazi 0 la rasarit de Carp*dela o vreme s'au a§ezat statornic in aceste parti. Altii veneauca s'a' scape de serviciul militar austriac lung 0 greu. 0 a treiacategorie era formata din iobagii care, fugind de regimul apasa-tor din Transilvania, &eau dincoace conditii de viatà mai ware0, in primul rand, zile de claca la boier mult mai putine. In sfar-§it, unii veneau dintr'un scrupul de con§tiintä, nevoind BA' se facaa uniti ». Numarul acestor Ungureni » printre care se aflaucateodata 0 Secui cre§te necontenit in veacul al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro

Ei formeag sate intregi, unele din ele purtAnd chiar acest numesau adàogandu-1 la numele satului vecin. Asemenea sate se In-tAlnesc mai ales in Muntenia, din Mehedinti p'an6 in RAmniculSArat; ele nu lipsesc insa nici In Moldova, din Putna pAn6 in Su-ceava. In fostul judet al Sàcuienilor, Intalnim nu mai putin de28 de sate aldituite, In total sau In parte, din « Ungureni »; iat6numele atorva din ele: Ungureni, Pope§ti-Ungureni, Tei§ani-Ungureni, Homorici-Ungureni, M'Aneciu-Ungureni, Ungurenii otPoiana Mierlii, Valea St&lpului-Ungureni, Pose0i-Ungureni, apoiTohani, Calvini, Sibiciu, Unguriu, Valea Anii-Ungureni, etc.Dupà statistica lui Dionisie Fotino, se aflau In Muntenia 4056de familii de Ungureni, judetul cu cel mai mare num'ar (1110 fa-milii) fiind Ilfovul. loan Vodä Caragea infiinteaza chiar In 1813,« ispravnicia d'd Ungureni », ispravnicul respectiv, ajutat de« zapcii cei oranduiti asupra Ungurenilor », avAnd sà se ocupede aqezarea In sate a acestor imigranti. Li se acorda scutire deimpozite pentru primele 6 luni; dupà aceea präteau pe temeide ruptoare, « o u§oarà dajdie... In trei ca§tiuri » anuale (vezi

mai jo», p. 584).

BIBLIOGRAFIE

Orasele sau Tfirgurile. I. Mantenía : 1. IOAN MORUZI, Spicuiri istoricedin Prahova f i fondarea oragului Ploegti, Bucure§ti, 1906, $7 p. in 80; 2. STOICATHEODORESCU, Monografia oragului Cdmpina. Istoric f i documente, CArnpina1924, 208 p. in 8°; 3. STOICA THEODORESCU, Monografia comunei Telega,Cknpina 1926, 287 p in 80; 4 PETRE STROESCU, Oragul Rogiorii-de-Vede,Alexandria,. 1933, 118 p. in 80; 5. M. SEVASTOS, Monografia oragului Ploegti.Bucure§ti 1937, 907 p. in 4°.

Dobrogea: 6. CONSTANTIN C. GIURESCU, Harta Stolnicului ConstantinCantacuzino, Bucure§ti, 1943, 28 p. in 8°.

Moldova: 7. ZAMFIR ARBORE Basarabia En secolul al XIX-lea. Bucu-re§ti, 1898, 790 p. in 80; 8. D. FuRTuNA, Infiiniarea tdrgului Selveni, In Rev.Ist., I (1915), p. 129-134; 9. *TEFAN CIOBANU, ()raffle din imprejurimileBolgradului, In Rev. Ist., V (1919), p. 80-89; 10. DIMITRIE URZICA, Sategi tdrguri de pe inaltul podig al Dorohoiului, Bucure§ti, 1928, 70 p. in 8°; 11.M. COSTICH.ESCU, Satul tdrgul Telinegtii din Idnutul Orheiului, Ia§i, 1930,80 p. in 80; 12. ELENA COSTACHE GAINARIU, Monografia comunei Burdujeniplasa Bosancea, judetul Suceava, Bucure§ti, 1936, 132 p. in 80; 13. CONSTANTINC. GIURESCU, Din trecutul judefului Putna, Foc§ani, 1937, 26 p. in 80; 14.

BIBI TO GRA FTE 523

www.dacoromanica.ro

534 TARGURILE I SATELE

ARTUR GOROVEI, Folticenii. Cercetdri istoriee asupra orasului, Fälticeni.1938, 279 p. in 40; 15. V. TUFESCU, Tdrgugoarele din Moldova f i importanyalor economicd, In Bul. Soc. Geogr., LX (1941), p. 91-141; 16. CONSTANTINC. GIURESCU, Tdrgul Soei, in Reo, Ist. Rom., XIII (1943), p. 97-98; 17.OH. I. NASTASE, In chestiunea tdrgurilor gi tdrgugoarelor din Basarabia ( Punerila punct f i contribuyiuni), In Viaya Basarabiei, XII (1943), p. 507-518 si737-746 si XIII (1944) p. 95-117.

IV. Transilvania: 18. PETRU E. PAPP, Din trecutul Beiugului, Beius.1928 274 p. in 80; 19. ST. MANCIULEA, Die Stddte Siebenbiirgens, In Sieben-biirgen I, Bucuresti. 1943, p. 137-153; 20. CAIUS JIGA, Insemndri din tre-cutul oraselor Transilvaniei: Sagii f i Ungurii la Cluj, in Rey. 1st. Rom., XIII(1943), p. 67-71; 21. EMIL MICU, Contribuyiuni la istoricul regimentuluigrdniceresc intdi valah, Bucuresti, 1943, 117 p. in 80; 22. MARIA NEGREANU,Ronuinii din Tg.-Sdcuesc f i satele invecinate Bucuresti, 1943, 112 p. in 80.

Vezi si p. 631, nr. 11.Populatia oraselor. Colonizäri. 23. H. DI. SIRUNI, Armenii in vieaya eco-

nomiclt a Tdrilor Romline, In Balcania, IIIII (1939-1940), p. 107-197;24. CONSTANTIN C. GIURESCU, Populayia judeyului Putna la 1820, pe temeiulunui recensdrndnt fiscal inedit, Bucuresti, 1941, 40 p. in 8°. (Extras din Bul.Soc. Geogr.. XIL, 1940); 26. ION NISTOR, Agezdrile bulgare si gaga* dinBasarabia, in Mem. Sed. 1st. Acad. Rom., S. 3, t. XXVI, 1943 44 , p.l55-393.

Satele. 25. ECATERINA ZAIIARESCU, Vechiul judey al Saacului in luminaistoricd gi antropograficd, In Bul. Soc. Geogr. t. XLI (1922), p. 147-173;

Dr. A. VERESS, Pristoritul Ardelenilor in Moldova gi Tara Romdneascd(pdnd la 1821), In Acad. Rom., Mem. Secy. 1st., t. VII (1927), p. 127-230;

CONSTANTIN C. GIURESCU, Vechimea agezdrilor romdnesti dintre PrutNistru, Bucuresti, 1941, 14 p. si o hartà in 8°; 28. AUREL SAVA, Documenteprivitoare la tdrgul i yinutul Orheiului, Bucuresti, 1944, LV + 561 p. in 80;29. GEORGE D. FLORESCU, Vintild I din Cornerleni. n. C. 1480/1490 C.

1553, In In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 201-248.Vezi si bibliografia din vol. II, editia a patra. p. 467-468.

www.dacoromanica.ro

OR GANIZAREA JUDECATOREASCA

In yeacurile XVII gi XVIIIcad,e tnceputul evolutiei care vaduce la separarea puterii jude-cdtoresti de cea executiyd f i laindependenta celei dintdiu.

Liniile mari ale organizarii judecatore§ti, In rastimpul dintre1601 0 1821, räman acelea0 ca 0 In secolele precedente (vezivol. II, ed. 4, p. 486-502). Domnul continua fa fie judecatorulcel mai inalt, dregatorii continua sa aiba §i dreptul de a judeca;pedepsele raman ace1ea0, cu aceia0 predilectie pentru amend&sau gloaba. Izvoarele dreptului sunt tot cele vechi: obiceiul pa-mântului 0 textele serse bizantine (nomocanoanele).

Se produc totu0, In acest rastimp 0 mai ales In epoca fana-riota, o serie de fapte noi care Inseamna lnceputul evoluldei ceva duce la noua conceptie, revolutionara, a veacului al XIX-lea,total diferita de cea precedenta. In primul rand trebue mentio-nata Enfaigarea judecatorilor mari speciali, avand ca atributie ex-clusivia judecata iar ca remuneratie nu o cota parte din amenzilepronuntate, ci un salariu fix. Sunt cele cloud aspecte noi carevor duce la principiul separara puterii judecatore§ti de cea exe-cutiva qi la independenta celei dintai. Pe de alta parte, trebuiesubliniata fixarea, prin tipar, a unor texte de legi precise, In locultextelor manuscrise anterioare. In starlit, e aparitia influenfeiapusene, exercitata prin codurile care servesc ca exemple sau caizvoare legiuitorilor no§tri.

Domnul 10 pastreaza vechile drepturi. In epoca fanariota, maiales In a doua jumätate a ei, observam Insa ca, in cazurile de pe-deapsa cu moartea, el cauta sali acopere räspunderea, obtinand

www.dacoromanica.ro

636 ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

un firman In acest sens dela Poartd. A§a procedeaz6 ConstantinMoruzi In Moldova (1777-1782), Inainte de a decapita pe ceidoi mari boieri, frunta§ii opozitiei: Manolache Bogdan vornicul §iIoan. Cuza, biv vel sp6tar. Precautia era necesard, de oarece Dom-nii fanarioti, nuraiti pe termen scurt, säpati de necontenite in-trigi §i la discretia meghistanilor din Stambul, putean fi altfelfdculd räspunzkori, suferind consecintele.

Judecdtori speciali existaserà §i mai lnainte, In veacurile§i XVI. Erau, de pild5, vornicii de poartd care judecau la poartacurtii domne§ti; erau §.1 judecgtorii din ora§e, cum e, de pildd,Stoica logadtul Ludescul care poartà, la 1. Octomvrie 1681, tit-lul de « judeatoriul dela Scaunul TArgovi§tii », sau Bunea biv-vel comis Grádi§teanul care, la 2 Iulie 1706, e «judecatoriu aicila Scaunul Craiovii ». Ace§tia Insa judecau numai unele pricini,cele mai Insemnate fiind rezervate marilor dregRori, divanuluidomnesc §i Domnului insu§i. Erau a§a dar judeatori cu compe-tentä limitatà.

In veacul al XVIII-lea se introduc, pentru tutAia datä, Jude-ditori mari speciali, recrutati dintre frunta§ii, fdrd slujbe, ai boie-rimii. Inceputul 11 face Constantin Mavrocordat care, prin a§ezä-mântul säu din 7/18 Februarie 1740, hotärd§te In articolul 5, sdfie ale§i boieri veliti mazili spre a cerceta pricini §i lmpärti drep-tate, primind, In schimb, leafd anuald dela vistierie. AlexandruIpsilanti, In prima sa domnie din Tara Româneasa, In Septembrie1775, Infiinteag, pentru judecarea pricinilor, patru « departa-menturi » §i anume unul pertru « judecdtile P cri r inalion iarcelelalte pentru pricinile de « lucruri §i datorií » (Cu terminologíade azi, ar fi deci o sectie penald. §i trei civilo-comerciale I). Jude-cdtorii erau recrutati tot dintre boierii mazili, incepänd cu ceimari « din treapta IntAia * pentru unul din departamenturi §icontinuAnd cu ceilalti pentru rest. Hrisovul specific:A foarte amá-nunit felul cum se vor tine §edintele §i Indatoririle judeato-rilor. Ace§tia trebuie «sä se sträng6 la Departamenturi de di-mineatà, s'ä judece §i ad facd alegere a pricinilor ce vor veni,cu tot felul de nevoin14, cercetare §i luare aminte, urmanddpelelor pravilei §i ardtändu-se spre cei ce se judecrt cu dulceatà,Mr' de nici un fel de pismuire §i cu desdv5r§ità nepärtenire lanici o parte ». Ei trebuie 686 asculte cu bund luare aminte, far'

www.dacoromanica.ro

PRAVILELE TIPARTTE 537

de mAhnire, toate cuvintele celor ce se judea i sá nu cutezevreunul a lnjura pe cinevagi sau s4-1 opreasc5 de a-vi aràta toatäcurgerea pricinei lui, once fel ar fi, fiimdc'et de vor face vreunulvreuna dintr'acestea, se va pedepsi ». Un alt judecator specialde rang Shalt: Marele logofiit al strdinelor pricini, s'a infiintat de&Are Ion Vodà Caragea, la 30 Noemvrie 1812. Ajutat de doiboieri asesori, el avea sà judece procesele dintre ptimantenistraini sau ale strrdnilor Intre ei.

La Craiova, pe vremea lui Dionisie Fotino (1815-1817) eransub pregedintia Caimacamului, gase judecAtori mari, numiti dea-dreptul de voevod i primind lefuri care variau intre 500 si 200de lei pe luna.

In leg6turg cu viata judecatoreasca la noi in r6stimpul cercetat,stau douh' expresii care, cu 1nteles intrucatva schimbat, s'autrat pana In zilele noastre. E vorba de a a-vi aprinde paie In cap 1,gi de « jalb5 in protap » Ambele se referti la procedeele extraor-dinate intrebuintate de cei ce ne puteau ajunge pe &di normalela judecata instantei supreme. CAM vreun Impricinat se credeanedrepatit gi nu putea sà." strabata Ora la Domn, fie din cauzaanturajului, fie din alte cauze, atunci iegea In calea acestuia, cuprilejul vreunei plimb6ri sau ceremonii, tinanduli jaiba inteunprotap adic6 1ntr'o pràjinä" lung6, aga ca sà se vada din depàrtare.In felul acesta hârtia era luatà gi se acea judecata.

Altii aprindeau paie in cap », spre a atrage atentia voe-vodului. Un obicei similar exista la Turci ; acegtia Ii aprindeaurogojini in cap, iegind in fata sultanului sau a marelui vizir. Fiindcalucrul putea da nagtere Insà adeseori la urmAri neplbute pentrureclamaat, acesta fiind pedepsit, In caz de neizbanda, chiar deinstanta superioarà, i avut in vedere, in once caz, de functionariisau judecatorii impotriva ciirora se ridicase, de aceea expresia

a-gi aprinde paie In cap a a ajuns sá Lag In romanegte un Intelesde nepl6cere i chiar de primej die.

Pravilele tipilrite tet manuserise. In veacul al XVII-lea aparprimele pravile sau texte de legi romAnesti tipdrite. Inceputul11 face Matei Basarab cu Pravila dela Govora, din 1640. Aceastàlegiuire i se mai spune, potrivit formatului, Pravila ceamica » este, asemenea celor din veacurile anterioare, un e no-mocanon », cuprinde adica elemente de drept laic gi elemente de

www.dacoromanica.ro

538 ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

drept bisericesc (vezi §i vol. II, editia a patra, p. 490), cele dinurmA fiind chiar precumpAnitoare. Ea prevede sanctiunile ce sevor aplica preotilor, calugArilor i mirenilor in caz de greqeará.Cetim, de pildà, In leggturà cu preotii: «Popa ce va bea la carciumä,sau va juca, sau va cânta mirene§te, BO se goneasca din popiePravila dela Govora nu e o lucrare original6, ci o traducere, M-elia de cAluggrul oltean Moxa sau Moxalie, a unui nomocanonslavon care, la randu-i, reda un nomocanon bizantin, de tipulaceluia al lui Emanuel Malaxos, din veacul al XVI-lea, la care seadOogase ir sà i nomocanonul patriarhului Constantinopolului IoanNesteutes. Pravila dela Govora a apArut In douà editii: unapentru Muntenia, cu o prefatO iscAlità de Teofil, mitropolitultOrii ; alta, pentru Românii de peste muntdi, prefata identicAaproape celeilalte fiind iscOlitO de Ghenadie, mitropolitul Ar-dealului. Nici aceastà prefatà comun6 nu e Ins6 originará: eareproduce, cu unele adaosuri i omisiuni, prefata lui Petrudela Inceputul nomocanonului tipArit la Chiev, In 1629. Editiaardeleand a Pravilei dela Govora e cea dintai Incercare de uni-ficare legislativ4 din trecutul nostru ; ea este totdeodatà §ti unadin manifestArile interesului i solicitudinii arAtate de Matei Ba-sarab fratilor no§tri de peste munti (vezi i mai jos, p. 540).De o deosebità InsemnOtate, sub raportul influentei exercitatesub acela al izvoarelor, este Pravila lui Vasile Lupu care aparela Iaqi, In 1646, Mai 4, sub titlul: «Carte româneascO de Invg-taturri dela pravilele Imp5rOte§ti §i dela alte giudete » Eacuprinde cloud pArti distincte: prima impArtità in 16 capitole253 de paragrafe, se referà la delicte In legOtur4 cu viata agri-cola qi pastoralh (semänäturi, livezi, iezäturi, mori, päscutul tur-melor, etc.); ea e tradus6 din grece§te de &Are Eustratie tretilogorátul dupà 1N6[Lot. yecopymoi, o colectie de legi agrare bizan-tine din veacul al VIII-lea, alcOtuitä din ordinul ImpOratilor Leon§i Constantin Isaurianul. Partea cea de a doua a Pravilei lui Va-sile Lupu, cuprinzAnd 78 de capitole §i 1160 de paragrafe, se re-ferà la delicte §i crime de caracter penal (sudalma, furtul, uciderea,bigamia, falsificarea de bani, etc.). Iatà, de pilda, una din sane-tiunile aplicate bigamilor: « Pre unii ca ace§tia cari iau douàmueri, poarta-i pre ulite Cu pialia, §edzand calare pre magariu, vi-itot bat cu doad furci ce tore muerile. A0jdere i pre mueri...

www.dacoromanica.ro

PRAVILELE TTPXRITE 589

Aceastà a doua parte e tradus5 din opera «Praxis et Theoricecriminalis » a marelui jurist italian Prosper Farinacci, apärutg.la Lyon In 1616 i, In a doua editie, la Anvers, in 1620. E primainfluentä occidentald exercitatà la noi In domeniul textelor delegi; ei ii vor urma, In secolele XVIIIXIX, o serie intreagà.In alcauirea i publicarea acestei « Ceir¡i romdnegi de inveiPturd »facutà, potrivit titlului, «cu dzisa adic6 porunca cu toatächeltuiala lui » Vasile Lupu, un rol important a jucat Eustratietreti logoffitul. Bun cunosator al limbei grecesti si slavonestiinsài dregätoria sa la cancelaria domneasca impunea cunoastereaacestor douà limbi prieten cu cronicarul Grigore Ureche, Eu-stratie avea gata tradusà, Inc6 din 1632, o oPravilà alea* scoas6

tocmitd, i dentru multe sAnte scripturi cercatà i gàsita »,asertan Atoare celei dela Govora. Cand apare Insd, In 1640, aceastadin urmil, ambitiosul Domn al Moldovei hotärdste sá tip'greasc5un codice de legi mai amplu, mai bun, care sä. Intreac4 pe aceladin Muntenia. Renuntà deci a mai tipdri traducerea din 1632 alui Eustratie ea ni s'a pAstrat inteun manuscris al Biblioteciidin Blaj í insärcineazä' un comitet de cunoscAtori, In fruntelog tot cu Eustratie, sà pregäteascA viitoarea pravila. Ne-ospune insusi Eustratie In prefata tiOriturii din 1646: «S'au nevoitMaria Sa... de au gAsit oameni ca aceia, dascäli si filosofi, deau scos din càrti elinesti i lätinesti toate tocmelile... ». In titlul

cartile « lAtinesti » nu mai stint amintite; se specifictinumai cà lucrarea a fost «den multe scripturi tällmäcitä den limbaileneascd (greacä !) pre limba româneasc6 ». Ceea ce ar puteainsemna i Ca' traducerea, operii lui Farinacci nu s'a fäcut direct,de pe originalul latin, ci de pe un intermediar grecesc. Chestiuneanu e Inca' lamurità. AcEst codice de legi al lui Vasile Lupu s'aintrebuintat pang la inceputul veacului al XIX-lea ; DimitrieCantemir 11 considera pe vremea cand alcältuia «Descriptio Mol-daviae » (1716), drept «norma de a judeca drept In Moldova ».De fapt, el a slujit nu numai In Moldova, dar si dincoace de Milcov,in Tara Ro mâneascà, deoarece o buna parte a lui a intrat in alcà-tuirea celui de al doilea codice al lui Matei Basarab. Acest de aldoilea codice, purtAn dtitlul de « Indreptarea legii », a apdrut laThrgoviste in 1652, Martie 20. E o carte voluminoasd, cuprin-zand douà pärti: Prima reprezinta traducerea, nu tocmai gro-

www.dacoromanica.ro

540 ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

zava, fäcutà de «Daniil Andrian Panonianul » a unui nomocanongrec de tipul Emanuel Malaxos; ea este intretesutä fàrà sä sespuie insd Cu numeroase pàrçi luate din Pravila lui VasileLupu. Partea a doua e o traducere dupä nomocanon.ul diaconuluiAlexios Aristines dala Patriarhia din Constantinopol, alcätuitàveacul al XIII-lea. Prefaia, iscAlit6 de mitropolitul Stefan alUngrovlahiei, nu e nici ea original, ci reprezintä traducerea,adaptatà, a unei prefete a invälatului teolog grec Vlastaris.Prin numeroasele Imprumuturi fäcute Pravilei lui Vasile Lupu,

Indreptarea legii » e a doua in.cercare de unificare legislativädin trecutul nostru, de data aceasta intre Muntenia si Moldova(vezi i mai sus, p. 538). Vrednic de semnalat este si faptul càaceastà a doua legiuire a lui Matei Basarab a fost tradusäIn latineste, in 1722, de cätre Petru Dobra: textul iiimas ma-nuscris era trebuincios administratiei austriace din Oltenia.Situatia, sub raportul pravilelor, a rdmas apoi neschimbata inMuntenia timp de peste un veac. Ceca ce ar insemn.a ea' legiuireabaränului i gospodarului domn corespun.dea nevoilor i astep-Värilor societätii. De fapt insä, pe Iâng6 legiuirea tipäritä a Värii,se intrebuinIau de cätre mitropolit i boieri, In unele cazuri,direct legiuirile bizantine, anume: 1. «Vasilicalele» (editia din1647 a lui Anibal Fabrotus, 7 volume, in greceste i latineste)2. « Syntagma» lui Mihail Vlastares, juristul bizantin din veaculal XIV-lea (editia din 1672 a lui Beveregius 2 volume) 3. Cele-brul manual( «Hexabiblos», al lui Constantin Armenopol, tot dinveacul al XIV-lea si utilizat in intreaga lume balcania (editiagreaca modernä a lui Alexios Spanos, Xenetia, 1.744 sau una dineditiile urmätoare: 1766, 1793, 1805). Abia pe vremea lui StefanRacovi0 (1764-1765), se intocmeste, din porunca domnului, dedare biv ve! paharnicul Mihail Fotinopol (sau Fotino) din Hios,un cod intemeiat, asa cum spun.e hrisovul de promulgare, pe«toate poruncile legale precum si pe obiceiurile päm&ntului caresunt in uz Oda' acum ». Codicele e intitulat «Manual de legi »(Now,xòv np6xet.pov); i se mai apune, chiar in titlu, i « Anto-logia legilor impärätest i canoanelor bisericesti »; scris in limbagreac'd popularä., e impärtit in «trei cärti ni s'a pästrat intr'oserie de copii manuscrise. Nu s'a tipärit. Sub Alexandru Ipsilanta(1774-1782), se alcAtuieste un nou codice de legi. El e de fapt

www.dacoromanica.ro

PRAVILELE TIPARITE 641

un rezumat cuprinzAnd esentialul din legile serse anterioaredin dispozitiile obiceiului pämäntului precum i unele jurispru-dente determinate de pricinile cercetate in timpul domniei Ti-pärit in dou6 limbi, greceate i romäne0e, in tipografia Mitro-poliei din Bucure0i, acest codice a apärut in Septemvrie 1780 0poarta titlul numai in greceate de # Mic manual de legi des-pre buna orAnduialà i datoria fieareia din instantele rOL din sluj-bele Principatului Valahiei, privitoare la armuire n. Motivul pen-tru care a alatuit codicele sdu, e explicat de Alexandru IpsilantiIn prefatà. El aratà cà Muntemi, avAnd drept n.ormà juridiapravilele, dar 0 obiceiul pàmântului, o nici pravilele pururea in-tr'un chip päzea, nici vechimea obiceiurilor nezmintit tinea ciand cu pravilele strica obiceiurile, and iarägi cu obiceaiurileimpotrivia pravililor ». De aceea se hotdr4te sä le sintetizezeintr'un nou codice care e «Manualul u säu.

Pentru Romänii de dincolo de Carpati, supu0, dupà pacesdela Carlovitz, stäpânirii austnace, se tipAreqte la Viena, in 1787,o # RAnduialà judeatoreasca de ob§te »; ea este, de fapt, un codde procedura penalà, tradus dupà codul penal austriac aparut,cu un an mai inainte, in latine0e, sub titlul «Nemesis Theresiana »(In aminirea imp6r6tesei Maria Theresa!). In 1788, se publicä,tot la Viena, o «Pravilà de ob§te asupra faptelor reale 0 a pedep-sirii lor » adia insu0 codul penal. 0 aka' editie a coduhn penal,In data pärti, se publig la Cernäuti, in 1807, cu chirilice, subtitlul « Carte de pravilà ce cuprinde legile asupra faptelor rZile0 a alarilor grele de politie ». In sfânit, in 1812, apare, tot laCern6uti, in 3 volume, «Cartea legilor pravililor de ob0e pargä-re0i »: e traducerea, fAcutä. de loan Budai Deleanu, a coduluicivil austriac care se aplica incejAnd dela 1 Ianuarie a acelui an.In prefata isalità de impäratul Francisc, e amintit i Codul co-mercial: «pravilile osibite de negutätorie 0 de vexel » (schimbl);nu §tim 84 se fi tipärit in romAne§te. Din codul civil, s'a tipArit,in schimb, 0 sub formä de extras, «Pravila sau lege a asätoriel »,la Cernäuti, in 1816.

In Moldova, dupà un veac i jumgate de aplicare a pravi-lilor lui Vasile Lupu, care intre timp, deveniseräi rare, in unelecazuri se consultau insä, ca in Muntenia, f¡d textele bizantinese simte nevoia alcätuirii unui nou codice. Alexan dru Mavrocor-

www.dacoromanica.ro

642 ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

dat da, ce e drept, in 1785 «S'obornicescul hrisov » al sau cuprin-zand dispozitiuni de drept civil (vanzari, schimburi, danii, regimulTiganilor), dar acesta nu e suficiert. Pentru a remedia lipsa.paharnicul Toma Carra, traduce In române§te manualul de legibizantino al lui Constantin Armenopol. La 13/25 Junio 1804,voevodul Alexandru Moruzi scrie mitropolitului larii i marilorboieri sa cerceteze anteproectul lui Carra i sa-1 completeze cudispozitiile din obiceiul pamantului. Lucrarea n'a ajuns lug panala sfar§it, nu §tim sa fi fost promulgata. Nici a doua incercarede a se alcatui, In 1806, tot cu ajutorul lui Carra, un codice§i penal, nu are mai mult succes. Abia in 1814, izbute§te invatatul

integrul boier moldovean Andronache Donici sii tipkeasca laIa§i, in tipografia Mitropoliei, o «Adunare cuprinzatoare in scurtdin cartile imparate§tilor pral ile spre inlesnirea celor ce sa inde-letnicesc intru invAatura lor... »; lucrarea e dedicata mitropo-litului Veniamin Costachi. Ea a adus servicii i dupa ce a aparutCodicele lui Callimachi (1816-1817), mai ales ca traducerea ro-maneasca a acestuia din urma s'a tiparit abia in 1833. CostacheNegruzzi care reediteaza In 1858 opera lui Donici apune ca. ea«e i acum bussola judecatorilor in Basarabia »; adauga ling in-data: «nu mai putin e trebuitoare §i la noi », adia In dreaptaPrutului.

Cel mai important codice de legi alcatuit In epoca Fanarioti-lor este, fara indoiala, Codicele lui Scarlat Callimachi. Aparut laIa§i, in grece§te, In 4 volume, in anii 1816-1817, el poarta tit-lul: « Codul civil al Principatului Moldovei » §i se datore§te maiales colaborärii a doi juri§ti de seama: Christian Flechtenmacher§i Ananias Kouzanos. Col dintAi era sas de origine, din Bra§ov,

venise in Iara In 1813; cel de al doilea era grec. Dupa o mundsustinuta, in care lui Flechtenmacher li revine, in special, fondul§i anume in primul rand utilizarea izvorului princ pal, codul civilaustriac, iar lui Kouzanos forma, redactarea in limba greackmanuscrisul e dat la tipar. Circa opt zecimi din cuprinsul coduluiCallimachi sunt luate din codul civil austriac, cu mici modificari,ici i colo ; circa doua zecimi provin din texte bizantine, schimbateIn unele puncte; patruzeci .71 opt de dispozitii sunt aratate ca fiindluate din «obiceiul pamantului »; lii sfar§it, articolele 947 §i. 948,referitoare la copiii nelegitimi, sunt luate dupa codul civil francez

www.dacoromanica.ro

PEDEPSELE 543

al lui Napoleon. Codicele lui Callimachi s'a aplicat Incepand dela1. Octomvrie 1817.

Cam In aceiasi vreme se alcatuia In Muntenia «Legiuirea * luiCaragea. Plecand dela constatarea pe care o Meuse, cu dtevadecenii mai Inainte, si Alexandru Ipsilanti anurne ea multipli-citatea izvoarelor de drept obiceiul pamantului, pravilile scriseale tarii si legiuirile bizantine produce confuzie i favorizeazaarbitrariul, iar pe de alta parte nefiind, se vede, multumit

Manualul rezumat al predecesorului su, loan Voda. Carageaja hotärArea sa alcatuiasca un nou codice de legi. La 1.4 Octom-vrie 1816, el Insarcineaza pe Atanasie Hristopol logofatul prici-nilor straine pe clucerul Nestor a boieri cu stiinta si cu praxisla ale pravililor * care lntocmisera fiecare ate un anteproect,se Intruneasca i cu alti boieri, si sa alcatuiasca, pe baza acestoranteproecte, un text de legi definitiv. Lucrarea dureaza mai multtimp, trece prin mai multe forme, fiind cercetata si de divan,pana cand, la 9/21 Iunie 1818, ea e lnaintata domnului care In-cuviinteag tiparirea. Legiuirea s'a tipärit In greceste la Viena siIn romaneste la Bucuresti (unele stiri contemporane afirmä" totusica editia romana', In ciuda indicatiei precise de pe coperta, s'ar

it la Bra§ov!), s'a promulgat la 21 August 1818 si s'a aplicatIncepand dela 1 Septemvrie acelasi an.

Ultima legiuire romaneasca, In epoca pe care o cercetam, afost Procedura penala moldoveneasd, apäruta la Iasi, In 1820,sub titlul: «Partea Intási a condicii criminalicesti ». Codul penalInsusi sau partea « a doua a Condicii s'a tiparit mai tarziu, in1826.

Pedepsele nu difera, In linii generale, de cele constatate Inepoca anterioara. Pedeapsa cu moartea se aplica Intocmai ca silnainte ; constatara de asemenea aceiasi preferinta acordata amenziisau gloabei. Documentele ne dau Insa unele detalii necunoscutedespre acestea din urma. Astfel, In ce priveste dusegubina pentruImpreunarea nelegiuita, un ordin domnesc din 1741-2, transcrisIn condica lui Constantin Mavrocordat, o numeste « gloaba pan-tecelui * si precizeaza ca va fi plätita de barbatul vinovat ; fatasau femeia respectiva va da numai « ciobotele vornicilor adicataxa pentru deplasarea agentilor care percep gloaba. Aceastataxa este de 2 ughi sau galbeni ; ea reprezinta circa a saptea parte,

www.dacoromanica.ro

6'4 ORGANIZAREA JO DECATOREASCA

respectiv a patra parte din gloaba, dupa cum e vorba de o fatamare sau de o nevastä.

Cand se face moarte de om i uciga§ul nu poate fi gdsit, gloaba« ciobotele » vor fi plätite de « 12 sate dup'imprejurul mortu-

lui » potrivit « obiceiului »: qtirea ne-o da acela ordin dela Con-stantin Mavrocordat.

Dintre pedepsele corporale, se folose§te adeseori bdtaia i inspecial bdtaia la tdlpi. Ea se aplica vinovatului 0 In temnità, darde obiceiu, In public, fie « la scara domneasca » sau « la poartacurtii gospod », fie pe ulita sau In targ. De aceea, uneori In acte,se 0 Intrebuinteaza expresia de a pedepsi « cu târgul » sau cuulita ». In acest caz, bataia era Insotità §i de purtatul vinovatuluipe ulifá, prin targ, sa-1 vadä toatà lumea. Bataia la talpi s'a apli-cat pentru tot felul de delicte: pentru calomnie, plastografie,

curvie, ba chiar i pentru incercare de omor. Nici boieriimari nu scapà de aceastà pedeapsà. Astfel patesc Cantacuzinii, in1672, sub Grigore I Ghica; cronica poveste§te ea au fost obligatisä' plateasca sume mari, « dar cu batae pre talpe i cu legaturiSub Constantin Brancoveanu, suferà aceestil pedeapsiiStaico paharnicul i Preda cApitanul Proroceanul, fiind Inchi0 inmAnästirea Snagov.

0 alta pedeaps6 corporalii a fost fintuirea cu urechea de stdlpsau de zz.A. O Intrebuinta In Moldova Alexandru Mavrocordat,poreclit Deli-bey (1782-1785); cronicarul Manolache Dragbicirelateaza: « iar care din casapi sau pitan i (brutari!) indrgznea sAvanda lipsà, pedeapsa lui era §tiutà, batd cu ureehea la stdlp,unde statea cate o zi intreaga... i cei multi ràmanè zaluzismintiti de minte in toga viata t. In Muntenia, aceastà pedeapsas'a aplicat de Nicolae Mavrogheni (1786-1790) 0 de Ion VodrtCaragea (1812-1818).

Pentru vini sau grepli In legaturrt cu biserica, era pedeapsajugului ». Ea consta In aceea ca vinovatul era pus asemenea

vitelor Intr'un jug de lemn, langa biserica, s6-1 vaz6 credin-cio0i. Sub Vasile Lupu, un aluggr catolic, avand legaturi nein-gaduite cu o fatà « a fost pus drept pedeaps6 la jug, ImpreunA cucomplicea lui »: §tirea ne-o da rnisionarul Bandini. Sub AlexandruIpsilanti, In Muntenia, se da, la 5 lithe 1775, un ordin ca Ore.&labii de sate 85 faca « un jug la biserica »; 0 cine dintre poporeni

www.dacoromanica.ro

PE DE P SELE 545

« nu va mearge sä asculte sfAnta liturghie, i sà dà preotului lamAna, (35 aibg voe i puteare srt-1 pue In jug »; cine se va opune,va fi trimis la Domnie re ja mai mare pedeapse Acelaq ordinse repetà sub Nicolae Caragea, In 1783, §i sub urmagul acestuia,Mihail Sutzu.

Uneori criminalilor i « hiclenilor °Aka celor ce se ridicauImpotriva domniei, pe lAnga pedeapsa principalC li se aplicainfierarea ca fierul ropoz. Cunoa§tem In Muntenia cazul unor « hi-cleni it sub Constantin Brancoveanu; doi dinire ei au fost spAn-zurati, potrivit pravilei, In furci « mai Inalte cu un cot deck, alealtor oameni pro§ti »; ear 5. pre Milcoveanul, pre lasca qi preHatag i-au Infierat i i-au dat prin tArg i i-au dus la

».

In Moldova, deoarece fierul avea forma unui cap de bour,pedeapsa purta i acest nume; In 1800, se aplicà unui talharrecidivist *bour In frlinte », dupa care e trimis la oca.

In a doua jumätate a veacului al XVIII-lea i la Inceputulcelui de al XIX-lea, constatam tot mai des pedeapsa surghiunuluila meinelstire. Ea se aplica pentru o serie intreaga de delicte, uneorichiar pentru crime. Se aplica de asemenea boierilor, In cazuri deturburtiri politice §i de fazvatire. Inceputul 11 face neasttimpa-ratul Niculae Dudescu, trimis de &are Grigore al II-lea Ghica(1748-1752) sa reflecteze In lini§tea Snagovului, a Cotrocenilor

Vä'cAre§tilor. In 1785 gasim apoi pe Toni-VA Oteteli§anu surghiunitla mànastire.

Ca o curiozitate mention6m faptul ca voevodul MoldoveiAlexandru Mavrocordat Firaris (Fugarul I) a lnliintat In 1786,Mai 1, o « condica a giretilor » adicI a acelora care « cu Ora' ne-dreapfa au umblat cu viclepg asupra altora cà sa ele §i s'a aoucemo§ii, vii, livezi, %igani, dugheni, bani i alt6 once, fàra a... aveapic de dreptate ». Unii ca aceOia, «136Vandu-se cu toegi la poartacurtii gospod, sà se treac6 numele acelor vicleni i irei Intea-acesta domneasca a divanului condia., cu aratarea pricinii §i avicle§ugului lor metaherisire, ca dupa aceia sä" fie cunoscuti§tiuti de §ireti, &a nu li se mai deje ascultare jalbii lor i ziselorlor ».

www.dacoromanica.ro

646 ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

BIBLIOGRAFIEOrganizarea judeclitoreascli. I. ION PERETZ, Frac' ila d,ela Govora, Bucu-

resti, 1911, 40 p. in 4°; 2. S. G. LONGINESCLT, Pdrerile d-lor N. lorga f i I.Peretz despre Pravda lui Vasile Lupu, Bucuresti, 1915, 31 p. in 40; 3. ANDREIRADULESCU, Doi praviligti ronulni, Logoftitul Nestor Craiovescu, AndronacheDonici, Craiova, 1923, 52 p. in 80; 4. CoNsT. C. GIURESCU, Legiuirea lui Ca-ragea, Un anteproect necunoscut, Bucuresti, 1923, 32 p. in 8°; 5. ST. BERECHET,Condica criminaliceascd cu procedura ei din Moldova (1820-1826), ChisinAu,1928, L 63 p. in 80; 6. GR. UNGUREANU, Pedepsele En Moldova la sfdrgitulsecolului al XVI I I-lea gi Enceputul secolului al XIX-lea, Iasi, 1931, V -I- 34 p. in8°; 7. G. D. TRIANTAPHYLLOPULOS, Sur les sources du Code Callimaque, Bucu-resti 1931, 20 p. in 80; 8. A. SAVA, Departamentul criminalicesc f i normele deprocedurd penald la Enceputul secolului al XIX-lea, Bucuresti, 1933, 26 p. in 80;9. ST. BERECHET, Legatura dintre dreptul bizantin gi ronulnesc, I, Izvoadele,Vaslui, 1937, 376 p. in 80; 10. I. C. FILITTI, Organizarea judecdtoreasca InRomania, in Enciclopedia Romaniei, I, Bucuresti, 1938, p. 327-338; 11.I. C. FILITTI, Legislatia penald, ibidem, p. 397-402; 12. C. A. SPULBER,Etudes de droit byzantin, VI. Indreptarea legii. Le code valaque de 1652, Bucu-resti, 1938, 4 + L p. in 40; 13. I. IONESCU-DOLI, Contribuguni la istorialuptei duse de domnitorii romani In contra introducerii gi aplicdrii regimuluicapitulafiunilor In Principate. Raportul lui Coronini cdtre I mpilratul Fr. Iosefpentru desfiinfarea capitulafiunilor, in Mem. Acad. Rom., Sec;. Ist., s. 3, t.XXII (1939-1940), p. 317-358; 14. D. M. KAOUCHANSKY, L'e Hexabiblosbyzantin dans les pays balkaniques, In La République (Istanbul), cu data 6Noemvrie 1945.

Vezi i bibliografia indicata In vol. II, editia a patra, p. 502.

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONOMIC/I

In rlistimpul dintre 1601 gi1821 se introduc En fdrile noastre:porumbul, tutunul, cartoful gi ovarietate noud de fasole; tus patrusunt daruri ale Americei.

Caracteristicile fundamentale ale vietii economice in 'raffleRomâne§ti in epoca dintre 1601-1821 raman acelea§i ca §i Inepoca precedenta. Temeiul 11 formeazii tot agricultura, cu dife-ritele ei ramuri, §i crefterea vitelor, aceste indeletniciri de cape-tenie determinand In mare masura comertul. Persista de asemenea§i impartirea In dou'a mail arii, deoparte Muntenia §i Moldova, departea cealalta Transilvania, unde activitatea industriala va luadin ce in ce mai multa desvoltare (vezi vol. II, 2, editia a patra,p. 540-541).

Agricultura. Fertilitatea pamantului romanesc continua sa fieatat de mare, varietatea §i bunätatea produselor lui atat de in-semnata incat ea este relevata aproape In mod unanim de card-torii straini §i de Invatatii care s'au ocupat de tarile noastre inveacurile XVII §i XVIII (vezi §i fig. 14). Misionarul italian Ban-dini, de pe vremea lui Vasile Lupu, spune ca Onà ce nu vedecineva cu ochii, nu poate sa cread 5 cat e de mare abundenta pro-duselor §i « bunatatea pamântului moldovenesc ». Un alt Italian,Panzini, care a fost in slujba lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782),afirma, cu admiratie, ca. in Muntenia « grânele, branza, untul,carnea sunt de intaia calitate; vinurile, dupa patru-cinci ani,biruie pe ale Italiei; nucii formeaza paduri ». Dimitrie Cantemirarata ca, in anii cei buni, grail] da « de douazeci §i patru de orisamânta, secara de treizeci de ori, orzul de §asezeci de ori iar

www.dacoromanica.ro

648 VIEATA ECONOMICA

meiul ceeEtAice nu-i de crezut cuiva care n'a väzut el Insugide trei sute de ori ». Cat despre vita de vie « un singar pogonadesea patru sute 0 cinci sute de masuri de vin » fapt pe care-Ipot certifica personal pentru regiunea Odobe0ilor. FrancezulCarra afirma i marturia lui e reprodusa de Sulzer cá a vizi-tat aproape toate tArile Europei dar ca n'a gasit niciuna unde

Fig. 14. Araturi In terase, la o trial/Me de 800-1200 m., In Muntli Apuseni,comuna Magurl (jud. Cluj). Iluntele din fund e acoperit de padure.

repartitia cAmpiilor, colinelor 0 a muntilor pentru agriculturdpriveli0ea sa fie mai minunata deck In Muntenia 0 In Moldova.

Profesorul Laxmann, dela St. Petersburg, trecand pela noi, Intimpul razboiului din 1768-1774, scrie ca Moldova e o o tara, pelanga care cele mai bune tari ale noastre par copii vitregi ai naturiiUn alt dilator, naturalistul Hacquet, strabkand Moldova pe la1789-1790, o califica drept « gradina roditoare i bine sddita »;Lady Craven, strabatAnd Muntenia, In 1786, scrie textual: Arfi foarte greu sa afli pe lume un colt mai agreabil deck acesta »;tara, dup.' parerea ei, este « un diamant rdu montat » ( « un dia-

mant mal enchassé »).

:.)r,...- _,:...,.-z.-.)

9

'11) ..", .,..i

,;- ..

!:....: -.7.4...--4111......---... ,,

--' .... .,,.. '060,11:M''''S-'- '. it:4i!

, t it," ' . ,..par---''''''''''' " ' ' '-;.4 0.'-'r 'C'494..1164:Soilettlt,-.÷',;414w.," - 0" ..- --_- _- --- ---- 4.;04-5,k ---.1..,.t-,..,,,,,tit.,..,--,...-- - ,.. ._

st:,..,,..i.,:,,, .

A....-.,,t...,---..-4,...,-...,,-.....4.-- . - t _.,..- ...r .1,.

.7 '.... ,

».

www.dacoromanica.ro

PORUMBUL 54c1

In agriculturä trebue relevata introducerea, In aceasta epoca,a catorva importante plante noi: porumbul, tutunul, cartoful §io varietate nota de fasole; tus patru aunt daruri ale Americei.Porumbul a ajuns In tarile noastre, venind din spre miazazi, Insecolul al XVII-lea. Mihai Cantacuzino banul, in opera sa alca-tuita in 1776 §i editata mai tarziu de fratdi Tunusli, atribuie intro-ducerea porumbului In Muntenia lui Serban Cantacuzino (1678-1688) ; e posibil !ma' ca el sa fi fost cultivat aci mai dinain,te, Incadela Inceputul secolului. Un sat « Cucuruzi », « Cocoruz » apare In1646-1648 In judetul Vla§ca; documentele, inedite, referitoarela el, la « ro§ii ot Ru§ceni §i spatareii ot Cucuruzi », se afla laAcademia Romana. Fapt este eh' pe vremea lui Brancoveanu,cultivarea porumbului luase o mare extindere; secretarul italianal voevodului, Del Chiaro, 11 aminte§te sub numele de o forinen-tone » sau « gran turco » laolalta cu graul, meiul §i. vita de vie.In Moldova, prima §tire documentara dateaza din domnia luiConstantin Duca (1693-1695); cronicarul Ion Neculce arata caacest voevod a pus o dare nouà de un zlot pe pogonul de parâng§i de o popupiu », « ce-1 facea oamenii cu sapele prin curaturi,sa nu moard de foame ». Din felul cum se vorbe§te de cultivareaacestei plante « cu sapele, prin curaturi, sa nu moara de foame »,rezulta ca ea avea un caracter secundar, de expedient, ca n'ar fifost deci de mult inradacinata ; pe de alta parte MBA., ea luasetotufli o oarecare extensiune, de vreme ce se putea pune o darepe 4 pogonul * de popuriu. Cu prilejul expeditiei polone din 1686,se aminte§te in Moldova satul « Cucuruzeni ».

IL Transilvania, 4 cucuruzul » cuväntul apare sub o formaasemanatoare, « cocoriza » in Sardinia era cunoscut deasemeneaIn veacul al XVII-lea; In al XVIII-lea, el e foarte raspandit iar4 mamAliga » ajunge sa fie alimentul de predilectie al taranilorromäni, a§a cum observa calatorii sträini care strabat In aceavreme tinuturile de peste munti.

Cu privire la termenul « cucuruz », observärn ea el se da la noinu numai §tiuletehii de porumb dar §i conului de brad; e foarteprobabil ca prin asemanarea cu acesta din urma, sa se fi numittfi. §tiuletele de porumb la fel. S'ar putea deci ca diferitele numiride Cucuruzi, Cucuruzeni ce se rat/dines° dincoace de munti Insecolul al XVII-lea sa provie nu deia noua planta, ci direct

www.dacoromanica.ro

650 VIEATA ECONOMICA

sau indirect dela binecunoscutele fructe de brad. Ráspandireaextraordinarà a acestei plante americane originare din Mexicpe intreaga fatá a pámántului románesc azi ea intrece cu multca suprafat5 cultivatá grAul se datoregte faptului cà nAmáligade porumb e superioará ca gust mgmAligei de meiu pe care o mân.-cau de milenii strámogii nogtri. Aga se explia dece n.umele vechiurománesc al meiului, o málaiul » lui Mihai Viteazul Sagii r;d Se-cuii li spuneau ironic gi e Málaiu-Voda » a ajuns ra treacä' asuprafáinei de porumb, fácand sá dispara azi din limb5 intelesul prim.

Tutunul, introdus in Europa in 1.560 de atre Nicot, ambasa-dorul Frantei la Lisabona (de aci nicotina I), e cultivat in tariienoastre in veacul al XVII-lea. Prima mentiune documentará cu-noscutä nouá este tot din timpul domniei lui Constantin Duca(1693-1695) ; el pune un impozit de patru lei pe pogonul de tutun.Ceea ce inseamná a suprafata cultivatá cu aceastá plantá ajunsesedestul de intinsii ; nu e exclus ca primele insámAntári sá datezedin intAia jumátate a veacului XVII. Cuvrintul tutun (in Mol-dova o tiutiun *: 4( IA aibil a lua de a zece din... grádini cu tiutiun *inteun act din 1718, Ianuarie 11, Iagi) e Imprumutat dela Turci(tiitrin).

Cartoful, originar din Chile (America de Sud), a fost adus inEuropa de atre Spanioli, pe la finale veacului al XVI-lea. AjungeIn Transilvania in veacul al XVIII-lea, iar de aci trece in Prin.cipate la inceputul veacului al XIX-lea. Cronicarul ManolacheDr5ghici ne spune sä in Moldova s'a introdus sub Scarlat Calli-machi (1812-1819). e i s'au intrebuintat adaugá el maresilintá din partea guvernului pia au induplecat pe sáteni de aBA da la aceastá muna. E i la noi deci, ca gi in Franta, táránimeaa fost nein.crezatoare la inceput fat5 de noua planta alimentará.Tocmai pen.tru a ajuta la riíspilndirea cultiv5rii acestei noi plante,se publica la Iagi, in 1818, traducerea románeasa, fäcutá deAlexandru Beldiman dup5. un intermediar grecesc, a lucrárii luiG. Christian Albert Ruckert despre « sámánatul, lucrarea gi pti-strarea * « cartoflelor * precum gi despre pregAtirea pAinii, a fAineigi a grigului (« hrisi ») de cartofi. Cu trei ani mai inainte, la 12Iulie 1815, apáruse, in Ardeal sau la Buda locul nu e precizat

o foaie volantii, in románegte, cu invàtáturi despre cultivareaacestei plante.

www.dacoromanica.ro

CARTOFUL, OREZUL, BUMBACUL 661

Termenul cartof este de origine germanti (Kartoffel); de aceea§iorigine, dar ajuns la noi prin filierA ungarà §i sari* este celälalttermen crump, crumpen, crumpir, intrebuintat In unele pärti aletArii (germ. Grundbirne>ung. krumpli, srb. krumpir). Dialectalulbaraboi, barabule, frecvent in Moldova, vine din ruteang: bara-bolya; celAlalt dialectal picioicd, picheucd, Intrebuintat In NordulMunteniei, derivA din ungurescul pityoka.

Nu §tiu precis la ce se referg. preotul armean Hugas Ingigian,cAnd in descrierea tgrilor noastre, aprtrutà In 1804, spune cg. lanoi s existA un fel special de cartofi (ierelmasi) §i sparanghel, maiales In insulele din Dunare, unde creso In mod spontan *. SA fie

pita tAtArascg* de care se vorbe§te Inteo tipAriturA din Ardeal,dupA 1800?

O varietate de fasole a fost cultivatA la noi Inca din vremeadaco-romang.: dovadA numele insuçi, care e de origing(faseolus); actualele varietAti Insg. sunt americane; fiind supe-rioare, ele au lnlocuit pe cea veche, dupA cum mtimAliga de po-rumb a inlocuit pe cea de meiu.

Tabloul plantelor noi introduse In agricultura romilneascA!titre 1601-1821 n'ar fi complect dacA n'am adAuga orezul, bum-bacul, nautul §i anasonul. Orezul, originar din Asia, a fost introdusIn Banat de cAtre Austriaci, In secolul al XVIII. Din descrierealui Grisellini, alcAtuità In 1.777, aflAm ea erau climpuri de orezIn comunele Giroda §i Omor §i csá. se producea atAt de mult Inckrevenea mai ieftin decAt In Italia. Fr. I. Sulzer, In a sa Geschichtedes transalpinischen Daciens, apgruta In 1781, se lntreabg decen'ar reu§i orezal tot a§a de bine dacti nu mai bine Inca cleatIn Banat In MOM Dunárii dintre Orfom ci Braila; se §tie ctiviitorul i-a dat, In privinta aceasta, depling dreptate.

Tot In Banat a Inceput sa se cultive, in primii ani ai veaculuial XIX-lea, bumbacul. Pentru a deprinde pe locuitori cu aceastgnouä plantà, s'a tipArit la Buda, In 1810, In patru limbi ger-mank ungarA, romAng. §i sArbä bro§ura 4 InvAtAtura lui CarolFilibert de Lastririe (Lastryrie I) despre sAdirea bumbacului ».Cat despre ?taut §i anason, iatà ce citim In prefata lucrArii « Oare-care secreturi ale lucrgrii pAmAntului* apgrutä la Bucure§ti, in1796, fg.r4 nume de autor §i de traducAtor: « Noi 11100 aici In taranoastra nu §tiiam mai nainte ce feliu era porumbul, nici nautul.

www.dacoromanica.ro

662 VIEATA ECONOMICA

nici anasonul, nici alte eta-tea roduri §i poame, pre care na§teocul nostru In zioa de astäzi §i sporeafte mai bine deceit alte locuri ».

Care erau celelalte 4 roduri §i poame * noi introduse §i care reu§eauma de bine, nu putem Inch' preciza; s'ar putea sä fie vorba, Intrealtele, de caise, avänd nume turcesc ; introducerea näutului §ianasonului trebuie pug neapArat In legä'tura cu influenta tur-ceased ; ea pare a fi avut loc Inainte de 1750; odatä Cu plantele,am Imprumutat §i termenii respectivi. Tot dela Turci am luatplitlägelele vinete §i ro§ii (turc: patlican. cite§te patligean 1),bamele (turc: bamia) §i colectivul zarzavat (turc: zarzavat).

Asupra viilor, avem un ele §tiri interesante In izvoarele epocii.Productia din Muntenia atinge dui:4 Sulzer inteun an bun,peste cinci milioane de gäleti, gäleata fiind de zece oca. Vinul deGreaca adaugA acela§ autor e eel mai timpuriu; nu dureaz4insä nici pang. In vara viitoare, In timp ce vinul de deal tine multiani. Viile dela Pite§ti vestite se ingroapa iarna ; celelalte nu,de§i, uneori, sufera de ger. Strugurii se pästreazä In vin Ora laPa§ti. In Moldova cea dintäi podgorie potrivit pärerii lui Di-mitrie Cantemir este cea dela Cotnari; vinul de aci e e cel maide seamä §i pel mai ales din toate vinurile Europei, socotind §ivinul de Tokai o. « Dacil se tine trei ani inteo pivnità adânc6 depiaträ, cum se obi§nue§te la noi adaog6 Dornnul dobände§teIntr.'s.' patrulea an ataa tärie inat ja foc ». (Faptul 1-am expe-rimentat pentru alte soiuri de vinuri ci 1-am gä'sit exact ; o constata§i francezul Joppecourt, la Inceputul veacului al XVII-lea, pentruvinurile de Vasluil). A doua podgorie, calitativ, tot dupä' Cantemir,e cea dela Hufi; a treia cea dela Odobefti; urmeazg apoi podgoriiledela Nicorefti (Tecuci), Greceni (Tutova) §i Costefti (tot Tutova).Mai Bunt ci altele, numeroase, dar « mai proaste n. In Transilvania,capä'tä o deosebità fairra vinurile de pe Tärnave ; corespunzätorcotnarului moldovenesc, ca acezarela limita nordicA§i calitate,e vinul de la Heidendorf, de 15110 Bistrita, ala zisul Steininger;el reprezintä soiul cel mai alcoolic ci mai aromat al Ardealului.

PAdurile continua 86 ocupe o suprafatà considerabilä, In re-giunea dealurilor ci la ces, spre a nu mai vorbi de regiunea mun-toasii. Constantin. Cantacuzino mentioneazä in harta sa, tipäritàla Padova In 1700, nu mai putin de doucizeci fi mud de masivepäduroase importante, In afarà de cele continai §i de pädurile

www.dacoromanica.ro

PADURILE, BOGATIILE ANIMALE 653

mai mici din Carpati. La trei din ele dä §i numele : masivulGrofi, la sudvest de Pitqti; masivul Lumini, In partea de rdsärita judetului Olt, §i Plopii Rumtine,stilor, In judetail Dilmbovita.

Dimitrie Cantemir, plecAnd dela considerente istorice, nueconomice, citeazd Codrul Cotnarului, crescut din gbinda semd-natà pe locul arat de prizonierii le§i, pe vremea lui . tefan ce]Mare, §i Codrul Tigheciului, constituind o blind apArare impotrivaTätarilor din Bugeac. Un raport francez din 1798, Iunie 11, aratàbask sub raportul economic, al lemnului de constructie de totfelul, patru päduri sau codri « imen§i »; Codrul Bdcului, Codrullafului (« Kodrou Yassoub » sic !), Codrul Helei i Codrul dinimprejurimile Pie trei. -

In Intinsele päduri ale tärilor noastre a§a de pilda, codrulVellenilor, In Prahova cu stejari seculari, avea treizeci de ceasurilungime §i cincilase ceasuri lätime doug varietati de copaci auatras atentia cunoscätorilor: bradul alb (« Cu coaja alb4 » cum lispune Sulzer I) care (16 cele mai bune catarge pentru coräbiilede mare §i stejarul moldopenesc, rezistent la cari §i superior tuturoresentelor dupg Cantemir pentru lucrul acelora§i corälii;dureaz4 « peste o sutà de ani ».

Din cauza täierilor färä socoteard fAcute In unele regiunide pildä in Covurlui §i in Soroca täieri explicabile §i prin n.ece-sag-tile exportului dar mai ales prin Mmultirea populatiei sesimte nevoia a se trece, spre sfAr§itul epocii fanariote, la nasuride reglementare a dreptului de folosintä §i totodatä de protectiea pädurii. Prima hotärire in acest sens o ja, In Moldova, AlexandruMoruzi, la 28 Noemvrie 1792, iar in Muntenia acela§ voevod la20 Martie 1793. In Transilvania, regulamentul referitor la päduri,promulgat de ImpArat, la Viena, la 30 Mai 1781, se tipAre§te Inromane§te la Sibiu, in 1789; el cuprinde §i desenul a cloud pädurimodel. Pentru Bucovina, el apare In 1786

BogAtille animale ocupä un loe foarte insemnat primul locIn economia Principatelor, In epoca cercetatà. Oile, boii, caii,

porcii, albinele §i pe§tele sunt produsele principale. Munteniaexceleaz6 In turmele de oi §i de porci; Moldova In cirezile de vitecornute §i In prisdci.

Izvoarele bine informate din a doua jumätate a veacului alXVIII-lea (Sulzer. Raicevich) dau pentru ambele täri cifra de

www.dacoromanica.ro

654 VIEATA ECONOMICA

4 nailioane oi, dintre care 2.500.000 in Muntenia. In acest dinurma loe sunt trei soiuri: lignite, cu lana scurta cjii fina « soiul ca-racteristic al tarii o (« die eigentliche Landesart »), lurcanele, cuUlna foarte lung5, dar aspra, putin fina, §.1 soiul taleireisc, interme-diar intre prirnele doug. In Moldova, Cantemir aminte§te tot treisoiuri: de munte, foarte pretuite de Turci pentru carne, de So-roca 0 oile slilbatice.

Din carnea vitelor mari se preg5te§te pastrama; din seul lor,fiert la un loe cu oasele §.1 o parte din carne, cerviful; acesta dinurrna, pastrat in burdufe, formeaza un articol cautat la export,peste Duriare.

Caii moldovene§ti sunt de douä feluri: de munte, mai micila trup, dar puternici r¡ii rezistenti, 0 de fes, mai mari, iuti,falnici la infati§are §i de asemenea rezistenti. Dimitrie Cantemir,care le da aceste calificative, adaoga §i amanuntul ca ultimiisunt pretuiti nu numai de Poloni §i Unguri, dar §i de Turcicare intrebuinteaza des proverbul: «Un tartar persan §i un calmoldovean Bunt mai laudati deck, toti ceilalti ». El vorbe§te qide hergheliile de cai salbatici, ce ratacesc in stepa Bugeacului.In Muntenia, locul de iernare al hergheliilor §i al turmelor co-borne din Transilvania, e mai ales regiunea dintre Urziceni §iBraila.

Sulzer afirma ca nu e gospodarie in Muntenia care A' n'aibapatru 'Ana la zece porci. Explicatia sta in multimea padurilorde fag §i de stejar §.1 in intinderea baltilor dela Dunare, undehrana se gase§te de asemenea din belpg.

In mod deosebit a impresionat pe caltitorii din veacurile XVII§i XVIII bogatia in pe§te a tarilor noastre. Calugarul italianNiccolo Barsi da Lucca, trecand pe la Chilia, in vremea lui VasileLupu, apune ca in vecinatatea acestui port, la departare de omila, se Old locurile de pescuit §.1 ea nu e dimineata in care BA nuse aduca pe mal o mie pang la douä mii de moruni r;ti sturioni detot felul; pretul lor e din cele mai reduse: pentru patru asprise putea capata un sturion de treizeci de libre (circa opt kilograme).Bogatia §i ieftinatatea pe§telui la Galati de data aceastaeste subliniata §i de calatorul englez Robert Bargrave, in 1652.Del Chiaro, care a trait la curtea lui Brancoveanu, arata bogatiaIn pe§te a Munteniei, aminte§te de pästravii din apele de munte,

www.dacoromanica.ro

PESCUITUL. BOGATIILE MINERALE 555

de pestele adus la Bucuresti dela Dunkre (In special cega 1), deicrele negre si de multirnea elesteelor, caci adaoga el, «nu e avezareboiereasca la tara, care s'a nu-si aiba helesteul, din care se scoatepestele in zilele de post *. Sulzer vorbeste si el de cantitatile uriasede peste din Tara Romaneasca. Locurile cele mai vestite pentruprinsul morunilor aunt Braila si Galata, iar, in partea de Apus,Poi.* de Fier. Crapul se prinde peste tot, in baltile Dunärii,dar mai ales la Greaca; care intregi cu crap &drat pleaca de acispre interiorul tarii. Oricine plateste o mica taxa, Ira jaritul, poateprinde cat peste vrea; pentru un car cu sare, se ja un car cu crapsärat. Dionisie Fotino aminteste de tlostrita » care se gaseste Inraurile de munte din Tara Romäneasca azi a ramas numai InBistrita Moldovei i de anihalOi » din cele de sea. i el laudabaggtia In peste a Dunarii morun mare, pästruga, nisetru,viza, cega, somn, saläu, crap si soiul special de scrumbii *; inregiunea luncii fluviului, afirma ca aunt « 93 de balti *iar in restultärii, « 150 de helestaie », pline de peste.

multimea prisacilor a impresionat pe cei care au trecutprin färile noastre. Un stup &A in Muntenia, dupá marturia luiSulzer care era el insusi apicultor, cel putin trei roiuri, de obiceiucinci sau sase si, late° anumitá regiune dintre BucurestiTare, chiar zece. Personal. el a obtinut la Bucuresti, inteun an,din zece stupi, patruzeci i patru. In Moldova, unul din mariiboieri, Cantacuzino-Deleanul, avea, inainte de razboiul ruso-turcdin 1768-1774, Oda la treisprezece mii de stupi.

BogAtiile minerale prezinta in Principate, sub raportul exploa-tarii, aceleasi caracteristici ca i In epoca precedenta. Se exploa-teaza adica' bine sarea, o parte a acestui produs mergand la export,iar inteo mäsurá redusa celelalte bogätii minerale, inclusiv 'cura.In Transilvania, In secolul al XVIII-lea, dominatia austriaaaduce o intensificare a exploatarii aurului si a fierului.

Sarea continua sä se scoatä. In Muntenia dela Ocnele Mari,dela Ocna Midi de MAO Targoviste, dela Telega i Ghitioara:aceasta din urmä se « astupase adica nu se mai exploatape vremea lui Nicolae Caragea; ne-o apune interesantul hrisovinedit din August 1782 prin care domnul acorda manastirii Cal-darusani «vinäriciul din sud. Saac, dupa popoarale Valea Meilor,Valea Larga i Valea Negovanilor in locul vinariciului din orasul

www.dacoromanica.ro

566 VIEATA ECONOMICA

de Floci unde viile s'au paraginit, precum 0 200 de bolovanide Bare din ocna Telega, in local celei dela Ghitioara. Sub Bran-coveanu, Incepe exploatarea oen,-4 Sldnic; se reja i aceea a ocneiTeifani (azi judetul Prahova, pe atunci judetul Sacuieni) carefusese parasita sub predecesorul sau, erban Cantacuzino. Pelanga acestea erau i « malurile de sere » din judetele RamniculSarat, Buzau 0 Säcuieni; exploatarea lor era Ingaduitä Insanumai localnicilor din imediata apropiere i a§a cum ne spuneun hrisov din 1784 «numai ca traista, pentru trebuin.ta caselorlor ». In Moldova, ocnele de lâng'ä Targul Trotuq produc meren'cantitati Insemnate de sare gema, excelenta. Calatorul englezBargrave afirmé despre ea In 1652 ca « este cea mai buna pe carea vazut-o sau a gustat-o vreodata, atat In privinta ginga0ei co-loarei cét i prin finetea, curatenia i gustul ei ».

Sarea se I:Ala In «drobi mari » i « drobi mici » li se mai spu-nea i «bolovani » de o anumita greutate; astfel bolovanul marecantarea dela o suta pang la o suta douazeci de oca; a§a ne in-formeaza un act oficial muntean din 1807, Noemvrie 11. 0 uni-tate de masura era 0 « cumpdna »: la 25 August 1763, GrigoreCallimachi acorda manastirii Dragomirna Intre altele, un merticanual de 15 lei din « ocna gospod » pentru a se cumpara caluga-rilor cojoace, sucmane i ciobote; de asemenea «40 cumpene desare »; documentul, inedit, se afla la Academia Romana. In ceprive0e munca In ocne, ea se facea uneori 0 de &Are condamnatiide drept comun sau « ocna0 » dar, In genere, de catre tarani carese tocmeau sá taie sarea cu ciocanele, fiind numiti, din pricinaaceasta, i « ciocdrza§i ». Ce ramanea dupa obtinerea, prin cioca-nire, a drobilor sau bolovanilor, constituia « sarea marunta saupraful i «lospele » adica a§chiile sau franturile.

Productia de Bare a Munteniei e evaluata In 1775 la douazecicinci de milioane ocale sau treizeci 0 una de mii doug sute cinci-

zeci de tone.Aurul se strange In Prin.cipate din nisipul raurilor de catre

Tiganii zlatari sau rudari, care sunt obligati sa dea anual Doamneio cantitate de metal pretios. In Muntenia, pe vremea lui MateiBasarab, aceasta cantitate echivala cu 1000 de ducati: kitireane-o da Paul de Alep. Pe vremea lui Brancoveanu, trebuiaudea, potrivit afirmatiei lui Del Chiaro, circa cincisprezece libre de

www.dacoromanica.ro

AURUL 667

aur adica 3,900 kg, o vadrä (12,5 1.) avand, dupa acelas izvor,48 de libre; pentru anul 1768 se indica cifra de 1254 dramuriadica 3,91875 kg, dramul fiind egal cu 3,125 grame sail a patrusuta parte dinteo oca (1,250 kg). In Moldova, sub DimitrieCantemir, dkleau patru ocale... care fac 1600 dramuri

In eat% de tigani, mai exista in judetul Valcea si un corp de« Masi » romani o sutà la nutria'. avand in frunte doi vatafide baiasi aurari. Acesti Masi erau obligati sa dea fiecare anual,la Sf. Maria Mica, « birul de aur constand din 4 dramuri de aurnetopit i, In plus, 60 de bani ispravnicului zapciu si 30 de banilogofatului puscariei. tim aceste detalii din actul dat baiasilorla 22 Martie 1797 de catre Alexandru Ipsilanti, care-i apark de4 ploconul » nedrept ce se incerca sá li se ceara, plocon pe carespune Domnul nu-1 dau nici iganii rudari ».

In timpul ocupatiei austriace a Olteniei, se Infiinteaza de cal-tre generalul comandant, contele Steinville, o societate pentruexploatarea aurului din rtiul Olt si afluentii sai de munte Lotru,Ruddreasa i Apa ultimele doua nume arata existentaunor mai vechi exploatari in regiune. Societatea producea aurIn valoare de o mie de galbeni anual ; potrivit afirmatiei lui Sulzer,acest aur era mult mai curat si mai frumos deck cel din Transil-vania. Dupa moartea intemeietorului, societatea, nemai fiind susti-nuta, a lichidat. O incercare de exploatare a facut in Munteniasi mare boier Constantin Dudescu, In tovarasia unui tehniciangerman, pe vremea lui Mihai Racovita (1741-1744) ; stirea ne-o(IA cunoscatorul In chestii economice, francezul Peyssonel, in lu-crarea sa, Traité sur le commerce de la Mer Noire, aparuta In 1787.

Un raport austriac, din 1728, Iulie 12, arata cá firisoare deaur se gkesc nu numai in Olt, dar si In Dunke, intre VoditaPristol, precum i In unele rauri de munte ca Ramnicul, Jiul,Bistrita, Gilortul, etc. Intr'un alt raport cetim ca, in Olt, spa-latorii de aur gasesc uneori graunte de metal curat de marimeaunor boabe mari de mazare.

In Transilvania, in timpul imparatesei Maria Theresa, se facprogrese importante in ce priveste extragerea aurului si a meta-lelor In genere. Pentru prelucrarea sulfurilor aurifere ca si a mine-reurilor complexe de cupru, zinc si plumb se construesc mai multetopitorii, la Sactiramb, Capnic, Strambu_si_Rodna Veche. In 1773,

www.dacoromanica.ro

668 VIEATA ECONOMICA

statutul mineritului din Abrud capta aprobarea curtii impara-te§ti care infiinteaza, In acela§i timp, la Zlatna, un tribunal mi-nier. Se reglementeaza tehnica exploatarilor i se preeizeaza drep-turile particularilor; asupra acestora, statul exercita, in domeniulminier, tutela sa.

Fierul se exploata In Oltenia, la Baia de Fier (Gorj) pe vremealui Matei Basarab; locul figureaza cu legenda a minereuri de fier(pi-ccOaa. maiwou), In harta Stolnicului Constantin CantacuzinoPe vremea ocupatiei austriace insä (1718-1739), mina nu mailucra. Nu §tim daca s'a exploatat zacamantul din judetul Arge§,dela satul « Bune§tii-de-hier »: ca existau aci minereuri, o dove-de§te chiar forma aceasta a numelui, cu adaosul caracteristic.Notam ca alaturi de o Bune§tii de hier » se afla satul Bune§ti;aman.doua a§ezarile apar inteun act din 22 Martie 1643.

Un mare avant a dat exploatarii fierului In Banat dominatiaaustriaca. Se construesc acum mai multe cuptoare pentru topitminereurile: primul la Oravita, In 1718, al doilea la Boca, In1719. Ele aunt dublate in 1721, respectiv 1722; in 1723, se con-strue§te un altul la Dognecea. Cativa ani mai tarziu, in 1726,se descopereau minereurile de fier dela Doman i dela Tilf a Tapu-lui, ulterior §.1 cele dela Ocna de Fier. Constructia uzinelor delaRe§ita incepe la 1 Noemvrie 1769, cu munca gratuita a t,a-ranilor romani din satele de prin prejur; la 3 Iulie 1771, noilefurnale de aci erau puse In functiune. In 1778, fonta obtinutaera prelucrata in 5 cuptoare reverbere sau, cum li se spunea ve-tre de foc »; se obtinea astfel fier forjat i fier lamin.at.

Cuptoare Inalte, pentru topitul minereurilor de fier, s'au maiconstruit i in regiunea Huniedoarei: la Ghelar, la Toplip (in1750), Cu o capacitate de 1200 tone anual §i la Goveildia (In 1806),cu o capacitate de numai 640 ton.? anual. Minereuri mai existaula Teliuc (Huniedoara), unde dreptul de exploatare se da In 1685unui Barcsay §i la Bobtilna. (tot Huniedoara) semnalate Inteocalatorie din 1796.

Dimitrie Cantemir aminte§te de minereuri de fier langa Hotin.lata pasagiul respectiv din « Descriptio Moldaviae a: « In ctimpiaHotinului, nu departe de oral}, se &en pe malurile Nistruluiun fel de globuri de fier rotunzite a§a bine de natura Meata le mai lucra, s'ar putea intrebuinta ca ghiulele, dar materialul

www.dacoromanica.ro

ARAMA. PACTJRA 669

lor e atat de pimitiv bleat nu se poate folosi la ceva daca nu setopete In foc. Pana' nu s'a parasit Hotinul adicà pilna In 1713se trimeteau cu gramada la Camenita, astazi insa (In 17161) nu-mivine sa cred ea ar ingadui Turcii ca Polonii sa Intrebuinteze acestmaterial de razboi contra lor ». Intr'o descriere a Moldovei,tuita de preotul armean Hugas Ingigian i aparuta in 1804, sespune: In prezent se extrage fier din regiunea de Nord a Mol-dovei, care este sub dominatia ImpAratului ». E vorba deci de Bu-covina, si anumedupa toate probabilitätile de regiunea Rodnei.

Arama se scotea de multa vreme avem documente delaMircea cel Baran In regiunea Beiii de Aramei. Intrerupta apoi,din motive pe care nu le cunoastem, exploatarea e reluata Inpreajma anului 1641 de Matei Basarab care-i da o desvoltareremarcabila. Stim faptul din hrisovul, inedit, pe care, la 3 Dechem-vrie 1644, voevodul 11 acorda lui « Giura cäpitanul dela Baia deAnima i lui Poznan si lui Stoian i tuturor baiasilor » ca sà deaanual cate 1000 de talen i «la vremea haraciului »; asa platiserapang atunci timp de 2,3 ai (ani1); acuma «domnia mea le-amertat vama aramii dela toate vadurile sa fie in pace de van*nimic bantuiala sa n'aiba., &Ace aceasta nu iaste In seama vamilort5rai, el mai denainte n'au lost, ce domnia mea am rädicat aceastiibae» (Vezi si fig. 15). Arama produsa aci era, dui:4 parerea siria-nului Paul de Alep care viziteaza mina si descrie amanuqitprelucrarea minereului, « foarte frumoasa )). Lucrul continua Inproporlii mai reduse, sub Brancoveanu si in timpul dominaIieiAustriacilor; acestia din urma concesioneaza exploatarea. In 1728,pentru suma de o mie de florini anual.

Si In Banat fusesera unele «bai » de amnia, In regiunea Mora-pita-Dognecea. Austriacii redeschid minele Simion i Jada i ledau o nousa desvoltare. Tot in veacul al XVIII-lea trebue in afarsitpuse si lncercarile facute de Turci la Allan Tepe (In romaneste:Dealul de Aur, din cauza culorii aurii a minereuluil), in nordulDobrogei.

In Bucovina, la mina ArAa de larva Iacobeni, incepe, In1784, exploatarea manganului.

Pdcura a fost cunoscuta In tinuturile romanesti din cele maivechi timpuri: cuvantul e de origine latina (piculal) i dovedesteprezenta noastra neintrerupta In stanga Dunarii (In dreapta ei

www.dacoromanica.ro

'

!(...1 i

.. . ,

7!.' q Vt.,' '

. 1 .'/-

1',1"!!.... ...' ,..

.:.. r ':),',. '

11

I

li.! .7'.;..''''. ,,,... 1

.,,, ..;,INT:4-4; '...211.Hv, ' i' .

.*..........I 1,-rR:,-". , - -. ^.. .. ,.-..' yA: , `0,- ..,. ,

,.....$,....

1;......,....

- o ..,- - .1, '

- ry --"'- .- -,.......:,,',*---.44,,,e,., .:'-".6--_-_,...-...4.14..-. ..!.r ,:4. - - .....11il ..._...... ,,,....-:r

. .

b.

k

Fig. 15. Iw Matei Basarab Voevod I gospojda ego (si doamna lui) Ellna *, ca ctltori al MAnistlril Arnota ; elBunt lraltisati tinAnd pe main', potrivlt obiceiulul, blserica mAnAst1rII. PlcturA din veacul al XVII-lea.

www.dacoromanica.ro

PACURA. SILITRA 561

nu exista puturi de pacural). Prima mentiune documentara estedin Moldova, din anul 1440. Octomvrie 4, cand voevozii Meg

Stefan Intaresc mänastirii Bistrita dania fäcuta de boierulOana anume satul Lucke§tii, pe Tazräul cel sarat, mai dreptPacurä » (irk nog /K1 nidapx). In 1442, Dechemvrie 16, seaminte0e, tot acolo, « fantana cea neagra a Pacurei * (KrkIIHU,A(IONIA nloo(poi). Fantartile de pacura de pe Tazlau In judetulBacäu apar §i mai tarziu, In veacurile XVI-XVIII; Dimi-trie Cantemir le pomen.e0e In Descriptio Moldaviae. NaturalistulHacquet, trecand prin Moldova, pela 1789-1790, semnaleazapäcura din Imprejurimile Vicovului, In Bucovina, si din judetulNeamt, la satul Banofeni, dupa cate se pare. La 1786, Iulie 18,Nicolae Mavrogheni interzicea, prin pitac domn.esc, intrarea InMuntenia a pa'curei din Moldova, desigur pentru a nu aduce pre-judicii exploatarilor de dincoace de Milcov.

In Muntenia, puturile de pacura sunt amintite, pentru intaiaoarti, la 1640, sub Matei Basarab, de rnisionarul slay Bac§ici,care viziteaza tara. In 1697, Mai 4, Lamba din Campina vindefeciorilor lui Vasile Postelnicu o parte din mo§ia luí « din camp,din apa, din piicuri, din livezi de fan, din livezi de pomi, din si-li§tea satului.. ». In secolul urm5tor, la 20 Octomvrie 1753,Constantin Racovita Intareqte mänästirii Märgineni toate proprie-tatile ei lntre care partea lui Pang Filinescu biv vel §atrar, « dinmuntele Floreaiul ot sud. Prahova, i partea lui de peicurei duplimoiia Dreigeineasca ot sud. Dtinzbovita», &Amite de acesta

cu zece ani mai inainte, la 25 Mai 1743. Sulzer aminte§tede asemenea, in lucrarea lui apäruta In 1781, de titeiul din regiuneaCampinei, unde el izvorà§te adesea din pämânt In mijlocul campu-lui. Adaoga apoi faptul important c'd localnicii, spre a-i da con-sistenta n.ecesarä pentru ungerea osiilor, nrelucreaza acest titeiuIn anumite fabrici (« in besonderen Fabriken »), facandu-1piarda apa pe care o mai contine ; astfel Ingro§at, 11 duc apoi cubutoaiele la targuri van.d cu un galben gäleata. Doua asemeneafabrici se gäsesc lang6 ocna de Bare Telega, nu departe de Campina.In timpul razboiului ruso-turc din 1806-1812, se dadca taranilor1 taler de vadra de päcura.

Silitra sau azotatul de potasiu a fost de asemenea unul dinprodusele minerale exploatate la noi In epoca cercetatd. Ea se

www.dacoromanica.ro

662 VIEATA ECONOMICA.

ggsea, amestecat5. cu pilmantul negru, In numeroase locuri inMoldova, dupà afirmatiile lui Dimitrie Cantemir. Pe la juma-tatea veacului al XVIII-lea, se Intrebuintau pentru strangereaei «nu mai putin de trei mii de oameni »; ei aveau dreptul sà. sapeoriunde gi nu plAteau Domnului nici o dare: ne-o apune un Turcarturar care a znovit mai multà vreme la Hotin. Un centru alexploatArii silitrei era la Soroca ; un altul, foarte important, laMovila Rtibiliei, In ; aci lucra pe vremea lui Mihai Raco-viVa" (1716-1726) 4 un laz anume Mustafa Aga silitrarul ». 4 Ca-rele poveste§te cronica lui Amiras fiind om obraznic, arg-tAndu-se nelAgaor in seamg poruncilor domnului, i-au aprinscasele de i-au ars cu toate magefugurile lui». Un al doilea centruera la Foc§anii munteni ; pe vremea lui Brancoveanu, In 1702, se tri-mit zece boi f¡4i cinci care « la silitrarii ce face (sic!) selitra la Foc-§ani ». Poate la acest ultim centru se referà vestitul &AM-tor turcEvliyA Celebi (1661-1664), cruld aminte§te, la r6s6rit de RamniculSgrat, minele de silitet ; el adaugg i explicatia cá acest produs pro-vine din trupurile acoperite de pgmènt ale celor azuti in luptà.

Procedeul obtinerii silitrei ne este descris de Turcul dela Ho-tin, amintit mai sus. El ne spune anume cà pàm'antul cuprinzandsilitra este pus in co§uri i In butoaie care se ageaz51 deasupra unuijghiab de lemn ; peste p6mant se toarn6 apà fierbinte caredizolvAnd silitra curge prin jghiab byte° cadá unde continuasá fiarba. In cadá se fixeaza bete de lemn pe care silitra se depune:In cursul un.ei nopii depozitul are grosimea unui deget. Opera-tiunea trebue repetatà de mai multe ori. «Nici otarg." adaog6el nu produce o silitrA mai buna ca Moldova ». La 31 Mai 1626,Miron Vod'a." Barnowski serie «la slugile noastre aprozii carescorniti me§terii i botnarii sà mearg6 sà facá c6dzi de silitr6 »,A' nu supere pe me0erii Sf. Episcopii a Romanului.

Sulful e pomenit in Muntenia, la 1585, de c616torul francezJacob Bongars. Pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino, din1700, minereurile de sulf (pl-raXXa Oaccopíou) aunt trecute Injudetul Buz6u, intre rtturile Slanic §i Recele, la nord-est demánstirea Ttircov. Tot in Buzgu, In regiunea Colti, se gAse§techihlimbarul; Raicevich, In lucrarea sa Osservazzioni storich,e, na-turali e politich,e intorna la Valachia e Moldavia, apàrutà In 1788,ti aminte§te. Dintre rocele de constructie, se exploata calcarul de

www.dacoromanica.ro

INDUSTRIA 563

Albe.Fti. In condica vistieriei lui Constantin BrAncoveanu gä'simo suing data «pietrarilor dela Alb e§ti ». In Moldova, trebuie amin-tità roca durà dela Deleni, si dela Maxut, in tinutul HArlau, (azijudetul Boto§ani) din care se fAceau pietrele de moarA, §i calcarulnumit cochilet din valea Nistrului (la FOure§ti, in Orhei, la Mi-le§tii Mici §i Cricova, in Lapuana, etc.) din care s'a zidit o mareparte a cetAtilor Soroca, Tighina §i Cetatea Alb6.

Industria. Algturi de continuarea vechilor §i modestelor *formede industrie, a meOeáugurilor mai bine zis, din epoca precedentà,legate aproape exclusiv de viata agricolà a tOrii (vol. II, editiaa patra, p. 542-6), perioada cuprins6 intro 1.601 §i 1.821 vede,In Priricipate, §i intemeierea primelor fabrici, cu lucrAtori numero§i,In clOdiri mai mari El.i cu produse de altá natur6 cleat cea strictagricolä. In Transilvania, pe lAng6 desvoltarea industriilor ante-rioare, are loo, in veacul al XVIII-lea, §i intemeierea industrieigrele, etapA esentiala in procesul de industrializare. AvAntul pecare il ja regiunea dela vest de Carpati se explia nu numai prinprezenta aci a unor zOcAminte mai bogate §i mai numeroasede fier, dar §i prin liniftea indelungatei de care s'a bucurat aceastAregiune, in timp ce Principatele au fost aproape continuu teatrude operatiuni militare. In nici un caz nu poate fi vorba de o lipsáde inclinare a locuitorilor din Muntenia §i Moldova spre astfelde indeletniciri. DimpotrivO, ei se caracterizeaza printr'o mareIndemAnare in aceastà directie: nu e tehnica oricAt de complicatà§i de grea pe care sA nu vi-o poatA insuqi in smith' vreme. 0 ob-servase, Inca' de pe vremea lui BrAncoveanu, secretarul italianal acestuia, Del Chiaro, scriind: «In ce prive§te capacitatea inge-nioasa a RomAnilor trebuie sa.. spun CA ei §tiu sri imite once felde manufacturà, nu numai dupà moda turceascA, dar §.1 dupgcea italianO, germanA, francezA, etc. ». lar in altà parte: 4 reu§escadmirabil in mecanicé s.

Vom indica industriile mai insemnate din Principate pe ma-sura aparitiei lor in documente, urmOrind una §i aceeaqi indus-trie in tustrele tärile.

Indu stria sticlei se constatà documentar in Muntenia in 1622.Printre martorii unui documen.t din acest an, Aprilie 23, relativla intemeierea schitului Vélcanii pe mo§ia data' de mo§nenii dinBrAne§ti, figureaz6 ca martori « Pavel sticlaru » tl.i « Stan sti-

www.dacoromanica.ro

664 VIE ATA ECONOMICA.

clariu *. Ei nu pot fi cleat fabrican0 de stied, Inteo regiuneunde pan tärziu se va produce acest articol i unde exista otraditie a acestui mestesug, transmis din generatie In generatie.Inteadevar, i Välcanii i Brónestii sunt la nord de Targoviste,In plasa Pucioasa, aproape de otanga unde vom gag, la finalesecolului al XVIII-lea, o fabrica de sticla. Pe vremea lui MatoiBasarab, exista o atare fabrica, apartinänd Domniei; ea Ii adu-cea materia prima, « pamantul » silicios din Transilvania i an.umedin « olatul » adica din tinutul cetätii Brasovului. Nu se preci-zeazg asezarea acestei « stielarii carea iaste de treaba MarieiSale », dar probabil e vorba tot de regiunea Targovistei. DelChiaro precizeaza ca In timpul sederii lui In Muntenia (1710-1.717),exista o fabricó de Aida, la douäl mile bune italiene departarede Targoviste ; sticla produsa. de culoarea azurului, era destulde limpede si neteda, superioarei celei aduse din Polonia. In anii1782-3 se cerceteaza, In doua randuri, jalba datà lui Vodä. de« 6 pAmanteni steclari ot rargoviste ». Ei aunt sticlari dom-nesti scutiti cu pecetluit gospod » adica nu plätesc dari ; In schimb,« dau sticle de trebuinta curtei ». Fiind « pamanteni cu stiirrtaacestui mestesug, ce le-au coboreit dela peirintii fi moqii tor», bo-ierii Bunt de parere sá li se aprobe jaiba, deci sa li se dea voie« cu a lor cheltuiala, prefaca cherhaneaua adica fabricaunde au fost dinceput », neaducandu-se prin aceasta vreun pre-judiciu fabricii de sticlà a lui Mina Cuiumgiu (pe turceste: MinaArgintarul l), care fusese initial asociat cu cei sase sticlari. In1791, se aminteste din nou fabrica de stied a luí Mina Cuíumgiu,asociat acum cu Savu ì Coman din Thrgoviste. Tariful vamaldin 1 Ianuarie 1792 taxeaza « sticlele care vin din Tärgoviste,de car, 40 bani ». Taxa e foarte 'nick In comparatie cu aceeade 220 bani plótita" pentru povara de sticle aduse din « teara un-gureascA » i « din teara leseasca dat fiind i faptul cà lute°povarg intra mai patina marró decat Intr'un car. Un nou actdin 1793, Aprilie 26, ne arata ca exista o sticlarie la qo tti ng a, inDambovita ; Domnul care ispravnicilor judetului sa-i trimita, prinprotomesterul fabricii, « probe de toate felurile de sticle ce lu-creaza *. In sfarsit, In Istoria Tara Romá'nefti, editata de fratiiTunusli 11311806, se afirma ca se lucreazó. sticla « la satul Diicesti

de fapt Doicesti din Dambovita ».

www.dacoromanica.ro

INDUSTRIA STTCLEI SI HARTIEI 566

In legatur& cu industria sticlei, se planuia Infiintarea, In 1786,a unei industrii de oglinzi. Austriacii rasa o impiedicd: tirea ne-oda un document din acest an.

In Moldova, constatäm un centru de fabricarea sticlei la Ciz'-lugdra, In judetul Bacau. Acolo se wzasera « 12 liude (contri-buabili1) sticlari, care au e§it den Teara Ungureasd ». Domnulface cu ei Invoiala, la 20 Noemvrie 1740, ca BA dea anual « 500table de sticle (geamuri I) §i 100 sticle de cealelalte, pentru treabaDomnii ». Ce vor da mai mult, se va plati, « cate doao paralade sticla ». Le acorda apoi unele avantagii fiscale precum i drep-tul de a taia lemne din paduri. Peste cateva decenii gäsim, Inalta parte a tarii, o adevarata fabrica, avand lucratori multi,straini, i instalatii mai mari. La 15 Mai 1.786, Alexandru Ma-vrocordat dà anume o porunca pentru « fabrica de sticle ce esteaice In teara, la tinutul Hdrldului, care mai Inainte tinandu-sede &Are un Jidov, §i pe urmä de un Petre Mazi, Neamtu, au ra-mas la cea mai de pe urma de se sine qi pang acum de &titre Saber $(e vorba de francezul Chabert1). Domnul Ii scute0e o suta de« oameni straini, de peste hotar, pentru lucrarea la aceasta fa-brica »; intre ei va fi §i « un jidov anume Boroh » care se ocupacu aducerea materialului din tara le§eascà ce trebue§te la lu-crarea sticlelor cum §i pentru alte trebuinte a fabricei ». Nu §timcare a fost soarta unei noi fabrici de Aida §i de cristal, Incercatade un ceb pare-se evreu Simon Kohani, In Moldova, lafinele secolului al XVIII-lea.

In Transilvania, au fost de timpuriu fabrici de sticla sase§ti.In 1727, Episcopia romano-catolica ridica o fabrica la Beliu, Injudetul Bihor ; ea a continuat sa functioneze, sub diferite nume,pang In vremea noastra.

Hdrtia s'a fabricat pentru Intaia oara in Muntenia pe vremealui Matei Basarab. Un document din 4 Aprilie 1646 ne arata cäfabrica era situatä pe valea Oltului, In regiunea Calimane§tilor,poate chiar In Calimanesti; ca materie prima se Intebuintauresturi de carpe; locuitorii satelor erau obligati, printre alte dari,§.1 la aceasta, a « carpei ». Hartia fabricata era de Mina calitate;ea avea ca marca stema Tarii Române§ti, « acvila cruciata ».

Tot pe valea Oltului, pe malul drept, lânga Wamnicul VAlcei,a existat In 1673, sub Grigore Ghica, o alta « moard de hdrtie »;

www.dacoromanica.ro

666 VJFATA ECONOMICA

o mentioneag un document in legáturá Cu schitul Fedeles-ciori. In aceeasi regiune, pe lánga satul azi dispgrut alRudgnestilor, era, la 5 Mai 1.694, iaràsi o moarà de hârtie »;poate 86 fi fost una si aceeasi cu cea din vremea lui GTigoreGhica.

In veacul al XVIII-lea, dupá ce fabricile Incetaserá de multávreme a functiona, dispáránd chiar ì amintirea lor, intálnimdouà noi « harturghii » sau fabrici de htirtie: una, in 1768, laFundeni, pe apa Colentinii, deci aproape de Bucuresti, alta, in1776, la Bati,stea, in Prahova, pe apa Leuta. In hrisovul pe care

dà amándurora, In August 1776. Alexandru Ipsilanti, dup5ce aratà, in general, folosul industriei: s6 fie de cinste i podoabgpolitiei si a doua s6 nu ail:A trebuintá a aducedin str5inAtate acest fel de lucru », hotaráste dreptul de mono-pol pentru cele douá fabrici, regimul fiscal al celor 40 de lucré-tori strálni intrebuintati i scutirea de d'Ari a pràväliei din Bu-curesti in care se va desface hártia. Cámara domneascA va primianual gratuit « ate 20 topuri ». Materia prima sunt tot restu-rile de cArpe « ce se aflá pe la norod »; ele vor fi plátite cu bani.Senmificativ pentru proportiile crädirilor In care functionau fa-bricile de hártie este faptul c4 termenul grecesc intrebuintatspre a designa aceste fabrici « harturghie » a dat romtmeste« hardughie » adicá magazie sau clàdire mare, luting. O ase-menea « hardughie » infiinteazà s't Alexandru Moruzi In 1796,pe apa Sabarului, In Ilfov, dând-o apoi in seama Mitropolitului« fiindcá are Sf. Mitropolie i tipografia sa care lucreazá i tipà-reste cártile trebuincioase obstei »; din textul hrisovului pe ca-re-1 acordä Dornnul rezultá c6 celelalte douà fabrici nu mai func-tionau. In harta lui Rhigas din Velestin, apàrut5. in 1797, figu-reaz5 pe Sabar satul « Moara de hârtie » (Mópc xocpstoc).

In Moldova, nu cunoastem vreo fahricá de hârtie in veacurileXVII si XVIII. Intr'un raport al consulului austriac Raab din

datat 5 Iulie 1813, se vorbeste de proiectul unei atari fabricila Deleni; din lipsa fondurilor si a mesterilor necesari, proectulnu s'a realizat.

In Transilvania, existau fabrici de hártie inch' din veacul alXVI-lea, la Sibiu (c. 1539) si la Brasov (1.546) (vezi vol. II, edi--Oa a patra, p. 546); ele au continuat sá fun.ctioneze çi in vea-

www.dacoromanica.ro

POTASA. CONSTRUCTIILE NAVALE 667

curile urmaloare; « moara de hartie * de langa Brapv devinecelebra §i prin bàtàliile care au avut loc In apropierea ei Intrearmatele lui Radu erban i acelea ale lui Moise Szekely §it Ga-briel Bathory. Intr'o lista de ma'rfuri trimise din Brapv la Cam-pelung, In 1809-1314, se specifica Intre altele: « 2 tocuride Brafov albei « 2 tocuri hdrtie albei de Fägeiray ». Ceea ce in-seamn.6 ca exista, pe atunci, o fabrica de hartie §i In acest ultimora. 0 alta se afla la Beiuf; clericul transilvänean Corneli scriindIn 1804 lui Gheorghe Sincai li spune cA nu-i poate trimite hartiedin aceasta fabrica, deoarece e « sugatoare », deci nepotrivitapentru imprimat.

Potasa eausticii sau, cum Ii spuneau Moldovenii, « potapil *se fabrica in veacul al XVII-lea, In padurile Moldovei, din cenu§aunui anumit soi de stejar. Unul din centrele de fabricatie eralanga Dreigani (judetul Boto§ani). Pe aci trece In 1652 calato-rul englez Robert Bargrave care descrie felul cum se fabrica' aceastapotash', prin arderea copacilor, obtinandu-se doua calitäli, unamai blind, care expusa la aer rece, se topete dela sine Inteo ora,alta inferioara., numita, In englezeOe « rich ashe » adica « cenu§abogata ». Fabricantii erau mai toti Scotieni ; ce! dela Dracqanise numea Black. Producerea potasei a contin.uat i In veacul alXVII-lea; spre sfar§itul lui, In 1798, numarul cuptoarelor faceun salt brusc: dela unul cat ramäsese, la treizeci: cauza starentabilitatea sporita a acestui produs ce se exporta spre Danzig.Domnul, caruia locuitorii i se plansesera ea proprietarii de padurinu le mai dau voie sà taie lemne transformarea acestora Inpotasa era mai avantajoasa intervine atunci; se a§tepta f¡i unfirman turcesc de interzicere a cuptoarelor. In Muntenia qi InTransilvania n'am hitálnit aceasta industrie, de§i se poate &a' fiexistat.

Constructiile de vase fluviale se constata documentar In Mun-tenia, spre sfar§itul veacului al XVII-lea. Cronicarul Ion Ne-culce, arätand pregatirile mari militare ale lui *erban Canta-cuzino (1678-1688), spune ca acesta Meuse, lntre altele,« diteva vase, feice, la Argeq, cu zaherea, de stau gata BA se co-boare pe Dunäre ». S'ar putea interpreta acest pasagiu qi insensul cA Domnul a strans numai proviziile, n'ar fi lucrat i va-sele ; cert este Insa ca sub Brancovean.0 (1688-1714), constructia

www.dacoromanica.ro

668 VIEATA ECONOMICA.

de diferite vase fluviale e una din obligatiile de seam6 ale Dom-niei. Acesta trebuie s'a" inzestreze flotila turceasa de DunAre

dela Cladova Ora' la Tulcea Cu vase noi §i sá repare pecele vechi. Condica oficialà de socoteli amin.te§te In numeroaser'anduri, In anii 1694-1697, de « àicile », caicile §i ustua-cile » (un fel de §lepuri, fdra punte) ce se construiau la Giurgiu,sub privegherea lui Ali Par de acolo. Printre birurile pe care leplAte§te tara, este §i unul In leg6turd cu aceastd obligatie a Dom-niei; el figureaz6 In condic6 sub numele de « birul Ali-Pa§ii ces'au scos pe judete la birnici §i la bresle »; suma lui, la 20 Ianu-arie 1695, este de 19.925 talen.

La inceputul razboiului dintre Ru§i §i Turci, pe când domneaIn Tara Româneasca Grigorie Ghica Vodà (28 Oct. 1768-16 Nov.1769), acesta a dat ordin marelui vistier Mihai Cantacuzinoasigure « facerea de 24 §eici, fa fie gata » cAnd va sosi marelevizir la Isaccea.

In timpul ràzboiului turco-austriac terminat prin pacea delaSi§tov, exista un §antier naval in comuna Cdscioarele, din judetulIlfov. La 23 Februarie 1790, Divanul raporteaza Principelui deSaxa Coburg Ca' In zisa comun6 se fac « §6ici cu feru adus delaRoman la Foc§ani » §i c6 mai trebuiesc lemne, sCariduri, funiiprecum §i 220 lopAtari, ce urmeazà a se recruta din Vlara §iIlfov. La 20 Martie acela§i an, afläm cá pentru construirea po-dului pe vase de peste Arge§, la Herà§ti, s'au Intrebuintat opt« tumbazuri sau dubase lucrate la' Uscioare; se mai cer incäpatru pentru ca sá se cuprindà apa dinteun mal In celàlalt. Ase-menea dubase sau pontoane, ca §i de altfel, Intreaga lemndrie,se pro'curau de domnii no§tri ori deate ori se construia vreun podpeste Durare, In legaturà cu expeditiile militare turce§ti. Construgiapodurilor ne revenea tot nou'a; un càrturar turc care a zdbovitcAtava vreme la Hotin, sub Mihai Racovità (1716-1726), §icare ne-a 16sat o descriere a Orilor noastre, aratà cum se pro-ceda. El spune cá pontoanele se fixau nu prin ancore de fier, ciprin cutii de lemn, in patru colturi, umplute cu piatrd i ldsate Inalbia DunArii; In loe de cabluri de 001, se Intrebuintau atunciodgoane din curpeni de vita räisuciti, lungi de 120-150 de start-jeni. Interesant e faptul cá i Nicolae Costin aminte§te In « Leto-pise%ul sau acela§ proceden de fixare: Romanii lui Domitian,

www.dacoromanica.ro

CONSTRUCTIILE NAVALE 569

In campania Impotriva Dacilor « Indata facura pod pe vase le-gate ea cofuri pline de piatrei peste Durare ».

Foarte important sub raportul con.structiilor navale e hri-sovul « pentru corabiile tarii ce Bunt a umbla pe Dunare datde Alexandru Moruzi la 23 Noemvrie 1793. Domnul aratapentru implinirea poruncilor in ce privqte caratul zaherelelorei cherestelei, iar pe de alta parte pentru « inlesnirea negotului§i « aflarea me§te§ugurilor », a cerut voie dela malta Poartaa obtinut 4 ca sá 1)0(20 Valahia a face fi a avea bolozane,caice $i, de toate vasele pe apa Dunärii, In euprinderea àrii, carelesa nu fie bantuite niciodata de &are veri cine, privileghiu ce dinvremile batrân.e, de multi ani, fost pierdut tara aceasta,cu toate cá hotarele ei aunt matca Durarii; deci dupa primireaacestei slobozenii, In grabà cautând, am feicut §i am gäsit acumIntaiali data cate un vas pentru trebuinta fie§tecaruia judet altarii ». De sigur aceste vase s'au construit tot la Giurgiu çi Gas-cioare. (Pentru organizarea flotilei romaneq.ti de Durare ksipendenta ei de marele spatar, vezi mai departe, la capitolulOrganizarea militará I).

Pe Olt, erau luntre, lucrate de me§teri localnici, care trans-portau sarea dela Ocnele Mari. Cunoa§tem, in privinta aceasta,un in.teresant document inedit, din 1 Mai 1662, aflator la Arhi-vele Statului, In care e vorba de doi asemenea megteri ce aveaumo§ie In hotarul Jiblea al marastirii Cozia. Ei se tocmiseracarnarapl dela Ocnele Mari ca sa-i faca mai multe «lun.tri desare » sau « ncivreifi », luntrea cate 3 talen, §i luasera, avândcheza§, banii Inainte. Iara ei, deaca au luat banii citirn In

document nu s'au apucat de navrati, ci au fugit In tara.a§teptand dinnnealui icarnara§u1/ lun,trile Incà peste soroc multavreme, au trimis pargari cu treapad » ci au 1nchis o la gros * pecheza§. Acesta gase§te In cele din urma pe fugan i §i le ja zdlogmo§ia. Interesant e vechiul termen romanesc « náQrái »; banu-esc cá prima parte a lui deriva din cuvantul latin navis.

Merita 85 fie subliniat faptul ca, aläturi de vase comerciale,s'au construit §i vase de razboiu. In 1776, Poarta a dat ordincelor doi Domni, Alexandru Ipsilanti c Grigore Ghica, sa facafiecare cate un « gallon » de 41% coti lungime (circa 25 rnetri)ei sa-1 In.armeze cu tunuri, ancore ci cele necesare. Ordinul s'a

www.dacoromanica.ro

670 viEATA EcONomicit

executat; g'ásim In Moldova in acest an, 14 « liude » sau contri-buabili scutiti de dgri care lucrau, In schimb, In tinutul Covur-luiului *la galionu »; In 1780, un cäTätor polon vedea, la guraSiretului, cele douà vase de räzboi.

Peste cAtiva ani, la 24 Octomvrie 1786 francezul Le Roy,expert In constructii navale, scria din Constantinopol minis-trului afacerilor str6ine la Paris: « Nu cunosc stadiul lucruluicelor douà fregate care se executa la Galati dupà planurile mele§i dupg gabariturile (modelele 1) pe care le-am desenat §.1 executataci; n'am mai primit §tiri dela 11 Iulie ; la acea data' se a§ezapuntea fals6 (« le faux-pont »). Putin timp dupà declararea ràz-boiului Intre Turci i Rukii, la 11 Octomvrie 1787, acela§i expertanunta la Paris cg In afarà de o bom,bardele » 50 la numArcare se construiesc la Constantinopol, In Marea de Marmara, inArhipelag F,si in Marea Neagrd, « Principii Moldovei i Muntenieiau cerut sà construiasc6 i ei un num'är la Galati, pe Dunare.Am remis planurile, care au i plecat de cincisprezece zile

Mai tarziu, in 1795, Iulie 10, un raport constantinopolitanne aratà c6 fostul domn al Moldovei, Mihai Sutzu (Ianuarie1793-6 Mai 1795) o a construit In ultimul timp al stapaniriisale, zece bitrci canoniere, mari frumoase, care au §i sosit In por-tul acestei capitale ». Se fäceau deci, pe lArig5 galioane, i fre-gate, bombarde i barci canoniere, In antierul dela Galati; peDungre i apoi pe mare, ele erau trimise la Stambul.

Caice §i §àici « mari » mici » pluteau pe Prut §.1 peSiret ; caice chiar §i pe Jijia ; In 1786, sub Alexandru MavrocordatFiraris, se aminte§te de « meremetul adic4 reparatia cai-cului gospod ot Jijie A§a dar a existat i In Moldova un van-tier naval ; constructia de vase, civile i de rAzboi, 114 tArile noas-tre, are o vechime mult mai mare decat se bAnuia.

Posta v ordinar s'a fabricat din vechi timpuri in tàrile noas-tre; el era un articol obi§nuit de export al Sa§ilor din Transil-vania la 1400; Romanii aveau i ei In multe locuri piue »,« dfirste » i « gAvane ». In Moldova, documente din prima ju-mältate a veacului al XV-lea amintesc de piuele « de baut su-mane » din orapl Baia §i din tinutul Covurluiului: In acest dinurm'á tinut, g4sim, In harta lui Dimitrie Cantemir (171.6), satulTorcatory (toratori 1), al cgrui nume aratà Indeletnicirea locui-

www.dacoromanica.ro

INDUSTRTA POSTAVULUT 671

torilor; el apare sub forma Torcesti In harta lui Rhigas (1797);In Muntenia, numele localitatii Piva Petrii, la gura Ialomitei,arata prezenta, odinioara, a unei asemenea instalatii langa Du-dare (vezi si vol. II, editia a patra, p. 543-4). Inteun documentdin 1695, Aprilie 28, Constantin Brancoveanu aminteste de # oroata de moara cu o darsta » din satul Hurezi; In acest sat traia« Gheorghe Darstariul cu 2 feciori ». Amintirea « postavarilorde tara », a fabricantilor modesti de postav taran.esc, e pastratäInca de numele unor asezäri rurale (Un sat Postavari, In Ilfov,tare Popestii Leordeni si Frumusani, un altul In Dambovita,pomenit In 1793, Aprilie 8, etc.). 0 carte domneasca din 25 Apri-lie 1784, referitoare la « venitul podurilor » sau « podaritul » dinCraiova, prevede cä taxa va fi de 240 de bani pentru « carul demarfa cu lipscanie » s't numai de 45 de bani pentru « carul de pos-tayuri ronulnegi». Intre Prut si Nistru, pe apa Vaticiului, In Id-nutul Orhei, exista, la Inceputul veacului al XIX-lea, « o moaraci sa numeste a Mariutii, cu iaz... cu fanat In coada iazului, cuo piatra umbland pi farina, ca doao gcivanuri de sucmani kii doaogavanuri de pasat ». Matei Basarab care luase atatea initiativeIn domeniul industrial, n'a lnfiintat Insa si o fabrica' de postav;el a ramas, In privinta aceasta, tributar Sasilor din Brasov careajunsesera acum sa faca si postav fin. In Muntenia, prima lncer-care de a fabrica postav superior se datoreste, se pare, lui erbanCantacuzino (1678-1688); asa ne spune cel putin Mihai Canta-cuzino In opera sa editata de fratii Tunusli, atribuindu-i Infiin-tarea unei fabrici la Alumatii din Ilfov (vezi si fig. 16).

In veacul urmator, pe la jumatatea lui, exista o atare fabricdIn Bucluesti. 0 descriere turceasca a tarilor noastre, alcatuitaIntre 1742 si 1752, arata ca aceasta fabricä «Infiintata de cu-rand », se aproviziona In mare masura cu lana ieftina dinBugeac; lucra un postav «bun o de coloare albastra; pentru a-1vopsi In rosu, era trimis la istov. Noul produs costa numai 30de parale adica 90 de bani « cotul »; un metru revenea deci laaproximativ 150 de bani sau 1 leu 6 30 de bani. Ceva mai tar-ziu, sub Alexandru Ghica (12 Dech. 1766-28 Oct. 17681 cons-tatam o nouà fabrica la Pociovaliftea din Ilfov; ea era proprie-tatea boierului Radu Slatineanu, fiind facuta chiar pe mosiaacestuia. Domnul Ii acorda un hrisov; alte hrisoave cap ata. dela

www.dacoromanica.ro

..rs

i.tql8i '

V

ixkg ;.-. -

tToirtglir plOilf9,0,. !flirt IL:,

u A 4.iirgi12] ii\;Pf ; fi."L

Fig. 16. Usa de intrare si pisania, In romAneste, a blsericil dela Afumati (Illoy), ctitoriadin 1696 a stolnicului Constantin Cantacuzino. Deasupra plsaniei, sterna famine': vulturul

bicefal al Cantacuzinilor Imperiali din Constantinopol.

572 vrE AT A ECONOMIC k

www.dacoromanica.ro

INDU STRIA P O STAVULUI 673

domnii urmatori Grigore Ghica, Alexandru Ipsilanti, NicolaeCaragea si Constantin. Sutzu. Acesta din urma precizeazg, la 6Februarie 1784, toate drepturile de care se va bucura Intreprin-derea. Mesterii adusi din sträinatate sí cincizeci de Iucrätori« sträini », de fapt localnici, dar neprovenind dintre contri-buabilii tárii, lucrätori « care sà fie pieptkatori de l'allá., Iesà-tori, vopsitori, tunzatori, lemnari, covaci si facatori de pive nsunt scutiti complet de dari; all,i o sutä, iar 4 sträini », torcatori,vor plati cate 8 talen i pe an. Pentru lana indigena necesarà fa-bricei, nu se vor prati taxe fiscale; la cumpärarea ei exista' dreptde protimisis adic6 de preferirla fatà de « postävarii de tara ».Se vor aduce Irisa si douà mii de oi din strainatate pentru Imbu-nätatirea calitatii lanei. La vanzarea « cu ridicata » (en gros) apostavului fabricat, impozitul va fi de 2%; la export, potrivittarifului vernal, plus o para de cot pentru « orfanotrofie » (azilulde orfani!). In fiecare Duminecä, se va face targ la Pociovaliste.La 9 Aprilie 1785, printr'un nou act, Domnul botara ca postavulsä aiba lätirnea « de un cot, cinc' rupi si un grefu ». Cotul munteanmásura 0,666 m. (cel moldovean 0,637 m.); el se ImpArtea In 8u rupi » iar rupul In 2 « grefi »; laIimea postavului era deci dede 1423 m. Fabrica dela Pociovaliste merge cand mai bine, candmai rálu; lasafa in päräsire dela o vreme, ea e ref6cuta si repusäIn functiune de Alexandru Moruzi care aduce « mesteri sträinicu stiinta mestesugului a felurimilor de postavuri » si-i acordàun nou hrisov, la 18 August 1794. Din el affam cal fabrica aveaacum 243 postävari, cu 6 vatafi si 1 spätar, plus 90 de alti lucrà-tori, deci 340 in totul: Intreprinderea era considerabila. Ea sebucura de privilegiu la cumpararea a 40.000 oca.' de « lada sup-tire » din judetele Ialomita, Ilfov, Teleorman, Vlasca si Olt, panala 1 Iulie a fiecarui an. Pentru aceasta fabrica', Moruzi obtine si-un firman din partea Sultanului. In timpul razboiului din 18061812, In cradirile ei se instaleaza un spital; reparaOile fäcute Inacest scop, costa, la 25 Aprilie 1810, 3999,20 talen. O altä fabrica'de postav se constata' In a doua domnie a lui Alexandru Ipsilanti.Acesta acordä, In 1797, fabricei « ce este aici, langá. orasul Dom-niei rnele Bucuresti, pe apa Dâmbovitei, facuta inteadins maimult pentru folosul acestui oras », douà salase de tigani dom-nesti fierari.

www.dacoromanica.ro

574 VIEATA ECONOMICA

In Moldova, prima intreprin.dere amintita documentar esteaceea dela Filipeni, pe Nistru, in tinutul Cernautilor; aci se sta-bilisera me§teri postavari, protestauti, refugiati din motive deasuprire religioasa din Polonia, dela Zalescyk, unde contelePonyatowski facuse mai inainte o fabricä de postav. La 1/12Tillie 1.759 loan Teodor Callimachi acorda acestor refugiati drep-turi intinse. Peste cativa ani, Grigore Ghica (29 Martie 1764inceputul lui Februarie 1767), Intemeiaza la Chipere§ti # uncleintrà Bahluiul in Jijia », o fabrica insemnata de postav, mutândaci pe me§terii postavari dela Filipeni; de aceea Chipere§tilor lis'a mai zis apoi §i. Filipenii Noi. Fabrica producea, a§a cum neapune cronica, « fel de fel de postav »; un bal o prea frumos » s'atrimis §.1 Sultanului la Constantinopol, « ca sa vula ce odor s'aufacut acestui pamant ».

In acela0 domeniu al tesaturilor, trebuiesc amintite §i altecateva initiative, spre sfar§itul epocei fanariote. In 1809, unStanuta. sin Tudorache Tarigradeanu face la Marcuta, Una Bu-cure§ti, o fabrica de « testemele, bohcele, macaturi, perne, plapome,brdne », cu dreptul de monopol pe 15 ani, prelungit apoi pe Incadoi ani §.1 jumätate. Hrisovul poarta data 28 Mai 1800. In 1819,fabrica lucra inch' ; proprietar, cu japca, era acum Manole Baleanu.

0 altil fabrica de tesaturi de matase insa intemeiazaGrigore Ghica, vel vornicul obatirilor. La 1.3/25 Ianuarie 1803,Domnul, Constantin Ipsilanti, li elibereaza un hrisov in care,dupa ce arata rostul fabricei: producerea de « ghermesituri, qa-luri §i. alte cuma§uri ce se lucreaza de m'atase i fir i mintene cum§i prefacerea matasurilor de aici §i din teara turceasca a le aduceIn fiinta matasurilor Tarigradului », ii acorda drept de monopol,precum §i. unele privilegii: 158 de lucratori §i meseria§i scutitide dari, dreptul de judecator asupra lor avandu-1 proprietarulfabricei; o pravalie de boiangerie in Bucure§ti de asemenea scu-tita: in schimb, fabrica va da anual manastirei Marcuta 400 detalen i iar camarii domne§ti cPte o 25 coti §aliu vargat » r¡ii # 25coti ghermesituri indoit sadea ». Ghermesiturile eran stofe dematase sau atlaz; cumaprile ro§ii sau albastre erau stofede bumbac §i de matase.

Mentionam In sfar§it, planul infiintarii unei filaturi de bum-bac pentru care doi asociati, franeezul Honoré Gaudin §i grecul

www.dacoromanica.ro

INDUSTRIA. °ERA:VIDA. SI ALTMENTARA 576

loan Papa Polizoe, capäTä, la 24 Aprilie 1805, un privilegiu delaConstantin Ipsilanti. Aratand cá se introduce « un nou meqte-§ug, dupà Englezilor tertip, adica me§tepgul de torsul bum-bacului », domnul le da dreptul de monopol pe 20 de ani r}i anu-mite scutiri, Vor da In schimb la Cámara' anual ate 25 suluride tors subtire f;li bun, de cel mai de frunte ».

In domeniul ceramicei, constat6m Infiintarea unei fabrici def arfurii In Muntenia, tot spre finele epocei fanariote. La 3 Au-gust 1806. Constantin Ipsilanti acordà fostului mare vistier Con-stantin Filipescu, autorul unei asemenea fabrici, dreptul de mo-nopol pe Zece am i scutire pentru douazeci de lucratori. Nu seprecizeaza unde era situatä Intreprinderea.

Industria alimentará, In formele stravechi ale morarituluipovernelor de tuica, a continuat sá se desvolte. Pe lang'a acesteadin urm6-, apar hug, dela o vreme, introduse mai ales de catreEvreii galitieni, çi velniple de rachiu. Ele Intrebuintau ca materieprimà granele, zahereaua o cum se spunea pe atunci i anumenu numai zahereaua ucrá adidi granele umede, Incinse, inuti-lizabile altfel, dar i cea buda care s'ar fi putut Intrebuinta pen-tru pánificare. La 8 Noemvrie 1756, Constantin Racovità &IndEpiscopiei de Hui o bucatä" din locul domnesc deja Soroca, arataea' acest loo merge araturea cn hotarul targului Sorocii, pe dinsus de targ, pe -un.parAut ce sant velnitele jiclovefti In'Muntenia,la 12 August 1785, se (laded un ordin domnesc lui vel &Amara§sa permitä" functionarea pan6 la 1 Februarie, a povernei « Ian-cului avreiu care fusese Inchisa; ea va prelucra zaherea.tirea acestor velnite, mai ales in Moldova, a avut un fau efectasupra pAturei tàrä'ne0i, atat sub raportul sdnataldi cat i subacela al stárii economice.

Berea era cunoscuta i fabricaa ID Transilvania din cele maivechi timpUri, ea fiind bautura nationara a Sa§ilor. Aceqtia, lm-preua Cu Germanii galitieni, au introdus-o i In Moldova undeea e amintità la Inceputul veacului al XV-lea Intr'un brisov din1408 (vezi vol. II, editia a patra, p. 544). Atat Alexandru L'a-pu§neanu cat i Vasile Lupu pretuiau aceasta bautura. Despreultimul, Paul de Alep, descriind un banchet la curte, ne spune

fiecare trei sau patru pahare cu yin... mai lua §i ateunul cu bere, fiind rece §i rä'coritoare Totu§i nu putem spune

9

www.dacoromanica.ro

676 VIEATA ECONOMICA

a ea ar fi fost prea raspandita In MoldoNa papa la sfarsitul vea-cului al XVIII-lea. In 1740-1, Grigore Voda Gbica da un actpentru « Frantii si Ion care au venit acum den Tara Ungureascasi sant mesteri barari ». La 1 August 1786, medicul saxon Herletcare se stabilise de mai multi ani la Iasi, capata dreptul de a des-chide nu numai o « spiterie», dar pe locul lui langa Bahlui « dila vale de cismeaua lui Pacurar » s'i o o fabrica de berarii, rasafara multa' stricaciune de orzu, unde sa lucreze Indestulare debere pentru cei ce vor fi diprinsi cu acest feliu de bä'utura E Be-raria prospereaza; dupa moartea lui Herlet, ea ajunge In mana« dumneaei giupttneasa Tudora Mihailovna si al d-sale fii PanaiteMiler si Elisabeta »; gustul pentru aceasta bautura se raspan-deste, asa Incat, la 20 Ianuarie 1803, capata voie s'd deschidaberarie si # Leiba jltdovu ». La Roman se facea poate bere,In once caz se vindea, In 1798; in 1814, constatam aci o fabrica,a grecului Constantin Petradi, avand monopolul productiei. In1816, face totusi berarie si Episcopia; drept de a Infiinta a o treiacapata, Ir acelas an, si austriacul Al. Dos: se vede ca berea placealocuitorilor din Roman. In Muntenia, aflrun inteun raport aus-triac, ca prima fabrica de bere s'a fintemeiat In 1809, In timpulocupatiunii straine, de catre un german, Johann Timpel de Gotha.In 1815, un supus austriac vrea s5 faca si el una, dar nu reusestede oarece Timpel obtinuse dreptul de monopol. In 1821, fabricaacestuia din urma, situata In margin ea Bucurestilor, e anti decatre panduri.

Tot spre finele epocei fanariote Incep sa apara si alte fabricide produse alimentare. In 1792, la 26 Februarie, Mihai Sutzu daun privilegiu boierului Scarlat Greceanu pentru fabrica sa dearpdca,s. Instalatiile sau « morile » pentru obtinerea acestui produserau in doua locuri: la Argeiti, In Ilfov, si la Cornefti, In Dambo-vita. Domnul acorda scutiri atat pentru lucratori cat si pentrumagazia din Bucuresti care va avea exclusivitatea vanzarii; vamase va plati numai la cantitatile exportate In Moldova sau Turcia.Mai tarziu, sub loan Caragea exista In Bucuresti o fabrica depaste fdinoase: fidea, macaroane, « critarachia », a ostrachia »,4 chipriotica » (paste ca In Creta, Cipru si In insule!). In Decem-vrie 1815, Domnul, &and proprietarului, Hagi Ion Mustacov, uneleprivilegii, lauda produsele fabricei acestuia, aratand ca aunt su-

www.dacoromanica.ro

ME*TE$UGURILE 677

perioare acelora ale fabricei din Galati exista deci si In Mol-dova o asemenea intreprindere si egale cu produsele de Adria-nopole.

Mestesugurile. AlAturi de Incerciírile si de realiztirile de indus-trie mare, Isi continua existenta str&veche sumedenia de mege-mari, lucrilnd fiecare In atelierul lui, singur sau avAnd putineajutoare. Se constata Insá In intervalul 1601-1821 douá faptece merità a fi relevate: Pe de o parte, diferentierea In launtrulaceluia§i mestesug; se creiazä ramuri noui, se ajunge la o specia-lizare din ce in ce mai mare. Astfel, de pildá, In domeniul cism5rieiInt&Inim, spre sfArsitul veacului al XVIII-lea, pe ciubotari, cei cefäceau ciubote sau cisme, pe cavafi, care faceau lnaltäminteaordinal* pe pantofari sau condurari, fabricantii de pantofi sauconduri, pe papucari sau papugii, fabricantii de papuci, In sfArsit,pe iminigii, pe cei ce lucrau adica imineii, pantofii boiere§ti, fini,de marochin galben. Ala dar, cinci categorii de cismari, lucriindfiecare un anumit fel de marra. De asemenea, In domeniul croito-riei, gàsim, tot spre sfArsitul veacului al XVIII-lea, pe croitori,pe zaunari, cei ce lucrau abunele adicil hainele de iarifá, vàtuite,cu maneci, precum si e antereiele voinicesti »; pe falvaragii, carelucrau nu numai salvari, dar si dulami haine de postav, lungi,pling la alchie mintene, giubele iarasi un fel de haine lungi,de postav, purtate deasupra antereului si t iamurluce s (mi-alaide ploaie); pe ibrifingii, care lucrau cu ibri§in sau mälase rgsucità,§i pe abageri, fabricantii si vanziltorii de haine de aba. Deci totcinci categorii deosebite.

Al doilea fapt ce merità a fi relevat e ivirea de meftefuguri noui,rezultat al unor nevoi noui, a sporirii nivelului general, a unor nouidescoperiri sau a introducerii In tara de noui produse. In aceastàcategorie intrà ceo.sornicarii care apar documentar In veacul alXVII-lea, In Moldova un Petre ceasornicar pomenit In hri-sovul din 22 Februarie 1649 me,sterii de o roate » sau 4 dulapuri #de tras borangicul, constatati ht Bucuresti In 1813; o teleacii s saumasseurii dela feredeul Trisfetitelor din Iasi, In 1716; scriitorii-corespunzAnd birourilor de seria §i copiat din zilele noastre amin-titi tot In Ia§i, In 1754, Octomvrie 7, cfind un « Lupu biv vel sta-roste de scriitori » apare ca martor ; telalii care strigau la mezatVanzärile, dar erau totdeauna §i samsari sau mijlocitori un

o

www.dacoromanica.ro

678 VMATA ECONOMICA,

otefalbasa din targul Chisinaului », pomenit la 27 Noemvrie 1812,urm,eaza sa scoata la mezat mosia Cogalnicenii etc.

Numarul mestesugurilor creste deci, dupa cum creste si nu-märul mestesugarilor, urmand sporul populatiei. Creste totdeo-data si numAnd breslelor, a caror organizare, In a doua jurnatatea epocii fanariote, se resimte din ce In ce mai mult de influentaconstantinopolitana. Pe langa termenul vechiu de breaslif, se In-trebuinteaza acum, din ce In ce mai mult, termenii rufet (turceste:rufet) i isnar (araba: esnaf) care au exact acelas Inteles. Statutelebreslelor se numesc,-spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, o niza-murile o lor, cuvintul fiind de asemenea turcesc. Alexandru Ipsi-lanti (1774-1782), gospodarul domn fan.ariot, sub care tara s'asimtit bine, s'a ocupat de aproape de aceste bresle, a constituitmiele noui i le-a dat statute precise, specificandu-le drepturile

indatoririle.Breslele se pot impärti In vremea pe care o cercetam, In trei

eategorii: 1. Bresle-de caracter economic industriale i comercialecnprinztind marea majoritate a acestor organizatiuni; 2. Bresle

de amide, social (cioclii si 3. Bresle de caracter etnic (ArTJidovii i strainii In genere).

, In breslele de caract-er economic intra toate breslele de mefte-fugari, Incepand cu Cei din ramura constructii, trecand la ceidin ltabracaminte,' inctiltäminte, alimentatie, obiecte casniceisPravind c-u cei din ramura podoabelor (argintari sau cuiumgiitermenfil ultim e turc i zlatari sau aurari). Importante, prinmultimea i bogalia membrilor, i numeroase, eran mai ales bres-fele de tabeicari. (vezi §i fig. 17). Ele se Intalneau In multe dintargurile noastre, gat In Muntenia cat i In Moldova si in Tran-silvania, si au dat numele de Tabacari la cartiere intregi (asa, depildä, In Focsani, In Valenii-de-Munte, In Iasi, unde purta numelede tälpglari, etc.).

Importante erau, de agemenea, breslele de cojocari. Cea dinBuctresti cuprindea, potrivit hrisovului de organizare dat deAlexandru Ipsilanti In 1779, doua categorii: cojocarii « grosicojocarii o subtiri ». Cojocaria « subtire lucrtmd piei fine,argasite In mod special, ajunsese o specialitate a Bucurestilor,bine cunoscuta In tot Rasaritul i chiar In Apus. i bldnariiaveau o deosebita Insemnatate; mai cunoscuta e breasla celor

www.dacoromanica.ro

din Botosani; cei din Iasi sunt amintiid pentru 1ntAia datA In1641.

Iclicarii sau calpaccii f6ceau i1icele sau calpacele, acele caciuli

- -

r. ti'

, , ' ". 7 , '.. ... VI; ... u . ... .

.7g1.,?..1. Ho. .14,..,414 ,..q..yil.:qtr.t"")7.""1 "u".14

..

...,., .. / , :N 4*7,... 0 : . ,.,,, ,,,, 1 ,j ." : ' i 4,.....K

-

,pin zi tyroa-rn11,74. VP!. ^ fit ..i..10 ..n. 7v

, ... ,....,,,....-V,...,,..y....... . (s.r.....2 Jut ....+11,111.V.1(974.-,le,..s.1

.1..",.. .Z.R$95.rt, ir rill .9.0inj A Y....*t. .

.e

4;y0.94....4.,00.001,40 0 , 01/1."A.,..f/ if. -Th''',-/a"y '',--, .,. . .7. ......" . ....... .. ..,..4. i...

r fl.g....r......6....,..,,._,,,,.7...4.,.,,,. -0leil:,,,V . If e - Y 1,atV!. . Ill t,t.T. 0,:),,-.......(,/-'343j-Tni, . ,...fsriii....t.,:;.t-1*,fr.,. 17..#1:+:7/.444 A. y:/1,.1/ fle,......A

Z"1"11:",."14`.71. "'''''..ry It" ' -,:".'hinxe.y,4---'?.--.''. ?y,`14!" =zi:-./:.-Via..=Y, .7.:,-9---11,f,--!:4-yti-1...4tit.. ..

....4-3,--;,..,;,. . :au ,...L.-y,f 4197,4, 4.4-4.2.ais.0,,,,i,,,,Vir»,1701 H. -,...,* #i------m.:

. ,---- J-47.....--*..........;..............t, .i.,......,--,,...e-rry!":1-noy,,, C g....IaastC*1-.rri-*r.:09,64 ?AA el I. ...st 71..e.,....._

.'N . 4. LP. , NTn. 01.0,,,,......... ver.S..00;0r;ff1; .0 .1, . kg. :'.." ' 7,,,,,..%k... i....r.".1 14-1-,M , ..V.: T , .? .." I "N""

- m.31451, ,...4,111

, .....x. ....-n-,..71,6/.A ,y-u.,,,,,, 7.001,-r. 1:..1, ...

-,, .. "' F. 4:-Lii.,..., .

M E$TESU GARTT 679

.10 N N%;-. -¡CT /77

.0 c ,

. 4r. t, w..1....WPOt j I eusii

Fig. 17. Act din 1668, Iunie 12, dat de Dragotl judetul cu 12 pirgari den orasden Bucurestl, Cu preotii 1 cu bAtrinii orasului s, pentru un loc de casi cumplrat deMarco tabacul acne& tAblcarul dela Badea ChlvArariul (cel ce face chivere 1), loedin care la rindu-1 Marco vinde o parte, acea dinspre s Cirstea Teleleul s, lui Neagulvatahul za tabact adich starostelui de Linear'. (Arh1vele Statulul, Bucuresti).

aferice sau patrate, cu fundul mare, cu atAt mai mare cu cilt bo-ierul fanariot care le purta avea un rang mai Walt. In Foe4a4i,

..(/

i

t

www.dacoromanica.ro

6140 VIEATA ECONOMICA

In 1820, erau cinci calpaccii. Dintre diferitele categorii de croitorinumiti in Moldova §i craveli mentioara pe bilibdritcarii

ie§eni care faceau, potrivit nartului din 1792, « anterie o bärba-te§ti §i femeie§ti, de alagea cu naatasa §.1 cu furnituri de miltasil,at'a sau astar. Astarul era o ptuiza groasa de captu§it hainele;astaragii ormau o grupa separata intre croitorii bucure§teni. Se-parati erau si gditdnarii, fabricantii §i negustorii de gaitane, adicade §ireturi sau galoane de lank matase, bumbac sau fir, imple-tite sau rasucite. Bogasierii vindeau bogasii, tesaturi de bumbac,apretate §i lustruite, de coloare in special ro§ie §i albastra.

In ramura alimentatiei, semnalam pe vechii pitan i sau brutari,pe mai nouii jdmblari o # carte de oranduire vatafului de jam-blari * la Bucure§ti, intre 1802-1820 pe britgari sau brez'hari(numiti cu un cuvant turcesc §i bozagii, dela boza, braga. Un Gri-gore Bozagiul e aratat ca vame§ in Ia§i, la 1711). Tot in Ia§i,gasim pe un Dumitru braharul la 1697; exista §i o # « ulita a bra-hariei *, in 1733. In Muntenia aflara o breasla a bragarilor, cu unvataf, In 1780, la Bucure§ti; materia prima era meiul. Pentruvechimea acestei bauturi In tarile noastre, e caracteristic numelede « Io Braga Voevod o care i se mai dadea lui Vlad Vintila delaSlatina (1532-1535). Vutcarii unul la Foc§ani in 1820 Meanvuta (din polona : wodka); cojetarii, cofeturi (din italianul con-fetti); documentele mention eaza pe un Savin cofetarul la Ia§i,In 1722-1723.

In ramura articole casnice, insemnam mai Intaiu pe lumd-ndrari; li se mai spunea, spre finele epocei fanariote, cu un termenturcesc, §i mumgii: ei faceau lumaarile de seu §i cele de cearae albä * §i « ro§ie ». Intreprinderi mai mari aveau cateodata Domnul

astfel, de pilda, Brancoveanu, ai carui lumanarari apar des incondica vistieriei de obiceiu insa Mitropolia, episcopiile §i chiarunele din biserici. In Bucure§ti, In 1796, lumanarile de seu eraufabricate, cu drept de monopol, de 1.4 lumanärari. Pentru celede ceara # alba * ceara se « Inalbea » avea monopolul BisericaPatruzeci de Sfinti 4 ca una ce ctitorii acestei biserici cu osardie§i cu cheltuialä s'au silit de s'au inceput acest me§te§ug aici in-Wag*. In Moldova intalnim pe fdclieri; In 1681, intr'un zapisapare t Andrei faclaer de Boteni »; In 1693, Ianuarie 20, cu pri-lejul vanzarii unei vii la Odobe§ti, Intre martori este §i o Palade

www.dacoromanica.ro

BRESLELE 681

faclierul ». 0 mentiune merita §i pacornicerii» adica cei ce faceaupacornite sau vase de ars 'Acura ; un asemenea pacorniceardin Roman, al Episcopiei de acolo, e pomenit, Impreuna cu alti§apte me§te§ugari, In hrisovul, inedit, din 8 Iulie 1624, al lui RaduMihnea. Siipunarii sau soponarii. vechi me§te§ugari, se aflau Intoate targurile. Printre cei ale caror me§te§uguri au disparut sau§i-au schimbat numele, amintim pe sclheiidet'cari 0 pe mahali. Coidintiu eran fabricanli de sahaidace &lick' de tolbe de sageti sauteci de arme ; ultimii, corespunzand butarilor din Muntenia, co-borau butile In pivnite §i. le cercuiau, la nevoie.

O grupa aparte, formand trecerea spre breslele de caractersocial, o formeaza leiutarii i beirbierii. Ambele aunt vechi in tar-gurile noastre. La 1.7 Februarie 1795, breasla lautarilor din Huiîci reinnoia catastihul, ceea ce arata existenta ei cu mult Inainte ;In preambulul noului catastif se §.1 spune de altfel lamurit: breaslame§terilor scripcaii iaste breasla veche dintru Inceput cu staroste§i. cu catastev »... Bresle de lautari mai erau, potrivit docu-mentelor, In Ia§i Boto§ani Chi§inau. Barbierii nu aveau numaiatributiile cunoscute de astazi, dar erau §i doftori §i denti§ti,puneau lipitori §i, uneori, erau §i masseuri sau, cum se spuneaatunci, teleaci *. La 20 Februarie 1716, Mihai Racovita acordaManastirii Trisfetitelor din Ia§i, scutiri Intre altele, §i pentrutrei teleaci care sant de treaba spälatului », la feredeul deacolo.

Breslele de caracter social, erau: 1. Mifeii sau, In Muntenia,cal icii 0 2. Cioclii. Cei dintaiu cuprindeau, a§a cum Ii arata §inumele, pe estropiati (de aci Intelesul expresiunii: a calici * ovita, un cal de pilda !) pe paralitici, pe neputincio§i, In genere pecei care nu erau Intregi sub raportul fizic. Bresle de mi§ei saucalici se aflau In ora§ele mai Insemnate ca Ia§ii, Bucure§tii, Cam-pulungul Mu§celului, etc. La 21 Ianuarie 1704, episcopul de Ro-man, Lavrentie, da o Intaritura breslei mi§eilor din acest targ;la 1. Septemvrie 1735, Mitropolitul Antonie intare§te catastifulbreslei mi§eilor din ; aunt pomeniti: Vasile Streachie staros-tele schiop, Pascal orbul, Simion ciuntul, Gligorie fulgeratul, BabaIoana, Savin ologul, Antimia surda, Toader gurá stricata ot Bi-volarie, Gavril beteag, Toader gura putitea (sic !), Nichita nevol-nicul, Andrei stricatu, Grigore ce are acea nevoia i alti 29 de

www.dacoromanica.ro

682 VIEnk ECONOMICk

mi§ei. In IntAritura pe care o mi§eilor » din Iaqi, la 23 Iulie1791, in timpul ocupatiei ruse§ti, Mitropolitul Ambrozie speci-tia regulile acestei bresle. In Tara RománeascA li se spunea «

In Bucure§ti ie§ise, in ironie, vorba: « mai mare peste ceimici i staroste de calici ».

Breasla cioclilor e una din vechile bresle moldovene§ti. OgAsim in Ia§i, in Boto§ani, In Roman, In Foc§ani, i, in genere,In toate ora§ele de seamA. In 1674, Dositeiu, Patriarhul Ierusali-mului, d'A cate o intAriturA breslelor de ciocli din Ia§i i Focqani.Cei din capitalA erau ImpArtiti pe cete, dupA biserici. La Roman,numgrul lor se ridica la 30, potrivit hrisovului lui Antioh Can-temir din 22 Martie 1700. La Boto§ani, breasla se IntemeiazAsub Matei Ghica, prin hrisovul din 25 Septemvrie 1755. Ciocliiaveau dreptul exclusiv de a Ingropa pe cei morti, primind pentruaceasta o anumitA sumá.. Starostele breslei putea sA-'i recrutezemembrii din toate celelalte bresle ale tárgului: ne-o spune limpedehrisovul din 10 Septemvrie 1730 al lui Grigore Ghica, IntArindcioclilor din Foc§ani privilegiul lor « din veac ». Evreii 1i aveau,separat, breslele lor de ciocli. La 1729, Iunie 17, Apostol blAnariu

sotia sa vánd dumnilor sali staro§tilor de ciocli jidovelti anuméUrsul star §i Avram n.epotul lui Haim qi Borohu, ficiorul lui Si-mon », o casä In Ia§i. In 1794, exista o breas16 de ciocli jidovi laTeline§ti, In judetul Orhei.

Breslele de caracter etnic cuprind pe Armeni, pe Chiproviceni,pe Evrei i pe ceilalti strei ini In genere. Un loe deosebit II ocupabreslele de Bra,yoveni, Brdileni, Darstoreni i Almcljeni.

Armenii alcátuiau incg.din veacurile XIV rtii XV grupuri apre-ciabile In ora§ele moldovene; in Suceava ei 1§i aveau qi un a voit »sau un oltuz al lor, alAturi de qoltuzul román (vezi vol. II, editiaIV, p. 461). La Inceputul veacului al XVIII-lea r}i probabilfuseserä In aceiarli situatie In veacul dinainte Ii gAsim organi-Mi In bresle, In centrele mai importante. La Ia§i, la i Martie1713, Ivan Armeanul ce-au fost staroste* cumpAra o casà. La1 Decemvrie 1716, arhimandritul armean Nerses dela LocurileSfinte trimite binecuvántarea sa asupra Intregei bresle boto-§Anene pomenind §3i pe vAtafii de bresle ». La Roman era obreas14 a « negustorilor armeni », cu a§ezAmánt In.tArit de Gri-gore Ghica In Octomvrie 1764. Mai erau bresle de Armeni la Chi-

www.dacoromanica.ro

B RE Si.Ett 583

shall, la Bucuresti, unde in 1694, sub BrAncoveanu, au darea lorspeciala la visterie, apoi In Transilvania, In diferitele centre colo-nizate de ei (vezi mai sus, p. 522-4). La Gherla, de pilda, mesteriitabacari i pielari armeni aveau un statut al lor, 1ntarit de Im-paratul Carol al VI-lea la 24 Mai 1706.

Chiprovicenii erau Bulgari catolici din Chiprova i Cobilovat,doua localitati din regiunea izvoarelor raului Ogost, la Vest- deFerdinandovo. De origine saseasca, asimilati de populatia lncon-juratoare in decursul veactrrilor, dar pastrAndu-si vechea credinta,acesti Chiproviceni se. räscoala impotriva stapArtirii turcesti inanul 1688; Infranti, ei aunt nevoiti sa .se refugieze In Muntenia,la Inceputul domniei lui BrAncoveanu; Inca mai 1nainte, suberban Cantacuzino, eran de altfel dincoace de Durare peste o

Rita de negustori chipoviceni: ne-o spune misionarul catolic DelMonte. Cea dintai emigrare a acestui element la noi pare sà da.tez din 1638. In timpul ocupatiei austriace In Oltenia (1718-1739)gasim asezati pe Chiproviceni, 4n trei locuri In aceasta provincieanume la Craiovd, la Baranio si la Bradiceni. Indeletnicindu-semai ales cu negotul, ei formau o breasla, avind fixata o d are spe-cialg la vistierie. Astfel, la 3 Dechemvrie 1693, contributia Chipro-vicenilor la vel sean a * este de 250 de ughi sau galbeni ; sprecomparatie, precizam cá orasul Bucuresti Ìkätea la aceiasi velseama o 3.200 de ughi.

Primele bresle de Evrei le constatam documentar la sfArsitulveacului al XVII-lea. In Bucuresti, sub BrAncoveanu, in 1694,e Jidovii 'platesc, ca breasla, la a poclonul Hanului o suma de100 ughi, la fel cu Armenii o. La 28 Ianuarie 1.739, ConstantinMavrocordat Intareste pe Marco al lui Lazar ca t staroste dejidovi In tArgul Barlad. In Iasi, breasla Intreaga da un actla 24 Septemvrie 1741 Adeca noi capitanii breslei cairn. inact i 1mpreuna cu toata breasla noastra (Lehr mic 'Ana lamare, am socotit toti Pentru Bucuresti, mentionära si carteadomneasca, din 7. Octomvrie 1783 pe care Mihai Sutzu o da« luiIosif Simoni pe care 1-am facut Domnia mea staroste de EvreiAcestia vor avea « ruptoare o la cámara domneasca, adicá vorplati ca dare anual o suma fixata prin huna Intelegere. Ei vorcontinua SA' tie çi « povernele ce le-au av-ut facute cu c heltu-iala lor In Bucuresti pe locul ce li e.'au dat de Domnie... o.

www.dacoromanica.ro

684 VIEATA ECONOMICk

Breslele de strgini cuprindeau pe toti ceilalti straini, in afargde Armeni, de Evrei, de Chiproviceni §i de cei care faceau partedin breslele Brailenilor « I arstorenilor » §i « Almgjenilor ». InMoldova, un staroste de straini e pomenit In a§ezamantul finan-ciar al lui Grigore Ghica din Septemvrie 1776; un a Tanasieztaroste de streini » din Ia§i apare inteun act din 1788, Apri-lie 1.

Brafovenii erau Romtmi din Scheii Bralovului, care faceauin Muntenia negotul de « bra§ovenie »; unii din.tre ei aveau aci§i locuinte stabile, erau, cum spune luisovul pe care 11-1 dg Bran-coveanu, la 8 Ianuarie 1701, §rizatori cu case». Aveau rup-toare » dela Vistierie adica plateau o sumg fixata prin bungintelegere Incá mai dinainte, dä' la alti rgposati domni*. Bran-coveanu le face §i el ruptoare noug, hotarandu-le sa plgteasca1.000 talen i anual, in patru ca§tiuri; la sfAr§itul actului se adaogg:

A§ijderea, de se-ar intampla, de mare nevoe, ca sa mai iaskniscai negutatori dan Schiai, cu casele lor §i ar veni aici in taarti§i aceia, facand §tire Domnii meale,... Ea fie §i aceia legati totla aceastg suma

Bráilenii eran negustori veniti din raiaua Brailei Turci,Greci, Romani, etc. care faceau* de asemenea negot in Mun-tenia §i plateau, ca §i Bra§ovenii, tot pe temeiu de t ruptoareo suma anual vistieriei. Numgrul lor intrecea cu putin pe al Chi-provicenilor, daca e sa judecam dupii contributia pe care o var-sau: In timp ce ace§tia din urma dadeau la a poclonul Hanului *250 de ughi, Brgilenii dadeau 270, iar Armenii §i Jidovii numaicate 100. 0 breasla de negustori bráileni, platind darea deosebit,era §i in Ia§i, pe vremea lui Eustratie Dabija. Un document alacestuia, din 1662, Aprilie 5, privind pe un negustor rus din 'ar-horod (Ucraina polonezg), stabilit in Moldova, arata ca arhoro-deanul va plati cu ruptul, dajde pre an, osabit de alta targ,precum pat' esc fi Bra' ileanii din lafic

Ddrstorenii erau de asemenea negustori, de origine etnicadiferita, veniti din Darstor sau Silistra §i care fgceau negot inMuntenia. Istoria editatg de fratii Tunusli Ii prezinta ca fuganidin cauza Turcilor E Se pare ea aceastg breasla relativ recenta

nu figureaza in Condica Vistieriei lui Brtmcoveanu n'a avutinsemnatatea Chiprovicenilor.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA BRESLELOR 685

Alma jenii apar ca o breasIa aparte, asemeni BrasovenilorBräilenilor, in Condica SUB amintità. Erau, foarte probabil, lo-cuitori veniti, dupà plugarie sau negot, din Banat, de pe ValeaAlmäljului (plasa Bozovici, judetal Caras). JudecAnd dupä eon-tribulia pe care o dau la « poclonul ImpAratului*, in 1695, No-emvrie 1, i anume de 133 de ughi faVa' de 100 a Armenilor, 100a Evreilor si 100 a Brasovenilor, rezult6 cA erau mai numerosidealt fiecare din acestia din urma. Se stabilisera in judetul Mehe-dini,i; de aceea, eand, la 20 Ianuarie 1694, se insirà, in sus men-tionata Condica, sumele platite de fiecare judet «la birul Ali-Pasei (birul pentru construcIiile navale !), dupg judet,u1 Gorj,aunt treculi Mehedirgii i In legdtura cu ei trebuesA stea numele localitdtilor de azi Almdj i Ain:hid din judeteleDolj i Mehedinti.

Breslele de caracter etnic repartizau intre membrii lor impo-zitele ce trebuiau platite domniei; tot pria ele se comunicandispozitiunile speciale de ordin administrativ sau judeatoresc.Starostele breslei reprezenta pe conn.ationali faVal de autoritàti.

Organizarea breslelor. Breslele erau alcätuite din meVeri sanjupdni, din calfe i ucenici; unele, ca breasla ciubotarilor din Iasi

din Botosani, aveau i simbriagi.Ucenicii invatau mestesugul, timp de cAtiva ani, pe 'Lie.

un meter; in rastimpul cAt dura invälatura nu primeau simbrie,ci numai intrqinere; la inceput, ctuad se tocmeau, trebuia sAplgteasca starostelui breslei o tax5." numità merul sau mearul; eaera, la breasla ciubotarilor din Botosani, de un ort.

Prin simbriasi se inIelegeau cei care, ispeävindu-si ucenicia,slujeau cu simbrie « o jumätate de an » la mesterii care-i invg-taser6; simbria era de «trei lei ». Calfele sau, cum am zice azi,4 lucr6torii calificati lucran cu platà la mesteri, n'aveau insadrept sá ja parte la conducerea breslei. Mesterii sau jupaniiadicá st6pAnii de ateliere aveau toate drepturile in breasla, eialegeau pe staroste çi puteau fi alesi la rândul lor. CAnd intrauin breaslä, adica ii deschideau atelier propriu, trebuiau sA dea

potrivit obiceiului t din veac » un « poclon* starostelui; elera la Roman, in 1724, de doi lei si jumgate; cAnd feciorul mos-tenea atelierul tatàlui, atunci plätea o tax5. mai Tina numaiun leu numia bàrbtinta p. Ihi fruntea breslei era starostele;

www.dacoromanica.ro

686 VTHATA ECONOMICA.

In Muntenia i se spune i vdtal ; el conduce pe bresla§i..Mitropo-litul Veniamirt Costachi 11 define§te drept « purtatoriu de grijä.§i povatuitor a tuturor randuielilor lor §i a obiceiurilor ci au avutdintru inceput ». Starostele era ales pe timp de un an; mandatullui se putea prelungi rasa, prin realegere, ani de-a-randul. Launele bresle din Ia§i, precum aceea a cioclilor (1751), a barbierilor(1755) §i a ciubotarilor (1801) constatam uneori ate doi staro§tiIn acela§i timp. In secolul al XVIII-lea, sub in.fluenta Stambu-lului, staro§tii capata nume formate din substantivul baya, pre-cedat de numele turcesc al indeletnicirii respective. Astfei staros-telui de bacani i se spune Bacalbafa (de aci numele farniliei I),starostelui de croitori, Terzibaya, starostelui de cojocari Chiur-cibaga, starostelui de argintari, Cuiumgibafa, etc. Starostele eraIntarit in Muntenia de Domn ; In Moldova, Im epoca veche, deInaltii ierarhi, In ora§ele lor de re§edinta ; In epoca mai noted, Ina doua jumatate a secolului al XVIII-lea, uneori de Domn. darde obiceiu de diver* dregatori; alezamantul lui Grigore Ghica,din 1776, acorda Cu unele exceptii acest drept lui ve! aga.

Starostele era ajutat in conducerea breslei de 12 beitrdni, bres-la§i de frunte, purtand §i titlul çle protomefteri; era ajutat de ase-menea, de doi proestofi In MUntenia, de un vdtaf 0 de unul pangIa §ase epitropi In Moldova, ale§i, bineInteles, tot dintre bresla§i.Vataful moldovean poate fi considerat drept vicestaroste. Fiecarebreasla avea §i cate un ceauf, slujba§ platit, care strangea darile,transmitea bresla§ilor hotaririle luate, era, Werra cuvant,,, agentulexecutiv al starostelui. Adunarea generala a membrilor unei,bresle sau, cum se spunea In vechime cu un termen foarte sugestiv,a « fratilor », purta num ele de longe; cuvantul e de origine(loggia), venit Insa la noi prin intermediul limbii turce§ti uncleare Intelesul de « loe sau camera in care se string me§terii E Totdin turca.' se Imprumuta, in veacul al XVIII-lea, termenii de rufet

isnaf pentru breasla, precum §i aceea de nizam §i nart Insemnandrespectiv §art, norma, regulament §i pret fixat, pret maximal.Pentru pastrarea hrisoavelor, a catastifului membrilor §i a su-melor care se strangeau din taxe, amenzi §i daruri, breslele aveaucate o cutie; cuvantul a ajuns cu vremea sa Insernn,e i fondulbanese al breslei. Ni s'au pastrat câteva exemplare de asemeneacutii, cum e, de Oda, cutia breslei ciubotarilor din Suce ava, la

www.dacoromanica.ro

ORO ANTZAREA BRBSLELOR 687

camera de munc51 a acestui oras, sau cutia cojocarilor din Lugoj,aflätoare actualmente In Muzeul judetului Severin. Ele aveaude obiceiu douä °apace, In spaiul dintre acestea pästrändu-se,In mod obisnuit, scriptele. Se deschideau odata pe an, cu prilejulpraznicului, In fata t'uturor breslasilor.

Fiecare breasla avea ca patron protector un sfärit la a cäruizi se fäcea slujba mare si praznie la o biserieä an.ume hotäritä.Astfel, In Bucuresti, tä.bdcarii sau tabacii a.veau pe Sfäntul Nicolae

fäceau slujba la biserica Sf. Nicolae Tabacu din Calea Victoriei,biserica refäcutà In 1.710 de popa Cozma i Dima tabacul; cojo-caril i csárt4asii aveau pe Sf. lije, iar ca biseria St. GheorgheNou.; argintarii pe Sf. Ierarh Spiridon, cel ce a prefaout un sarpeIn drug de aur ; praznicul era .1a biserica Spirea Veche cäldärariiaveau pe Sfintii Atartasie i Chiril, la biserica Popa Soare; cure-larii, pe Sf. Visarion, la biserica Sfintilor ; grädinarii pe Sf. Tribu,eel ce gonete ldeustele, omizile isoarecii, la biserica Man.0 Cavafu,etc. In ziva praznicului, breslasii mergeau cu to-tdi la bisericä, Infrunte cu starostele, -136tränii i proestosii; praporul sau steagulbreslei, cusut eu fir si mätase, era purtat ln.ainte; dupà ascultareaslujbei, urnia ospätul, frig cuviincios, färà excese, cei ce-si dädeauin petec Wand cunostint5 cu toegele si eu cutia ». In biserictise pästra i fáclia breslei, de cearä curatà si de dimensiuni impre-sionante. O fäclie de 16 oca este amintitä la Roman In 1756;Melia ThlpAlarilor din Iasi, pästratä. 011à azi la biserica Tälpälari,cântäreste 42 de kilograme, are 1,80 m InglOme, ,65 centimetricirconferintä la baz5. si 52 la värf. Aceste faelii, simboluri ale bres-lelor, se purtau pe umeri la ceremoniile funerare ale membrilor.Celälalt simbol, praporul sau steagul, se pare cä s'a introdus maltärziu, neIntalnindu-se In Moldova Inainte de veacul al XIX-lea.

Unele bresle ajung sä-si aibä biserica lor proprie, ridicatä debreslasi sau de un staroste nnai chiabur. In Iasi este biserica Curd-lari, Ingl%atä de aceastä breaslä in 1675; biserica Vulpe, In acelasioras, se pare cà a fost zidità de breasla bräharilor, Inainte de 1781.In Bucuresti, amintim biserica Otetari, ai cärei ctitori, In 1681,au f ost, dui:4 cAt se pare, Märgärit starostele i Nicolae cup4u1.Biserica Manea Brutarul se datoreste lui Manea, starostele bruta-rilor (1.777); tot nigte brutari au ref kut din zid, In 1764, si bise-rica Stejarul. Biserica Sf. Nicolae,,Selari e reziditá de erban Can-

www.dacoromanica.ro

688 VIEATA ECONOMICA

tacuzino, nepotul voievodului cu acela§i nume, §i de negustoriiIorgu starostele §i Apostol Lazar. Tot rezidita a fost §i bisericaOlteni, In 1722; drept noi ctitori se pomenesc Nicolae, protopopulBucure§tilor, Constantin Vataful §i enoria§ii. Biserica Pitar M0p,datan.d din 1795, pastreaza amintirea lui Mo§ Sarbul pitarul&tia' brutarul; biserica Ziätarilor, aceea a giuvaergiilor, a me§te-§ugarilor oare lucrau aurul (zlat, In slavone§te I). La 'M'Ud,breasla blanarilor ridica impreuna cu protopopul Ioan Chirilbiserica S/. lije, ramanând din 1795 Inainte, numai ea singuractitora; In acela§i ora, breasla abagerilor reface complect bise-rica SI. Gheorghe. La Foc§ani, biserica Sapunaru a fost zidita in1783 de « Dinu Sapunaru, Ionià Margo§ §i Ionià Blanaru ». LaBoto§ani, breasla blanarilor a ridicat biserica cea veche cu hra-mul Sf. Ilie (vezi §i fig. 12) §i pe cea noua, Inceputa in 1837. LaMoscopole, strälucitul centru aromanesc din veacul al XVIII-lea(vezi vol. III, editia 2-a, p. 419-427), breasla arämarilor a inaltatbiserica Sfintii Apostoli; cea mai mare parte de astfel a nume-roaselor biserici din acest centru se datoresc breslelor care spri-jina §i Intreaga vieag culturala a oraplui. Lista se poate lungimult; exemplele de mai sus cred ea ajung Irisa pentru a arataIn mod convingator legatura stransa ce exista §i pe aceasta caleintre breaslä §i biserica.

Breslele 1§i aveau « randuielile » adica statutele lor, cu dispo-z4ii precise privind pe ucenici, calfe §i me§teri, alegerea staroste-lui §i drepturile lui, inerea dughenilor, praznicele, etc. Cea maiveche randuiala de breada pästrata pana azi este aceea comunaa blanarilor, croitorilor, bärbierilor, abagerilor §i cojocarilor dinRoman, rein.noita. la 28 Dechemvrie 1724, dupa cea veche Inta-rita de episcopul Venedict (1641-2) §i care, poate, la ran.dul ei,reproducea una §i mai veche. In aceasta randuiald, praznicul ehotarit In ziva de Sf. Mihail §i Gavril, aratandu-se §i aspectul dernilostenie al lui: « s'A ospäteze saracii §i mi§eii §i strainii §i sa-iadapc, sà zica Boga da prosti, s'A fie primit pentru sufletili mor-

». sa dea la praznic adaoga randuialatoi fratii adica. bresla§ii cate un ortu bätut §.1 cate o araceara §i cate patru colaci ». Randuiala tabacarilor romani dinn'Ora§ dateaza din 28 Martie 1643; ea imità pe aceea a taba-carilor din Migrad (Alba-Julia). Ni s'a pastrat §i stema am zice

www.dacoromanica.ro

mai bine firma celor din Fagara§: Infati§eaza doi me0eri cuplete lungi care rad pieile pe o masa; poarta data 1643.

Breslele au avut In trecutul nostru o deosebita insemnätate.Ele erau, evident, In primul rAnd, organisme de caracter economic,avand ca scop productia, In bune conditiuni ifail concurentaneleala, a marfulilor. Dar aläturi de caracterul economic, funda-mental, ele aveau i un caracter religios, moral tfi militar. Carac-terul religios e Invederat prin stransa legatura dintre breaslabiserica, prin patronul i praznicul breslei, prin ajutorarea

unde se face praznicul, biaerica ridicata uneori chiar de bres-1a0 sau de starostele lor, In sfar0t prin respectarea repaosuluiduminical, potrivit prescriptlilor bisericii. Caracterul moral se facesimtit pe doua planuri: unul social, prin regulile de cuviinta, res-pect reciproc i ajutorare reciproca pe care o randuiala* le stabi-le0e lntre membrii breslei precum 0 prin atitudinea acestora fatAde public; unul economic prin faptul ca marfa trebue sà fiede buna calitate, bine lucrata' i cinstit cantarita. Caracterulmilitar consta In obligatia pe care o aveau breslele de a da fiecareun numAr de 4 oameni de oaste* adica de a lnarma 0 a Intretin.efiecare o suma de osta0 precum 0 de a apara o portiune din zidulInconjurator al oraplui pe care-1 locuiau. La 7 Mai 1665 breaslabutnarilor « de Maratai (Piatra Neamt, I) vinde ni0e locuri aleei mAnastirii Bisericani spre a putea face, cu banii lua%i, « oamenide oaste » ceruti de Eustratie Dabija. In Ardeal, atat la Sibiucat 0 la Bra§ov, la Bistrita i In celelalte °rap, breslele aveauspre aparare fiecare cate o poqiune din zidul inconjurator, cuturnul respectiv. De aceea i pana astAzi, turnurile poarta numeleacestor bresle; astfel la Sibiu exista Inca turnul olarilor, al fiera-rilor, al dulgherilor, etc. (vezi fig. 18).

Prin acest Impatrit caracter al lor, economic, religios, moral0 militar, breslele erau organisme n4ionale, puternice 0 solidare.Ele constituiau, ca i vechile noastre sate, adevarate ceteiti Incare nu se putea patrunde decat cu greutate i numai In anu-mite condilduni. Cine nu era cre0in, de pilda, nu putea intraIn breasla, trebuind sa ramaie In breasla strainilor sau a Ovreilor.Cine Incerca sä faca In mod neleal concurenta, vanzand ieftinmarfa de calitate inferioara, era exclus din breasla. Solidaritateafare membrii breslei, hare « frati », intemeiata pe con§tiinta

B RE SLELE 689

www.dacoromanica.ro

590 VIEATA gcorroma.

propriului interest dar tli pe reguli de caracter etic, era o puternia'realitate. Cind aceastä aolidaritate va eltibi, and elemento alo.

Fig. 18. TreI din turnurile zIdului de aparare care;Inconjura alta data ce-tatea SIbiului. FIecare turn purta numele breslei at carel membri erau datorl

si-I apere In vreme de razboiu.

gene, supuse puterilor vecine (suditi 1) vor incepe sa plitrundätot mai numeroase In vieata econommia, Maud o concurenta

www.dacoromanica.ro

deseori n.eleala, &And Statul, In urma presiunilor strAine, nu vamai putea acorda suficientä protectie alor säi, cAnd, in sfär0tnoua mod6, apuseanä, 0 mai ales principiile noui, revolution.are,de libertate 0 egalitate, vor influenta societatea roman.eascä,atun.ci va lncepe decaden.ta breslelor. Primele simptome aparspre sfar0tul secolului XVIII; ele se accen.tuiaz6 la Inceputulcelui de al XIX-lea, spre a duce, treptat, treptat, la desfiintareade fapt a acestor organisme, cdreia II va urma, ca o con.sacrare,0 desfiintarea de drept (legea din 1873). Vätrunderea elementeloralogene, supuse puterilor vecine, se produce dupä tratatul delaKiuciuk Kainargi care prevede infiintarea consulatelor sträin.ela noi. 0 sumä de n,egustori 0 meseria0 sträini, mai ales Ovrei,supu0 austriaci, bucurän.du-se deci de protectia consulului res-pectiv, se a§eaz6 In tä'rile române0i, In special in Moldova. Incape timpul lui Alexan.dru Mavrocordat I (Deli Bey) comertulacestora ja o aft de mare desvoltare IncAt produce ingrijorarealocalnicilor care Incep sä reactioneze. Atunci consulul austriactrimite un raport la Viena, la 26 Iunie 1784, cerand ca protectiaimpArgeascà sä se facä simtità intarà; inteun atare caz spuneael « negustorii no0ri vor pun.e märia pe aproape tot comertalacestor regiuni ». Tratatul dela i§tov, Incheiat la 4 August 1791,le (16 un nou sprijin., li face deci 0 mai indräzneti. InteadeVärprin articolul IX al acestui tratat se prevede cä negustorii sträiniau 0 dreptul « de a reclama In toate cazurile asistenta tribune-lelor 0 guvernelor respective, care, la rändul lor, vor face FA li sedea dreptate, In mod prompt 0 impartial». In asemenea Impre-jurä'ri, nu e de mirare cä' ofensiva suditilor se intete0e. In 1804,croitorii bucure0eni se pläng Domniei impotriva acestor suditicare, neplätind birurile 0 angaralele la care sunt supu0 pämän-tenii, le fac o concurentä nelealä, ha le mai smomesc 0 calfele.Domnul trimite plängerea lui Vel AO', cu rezolutia urmiltoare:o croitorii ce lucreazA aci in politie (in ora I), nu cunoa0em desuditi ; cum indräznesc dar unii ca aceia a se Impotrivi la ränduie-lile breslei croitorilor 0 a nu fi supu0 la cele care aunt acestuiisnaf ? Ci dar poruncim sä cercetezi jaiba aceasta 0 fiind aratarealor adeväratà, vericine va fi acela care nu se supune la ränduialaisnafului, sä-i pecetluie0i Dumneata prävälia *. Totu0 curentulde minare, de desträmare a breslelor nu poate fi oprit. Contribue

10

B RESLELII 591

www.dacoromanica.ro

592 VIEATA ECONOMICA

a aceasta §i introducerea modei apusene in imbracaminte, in mobi-lier, In tinerea caselor; transformarea a fost favorizata in gradulcel mai limit de ocupatiunea rusa din anii 1806-1812. lata cene spune, in privinta aceasta, generalul Langeron, In « Memo-riile sale »: « In 1806 mai gasiram Inca multe dintre aceste doamne(moldovene l) In costum oriental, casele lor fara mobile 0 barbatiifoarte gelo0. Dar revolutia ce se Wu atunci la Ia0, apoi la Bucu-re§ti 0 in provincie, fu pe cat de rapida pe atAt de complecta:dupa un an toate doamnele moldovence 0 muntence adoptarácostumul european. Din toate pärtile sosira In ambele capitalenegustori de mode, croitorese, croitori 0 magazinele din Viena0 Paris se desfacura de toate vechiturile care parura foarte noila Ia0 0 se platira foarte scump. Se vazura, de asemenea, curAnd,In toate casele, m,obile cam vechi, aduse dela Viena cu mari chel-tueli... Casele se populara cu servitori straini, buatari fran-tuzi 0, in saloane, nu se mai vorbea decAt frantuze§te... Petru Inu schimba mai iute fata imperiului au deck schirnba sosireanoastra pe aceea a Moldovei ». Dar toti ace§ti me§te§ugari 0 ne-gustori straini concureaza pe cei autohtoni care nu fac produseatAt de reu§ite. Puterea breslelor sla'be§te din ce in ce. Me0e§u-garii romAni incep sa imite pe cei straini 0 nu vor sa se mai su-punä regulilor stricte de odinioara. Individualismul 10 face drum;el va fi, in cele din urma, biruitor.

Importul 0 exportul. In intervalul 1601-1821 constatAm, Ingeneral, aceleafi caracteristice ea 0 in epoca precedenta in ce pri-ve§te marfurile importate 0 exportate. Continuam a import amstofe, tesaturi, blanuri scumpe, metale 0 articole feroase, colo-niale 0 diverse produse manufacturate; continuam sa exportam,in primul rand, animale qi materii prime adica vite mari, oi, lAn5,piei, grAne, sare, miere 0 ceara, pe§te, lemne 0 vin. Evident,atAt la import cAt 0 la export se adaoga o EWA' de produse noi,aparute intre timp. Dar daca in ce prive§te märfurile, deosebirilenu aunt mari fata de epoca precedenta, constatam, in chimb, Inalte privinte, o serie de fapte noi. Primul 0 cel mai insemnateste sporirea considerabild , atAt ca volum CA Etii. ca valoare, aschimburilor cu imperiul turcesc, statul suzeran. Produsele noastreiau, In mare parte, drumul Constantinopolului care se aprovizio-neaza din ce in ce mai mult din Muntenia 0 Moldova, ajunse

www.dacoromanica.ro

IMPORTUL SI EXPORTUL 593

chelerul » adic6 magazia ImpAr6tiei. Pentru unele produse pre-cum greinele, oile Eli, se pare, qi lemnul de construc0e, se ajunge chiar,In veacul al XVIII-lea, la un adevärat monopol de desfacere ; elenu pot fi vandute In altà parte, decdt dupd ce aprovizionarea impe-riului e asiguratil. Prin hrisovul, inedit, din 11 Martie 1749, afratorla Academia RomAn'a*, Grigore Ghica, rAspunzAnd la plAngerileunor mocani barseni, precizeazà: « din porunca impa'rAteascsä, totialti negustori sunt oprii, nimeni sd nu cumpere oí, 'And nu se vaimplini suma oilor care iaste a sä cumpdra pentru treabateased ». Evident, mai eran i vfinz6rile pe ascuns, prin contrabandti,totu§i cea mai mare parte a granelor i oilor disponibile a fost su-pug regimului de monopol. Printr'un firman din 1792, sultanuldesfiinteazil formal acest monopol, numit mucaiesea sau mucaieseln;In realitate insà, el continua', desfiintat famanand numai numele.Iatà inteadevgr ce se specificà in firmanul amintit: « zahereauaadicA granele ce se va strange impreura i dobitoacele, ducan-du-se la schele i vanzandu-se dupe" preful hotdrít, sà se trimitgla Tarigrad prin inadins coraii a capanului (a oficiului de apro-vizionare turcesc 1) i Entr' altd parte sei nu se dee ». Aceastà livrareobligatorie a produselor, de§i mucaieseaua se « desràddcinase *, acontinuat Onà la tratatul dela Adrianopol (1829), cand ea a fostridicatà.

Al doilea fapt nou, ap6rut tot in veacul al XVIII-lea, este apro-vizionarea negustorilor romani direct din marele targ al Europeicentrale, dela Leipzig. Negustorii no§tri, d'anduli seama de marelea§tig ce pot realiza, incep 86 evite pe intermediarii sa§i, germanisau poloni, ksi se duc deadreptul la « Lipsca » de unde yin cu marf6de « lipscAnie ». « Lipscanii » ajung din ce in ce mai numero§i; eidan numele lor unei strazi din Bucure§ti, in plin centru comercial.Del Chiaro, secretarul lui Brâncoveanu i al lui stefan Cantacu-zino (1710-1717), aminte§te pe negustorii care vin de douà oripe an » dela Lipsca, aducând cristaluri de Boemia i « tot soiulde alte màrfuri », Bra 86 precizeze dacà ei aunt romani sau sträini.Intr'un raport din Viena, datat 28 Dechemvrie 1737, se spuneins6 l'amurit ca" in cateva zile se va deschide targul din Leipzigunde vin « o multime de Poloni... ; vin de asemenea Munteni(« Valacchi ») i Transilvsäneni ». Inteadevär, un act oficial din 16August 1726 aratä ca In acel an, negustorii bucure§teni au adus,

10.

www.dacoromanica.ro

694 VIEATA ECONOMIGA

dela targul de primavara din Lipsca, opt care cu marfa, In timpce bra§ovenii numai dou'd. In condica de porunci a lui ConstantinMavrocordat e vorba de un « pastport » care « s'au dat la DumitruDuca 0 la Hristofor, negutitori, mergand la Lipttca Iar ur raportdin 11. Iunie 1798, al viceconsulului francez din Ia0 arata cà negus-torii din capitala Moldovei 4 se duc de doua, trei ori pe an la Leip-zig, la targurile care se tin acolo »; transportul marfurilor este asi-gurat de catre Evrei.

Al treilea fapt nou este formarea In tarile noastre in acestrastimp de asociafii de negustori; sunt a§a zisele « companii »« bresle » alcatuite dupa criteriul naionalitàii, limbii, supu§enieisau locului de origine 0 functionand pe temeiul unor 4 privilegii »date de domni sau principi. Astfel sunt companiile grecefti, reunindpe negustorii greci fi aromdni (vezi 0 vol. III, edi-tia a doua, p.427 430); ele iau o desvoltare deosebita In Transilvania undegasim pe « compani§tii greci » la Sibiu, Bra§ov, Oradia, Beiu§, etc.Cel mai vechiu privilegiu al lor dateaza din 8 Iulie 1636; urmeazaacela din 29 Dechemvrie 1641; ambele sunt date de GheorgheRakoczy I 0 se refera la compani0ii din Sibiu. Ace§tia au dreptul

aleaga ca organ con.ducator un sfat alcatuit dinteun staroste0 12 jurati ; sfatul va judeca pricinile dintre negustori; va repartizaIntro compani0i suma globala la care au fost impu0 de catre vis-terie ; va strange cota fiecaruia prin « haragherii » companiei. Pri-mul sfat este ales In Ian.uarie 1639; In Iulie 1640, « Grecii » dinSibiu 10 au 0 preotul lor, pe Serafim din manastirea Ivir (Mun-tele Athos). Sub stapanirea austriaca, ei platesc anual, potrivitnoului privilegiu din 12 Septemvrie 1701, suma de 1.000 florinirenani. Cu vremea, intra in « compania » din Sibiu 0 o suma deuegustori romani; astfel, in 1710, faceau parte din ea Ion. Popla-ceanul, Dinaitrie Moldoveanul, Antonio din Ramnic, GheorgheCucul i altii. Aceastà companie va dura pana In 1854. « Grecii »din Bra§ov cap ata i ei un privilegiu, la 4 Noernvrie 1678; potrivitlui, urmau sa plateasca 300 de talen i anual ; In 1768 « compani§tii »aveau aci nu mai putin de 80 de firme mari. In afara de compa-niile grece0i o asemenea companie constatam 0 la Craiova Ina doua jumatate a veacului al XVIII-lea mai erau in Munteniadiverse alte « companii precum i breslele de « Chiproviceni », de

Bra§oveni », de « Braileni » 0 de « Darstoreni », analizate mai

www.dacoromanica.ro

IMPCIRTIII, 696

lnainte (vezi p. 582). La 1 August 1803 Constantin Ipsilante dfistarostelui i epitropilor « dela cumpania Chiprovetilor » din Olte-nia, un hrisov, hotärind s'ä pläteascä anual 1.296 de talen, membriicompaniei cisluindu-se intre ei. In Craiova, pe 14110 vechea com-panie, se mai infiinteag inca una nouii cäreia i se acordà de cAlredomnie, la 28 August 1803, un hrisov, specificAnd contributiatotalà, de 4.558,60 talen i anual, negustorii companisti avAnd iaräsidreptul sd se cisluiasc6 intre ei. In Caracal exista de asemeneaIn 1813 o companie a « streinilor », alatuità din 44 negustori,plätind anual 1.452 de talen. O altà companie a « streinilor » erain Bucuresti; hrisovul ce li se acorda, din 26 Martie 1815, afirmäcä acesti sträini erau de fel « dela Alvanitohorul » recte Arvani-tohoril (Bulgaria).

Pentru cunoasterea märfarilor importate i exportate ne suntde un deosebit folos, ca si in epoca precedentä, tarif ele vamale.Ni s'au pästrat cAteva asemenea tarife din veacurile XVII 0XVIII. Astfel e tariful vamal din 1676, dat de Duca Vodà vame-silor dela CAineni ; el e valabil si sub BrAncoveanu, in 1691. E apoitariful lui BrAncoveartu, tot pentru vamesii deba CAineni, tradusmai tfirziu, in 1.717, din romAneste in latineste. E tariful pentruvama dela Wean i TArgul Jiu ; el poartà data 1717, Februarie 1 ( ?).Foarte amänuntit, cuprinzAnd o mare varietate de produse, pe cate-gorii, este tariful maximal alatuit de Austriaci pentru Oltenia, la18 Iunie 1727 si publicat recent. El aratà In mod limpede at devie era miscarea comercialà a vremii, ce mare numär de articoleincepuse sà se importe si sd se exporte.

Printre märfurile importate, tesäturile ocupà, ca i In trecut,primul loc. Aduceam postavuri de pretutindeni: din Olanda, foartescump o varietate de postav olandez numità mahut e trecutàIn tariful maximal din 1727, pentru Oltenia, cu 300 florini balulde 60 de coti din Anglia, din Franfa; aceste categorii de pos-tavuri ne soseau mai ales prin intermediul Lipscäi ; din Italiapostavul de Venetia si de Padova din Austria aunt specifi-cate In tariful sus amintit nu mai putin de noud varietäli de pos-tav de Moravia intre care cel de Neuhaus, Trebisch, Iglau, Me-seritsch, Brunn, precum i cinci varietäti de Bratislava dinGermania, din Polonia postavul de Danzig i, bine Inteles,din Transilvania (postavul de Sibiu si de Brasov). Cel mai scump

www.dacoromanica.ro

596 VIEATA ECONOMICA.

era postavul ro§u Inchis, a§a. zisul «§arlat » (ecarlat); un bal de50 de coi e trecut in tariful din 1727 Cu 360 de florini, ceea cerevine la 7,20 florini cotul. Tes'äturile de bumbac apretatevopsite: bogasiile, sau mai groase, pentru captu§ea15.: astarulne veneau mai ales din diferitele provincii ale Turciei din Mo-sul, Tokat, Urfa, Borla, Brusa, Adrianopol, Rumelia dinPersia; veneau Insä. §i din apus. Tot din Turcia importam o bunaparte a fesiiturilor de mátase; o altà parte ne venea prin Venetia,care i§i Meuse o specialitate din aceste produse. Tariful din 1727prevede, sub rubrica «märfuri venetiene * o serie intreag6 de ase-menea tesäturi dintre car.e citäm patru varietäti de brocard demätase, cu flori de aur i mätasà, douä din ele purtänd In popornumele de obelacoassä » (bella cosa), apoi atlasuri cu floritaffetas, damaschin, mätasä moarata i nemoaratà, ciorapi demätasä. §i cingätori din aceia§i materie. Unele tesäturi de mätasäne veneau 0. din Franta, dela Lyon.. Din räsärit aduceam fesdturide ceimilei, mohairuri teiteirefti, unele (eseituri de cânepà f}i. diversepdnzeturi. Majoritatea pAnzeturilor ne veneau Ina din Europacentralä. i apuseanä. Vestita pänzä. de Olanda din in apareIn tariful din 1727; tot acolo se mentioneazä panzeturile de Si-lezia unsprezece varietäti de Linz, mai scumpe, balul de 50de coti revenind la 12 florini, de Polonia, de Ungaria (vezi §ifi 19.)

Pe MO tesäturi, importam §i diverse articole de Imbrac6-minte §.1 casnice confection.ate din asemen.ea tesäturi. In afarä decingätorile i ciorapii de mätasä venqianà aduceam märämi dinOlanda, a§a cum se vede din inventarul unui negustor mink).din Bra§ov; acesta avea in «boltä » adic6 In prävälia sa, in 1774,«14 märämi de Olandiia, mari,. mici » iar In 1776 « 6 märämi deHolandiia, galbene, mari ». Aduceam apoi breine de mätasä, delaBrusa; In haventarul bra§oveanului amintit figureaz6 §i. «17 bran.emari de Brusa, de mälase » i «14 brane naramgii » adic6 de cu-loarea näramzei (un fel de portocale mici); tot el avea §i. «27,2/10testele cältuni sau ciorapi de Serez » (Serres, In Tracia Occi-dentalà) precum i «durmele » sau broboade. Aduceam, in sfar§it,faluri scumpe orientale, de mätasä §i de lank i camiruri. Pentrucurtea din Ia§i a lui Grigore Vodà Callimah, se cumpäraserà, inanii 1762-3 «12 perini englizà§ti... «macaturi englize§ti ».

www.dacoromanica.ro

0,1

.,' mi. ;,v r

-rf

'' -° - kata'.. -¡. , T :., ,, ,. . ,.., ''.° - I-',... -

? 1:1,4:,.. ' . ' i r '-'ff ' -"..-.--. ,, - ---"' ,,,,,

LAO ' ;, 1,,,,./. . C ' "''''.

r.'' a ' .,' .1 . , ". . ,ILii-N -+ " .' ;'¡': 411 u . , ' -

, r. ,; - ,, :7: 167:72," a .,--.: .--!--. :: ,. 41 - . I ' .ki; ° , 3 It v''

:,..., . .,_./434-- .3 .?.3- ' -t.i ''.[ z-,- - .' ,...

.5 1 V... -1 ..,i: ,4',-,..2:.,

.

,1,,,,- ---....., ,. ,--air,.. -,.- : ,......-.,,,.... :, .4,, ..0 , , ,,,br,

, 4, 1 .,' .., ..n, .., .t,`, _ rtlY, ..37,,S-1,4 . 33.,'31,.,..j.,_ .3 r;V

"..- a '' ' ' -

',....,44,,,,V.r. /.. '' i'.$ ,?f i .1': ' ' '.. ''.. .. .. :. 4 ril7;.::.... '".. - Vls-, ..

'".S 1 r

.4!'i,. ......, .-. m , .. _

,, . g ,I. r . I` 4, 4 . .,:. ,

0. 7.'t2:1;-,,49,490!... 'vrit.i' .1';1.. :,, .. .." -,;k,... .-v.',,-. a,

0:...;-..3'. ..' . .....,_,. ',. ., .,.t ,c.r. 3 1 - ' '''er..k.',.. '''''..:, u " ' -:i.. !

.' . 1' ' i

..13. ' -. ict -. ,..

., ,-,

...Pr

%,; 7'9

' - ." P , ,

N -up

:.

0,04 -6.1E,AW4C1rwj

Fig. 19. TesItura veche, zis Ban] lut Radu Vodi t. In partea Inferloarl, dedoll& or1 Inscriptla In Ilmba mil Grimm. (In cetatea Slutk), localitateapoloni de unde s'a 1mportat aceastà tesituri. Inceputul secolului al XVII-lea. (Co-

lectia Comlstunli Monumentelor IstorIce).

IMPORTUL 697

slavil: i

www.dacoromanica.ro

698 VIEATA EcoNowficii

Pentru articolele obilnuite de imbrkäminte gi incältäminte, inafara de ce produceau megterii munteni gi moldoveni gi amarátat mai inainte, p. 577 la ce specializare remarcabilà se ajun-sese in privinta aceasta spre sfärgitul veacului al XVIII-lease mai aducea, dupà o veche obignuintä, gi din Ardeal. O insem-nare din anii 1809-181.4 cuprinde märfurile trimise de un ne-gustor bragovean altuia din Câmpulung; filtre ele se ara' «päldriiinalte rumänegti », «pälärii mäceläregti », «pälärii säcelene », brAie,chimire, apoi cizme bärbätegti gi cizmulite pentru femei.

Tot mai mult incep s'A pätrunda la noi, de pe la sfärgitul se-colului al XVII-lea, covoarele, chilimurile gi scoartele turcegtiIn condica vistieriei lui BrAncoveanu gäsim intre altele cheltuieli,gi 292,50 talen i ce «s'au dat la vel cämäragu pentru covoarele giperdealele caselor ot Targovigte ce am cumpärat dela Tarigrad ».In tariful din 1727 sunt trecute cincisprezece varietati de covoare:de Anatolia, pentru perete, de matase cu flori de aur gi de argint,chilimuri de Tokat, de Drusa, de Constantinopol gi de Tärnova,covoare ordinare de Sofia, covoare din pär de cal, de Anatoliagi de Sofia. Intre márfurile pe care le avea, la 1 Noemvrie 1774,negustorul romän din Bragov, pomenit mai sus, figurau gi « 6chilimuri de Tarigrad » gi « 3 scoarte de Tokat ».

De o deosebità trecere continuä sà se bucure blánurile stfäine.Se importä din Rusia blnuri scumpe: de samur cea maiscumpa de hermelinä sau cacom, de vulpe « neagra * (azi iizicem « albasträ »I), de Astrahan, numite toate, cu un termengeneric «blan.e de Mosc ». Pe acestea le aduceau mai ales negustoriirugi; unii din ei, originan i din arhorod, se refugiaserä la noi,In urma räscoalei Cazacilor din 1648 gi se agezasera parte in Iagiunde gäsim in a doua jumätate. a secolului al XVII-lea o « ulitàruseasc6 » parte in Suceava gi Galati. In tariful din 1727 sunttrecute gi blänile de räs din Turcia, blänile de miel negru de Ra-guza precum gi blänile rusegti, de lup, urs gi vulpe.

Aläturi de bläni importäm piei lucrate; din Turcia ne veneauaga nunntele « cordovane », din Rusia «iuftul » « pellis Muscovi-ticae vulgo Bagaria seu Iucht » din Germania piei de vitel, demiel gi de cerb gi incältäminte gata.

Importul colonialelor sporegte din ce in ce. Se aduc tot felulde mirodeniii fructe, conserve gi ingrediente din Turcia; o parte

www.dacoromanica.ro

IMPORTUL 699

din ele Incep BA soseascä insä si prin Venetia, Triest si Fiume,iar In Moldova, spre sfArsitul veacului al XVIII-lea, si prin Ham-burg, mai tArziu prin Danzig. Iatà, dupä nartul prelarilorprecursorul preturilor maximale de azi stabilit de AlexandruMoruzi la 24 Dechemvrie 1.792, ce se putea gäsi In Iasi, pe aceavreme, in materie de coloniale: « untdelemn, orez, strafide rosiirozane In cutie, strafide negre, strafide rosii beclerge, curmalimisir (adica de Egipt 1), migdale ... cu coajä, migdale fàrà coajkfede galbanäi si albk masline negre, zamá de alä.'mäe, roscovesacat, roscove proaste, chiperiu, emin cafe, cabac cafe, halvaEdirne adica de Adrianopol halva de Tarigrad, smochine Incutie, smochine sorte, smochine nesmime, cracatità bunk cracatitämelidon, lacherdk sardele, zahar canar ». Asa dar nu mai putinde 27 de articole ; din unele produse erau, dupà cum se vede, maimulte varietäti. Dar lista nu e completà; se mai aduceau miro-denii : scortisoarä, cuisoare, ghimber, nucsoare si enibahar ; fructezemoase: portocale, näramze, lämai, rodii ; In tariful din 1727 gäsimpomenite fistieurile, caperele, nälutul, sacâzul sau mastica si ser-betul de lämäie ; de asemenea ceaiul s'i socolata, ocaua coständrespectiv 10 si 5 florini. Se importa apoi vin sudic ; c5.16torul ita-lian. Niccolo Barsi ne spune ea In 1.633 era abundentä la Chiliade vin si de undelemn, aduse dela Trebizonda ; In 1763, GrigoreVodà Callimachi Isi aduce, pentru curtea sa din Iasi, « 4 buti de vindela Chipru ». Spre finele epocei fanariote e semnalat si importulde sampanie fran-tuzeascä. Se aducea, In sfarsit, din Italia parmezan,cognac si cofeturi, din Olanda bränza, din Rusia si Polonia, vuteäsi diverse rachiuri iar din Turcia tutun de calitate superioark tabacpen.tru prizat, stridii, midii, licurini, icre de chef al si scrumbii.

0 altà categorie de articole al cäror import sporeste suntmetalele §i obiectele de metal. Fierul brut, necesar fierarilor sipotcovarilor, se aducea din Turcia fierul de Bosnia F)1 de Nico-pol din Germania, din Polonia dar si din Rusia. La Iasi, In1792, se vindea 13 parale « oca de fier muskicesc Sibiru ». Totdin Germania se mai aducea plumb, cositor, otel si argint viu ;utelul venea si din Turcia ; cel de Bosnia era simlitor mai ieftin.

In privinta obiectelor de metal, Muntenia si Moldova erautributare dupà o veche traditie Ardealului. De aci veneaufiarele de plug late si lungi ele apar In tariful vamal din 1.717

www.dacoromanica.ro

600 VIEATA ECONOMICA.

care se aplica la Vilcan i Targu- Jiu de aci coasele, secerele.ciocanele, cle§tele, cuiele i piroanele, broa§tele, pilele, fieras-traele, sfredelele i toatti multimea de scule de care aveau nevoie

me§te§ugarii. Multedin ele §i Ardelenii leaduceau din Austria

Germania ; astf el, laInceputul veacului alXIX-lea (1809-1814),

tare articolele trimisedela Bra§ov la Ctimpu-lung se amintesc« 200 coase de Stair nadic6 Stiria (Steyr).lar un raport francezdin Ia§i, datat 11 Iunie1798, aminte§te de tAr-gul «celebru» din Gratz,spre Pagti, de unde seaduceau, In capitalaMoldovei, tot soiul deobiecte de metal Inspecial multe coaseOdatá" cu punerea Infunqiune a furnalelortnalte din Banat qi dinHuniedoara, fabricareaarticolelor de fier spo-re§te peste munti. Tot

din Ardeal, dar §i din Turcia, aduceam tabla de fier alb, « blech »-ul,cum li spuneau Ardelenii, tinicheaua, cum ti spuneau Turcii (te-neke) ; se §tie &A In limba noastrà ultimul termen s'a impus. Pea-semenea din Ardeal, dar 51 din Polonia aduceam clopotele pentrubiserici (vezi §i fig. 21).

Armele tunuri, pu§ti, pistoale §i säbii veneau ata dinAustria §i Polonia at i din Turcia. Ultima dddea In special s'AH§i junghere de °te' foarte bun ; apoi pu§ti ci pistoale, frumos Im-podobite cu filde§ çi sidef (vezi E}i fig. 20 ci 22).

t.

, .

t 4

Fig. 20. SUB din secolele XVIIXVIII, Intre-buintate la no'. Cea din stanga este de origine orlen-tall: lama poart0 o Inscriptie cu caracten. arabe.

(Muzeul Militar Bucuresti).

«ei».

www.dacoromanica.ro

Fig. 21. Clopote, la man5stirea Arnota. Cel de sus poarti data 7208 (1700), sternaMuntenlei vulturul Cu crucea In Woe si numele lui Iw Costandin BasarabVoevod ; cel de jos, de asemenea, stema tlrii si numele lui Brincoveanu ; data

Ins& nu e vizibill.

IMPORTUL 601

.° 0_

4,.

www.dacoromanica.ro

602 VIEATA ECONOMICA

In secolul al XVI-lea, se comandau in Ardeal si in Poloniara' dyanele, leagiinele §i caretele de care aveau nevoie Domnii nos-tri si marii dregältori (vezi vol. II, editia a patra, p. 545).In veacul urmätor e aceiasi situatie. Pe vremea fanariotilor incepeinsà a se introduce obiceiul de a comanda träsuri de lux la Viena,obiceiu care devine in curänd o adevdratd manie, ruinatoarepentru boierimea mijlocie si mica. Lucrurile ajunseserä atat dedeparte incat Alexandru Moruzi, voevodul Munteniei (1793-1796)ja o mäsura radicala: interzice importul de träsuri sträine.

Odatd cu träsurile, incepe a se aduce si mobilier sträin, delaViena si chiar dela Paris. Schimbarea interiorului in casele boje-

Fig. 22. Pu.5ti Cu fitil din secolele XVII si XVIII, Intrebuintate la nol.g5site In Transilvania. Ele fac parte acum din colectiile Muzeului Militar

din Bucuresti.

resti, urmeag paralel cu schimbarea costumului ; prefacerea aceastaformalä, in sens apusean, se accentueazä considerabil in timpulocupatiunii rusesti din 1806-1812 (vezi si mai sus p. 592). Moda,dupd 1812, nu mai vine dela Stambul, ci din Apus. Aceasta vaavea repercusiuni si asupra comertului nostru exterior, o seriede articole ne mai importându:se ca pänd acum din Turcia, cidin Austria si chiar din Franta.

i mai inainte adusesem din apus o parte a obiectelor de podoaba,a ettelilor. Tariful din 1727, cuprinde sub titlul generic de « märfurivenetiene » vestitele oglinzi, in patru märimi (nr. 8, 10, 12, 14),apoi piepteni de tildes, cercei, flori artificiale, de douà calitäti ;mai tarziu, in 1809-1814, futre märfurile trimise dela Brasovla ampulung, sunt trecute si « cinci oca albcalii de Venetia » decipudra san fard, precum si « 2,7) litre filioarà de Venetia » totpudra, dar prinsd, probabil pe foite de hârtie, cum intrebuinteazd

www.dacoromanica.ro

IMPO

RT

UL

q

www.dacoromanica.ro

604 VIEATA ECONOMICA.

astazi 1n saten.cele noastre. Bijuterii sau giuvaeruri hiele,brose, pandantive, bräTäri, colane, etc. se aduceau tot delaVenetia si din FranIa, dar si din Turcia. Paftalele mai ales ajun-

Fig. 24. Ctitorii bisericei din Calvini (azi In judetul Buz1u): e Iupanita Ancutasoaea dumnealui vitatului Tudor i cu flicele el i Maria Anghelina s: Tustrele poarta

paftale marl la cingatoarea care le cuprinde mijlocul. Secolul al XVIII-lea.

seserà o specialitate turceascà: ele se fabrican In diferite pArtiale imperiului; inteo listà de màrfuri, din 1774, Noemvrie 1, aflà-toare la Brasov, g6sim trecute, Intre altele, «13 paftale de Tokat »a sase florini perechea, si« paftale de Tarnovo » (vezi fig. 23 si 24).In Peninsula Balcanicd, printre fabricantii de paftale, i In generede podoabe de argint si de aur, veneau In locul dintai Aromaii:

Itsttrivolumuto,

..r

www.dacoromanica.ro

IMPORTUL 605

breslele aurarilor f;si argintarilor din Moscople erau doar in frunteabreslelor din ora.

Prin raritatea lor, In veacul al XVI-lea, ceasornicele « de san »adicá de buzun.ar erau socotite asemenea giuvaerurilor. In veaculurmator, numarul lor e Inca redus, intocmai ca i acela al orolo-giilor de pe cladiri. Totu0 constatam prezenta ceasornicarilorIn Moldova, In epoca lui Vasile Lupu, ca 0 in Muntenia pe vremealui Brâncoveanu. Ceasornicele se importau, In genere, din apus,din Austria, Germania, Anglia. In socotelile din 1762-3 ale luiGrigore Callimachi, Domnul Moldovei, « 70 lei un ceasornicde argint englezasc ». O insemnare inedita din 7 August 1756,aflätoare la Academia Româna, ne arata cá intre darurile facute« dum. Caftan aga al Marii sale Vizirului » se allá i «un ciasornicde aur cu lantuh » In valoare de 80 de lei. Iar Neculce amintegte0 el ca Turcilor ce veneau cu diferite Insarcinari In tara inepoca 1730-1740 li se (Mewl i « ceasornice de aur », pe lânga«belacoase » i « cal cu vele cu rafturi » Se Weal' ceasornice insd0 in Ardeal, In marile centre sase0i.

Dela Venetia aduceam unele medicamente, cum era faimoasateriacd un fel de magiun in compozitia caruia intra 0 opiumcamforul i spirtul de camfor, vopsele, hartie find din soiul numit«tricapello », In genere produse de volum mic dar valoare mare.E caracteristica de altfel a aproape tuturor msárfurilor pe carele importam, invers de ce se intampla la export.

Evident, nu e locul aci sà dam o lista completd a tuturor ar-ticolelor de import in tarile noastre in intervalul dintre 1601-1821.Am aratat mai sus categoriile principale; vom adäuga numaipentru a incheia acest capitol, ca atat numdrul articolelor cat

volumul total al importului cre0e cu cat ne apropiem de vremeanoastrà. Aceasta cre0ere e naturala; ea se explica' nu numai prininmultirea populatiei 0 a nevoilor ei, dar 0 prin punerea in cir-culatie a unor produse nou'a' sau Inmultirea, cu ajutorul indus-triei, a celor care mai inainte, prin raritatea i scumpetea lor,fusesera rezervate unei minoritati. Fenomenul se va accentuamai mult in cursul veacului al XIX-lea.

La export, locul Intai 11 ocupa, ca i in trecut, turmele de viteprodusele animale. arduri imense de oi treceau in fiecare an

www.dacoromanica.ro

606 VIEATA ECONOMICA

DunArea pentru aprovizionarea imperiului turcesc, a Constanti-nopolului In special; cirezi numeroase de vite mari se indreptauspre Polonia, Austria, Germania, ajungAnd ala cum ne asigurafrancezul Philippe Dupont care a fost in Moldova in 1686 §i ita-lianul Del Chiaro, secretarul lui BrAncovean.0 pang. la Strass-burg §i la Venelia. In privinta exportului de oi, Dimitrie Can.temirne spune c'ä « in fiecare an mai mult de §asezeci de mii » de oide munte numite de turci « kivirgik » se trimit din Moldova laConstantinopol « pentru bucOtOria Sultanului ». « Carnea loradauga invatatul domn e preferita de Turci fatà de oricarealta i pentru ea are gust bun. §i pentrucà se mistuie§te u§or ».Sub Grigore Callimachi (1761-1764), diplomatul i invälatul särbBogkovich, strObOtand Moldova, evalueaz6 la 2-300.000 numOruloilor exportate anual. Un alt strOin, Raicevich, da cifra de 5600.000 pentru ambele äri, ceeace corespunde, socotim, realitatii.

Boli se exportau in numOr mare prin Polonia la Danzig ; deacolo se vindeau in tinuturile vecine sub numele de boj poloneziInformatia ne-o d'a Dimitrie Cantemir care precizeaza §i cifraanuala a exportului: 40.000 de capete. Tariful din 1727 aratäc4 se vindeau multe vite mari boi, vaci, tauri, viei, bivoli §i

in Austria; perechea de boi moldovene§ti e socotitala 30 de florini, in timp ce aceea din Muntenia numai la 22. Bog-kovich d'a §i el pentru Moldova, cifra anualà de 40.000 bojadOugänd Ina ea' sunt exportaIi in special in Silezia. Aceimidirectie Silezia prusiana ne-o indica i un document din 1.797,Ianuarie 29. In sfir§it, o relatie turceascä dela mijlocul veaculuial XVIII-lea, privind Värile noastre, spune ch. in Muntenia e « o

a§a de extraordinara multime de vite mari i de miei, incät seexporta din ele in Rusia, Polonia, Ungaria, Dan.zig, Boemia,Silezia, Austria, Bosnia, chiar i la Roma ».

Caii mai ales cei moldovene§ti se bucurau de o faimadeosebità pretutindeni. Francezul Dupont, amintit mai sus,calific'ä « dintre cei mai frumo§i, dintre cei mai buni din Europa ».In tariful din 1727 sunt pomenite patru soiuri, dela cei mai buniprquiti 50 de florini bucata, pAn'a la cei ordinari care valoraunumai 12. Sub Grigore Callimachi, se exportau din Moldova10.000 de capete, pe pretul de 20-30 de galbeni unul; pentrusfar§itul veacului se d'a cifra de 20.000, trimi§i in Polonia, cu

www.dacoromanica.ro

E XPORTUL 607

toata interzicerea Portei. Tot din Moldova se mai aprovizionauCu cai pentru armata ksi Austriacii, platind 13-15 galbeni de capprecum §i remonta prusiana §i saxona. Se mai exportau, in spe-cial din Muntenia, porci Ingrdfati, ei figureaza §i. in tariful din1717 §i in cel din 1727 apoi, In numar redus, capre §i. tapi.Dintre produsele animale amintite, in primul rAnd, pieile de yitd,crude, neargasite, dar §i. argasite, care se exportau mai ales inAustria ; apoi pieile de miel 0 bleinurile de animale salbatice. Setrimeteau peste hotare blani de jder, de rAs, de vulpe, de pisicasalbatica, de lup §i de urs ; in epoca fanariota Weep ffa se caute§i pieile de iepure; ele se exportau in Polonia 0 Austria ; Evreiidin Brody cumparau aproape 200.000 de bucati anual, platindu-lecu 50 de pia§tri suta (vezi fl.i fig. 25). Coarnele de vite mari se tri-meteau, cu ca§tig bun, in Germania; perechea se vindea in tark cu3-4 parale. Una de oi avea o deosebita cautare in Austria. Intimpul ocupatiunii austriace (1718-4739) se trimeteau numai dinOltenia in Transilvania anual o mie de saci delAn.a foarte fiat (# diefeinste Wolle »), desigur figaie. Aceasta varietate e trecuta in tarifuldin 1727 sub calificativul 4 turceasca * §i costa 7 florini cAntarul, intimp ce t 'Ana obi§nuita din Valachia # numai 4 florini si 24 decreitari. Dinteo corespondenta a Camerei aulice austriace, da-tata 26 Iulie 1730, aflam &A Una noastra ajungea pAn.a la Venetia§i. in Italia. Articole cautate la export in Turcia erau pastrama,cerviol §it seul. Pastrama se facea mai ales din carne de vaca,dar §i din aceea de oaie §i de mpg; un centru important de pre-gatire era, la sfAr§itul veacului al XVIII-lea, la Braila, pe o in-sula a Dunarii, in fata ormului (vezi fig. 26); un altul, la Galati.Pe la 1760, se planuise, cu ajutorul fratilor Linchou, exportul depastramA moldoveneasca in Frania; se aduseserä. §i speciali§ti dinaceastä tara; executarea unuia din frati, la Constantinopol, in lega-tura cu luptele politice, impiedeca insa pun.erea in aplicare a pla-nului. Cervi§ul (vezi mai sus p. 554) incarcat in burdufe, se exportain cantitati mari. Naturalistul Hacquet, trecA.nd prin Moldova in1789-90, arata ca mu mai putin de 40.000 de vite se fierb pean pentru cervi§ul care se vinde la Constantinopol »; preotularmean Hugas Ingigian da, pentru ambele tari, cifra de 4 80.000de vite §i o multime de berbeci ». Adaogäm, in sfar§it, la listaproduselor animale, breinza §i. untul. Italian.ul Niccolo Barsi ne

11

www.dacoromanica.ro

608 VIEATA ECONOMICA

apune ea' ele se exportau, In 1633, dela Galati In Turcia; le gAsimapoi trecute printre produsele care se trimeteau,. In 1717, pe laVAken, In Ardeal; ele figureazA §i In tariful din 1727 unde « can-tarul » de unt, cuprinzand 44 de oca, e socotit la 12 florini, in

Fig. 25. Biserica din Olanesti (VAlcea). Pridvorul Impodobit Cu picturi exterioare ;pe portiunea dintre arcade e Infatisat5. o vanItoare, cu capre negre, epure

vulpi *, cocosi i, etc. Veacul al XVIII-lea.

timp ce acela de brang, numai 4 florini i 24 creitari sau chiar2 florini §i 45 de creitari, dupà varietate.

Pe§tele a fost Intotdeauna In vechime un articol càutat deexport. Misionarul Bandini descriind abundenta lui In Moldova,pe vremea lui Vasile Lupu, adao0 ca «In fiecare an se exportà

www.dacoromanica.ro

4.T

eoh.".

Y;W114 1..; 1

L I. p,

2;4 9 e f.

4'4.000

liMnitra'hoNsz

' -5 -

,r't

1, ,

,

, A -;J,P'

- .r;h

r , r

\

í1. r. _

r5',if,. 4

,. .

Fig. 26. Planul, riclicat de Austriaci, al cetatii l ora.5ului Braila In 1788-1789, pe timpul razboiuluiruso-turcoaustriac. In tata, sub inscriptia Donau Strohm i insula Prundu i a macelarllor

(. Fleischbacker Insel Prunt .). Ad se pregatea pastrama.

www.dacoromanica.ro

610 VIEATA ECONOMICA.

mai multe mii de care in Polonia, Rusia, Ucraina ì Transilvania ».E vorba, bine inteles, de peste arat, si in primul and de morunsi crap. In 1633, la Chilia, erau « multi negustori raguzani » carese ocupan cu aratul morunului: stirea ne-o da un alt misionarcatolic: Niccolo Barsi da Lucca. Morunii, icrele de morun icrenegre i pestele arat In genere figureaa In tariful vamal mun-tean din 1717; sub Grigore Callimachi, pestele e trecut printrearticolele de export ale Moldovei.

Mierea i ceara au eonstituit de asemenea bog'ätii eautatepeste botare, fiind de o calitate superiaoa. Intre màrfurile carese incarc6 pe coabii staine la Galati, Dimitrie Cantemir pome-neste, Indatà dupä lemn i Inaintea sàrii, silitrei i grâului, mierea

ceara. Sub domnia lui Grigore Callimachi, c'Astigul amas depe urma acestor cloud articole, care se trimit pand la Venetia,este evaluat numai pentru Moldova la o mie de pungi anualadic6 cinci sute de mii de lei. §i Del Chiaro, secretarul lui Ban-coveanu, ne spune cä. Venetia se aproviziona cu ceaa dela noi

anume din Muntenia. tirea e con.firmata de un raport austriaccu data de 26 Iulie 1730; potrivit acestuia, mierea i ceara suntexportate nu numai in Ardeal i In tdrile Imparatiei austriace,dar si la Venetia si In Italia; cAstigul e important. Raicevich dà,pentru Muntenia, cifra de 50.000 de ocale de ceaa vAndute anual.Bine inteles, Stambulul era un client important ; mierea se stangeade negustori turci special veniti In Principate si care se numeaubalgti.

Grdnele se trimeteau mai ales In impAratia turceasc6; In se-coh4 al XVIII-lea se ajunsese, asa cum am aatat mai lnainte,chiar la un adevärat monopol. Calaorul sArb Bo§kovichpentru Moldova, cifra de 300.000 de chile exportate anual laIstanbul. Sub ocupatia austriacà, Oltenia trimitea adesea gau

orz In Banatul temisan care, intrat de cuand In stäpânireaVienei, nu ajunsese Inca' ganarul ce va fi mai tArziu; trimetea,de asemenea, In Ardeal, potrivit tarifului vamal din 1717, gau,orz si porumb (tritico turcico).

« Lemnele moldovenefti » cu specificarea « stejar, corn, brad »aunt trecute de Dimitrie Cantemir in fruntea listei de articolede export ale Moldovei. i Intr'adev'ar se exportau cantitàti In-semnate prin portul Galati: trunchiuri de brad pentru catarge,

www.dacoromanica.ro

EXPORTUL 611

cherestea intre altele §i pentru casele din Stambul, ale carorziduri Bunt acoperite, dupa cum se §tie, cu scanduri apoi ma-terial pentru corabii §i poduri, in sfar§it, esente de pret pentrumobile. 0 insemnare din 1763 ne arata cà s'au trimis la Galati

100 butuci de -rig ... 13 scanduri de teiu... 100 scânduri de nuc *.Tisa e o varietate azi foarte rara de conifer ; un exemplar segasea Inca in 1943 in ograda uneia din casele de lan.ga manas-tirea Neamtului. Din lemn de tisa s'ar fi inaltat, potrivit legendei,primul lace dela manastirea Tismana. Disparitia acestei varietatise datore§te §i faptului ca ciobanii o starpesc, fiind otravitoarepentru oi. O alta esenta reed cornul se exporta tocmai InEgipt; el servea a§a cum ne arata o relatiune turceasca delamijlocul veacului al XVIII-lea la confectionarea garbacelor,toiegelor §i maciucilor (mathrak, de unde francezul matraque 1).Moldova mai mult decat Muntenia era furnizoarea Stambululuiin ce prive§te lemnul de constructie ; hati§eriful din 4 Noemvrie1774, dupa tratatul dela Kiuciuk Kainargi, prevede ca sumelereprezentând taiatul §i transportul lemnului se vor scadea dintributul pe care tare 11 plate§te anual portii. Un report francez,din 11 Iunie 1798, arata cá lemnul de export pentru nevoile ma-rinei turce§ti se tale mai ales din marea padure din imprejuri-mile Pietrei ; pe Bistrita §i apoi pe Siret, el ajungea in Dun.arela Galati. Tot din acest raport aflarn ca Poarta. exercita, in pri-vinta exportului lemnului de constructie, un adevarat monopol,neingaduind &A fie vândut in alte

Sarea se exporta, sub forma de grunji mari sau 4 drobi intarile din miazazi §i rasarit. Dimitrie Cantemir area in « DescriptioMoldaviae » ca, in afara de locuitorii ba§tina§i « vin din Bugeac§i din Crimeea §i din alte tinuturi mai departate ca sà ja in corabiisare in tot anul ». Iar calätorul englez .Bargrave, din. vremea luiVasile Lupu, ne spune cà « se exporta in Turcia mari cantitatide sare moldoveneasea. Inteo prangere din 20 Februarie 1673,hatmanul Cazacilor Ivan Sarnuilovici arata ca mi Mai putin de900 (rioua sute) de care en boj, pline cu sere, fusesera oprite im-preura cu negustorii respectivi,. sà plece din Moldova. La Ia§iexista un « drum al sarii »; el e pomenit in documente inainte de1675. i in Muntenia erau asemertea drumuri ; ele mergeau delaocnele din regiunea deluroasa la Duran §i anume dela Slanic

www.dacoromanica.ro

612 VIEATA ECONOMTPA

Telega la Braila, Silistra, Oltenita, Giurgiu i Zimnicea, §i delaOcnele Mari la Islaz, Calafat i Or§ova (document din 1807, No-emvrie 11).

Un alt produs cerut peste hotare era vinul. La inceputul vea-oului al XVII-lea, francezul Joppecourt releva abundenta lui inMoldova, ceea ce ingaduie ca, pe langa acoperirea consumuluiintern, A' se §i exporte « in Podolia §i In celelalte vecine ».Faptul este confirmat de Dimitrie Cantemir care precizeaza càieftinatatea vinului moldoven.esc « aduce negustori ru§i, poloni,cazaci, ardeleni i chiar unguri care transporta in tara lor canti-tài de vin, de§i nu e mai bun cleat ale lor ». Siruri in.tregide care ale negustorilor « cazaclii porneau toamna tarziu dinpodgoria tarii de jos, in special dela Odobe§ti, uncle un cartierintreg §i o biserica inaltata in 1777 poartà pang azi numele lor.Vinul de Cotnari, vestit in Polonia Inca din veacul al XVI-lea, era« foarte iubit * f}i la Constantinopol, cu toata interzicerea re-ligiei arla citim intr'o descriere germana, anonima, din 1800, atarilor noastre. In Muntenia erau vestite vin.urile de Pite§ti; oraqulavea i o masura a lui « vadra de Pite§ti Mouth* de Constan.tinBrancoveanu: ne-o spune scrisoarea trimisa de biv ve! clucerulStirbey la 17 Dechemvrie 1700 judetului Bra§ovului; aceastavadra diferea de « vadra un.gureasca » ce se intrebuinta in aceea§ivreme in Ardeal.

Pentru a incheia lista principalelor articole de export, trebuesa amintim potasa causticd, silitra, pdcura, tutunul i scumpia.Potasa caustica era un produs moldovenesc (vezi mai sus, p. 567)§i se exporta spre Danzig. 0 aminte§te sub numele de « cendres

i francezul Delacroix, secretarul ambasadei franceze din Con-stantin.opol, care trece in 1675 prin tarile noastre. Silitra seexporta atat in Polonia cat i in .Turcia ; Raicevich, in opera saOsservazioni. aparuta in 1788, da cifra de 20.000 de oca expor-tata anual la Constantinopol; aceia§i cifra o &a' i preotul armeanHugas Ingigian; ea se vindea acolo, potrivit unei relaii turce§tidela mijlocul veacului al XVIII-lea, cu 40 de aspri ocaua. ?Acurase exporta in Turcia §i Austria. Tariful din 1727 mentioneaza,alaturi de 'Acura propriu zisa (« Pokura ») çi dohotul care eraun produs din .titeiu; ambele se vindeau in vase de cate 1.0 oca,dohotul fiind de trei ori mai scump &cat pacura. Tariful vamal

www.dacoromanica.ro

DRUMURILE 613

muntean din 1811, Ianuarie 1., arata cá se trimetea 'Acura pesteDunare, in Turcia, cu carul; acesta cuprindea data' « berbenite ssau butoiase; se platea pentru amandouà 120 de bani drept vama.Tutunul se exporta In Ardeal; tariful din 1727 ne arata cà ocauade tutun muntean era evaluata la 4 creitari. Un firman turcescinedit, din Maiu 1787, aminteste de tutunul de prizat, fabricatatat In Muntenia cat si 1n Moldova, si pe care negustori rusi,cumparandu-1 cu case parale ocaua, 11 exportau la Constan.tinopol,spre a-1 vinde acolo clandestin. Scumpia, produsa de un arbustsi Intrebuintata la tabacit, se trimetea In Ardeal; tariful din 1727evalueaza cantarul de scumpie la 45 de creitari.

Drumurile. Sub raportul comunicatiilor, nu constatam deose-biri fundamentale fata de epoca precedenta. Se merge cu care siradvane pe aceleasi sleauri nepietruite, trecandu-se adeseoriraurile prin. vad. Sunt Insä 0 cateva fapte noi ce merita a fi sem-n.alate. In primul rand se deschid cloud drumuri noi spre Ardeal,prin munti. Unul este pe valea Prahovei, dela Comarnic .In sussi raspunde, pe la Predeal, In valea Timisului. Mai Inainte fusesepe aci numai o poteca pentru pedestri 0 calari, drumul de caremai lung --urmand dela Comarnic, plaiul. In timpul razboiuluiturco-austriac din 1788-1791 si In legatura cu operatiunile mili-tare purtate in munti Austriacii ocupa la Inceput manastireaSinaia se largeste Ina poteca existenta si se transforma Indrum de care. Aceasta va avea drept urmare parasirea progresivaa vechiului drum de pe plaiu. Cel de al doilea drum nou este pevalea Oltului, Intre Caineni si Jiblea. Mai inainte, el evita, Intreaceste doua 1ocalitati, cursul apei, locurile fiind foarte grelein unele parti nici nu era loo Intre apa si stanca muntelui ciIntocmai ca si pe valea Prahovei, urca sus pe plaiu, trecand prinLovistea, prin satele Salatruc, Perisani si Titesti. In timpul ocu-patiunii Olteniei de catre Austriaci, acestia se hotärlra sa taie ososea dealun.gul Oltului, spre a lega direct Cainenii de Jiblea;lucrul fu dus la bun sfarsit, cu mari cheltueli si greutati; nouldrum capata n.umele de Via Carolina, dupä numele ImparatuluiAustriei, Carol al VI-lea (vezi si vol. II, editia a patra, p. 552 sivol. III, editia a doua, p. 254). Cand, In urma tratatului dela Bel-grad, Austriacii trebuira sä restitue Oltenia, ei se temura ca nouasoma sa nu faciliteze o invazie a Ardealului de catre Turci; de aceea

www.dacoromanica.ro

614 VIEATA ECONOMICA.

fäcura sa se specifice In tratat distrugerea ei. Podurile i lucrarilede arta furd distruse inteadevar; circulatia vehiculelor inceta,nu insa si a alaretilor i pedestrilor; abia mult mai tarziu vormerge din nou carele i trasurile pe acest drum mai scurt;

prin Lovistea, va pierde, treptat-treptat, din importanta,asa cum se intAmplase i cu cel de pe plaiul Prahovei.

Al doilea fapt care merita a fi relevat este inmulfirea podurilor.Numarul lor creste continuu, ()data cu indesirea populatiei i cusporirea traficului. E vorba, bine inteles, de poduri simple, .delemn, foarte rar cate unul de piatra cum e, de pilda, acela delaPodul Rimbnvitei (1711), cel dela Cornittel peste Ialomita sub loanMavrocordat (1717) sau acela dela Ceinteiliirefti, in judetul Vasluiu,zidit de Gavril Hatmanul, fratele lui Vasile Lupu, si de sotia luiLiliana, in anul dela facerea lumei 7144, deci, dela Hristos, 1635sau 1636. Langa Orhei, se aminteste, in anaforaua din 1.806, Iulie17, « un pod de piatra ci esti piste pirlul Cogalnicul ». Un podpeste Jijiea, nu departe de Capul Stancei, e mentionat cu prilejulluptei dintre Gheorghe Ghica si Constantin Serban Basarab in1659. Langa Iai, « de laturea targului, pre piriul Cacainii », existape vremea lui Stefartita Lupu (1.659-1661), « podia lui StefanVoda »: pare a e vorba de Stefan ce! Mare mai degraba deatde Stefan, Toma. Pe Bahlui, « din gios de Iasi », Neculce aminteste

podul lui Bata' »; aci a poposit un corp de oaste rusa in 1711.Un pod peste Prut, pe # dubase adia pe vase, In dreptul satuluiTabara, este amintit sub Constantin Mavrocordat (1742). In Bucu-resti, podul raposatului Mihail Voevod », deci al lui Mihai Vi-teazul, este amintit intr'un act inedit din 1.623, iar podul 4 erbanVoda * inteun hrisov din 1631, ceea ce inseamna a a fostde Radu Serban (1602-1611), iar nu de Constantin Serban Ba-sarab sau Serban Cantacuzino. Peste Prahova era un pod delemn la Gherghita; II aminteste Miron Costin relatand expeditiafacuta de Gheorghe Stefan in Muntenia, and cu rascoala Sei-menilor (1655). Harta Stolnicului Cantacuzino, tiparita la PadovaIn 1700, aratä existenta in Muntenia, a 23 de poduri i anume:cinci peste Ialomita, trei peste Colentina, cate doua peste Jiu,Dambovita i Neajlov i ate unul peste Motru, Oltet, aceastae calificat de &Are Austriaci in 1727 drept « maret, » Olt, Arges,Rastoaca, Prahova, Vanata, Mostistea i garla care leaga Dam-

www.dacoromanica.ro

NAVIGATIA $1 POSTA 615

bovita de Colentina; desigur vor fi fost i altele, mai mici, deoarece harta Stolnicului nu inregistreaa. totul.

Un al treilea fapt nou 11 constituie inceputurile de organizareoficialà a transporturilor pe apä. Si mai inainte avuseser6 loetransporturi de mdrfuri i produse pe Dunäre, pe Siret (mai alesplutel) si pe Prut; ele se datorau rasa exclusiv initiativelor par-ticulare ; vreun serviciu organizat de stat nu tim BA fi existat inprivinta aceasta ; documentele cunoscute pâuà acum, cel putin,nu-1 mentioneazà. In secolele XVII-XVIII intervine i initia-tiva oficialà. Am amintit mai sus luntrile sau 4 navrAtile » pentrutransportul grii pe Olt pe care le comandä, In cursul anului 1661,cAmarasul dela Ocnele Mari, deci dregeitorul sau functionaruloficial care avea in grija sa exploatarea acestei lnsemnate avutiiminiere. Am amintit de asemenea (vezi p. 569) hrisovul domnescde organizare a flotilei comerciale de Dunare, din 1793, flotilàcuprinzand cAte un vas de fiecare judet al Munteniei. Adaugh'mcà Austriacii, atat in timpul ocupatiunii Olteniei cat i mai tarziu,au facut repetate inceralri de navigatie pe Olt. In ce privestepe Turci, ei s'au folosit In mod obisnuit, dui:a ocuparea Camenitei(1672) de apele Prutului pentru a transporta zahereaua çi provi-ziile necesare acestei cetAti precum i, mai tarziu, cetatii Hoti-nului. La Tutora exista un depozit de subsistentà al fiscului oto-man ; punctul maxim pand la care puteau sui sàicile pe Prut era,dupä màrturia unui Turc cArturar din Hotin, targul Poduluinumit mai tarziu Lipcani iar In turceste Kanli Kòprü adica PodulsAngeros (vezi i mai jos, p. 754).

In legnura cu circulatia, trebue insemnatà o inovatie a epoceipe care o cercetam i anume Infiintarea poftei, In epoca veche era,pentru transmiterea ve§tilor grabnice, institutia curierilor dom-nesti sau a olacului cuvantul e de origine tatarà (vezi si vol. II,editia a patra, p. 567-568). In 1641, Aprilie 20 Gheorghe A-

koczy I, reglementeazA in Transilvania serviciul de poVii, ailtândin mod precis drepturile i indatoririle postasilor. In Principate,constatam posta sau, cu un termen turcesc, menzilul in a douajumAtate a secolului al XVII-lea. In Moldova, cea dintai mentiuneeste din timpul domniei lui Antonie Ruset (1675-1678). Referin-du-se la greutatile care cazuserg asupra tarli In urma cucerireiCamenitei de edtre Turci, greutati intre care era si asigurarea unei

www.dacoromanica.ro

616 VIEATA ECONOMICA

comunicatii rapide cu noua posesiune din Polonia, Neculce arat5.&A « Antonie Vodà tinea mezilul din teräne§ti Ora in CamenitacGreuatile au continuat §i sub Duca Voda: « atunce era greu IntearA poveste§te cronica pentru zaherele §i meziluri, la drumulCamenitei *. Pe timpul cat a stat Carol al XII-lea, regele Suediei,la Varnita, lAngd Tighina, iar soldatdi lui prin diferitele tArguriale Moldovei de nord, acest inonarh 1§i organizase un serviciupropriu de po§t6. Axinte Uricarul relateaz4 cA" « vezii aveau caide po§tà la toate conacele, din Tighina Ora In Ia§i, §i din Ia§i'ARA la CernOuti §i pAna la OcnO, numai pentru purtatul cArti-lor *. Un document inedit, din 29 Mai 1696, dela Antioh Cantemir,aminte§te intre obligatiile tOranilor birnici, alOturi de « caii deolac * §i « caii de mezAl* &lied de po§ta; documentul se OA laAcademia RomAng. Un al doilea document inedit, dela GrigoreGhica, din 7 Iulie 1741 §i aflOtor tot la Academia Romilnii, enu-mera, Intre obligatiile acelora§i tOrani, « Mimi gospod » care tre-buie cosit §i cOrat §i 4 fAnul de menzil* adicA acela necesar cailorpo§tei. In anul urmaor, 1742, cu prilejul in.casärii « sfertului*din Mai, se aminte§te « menzilul Chi§inaului* de care trebuiausä aiba grija tArgovetii de acolo, procurAnd caii necesari §i supor-tAnd « chieltuiala musafirilor ce ar trece In sus* adicA a persoa-n.elor oficiale care mergeau cu po§ta spre Ia§i. In Oltenia, Austri.acii organizeazä', potrivit decretului general ImpOratesc din 22Februarie 1719, un serviciu al po§telor, cu un conduator, 20 depost* §i 80 de vätafi. Alexandru Ipsilanti (1774-1782) reorga-nizeazli « menzilub, fixAnd In amänun.timi, printr'un hrisovspecial, modul de funcionare §i tariful pentru transportul alit-torilor. CAci po§ta la noi a fost §i precursoarea diligentei sau, maitOrziu, a trenului. Serviciul cuprindea un nunar de statiuni, ladistante determin.ate, circa 20 de kilometri, de mide §i unitateade masurri: o poftd ; aci se facea schimbul calor iar calAtorii,eventual, se puteau odihni §i ospAta. Una din stallunile de po§tasau de menzil 1ntre Buz6u §i Ploe§ti a dat numele actualului t'ArgMizil.

Catitorii mergeau In ni§te arucioare joase, foarte putin con-fortabile, dar trase cu mare iutealli de patru sau §ase cal, Indem-nati cu chiote nOprasnice de surugii. Viteza acestor vehicule aimpresionat pe told strOinii care le-au In.trebuintat; se pare cO

www.dacoromanica.ro

Fig. 28. $iling bltut deDabija Vodl In monearia sadela Suceava (1661-1665).

CIROULATIA MONETARI 617

po§ta noastrd era cea mai rapidà din Europa; e adevdrat cA une-ori, din pricina rapiditatii, cdrucioarele se stricau pe drum i maiintotdeauna pasagerii ajungeau fi-Lid de oboseala i ametiti dezdruncinguri.

O Insemnare de cheltuieli ale curtii din Iasi, cu data 1763,Noemvrie 29, prevede, fare altele,« 174,20 <lei> liafa lui Posta Maestrupe 6 luni ». Pentru serviciul « menzi-lului moldovean s'a cheltuit In 1776suma de lei 49.986 deci aproape ogut& de pungi; e un capitol importantdin bugetul %dril.

Calendariu » de Buda, pe 1815,filtre alte informatiuni da i « Cel de csápetenie al postelor cursprin tara Ungureasca, Ardeal si Tara Româneasca

Circulatia monetaa. A stabili lista completa a monetelor In-trebuintate la noi In intervalul 1601-1821 si mai ales a fixavaloarea lor, In raport cu aceea§i unitate de m'asura, este una dinproblemele grele ale istoriografiei românesti. Emeritii cerceta-tori, d-nii G. Zane si C. Moisil, au &his o 'serie de contributiipretioase In aceasta directie; rezolvarea definitiva a problemeiramAne totusi in sarcina viitorului. Greutatea stà mai IntAi Infaptul cd In 'drile noastre s'au Intrebuintat tot felul de monetereale i ideale steáine, turcesti, austriace In special dupa

tratatul dela Carlovitz (1699) polone,mai ales In veacul al XVII-lea

italiene, rusesti, olandeze si, In mod excep-tional, i romAnesti, sub Dabija \Toda siMihail Radu. Spunem « In mod exceptio-nal deoarece, In urma accentuArii suzera-nifatii turcesti, domnii nostri n'au mai batutmoneda proprie. Sub Dabija, s'au batut, la

Suceava, sarai » echivalentul moldovenesc al « Schillingului*(vezi fig. 27-29); sub Mihail Radu sau Mihnea al III-lea, In 1658,s'au bàtut In Tara Româneasca, probabil la Snagov, dinari deargint, cu legende latinesti; cea de pe verso, dând ocol unei acvilebicefale, are urmatorul rnândru cuprins: « Si Deus nobiscum, quiscon<tra> no<s> »? (vezi fig. 30). Tot ca moflete locale, mentiona'm

Fig. 27. $iling (e sallu o) latut deDabija Voda. Pe avers, Jos, sub el-llret, se vede stema Moldovei: capul

de bour.«

s.

www.dacoromanica.ro

618 VIEATA ECONOMICA

si pe cele batute de armata rusa de ocupatie, la Sadagura, langaCernauld, In rastimpul dintre 1769-1774. De anima, ele au pe aversstemele unite ale Moldovei i Munteniei, iar pe revers valoarea, Inparale i bani rusesti (1 para = 3 denghi; 2 parale ---- 3 copeici).

O alta dificultatea cercetarii problemeimonetare sta In Im-prejurarea ca nu s'aincercat 'Ana acumse raporteze t o ataceasta multime demonete la un etalon,la galben sau ughiu depildd sau la florinulImparatesc. Se adaogafaptul ca, sub unulacelas nume, se ascun-

deau monete diferite, din diferite tari. Astfel, ortul putea fi sicel polon, i cel din Brandemburg, dar si ortul turcesc; gropl,de asemenea, putea fi si cel austriac, dar si cel polon. In sfarsit,trebue sa se tie seamd de faptul ca din una si aceeiasi monetaerau emisiuni Cu valoare diferitei, dupa titlul lor, adica dupa can-titatea de metal pretios pe care o cuprindeau. De aceea, se men-tioneaza uneori in cronici i in documente daca e vorba de « asprinoi *sau « aspri vechi », clef( baninoi* sau t bani vechi*, de e leinoi* sau i lei vechi *. Nu intraIn cadrul acestei lucrari de arezolva tomp et problema push'In randurile de mai sus: ar In-semna sa Intocmim o monografiedetailata. Vom Incerca totusifacem oarecare ordine In acest domeniu stufos i sa fixam o seriede echivalente. In acest scop, vom grupa alfabetic monetele prin-cipale pe categorii: aspri, galbeni, grosi, zloti, lei, etc. si In inte-riorul fiecarei categorii vom enumera varietatile, specificand, decate ori se va putea, i valoarea lor In raport cu a altor monete,bine cunoscute.

su

Fig. 29. Silingi suedezi falsiticati In blnAria lui DabijaVoda din Suceava. Not le spuneam isail(

Fig. 30. Monetä de argint batut3 In 1658de Mihnea al III-lea. Pe avers, m3ndra de-viza: Si Deus nobiscum, quia contra nos s.

.

www.dacoromanica.ro

CIRCULATJA MONETARA 619

Asprii, moneta mica de argin.t, intrebuintata in secolele ante-rioare (vezi vol. II, editia a patra, p. 555), continua A circule siIn secolul al XVII-lea si chiar al XVIII-lea. Doua sute de asprifaceau un galben sau un ughi; asa rezulta din tranzactiile vremii.Astfel, inteun act muntean datat 7 Aprilie 1623, citim: « start-jeni 200 drept 70 galbeni, ing stanjenul cate 7 costande, facaspri 14.000 ». Intr'alt act, din 10 Martie 1649, sub Matei Basa-rab, gasim echivalenta: « drept aspri 6600, fac ughi 33 ». 0 Ritade mii de aspri erau tot una cu o « povard» de aspri; asa aflamdin douà acte inedite dela Academia Romana, unul nedatat,dar care poate fi pus in anii 1618-1620, celalalt din 1627.Erau de asemenea tot una cu « somma» italiana dela sfArsitulveacului al XVI-lea.

Banii, ca moneta, iar nu ca nume generic, stint tot una cuasprii, sunt al doilea nume pentru aceasta mica monad curentade argint. Intr'un act din 1683, privind o vanzare de stanjeni, sespecified: « 1200 stAnjeni cate 100 bani stanjenul fac talere 900,fac ughi 600 », ceea ce inseamnd cd un ughi era egal cu 200 debani sau cu un taler si jumatate. In condica vistieriei, sub Bran-coveanu (1700), un galben e egal cu 200 de bani. De uncle rezultain mod evident ea asprul era tot una cu banul, dupd cum galbenulera tot una cu ughiul. In mod exceptional, la in.ceputul veaculuial XVII-lea, gasim si aspri care aunt mai mari decat banii. Astfelintalnim odata echivalenta 6 aspri = 10 bani; alta data chiar 5aspri = 10 bani. In genera insh, dupa cum am aratat, asprul eratot una cu banul.

Copeica era o moneta de argint, de origine rush, valorand doibani. Cronica, povestind alianta dintre Dimitrie Cantemir si

Petru cel Mare, spune ca acesta din urma a trimis domnului Mol-dovei « cateva mii de ruble, bani de argint, tot copeice ». Iar maideparte, descriind scumpetea ce era in tail din cauza lipsei degrAne precizeaza: <4c4 acum agilinsese sacul de Mind cAte 10ruble, cumu-i la noi 10 ughi; eard la obuzu (la tabdra armateirusesti) pAnea de 60 dramuri 6 copeice adecd 12 bani».

Costanda era o moneta de argin,t, egala cu 10 aspri sau 10 bani;ea reprezenta deci a douazecea parte dinteun galben sau unughiu. In 1622, Noemvrie 12, in Muntenia se valid 50 de stanjeni,cate 4 costande stAnjenul, primindu-se in totul 2000 de aspri.

www.dacoromanica.ro

620 WEATA EC 0 NO MICA

lar In 1648, Iulie 20, la o vanzare similarà, in Barboqi, langadäru§ani, se obtine pentru 100 stanjeni, cate data costande stan-jenul, 1.0 ughi in totul.

Creilarul, din nemte§te Kreuzer, dupa crucea care era batutape una din fetele lui, reprezenta a §aizecea parte dintr'un florinaustriac. Mai exista §i crei(arul polon; potrivit cursului fixat deCamera Aulick la 18 Iulie 1729, pentru Oltenia, el valora treisferturi din creitarul imparatesc, trebuiau deci optzeci de creitaripoloni pentru un florin..

Duca(ii erau de doua feluri: de argint §i de aur. Cei dintaicontinuau se pare ducatii din secolele anterioare; o mar-turie din 1642 da echivalenta 200 bani « care face 4 ducati ».

erau pe vremea ocupatiei austriace in Oltenia detrei feluri: ducatul venetian, ducatul ordinar i ducatul de Kre-mnitz. La inceput tustrei valorau cate 4 florini §i 10 creitari ; ulte-rior, aceasta valoare a ramas numai pentru ducatul de Kremnitz;celelalte douà fiind echivalente numai cu 4 florini §i 6 creitari.In Transilvania, principii i ora§ele au batut monete de aur de10 ducati (Gheorghe Rákoczy I in 1.646, Acatiu Barcsay in 1659,Bra§ovul in 1612) i chiar de 100 de ducati (Mihai Apaffy in 1677).

Dutca era o moneta ruseasca, de argint, valorand douà copeici,adica patru bani. In 1711, dupa retragerea armatelor lui Petruce! Mare, caimacamul de scaun din Ia§i, Lupu Vornicul, primiseordin dela Vizir sa-i trimita 60 de pungi de bani. A incercat saexecute ordinul: « ce alti bard nu prea erau poveste§te cronica

fard cat copeice i dutce de dite patru bani i timfi de cei noimoskice§ti. Deci, cu mare nevoin.ta, deabia s'au strinsu 12 pungide acei bard §i au trimis la urdie la Vezirul, i i-au luat tot ca scii-dere », ceea ce inseamna ca agiul a fost ridicat, ca banii n'au fostsocotiti la valoarea nominald.

Un document din 1645, scris in Dragoslavele din Muscel,pomene§te daca a fost birie citit §i o altfel de dutca, de ovaloare mai mult deck, intreita fata de cea amintita mai sus ;citim in document: « dutce pentru 24 florini, dutca de socotit in13 bani ».

Florinii, florintii sau fiorinii erau vechile monete de aur,de origine italiana, dar care s'au batut, in secolele XVII i XVIII,§i in Austria; erau, la inceputul veacului al XVIII-lea, i monete

www.dacoromanica.ro

de argint. Un florin de argint avea 60 de creitari si era egal invaloare cu guldenul imparatesc i cu cel francez, afara de celbatut de Ludovic al XV-lea si de ce! strasburghez. In timpulocupatiunii austriace a Olteniei, çi zlotul romanesc a fost, la in-ceput egal cu florinul; apoi el a fost succesiv devalorizat, ajungandIn cele din urma la 51 de creitari, deci cu 9 crei¡ari mai putin.

Sub numele de galbeni s'au intelesIn Tarile noastre o serie de monete \! v;

;y 'reale, de aur, dar si o moneta ideala, gde calcul. Gasim in cronici si in docu- 0- A (- A

4 4'mente diferite numiri in legatura cugalbenii i anume: galbeni, galbeni Fig. 31. Ducat austriac, de aur,

galbeni de aur, galbeni de aur batut In 1787, de Iosif al H-lea.

unguresti, galbeni tataresti, galbeniInca unul din solurile de galbeni

care circulau la not.venetici, galbeni austriaci (vezi fig.31), galbeni friederici, galbeni imparatesti, galbeni chezaricesti,gabeni carolini, galbeni olani, galbeni zingirlii, galbeni funduclii,galbeni turalii, galbeni olandezi (vezi fig. 32), galbeni de Crem-nitz sau, cum le spunea poporul, crimenti, galbeni dodecari etc.

Galbenul, moneta ideala sau de calcul, intrebuinlata atat inveacul al XVII cat si al XVIII-lea, era egal cu 200 de aspri saubani; era egal de asemenea cu un taler i jumatate sau un leujumatate; era in sfarsit tot una cu ughiul. In 1611, 66 de galbeni

fac 13.200 de aspri; in 1620, 185de galbeni de aur echivaleaza cu37.000 bani; la 7 Aprilie 1624, se da

14.000identitatea: 70 galbeni sauf,cci

g FM,

?ti; de aspri. In condica vistieriei, la 1700,

sub Brancoveanu, un galben e soco-tit drept 200 de bani. In sfársit, in1726 (?), inteun dictionar de ter-meni romanesti, alcaluit in Oltenia,

sub dominaVa austriaca, gasim urmatoarea definiVe: Galbin.Moneta ideale calcolata per un talaro leonino e mezzo ».

Dar alaturi de aceasta valoare constantet, gasim pomeniti indocumente si galbeni cu alte valori. Astfel, in Muntenia, intr'unact din 1601, citim: « i galbenul cate aspri 120 »; in 1698: o 12galbini care fac 48 de zloti », ceea ce inseamnd ca un galben de

CIRCULATIA Id ONETARA 621

64.V117- 0).

r-v14,09p9t4t,,

mc):4)

l !

Fig. 32. Ducat olandez de aur,batut In 1770. Era unul din gal-

benii care circulau la not.

www.dacoromanica.ro

622 ViEATA, ECONowcA

acestia era egal cu patru zloti; in 1745, Octomvrie 1: « galbenide aur 80 care fac talen i 293, bani 40 » adicä. 3,66 talen i pentruun galben. Iar in Moldova, la 19 August 1617, aflArn de o 18 gal-beni cari fac 30 talen i talerul &Ate 12 potronici i potroniculcAte 9 salenghi » (saläil); de unde rezultà un galben care valoraceva mai mult cleat, cel ideal, adicä ceva mai mult de un talerjumAtate. La aceeasi concluzie ne duce documentul moldovenescdin 1679, Iunie 5 in care se spune c.a. 12 galbeni erau egali cu 20de lei, deci galbenul pretuia 1,66 lei. Credern cä acesti galbeni devalori atät de diferite dela 120 de aspri pänd la 4 zloti co-respundeau la monete reale de am'; astfel, de pildä, galbenul depatru zloti pare sä fi fost vreun ducat venetian, ordinar, saude Kremnitz de oarece acestia din urma aveau o valoare ase-mändtoare.

Numerosii galbeni reali pomeniti in actele i cronicele noastrepot fi hnpärtiti pe categorii, dupà tara in care au fost Mtuti:Sunt mai intai galbenii italieni; in aceastä categorie intrà « galbeniivenetici » adica venetieni i cei « tataresti », In realitate genovezi,numiti insä astfel, deoarece la inceput ne-au parvenit prin inter-mediul cetätilor genoveze din Crimeea, unde stäpäneau Tätarii(vezi si vol. II, editia a patra, p. 557). Urmau apoi « galbeniiunguresti » bätuti mai lnainte in Ungaria, iar In veacul al XVII-leaIn Principatul Transilvaniei. Erau « galbenii turcesti », cuprinandstambolii, galbenii funduclii, pe cei zingirlii, pe cei turalE, zar-macupii i sultaninii Erau « galbenii Impärätesti » adica austriaci,In aceastä categorie intränd i carolinii, dupà numele impäratuluiCarol al VI-lea, dar si olandezii sau olanii, In amintirea vremiiciind Olanda era supusti ImpAr'ätiei habsburgice (de aceea, uneori,li se spune i austro-olandezi). In grupa galbenilor germanici secuprindeau, in afar'ä de cei lmpärätesti, i galbenii « chezdricesti »sau bavarezi, bätuti de Karl Philipp la inceputul veacului alXVIII-lea, si fridericii » bätuti de Friederic cel Mare la Berlinin 1778.

Valoarea « galbenilor » creste continuu fatà de valoarea mone-telor de argint, a talerilor, de pilda, sau a leilor. Spre sfarsitulepocei fanariote, In 1814, galbenul venetic valoreaz6 13 lei, celolandez 12 lei si 20 de parale lar cel impärätesc 12 lei si 10 parale;In 1819, toate aceste trei varietäti au acelasi curs, de 14 lei.

www.dacoromanica.ro

CIRCULATIA MONETARA 623

Grocii erau monete de argint, foarte rasplindite in Austria,Polonia §i alte Vári europene (vezi qi vol. II, editia a patra, p,.556-7). La noi circula grorral imparatesc pe care Austriacii 11 echi-valau, in timpul dominaidei lor in Oltenia, cu 3 creil,ari §i gro§ulpolon, echivalat cu 2 cre4ari §i jurnatate.

Leul, moneta reala de argint, era tot una cu talerul sau talerulleonin §i valora 133 de aspri sau bani deci dota treimi dintr'ungalben sau un ughiu ; trebuia un leu §i jumatate ca si faci un galhen.I se spunea a§a, deoarece, pe una din fei,e, era reprezentat unleu; tipul acesta de moneta a fost ata de räspandit §i a placut

Fig. 33. -Taler olandez din 1589 avind reprezentat atat pe revers citpe avers un leu. Talerl asemlnitorl e leonini i au fost batuti si de alteFilnd foarte pretuiti la nol, au dat numele monetel noastre nationale.

Acela.si fenomen s'a petrecut til In Bulgaria (leva).

atlit de mult incfit numele ei a devenit numele monetei noastrenationale (vezi §i fig. 33).

Leul n'a avut tot timpul aceia§i valoare ; de aceea §i &irauneori In documente §i cronici expresiile de « lei vechi leinoi §i chiar lei pro§ti ». In 1587, in Tara Romineasca, un leuvalora optzeci de aspri In loe de 133, iar un galben 120 in loe de200. In veacul al XVIII-lea constatara prezena leilor noi *;douà documente moldovene§ti, din 1742, Aprilie 2 §i 1777, Iunie4, ne arata ca un leu nou era egal cu 40 de parale, deci cu 120 debani; o alta lnsemnare, posterioara anului 1761, ne da lamurireaea un « leu vechiu este acum un leu §ti 4 parale »; ceea ce Inseamnaca noua moneta era devalorizata fatá de cea veche. i inteadeva.r,o insemnare austriaca din 21 Iulie 1728, referitoare la cursul

12

-

tAri.

«

«

www.dacoromanica.ro

624 VIEATA ECONOMICk

monetelor in circulatie din Oltenia, ne arata ea leul vechiu eraegal cu 1.00 de creitari (1.33 bani), in timp ce leul nou numai cu90 (circa 120 bani).

Din expresia « lei bätuti » pe care o intalnim in letopiset pentrudomnia lui Dumitrasco Cantacuzino in Moldova (1684-1.685), sepoate trage concluzia &A existau si lei 4 nebätuti » adica lei decalcul, moneta ideala, intocmai ca si galbenul. Faptul nu are nimicexceptional, in trecutul nostru existand mai multe asemeneamonete ideale (vezi si vol. II, editia a patra, p. 554).

Cinci sute de lei alcatuiau o « punga » de bani, punga fiindde obiceiu unitatea de masura in care se socotea tributul ¡arilcatre Poartá sau sumele mari, incasate din impozite si varni.Treizeci si sase de mii de pungi alcatuiau o « hazna »; termenule de origine turca si inseamna tezaur.

Lescaia sau ráscaia, moneta de mica valoare, ce se intalnesteIn a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, era intermediaraintre ban si para. Dionisie Eclesiarhul, vrand A arate ieftinatateadin timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti in Muntenia (1774-1782), spune, intre altele, ca ocaua de Mina de grail ajunsese « opara, cand era mai scumpa a para si o lascaie », iar « Mina de po-rumb un ban sau mult o läscaie ». Din cauza micei valori a acesteimonete s'a ajuns si la expresia, semnificativa: « nu dau » sau « nuface nicio lascaie ».

Ortul era o moneta rea%, de argint, des intrebuintata in tárilenoastre; expresia « a da ortul popei » adica a pi:Ai preotului unort pentru inmormantare, e o dovada. Circulau mai multe feIuride orti: ortul polon egal in 1728 cu un sfert de leu vechiu, valorandadica 25 de creitari sau 33 de bani (Cu aceasta valoare de 33 debani apare si in corespondenta lui Constantin Brancoveanu cuBrasovul); ortul turcesc, egal, in Oltenia, la aceiasi data, cu unsfert de leu nou; valora deci 22,5 creitari sau circa 30 bani; ortulbrandemburghez egalat, dupa noul tablou de cursuri din 18 Iulie1729, cu 20 de creitari.

Faptul ea in letopiset se pomeneste si de « orti batuti » (ajun-sese sub Dumitrasco Cantacuzino, in Moldova, pe vreme de foa-mete, « ocaua de unt cate doui orti batuti ») pare sa arate ca ortulera, uneori, si o moneta de calcul, intocmai ca si galbenul (cf. maisus p. 624 e lei batuti »).

www.dacoromanica.ro

CIRCULATIA MONETARA. 626

Paraua era o mica moneta turceascà de argint. Tabloul decursuri austriac din 21 Iulie 1728 o socoteste egala cu 4 banijumatate sau cu doi creitari i jumatate ceea ce nu-i in niciuncaz exact, cele douä echivalente nefiind egale Intre ele; pe de altaparte, dictionarul italian de termeni romanesti din 1726 ( ?) oechivaleaza cu un polturac i jumatate, deci cu doi creitari si unsfert, polturacul imparatesc avand un creitar i jumatate. Acestetrei echivalente nu coincid, dupa cum se vede. Fapt sigur este diun leu nou avea 40 de parale; o afldm din doua documente moldo-venesti, datate 2 Aprilie 1742 si 4 Iunie 1777; afa dar paraua eraegald cu trei bani; aceasta corespunde lug intocmai Cu valoareadata de dictionarul italian. In traducerea engleza a operii luiDimitrie Cantemir, « Istoria imperiului otoman », gasim de ase-menea ea trei aspri fac o para.

Pitacul era o moneta de argint egala cu sapte creitari; ta-blourile austriace de cursuri din 1728 si 1729 o numesc respectiv« septenarius Sibner ».

Polturacul, moneta reala, de circulatie zilnica, corespunzandparalei turcesti, era de doua feluri: polturacul impäratesc i celpolon. La inceput erau socotiti egali; tabloul din 1729 hotarastehug pentru cel dintai valoarea de un creitar i jumatate, iar pentrucel de al doilea numai de un creitar si un sfert. E de observat dealtfel ca. Austriacii, in timpul ocupatiei Olteniei, au cautat in modsistematic sa devalorizeze monetele polone in raport cu cele Impa-ratesti. Raportat la leul nou, polturacul imparatesc era egal asadar cu trei bani, intocmai ca i paraua.

Potronicul era o moneta reala de argint, de origine polona,circulând mai mult In Moldova si avand aceiasi valoare ca si co-standa, anume zece bani. De aceea se si da in Moldova, la 3 August1706, echivalenta 1 ughi = 20 de potrorxici. Constatam lug sialte valori pentru potronic: astfel, inteun document moldovenescdin 19 Aprilie 1621 citim: « 750 talere, banii cate noauo bani unpotronic » si tot acolo mai jos: « lug potronicul câte noauo bani ».La 19 August 1617, in Iasi, talerul era socotit « cate 12 potronici

potronicul &Ate 9 salenghi », de unde rezulta cà banul era totuna cu ilingu1 sau, cum ii spuneau Moldovenii, cu « salaul ». Pede alta parte, In Pravila lui Vasile Lupu se specifica: 12 aspricarii fac 2 potronici de argint », de unde rezultà ca potronicul era

le

www.dacoromanica.ro

626 VTEATA ECONOMICA.

tgal cu 6 aspri. Cum se explica aceste valori diferite ale potronicu-lui? Pentru aceea de 9 bani sau 9 ilingi, ara putea sá admitem caavem de-aface cu un agiu, cu un sckamant adica de zece la suta,valoarea oficiala ramanand aceea de 10 bani. Mai greu de explicate pasagiul din pravila.

quftacul era o moneta polo* de argint, egala Cu patru pol,turaci sau sase creitari: asa ne spune tabloul austriac de cursuridin 21 Iulie 1728.

Rubia, moneta ruseasc'd « per excellentiam », era egala In va-loare cu ughiul nostru, deci cu 200 de bani. Echivalenta ne e con-firmatà de cronicarul Ion Neculce care in Letopiseful Ban spuneca senatul rus a hotarit sà i se dea lui Dimitrie Cantemir ceite

doueizeci de pungi de bani pre an care lac fase mii de ruble ».punga de 500 lei era egala asa dar cu 300 ruble, deci rubia egalaCu un leu nou i dou'd treimi sau cu un leu vechi i jumatate. Cumleul avea, pe vremea aceea in Moldova, 120 bani, rezultà ca rubiaera tot una cu 200 bani, deci Cu ughiul. Inteo rubld intrau 100de copeici sau 50 de dutce (vezi i mai sus, sub aceste nume 1).S'a intrebuintat in tarile romane mai ales dupd expeditia din1711.

sSaiäii sau iiingii sunt singura monad' moldoveneasca dinintervalul 1601-1821. De aramd, avá'nd un diametru de 14,5milimetri, ei au fost MAO la Suceava, in banaria infiintata deDabija Voda in 1661 si care a durat parirt in 1668 (vezi si vol.III, editia a doua, p. 138). S'au descoperit pand acum sapte tipuride asemenea « saldi » moldovenesti.

Talerul, ca i galbenul, a insemnat la noi atat o moneta decalcul cat si o grupa intreaga de monete reale, de argint, foartedes intrebuintate. Moneta de calcul era tot una cu leul si valoraobisn.uit dou'd treimi dintr'un galben sau un ughiu. Fiind tot unacu leul, g'dsim, in documente, echivalenta un taler = 133 de banidar si un taler = 120 de bani, dupa cum e vorba de lei vechi saulei noi. Cate odata, in actele vremii, socoteala se face insä. i pe132 de bani, astfel, de pilda, inteun act din 22 Octomvrie 1713,cand 620 de stanjeni vanduti cu 66 de bani stânjenul dau sumatotala de 310 talen.

In privinta talerilor monete reale de argint, cel mai raspänditera talerul leonin. (vezi mai sus, p. 623), a carui valoare corespunde

www.dacoromanica.ro

CIRCULATIA MONETARA 627

Cu aceea a talerului de calcul. Alaturi tusa de acesta, mai circulanIn Tarile noastre o suma de alti talen, de valori diferite. In condicavistieriei lui Brancoveanu, din 1700, gasim, pe Muga talerul obi§-nuit de 133 de bani, un altul de 123,5 bani §i un al treilea de 138de bani. La 25 Iunie 1641, se face o van.zare de 50 de stanjeni InFagarlta, lana Caldaru§ani, cu pretul de 44 de bani sttinjenul,primindu-se In total 16 talen i ceea ce Inseamna ea talerul era egalcu 137,5 bani. Iar Inteun act inedit dela Matei Basarab, din 1.2Mai 1651, se spun.e precia: « talen i 3 pol (3 §i jumatate 1), talerucate aspri 154 ». Tabloul de cursuri fixat de Camera Aulica austri-aca, la 18 Iulie 1729, pentru Oltenia, prevede, In afara de o Lewen-thaler »-ul sau talerul leonin (leull) nu numai putin de §ase feluride talen, plus douà subdiviziuni de taler. Erau talerul olandez,talerul burgund §i perntalerul, valorand fiecare cate un florin §i54 de creitari, fiind deci superiori cu 20 de creitari talerului leonin.Urmau apoi talerul Imparatesc i se spunea yi « imperial » §i

« sgriptor », dupa pajura batuta pe una din fete §i talerul fran.-cez (afará de acela al lui Ludovic al XV-lea), echivalenti fiecareCu 2 florini. Era, In sfar§it, talerul polonez, a carui valoare nuse precizeaza. Ca subdiviziuni sunt amintite sfertul de taler bur-gund, valoran.d 28,5 creitari §i jumatatea de taler leonin, valorând47 de creitari. Dar pe Muga varietatile de talen i porneniti In ta-bloul Camerei Aulice, au mai circulat, in t'afile noastre §i altiiprecum talerii ruse§ti, talerii turce§ti, talerii venetieni carora lise mai spunea §i scuzi, talerii ioachimici, etc.

Timfii erau mollete de argint ruse§ti; sub numele de 43 timfi

de cei noi moskice§ti » sunt amintiti In cronica, In legatura cuexpeditia din 1711 a lui Petru ce! Mare.

Tultul, monea' real' de argint, era de doua feluri: turcesc §iimperial. Cel turcesc, pe vremea lui Brancoveanu i stefan Canta-cuzin.o, era tot una cu o treime de leu sau 44 de bani; la atatse urca vacaritul in 1.713. Inainte de fixarea cursurilor, facuta deAustriaci In Oltenia, ambii valoran la fe! §i anume o jumatate deflorin; In preajma fixärii, se propune o diferentiere in defavoareatultului turcsc: acesta sa fie primit numai la 28 de creitari §i ju-matate, In timp ce celalalt sa ramaie la valoarea anterioara de30 de creitaii. Totu§i, cand se fixeaza cursurile, la 18 Iulie 1.729,Camera Aulica decide sa scoata din cireulatie tultul turcese;

www.dacoromanica.ro

628 VIEATA ECONOMICA.

aceia§i m'asura' se ja §i pentru ortul turcesc: ambele faceau, sevede, concurenta pe piatá mon.etelor similare imeriale. Termenultult este de origine turceasca qi inseamna « a treia parte ».

Ughii erau cel de al doilea nume al galbenilor, a§a Incat celespuse asupra acestora din urmá. (vezi mai sus, p. 621), li se aplica§i. lor. Exista deci un ughiu, moneta ideala, de calcul, valorand200 de bani sau 20 de costande sau un taler 1.i jumatate; 11 intal-nim adeseori In tranzactiile secolului al XVII-lea. La 1 Septem-vrie 1644, se vand 60 de stanjeni cu cate 60 de bani sta'njenul,luandu-se In total 18 ughi, ceea ce Inseamna ca ughiul avea 200de bani; documentul se gase§te In condica manastirii Caldáruqani.In 1683, vânzandu-se 1.200 de stánjeni cu cate 1.00 de bani stanjen.ul,suma totala este de 900 talen i sau 600 de ughi, de unde echivalen%aun ughiu --- un taler §i jumatate = 200 bani. La 18 Noemvrie1669, se vand iara§i 260 de stánjeni cu cate 60 bani, obtinandu-se78 de ughi; ughiul e egal cu 200 de bani. In Moldova, gasim In1.654 echivalenta: 1333 ughi = 2000 talen, deci un ughiu valoracat un taler fl'i jumatate.

Alaturi Insa de acest ughiu, Intálnim uneori In documenterli un altul a &Ami valoare difera de cea fixa, ara-tata mai sus.Astfel la 6 Decemvrie 1670, Matei paharnicul §d. Ion hansariuldin Schiopeni, judetul }Uranio, vand lui 'arban spatarul 370de stanjeni, cu cate 28 de bani stanjenul, primind In totul 58 deughi §i jumatate. De unde rezulta ca ughiul are aci numai 177,09sau, rotund, 178 bani. In 1641, se vand 600 de stanjeni cu cate4 costande stanjenul, primindu-se 140 de ughi. Prin urmare, unughiu are, In cazul acesta, 17,1. costande adica 1.71 bani, cos-tanda valorand 1.0 bani. Avem de-a-face In cazurile de mai sus§i nu sunt singurele cu ughi a caror valoare difera, ca §i. la gal-beni, de aceea a ughiului ideal da calcul.

Numele de « ughiu » vine din prescurtarea paleografica ugg.(yrr.), Intrebuintata In actele noastre vechi pentru t uggraski »(yrrnacti) --- ungure§ti, referitoare la galbenii ungure§ti, adicaflorinii de aur batuti. In Ungaria qi des Intrebuintati In tranzactii.Din t ug », la singular, s'a format pluralul t ughi », de unde apois'a refacut singularul « ughiu ».

Zlofii ar fi trebuit s'a fie, potrivit numelui, exclusiv moflete deaur, deoarece zlot vine din vechiul slav zlat, ruseqte zoloto, care

www.dacoromanica.ro

inseamna aur (cf. Zlatna!). Constatam Inteadevar ca, sub acestnume, se 1nte1eg In actele secolelor XVII 0. XVIII mon.ete de aur;a§a, de pilda, in condica vistieriei lui BrAncoveanu, gäsim adeseoripomeniti « zloti » sau u zloti venetici* valor'And fiecare eke doitalen i jumatate: 400 zloti aunt aratati ca egali Cu 1.000 talen,1.000 zloti Cu 2.500 talen, etc.

Dar alaturi de aceste monete de aur, de valori diferite, IntAl-nim sub numele de zloti i monete de argint, iara§i de valor/ di-ferite. O Insemnare munteana, din 1698, precizeaza «12 galbinicare fac 48 de zloti », deci patru zloti la un ga/ben. In testamen.tulDospin,ei StrAmbeanu, din 1. Octomvrie 1745, citim: bani deargint, zloti 640, care fac talen i 450 », de unde rezulta ca un zlotera egal cu 0,70 dintr'un taler sau cá trebuia 1,42 zloti pentruun taler. Dictionarul italian de termeni tehnici romAnesti, Intoc-mit In Oltenia, In timpul dominatiei austriace, define§te zlotuldrept o « moneta turceascä avAnd curs In Valahia i valorAnd66 de creitari ». Un alt izvor, cam din aceimi vreme i referindu-setot la Oltenia, da echivalenta un zlot 44 de polturaci adicaiara§i 66 de creitari, polturacul lmparatesc valorAnd un creitar

jumatate (vezi f}i. mai sus, p. 625). 0 valoare foarte apropiataanume 67,5 creitari e indicatä rate° nota asupra stabilirii cursu-

lui diferitelor monete In Oltenia, din 21 Iulie 1.728. Austriacii audus o political monetarä cu totul ostilà zlotului nostru: dela cursulde 66 sau, dupà alte izvoare, 67,5 creitari cat pretuia Inaintede ocupatie, ei 11 reduc mai IntAiu la 60 de creitari, 11 fac adicaegal cu florinul, pentru ca, mai tArziu, sa-1 scada treptat-treptatpAna la 51. de creitari; aceasta Inseamna hisa o devalorizare de25%, deci o paguba Insemnata pentru toti diftinatorii de zloti.Chestiunea « zlotului » a iritat multä vreme spiritele In Olteniaaustriaca §i le-a 1ndepartat Imperialilor multe simpatii (vezivol. III, editia a II-a, p. 254).

Cronica atribuita lui Nicolae Costin, povestind a doua domniea lui Mihai Racovita, arata. ca In vara anului 1708 s'au adaos

pogonaritul de vii... Cu un zlot mai mult peste leu, de audat bietii oameni cei cu viile ate un galben de pogon f;ii tare...oftau i se vaietau ». De unde rezulta ca un leu plus un zlot eraegal cu un galben. In ipoteza cà ar fi vorba de lei vechi, de 133de bani unul, zlotul ar fi deci egal cu 67 de bard, galbenul avAnd,

CIRCULATIA MONETARA. 629

www.dacoromanica.ro

630 VIEATA ECONi3MICA.

dupii cum se §tie, 200 de bani; dacá sbcotim .in lei noui (= 120bani), atunci zlotul are 80 de bani.

Acest zlot de argint, superior florinului, dar inferior leuluisau talerului, a fost una din monetele des intrebuintate la noiIn operatiunile fiscale ale secolelor XVII §i XVIII el revine frec4vent; a dat, intocmai ca i galbenul i leul, amuele untia dindäri: agentii care o strAngeau se numeau zlota§i. Tot dinpriciná cA era o monetà curentá a servit i ca monetá de calcul,monetä ideara' intocmai ca i galbertul, leul §i ortul. De aceeaintâluim adesea in documente, in secolul al XVII-lea, expresiuneade « zloti bätuti » adicá efectivi, pe§in, spre deosebire de zlotiide calcul.

Dar in afará de ateste monete mai 1nsemnate, dela aspri 0116la zlo(i, au mai circulat in

<7, Tárile Románegti, in inter-,)

); \ , valul dintre 1601 i 1821, o)f, e

Ì suma altele. Amintim, astfel, 11

burlincii, caragrosii,viCe;)'J rii numiti uneori §i eizindari,

filerii, f unduclii, greslele, gro.,Fig. 34. Sfant (sau sorocovit) de argint, din1783, dela Iosef al II-lea. lmp5ratul Austriei. iele,horgrosii, irmilicii,

leitele, marghiolii,misirii, nesf ielele, piastra, rubielele, sf anta, stambolii, tumbliizarmacupii. Dintre acestea, unele erau monete de argint, altele deaur.

In prima categorie intrau: grosi4a, mariasul i sf anta (delazwanzig; vezi fig. 34), tustrele monete austriace, valoránd pevremea lui Alexandru Ipsilanti (1.774-1782) respectiv 2, 10 qi13,5 parale. Intrau apoi leila, piastrul i irmilicul de origine tur-ceascá. Cea dintAiu, inferioará zlotului, valora o jumátate de leu;piastrul era egal, in 1719, cu 120 de aspri deci cu talerul sau leulnou iar irmilicul cu 60 de aspri sau doudzeci de parale (yirmi inturce§te). Valoarea piastrului a mers Insà scázand necontenit, pentrua ajunge, in 1830, la a zecea parte din ce fusese initial. Intra, lnsfar§it, horgrosul sau horgosul (hergo§u1), valorând 17 creitari;termenul e de origine maghiará. (din horgas, incovoiat, strámb).

In a doua categorie, a monetelor de aur, intra bogata serie agalbenilor: rubiaua i nesfieaua insemnând respectiv « un sfert »

;

;

ecsilda-

www.dacoromanica.ro

MBLIOGRAPIE 631

§i o o jumdtate » de galben ; apoi caragroful, valorând sub BrAn-coveLnu 14666 lei iar in 1719, 181 de aspri. In acela§ an, galbeniinoui 1)14 la Stambul (li s'a mai zis §i stamboli) pretuiau 390 deaspri ; zingirliii (u cu lant » din cauza lantului imprimat pe dungä)li turaliii (dela tugra, stema oficial; in române§te tura, turaua)bltuti la Cairo, 330 §i 315 aspri. Un alt galben egiptean se nu-mea misir (sau misit), dupà numele turcesc al tarii. Funducliulera galbenul b6tut de Mustafa al III-lea §i urma§ii sái pana laMustafa al IV-lea (1757-1807); i se zicea astfel din cauza per-lelor ce dau ocol monetei pe margine §i carora Turcii le spuneaud alune » (findik). Zarmacupul (din turce§te « zer-mahbub », « aurfavorit ») a fost baut incepand dela Ahmet al III-lea (1725);era dintre monetele de aur cele mai cAutate, avand un titlul supe-rior (24 carate).

BIBLIOGRAFIEI. Agricultura si bogAtiile miniere. 1. N. IORGA, Ancienneté de la culture du

mas en Roumanie, n Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., IX (1921), p. 185-191;M. STAM Vi IU, Istoricul exploatarilor de sare din regiunea Sldnic- Pralwva,

In Mem. Sect yS'tiiny Acad. Rom., seria 3, t. XVIII (1942-13), p. 219-247.T. DOBRESCU, Documente inedite privitoare la petrolul romdnesc (sub Upar).II. Industria. 4. V. A. URECIIIA, Istoria Rorndnilor, t. /XI//, Bucuresti,

1892-1901; 5. N. IORGA, Istoria industriilor la Rorrulni, Bucuresti, 1927, 226p. in 80; 6. FR. BABINGER, Robert Bargrave, un voyageur anglais dans les paysroumain,s du temps de Basile Lupu (1652), in Mem. Secy. Ist. Acad. Rom.,t. XVIII (1935-1936), p. 141-189; 7. MIHAI POPESCU, Fabricile de luirtieale lui Matei Basarab, In Rev. Ist. Rom., VII (1937), p. 384-388; 8. CONST.C. GIURESCU, Inceputuri de industrie En retrae Rorndnegti, Bucuresti, 1938,13 p. in 80; 9. E. BADESCU, Metalele preyiocrse, in Enciclopedia Rorndniei, III,Bucuresti, 1939, p. 705-728; 10. PETRE CAPRIEL, Metalele diverse, In Enci-clopedia Romdniei, III, p. 729-754; 11. C. ORGHICAN, Industria Metalur-gia, In Enciclopedia Romdniei, III, p. 831-870; 12. A. BUNESCU, Industriakirtiei f i industria gratia, in Enciclopedia Romdniei, III, p. 941-966.

III. Mestesugurile. 13. N. IORGA, Breasla bldnarilor din Botogani. Catastihulgi actele ei, in An. Acad. Rom., Mem. Secy. 1st.. s. 2, r. XXXIV (1911-1912),p. 1-34; 14. Dr. M. A. HALEVY, Comunitetyile Evreilor din Iagi gi Bucuregti.I. Pcind la 1821, Bucuresti, 1931, 112 -I- XVIII p. in 80; 15. CONST. C. GIU-RESCU, Din istoricul breslelor bucuregtene, In Albumul Lunei Bucuregtilor.Bucuresti, 1936, p. 27-35; 16. V. PAPACOSTEA, Despre corporayiile mosco-polene, In Rev. Ist. Rom., IX (1939), p. 127-136; 17. EUGEN PAVLESCU,Economia breslelor En Moldova, BucurWi, 1939, 639 p. in 8° (lucrare de ca-petenie) ; 18. CONsT. C. GIURESCU, Populayia judeyului Putna la 1820, Bucu-

www.dacoromanica.ro

632 VIEATA ECONOMICk

re§ti, 1941, 40 p. in 8°; 19. NESTOR CAMARIANO, L'organisation et l'activitéculturelle de la compagnie des marchands grecs de Sibiu, In Balcania, VI (1943),p. 201-241.

Comertul. 20. GH.ERON NETTA, Die Handelsbeziehungen zwischen Leipzigund Ost- und Siidosteuropa bis zum Verfall der Warenmessen, Zurich, 1920, 150p. in 8°; 21. N. IORGA, istoria comerlului rorndnesc, vol. II, Bucuresti, 1925,210 p. in 8°; 22. GHERON NETTA, Expansiunea economicd a Austriei gi explo-rdrile ei orientale, Bucuresti, 1931, 270 p. in 8°; 23. C. STOIDE, Negustoriidin sFarhorod En Moldova, In Rev. Ist. Rom., VVI (1935-1936), p. 382-387.

Drumurile. 24. GHERON NETTA, Incercdri de navigafiune pe Olt, Bucuresti:1928,144 p. in 80; 25. I. MINEA, Podul lui sStefan cel Mare la Iagi,In Cercet. 1st.,VIIIIX, 3 (1932-1933), p. 250; 26. ST. NIcoLA_ESCU, Comunicare desprepodul ,,S'erban-Vodd la Soc. Bucuregtii-Vechi, In Universal cu data 25 Mai1938; 27. CONsT. C. GIURESCU, Harta Stolnicului Constantin Cantacuzino,Bucuresti, 1943, 28 P. in 80; 28. CONST. C. GIUREScU, Constructions navalesroumaines au XV I I-e et XV II I-e siècles (sub tipar).

Cireulatia monetartl. 29. Dr. G. SEVEREANU, Monetele lui Dabija-Vodd(1661-166.) gi ale lui Mihnea-Vodd Radul (1658-1660), In Bal. Soc. Numism.Rom., XVIII (1923), p. 103-109; 30. N. DRAGAN, Horgog (Hergog), ibidem,p. 97-98; 31. I. MINEA, O povard de bani,tn Cercet. Isl., 11-111 (1926-1927),p. 256-257; 32. G. ZANE, Sisteme monetare gi ntonete principale din veacuriletrecute, In Cercet. Ise., IV, 1 (1928), p. 3-36; 33. G. ZANE, Economia deschimb In Principatele Romitne, Bucuresti, 1930, 461 p. in 8° (lucrare deapetenie) ; 34. FLORICA C. MOISIL, Monetele din Tara-Roma' neascd in timpullui Constantin Breincoveanu, Bucuresti, 1934, 8 p. in 8°; 35. C. MOISIL, Mone-tele Ronulniei, In Enciclopedia Romaniei, I, Bucuresti, 1938, P. 98-124;36. H. Di. SIRUNI, Monetele turcegti En Wile romane, In Balcania,(1939-1940), p. 31-82.

www.dacoromanica.ro

OR GANIZAREA FINANCIARA

Problema financiará constitueelementul central al organizáriinoastre de stat En veacurile XVIIgi XVIII.

Organizarea financiará a avut intotdeauna un rol de cápe-tenie In vieata de stat, prin influenta pe care a exercitat-o asupratuturor domeniilor de activitate. Finante Infloritoare Inseam*In genere, prosperitate, continuitate, creafie; invers, finante des-organizate sunt totuna cu instabilitate, lipsá de continuitate,lipsá de securitate. Intre politic §i financiar exista un raport per-manent iar influenta lor este reciprocá.

Aceste constatári se aplia Intregii vieti istorice romAne§ti;ele capátá !nag un relief deosebit cAnd e vorba de epoca dintre1601 fli 1821. Niciodatá, In trecutul nostru, problema financiaránu are atAta importantá ca In acest rástimp ; putem spune, fáráexagerare, cá ea constituie acum elementul central, In jurul cäruiagraviteazá totul, dela relatiile interne pAná la cele externe, delavieata satelor, tArgurilor §i boierimii noastre pAná la raporturilecu Poarta. Domnii cautá sà-§i asigure, prin diferite mijloace, In-casári cat mai mari, pe de o parte spre a face fafá cererilor, dince In ce mai insemnate, ale Turcilor, pe de altá parte spre a dis-pune, In cazul mazilirii, de un fond de rezistentá care ad le In-gaduie &A a§tepte momentul prielnic pentru reluarea tronului fiii,°data' acest moment sosit, sà poatä pláti importantele sume legatede o asemenea imprejurare. 0 constatare se impune: Domnii dinacest rástimp care §tiu tali asigure printeo riguroasá uneoridull organizare financiará, resurse importante, sta. peinesc timpindelungat: E cazul lui Radu Mihnea, Matei Basarab, Vasile Lupu,

www.dacoromanica.ro

634 ORGANIZAREA FINANCIARÁ

erban Cantacuzino, Constantin BrAncovean.u, Neculai si Con-stantin Mavrocordat, Mihai Racovitä, Grigore al II-lea Ghica,Alexandru Ipsilanti; dimpotrivä, cei care nu aunt in stare s'ofacä, 1§i vkl timpul de stàpânire scurtat ; Constantin Hangerliu,Domnul Munteniei, 1si pierde chiar si vieata (1799), din cauzanenorocitei sale politici fiscale.

Inlinii mari, epoca dintre 1601-1821 continuà organizareafinanciarà a epocii precedente. Vom gasi deci si acum, un sistemde deiri, cuprinzAnd di/me in naturà din produsere solului, biruriIn bani i lucru sau munci; vom Osi de asemenea un complexde venituri provenind din veimi, din ocne §i din amenzi, la care sevor ad6oga veniturile extraordinare provenind din imprumuturi.Se va mentine principiul inegalitätii in repartitia impozitelor,acela al scutirilor i sloboziilor, precum si metoda cislei in ce pri-veste perceperea (vezi vol. II, editia IV-a, p. 559-580). Dararáturi de aceste mosteniri. ale trecutului, apar acum si o seriede elemente nouei, in diferite

Trebue subliniat, in primul rAnd, sporirea numeirului deirilor;constat6m, in intervalul dintre moartea lui Mihai Viteazul si ea's-coala lui Tudor Vladimirescu, in cele daub.' Principate, circa 90 denume noui de obligatii fiscale, ImbrätisAnd un domeniu foarte variat,dela zdrenfele de ca'rpei necesare fabricei de hârtie a lui Matei Ba-sarab pand la c birul feicilor » sau coraiilor, sub BrAncoveanu,si dela « aleimul » i « ufurul » pl6tite lui Mihai Racovità de Tätariibucegeni pentru terenurile pe care le inalcaserk p'an6 la « birultemnifei u i « birul femeilor rete » ambele infiirqate de loan VodàCaragea. Sub Constantin Brâncoveanu, contribuabilii platesc, Inanul 1696, nu mai pli4in de patruzeci i cloud de d6ri. asacum apar ele, pe luni, in condica oficialà a vistieriei: I Ianuarie,birul lui Ianuarie; 12 Ianuarie, seama a doua; 15 Ianuarie, birulseicilor; 1 Februarie, birurile lui Februar; 1 Februarie, boii Bel-gradului; 10 Februarie, dajdea cailor ; 16 Februarie, rânduialacarelor; 1 Martie, birul lui Martie; 1 Martie, haraciul; 1 Martie,birul slugeriei; 10 Martie, birul viilor ; 15 Martie, r'an.duiala oilorimp àrätesti ; 1 Aprilie, birurile lui Aprilie; 1 Aprilie, lipsa hara-ciului ; 1 Mai, birurile lui Mai; 14 Mai, birul le,filor ; 18 Mai, rAn-duiala boilor; i Iunie, birurile lui Iunie; 1. Iunie, dajdea casap-oba§ii; 16 lunie, birul pentru cheltuiala vistieriei; 1 Iulie, birurile

www.dacoromanica.ro

MULTIMEA DARILOR 635

lui Iulie; 2 Iulie, birul imprumutarii; 8 Iulie, birul salaorilor;10 Iulie, vacile ì oila pentru conacele Tätarilor; 10e lulie, plo-coanele Sultanului; 1. August, birurile pe August; 1_ August,randuiala fänului; 5 August, dajdea datoriilor; 1 Septemvrie,birurile je Septemvrie; 1 Septemvrie, randuiala &eta ; 14 Sep-temvrie, birul slugeriei; 14 Septemvrie, randuiala cAnepii; 25Septemvrie, ran.duiala mierii; I Octomvrie, birul lui Octomvrie;5 Octomvrie, birul mierii; 9 Octomvrie, dajdea mirisii; 1 Noem-vrie, birurile lui Noemvrie; 10 Noemvrie, ploconul Hanului; 20Noemvrie, birul zaherelii; 1 Decemvrie, birurile lui Decemvrie;10 Decemvrie, vel searna; 24 Decemvrie, dajdea cherestelii. Aqa,dar, in medie, cate 3-4 dari pe Lund ; in trei luni, cate 5 dàri §iintr'una singurà, Aprilie, numai 2. Aceia§i situatie fusesevremea lui Matei Basarab. Un document inedit al acestuia, din12 Mai 1651, antor la Academia Romänä i privind intro altele,satul Amärkti facut danie de Domn. mänästirii Sadova, cuprindeo informatie revelatoare. Si le-am scos hisumi domnia measpune bälranul voievod referindu-se la sälenii din Am6r6§tidin vistierie talen i 3 pol., taleru cate aspri 154 (sic!), fac ace§titalen i 3 pol. inteun an aspri 23.000 ». Trei talen i jumgate a154 aspri talerul aunt egali cu 539 aspri. Pentru ca, plecând delaaceastä bazà, considerata drept un bir sä se ajung6 Intr'un an la23.000 de aspri, inseamna cä sätenii au plAtit aproape 43 de biruriIn acel an (exact 42,671). Era, Inteadevàr, mult; birnicii dädeauo mare parte din venitul lor vistieriei; uneori, dädeau chiar dinavere, fiind nevoiti vanda vitele i Insu§i pàmântul

Nu trebue sä ne in.chipuim lush ca." presiunea fiscalà a fostneintreruptd In tot acest rästimp de peste douà secole. Perioadelorde mare apdsare le-a urmat aproape intotdeauna perioade dedestindere; ele erau neap6rat necesare deoarece, altfel, satelese risipeau i vistieria 1§i vedea scàzand catastrofal veniturile.Dupá Matei Basarab, a arui politic6 financiarà n'a cunoscutezitàri, a urmat o destindere sub Constantin erban Basarab;dupà Constantin Brancoveanu, unul din cei mai abili financianiai noqtri care, dupà parerea contemporanilor, transmisä prin panaitalianului Del Chiaro frtia sä jupoaie oaia, fä'rà s'o faa ssa. tipe »

sapeva pelar la gazzuolo senza farla gridare »), au urmat uneleu§ufäri simtitoare, In special desfiintarea 4 vdcdritului». Tot ast-,

www.dacoromanica.ro

636 ORGANI7AREA FINANCIARA

fel si in Moldova, aprtsarea din a doua domnie a lui Mihai Ra-covita (1707-1709) e compensata prin destinderea de sub ur-masul sau Neculai Mavrocordat, dupa cum sporirea därilor subcei doi Callimachi loan Teodor i Grigore e urmata de sea-derea lor sub gospodarul Grigore al III-lea Ghica. Unele dariap'äsatoare, care provocasera mari nemultumiri asa de pildavdcdritul i cunita, ambele privind cirezile de vite i caii suntdesfiintate prin blestem ; nevoi urgente si considerabile aduc insadupà catava vreme reinfiintarea lor.

Cu privire la perceperea darilor, aláturi de procedeul colectival cislei, constatam aplicandu-se acum, in anumite perioade,procedeul individual al pecetluitei sau hdrtiei (azi am zice al rolu-lui » personal!). Cisla avea avantajul suma globalà deplatà pentru un sat repartizandu-se asupra locuitorilor lui de catresfatul batranilor i acestia cunosteau bine situatia materiala afiecarui consatean nu se comiteau abuzuri sau nedreptati: dadeafiecare proportion.al cu averea. Sau, ca sa intrebuintam o defi-nitie din vremea lui Constantin Mavrocordat, cisla iaste bunàca, cine pe ce are, pe aceia dà *. Prezenta Insà i un dezavantajpentru vistierie, deoarece ea favoriza tdinuirea birnicilor fugiti dinalte parti i asezati in sat. Inteadevar, cu cat erau mai multilocuitori IntFun sat, peste cei pe care-i fltia vistieria i In raportcu care fixase suma globald cu atat cota ce reven.ea individualse micsora. Locuitorii aveau deci interes sa primeasca pe cei fugitidin alta parte si tainuiascä. Procedeul pecetluitei sau hartieiinsemna impunerea individuald : el producea mai mult vistieriei,deoarece evaziunea era mai dificila, satenii ne mai avand interesad tdinuiasca pe straini; dadea nastere Insà i la favoruri i ne-dreptati, agentii fiscali putand impune dupa aprocierea lor,apreciere influentata de daruri, rudenie, prietenie sau resentimente.In Muntenia, prima impunere individuala pe care o cunosc e dinvremea lui Mihnea Turcitul (1577-1.583 si 1585-1.591). Nepotulacestuia, Alexan.dru Coconul Intarind, la 24 Iulie 1624, o mosiein Ciobartesti, judetul Sacueni, arata cà proprietarul o stapaneacc Inca din zilele mosului domniei mele, Mihnea Voevod, de cdndera birul pe nume ». S'a revenit apoi la sistemul impunerii colective,pe care Matei Basarab o paräseste din nou In folosul impuneriiindividuale, mai favorabila. vistieriei.

www.dacoromanica.ro

REFORMELE FI SCALE 637

Intarind In 1645 o slugilor o sale Preda gi Udrigte din irineasasatul Daegtii din Valcea, Cu rumanii, Voevodul arata ca acegtirumtlai o fost-au megiagi cu toata mogia lor Inca mai denaintevreme. Deci cand au fost acum In zilele Domnii mele, deaca m'auadus Dumnezeu aicea In teara la cinstit scaunul stramogilorDomnii mele, iar Domnia mea taut-au samd Virdi de i-au pustalere, cinef pre capul lui. Deci acefti oameni ce scriu mai sus de in

allatu-s'au ci ei la sama scripturii in sat in .,Sirineasa fili s' au scris numele lor acolo in . irineasa cu 5 talere. Deci ei ca negteoameni rai gi fugan, neInvatati a BA suferi cu bir dupá capul lor,n'au vrut sa gag plateasca birul gi toate dajdile unde i-auapucat sama, ce tot au umblat fugan i de In sat In sat gi dajdilelor au ramas In spinarea slugilor domniei mele ce scriu mai sus,de le-au tot platit ei dela casa lor, fárá voia lor, cu bani gata §i cuvite, cu vaci, cu boj, cu cai §i cu oi gi cu stupi gi cu haine, pAnagi cartile gi odajdiile besericii au luoat, de n'au ramas cu nimica,pana s'au umplut multa sama de bani, 29.000, de au dat pen.trudangii, de au ramas numai cu sufletele ». De aceea, Domnul le da,In schimb, satul Daegti, proprietatea celor fugiti. Documentulinedit, relatand cele de mai sus, se an' la Arhivele Statului; elface parte din documentele man.astirii Dintr'un lemn. In Moldova,impuneri individuale, pe « hartii », au facut, Intre altii, Dumi-trap° Cantacuzino (1673-5) gi una din cele mai apasatoareGheorghe Duca, intr'a treia domnie (1678-1684).

Din cauza Inmultirii darilor, deci a greutatii Incasarii lor, latermene prea apropiate gi de un personal prea numeros, pe de altaparte din cauza necesitatii introducerii de noui norme, noui pro-cedee gi noui Impartiri, In legdtura §i cu schimbarile administrative,sociale gi economice, unii domni au simIit necesitatea modificariiorganizarii financiare §i au procedat la reforme fiscale. Cele maiInsemnate din aceste reforme au avut loe, In Muntenia, sub MateiBasarab (1632-1654), Constantin Brancoveanu (1688-1714), Ni-colae Mavrocordat (1719-1730), Constantin Mavrocordat gi Ale-xan.dru Ipsilanti (1774-1782), iar In Moldova sub DumitragcoCantacuzino (1673-1675), Antioh Cantemir (1695-1700), Cons-tantin Mavrocordat (1741-1743) §i Alexandru Moruzi (1802-1806).

Matei Basarab a urmarit o politica' fiscala riguroasä. A cautatasigure Incasari importante 0 regulate, pe de o parte spre a

www.dacoromanica.ro

638 ORGANIZAREA FINANCIARA.

putea face NA cererilor turce§ti, pe de alta parte spre a avea c-u ceIntrqine oastea insemnata Cu care vi-a cucerit ,mai hit& tronul,a respins apoi atacurile repetate ale lui Vasile Lupu §i a impustot timpul respect Pogii. Tocmai In vederea sporirii incasarilorfiscale, a introdus Matei Basarab a§a cum am aratat mai susimpunerea individuala « cine§i pre capul lui », In locul impuneriicolective a cislei. Tot In acela§i scop, n'a pernais scaderi sau am&-nari la plata darilor. Cine nu putea plati, trebuia valid&mo§ia ; de aceea constatam, In timpul acestui voevod, o serie desate de mo§neni care ajung ruman.i, i§i valid adica pamantullibertatea. Se poate afirma ea exista, in privinta aceasta, un para-lelism intre politica fiscala a lui Mihai Viteazul i aceea a lui MateiBasarab.

Domnia lui Constantin Brancoveanu are o deosebita insemna-tate sub raportul organizarii financiare. In aceasta vreme se intro-duce pentru intaia data o dare generala in bani asupra vitelormari: e vestitul §i pe nedrept hulitul kidirit; tot acum se face §iprima reforma' fiscala In sensul simplificcirii, a reducerii mareluinumar de dari. Introducerea vacaritului are loe In 1689, a§a darchiar In cursul primului an de domnie: Acest prim ari a fost Taraindoialá, cel mai greu, In ce prive§te finant,ele, din intreaga sta.-panire a lui Brancoveanu. Turcii, din cauza razboiului cu Austriacii,cer sume importante: ele sunt evaluate, In scrisoarea contemporanädin 8 Februarie 1690 a postelnicului Mihai Bajescu, la de cinci oriharaciul obi§nuit adica la 1.500 de pungi. Admitand chiar o oare-care exagerare a cifrei, fapt este ca s'a dat ca malt peste haraciulobi§nuit ; numai ala se explica de ce Poarta scute§te Tara Roma-neasca de haraci pe anul urmator, 1690. Se adaogà apoi contri-butia foarte ridicata, In bani i zaherea cronica lui Radu Po-pescu o evaluiaza la 700 de pungi ceruta de Ducele de Baden,comandantul armatei austriace venite sá ierneze In tara.. In sfär§it,ca i cum n'ar fi fost de ajuns, bantuia i ciuma, navaliseralacustele. lute° asemenea strämtorare, Bran.coveanu este nevoitsa recurga la o dare nouà ; pentruca avea nevoie de sume impor-tante, el hotara§te ca aceasta dare sa fie impusa asupra vitelormari boj, vaci, cai i bivoli care constituiau averea mobilade capetenie. Nu era rimen i scutit: nici boier, nici manastire,nici bresla§: toti trebuiau sil dea Gate un ort adica 33 de bani

www.dacoromanica.ro

de cap de vita. Neculce afirmä eri s'ar fi luat mai mult cate untult de vità i cate doi orti de cal, nu stim Insä cat temeiu se poatepune pe informatia lui. Fapt este csá si mai tarziu, In 1705, cand,dupä o Intrerupere de cincisprezece ani, vAcäritul se reintroducesub numele de « seama a doua pe vite », se plätea tot numai unort ; in anii urmatori nu putem preciza cand, se pare MA' c'äinainte de 1710 suma sporeste Cu o treime, adicä dela 33 la 44de bani. Räspunzand, la 13 Ianuarie 1707, sfatului cetätii Brasov,care ar fi vrut ca vitele din Ord ale Brasovenilor sä nu fie impuse,Brancoveanu relevä caracterul general al acestei däri, fära pri-vilegii sau exceptii. « Incepand Intai dela noi Inine spuneDomnul vitele noastre ce avem domnesti le plätim, i toldboierii cei mari i mänästirile toate i arhiereii i toti dela marepanä la mic... nimänui mäcar o vita nu se scuteste ». lar In 1.713,Dechemvrie 26, aducand la cunostinta Intregii tdri nouile obligatiifiscale pentru anul urmätor cate 44 de bani de cap de vità darsi o taxd fixä de 66 de bani de contribuabil Bran.coveanu insistAasupra caracterului echitabil pe care-I are väcäritul, fiind propor-tional cu averea. « Pentru multele päsuri ce au cAzut asupra täriiexplicd el n'am putut gäsi altà dajde mai cu dreptate i 86 iasd

surnä de bani ca s'ä putem face trebile i poruncile, ci am socotitcä la aceastei dajde cine are mult del qi mai mult, cine mai are puf in,dei ci mai puf in i ajutA cu totii, dupä putintä, cu dreptate ». Toc-mai din cauza cri aceastä dare se aplica Mil exceptie, tuturor pro-prietarilor de vite i in raport direct propor(ional cu n.umärul vitelor,càcàritul poate fi socotit, Entr'adeviir ca darea cea mai chibzuitàmai echitabilei din trecutul nostru, Dacä totusi el a starnit atateanemultumiri, dacä cronicile sunt pline de aprecien i extrem de defa-vorabile Neculce 11 calificà drept obiceiu räu i spurcat »,

ranä f'ärà de leac ce se chiamä lepra sau fistula In panticedacä a fost desfiintat, In repetate randuri, atat 1ntr'o 1,arà catIn cealaltà, cu blesteme cumplite i cu afurisenie, pentru ca totusisub imperiul necesitätdi sri se reinfiinteze, faptul se explica prinaceea cri el lovea Alai ales In proprietarii mari boierii i mAnas-tirile deoarece acestia aveau numeroase cirezi de vite si her-ghelii de cai. Dar atat boierii cat i mänästirile nu erau 1nvätatisri präteasc6 däri pa avere, fiind scutiti de ele, potrivit unei 1nde-lungate tradi0i. De aceea, cand se rupe 4ceast6 traditie, and

13

VACARITUL 639

www.dacoromanica.ro

640 OR GANIZAREA FINANCIARÁ

sun.t §i ei impu§i, §i Inca greu, deoarece §i averea era mare, pro-testul e natural. Daca el se face Intr'o forma mai vehementa InMoldova, aceasta se datore§te faptului ca Inteadevar aci impu-nerea e mai ridicata. Constantin Duca, ginerele lui Brancoveanu,introducand dupa pilda socrului sau vacaritul peste Milcov,In toamna anului 1694, hotara§te sa se plateasca de vac& §i debou eke un zlot, iar de cal cate un leu, ceea ce inseamna cam detrei ori mai mult decat In Muntenia. Intelegem acum de ce, candun domn voia 86 -§i faca atmosfera buna printre boieri §i clerici,desfiinta vacäritul. E ceea ce va face, Indata dupa suirea, In COR-ditii atat de penibile, pe tron, stefan Cantacuzino, succesorul luiBrancoveanu. Actul de desfiintare al vacaritului a fost citit la18/29 Aprilie 1714 in biserica Mitropoliei, In fata boierilor, a cle-rului §i a n.orodului, iar catastifele cuprinzand socotelile acesteidari « au pus... de le-au ars In mijlocul Curtii domne§ti, de le-auvazut toti ». Bucuria a fost insa de scurta durata deoarece, in1717, Ion Mavrocordat reinfiinteaza vacaritul. Peste un deceniu§i jumatate se ajunge chiar sa se ja cloud veicdrituri anual. GrigoreGhica, in hrisovul din 17 Iulie 1733, spune:« Mutandu-ne cu domniadela cinstitul scaun al "'aril Moldovii la cel de mare cuviinta scaunal Tarn Ungrovlahiei, am gasit domnia mea un obiceiu de multastricaciune tarai ace§tia care (pentru ca sa nu defaimam) poate fidomnii cei denaintea noastra 1-au facut de sfaturi rele, dela oseamei de vreme incoace a fi cloud vddirituri intr'un an, care obiceiufiind pricina de multa paguba tarai §i de saracie pamântenilor...am socotit domnia noastra a dezradacina aceasta rea §i nefolosi-toare §i de mare stricaciune rânduiala ». De aceea desfiinteazavacaritul al doilea, lasând numai unul pe an.

Reforma fiscala a lui Brancoveanu In ce prive§te reducereanumarului mare de dari are loo In primavara anului 1701. Amaratat mai sus, dupa condica oficiala a vistieriei, cele patruzecifi cloud de dari incasate In 1696: e numärul maxim pe care-1 con-stet ; In anul preceden.t, 1695, el fusese de 38 de dari, in 1694,de 35. In 1697 gasesc 40 de dari, in 1698, 37. Incasarea tuturoracestor dari, la intervale atat de scurte cate 3-4 pe luna, uneorichiar 5 insemna nu numai alergatura multa, socoteli numeroasedar §i un spor de greutate pentru contribuabili. Inteadevar, ace§tiatrebuiau sa plateasca, pe langa cifra impozitului, §i cheltuelile de

www.dacoromanica.ro

REFORMA LUI BRANCOVEANU 641

percepere sau reisura, apoi trebuiau sa facä diferite daruri In na-tura' in special alimente pentru Intretinerea agentilor fiscaliksi sä-i gäzduiasca. 0 reducere a numärului darilor §i. o Incasare alor la intervale mai depärtate Insemna deci o u§urare a contri-buabililor, in special a contribuabililor de ränd din sate, a§a zigiibirnici. Inteadevär ace§tia pläteau num'drul cel mai mare de cCe, i.In 1696 de pilda, din cele 42 de däri, birnicii pläteau 40, breslele11, iar satele cu ruptoare, ora§ele §i sloboziile numai 5. Dar u§u-rarea pentru birnici mai provenea §i. din Imprejurarea ca obliga-tiile celelalte fiscale, in afara haraciului §i a sämilor, dispäränd,sumele provenind din ele inglobándu-se deci In acestea din urmä,care erau pleitite $i de bresle, rezulta, implicit, o mai justä repartitie,a§a dar o scädere pentru birnicii de ränd. In timp ce in 1700, bres-lele plätesc 151, 656 talen i iar birnicii 306, 418, raportul intre elefiind de 1 fatä de 2,02, In 1701, in primul an al reformei, breslelevor pläti 188.016,50 talen i iar birnicii 350.851,50, raportul fiind de1 fatá de 1,86. De§i cifra globalà a därilor este superioarà celeianterioare ref ormei §i. de sigur aceastà cre§tere a Incasärilora fost unul din scopurile reformei totu§i repartitia lor e maiechitabilei , sarcinile sunt repartizate mai just. Brancoveanu Intre-prinde deci reducerea numärului därilor dupà primul trimestru alanului 1701. In timp ce In Ianuarie, Februarie §i. Martie se con-tinnä cu incasarea birului märunt de Ora, birul lunar, §i a celor-lalte obligatii fiscale Incepind din Aprilie constaam numai patrudäri principale n.umite Seama a doua (25 Aprilie), seama a treia(10 Iulie), vel seama (1 Octomvrie) §i Haraciul (12 Dechemvrie).Toate celelalte obligatii dispar, afarà de « randuiala cailor * carese incaseag la 25 Aprilie §i de « ränduiala untului* pug numaipe mänästiri. In 1702, gäsim acelea§i däri principale, cu deosebirec'ä seama a doua se incaseag In cloud' ränduri, °data la 20 Februa-rie, a doua oara la 20 Dechemvrie. Din obligatiile celelalte, mairämäne iarkii 4 randuiala cailor §i. untul*, la 1 Aprilie §i una ex-ceptionala « pentru solul englezesc * dupà 1.0 Mai.

Simplificarea era considerabilà. Din nefericire ing, In situatiaIn care se gäsea -tara, cu greutätile care se iveau necontenit dinafarä, cu exigent,ele tot mai mari ale Turcilor, ea n'avea A durezemula vreme. Chiar in 1703 se produce un fapt care Inseamnäo sporire considerabilà a cheltuelilor. E vorba de chemarea lui

136

www.dacoromanica.ro

G42. ORGANIZAREA FINANCIARÁ

Brancoveanu la Poartä, chemare provocatà in special de intrigileadversarilor constantinopolitani; ea are drept urmare sporireaharaciului cu 240 de pungi anual. Ceea ce insemna stricarea echi-librului financiar existent, inmultirea §i sporirea därilor. Conse-cinta direct:6 va fi reintroducerea, la inceputul anului 1705, aväcáritului, sub numele de « seama a doua pe vite ». In scrisoareasa din 23 Ianuarie, adresatä Bra§ovenilor, Brancoveanu afirmä« aceastei da/de numai estimpu va fi, iar (land Dumnezeu sä mairäsuflám den greul ce ne aflárn, altä data' aceastà dajde nuva mai e§i ». Nädejdea Domnului rämase insà de§artä; väcärituLfu scos §i In anii urrratori ha chiar märit, dela 33 la 44 de bani

iar in 1713 i se adàogase, dupá cum am väzut, §i o dare fix6pe cap de contribuabil, indiferent de avere, de 66 de bani.

Trebue sä addogám cà nici repartizarea mai justä, obtinutilprin reforma din 1701, nu putu fi mentinutà. Chiar In an.ul ur-maor, 1702, aceastä repartizare se schimbä din nou In favoareabreslelor care plAtesc 138.796 talen i in timp ce birnicii 319.768,50.Schimbarea se accentueaz5. §i mai mult in 1703. Dei condicanu cuprinde toate ddrile impuse, din cele existente se vede c.a.,In acest art, breslele dau 132.027,50 talen i iar birnicii 310.021.Necesitätile i interesele erau §i de data aceasta mai tari deck,intentille binevoitoare fatà de masä. E un fenomen care se varepeta In istoria financiará a Principatelor; din cauza lui, chiarreformele cele mai 'Dune, cum vor fi de pildä acelea ale lui Con-stantin Mavrocordat, nu vor putea da rezultatele a§teptate,tprii lor in§i§i fiind obligati sä le calce.

Incä Inainte de Constantin Mavrocordat, tatal säu Nicolaereven.ise, In 1723, la mäsura lui Brâncoveanu, hotärind ca birulsä se pläteasa In 4 sferturi; el Meuse §i o nouà impunere pe sate,pe temeiu de « ruptoare adicd de invoiald, tinând seamä de nu-márul corttribuabililor §i de averea lor, suma globala urmända fi repartizatà apoi de con.tribuabili intre ei, prin cislá. Dar In1728, din cauza inconvenientelor legate de acest sistem (vezimai sus, p. 636), el trebue sä reviná la sisternul celälalt al « pecet-luiturilor » individuale.

Constantin Mavrocordat, in cele zece domnii ale sale, a des-fd§urat o Sating activitate reformatoare §i in domeniul organi-zärii financiare. Prima mäsurd In acest sens o ia In, 1733, In Mol-

www.dacoromanica.ro

&Iva, cand hotdr4te scutirea manastirilor de dajde; ultima areloc In 1758, In Muntenia, cand el unified impozitele sub numele,transmis noud de generalul Bauer, de « socoteli generale »;române§te va fi fost poate « sama obteasca ». Masurile financiareale lui Constantin Mavrocordat se Intind deci pe un interval de25 de ani. Cele mai Insemnate §i cele mai numeroase stint luateIn a treia domnie din Muntenia (1735-1741) i anume In anulfinanciar 1739-1740, cand voievodul iscale§te, la 7/18 Februarie1740, vestitul sàu « a§ezamânt » (vezi si vol. III, 1, editiap. 256); de asemenea, In domnia imediat urrnatoare din Moldova(1741-1743) cand el aplied acolo chiar dela inceput mdsurileluate In Muntenia. Se poate vorbi, pentru ace§ti ani, de adeva-rate reforme financiare.

El desfiinteaza, In primul rand multimea de ddri personald(poclonul steagului, seama mare §i cea mica sau haraciul, pe§-the§ul bairamului, pecetluitul, etc.), lnlocuindu-le cu o dare fixade zece lei pe an de cap de contribuabil, prätibila In patru sfer-turi de &Ate doi lei §i jumatate, adaogandu-se la fiecare sfert catezece bani In Moldova cate cinci parale, adica cincisprezecebani drept rasura pentru strangatorii darii. Din zece tärani,unul platea pe jumatate adica numai cinci lei pe art. Facându-serecensamântul contribuabililor in vederea aplicarii noului sistem,s'au gäsit 147.000, afara de bresle.

Constantin Mavrocordat desfiinteazà de asemertea unele dinddrile pe avere i anume vaceiritul i pogondritul; hotarlrea e cu-prin.sa In articolele 9 i 10 ale « a§ezamantului » su din 1740.In schimb, urea oieritul la 16 bani de oaie iar vinariciul dela 1la 5 bani de vadra. Urea de asemenea, prin firman Imparatesc,pretul sarii.

O latura Insemnata a reformei lui Constan.tin Mavrocordatconsta in precizarea scutirilor i obligatiilor fiscale ale diferitelorcategorii sociale, potrivit cu noua impartire pe care a introdus-oel. Astfel pe boierii de clasa intai sau velii, In numar de nouä-sprezece, dela ban 'Ana la clucerul de arie, precum §i pe unna§iilor numild neamuri Ii scute§te de once dare; pe boierii de clasaa doua §i pe urma§ii lor mazili Ii scute§te de dijmarit i devinarici. Manastirile §i preotii stint scutiIi de « dajde adica d eclarea fixá anuala; dimpotriva, se suprimd avantajiile de care se

RUFORMA LUI C. MAVROCORDAT 643

www.dacoromanica.ro

644 ORGANIZAREA FINANCIARÁ

bucurau diferitele bresle de subalterni ai marilor dregatori vis-tiernicei, §etrarei, paharnicei, postelnicei, comi§ei, etc. alca-tuite din locuitori ai satelor, Inglobandu-i In regimul obi§nuital contribuabililor tarani. Se poate spune c. Mavrocordat, prin.aceasta masura, a pus, de fapt, capat existentei acestor breslecare avuseser6 un important rol in armatura militara, adminis-trativa" §i fiscala a tarii. Desagregarea lor inseamnä.' in acela§itimp desagregarea elementului de capetenie al vechilor n.oastrearmate curtenii. De altfel e foarte probabil cá tocmai slabireaputerii noastre militare, incepand dela Bran.coveanu incoace,faptul ca, sub Fanarioti, nu mai era nevoie de o forta armata,iniiativele In materie de politica extern.e disparand complet,fi determinat pe Mavrocordat sà ja aceasta masura care-i sporeaveniturile. In aceia§i directie, trebue notata i Imputinarea « slu-jitorilor adica a soldatilor permanenti §i a agentilor executiviicioglani, arma'§ei, aprozi, agia§i cei suprimati fiind de ase-menea inglobati In regimul obi§nuit al contribuabililor. In sfalit,el unifica §i birul rumAnilor care era mai scaut cu acela acontribuabililor de rand, al birnicilor. Prin aceasta unificare,vistieria, evident, ca§tiga. Rumânii nu plates° mai mult deoarece,mai inainte, ei dädeau steipeinilor lor, sub diferite forme, diferenppe care o dau acum vistieriei. Cei care pierdeau prin noua masurà."fiscala erau stapanii rumânilor, adica dregatorii, manastirile §iboierii de Ora. Pentru a compensa pierderea acestora, Mavro-cordat le acorda un numar de scutelnici, adica de tarani care numai platesc dare vistieriei, in schimb le dau lor, acestor stapani,cate 2 lei pe luna sau 24 lei pe an.. Si mai inainte fusesera scutelnici,adica locuitori care nu plateau vistieriei, dar aceasta situatieprivilegiata a lor era urmarea serviciilor militare pe care le pres-tau ; a§a, de pilda, scutelnicii deba hotarul spre Moldova (vezimai jos, p. 760) Numarul scutelnicilor acordati de Mavrocordate in raport cu insemnaatea dregatoriei sau manastirii respec-tive. Astfel, In Muntenia, in preajma razboiului ruso-turc din1768-1774, vel banul, vel vornicii, vel logofatul i vel vistierulau cate 70 de scutelnici fiecare, deci ate 140 lei lunar sau 1.680

lei anual, vel clucerul numai 50 de scutelnici, deci 100 lei lunarsau 1.200 lei anual §i a§a mai departe. In Moldova, potrivit mar-turiei lui Neculce, marii dregatori primesc cate 50-60 de scutel-

www.dacoromanica.ro

REFORMA LIJI C. MAVROCORDAT 645

niel; ceilali, precum §i mazilii, cate 20,10 sau mai putin, duparangul respectiv; vaduvele boierilor primesc §i ele un numarde scutelnici, dupa dregatoriile pe care le avusesera sotii lor. Ingenere, numarul scutelnicilor atarna de bunavointa domneasca.

Singurii desavantajati In urma unificarii fiscale a lui Constan-tin Mavrocordat au fost boierii mici de tara, proprietarii ruralicare nu ajunsesera la dregatorii; lor nu li se dau, in mod obi§nuit,scutelnici. De altfel, potrivit nouii conceptii a Domnului refor-mator, boierli sunt acum numai cei ce au slujbe sau dregatoriiprecum §i urma§ii lor.

Prin imificarea birului rumanilor cu acela al contribuabililorde rand §i prin infiintarea scuteinicilor s'a grabit §.1 u§urat des-fiintarea rumaniei. i MA' reforma fiscala a lui Constantin Mavro-cordat, ce-i dreptul, curentul era In sensul acesta; numarul ru-mMailor era in scadere corttinua de peste trei sferturi de veac,din vremea lui Mihrtea al III-lea (vezi mai jos, p. 721). Täraniiliberi, pe de alta parte, datoreaza §i ei muncci stapanilor de mo§ii§i. anume din ce In ce mai multa, aproape cat rumanii. Trasaturaesentiala deosebitoare se atenueazà deci tot mai mult. A§a caatunci and se produce unificarea fiscala §i, ca o compensare,infiintarea de scutelnici, ratiunea de a fi a rumanilor capata oultima lovitura. Institutia, intrata In declin in a doua jumatatea secolului al XVII-lea, piere dela sine, f Ara convulsiuni sociale;nu s'a pastrat cel putin nu cun.oa§tem pana acum niciunprotest Impotriva desfiin.tarii ei.

In sfar§it, trebue notata unificarea vistieriei tezaurul sta-tului Cu cämara tezaurul Domnului veniturile ne mai mer-gand, ca pang.' aturtci, in douä locuri deosebite, ci strangandu-seImpreuna; dupa efectuarea tuturor cheltuelilor, in tara ca §i laStambul, tot ce ramá'nea era al Domnului,

Mihai Cantacuzino, In lucrarea sa publicata de fratii Tunusli§i utilizata atat de Bauer cat §i de Dionisie Fotino, afirma ea,in urma reformei financiare din 1740, 4 tara a intrat In bungranduiala, mergea spre sporire §i se adunau inteinsa locuitoride peste Dun.are §i din Ungaria ».

Totu§i, din nefericire, sub presiunea nevoilor financiare, inspecial a exigentelor turce§ti, nici Mavrocordat insu§i, necutasuccesorii sai, nu putu sa respecte in tot-ul masurile pe care le

www.dacoromanica.ro

646 OREANIZARÉA FINAT4CIARÀ

luase, Astfet, trebui 85. sporeasca num'ärul .« sferturilor »; in dnin=nia a cincea (1756-1.758), ele ajunsesera la 12. Tocmai de aceea;pentru a evita o asemenea anomalie, hotarl Mavrocordat in 1758.desfiintarea numeroaselor « s-ferturi » si a altor dari ì lnlocuirealor printr'un nou impozit, platibil iar de patru ori pe an si numit,In lucrarea lui Bauer « socoteli generale ».

Dar nici nouile sferturi nu pot fi mentinute. Urmasul sàu inscaun, Scarlat Ghica (1758-1761), rnareste numarul tor, iar Ma-vrocordat 1nsui, in a sasea domnie (1761-1763), trebue sa calceregulile ce stabilise, deoarece nevoile sunt tot mai mari; nitrealtele, trebue plàtit, incepand din 1761, noul dar anual numitzaigea, In valoare de 625.000 lei, dintre care 500.000 revin Sul-'tanului iar 125.000 marelui vizir.

O nouà reforma financiara face Alexandru Ipsilanti (17741782). El Inlocuieste sferturile, care se inmultisera iar, prin patru

sami Intocmai ca pe vremea lui Brancoveanu; una din ele edestinata platii haraciului, celelalte trei, de cate un galben fie-care, acoperirii cheltuielilor generale.

Pe vremea lui loan-Voda Caragea se incearca a se introducein codicele de legi al acestuia, aparut In 1818, dispozitiile privindimpOrtirea pe categorii a boierilor si a urmasilor lor precumscutirile de dari de care se bucura. In.tr'un ariteproect al legiuiriise prevede, In capitolul 8, « despre liberi », ca boierii, dela banpana la clucerul de arie, precum i vaduvele acestora nu platesedare, nici oierit, dijmarit i vinarici; cei dela clucerul de arie injos, boierinasii, neamurile precum i vaduvele lor nu platesc dare,nici dijmarit i vinarici, plates° lnsa oierit ; In sfarsit, mazilii nuplatesc dijmarit nici vinàricb, platesc insa oierit precum i darea

In cruce », hotartta prin carte domneasca. Aceste dispozitiunin'au limas Insà În textul definitiv, promulgat de voievod, fie c'äele se deosebeau intru Cava de situatia de fapt, fie ca nu s'a so-cotit potrivit a se legifera situatii de ordin fiscal care puteau fi,sub imperiul necesitatilor, schimbate de pe un an pe altul.

In Moldova, prima reforma financiara de seama din veaculal XVII-lea are loo sub Dumitrasco Cantacuzino. Acesta, spre asuprima evaziunea fiscala care luase, In urma campaniilor in Po-lonia din ultimii ani, proportii considerabile, schimba, in iarnalui 1.674-1675, sistemul de impunere, inlocuind cisla, pe sate,

www.dacoromanica.ro

REFORMA LUI M4'11011 OANITEMIR 547

prin « hartille * sau 4 pecetile » individuale. Face, cu alte cuvinte,acelasi lucru ca Matei Basarab h Muntenia (vezi mai sus, p, 637).In acelasi timp, el unifica, In fapt daca n.0 In drept, cämara cuvistieria. « i cati bani venea din teara povesteste cronicanu-i tramitea la Vistierie sa-i strangä dui-A obiceiul %àrii, ci-inumara el singur §i-i strängea in casa la dânsul ». Aceiasi mäsurao va lua, In secolul urmator, Constantin Mavrocordat In Mun-tenia.

O alta reformà inSemnata face Antioh Cantemir In ultimulan de stapanire al primei sale domnii (1695-1700). Aplicandacelas sistem al pecetilor sau pecetluiturilor », el stabileste, inprimävara lui 1700, pe baza de « rupta » sau intelegere, sumaglobala pe care o va pläti fiecare contribuabil in categoria dincare face parte, desfiintând toate celelalte dari personale. El pro-cedeaza deci la o simplificare si o stabilizare fiscala, asa cum vaface, mai tärziu, Constantin Mavrocordat. Totdeodatä, hotaraste

cu giuramânt mare » ca plata sa se faca « in patru sferturi »;mäsura va fi imitata, In Muntenia, de Nicolae si Constantin Ma-vrocordat. Urmärile reformei lui Antioh Can.temir nu intärziara84 se arate: fugarii incepura a se intoarce « cinei la locul sàu ila mosia sa », .dupà cuvantul lui Neculce. Din nefericire, Antiohfu mazilit chiar in toamna acelui an iar urmasul sau, ConstantinDuca, nu-i respecta hotaririle: numarul « sferturilor » ajunse Orala opt intr'un an iar mazilii fura ingreunati « cu dajdii grele sidese ». Rezultatul ni-1 povesteste tot Neculce: « oamenii incepuraa se spariare i a fugire ».

.Constan.tin Mavrocordat introduce si In Moldova reforma fi-nanciarä pe care o Meuse in Muntenia; dar si aci imprejurarilefura mai puternice; regulile stabilite fura calcate; numärul sfer-turilor fu sporit, ajungAnd, in urmatoarea sa domnie, la 12.

Pentru partea ultima a epocei fanariote e de semn.alat, In Mol-dova, actiunea de sistematizare si centralizare pe care o intre-prinde Alexandru Moruzi in a doua sa domnie (1802-1806). Inurma Intrebuin.tárii tot mai frecvente a sistemului « ruptei »adica a fixarii, pe bag de intelegere, a impozitului ce trebueplatit, existau, la inceputul veacului al XIX-lea, patru categoriide atari' contribuabili: « ruptasii, ruptele vistierieii ruptele cd-märii i mazalii »; ei plateau, cum se vede, därile lor atat la

www.dacoromanica.ro

648 ORGANIZAREA FINANCIARA.

vistierie cat §i la camara. Alexandru Moruzi grupeaza toate acestetrepte privilegiete* In.tr'un singur loe, numai la vistierie.

DArile noni. In fästimpul de peste douà secole din.tre moartealui Mihai Viteazul §i räscoala lui Tudor Vladimirescu, documentele§i cronicile men.tioneaza circa 90 de nume de dari pe care nu leIntalnisem In epoca an.terioara (vezi vol. II, editia IV-a, p. 56&-571). Cele mai multe din ele aunt dári noui, despre care §timprecis cá'nd §i de cine au fost 1nfiintate. Se poate hag ca miele&A fi existat §i mai Inainte, fie cu nume schimbat, fie In documentecare sunt Erica inedite. Evident, aceste zeci de dari noui nu se con-stata toate In acela§i timp §i In aceia§i tara. Multe aunt tempo-rare: Infiintate Inteun anumit moment, ele se desfiinteaza dupaun interval mai scurt sau mai lung; unele apar In Muntenia,altele In Moldova; tendirga este lima, In legatura §i cu organi-zarea foarte asemanatoare a lärilor §i cu mutarea domnilor din-tr'o parte In cealalta a Milcovului, de a se imprumuta inovatille.

Pricina Inmultirii darilor §i a Ingreunarii lor trebue cautata,primul rand, In exigentele din ce In ce mai mari ale Turcilor.Ace§tia spores° necontenit haraciul, 11 dubleaza apoi prin dife-ritele daruri sau perhe§uri ce devin obligatorii, introduc sarcininoui ca mucarerul mare i cel mic (vezi mai sus, p. 462), cer totfelul de provizii, furaje i materiale de construc0e, gat pentru ar-mata cat §i pentru capitala imperiului, impun In sfar§it, presta-Iiuni de munci diverse.

Dintre därile noi, o serie Intreaga arata, chiar prin numelelor, legatura directa' cu exigentele turce§ti. In aceasta categorie

numai pentru epoca lui Brancoveanu §i n.umai In Munte-nia, urmatoarele douazeci §i opt: 1.. «Lipsa haraciului », dare Inbani, care se lua pentru a se completa suma necesara haraciului.In 1694, ea reprezinta 27,336 de talen i sau lei fata de 74.646 catera darea numita haraciu, a§a dar mai bine de o treime din aceastadin urma; In 1695, cifra e de 26771; In 1696, 27020; se plateaatat de birnici cat §i de privilegiati sau bresle. 2. « Adaosul hara-ciului », care se lua de§i numele e exact contrariu celui prece-dent exact 1n acela§ scop. In documentul inedit din 24 Iulie1714, aflator la Academia Romana, Stefan Cantacuzino scute§tepe preotii, diaconii §i grä'maticii dela Biserica Curtii Domne§tidin Bucure§ti de dari §i slujbe §i anume « de haraci, de lipsa ha-

www.dacoromanica.ro

DA.RILE CATRE TURCI 649

raciului, de adaosul haraciului, de vel seama... * 3. o Poclonulsteagului », dare luatä la Inceputul domniei, and se primea stea-gul de investiturä; reprezin.tà, In genere, o sumä apreciabilà.4. Banii miriei » (ate °data banii mirisii), destin4i a plätidiferite obligatii atre fiscul imperial (In timp ce tezaurul par-ticular al Sultanului, corespunzänd cämärii noastre, se numeahazna); darea se ridia In 1696 la 42.299,50 talen. 5. « Birul saudajdea datoriilor » care se lua In vederea achitärii datoriilor 11-cute deobicei la Constantinopol; In 1696, el reprezinta 28.845de talen, In 1697, numai 22.050. 6. « Ploconul Impdratuluipentru darul care se fäcea ill mod obligator anual Sultanului;acest impozit plàtit i de birnici §i de bresla§i, insumeaz6 In 1695,nu mai puIin. de 47.954,50 talen. In aceeaqi categorie inträ altepatru impozite anume. 7. o Ploconul Hanului » tdaresc, 8. 4 Plo-conul sultanilor atari, 9. « Ploconul Vizirului » 0 1.0. o Ploconulchehaelii », probabil a chehaii Vizirului. Primul se Intalne§te re-gulat ; cifra lui variazA Insä: dela 21.048 de talen i In 1694, el trecela 17.757 In 1697 pentru a sadea apoi la 6337,50 In 1.696 §i la4223 In 1697; In acest ultim an, e numit, e adefärat, « ploconulobi§nuit al Hanului ». Inteun act din 8 Ianuarie 1701 pe careBrftn.coveanu 11 da breslei de negustori bra§oveni din tarä, acestplocon apare sub numele de o poclonul (sic!) Hanului §i a Sul-tanilor adia. a Sultanilor tätari din Bugeac, ceea ce Inseamnä.

§i ei benefeciau de darul Domnului muntean. De altfel §i incondica Vistieriei in.taln.esc In 1696 plocoanele Sultanului, in sumä*de 5230 de talen, deosebite de ploconul Hanului. In Moldova,darurile atre Sultani dateaza din vremea lui Ieremia Movilà iVasile Lupu; Miron Costin n.e spune cá cel dintâi, In afará decele §apte sate din Bugeac care urmau « Fa hie de Ca§lele Hanu-lui », s'a legat o sä-i dea din an In an daruri §i miere » (anul 1595);despre cel de al doilea afirmä cà, In timpul nävälirii din 1650 aTätarilor uniti cu Cazacii lui Hmielnitchi, o atunci au legat Vasi-lie Voda banii ce se dau Sultanilor den an in an §.1 cabanità ».Cabanita era o haira scumpä domneasa, de blanä; se purta laceremonii. Tot din timpul lui Vasile Lupu dateazä, in Moldova§i bairamldcul, plätit Portii cu prilejul särbätorii bairamului(vezi §i mai jos, p. 6871). Ploconul vizirului nu apare con-tinuu; 11 gäsesc, de pildä, ha 1694 §i apoi in 1697, lipsind In anii

www.dacoromanica.ro

650 ORGANIZAREA FINA.NCiARA.

intermedian; suma e inSa mare; 55.463 de talen. prim,a (park24.623 a doua °era% Ploconul chehaii, intalnit o singura data incondica lui Bran.coveanu, i anume in 1699, Noemvrie, nu repre-zint'ä mult, cum e si normal de altfel: numai 2947,50' talen. In1698, Mai, gasesc 11. « Biru capichehaialii de oaste » reprezen-Vaud 1848, 50 talen; s'ar putea 86 fie tot una cu « ploconul che,haelii a; mai probabil lug sa fie o dare deosebita., mai ales ca ineondicä se face deosebirea intre plocon » bir ». 12. « Dajdea_T imiparului », mentionata In Aprilie 1700, e o dare speciala,scòasa pentru a implini poruncile turcesti in legaturà cu cetateaiii care-si avea resedinta pap de Timipara. De o natura asemä.--ratoare sunt 13. « Banii V ozianilor », destin.ati cetatii dela Voziasau Oceakov, la gura Niprului; 14. «Zahereaua Camenifei » re-prezentând alimentele trimise in 1.695 in cetatea dela nord de-Nistru (Karneniec-Podolsk) 15: 4( Boii Belgradului » si 16. « Ca-rele Belgradului » destinate puternicei cetati de pe Dunare, alecarei aprovizionari veneau edema din. Muntenia. Tot in legaturacu aprovizionarea cetAilor turcesti duriarene, in special a Bel-gradului, este si 17. « Birul pentru pesmed * (pesmet sau biscuit),In valoare de 4650 de talen, scos la 15 Mai 1695. antierul naval.turcesc din Giurgiu, unde se faceau construciiile si reparatiilepentru flota de pe Dunare (vezi si mai sus, p. 568), beneficiade nu mai putin de trei dari speciale: 18. « Birul Ali Pafei »,comandantul pntierului, sau « birul qeicilor », KOS Cillei ani larand (1694-1698), din care se platea personalul conducatorlucratorii. 19. «Dajdea cherestelei s numita un.eori ci « Reinduialalemnelor lui Ali Pafa » din care se procura lemnaria necesaraconstruirii seicilor ci celorlalte vase; in 1694, ea insumeaza 7200 detalen. 20. « Rdnduiala cdnepii » pentru sfoara sau « birul sforii » dincare se Ikea sau se cumpara sfoara i odgoanele sau parâmeletrebuincioase coräbiilor; aceasta dare e trecuta in 1698 cu sumade 8550 de talen. 21. « Dajdia pentru hotarul Brdilei », scoasa:In Februarie 1695, si reprezentând 8845 de talen, a servit pro-babil pentru plata cercetärii si restabilirii hotarului raielii Bra-ilei ; se stie ca asemenea incalcari erau frecvente la toate raie-lele dunarene.

Un grup aparte de dari 41 formau aaelea In Iegatura cu apro-vizionarea impäratiei, in special al Constantinopolului. In aceast

www.dacoromanica.ro

DARILE CATRE TURCI 651

categorie intrau: 22. « Reinduiala oilor impeireitefti n. Scoasa la15 Martie 1696, ea prevede procurarea a 11.640 de oi, cate unleu oaia; in acelasi an, la 1 Iunie, Conclica vistieriei mentioneaz5.si 23, « Dajdea casap-baqii » adic6 a c6peteniei mdcelarilor delacurtea Sultanului, pentru suma importana de 46.509,50 talen;cu ea se cumpArau, probabil, restul oilor §i vitelor necesare. Pen-tru comparatie, ciam pasagiul din cronica lui Ioan Canta In.care, relatAndu-se a doua domnie din Moldova a lui ConstantinMavrocordat, se spune, intre altele, cá in anul 1742 « lui Casap-!ow i s'au dat cAteva pungi bani, de au cump6rat oamenii luioi impardtesti ». 24. « Rdnduiala untului impeirdtesc » prevede, la25 Dechemvrie 1695, cantitatea de 444 de cantare de unt, a zecetalen i cânta.rul; la aceasta dare contribue atAt birnicii cat i bres-lele. 25. « Rinduiala mierii i cerii impeireiteVi » apare regulat,iu cursul lurid Septemvrie sau Octomvrie ; In 1694, ea este Invaloare de 621.3 talen; In 1695, mai mult cleat dublu: 13.416talen; In 1696 scade la 5840 talen.

In afara de aprovizion.drile destinate « Impà."ratului adic6Sultanului, erau si acelea ale Hanului tat'aresc, din Crimeea.condica vistieriei lui Brâncoveanu gdsim trecutà o dare de acestlel si anume 26, « Vacile $i oile Hanului » sau « pentru conaceleHanului » sau «pentru conacele Teitarilor », in valoare totalà, la1.5 Iulie 1694, de 14.616 talen i (2436 vaci a 5 lei una si 2436 oi a1 leu una).

In leg5.turà cu transporturile si constructiile (la poduri, lacetäti, etc.) fäcute in contul Turcilor, gAsim douà obligatii fis-cale: 27. « Rdnduiala carelor » 0 28. « Birul salahorilor ». Cea

cuprindea indatorirea de a da un nurndr de care de trans-port, gata de drum, avAnd adia si c6r5.usii respectivi. La 8 Apri-lie 1695, « rânduiala » este de 241 de care, dintre care birnicii,dau 195 iar breslele 46, In valoare tota15. de 15.665 de talen, ca-rul complect revenin.d deci la 65 de talen i sau lei. Birul salaho-rilor insumeaza cifre variabile, desigur dupd m'arimea lucrärilorce trebuiau executate. Astfel, In 1695, el este de 10.056 de talen, In1696, de 12.815,50, in 1697 de 12,797 iar in 1698 de 17.234 talen.

Sumele pe care le iau Turcii, sub diferite forme, reprezintàpe vremea lui BrAncoveanu, circa trei sferturi din totalul venitu-rilor Vistieriei, Astfel, In 1702, ei primesc 430.000 talen i sau lei,

www.dacoromanica.ro

652 ORGANIZAREA FINANCIARÁ

in timp ce pen.tru nevoile tärii (1ntretin.erea o§tirii) IntretinereaCurtii, cheltuielile vistieriei, solii, daruri la nuntile boierilor, etc.)se cheltuiesc 1.17.000; in 1703, 481.000 fatä de 123.000. ateodatà, proportia apropie chiar patru cin.cimi pentru Turci fatäde o cincime pen.tru tarä; aceasta e situatia ill 1.701 cänd cifrelesunt de 514.000 §i 135.000 talen.

Vitele §i caii, constituind o boggie principal:6 a tärii, au fostsupuse, inca din primele vremuri ale organizärii de stat, la dife-rite sarcini fiseale. Cu ajutorul lor se faceau transporturile saucäräturile pentru domnie, §i anume podvezile sau podvoadele cuboii iar cärälturile sau, In slavone§te, norma, cu caii, purtändaunare. (vezi §i vol. II editia a patra, p. 567). Pentru transmiterea grabnieä a §tirilor sau ordin.elor se Intrebuintau caii de olac;pe de alta parte, satele erau obligate de a pacte caii domneftide a cosi fan pentru ei. Darea calului (o cal sei nu dea ») e amin-tità in legäturà Cu org§enii, cu curtenii §i Cu cnejii cure mureauMea urma§ militar, lila din veacul al XV-lea. Mänästirile erauimpuse §i ele la darea o calului domnesc Ne-o apune un act din28 Aprilie 1634 prin care Matei Basarab 1ntäre§te lui Dragullogeät ocinà In opleasatul din Prahova unde au fost bätutiSeimenii revoltati ai lui Constantin erban precum §i o ti-gana Aceasta din urma fusese a mänästirii Aninoasa, o dobän-dise Irisa Dragul landa a plata el pe sfeinta mcInästire de caluldomnesc, cu toatei cheltuiala lui, 25 de ughi, In domnia lui Alexan-dru Ilia§ voevod ».

and nevoia cerea, fie In legatura cu prestatiunile fata deTurci, fie cu nevoile o§tirii proprii, domnul putea impune tä"riiadica satelor §i tärgurilor FI procure un numär determinat decal buni. O informatie In sensul acesta ne-o dà hrisovul, färädata, dar dela Inceputul veacului al XVII-lea, al ora§enilor dinScheia (tin.utul Roma.n.), prin care ei se pläng o de a noastre nevoi§i greutati §i strAmbältäli ce purure ne vin noao, pentru ni,ste caidomnefti carile i-au aruncat pe toatcl (ara fi pe toate teirgurile¡acá fi scl-i cumpere cai buni, gra# fi frumofi, sei fie de triaba Mei-riei Sale Domnului fi a leirii Meiriei Sale ». Orà§enii neavänd,cumpruii un asemenea cal dela vel vistiernicul Nicoarà Präjescul,dandu-i, In schimb, o bucatà din hotarul tärgului.

www.dacoromanica.ro

DARILE PE VITE 663

Pentru alimentarea curtii voevodului, exista, in sfärsit, darea« vacilor grase» si a «sulgiului ». Unii Domni, In raomente destramtoare financiara, nu s'au sfiit 86 puie chiar däri foarte greleasupra vitelor; astfel Iancu Sasu (1579-1582) a instituit zeciu-iala boilor lar Aron Tiranul (1591-1592) a luat dela fiecare bir-nic cdte un bou.

Nu e de mirare asa dar ca i dupa 1601, s'au infiintat o seriede dari noi in legatura cu vitele mari (boi, vaci, bivoli) i cu caii.Inca dela inceputul secolului al XVII-lea, con.statam, in Mun-tenia, o dare care se lua asupra boilor. Printeun hrisov inedit,din Septemvrie 1612, Radu Mihnea scuteste satul Calinesti almanästirii Cozia de dari i anume « de bir si de galeata si de fansi de oierit si de oae uscata (oae seacal) si de ramatori i dijma-ritul de stupi si de boi si de cal de olac... si de parcalabii delaRananic i sa fie In pace si de toate slujbele cate sun.t peste an...»Scutirea e repetata la 8 Ianuarie 1619 de &Are Gavriil Moghila,pasagiul respectiv din formula de mai sus fiind: si de dejmäritde ramatori, de stupi si de bou si de cal de olac... » Faptulaceasta obligatie fiscalä « boii » este pusä' lân.ga aceea a cailorde olac » sa in.semne oare ca e vorba de Indatorirea de a face pod-vezi sau transporturi cu boli, indatorire pe care o constataradela Inceputurile vietii noastre de stat? E foarte probabil.

Intea doua domnie a sa din Moldova (1668-1672), GheorgheDuca se pare ea a scos darea numita ialopitd. Era o completarea sulgiului, In sensul a se platea, la inceput, numai de catre curteni,In timp ce sulgiul se pläitea numai de catre taranii birnici. Maitarziu, e adevärat, ambele dari s'au generalizat, ne mai pastran-du-se limitarile initiale. Motivul Infiinànii ialovitei numele, laorigine, In limba slava inseamna « vaca stearpa » se pare cae In legaturä cu n.oile cereri de bani ale Turcilor la confirmareaIn' domnie din 1671 a lui Duca Vocla. and, la Inceputul lui 1684,el e luat prizonier de un podgheaz i dus In Polonia, cronica amin-teste reflec%ia un.ei täranci careia Duca Ii ceruse, pe drum, putinlapte: N'avem lapte sa-ti dam ar fi spus aceasta, necunos-candu-1 cá au man.cat Duca Vodä vacile dinIara., de 1-ar mancaviermii iadului cei neadormiti Iesirea aceasta violenta se re-fera, desigur, la presiunea fiscala extraordinara din cea de a treiadomnie cand oamenii ajunsesera sa-si vanda vitele pe nimic

www.dacoromanica.ro

654 ORGANIZARFA FINANCIARA

« boul doi galbeni si vaca un galben » ; ea poate sa fie frig siecoul intarziat a,1 darii celei ni al ialovil,ei infiintate deDuca in a doua domnie si care avusese drept urmare imputinareavacilor de lapte. Acelasi voevod, in cea de a treia domnie, (1678-

S4), scoate 'Inca o dare nouä in legatura cu vitele, anume mor-tasipia (prin turca din arabul: muhtesib, socotitor). Ea se per-cepea la inceput asupra vitelor vandute in targuri; mai tarzius'a extins i asupra altor produse si marfuri, devenin.d un fel detaxa asupra van.zarii. Dimitrie Cantemir In. « Descriptio Molda-viae » (1716), defineste mortasipia drept « taxa din tot ce se vindeIn piaà cu numar sau cu masura ». Hrisoyul acordat la 5 De-phemvrie 1767 de catre Grigore Callimachi CAmpulungenilorprevede inteadevar urmatoarele: « Pentru celi ce au di vanzarisi due di \rand pre la targuri: sucmani, cergi, brai, catrintä,branza, lank sà nu dea mortasipie, nici parcalabie. Iara pentruvitili lot ci vor vinde la targuri sau ori uncle sa scuteascà morta-sipia pi giumätate, adica numai partea lor, iara pi giumatate sadea cumparatorul ». Prin urmare, mortasipia se platea pe dincloud, de vanzator si de cumparator. Un document din 18 Fe-bruarie 1797 ne arata la cat se ridica mortasipia: « cate 24 banide toata vita: cal, iapa, bou, vaca ce sà va vinde inteacel tärg #(Focsanii1); un alt document din 7 August 1818 da aceeasi cifra.de «24 bani ¡mi de toatä vita » adaogand ca ea este conforma cu« hotärarea condicli ce este in visterie cu pecete gospod ». i in-teadevar, condica oficiala de venituri i lefi din 1776, Septem-vrie 1, prevede cifra indicata, Cu specificarea: « rasa. 12 bani noisá dea vinzatorul, si 12 bani sä dea cumparatorul ». Din Moldovaaceasta dare a trecut i in Muntenia. Intr'un dictionar de termeniadministrativi si de n.umiri geografice, alcatuit in Oltenia, subdominatia austriaca, in anul 1726, pe cat se pare, figureazatermenul « mortasipi » cu explicarea, cam genetala, de «n.ominiche servono alle tricesime ». De fapt, mortasipia fiind o taxacare se plätea la vanzare cumparare, poate fi considerata caun fel de vama (tricesima).

Similar mortasipiei moldovene este l in Muntenia, ierbeiritulsau oluc-hacul. Il constatam documentar sub erbart Cantacu.-zinc, care porunceste, la 19 Iulie 1.682, celor « carii unablati pen-tru oluchacul. sa aveti a lasarea in paace de oluc,hac oi 800 si

www.dacoromanica.ro

DIRILE PE VITE C56

vite de vaci 30 (sic!) care Bantu ale priiatenului domnii mele PaterIanä mini° sd nu le bantuiti ». Acest impozit se percepea asu-ra tuturor vitelor vandute i anume aBa cum ne spun.e carteade oluc-hac data de Brancoveanu In 1695 « de cal, de bou,di bivol cilte bani 24 Bi di oae, di capral, di ramätor Po (cate I)bani 8, precum leste obiceaiul ». Platesc toti cei ce fac negut4-torie de vite, inclusiv « boiarii cei mari » i manàstirile, indife-rent de n.ationalitate, roman « au turc au tatar ». Platesc, potri-vit « cartii » din 1 Ianuarie 1713, Bi « macelarii ce tae vite de validprin targuri domneSti in BucureSti §1 in TargoviBte §i. prentr'altetarguri.... pentrua i macel'arie sà cheamA negustorie ». Cuvan-tul oluc-.hac este de origina turceasca i Inseam/16 « suma dato-rità ».

()data cu in.troducerea poBtei, In a doua jumatate al veaculuial XVII-lea, se creiazti pen.tru birnici o nouä" obligatiefiscala: caii de menzil ». Ei surd amintiti inteun documentmoldovenesc inedit din 29 Mai 1696, dela Antioh Cantemir,aldturi de o caii de olac », cunoscuti din vechi.

Condica oficialà a vistieriei lui Constantin Drancoveanu aratàca la 5 Septemvrie 1699 s'a ridicat darea numita « boii curu(ilor »:ea a constat din 400 boj pretuiti la 4000 talen, cate zece talenibucata, Bi din 6150 talen i numerar, totul In Barcina birnicilor.Judeand dupà nume, aceastä dare, Intalnia o singur4 data,s'a perceput in legä'tura cu resturile oastei de curuti », ostaBiunguri de sub Emeric Tököli, pretendentul la tronul Transil-vaniei, oaste care, dupai ce luptase alaturi de Brancoveanu Bi deTurci lmpotriva Austriacilor, la Tärnegti, i apoi zabovise ca,t6vavreme prin Muntenia, trebuise, in cele din urma, Ba fie scoaade prin sate uncle comitea tot felul de neorandueli i jafuri.

Pentru a plati datoriile pe care le Meuse la Constantinopol,Cu prilejul luànii domniei de a doua In Moldova (1705-1707)

contribuind, cum spune Neculce 16comia noului vis-tiernic Ilie Cantacuzino, scoase Antioh Cantemir o sumg de d'árinoi Intre care corral- ritul « de tot boul de negot cate un leu ».E probabil cá acest corarit dubla In ce priveSte vitele, morta-sipiá care fusese infiintata de Gh, Duca.

&dare identic6 vàcàritului a fost cuni4a. Ea se lua tot asupra.vitelor; fiinded insa domnul moldovean care a introdus-o, Mihai

14

www.dacoromanica.ro

656 ORGANIZAREA FINANCIARA.

Racovita, in iarna anului 1725-6, n'a vrut s..i zica tot vacaritar fi insemn.at ea ia aceea§i dare grea de doua ori intr'un. ana botezat-o cunifä. Cuvântul e de origina' slay& §i inseamnä ruse§te:

blan'a de jder » dar §i impozit ». La infiin.tare, cunita a fost de4 doi orti pe vita » a§a ne spune cronica atribuita lui NeculaiMuste §i s'a plait numai de boierime §i de manastiri. Ulteriorinsa ea s'a extin's §i asupra celorlalte categorii fiscale. Dintr'osocoteala « de banii cunitii ot tinutu Putnii o, Cu data 6 Martie1.751, rezulta ea aceasta dare se ridicase mult, anume la « 2 leinoi. Când se scotea In acela§i an §i vticarit §.1 cunita, atunci unadin aceste dari §i anume prima se incasa iarna iar cealalta vara.O Insemnare din 1766 arata cä Grigore Matei Ghica, domnulMoldovei (1764-1767) a introdus cunita « turceasca §i le§easca ».De fapt, a reintrodus-o, deoarece existase §i mai Inainte (documentdin 16 Iunie 1734), paralel cu cunita datoritä de pamânteni §isimtitor mai mica' deck, aceasta. Ea Insemna, a§a cum ne spuneun act oficial moldovenesc din 1769, cunitli platita de Le§ii, Ar-men.ii §i alti straini din Polonia precum §i de Turcii din Turciacare-§i ineau vite la pa'§une In Moldova ; valoarea ei se ridicala 40 de bani de vita vara §i la 150 iarna. i In. Muntenia gasimIn a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, vite ale Turcilor dinTuzla, Mangalia (vezi §i fig. 35) §i Ostrov (Dobrogea) trimise lapa§une in Bäragan (la Jigalia §i in alte part*

Daca in Moldova cel de al doilea vacärit s'a numit cunita, inMuntenia, darea care Inlocue§te vacaritul poarta denumirea deajutorin(ii. Ne-o spune un document inedit, din 21 Ianuarie 1763,aflator la Academia Romanä, prin care Constantin Mavrocordatcere ispravnicilor de Dolj sa ja masurile necesare pentru incasareaei In acest judet. « Và facem domnia mea In §tire citim in docu-ment ea iata dupa hotarlrea ce s'au facut la a§ezamant cu toatästenahoria domnii mele, vacarit nu am scos, ci iata s'au scosobicinuita dajde a ajutorinfii, ci nu cu alta Incarcatura fara denumai dupa suma civertului lui Dichemvrie dajde indoitä. Ciluand cartea domnii mele, foarte BA dati In §tire lacuitorilor ca sacaute fie§tecarele a§dzandu-se §i astimparandu-sa la satul mides'au a§azat la dajdea a§azilmântului, set* facd fiestecare sat cislilepe dobitoace... §i ränduri, randuri sa-§i dea banii la dumn.eavoastraca §i dumneavoastra sa puteti päzi soroacele sa-i istoviti la vistierie» .

www.dacoromanica.ro

.' i '''i .,. I

,.,. ,.' ... - r,-,,, A . .. /

..' , -

' ,i'kt:.... .' itig. 1.... 6... ° ... .

I. j )' s' -,tr _17. -r." ;ft.:** -4- ' '' -,.' ',

ji.,'

in Moldova a existat darea numitá ajutoring, pug tot In

;

't r.

IP"

.

1 It

.

rt ;,7

V:2;

. e 5.4 _

Sasit'or:,,z--

-,'N4T4-,. . ,e,'-' Eil , A% N7..:7:.P-... - ., * :4 --.. ''--1- ___. ......--:. ... '

.., , ^ ' / -.:-,4!,-..r, N

. r ..... .,. ,- .., ...4...-,.........., -, . - .'Yr, -.....

_.r.- ...- '

4r,

J.; - .,a,.....'-' X5i1110°"-, Z. 7 A '- _ -..r ' , :V./1e., ,.

a -' ' I .,'S ' n i ..

.. . 4 .P.'.-.- .:- 4: ' t. -, .:¡Ls: -,. . 1 IL

4* . 4. --. ...-...d..- ' - .ir . ' :"-'

Fig. 35. Piatra mormIntall la moscheea din Mangalia.

locul vAegritului; numai eil acolo, ea s'a aplicat nu pe vite, elpe case, mai precis pe ogiaguri sau hornuri (vezi mai jos, p. 675-6).

1(s

DARILE PE VITE' 65V

'-** .

' .. ,

- '. ' ," l'"

,IVFA. C /ar3 .

www.dacoromanica.ro

Tot sub Mihai Racovita §i tot intl.'a treia domnie a sa, gasimo noua dare pe vite anume aldmul. De data aceasta insa e vorbade o dare pe tare o platesc nu bal)tilia§ii Moldoyeili, ci Tatariidin Bugeac pentru cirezile de vite, hergheliile de cal fli turmelede oi ce pa§teau in tinutul pe care-i ocupasera la Nord de hotarullui Hall Pap, tinut in lungime de 32 de ceasuri §l lima de 2ceaguri (vezi 9i. vol. III, editia a doua, p. 229). Cuvantul "'akim ede origine tatara; el inseamna 4,redeventa ». 0 insemnare oficialane arata ca in preajma razboiului din 1.768-1744 se platea dreptalam « 2 lei de 100 oi §i. 6 bani de cal, iapä, vaca »; de asemenea«40 bani de casa. i de stogul de fan ».

In legatura cu oile, constat'ara dari noi: foldritui §i. oile desursat. Folaritul, dupa cum arata li numele, dela foale, piele, eradelta impusa la inceput, asupra pielicelelor de miel §i, de oaie;ea se lua, dupa toate probabilitatile, in natura. Prima mentiunecunoscuta nouà este din 171.2, and, O insemnare pe un manuscrisne arata a « au venit loan eptelici biv stol.... la sí. manastirela Moldavita cu folaritul ». De uncle rezulta ca aceasta dare, intal-nita riumai in Moldova, se platea §i. de manastiri. 0 carta dOm-neasca din 23 Mai 1742 interzice « fularilor » sa mai ia « fularit »dela satul Faraoane din judetul Bacau; ea cuprinde §ii. amánuntulca pastorii barsani, veniti cu turmele dincoace de munte, orausupu§i §i. ei folaritului. 0 confirmare a acégtui ordin, din 17 Tunie1763, dupa ce precizeaza cà e vorba numai de stânile de langasat, nu §i. de cele din munti, specifica in ce consta &mime, la aeeaepoch*, folaritul: de fiecare Ban& se dadea: # &Ate 2 ughi... li 2pelcele negre §i 2 aascavali ».

Condica vistieriei lui Constantin Brancoveanu aminte§te, anidearandul, de birul sursatului, de rdnduiala sursatului sau de oilede sursat. Aat cifrele cat §i categoria de contribuabili care e supusadarii variaza. Astf el, in 1.694 )1 1695, « birul sursatului » se ridicala 7.395, respectiv 3.562, 50 talen; plates° breslele. In 1697, * <Alede sursat» reprezinta 25.514 talen; Ìplatesc birnicii. In. 1698,« randuiala sursb.tului » prive§te tot pa lairnici ; suma tteputa.- e 4e1.9.076,50 talen. Cuvântul sursat, de origine turceasca", inseamna« rechizitie pentru armata ».

In ce prive§te oieritul, vechea dijma inalnità din cele dint:Ai:vremuri ale organizatiei de stat (vezi vol. II, editia a patra, p.

1358 ORGANIZAREA FINANCIARA

www.dacoromanica.ro

OIERITTJL 659

562-3), constatäm ob.' ea nu se mai percepe In naturä, ci s'a transfor.mat, ca multe alte dijme, Inteo dare in bani. Quantumul acesteidäri, dupá diferitele categorii de proprietari de turme, apoi scu-tirile acordate precum i eventualele sanctiuni ne aunt lämuritede o circulara oficiald a lui Constantin BrAncoveanu anume deo « Carte de oerit ce s'au vandut (i.e. s'au arendat 1) la Tärgovi§tela leat 7206 (1697) Noemvrie 16 ». Domnul se adreseazä 4 slugilordomnii mele... (loc alb I) oiarii ot sud (din judetul I)... (loe alb l)ca BA fie volnici cu aceastä carte... 851 umble sä serie oeritul In-teacest judet la tot omul cati vor avea oi i sä aibä a luare oerituldela toti dupre cum iaste obiceiul, afarà din boiarii cei mari iboiarii mazili i suta0i i mänäistirile cele mari i jupânesele särace

ertatii cu arti iscälite, slujitorii cari ajunge un nume sln.gur laug. 4 i cämär6§4i cari dau la haraci de nume ug. 8 i n.egutitoriibucure§teni i brAileni i logofetii za divan (de divan 1) i cApeteniilede slujitori. Iar afarà dinteace§tea, sä. aibà a luarea oerit delatot omul, lnsä dela slujitori de oae Po (ate I) bani 14 0 dela bir-nici Po bard 15 si dela barseni de oae po bani 10 0 dela oile turce§tii arbe§ti ce sänt pre locul täräi, afarä din cei ce au arti sä nudea, ci cAt vor avea mai mult din cat le va fi scriind In csárti,ja de oae Po bani 8. i poclonul sä ja dela slujitori po bani 12 §idela birnici po bani 30. lar care dinteace§tea vor spunetoate bucatele la slugile domnii mele oiarii, vor afla ficleani,ascunzänduli bucatele, sä aib'd a le luarea oeritul Indoit ci manade slujitori po bard 300, iar dela birnici po bani 60, dupä cum aufost obiceiul 0 mai denainte. Iar c slugile domnii mele oiarii, cescriu mai sus, afarä din ce serie In carte domnii mele, mai multsa nu sa tinz6 a face gracilor altä supärare, ca ver care oiar valua mai mult din ea serie mai sus, sä ctie cii pe oiariul acela voitrimite domnia mea de-1 va spänzura acolo In judet. í Intealtchip nu va fi, cá a§a iaste porunca domnii mele ».

Un alt document dela Constantin Bräncoveanu, o scrisoare din15 Noemvrie 1707, adresatà marelui judet al Bra§ovului, adaogalämurirea cá scutirile de oierit de care beneficiau categoriile ara-tate In circulara precedentä, se aplicau numai doi ani din trei,In cel de al treilea trebuind sä pläteascA toatä lumea « ci bojarmari e1 mici ci mänästiri s. Se poate ca aceastä plata gen.erald,sä fie In legAtura Cu mucarerul mare care se trimetea la Poartä

www.dacoromanica.ro

660 ORGANIZAREA FINANCIARA

tot la trei ani odata. In anul 1767, oieritul a produs in Munteniasuma de lei 218.500.

La 30 Martie 1.747, loan Mavrocordat scuteste trunchiu demesernita de taiat carne » al Bisericii unguresti din Iasi « de ca-mana, de bezmari, de seiu domnesc, de mortasapie 0 de toate anga-riile cate vor fi pe alte trunchiuri ori domnesti *ori a zapciilor ».scutire similara acorda Scarlat Ghica la 10 Iunie 1758 pentru untrunchiu al lui Ionita Cantacuzino biv ve! agä. Rezulta asa darca. Intre alte obligatii ale trunchiurilor » sau scaun.elor » de mace-lar era si aceea a da anual o cantitate hotarIta de seu pentru nevoileCurtii domnesti. Ea servea In primul rand la fabricarea lurnana-rilor domnesti ; ne-o spune Condica lui Constantin Mavrocordat,din 1741-2, In care e trecuta si o porunca « lui Pascale vel ispravnicde curte, ca sa aiba a opri seul dela toate mesernitile dan Iai, sanu BA vanza la altii, far cat numai la Domnie ; sä-s dea tot seulcu pretul lui, pe bani gata, pentru treaba lumanarilor de Curteagospod ». Aceasta obligatie fiscala se aplica nu numai targurilordar si satelor. Un hrisov din 11 Mai 1660, dela tefänita Lupu,scuteste satul Hlincea al manastirii cu acelasi nume, de toate darile

muncile, precizand ea nu va avea s dea « nici ceara, nici unt,nici seiu, nici piei». Nu §tim la ce anume « piei » se refer5. hrisovul;se poate sà fi fost piei de vite mari, necesare fabric6rii Incatä-mintei. i In Muntenia, mkelarii din Bucure§ti i din nrgovi§teerau obligati s'd vânz'a" seul la curtea domn.easca, pentru fabricarealumAnarilor. Un ordin In acest sans, din 21 Martie 1698, preci-zeaza i pretul care se va pläti pe ocaua de seu de ctare lumânà-rarii domnqti: Cate opt bani.

A existat In Moldova si un bir al seiului, platit In bani.amintit In zapisul din 19 Ianuarie 1683 prin care targovetii dinGalati valid locul i dughiana lui Mihai Cofariul ; acesta fugise,neplatindu-si därile adica « dajde birului i banii sáului i baniimezelgiului i banii napastilor ». N'am Intalnit acelasi bir si lamacelarii din Bucuresti unde numele strazii Scaune pastreaza'Ana astazi amintirea lor.

Asemanatoare randuielii untului Irnparatesc » pe care o &MIIn Muntenia sub Constan,tin Brancoveanu i avand acelasi scop(vezi mai sus, p. 651), constatärn darea euntului » in Moldova,In veacul al . In.tre scutirile pe care, la 18 Iunie 1658

www.dacoromanica.ro

DARILE PE PESTE SI PORUMB C61

Gheorghe Ghica le acorda satenilor ce se vor aseza in silisteaTrebujenii din %inutul Orheiului, este si aceea « de sulgiu si de ilis

de untu i de alte dabile ». Darea apare, dupa cum am vazut,In hrisovul dela tefanita Lupu, amintit mai sus.Pestele era supus dijmei sau zeciuielii precum i vechii dari

a pdrpdrului (vezi vol. II, ed4ia a patra, p. 564). Un documentin.edit din vremea lui Antonie Voda (1669-1672) ne ingadue saprecizam la cat se ridica acum aceasta dare. Intarind manastiriiCaldärusani vama din balta satului Cioranii (Ialomita), Voevodulhotaraste «sà ja calugarii aceasta vama intru toti anii deplinde navoade cate ar umbla pre cat One balta manastirii, iar sascoata la vad pre mosia manastirii i sà ia calugarii pdrpdrul, decar cate barti 9 si de luntre de raci cate bani 10, precum au fostobiceiul raposatului Matei Voda si la cesti1a4i domni... ». Fr.Sulzer, in lucrarea sa « Geschichte des transalpinischen Daciens *,aparuta In 1781, afirma ea, pentru a avea dreptul sà pescuiasc4In bà1iie Dunarii, pescarii trebuiau sá plateasca « o mica. taxa »numita májàrit (dela maja, unitatea mare de mäsurà pentru can-tärit pestele; in documente din veacul al XVII-lea, cum e, depilda, acela inedit din 11 Iunie 1618, aceste taxe i se spune chiarasa: 4 majá ». Cf. numele lui Petru ma jarul sau Rares1). La catse ridica majaritul, Sulzer riu precizeaza. Pentru cei ce pescuiauCu undita in Dunare, dela Orsova la Calafat, aceastä taxa, numita

havaetal undipi era de 1 galben de cap pe an: ne-o spune undocument din 5 Iunie 1813.

In domeniul agriculturii gash-a de asemenea o serie de dari noi.Sunt mai intai darile asupra plantelor recent introduse, ca porum-bul sau popusoiul i tutunul. Sunt Insa i dari noi privind cerealecultivate din vechime precum parangul, graul, orzul.

Constantin. Duca, in prima sa domnie din Moldova (16931695), este cel care s'a gandit BA' impuna la dari speciale plantelede curand introduse. Cronica lui Necuice povesteste cá acest domn« au scornit un obiceiu nou pe fearei , de au scos de pogonul de popu-9oiu si de paring ce-1 faceau oamenii cu sapele prin curaturi,nu moara de foame, el le lua ate un zlot si de pogonul de tutuncate patru lei; lucruri deserte si fara nicio socoteala sau vreunspor, sa poata sà radice nevoia ». Ultima apreciere ar indreptaliconcluzia ca suprafata cultivata cu aceste plante nu era prea

www.dacoromanica.ro

662 ORGANIZAREA FINANCIARA

ting de vreme ce, chiat cu o impunere apreciabila ca aceea asupratutunului patru lei de pogon rezultatul global era de putin'alnsemnatate.

Cronica atribuita lui Nicolae Costin, referindu-Se la impunereapopusoiului, da o povestire asemanatoare: ri s'au mai scornit

alt obiceiu, cate doi ()Ili de pogon de pre popusoiu, ca acum laoameni se Imputinase bou i saracimea oath' era In Ora se'nvatase

faceau ogoare tu sapa, prin paduri i prin siliti, pe subpaduri, de semanau päpusoiu, i cu acea hrana se tineau; eara laplug a nimanui n.0 vrea sa Imble. .5i mai mult pentru aceastapricina cu tot sfatul au socotit de s'au scos pogonaritul pe popu-riu ». Nicolae Mavrocordat, In prima sa domnie din Moldova(1709-1710), a desfiintat darea pe popusoiu i « au legat sa numai fie » a flout adica juramant scris sa nu se mai Infiinteze nicio-data. Intocmai Insà ca i la väcarit i la alte dari, din cauza greu-tatilor financiare, juramântul n'a putut fi tinut de domnii urma-tori i impozitul pe pogonul de popusoiu s'a pus din non maitarziu. La fel, impozitul pe pogonul de tutun, desfiintat Stare timp,a fost reintrodus de Constantin Mavrocordat In cea de a treiadomnie a sa (1748-1749).

In Muntenia gasim, la Inceputul veacului al XVIII-lea, tutu-ndritul. Intr'un document inedit dela Arhivele Statului, din 7Iulie 1702, Con.stantin Brancoveanu acorda manastirii « Lipniculde peste Dunare* faca slobozie la satul Baneasa din Vlara,locuitorii lui avand a fi scutiti de toate &Mile &are domnie, Intrealtele i « de tutunarit ». Agentii fiscali, « dejmari, oiari, tutunari»n'au a se amesteca In acest sat. Dictionarul de termeni românesti,alcatuit in timpul ocupatiei austriace din Oltenia, poate In 1726,explica tutunäritul drept « gabella di tabaco deci impozit asupratutunului. O descriere armeana a tairilor noastre, din epoca fana-riota, ne arata. ca In Muntenia « de fiecare pogon se plateste inluna August 4 piastri si 16 parale; 1n. 1751, din cauza abundenteitutunului s'a platit dublu o. Sub Mihai Sutzu, In 1784, se plateacate 4 talen i veehi de pogon, plus *poclonul de 80 de bani de fie-care cultivator. Tutunaritul a produs In 1767 suma de 7.950 lei.

Odata cu introducerea alamului, darea platita pentrn vitelece pa§unau In cele *32 de ceasuri* (vezi niai sus, p. 634), se Infiin-teaza, intr'a treia domnie a lui Mihai Ratovita (1716-1726) gi

www.dacoromanica.ro

DARILE PE GRANE 663

uprul, darea pe seman'aturile ce se fäceau de atre 'Mari in amin-titele « ceasuri ». Cuvantul e de- origine tureä: usur i inseamn5*dijna din produsele solului ». Usurul s'a perceput tot timpul CatTätarii au stäp'anit regiunea dela nord de hotarul lui Hall Pap,asa dar Ora la rAzboiul din 1768-1774. El s'a luat, cel putin inprimii ani, in naturd ; quantumul era un.ul din zece, ca si la altedijme. Neculce, povestind lipsa de grane ce a fost in tara de sus,In 1732, adaoga*: 4 dearà Grigore Vod5. (Ghica), avand mgaimult la Paoli si la ChisinAu, straits din ufur, da acelor oamenidela tinuturile de sus, cate zece potronici mera si-i astepta deband pânä toamna. In preajma ràzboiului din 1.768-1774, usurulimpreun6 cu alâmul producea vistieriei suma de lei 8.600 anual.

Sub numele de chile se lntelegea, In veacul al XVII-lea, In Mol-dova, o dare in bani care servea la cumpärarea de fh'in5 de geausi de orz pentru aprovizionarea armatelor sau °et:501°r turcesti.In cronicele i documentele moldovene sunt pomenite uneori 4 chi-lele Camenitei », dupg numele vestitei cetàti din Podolia, ajuns6sub stàp'anirea Sultanului, intre 1672 si 1699. Un document inedit,din lulie 1.728, afl5tor la Academia Rom'ank cuprinde « samadumisale Manolache Costache vel c5pitan di Ticuci di banii chi-lilor si a ialovitelor ci au stransu ot Ticuci ». In « sama sau soco-tealà se cuprind 261 lei 10 potronici o pi 190 mera fdiná gran sipi 207 mert5 orzu », apoi 595 lei « pi 170 ialovit cate 3 lei pol diialovit5., pi 85 ialovite indoite in sfArsit, 21 lei 8 potronici

pe 2 ialovi51 si 11 mert5 fdinà grAu si 11 mert5 orzu In varaanului 1736, venind Vizirul cu oaste la Cartal incepuse raz-boiul cu Rusii Neculce povesteste cá esit-au grele ialovite petear5... si chile de pane qi de orzu, in doua-trei rAnduri si le-audus la Vezirul la Cartal si la Hotin ». Numele acestei d'äri vinedela child, unitate mare de ma'surà pentru cereale, o chil5 avand400 de oca sau 20 de banite. Se pare trig cá erau si chile micideoarece in 1742 gAsim echivalenta: o chila 18 dimerlii, iar di-merlia avea, potrivit condicei din 1776, Septemvrie 1, unsprezeceoc5. Cuvântul e de origine arabA (kile), ajuns la noi prin Turci.In aceeasi ordine de idei, mentionAm c'51 mierta, potrivit tot con-dicei din 1776, a-vea 110 ocA, asa dar 10 dimerlii.

In Muntenia gäsim, la inceputul domniei lui Brâncoveanu,intr'un document inedit din 1.5 Ianuarie 1689, alaturi de a galeata

www.dacoromanica.ro

664 ORGANIZAREA FINANCIARÁ

cu fan *, de « 2aherele », de « birul untului » §i alta biruri, men-tionat §i birul meiului». Inteun alt document din acela§ an,Martie 21, zece argati lumanärari domne§ti din Bucure§ti suntscutiti, in schimbul unei sume globale de 120 talen, de toatedärile §i prestatiile intre care §i 0 de podvoade, de meiu, qi de co-nace, de cai, de soli, §i de alte däjdii §i manaturi... ». Restulacestui bir, care obi§nuit nu apare in actele muntene, poatefie in leg'Atura cu obligatia de a aproviziona armatele turce§tisau tätäre§ti, pe atunci In piing campanie.

Condica vistieriei lui Brancoveanu aminte§te in rnai multeranduri §i birul jignifii: de dota ori In cursul anului 1697, la 25Ianuarie qi la 20 Mai, insumand respectiv 2025 §i 3178,50 talen,§i cate o datà, la 20 Mai, in anii 1699 (3035 talen) §i 1700 (2148,50talen). Era o dare in bani pentru aprovizionarea jignitei saujitnitei domne§ti adicA a magaziei de grane de sub conducereamarelui jitnicer. In 1697, alAturi de obirul jignitei », apare, la 22August, qi « ninduiala gdletii», in sumä. de 9800 talen, plAtitàtot de birnici. Ceea ce Inseamnä &A pe MO vechea &eat:A saudijmA din grane (vezi vol. II, editia a patra, p. 561), plAtitA acumIn bani, se adAogase darea noud a jignitii, tot in bani.

Tot in legAturà cu cerealele, trebue sà amintim §i mordritul,dare nouà introdusä. de Mihai Racovità spre sfar§itul domnieisale celei de a treia (1716-1726). Neculce, povestind acest sfar§it,spune cA domnul 0au scos §i de moarà cate doi ughi §.1 de prisaacate doi ughi §i tigAnit (sic!), de tot tiganul cate doi ughi ».schimb, urma§ul sàu in scaunul Moldovei, Grigore al II-leaGhica (1726-1733), «au scAzut tot potrivit lui Neculce §i

desetina §i tigänäritul (sic!) §i moräritul §i prisAcäritul §i carciu-märitul care le scornise Miizai Yodel, acestea iertat GrigorieVodà de'ntaiu ».

Aci ar fi locul s'A mention:Am, in sfar§it, §i o dare de rxaturàspecialä de fapt un stravechiu dar sau plocon. obligatoriuan.ume colacii, din fdinà de grau, pe care ora§ele Ii trirneteauDomniei de Cr'Aciun. Interpolarea privitoare la dregAtorii dincronica lui Grigore Ureche Simion. DascAlul, ne dä, In privintaaceasta, urmätoarea lämurire: «Clucer mare, ispravnic pre beciu-rile domne§ti, pre unt §i pre miere §i pre colacii ce vin dela oraola Miscut». Observ §i rumanii sau vecinii aveau fatä de sta-

www.dacoromanica.ro

COLACUL 665

panii lor o obligatie asemänätoare: le fäceau un plocon la Cilciun.Ne-o spune documentul din 4 Noemvrie 1620 referitor la rumaniidin Vlädeni ai mänästirii Sf. loan din Bucure§ti. «Drept aceia

voi rumanilor porunce§te domnul in vreme ce veti vedeacartea domniei mele, iar voi Ina cäutati sä dati galeatafanul i ploconul lui Cráciun §i ce va trebui lucru la sfanta mänä-stire 86 ascultati de pärintele, i mai mult val sá nu faceti, eh'rea ru§ine yeti petrece de catra domnia mea »

Dar cuvantul colac mai are i un alt inteles, acela de räsplatä-obligatorie datä celui ce gäse§te sau descoperä un lucru sauo vitä pierdutä, de &Are proprietarul respectiv. Iatä, in privintaaceasta, o serie de documente inedite concludente. La 29 Oc-tomvrie 1639, Matei Basarab intäre§te lui Tudor logordtul din.Doba, toatä partea de mo§ie a lui Ion bäni§orul «pantru cà aufurat Ion bäni§orul 2 cai ai unor därdbani de aicea de In Bucu-reqti, anumea Oprea i Antonie. Deci au imblat ace§ti däräbanti.coläcind in toate pärtile pan s'au aflat ace§ti cai la casa lui Tudorlog, du*i de Ion bärti§orul. Deci Ion bäni§orul au scdpat, iar pdgu-ba§ii au apucat pre Tudor log. §i l-au adus aicea inaintea dom-_rtiei mele cu caii. Deci §'au luat pä'guba§ii caíí í am dat domníamea s5. pläteascg Tudor log. colacul ce au cheltuit tot ci au zispäguba§ii cu suflete lor §i a dat bani gata 2400 §i treapäd Incaau dat bani 400, Mil alte cheltuiale ce au cheltuit pan s'au im-pdcat cu päguba§ii... ». Tudor, In schimb, prime§te mo§ia ho-tului. Tot Matei Basarab, la 3 Dechemvrie 1640, intare§temänästirii Panaghia mai multe sate ce-i fuseserà däruite de Udrea.banul, care a §i fost ingropat in acest sfânt läca§. « Iar dac'aulncäput egumeni sträini greci la Panaghiea spune voevodul-ei au petrebut i räsipit i au vândut i mo§ii i bucatetot §i au ascuns i càrile mänästirii, de mo§ie. Deci le-au a-flat alugärii, acum cu colac, ce-au venit n.ainte domniei meleIn divan de se-au citit tot pre rand pre aceste mo§ii ce scriu maisus. ». In sfar§it, acelq voevod, la 4 Octomvrie 1646, intä-re§te luí Stefan spätarul mo§ia de cumpärätoare din Mirce§tipentru care avea o carte de ocinä dela Petru Cercel. «Pentrucaau venit Stefan spätarul aici inainte domnii mele la conaculdela Uriche§ti de au jeluit i au spus cum aceastä carte de ocinäa bu Pätru Voevod, ce serie mai sus, au fost perità de candu

www.dacoromanica.ro

C66 ORGANIZAREA FINANCIARÁ

tätile, iar and au fost acum in zilele domniii mele, iar aceastacarte ja se-au aflat la Bogdan vtorii stolnic. Deci §'au cer§ut co-lacul, cum iaste obiceiul, iar alalti sateani den sat, ei n'au vrutsa dea la cheltuiala Ell rascumpere cartea, ce au aruncat chel-tuiala numai la Stefan spatariul... ». Valoarea acestui colac varia,dupa insemnatatea lucrului pierdut. Astfel, In 1818, Ianuarie 5,colacul pentru un «une sarbesc Cu talmacire lui din velet 6961Iunie 2, dela Alexan.dru voivod* este de «cincizaci §i cinci lei ».Pentru vitele gäsite, colacul, revenin.d vorniciei, era, pe vremealui Brancoveanu, urmatorul: de cal §i de vita mare cate un taler,de ramator 40 de bani, iar de oaie §i de stup, 12 bani: ne-o spuneo porunca domneasca din 1. Ianuarie 1695.

Viile §i vinul sunt supuse la o serie de dari noi, in intervalul1601-1821. Mai inainte se praise vinariciul sau dijma din vin,reprezentând a zecea parte din recolta; se platisera de asemeneamiele taxe, atat de &Are producatori ploconul de name fi par-peirul cat §i de catre carciumarii din °rage: banii de piiheirnicie.Aceste dari §i taxe continua' in veacul al XVII-lea §i al XVIII-lea;astfel, pe vremea lui Stefan. Cantacuzino, vinariciul, platibil Inca demulta vreme in bani, nu in natura, reprezenta in judetul Arge§§i Valcea 20 de bani de «vadra domneasca;* ploconul de numese urca la 12 bani, and producatorul era preot sau « slujitor *adica osta§ §i la 30 de bai cand era birnic de rand ; in dealul Targo-vi§tei la 33 de bani pe vremea lui Brancoveanu; parpärul insemna12 bani de bute §i 6 bani de puting sau berbenita: 4 precum aufost obiceiul Inca mai den.ainte vreme *: a§a citim in hrisovuldin 15 Iulie 1715. Dar, pe lariga aceste dari mo§tenite, constatam,In veacul al XVII-lea, §i dari noi, asupra viei in.sa§i, asupraparnantului cultivat. Inceputul il face Eustratie Dabija, in Mol-dova. Cronica atribuita lui Nicolae Costin ne spune ca. 4 In zileleacestui Domn s'au scornit §i pogoneiritul de vii; rasa numai indoua randuri s'au luat pogonarit. Eara pre urma cu mareblestem au legat §i au lasat sa nu mai fie... ». Neculce precizeazaca noua dare a fost «de pogonul de vie cate un leu* §i ea «multiDomni » au aplicat-o dupa Dabija. Sub Constantin Cantemir(1685-1693), pogonaritul se mentine la «un taler adica unleu de pogon »; el se percepea rasa nu in fiecare an3cii la doiani °data. Mihai Baca-vita, intr'a doua domnie, It spore§te, adao-

www.dacoromanica.ro

DARILE PE VII 667

gand un zlot la pogon. Grigore al. Ghica, 11 desfiinteazd'In anul 1729, «din bunhvoia sa, nelndernnat de .boieri duprt,cum ne arata cronica lui Amiras. Constantin Mavrocordat 11 per-cepe din non In prima domnie. Intr'a doua Insa (1741-1743),cu prilejul reformei fiscale pe care o face, desfiinteaza aceastadare Impreuna cu o serie altele.

Din Moldova, pogonaritul s'a introdus i In Muntenia. La 27Mai 1.726, Nicolae Mavrocordat scute§te lui Stefan, episcopul Bu-zaului, «de pogondrit pogoane de vie 20 »; documentul, inedit, seafla la Academia Romana. Constantin Mavrocordat desfiinteazaaceasta dare prin articolul zece al vestitului eau hrisov de reformedin 7/18 Februarie 1740; necesitätile fiscale aduo insa reinfiin-tarea ei In scurta vreme. Un act inedit dela Stefan Racovita din15 Ianuarie 1765, aflator tot la Academia Romana, ne arata caIn ultimii ani pogonaritul nu se mai platea de atre ba§tina§i,ti numai de catre « streinii ce Want cu §6derea intealta taraau vii aici ». Scarlat Ghica (1758-1761) i-a scutit hag §i pe ace§-tia din urina. Stefan Racovità, prin actul amintit mai sus, ho-fära§te ca, pe viitor, cand va da tara pogonärit, vor plati 0. Bra-§ovenii care au. vii In Muntenia; altfel, nu. Pentru vinul pe care-1vor duce acasil, vor plati vama numai 100 de bani In loo de zecetalen i ca mai Inainte; putinile cu struguri pentru cash' nu vorda nimio, iar vierii sau chelarii pe care Bra§ovenii aveau obiceiulsà-i aduca din tara ungureasca vor fi scutiti de toate dAjdiile. In1767, pogonaritul se percepea iara§i; el produce In acest ansuma de lei 2100.

In legatura tot cu viia, nu cu vinul, gäsim, in Muntenia, oobligatie fiscala Ilona'. Este vorba de t birul viilor sau birulviilor domnefti* sau «birul pentru lucrul viilor pe care 11 mentio,.neazä condica vistieriei lui Constantin Brancoveanu. Era o dareIn bani, modesth (961 taleri In 1695, 338 talen i In 1696; 746,50talen i in 1.698, etc.), suportata numai de birnici §i servind cumo arata i numele la plata lucrului viilor domne§ti. O singurà(lath, in Iunie 1694, aceasta dare apare In condica sub numelede birul «pentru cheltuiala caselor domnefti dela Tdrgovifte si pen-tru lucrul viilor donznefti s; suma, 3000 talen, e mult mai mare&cat cea obipuit4. Difereirta a servit pentru refacerea sau re-pararea «caselor domnestivamintite.

www.dacoromanica.ro

668 OR GANTZAREA FINANCIARA

Documentele mentioneazá, referitor .1a . vii, i eirdurdritul.Fiecare proprietar trebuia ingradeasca via cu. gard; era,evident, interesul lui, de oarece 10 pazea recolta, dar era 0 inte-resul domniei care lua dijma din vin. Cine nu se supunea, plateagiirdureiritul. In Moldova, proprietarul care nuli ingradea via sauo lasa nelucrata, o pierdea, potrivit obiceiului din vechi, obiceiaintarit 0 de ordinele serse domne§ti. Avem, aceasta,un interesant document in,edit, din 27 Aprilie 1.675, aflatorAcademia Romana, cu urmAtorul cuprins: Adeca eu GiurgeCapra Soltuzul i Petre ce au fost pivnicer tij (de asemenea 1)Capra t¡d stefan pivnicerul i Francul i Mate Barcuta i Hanosbrat (fratele luil) Francul i Giurge pargar mare 0 Ion tij pargarmare 0 Vasile Tudor 0 Toader Alei i alti ora§eni dela mareOra la mic de targul Cotnarului, scriem F1.1 marturisim cu aceast&scrisoare a noasträ precum au vinit cinstitei carte mdrii sale luíDumitraifo Cantacuzino voevoda scriindu la Penitil peirceilabul pen-tru triaba viilor intr'acest chip, care om nu-fi va ingreidi viile setaibei a le da pentru garduri. Deci noi vazand carte Marii Sale scriindinteacest chip 0 funda obicina nostrei fi din beitrdni fi din descei-lecatul orafului, noi am dat o vie ce este In dialul Mandru, ce aufost a calugarilor dela Aren Voda fiindu pustie de 4 ai i telenitao am dat dumisale lui Druniian ca sei o ingreidiascei fi sel o pleitiascdde talen i fi de alte cheltuele de toate, iar dumisale sa-i fie driaptamina i mo0e in veci neclintita ».

In Muntenia, gärduraritul aplicabil numai in judetele de-rasarit: Ramnicul Sarat, Buzau 0 Sdcuieni e amintit pe vremealui Serban. Cantacuzino; acesta scute§te, la 16 Aprilie 1686, deipreoti c doi diaconi ai episcopiei Buzaului, de diferite däricare de vinarici, de geirdurdrie, de mertice, de conace... ». Lacat se ridica aceasta dare ne spun doua porunci ale lui Branco-veanu, din 1 0 5 Ianuarie 1695; potrivit lor, urmeaza a se plati,pentru o vranitä lasata deschisa 300 de band, iar pentru un par-leaz 50 de bani; pentru vite ce s'ar gäsi prin vii, cate 40 de banide bivol, cal sau bou 0 cate 20 de bani de ramator; pentru ogroapä de bo§tina o taxa fixa de un taler; dela butile de vin ce

vor vinde in dealuri », iara0 ate un taler de bute. Pe vremealui Mavrogheni, (1786-1790), gärduraritul din Ramnicul Sarat0 din Buzau constituia un venit al spatarului al doilea.

www.dacoromanica.ro

DARILE PE VIN 669

Vin.ul insu§i, in afara de vie, este supus la noi taxe. AntiohCantemir, intea doua domnie (1705-1707), Infiinteaza, in urmainsistentelor marelui vistiernic Ilie Cantacuzino, vddreiritul: «câtedoi bani de vadra de yin » cum ne spune Neculce plätibilfrig numai de täranii, birnici, nu §i de boieri. Ulterior, aceastadare a tot crescut Mihai Racovita intea doua domnie (t707-1709, a ridicat-o la patru bani ajungand a§a cum aflarn dintr'oadnotare sau interpolare, §i la « doisprezece bani de vadra.». Tocmaide aceea, din cauza exagerarii, hotara§te Constantin Racovitàintr'a doua domnie, desfiintarea vadraritului (12 August 1756);hrisovul solemn de desfiintare s'a §-1 tipärit. Ceea ce n'a impie-decat lug ca domnii urmatori sd-1 perceapa din nou; in Mai 1796,Alexandru Callimachi hotara§te ca banul care se lua in plus « devadra de vin la slujba vadräritului sa se verse nu la cutia milelorca 'Ana atunci, ci «la casa rasurilor » din care se plateau lefiledregatorilor. In 1810, Octomvrie 31, un «ba§ vadrar » intare§teo danié, constand dintr'o portiune de vie §i douà poloboace devin, care se face schitului Frumoasa din tinutului Orheiului.

Aceasta dare se intalne§te §i in Muntenia; ea dureaza §i din-colo de epoca fanariota; in 1823, Grigore Ghica, pentru a puteaplati datoriile tarii, fixeaza vadräritul la 24 de aspri de « fiecaremasura » sau vadra. Numele darii vine dela numele unitatii demasura, vadra; aceasta era egala cu zece oca, deci cu 12,5 litri.Pana astazi, la tara, In regiunea de deal, producatoare de -Wick semai vorbe§te Inca de « vadra veche » de zece oca, spre deosebirede vadra noud care este decalitrul.

Cdrciumdritul, o dare noua, asupra carciumelor, a fost infiin-tata, dupa cate se pare, de Mihai RacoviVä, spre sfar§itul domnieisale celei de a treia (1716-1726). Cel putirt a§a rezulta din textullui Neculce care afirma ca. Grigore al II-lea Ghica, la inceputulstapanirii, « au ertat » «tiganitul §i moraritul i pescaritul i car-ciumaritul care le scornise Mihai Vodd». Mai tarziu, in a douadomnie a sa, sub imperiul necesitatii, Grigore al II-lea Ghicaeste nevoit sà reinfiinteze totu§i carciumaritul « cate cinci lei decarciuma in toata teara; §i... au stricat blastemul ce era facutde mai in.ainte sa nu dee ».

0 dare similara este pivniceritul, pe care-1 intalnim atat inMoldova cat §i in Muntenia. La inceput, el trebue sa se fi perceput,

www.dacoromanica.ro

(670 ORGANIZAREA FINANCIARA

Gum II arata numele, asupra pivnitelor de yin.; ulterior Ina, con-steani ca se lua pe butoaiele eu vin. 11n act moldovenesc, din1741, mentioneaza « pivniceritul a dol vase cu vin. ». In aceea0vreme negutatorii care aveau vii la Odobe§ti plateau velpivnicerului dela Curtea domneasca, doi potronici de fiecarepogon.

Prin cepeirit se lritelegea o taxa care se platea In Moldovade fiecare vas de vin atunci când se punea In vanzare adica a-tunci and i se da cep. In 1742, ea era de 6 potronici de butede 3 potronici de boloboc. Taxa plateau E}i. caldarile sau cazanelede fabricat rachiu; In acela§i an, ea era pentru acestea de 2 ughi§i 6 potronici de bucata.

De altfel asupra pivnitelor de vin sau arciumilor apa'sau oserie Intreaga de oblig4ii fiscale. Unele din ele bunt de caractergeneral, privesc, cu alte cuvinte, i restul pravaliilor sau dughenilor,altele aunt hag specifice lor. La 30 Iulie 1718, Mihai Racovitascute§te de dari o pivnita a iezuitilor din Ia§i, (land ordin In con-secinta &Are « cei ce vor fi cu slujba camenii, bezmenul, boorul,braniftea, local agesc ci alte deiri ce stint asupra pivni(elor de aicedin Efi *. lar la 8 Martie 1717, loan Mavrocordat scute§te Bara-tilor din Bucure§ti o pivnita o de cateinetrit, de fumclrit fi de vinu-rile domnefti ce sei inparte in teirg pre la ceircime ca sa fie de treabavanzarii vinurilor lor ». Fumaritul, carnena, bezmenul, brani§tea

locul agesc trebuiau platite i de alte pravalii; boorul i vinu-rile domne§ti eran frig obligatii specifice carciumelon

« Boorul » era, se pare, darea platita de carciumile moldove-ne§ti pentru marcarea masurilor de capacitate, a ocalelor §i

vedrelor ; aceasta marcare se facea prin imprimarea In lemn cufierul ro§u, sau in metal, prin batere, a stemei moldovene§ti,capul de bour ; o dare similara este la negustorii ce vindeau cucotul, cold ritul (vezi mal jos, p. 678).

ObligaIia de a desface vinurile domnefti este §i ea, se pare,anterioara veacului al XVII-lea. Ea face parte din sistemul ge-neral medieval, care prevedea dreptul pentru seniori de a impunesupu§ilor consumarea, In primul rand, a bauturilor produse pemo§iile lor. In Moldova, un asemenea drept avea i marele hatman.Printre scutirile pe care ,Constantin Mavrocordat le acorda, la

Martie 1734, calaraqilor de Báraiac. (inutul ,Orheiului), este

www.dacoromanica.ro

DARILE PE MIERE $1 CEARA. 671

gi aceea ca « nici fan, nici lemne, nici orz sa nu dea, nici vinIteitmcinesc sd nu li se lepede*.

Pentru alte obligatii fiscale In legatura cu vin.ul, ca pdra-labia §i ortul stdrostesc, vezi mai jos, p. 680.

Mierea ai ceara fiind, alaturi de vite, oi, grane r}i vin, produsede mama ale %aril, constatam Eli asupra lor unele dari noi. Vecheadijmä, desetina, continua, cu acelaa nume, In Moldova; In Mun-tenia i se spune acum dijmarit; Eli inteo parte §ii in cealalta, eanu se mai percepe ln.sa In natura, ci In bani. Pe vremea lui Bran-coveanu, de pildä, se lua, potrivit ocartii dedijmarittui ce s'auvandut la Targoviate la leat 7204 (1696), Iulie 20 », ate 13 bani« de MIA », ea nu trebuie confun.data cu litra actual. (250 ml),fiecare contribuabil fiind obligat sa mai plateasca fli un e poclon »de 30, respectiv 12 bani, dupa cum era birnic sau 4 slujitor » &liedbreslaa. Cei ce erau prinai cu produse ascunse, nedeclarate, pla-teau «Indoit ». Dijmaritul se incasa in Iulie.

In condica vistieriei lui Brancoveanu gasim trecute, de obi-ceiu in lunile Septemvrie §i Octomvrie, doua obligatii fiscale Inlegatura cu mierea 0 ceara. Una este e rcInduiala mierii $i ceriiImpdreite,sti*, servind pentru aprovizionarea Inaltei Porti; ea seridica la 6213 talen in 1.694, 13416 in 1695, 5840 in 1696, 4641In 1697, 3483 In 1.698 ai 3894 talen i in 1700. Cea de a doua obli-gatie este «birul mierii*, reprezentand 8265 talen i in 1694, 5595In 1696, 9313,50 In 1697, 4272 In 1.698 §i 3255 talen i In 1700. Elenu trebuesc se pare confundate cu dijmaritul care era odare deosebita.

In Moldova, Mihai Racovita, spre sfar§itul domniei sale celeide a treia (1716-1726), scoate o dare noua, pristicdritul, atedoi unghi sau galbeni de fiecare prisaca. Urmaaul sau In scaun,Grigore al II-lea Ghica, o desfiinteaza insa Eli aaa ramane, des-flintata, Oa la sfáraitul epocei fanariote.

Unele produse fabricate ca sapunul ai lumanarile precum aimiele bogatii min.erale ca Iiteiul §i sarea erau supuse la dari spe-ciale.

Fabricantii de sapun plateau, Inca de pe vremea lui Branco-veanu, sit pundritul, cate un taler anual; pe vremea lui MihailSutzu (1.791-1793), aceasta dare constituia un venit al vorni-cului de harem.

15

www.dacoromanica.ro

672 ORGANIZAREA FINANCIARA

Pentru aprovizionarea cu materie prima a fabricei de hartieInfiintate de Matei Basarab pe valea Oltului, In regiunea Calima-nestilor, poate chiar In Calimanesti, locuitorii satelor de prin-pre-jur nu stiu pe ce raza erau obligati la darea « cdrpei ». E vorba,desigur de carpele uzate, rupte, din gospodgria fiecaruia. Aceastgobligatie fiscala e amin.tita In.tr'un document din 4 Aprilie 1646:

Sarea constituia un monopol al domniei; totusi In partea dergsarit a Rasarit a tarii, In judetele Ramnicul-Sgrat, Buzau si-Sacuieni, localnicii potrivit un.ui vechiu privilegiu nescris,urma poate a autonomiei locale, de dinainte de Intemeierea Mun-teniei aveau dreptul sà ja din « malurile de sare »- atat cat letrebuia pentru consumul casei, nu fug i pen.tru vanzare. Domniiau socotit, se vede, ca privilegiul era totusi prea mare, de aceeaau impus pe benefician i la o dare speciala n.umita scirdrit. O gasimpomenita lute° serie de acte dintre care citam pe acela, ineditdin 12 Ianuarie 1678 si un altul cu data 1.0 Martie 1.784. Prin celdintaiu, Gheorghe Duca acorda la zece manästiri din judetulBuzau i an.ume « Sfantul Pinul i Skipturile i Gävanile i Coziianii

Vornicii i Fundatura i Boguslovul i Stii Ghiorghie i Agaton iProfir » scutire de däri Intre care si « de vingrici si de scirdrfe ».Prin actul din 10 Martie 1784, Mihai Sutzu aratä ca locuitoriidin cele trei judete pot lua sare din « malurile de Bare » amintite,Insà « numai cu traista, pentru trebuinta caselor lor », nu si «

carul sau cu calul ». Ciobanii care vor lua sare pentru oi vor dade fiecare turma 4 Mielul, harsie, casul s't 6 oca lana » sau In lipsäcate cinci talen. « Pe cine va prinde furand, seau cu carul seauCu calul, vitele Lote sa le ia de &al* iar pe oameni, dupti obi-ceiu,... trimitä la pedeapsa ocnei ». Pe vremea lui Branco-veanu, saräritul era de 44 de bani « de nume » adica de locuitor.

Puturile de petrol sau titeiu -erau supuse si ele la anuinite« dari i cheltuieli ». Ne-o spune documen.tul din 1 Mai 1813, princare loan-Voda Caragea, lrigaduind Mängstirii Sinaia i biv ve!paharnicului Teohari deschida cate douà puturi, le lasa totvenitul pe care 11 lua domnia « fiindcei sunt scutite de deirile ci chel-tuielile ce dau alte puturi ». Acest venit era apreciabil: In 1792,la capitolul « vämi » i « slujbele vamilor », « Valenii cu pgcurilefigureaza pentru 7.000 de talen i iar « Campina cu pacurilepentru 9.200.

www.dacoromanica.ro

D.X.RILE PRAVALII 673,

Praväliile pläteau o serie intreag6 de dari, catre domnie celemai multe catre diferiti dregatori care-vi exercitau autoritatea.In targuri sau °rap In sfar§it, c'ätre autoritatea comunalä.Pentru a ne da seamä de mu4imea i diversitatea lor, citam hri-sovul pe care Constantin Brancoveanu 41 da, la 8 Ianuarie 1701,breslei de negustori bra§oveni (din Schei I), care faceau negoIulde « bra§ovenie » in Muntenia. Domnul, tinând seama de faptulca ace§ti Bra§oveni aveau « ruptoare » adica ln. elegere prin bunainvoiala dela Vistierie « mai denainte, &A la a4i raposqi domni »,le face §i el una noted. Vor avea deci sà dea anual 1.000 de talen,In patru termene, la vel mama, la haraciu, la seama a doua §i atreia. In colo, sunt scutiti de toate darile: « de bir slujitorescde alte orânduiale ce-s pun pren taara, de schimbul banilor, def um &I pràälii, de coarie, de covoard, de MO, de pdhard, de sur-saturi, de zahereale, de card de oaste, de birul o§tii, de birul lefilor,de seama a treia, de poclonul Hanului §.1 a Sultanilor, de cai im-pärate§ti i domne§ti, de randuiala vacilor i a oilor, de podvoade,da mertice, de conace, de cai de olac, de ccItre starostea de negu-ptori, de cettre judol de aici den Bucurefti, de'nprumuteirilealte cheltuiale ce dau negutatorii pentru oreinduialele cit't ci sata-ralele ce sù pun aici 'in oraf, pre mahalale ci prentr'alte argurisate §i pentru alte toate däjdii ».

In.§irarea de mai sus aratà ca dacä n.'ar fi fäcut o Inteiegerecu Vistieria pentru o cifra globala anuala, daca n'ar fi fost, cu altecuvinte, supu§i sistemului « ruptoarei », negustorii bra§oveni arfi trebuit sá 0'a-teased toate arile enumerate. Intre acestea suntinsa unele care privesc i alte categorii de contribuabili ca bir-nicii i slujitorii. Specifice pravaliilor sau lovindu-le In primulrand ni se par n.umai cele subliniate, de ele ne vom ocupa arla dar,adaogandu-le lnsa §i o serie de dari ca bezmenul, camena i loculagesc plätite de pravniile moldovene.

Una din cele mai vechi obligalii fiscale de acest fel din Mun-tenia, anterioara poate chiar veacului al XVII-lea, este aceeanumita « fum » sau « galben de fum ». Primele men.Iiuni le gasescin doua documente inedite din anul 1632. Intr'unul din acestedocumente, din 11 Decemvrie, aflätor la Academia Romana,Matei Basarab, scutind pe preqii i diaconii dela BisericaDomne§ti din Bucure§ti de diferite dari, se adreseaza la sfarrlif..

15 *

www.dacoromanica.ro

674 ORGANIZARA FINANCIARA

agentilor fiscali: « Drept aceia si voi toate slugile domniei mealesi voi vinaricerilor si voi pälibirniceilor si voi carii umblafi de fum,Inca s6 aveti a-i lasa In }Duna pace ». La 11 Ianuarie 1.659, MihailRadu (Mihnea al 111-lea 1) da un ordin « voao fumarilor carilscrie0 de f um acii la oraful domniei mele la Bucurevi» ca sal laseIn pace pe toti poslusnicii (servitorii1) si pe toti morarii marfastirii.Sf. Troità. Re1nnoind dispozitia Cu privire la preotii si diaconiiCurtii Domnesti, Radu Leon li scuteste, la 4 Februarie 1665 « debir si de miiare si de ceara, de galeatà i de fan, de dijma de stupi,de ramätori, de oerie, de vidärici, de chirie, de galben de f um, de pà-harnicie si de pivnite, de schimbul banilor, de lmprumut, de pod-voade, de mertice, de conace, de cal de olac si de carà de oaste§i de alte dajdi de toate... ». Acelasi ordin. (IA si Constantin Bran.-coveanu, la 31 Ianuarie 1689; tustrele actele, citate mai sus,Bunt inedite. Darea se punea pe fiecare pravgie, pe « fumulfiecareia; si cum präivaliile constituiau majoritatea caselor Intargtui, latelegem tendinta fumarilor de a o aplica si celorlaltilocuitori, cum erau preotii, diaconii, poslusnicii màifa'stiresti,etc.

In privinta quantumului acestei dari, §tiri precise aframcartea « dà fumarit din Bucuresti i &an Thrgoviste, datata 20Noemvrie 1.724, prin care Nicolae Mavrocordat ordona fumarilorsá scrie fumaritul da la tot omul, da la call oameni sà aflacuitori Inteaceste orase. IAA la cei ce au prawalii si fac negutà-torii si la cei ce au pivnite si magazii dà valid vin, duà clan

bojari i mànastirile cele mari sa aiba scuti cate o pivnita,iar alalti sá dea cu totii, or ce fealiu de negutatorie ar face, ortabac (tabacar1), or cizmariu, mAcar ver ce fealiu da om ar fi.Insa dà ve! (marel) pivnita Po talen i 5 si de pravàlie mare potalen i 5 si dà pivnit'a mica Po talen i 2 pol (2 jumatatel) si da lamagazii iar po talen i 2 pol si de pravalie mica iar po talen i 2 pol§i. dela slujitorii cei ce au pravalii si valid vinuri, Po talen i 1,33,dupa cum au fost obiceiul si mai dännainte vreame. Asijdereaad* aiba a-si scuti si cliseariul dä' la biserica domneasca o pivnitalar a1i popi i diiaconi i gralmätici sa de cu totii ».

In epoca mai veche, aceastà* dare va fi fost poate de un galben;asa s'ar explica expresia « galben de fum » pe care o Intalnim Indocumentele veacului al XVII-lea.

www.dacoromanica.ro

FUMARITuL '675

Prin asimilarea cu negustorii s'a impus fumaritul §i pescarilordela balta care-0 aveau patul sau pologul, cu inevitabilul fumimpotriva tantarilor, lânga apa. Stim aceasta din t Carteafumaritul dupa balta » emisa de domnie intre 1718-1739, andOltenia se afla sub dominatia Austriacilor, carte prin care agentulfiscal respectiv e autorizat « a scrie fumiiritul din hotariul Brailiipana la Turnu la gura Oltului i sá ja fumaritul dela tot omulvor fi lacuitori pe balta fi dela toti oamenii cei ce le vor ajunge mo-§iile ca capataiul in band, da la Loui. sá ia fumaritul de pat Po (ate!)bani 72 dupa obiceiu, au fie slujitor, au popa, au calugar, au do-robant, au calara§, au scutelnic pedestru, au calare, au saragele,au martalogi (vezi pentru aceste doua categorii mai jos, p. 753708), au birnic, au armeni, au chiproviceni, au tigani, au ce felde om o fi, da la toti sä ia ».

In timp ce in Muntenia, darea se aplica pe pravalii 0 pe aye-zarile pescare§ti dela balta, In Moldova, o constatara, inch' de pevremea lui Vasile Lupu, ca o dare generala, aplicata pe once casa,indiferent de situatia locuitorului. Cronicarul Ion Neculce poves-te§te ca Vasile Lupu, obtinind dela Poarta o amanare a biruluipe doi ani, urmand ca in al treilea sa-1 plateasca 0 pe trecut,izbutise sa umple 4 teara de oameni ». Si au scos atuncea pretearà fumarit, cate un leu de cash' 0 au plinit atunce tustrele bi-rurile ... i Inca au ramas i lui Vasile Voda o mie de pun.gi de banidobanda tefanita Lupu, fiul lui Vasile, scutand 0 el fumarit,l-a marit la « §ase orti de cash' » adica un galben, in loc de un leucat fusese mai inainte; au Incercat sa se (Tuna Cantacuzinii,Toma vornicul i Iordache vistierul, la aceasta marire, n'au iz-butit 1nsa. Intr'adevar, un hrisov din 11 Mai 1660, dela StefanitaLupu, scutind satul Hlincea de dari, Inçirà futre acestea, pe MO4 ZlOtii §1 4 leii 0 galbenii de case ». In a doua domnie aAntioh-Vodä. Cantemir, fumaritul era un zlot. Scoase AntiohVoda citim in Neculce nevoi grele pe teara, oranduele multe

satarale i hartii i fumarit, ate un zlot de toata casa s. UrmaqulMihai Racovita, spori darea, ridicân.d-o la doi ughi «de tot

hornul »; « de care daca au inteles ticà1oii parnanteni. scrie altletopiset multi qi-au stricat cascioarele de le-au rasipit din te-melie, rasipiau hornurile de pen cascioare; cáci ate hornuri«vea omul in casele lui, de tot hornul da elite 2 ughi; i mAcar ca

www.dacoromanica.ro

676 ORGANIZAREA FINANCIARA

era iarna, eara betii oameni i babele i alta säracime pustiaucasele i fugiau In lume plangând, cu lacrimi suspinand; ca altacascioara nu platea nici doi orti. Eara Inca si aceia carii au cum-parat acel fumarit dela koki-vechi (mezatl), li s'au stins a multicasele (au ramas saraci1), ca au luat bani dela Turci de au datpentru slujba, s-apoi n'au putut scoate slujba la cap ». Tot subMihai Racovita platesc i 'Mull din « cele doua ceasuri (vezimai sus, p. 662-3) o dare pe locuinte çi anume potrivit croniciitraduse de Amiras ate un ort de cash' pe an ».

Mai tarziu, sub Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), se In-fling, tot In Moldova, o dare similara numita ajutorin(ei.. Domnular fi vrut la Inceput sá puie din nou Marital; fiindca lnsa sepusese blestem greu de catre Constantin Racovitä (1756-1757)asupra celui ce ar indrazni sa-1 reInfiinteze, boierii ajunsera Incele din urma la solutia ajutorinpi, o reeditare a fumaritului. Ease lua pe ogiaguri » sau hornuri si era de trei feluri, dupa ma-rimea caselor: de unsprezece lei, de cinci lei si jumatate si de treilei; nimeni nu era scutit de aceasta dare. Sub fiul i urmasul luiloan Teodor, sub Grigore Callimachi (1761-1764), ajutorinta eeporità cu some mari dupa expresia cronicei lui Ioan Canta.

Candina era o veche dare, anterioara veacului al XVII-lea;numele ei vine dela slavicul « camen » care inseamnà piatrase explica prin faptul ea, la Inceput, aceasta dare se lua pe « pie-trele » de cearä vandute, pietre avánd o forma si o greutate deter-minata (vezi si vol. II, editia a patra, p. 562). Cu vremea, aceasta

taxa pe vânzare » s'a aplicat si la alte produse, naturale sau in-dustriale. Un hrisov din 1660, Mai 11, dela §tefanita. Lupu, nearata ca ea se aplica pe bautura. Scutind satul Hlincea al mä-nastirii Hlincea, de toate darile si muncile &Are domnie, In schim-bul unei sume de 60 de. galbeni anual, Domnul precizeaza: « detoate dabilele i angariile sà fie lasati In pace, nici candinei pentrubauturei, nici bezmän sa nil aiba a da ». Condica lui ConstantinMavrocordat, din 1341-1742, aratä ea ea se lua pe cearei, pe carneqi pe bit'uturi (vin, mied, rachiu); ea se platea de asemenea deunii meseriasi i anume de bleinari §i de cojocari, chiar si de ceidin sate. La 31 Ian.uarie 1662, Eustratie Dabija scutind pe locui-torii ce se vtor aseza In slobozia Tigänestii, de dari i slujbe timpde 5 ani de zile, adaog1: «Asijderea si un. cojocar sa hie In pace

www.dacoromanica.ro

CAMANARITUL SI BEZMENTIL 677

de camana ». 0 plateau ì cei ce fabricau « horilca* sau rachiu;ea era, pe vremea lui Constantin Mavrocordat (1742) de 2 galbeni0 6 potronici de 4 caldare » adica de cazan.

Camana se ridica in 1742 la 2 bani de vadra de vin sau mied;in 1775 ea era de 2 bani i jumatate, jar pentru chorilca » sau re,chiu, t atat horilca ce vine din tara le§easca, cat i horilca ce se faceicea In tar& », de 3 bani. Cr4marii din Ia0 plateau in 1760 camana

cu rupta » cate 15 ughi de pivnita, unii cate 10 0 chiar cate 8 ughi.Ca unitate de masura pen.tru greutati, « camena » se Intal-,

ne0e 0 in veacul al XVIII-lea. Astfel, Intr'un hrisov din 9 Iunie1767, Grigore Calhmachi Intare§te calugarilor dela Putna drep-tul de a lua anual t din vama cea mare in afará de gram, secara,untdelemn, tamale », lumanari, i « cate 5 camine pe§te moron0 5 camine crap ».

Cameineiritul muntean. i se mai spune In documente 0 di-rand,* corespunde in parte camenii moldovene§ti ; el se pia.,tea de cei ce vindeau vin In targuri. Cu privire la camanarit ni s'apastrat o t carte » a lui Constantin Brancoveanu, din 1 Ianuarie1695 prin. care Domnul hotaraqte sa se ja eceasta dare dela oricineva vinde vin In Bucure0i « veri dela boiari mazili, veri dela suta0,veri dela capitani, veri dela imzba0, veri dela calara0, veri deladarabanti, veri dela, camära§ei, veri dela slujitori, veri dela sal-meni, dela cazaci, veri dela lefegii, veri dela calugari, veri delapopi, veri dela diiaconi, veri dela turc, veri dela tigau sau ma-celar, te fel de om va vinde vin. Inteacest targ »; vor fi scutitenumai cate o pivnita a celor 12 boieri mari Eji a manastirilor celormari. Camanarii vor trebui de asemenea sa ja seama carciumarilor

pue ocale drepte »; pe cei ce « i-ar prinde cu ocale mai mici »,globeasca cu 300 de bani.

Bezmenul se platea de negustorii i targovetii care-0 faceaupravalii sau case pe locul altuia. Era deci o chirie pentru loculocupat, platita proprietarului respectiv. La Galati, In 1776, bez-penul Anual incasat de manastirea Sf. Spiridon din Ia0, proprie:tara locului, varia 1n.tre 3 lei magaziile marl la loo bun 0 du-,ghenile leu magaziile mici, la locuri « din dos » si caselede locuit. Abatoarele sau « salhanalele » plateau de zece ori maimult ca magaziile mari, adica 30 de lei. Cuvantul bez.men este deorigine Mara..

www.dacoromanica.ro

678 ORGANIZAREA FINANCIARA

f'otdritul era darea pe care o plateau toti negustorii care yin-deau marta cu cotul (vezi §i mai sus, p. 670). Detalii asupra eiaflam din « Cartea de cotarie o pe care o da, la 19 Februarie 1699,Constantin Brancoveanu 4 slugilor domnii me ale cotarilor anume ...(lm alb I) ca sa fie volnici... sal umble in toata tara domnii mealepre la toate tiirgurile sit scrie cotdria de la tot ornul cine se va aflavdnzdnd marfd cu cotu gi sà ja cotarie dela tot omul ori fie sutag,au slujitor, au negutator, ori camara§el au armean, au jidov verichiproviceni, au ce fel de om ar hi qi va vinde marfa cu cotu, auertat, au neertat, au cu cartile domnii meale iscalite, dela totisa aiba a luarea cotarie, de nume (de persoan.a1), po bani 142.Iar cojocarii i matasarii sä dea pre jumatate Po bani 71 dupaobicei. Iar pre carii i-ar afla van.zand marfa cu cotul mai mic auascunzand cotariia, ca sa nu-§ dea adetul, pre unii ca aceia sà-iglobeasca cu mana (a) bani 300 §i sa-i fug certare dupa vina luidupa obicei*.

In Moldova, potrivit condicei lui Grigore Ghica, din 1 Sep-temvrie 1776, cotaritul se lua « dela fie§tecare dughiana ce vavinde marfa cu cotul, atat in ora§ul Ia0 cat §i dela celalte targuride pe la tinuturi *; el se plate§te ye! camara§ului §i anume nu infiecare an, ci n.umai la instalarea acestui dregator. « i and lafiecare dughiana cate 2 coturi * marcate cu bourul domnescun halep §i un arqin (varietati turceqti §i ruse0i ale cotului !) sa jadela toata dughiana cate 30 bani ».

0 dare similara era cd ntdritul; ea se platea pentru marfurilecare se cantareau cu cantarul oficial, al domniei. Se intalne§teatat in Muntenia, unde, mentionata in « Anatefterul* sau condicade porunci din epoca lui Brancoveanu, ea reprezenta zece banide fiecare suta de ocale, cat §i in Moldova. In aceasta din urma,cantaritul constituia, la 1776, potrivit condicei lui Grigore-VodaGhica, unul din veniturile manastirii Sf. Spiridon din Ia§i. Seplatea cate gase bani de fiecare 44 de oca de marta, afara de sarepentru care tariful era de trei bani la suta de oca, (;;i de fier careplätea §ase bani la 59 de oca.

0 grupri separata de indatoriri ale negustorilor erau acelea Inlegalura cu primirea oaspetilor sau « musafirilor * oficiali. In ase-menea imprejurari, se cerea dela stapânii de pravalii sä contribuela procuratea obiectelor necesare precum covoare, pahare, ager-

www.dacoromanica.ro

CHELTUIALA ASTERNUTURILOR 679

nuturi. De primele doua categorii de obiecte, covoarele si paharele,face amintire chiar actul dela Brâncoveanu, din 1701, Ianuarie 8,reprodus mai sus (vezi p. 673). De cea de a treia categorie ne pome-ne§te documentul inedit din 15 Ianuarie 1765, aflator la AcademiaRomana, prin care stefan Voda Racovita scuteste pe negustoriibrasoveni din tail de o serie intreaga de dari; Intre ele este si4 cheltuiala afternuturilor ce sei fac la mosafiri*. Din felul cum e for-mulata aceasta" ultima obligatie, pare ca ea se percepea in bani;cred ca acelasi era cazul si in ce priveste primele cloud', o covoa-rele » si u paharele ». De multe ori insa ele se luau si. in natura.In felul acesta se explica asigurarea data de Constantin Mavro-cordat in 1741 « läcuitorilor din Iasi » cum ca u rtimini de nimiodin casa lui sä nu-s Acuiasca, nici covor, nici scoarta, nici mindir,nici plapoma, nici vase, nici blide, nici lighean, nici alt pret deun ban, nici dela crestin, nici dela Armean, nici dela Jidov ». larNicolae Mavrocordat, inteun document Ma data dintr'a douadomnie a sa moldoveana (1711-1716) prin care scuteste pe de-rich armeni din Iasi de &dig si slujbe, o spune lamurit: « Nici saaiba a le duce Turci sau Mari sau alti oamini streini la eaglelor far de voia lor, nici afternuturile lor sii nu le ia ufiírei la Turcisau la Teitari. . . ».. SA' intre si obligatia « rasilor » adica a blanilorde rasi in aceeasi grupa? Sa fi fost negustorii obligati sa dea unnumär de asemenea bläni pentru impodobirea caftanelor care seofereau de domnie dregatorilor turci de alt n.eam care veneau cutreburi sau In trecere pe la noi? Sau sa fi servit ele pentru intoe-mirea hainei somptuoase care potrivit informatiei lui DimitrieCantemir se daruia anual Sultanului cu prilejul Bairamului?Cert este ca asemenea obligatii existan pen.tru alte categorii decontribuabili. Astfel, de pilda, fiecare preot moldovean, pe vremealui Dimitrie Cantemir, dadea anual ierarhului episcop sau mitro-polit de care depindea, in afara de suma de 200 de aspri §i. obland de vulpe sau de jder. Slujitorii adica ostasii supusi autoritatiimarelui sardar erau de asemenea obligati sa-i dea, la inceput, defiecare sat, cate o blanei de vulpe; mai pe urma, imputinandu-seacesti slujitori, au dat nu anual, ci numai o singura data, la insta-larea sardarului: ne-o spune un interesant document din 5 Aprilie1.730 care preeizeaza, in acelasi timp, si atributiile acestui dregator.Dinteun alt document, cu data de 1.8 Martie 1734, aflam ca. f¡li

www.dacoromanica.ro

680. ORGANIZAREA FINANCIARÁ

alara§ii e vorba de aceia de Baraiac, In Orhei trebuiaudea marelui hatman de care depindeau, o vulpe. Nu e de miraredeci ca §i negutatorii sal fi fost supu§i la darea ra§ilor ». Pentrucomparatie, observärn, in sfar§it, a' In Moldova, la numirea uneinou mitropolit sau episcop, acesta, trati§andu-se Domnului, titrichina dupä gum ne arata Condica de obiceiuri, alatuitä In1762 « §i oarecari obi§nuite pocloane adea coc'or, râi, ea/ea fizahcir.

O alta grupà de obligatii erau acelea de caracter personal,atre « judetiul oraplui respectiv, care starostele de negutà-tori care vel aga §i &Are cihodar. Documentul lui Brancoveanudin 8 Ianuarie 1701, In care cele dintai aunt pomenite, nu ne daalte lamuriri; probabil a era vorba de o taxA specialä sau o cotäparte din anumite taxe sau, in sfär§it, de anumite plocoane. Ase-menea taxe speciale erau petraleibia i ortul srdrostesc In Moldova§i ortul vatei.yesc In Muntenia. Despre primele cloud' afläm unelelamuriri In documentul inedit din 5 Dechemvrie 1767, aflator laAcademia Românä. §i privind regimul fiscal al Campulungului dinSuceava. Litre altele, domnul hotära§te ca pentru produsele tur-melor lor, adia bran* Yana, sumane, cérgi, brân.e, catrinte,Campulungenii sa nu dea mortasipie, nici pdraleibie». « Aqij-dire continua actul §i pintru vinul ci §-ar aduce din gios, dila Odobe§ti, pi drepta vine (sic! In loc de vii) ci vor avea ei, capeircdlabia sau ca ortul starostesc sh nu sa' supire ». De unde rezultaca paralabia era o taxa' ce se lua pe märfurile vandute n targuri;potrivit numelui, credem cA paralabii, conducätorii adia ai tinuiturilor respective, beneficiau de o parte a acestei taxel de nu vorti primit-o chiar in Intregime. Stim exact la cat se urea paraläbiaIn ce prive§te vinul. Neculce, povestind mäsurile late de Con-stantin Mavrocordat In cea de a doua domnie din Moldova.(1741--,1743), arath cA, Intre altelep a interzis paralabilor BA mai ia celedoua oa de yin sau rachiu de fiecare bute, oca ce adesea se trans-,formau In patru, cinci,. « ce numai sa, ieie parcalabiile drept peobiceiu, cate doi potronici de car, eara mai mult sä nu supereoamenii §i negutitorii A§a dar, parcalabia se ridica la 20 de banide carul cu in sau rachiu; inainte de Mavrocordat se luau §iate douä oa, deci un adaos In natura'. O obligatie fiseeä ase-mänatoare pärcalàbiei era vadra domneascel -ce se ha anual dela

www.dacoromanica.ro

DIM IN FOLOSUL UNOR DREGATORI 681

fiecare craing din Odobe§ti. Constantin Mavrocordat, 'plea douadomnie a sa din Moldova (1741-1743), o desfiinteazà, dup6 cumdesfiintase §i cele douà oca de vin sau rachiu ce se luau de bute.

Ortul sarostesc era o taxà special'A pe vinul adus spre Wax-zare In tArguri ; ea se percepea In folosul integral sau partial alunui staroste, poate a starostelui de negulatori. In ce prive§te ortulv6.16§esc, §tim ea' era taxa pe care o dkleau « scaunele » de carne§i pivnitele din Varguri vaafilor de macelari §i vaafilor de car-ciumari respectivi. La 25 Aprilie 1754, Constantin Racovità dào carte preotilor, diaconilor, cântaetilor §i gräm'aicilor dela celedouà biserici din Curtea domneascg 4 sà tie un scaun pe care sä s'dviinzä.' carne... In Bucure§ti §i eá fie acel scaun in pace §i ertatde fumarit, de vainA, de erb'grit fi de ortul vcitayesc 0 de alte angarii ».La sra§it, domnul adaogà: « Drept aceia poruncim domnia meadum. vel vame§ i voao erbarilor i viltaf de meicelari. . . toti eá avetia v'd. feri... ». De asemenea, la 15 Mai 1749, ' Grigore Ghiea, scu-tind o pivnità ,din Craiova a mä'n'a'stirii Tismana « de fumä'rit, dec6m6nArit, de vam6 §i de vin domnesc 0 de ortul veitlifesc §i de toatealte orânduiale §i calabalkuri », se adreseaz6 « dumneavoastaboieri vame§i i fumarilor i canànarilor fi f ie viítafe de carciumari ialtora ce yeti fi orânduiti de dati vin domnesc pe la arciume ssä. se fereasa de aceast6 pivnità. Documentele, inedite, se aflàla Academia Roman6.

In legaurd cu vel aga, dregaorul ingrcinat cu paza capitalei§i Cu supravegherea breslelor, sunt o serie de dai sau taxe: localagese, pecetea ageascei §i mortasipia ageascei In Moldova §i vamaageascei In. Muntenia. Primele dou'd. apar In documente, impreunacu alte dai ca bourul, camdna, cepAritul, plaite de pivnitele devin sau de eaciume. Ca exemplu, putem cita actul inedit, din 8Fevruarie 1.762, prin -care Grigore Callimachi scute§te 4 o pivnitàcu Muturà din Ia§i », a lui Manolache Costache biv vel logofa,A de camgnA, de bdzinal, de brani§ti, de boor, de loe agescu, depecete agiascei 0 de toate alti däri §i ang'aii or cae or fi pe altepivnite... ». Mortasipia ageasc6 se praea de care mbiceldrii ;dovadà actul, tot inedit, din 10 Iunie 1758, privitor la « un trun-chiu de mesarnit4 de aiat carne # din tagul Ia§ilor, apartinândlui Ionità Cantacuzino biv vel aga, trunchiu scutit de care voevod«de caat4n4', de bezp6n, de säu, .4i de toate altea angarii... cum

www.dacoromanica.ro

682 ORGANIZAREA FINANCIAR&

§i de mortasd pie agiascil , ». Nu putem preciza deocamdata la cat-se ridicau aceste trei däri.

Cat despre vama ageascd din Muntenia, ea se platea, ca i localpecetea ageasca din Moldova, tot de pivnite. La 5 Decheinvri

1758, Scarlat Ghica scute§te pe Theofilact vel cliucer za arie, dre-gator « procopsit i cu qtiinta invataturii eline§ti », de dif elite dad.;Ii scute§te §i o pivnifa' aici tn ora§ul Bucure§ti », « de fumarit, decamanarit, de varna domneasca i ageascd, de vin domnesc, de °Au/vata§esc... ». Documen.tul, inedit, se afla, ca i celelalte citate maisus, la Academia Romana.

In sfar§it, ciohodarul sau cel ce se ingrijea de incaltaminteaVoevodului i a personalului Curtii, a determinat numele dariiciohoddritul. La 23 Iunie 1786, Nicolae Mavrogheni intarind ora-genilor din Campulung privilegiile lor, specifica, futre altele:iar sa fie in pace §i ertali de ciohodarit, care din ora§eni se vorheard Cu me§te§ugul cismariei, sa nu dea ciohodarit ». La cat seridica ciohodaritul, nu putem preciza deocamdata.

De caracter edilitar e obligatia podinilor pe care o aminte§tedocumentul din 15 Ianuarie 1765, privind pe negustorii bra§ovenidin Muntenia. Cred ca ea se refera la indatorirea de a intretinepodinile sau « podurile » care pavau ulitele (cf. Podul Mogoqoaiei »,,azi Calea Victorieil). In acela§i scop, infiinteaza Grigore al III-leaGhica (1764-1767) o dare nouà in Ia§i ; ea consta dintr'o tax&pe carele cu produse care intrau in ora. Cronica atribuita luiEnache Kogalniceanu precizeaza: 4 cate o para de bou §i cati bojavea carul atatea parale da §i oranduise oameni de treaba de still).-geau ace§ti bani i cu banii ace§tii platea podelele i "'deeau po-duri pe toate u1iele ».

4 Schimbul banilor » i f imprumuturile * nu erau oblig4ii fiq-cale care sa priveasca exclusiv pe n.egustori; ele cuprindeau cate-gorii mult mai largi de contribuabili; loveau insa in primul randIn locuitorii targurilor, deoarece aici se strangea numerarul in maimare cantitate. Prin « schimbul banilor * se intelegea indatorireapentru contribuabil de a primi o mon.eta in locul alteia, domniaoprinduli un agiu. Imprumuta sau Imprumuturile eran su-mele pe care domnul, tri momente de nevoie, le cerea cu imprumutdiferitelor categorii de contribuabili: negustorilor, preotilor, manas-tirilor, boierilor t¡i chiar ina101or ierarhi. In principiu, aceste im-

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTA, SATARALELE, NATANIELE 683

Trumuturi se restituiau; uneori se platea §i dobanda cum e cazulCu cei 1.500 talen i dati de episcopia Buzaului in cursul anilor1742-3, pentru care prime§te, in Ianuarie 1744, o doban.da de 210talen. Matei Basarab, in hrisovul sail din 2 Dechemvrie 1646,referindu-se la imprumuturile dela manästiri, spune ca domnuleste dator « foarte de graba §i flra nemic zabava, cu mare grijaqi cu frica lui Dumnezeu, sa. intoarca §i sa pldteascà imprumutaqi datoria ce va fi luat... o. Se intampla WA cateodata ca sumeleimprumutate sa nu mai fie restituite; astfel despre Antioh Can-temir, intr'a doua domnie (1705-1707), Neculce ne spune ca « premazili ii indesia cu dajdi grele §i cu imprumute dese, f i nu le mai.da * subinteles « indardt ». In atari cazuri, datornicii i§i puteauvalorifica drepturile la o noua domnie: e ceea ce face Preda banulBuzescul caruia Radu Serban ii d'arue§te satul domnesc IzbiceniTentru un imprumut de 77.000 de aspri acordat lui Mihai Viteazuldupa infrângerea dela Teleajen §i nerestituit.

Partea finala a pasajului ref eritor la obligatiile fiscale in docu-mentul din 8 Ianuarie 1701 dat negustorilor bra§oveni din Mun-tenia pomene§te de « alte cheltuiale ce dau negutatorii... §i ordn-duiale. . . §i. satarale ce sa pun aici In ora' pre mahalale §i pentr'altetarguri §i sate » §i « alte toate dajdi ». In unele documente se adaoga.§i termenul, expresiv, de meinceituri. 4 Satara » de origine tur-ceasca are intelesul de dare sau impozit exceptional care seune sau se o arunca » asupra contribuabililor; e interesant deremarcat cà acest termen s'a pastrat Oda azi in limba romana,mai lnta'i inteo expresiun.e caracteristic6: « satara-belea », apoiyentru a designa o plasa de pescuit prevazuta cu plumbi lapartea inferioara care, Varna prin apa de doi oameni, prinde lamijloc, in matita, pe§tele. In ce prive§te « cheltuelile », ele para fi tot una cu ncliamele de care ne pomenesc unele documenteimmtene din veacurile XVIIXVIII. Astfel inteun hrisov ineditdin 30 Iunie 1682, afralor la Academia Romana, §i referitor la_preotii §i diaconii din eparhia Buzaului, se spune cal de « s'arIntampla oro§anilor §i altor cine ar fi läcuitori in ora § niscarecheltuiale sau naiame pentru niscare trebi domne§ti sau boiere§tisau pentru soli sau vence cheltuiala s'ar pune pre ora, nimenila nimic, prentii, diaconii sa nu-i pue ». Rezulta deci ca §i « cheltue-lile » sau « naiamele » aveau tot un caracter intamplätor, eran tot

www.dacoromanica.ro

684 ORGANIZAREA FINANCIARA

un fel de dari exceptionale ca tO. « sataralele ». Termenulcare apare in acte §i sub forma aim., naima, sau naema, este, separe, imprumutat din slava, avAnd, In aceastä. limbk lntelesul de

fiintà sau lucru luat cu chirie » (de aci §i # a näimi »). Miameles'ar putea referi deci §i la obiectele care se luau dela org§eni (scoarte,covoare, vase, etc.) cAnd trebuia primit vreun dregktor turc sauvreun sol strain. Felul generic In care aunt exprimate aceste ultimeobligatii fiscale ale ora§enilor §i negustorilor: « alte cheltueli...orandueli... i satarale » nu ne Ingklue mai multe precizäri. Reti-nem faptul cg. In afar6 de multimea darilor analizate mai sus,erau Inca o suma altele, cuprinse In termenii generici amiuti%i. Fis-calitatea, atál la ora§ cAt §i la sat, a fost o dull realitate In -pilenoastre, In intervalul 1601-1821.

Constatdm, In unele tArguri, §i taxe speciale care se punasupra prävsáliilor sau dughenelor in folosul bisericii. La Roman,de pildà, Episcopia lua de fiecare dughean6 « ate doi band »;Mihai Racovità li Int6re§te acest drept, la 14 Iunie 1709, 16mu-rind cà el va servi « pentru tAmAi §i lumânäri ». Grigore Ghica 11confirm6 §i el, la 19 Ianuarie 1727, ad4ogand câte 2 bani §i « decarul cu pe§te sau cu alte bucate, ori ce ar fi, ce aduc oamenii latArg sà vanz5. ». In. Mai 1775, Grigore al III-lea Ghica reduce pri-vilegiul Episcopiei la « un ban » de dugheanä §i de carul Cu pe§tesau altà marfd.

Birul sau darea persona14. Darea esentialà rdmâne lug §i 1nrastimpul dintre 1601 §i 1821, ca §i mai lnainte, birul adicä impo-zitul personal. In timp ce dijmele §i diferitele taxe sunt In functiede avere §i multi dintre contribuabili n'au avere sau au preaputirai birul se pune asupra persoanei sau, dupà expresia cro-nicelor, pe nume sau pe fagi ; quantumul lui fiind, pe de altä.' parte,ridicat, cu tendint'd generala de sporire, e u§or de lnteles de cebirul reprezintà darea cea mai In.semnatà. De aceea, in acteleprivin.d scutirile de impozite, el e citat, de obiceiu, in frunte. La10 Mai 1692 Alexandru Ilia§, scutind pe preotii Bisericii CurtiiDomne§ti din Bucure§ti de toate d6rile, le in§ir6 In urmaoareaordine: « de bir ci de bou ci de oae seac6 §i de cal §i de miiare§i. de ceara §1 de galbeni §i de cai de olacu §i de vinarici ci de pghar-nicie §i de schimbul banilor §i de gAleata cu fá'n ci de unt de lemnu§i de dijm4 §.1 de n4em §i de lmprumutare §i de toate slujbele §i

www.dacoromanica.ro

BIRUL 685

». Aceeasi ordine se pAstreaz6 In confirmArile din14 Ianuarie 1630 si 1.1 Dechemvrie 1632 acordate respectiv deLeon Vodà §i de Matei Basarab. Cand e vorba de sate de fugari,care n.u-si prelesc ddrile, tot birul este cel menVonat In frunte,cateodatà chiar singurul mentionat. La 10 August 1642, MateiBasarab, Infärind lui Leca comisul satul Berceni din, Vlasca,urmdtoarea explicare: « pentrucd acest sat Bercenii, ce serie maisus, ei ca niste oameni rdi si hitleni si fugan i de bir, s'au sculat defi-au piireisit mofiile fi birul fi au fugit pre vremea ceind linea judelulVlafca de bireirie Calotei slugerul ot Popefti. Deci Inteaceea si domniamea, v5.zand hitlenia lor, cum aunt tot fugan i si la a lor mosie I111-0vin, domnia mea i-am dat boiarinului domniei meIe jupan Opreaaga, tatà1 boiarinului domniei mele Leai comisul, ca sei-i plateasceiel de bir lie pre dânsii rumâni cu toatà mosia lor... Deciacum, dupà moartea ag6i. Oprei, iar rumanii din Berciani ei auvenit In OA inaintea domniei mele la conacul dela Ionesti, fiinddomnia mea in primblare, cu boiarinul domniei mele Lega comisul,zicAnd rumanii cum nu i-au fost pleitit aga Oprea de bir »; ei ràmânlng de lege §i sunt scosi din divan cu rea ru§ine, ca ni§te oameniIli: Si Inelàtori. Documentul, inedity se aflà.' la Arhivele Statului,fare acelei ale Mitropoliei din Bucuresii. Tot astfel, la 16 Februa-rie 1643, Matei Basarab dà « cinstitutului deregätoriul domnii melejupan Stroe vel vistier... mosiile Vulpestilor judeci de pre tothotariul catà se ve aleage, pentrucii au fost nifte oameni hicleni deslintu.tot fugctri de bir fi i-au tot pleitit cinstitul deregettoriul domnieimele ce iaste mai sus scris fi-i pleitefte fi acum».

nude& birul se socotea §i se platea de obiceiu In talen, deaceea, lute° suma de acte, In loe de bir se Intrebuinteaza acesttermen. La 28 Noemvrie 1640, Matei Basarab Inareste lui Simabiv vtori vistier mo§ia §i rumanii din Kus6sti (VAlcea). « Carirumâni spune domnul ... au fost oameni rAi i fugan, n'auvrut sel fazei sei-fi plateascei talerile fi miarea impiireiteascei, ci aufugit ». Sima, plältind In locul lor, le ia mosia. Sinonimia termenilortaler si bir se vede si mai bine In actul inedit, din 15 Dechemvrie1.645, af15.tor la Arhivele Statului, prin care Matei Basarabreste pe Ursu din Pietrari (DAmbovita) « sà vAnzd partea lu Dra-gotà de mosie dela sat dela Ghimpati, toga partea lui, WA se vaalege de preste tot hotarul ; pentruca au venit acest om Ursu

www.dacoromanica.ro

686 ORGANIZAREA FINANCIARA

spune voevodul aicea la divan inaintea domniei meIe de se-auAluit si au spus cum au fost la taler impreunei cu Dragotei. DeciDragotei el au fugit fi se-au dat in laturi, ir Ursu el se-au sculatde fi-au vandut partea lui de mofie de au pleitit partea a lu Dragotàde bir ». Pentru a se despagubi, domnul 11 autorizO sá vAndO, larAndu-i, mosia fugarului i sä-si lutoara banii. Termenii talerbir avänd acelasi inteles, redactorul actului intrebuinteag mai lilt&pe primul, apoi pe cel de al doilea.

E normal deci ca atunci and se procedeag la un recensOmântsau, cu termenul vechiu, la o « samä. » In vederea fixárii birului, 86se intrebuinteze de care cancelaria domneasa expresiunea « samatalerului ». In afarO de importantul document din 1645, citat maiinainte (vezi p. 637), in care Matei Basarab declarà: feicut-am sameilanai, de i-am pus talere, cinefi pre cap al lui », iata un al doileadocument, tot inedit, care cuprinde chiar expresia pomenità maisus. La 1.5 Iunie 1.644, acelasi voievod se adreseag « tie Jipo pos-telnic si tie Stanciule de Vernesti, atrá aceasta vO dan in stiredumnii mea, a aici inaintea dumnii mele jälluit-au boiarinuldumnii mele Negoità paharnecul cumu-i trageti piste slugi la birsi yeti sá le luoati viile ci trealA cu al:1*i nu aveti, cä nici i-auapucat seama talerului aciia in sat, nici au dat bir cu dinii. Dereptaceia incheie domnul de vreme ce veti vedea aceastd carte adumnii mele, iar voi sá autati sO-i räsati slugile foarte in bung.'pace, nimica sh' nu-i bantuiti, mai mult cu jalb6 sh' nu vie ladumniia mea... ». Documentul se aflà la Arhivele Statului, intreacelea ale Episcopiei de Bugu.

Tocmai din cauza importantei pe care o avea seama biruluisau a talerului, i se mai spune, in unele acte, si a seama cea mare E

Astfel in actul inedit din 26 Mai 1678 prin care Toader spOtareluldin Stäncesti (Buz6u) vinde lui Hrizea vel vistier mosia consa-tenilor sä'i 4 Dumitru chivOrar (mester de chivere sau coifuril),Radu Radului c§ärban sin NOstase. Pentrucá acesti oameni,ce scriu mai sus citim in act fostu-se-au scris la seama ceamare, in saat In Stancesti, iar dupre ce se-au scris ei au fugitnumele lor au rOmas asupra mea ». A prätit deci pentru eiacuma, ca scoata banii, le vinde mosia marelui vistier.acest document se af16 tot la Arhivele Statului, intre acelea aleEpiscopiei de Bugu.

www.dacoromanica.ro

BIRIJL 687

Dela numele recensämäntului « seama cea mare » sau, cu ter-menul slay, « vel seama » s'a numit si unul din cele 4 a sferturi*sau rate In care se plätea de obiceiu birul. In condica vistierieilui Brän.coveanu gäsira In fiecare an t ()el seama»; alte douà sfer-turi poartä numele de « seama a doua» §i « seama a treia c celuide al patrulea sfert i se spune « haraciul ». Tuspatru insumeag,In anul 1699, 228.951,50 talen i din totalul din 410.971 talen i cAtreprezintä toate därile din acest an, asa dar mai mult cleat ju-mAtate. Acelasi raport se mentine In 1700: 232.000 de talen i dintotalul de 450.140. Se intelege §i mai bine, prin urmare, deceBrAncovean.u, in reforma pe care a Mcut-o In 1701, s'a sprijinitpe aceste sferturi, in care s'a Inglobat marea majoritate a celor-lalte däri. CAM, din cauza nevoilor crescAnde, el trebuie s5. spo-reasca o sferturile » la 5, cel de al cincilea poartà tot numele de« seama a doua »: aceasta se Incaseazà deci in douä randuri, odatäla 20 Februarie, a doua oarä la 20 Dechemvrie (vezi si mai sus,p. 641).

Sub domnii urmätori, In loc sà se repete una din « semi »ceea ce putea da nastere la incurcäturi se infiinteazá o ratänouä nurnitä 4 pocloanele bairamului». 0 Inalnim In hrisoavelede «ruptoare » pe care Nicolae Mavrocordat, la 30 August 1720si Mihai Racovità, la 10 Februarie 1731, le acordà catolicilordin Campulungul Muscelului.

In Moldova, birului i se mai spune, obisn.uit, si « da/de », une-ori « da/de impareiteasca' »; ea ocupä acela§ prim loo In documen-tele referitoare la scutiri. Astfel, la 11 Ianuarie 1666, GheorgheDuca, scutind pe un negustor din Roman de o sumà de obligatiifiscale, face aceastä restrictie, importantd: « numai scili pia-teased dajdea 0 zlotii si sä aiba a griji tämäe si untudelemnu lasfânta Episcopie ». Antonie Ruset, la 23 Dechemvrie 1675, Mr-gind scutirea acordatà de Duca, hotäräste ca negustorul pe ca-re-1 va designa Episcopia sA fie in pace « de da/de §i. de zloti side galbeni si de Imprumute si de schimb si de cai de olac si depodvoade »... Iar Antioh Cantemir scuteste, la 23 Octomvrie1706, pe toti preotii si diacon.ii din Roman « « de da/die impiirei-teased §i. de zloti si de galbeni de casà sau de fum, ori pre scri-soare si de desetina de stupi si gorstina de mascuri si de gorstinade oi... si de cai de olac si de podvoade si de alte de toate... ».

16

www.dacoromanica.ro

688 0 RGANIZAREA FINANCIARA

Alaturi de dajde, documentele moldoverie in§ira printre obli-fiscale, zloii, leii, talerii, galbenii i oqii. Citam astfel

documentul din 20 Dechemvrie 1.700 prin care Constantin Ducascute§te 1.3e preotul dela biserica ungureasca din Ia§i. de « dajde,de zloti, de lei, de talen, de galbeni, de ili§, de sulgiu » etc. Aceea§iformula, cu deosebirea ca in loe de galbeni sunt ughi, revine inactul dat de Antioh Cantemir la 10 Iunie 1705, pentru o mo§iede peste Prut, din tinutul Ia§ilor. Mai completa e formula do-cumentului din 28 Februarie 1658 prin. care Gheorghe stefanscute§te pe toti cei ce se vor a§eza in sili§tea Trebujeni din Orhei,pe timp de §ase ani, de toate darile: « de dajde fi de zlqi qi de leifi de talen i fi de galbeni Fi de oqi 0 de alte dari §i angherii... ».Exemplele se pot u§or inmulti; ele nu ne dau explicatiuni 111E36

asupra acestorLa ce anume fiscale se refereau zlotii, leii, talerii,

galbenii §i ortii? Din felul cum sunt citate, printre cele dintdiddri, apoi din imprejurarea ca existau corpuri de agentiInstircinati cu strängerea lor §i numiti, dupa darea respectiva,zlotafi, leua,ci, talerafi, gälbina.fi i ortafi, dupa cum altii se numeauvindriceri, goginari, fa'nari, désetnici,.rezulta cà aceste dari aveauinsemnatate, CA nu e vorba de obligatiuni minore. Dar dad pu-tem trage o asemenea concluzie de caracter general, e mai greu,In schimb, sa dam, deocamdata, lamuriri asupra fiecareia In parte.

Tot aci trebuie sa mentionana i darea de « cincizeci de aspriIeremia Moghila, intemeind slobozii in tinutul Chigheciului, ho-tara§te In 1603, ca acei ce se vor a§eza in ele, nu vor OW, timpde trei ani, nici ili§, nici darea de <I cincizeci de aspri », nici go§-tina de oi sau de porci, nici sulgiu pe vaci §i. pe oi, nici o anghe-rie. Va fi fost, banuim, tot o dare personald, Dll pe avere. In afarade impozitul personal general, birul sau dajdea, constatam oserie de impozite personale asupra unor categorii restranse delocuitori, cum erau rofii in Muntenia, curtenii in Moldova, ald-rafii in ambele tari, apoi preotii i cdlugdrii, moldovenii a§ezatiIn satele din Muntenia, In sfar§it tiganii. Ca o curiozitate a sfär-§itului epocei fanariote semnaläm §i birurile puse asupra unorcategorii sociale declasate, ca pwariafii §1 « femeile rele o.

Prin rofii se intelegeau, la inceput, breslele de slujitori sausubalterni ai marilor dregatori, locuind in satele tarii, din Oltenia

www.dacoromanica.ro

ROTI DE TARA 689

piira la Milcov, avand in frunte vdtafi §i mari vätafi §i bucu-rAndu-se de un regim special militar, administrativ §i. fiscal (vezi§i. vol. II, editia a patra, p. 504-7). Numele lor (compaa cuactualii « ro§iori »1) pare a se explica prin. culoarea Imbacaaintiiacestor slujitori, ei purtând o tunica ro§ie; se §tie eh' postavulde aceasa culoare era In deosebi pretuit, « scharlat- »ul (ecar-lat-u11) costand, potrivit tarifelor vamale, mai mult cleat altevarieati.

Documentele veacurilor XVIXVII, ne araa cäi se dg.deanumele de ro§ii aat paharnicilor, cAt §i postelnicilor, spätarilor,logofetilor, arma§ilor, etc. numiti adeseori, in calitatea lor desubalterni ai marilor dregatori, §i pälfárnicei, postelnicei, sp.&arei, logofetei, aring."§ei, etc. Ni s'a p6strat la Academia Roma6cartea inedia din 25 August 1625, a celor 12 jurätori olteni, luatipe ilva§e domne§ti, ca sà cerceteze o pricin4 de mo§ie la Ba-ne§ti. Ei aunt: « ot Gaia Stan postelnicu i ot Desa Radul logo-fàtul i ot Paraeni Hamza banul i ot Ivancoti Barbu paharnicui ot Goe§ti Bistrean logoatul i ot Socoteni Dona vätaful i ofNrätule§ti Mihart postelnicu i ot Bibe§ti V15.dutul postelnicul i otCernaia Iacov postelnicu ». Un document inedit, posterior cucinci ani, din 1630, Mai 20, afldtor tot la Academia RomAnä",referindu-se la cei 12 juatori, ii nume§te re boeri rofii alefi». Pen-tru extremitatea celala a Várii, judetul Buza, s'a pästrat iarà§io carte inedia, a megia§ilor din satul Schiopeni Intre ei §i unDima ropl din 1646, Aprilie 23, aflätoare la Arhivele Statului.Dupg ce aratà c'ä au fugit din sat «unie pren BrAila, altie la Mol-dova, al-V-6 pentealte pati », p6asindu-§i « mo§iele §i birul », §-1

c51, din cauza aceasta, dsárile lor au fost plätite de jupan Dumi-tra§co stolnicul §i. jupan Marco vel arma § care tineau « judetmlBuzeu de bir6rie », ei convin 86' Intoara acestor doi boieri sumaplatia «ug. 250 », in caz contrar raMnandu-le rumai §i pier-zadu-§i mina. La aceasa intelegere au fost §i « multi bojarrofie de judet, anume Dragomir iuzba§a ot S6rata i Saya càpitan.ot Mgrä'cinen.i i Savu lu Avram i Dragomir apitan ot late§tii Jipa postelnic ot Verne§ti, Dumitru apitan ot tam i Märcanceau§ i Lefter ot Hodobeni ».

Cu vremea lush', numirea de rofii a rams alipitá numai uneisingure bresle, celelalte pgstradu-0 numirile speciale de spà-

is *

www.dacoromanica.ro

690 ORGANIZAREA FINANCIARÁ

arm4ei, vistiernicei, postelnicei, etc. De aceea, cand cro-nica munteana vrea sa descrie frumoasa oaste a lui Grigore Ghica,care a participat in 1672 la asediul Camenitei, arata ca ea se al-catuia din « calara§i, dorobanti, rocäi, vistiernicei, spatärei, pos-telnici, stolnicei, vornicei, pa.harrticei ». De aceea i ordinul, din9 Iunie 1668 al lui Radu Leon, ca manastirea Clocociov said jadijma i celelalte venituri dela oricine ar lucra mo§iile ei « §i delaboieri §i dela signori, ver fie ro$, au calara, au darabant, au ma-car ce fel de slujitor ar fi ».

La sfar§itul domniei lui erban Cantacuzino, mision.arul ita-lian Del Monte, desriind Muntenia, spune despre rofii ca eranatunci (nunc) sub conducerea marelui paharnic; din felul cumse exprima el, rezulta, pare-se, ca., mai inainte, acest Malt dre-gator n'ar fi avut o asemenea atributie. Ro§ii plateau birul subo formà speciala numita « bir de rofii sau rufalei ». Ter-menii ace§tia apar In documentul din 25 August 1625 amintitmai sus, privitor la pricina mo§iei din Brane§ti. Mogia fusese alui Stan vataful; acesta murind, copii sài, 141114 mici, n'au maiputut plati « birul de ro§ii ale§i », care trecuse acum asupra lor,precum §i birurile rumanilor lor. Le plate§te, In loe, Start logo-fatul; plate§te i pentru scoaterea dala bir a copiilor; le ja, Inschimb, pamantul. Fiul lui Stan logofatul, Draghici, arata cum« au pldtit fatal bir de ro§ii alefi a lui Stan veitaful...birul rumânilor lui 8 napalLi Inca' In zilele raposatului Mihneavoevod (1577-1583 i 1585-1591). i a§a. zicea Draghici cumau fost dat tata-sau Stan log. §i au cheltuit pentru acel bir derofii i pentru acele napa§ti boi 30 §i un cal i o iapa i aspri deargint 1.700 i Inca' zicea ca au cheltuit §i. la cresteitori pe raboj,deci strângatorii ,sau « taetorii » birului can.d au scos acea

acele 8 rapa§ti, a au dat aspri de argint 900 ». In Mol-dova, birul curtenilor » care corespund ro§ilor din Muntenia,

Miron Costin &A, In letopisetul sau echivalenta: curtea cese zice la dan§ii roii se numea « curtenie » sau « dajde curte-neasca ». La 29 August 1624, Radu Mihnea intare0e diaculuiDumitrapu Fulger din Todire§ti ni§te case In sat, ale lui Gheor-ghe, fiul lui stefan Danco. Aceasta, de oarece u au fugit Gheorghedin casele lui i s'au lósat curtenia asupra slugei noastre ce maisus serie Dumitrafeu Fulger diacul; au pleitit multe del/di curte-

www.dacoromanica.ro

BIRUL CURTENILOR 691

nevi pentru Gheorghe qi i-au perit multe bucate pentru ddnsulPrin cedarea caselor, curtenia ràmane In grija lui Fulger; iarGheorghe ne spune un alt act din 27 Iunie 1.625 «sic' hieslobod, numai sä plateascei cisla fiireineasca ». Birul de ro§ii ale§isau rupla era destul de ridicat, dupà cum se poate deduce dincele de mai sus; el reprezenta o contributie fiscala' importantà.Acela§ lucru se poate afirma §i despre birul curtenilor. A§a seexplica' dece Miron Costin., descriind domnia lui Miron Vod'aBarnowski aratà c'd pe acei dintre curteni care, « de nevoie »,

are hi ra'sàiit den ocinile sale la sat boieresc, la sat domnesc,pre toti i-au adus la breslele sele §i la locurile sale *. Pentru ca uncurtean sà-§i p6r6seasc6 mo§ia §i s'a' se mute inteun sat boierescsau domnesc, printre rumâni, aceasta inseamra ea' apäsarea fis-calà era inteadevsár grea. Intelegem totdeodatä f0. dece croni-carul adao0 informatia cà « facus5. Barnowski Vodà mare vol-nicie, intai curtii aceasta inseamna- curtenilor sei deje la birnumai ()data In an». In Moldova, sub Gheorghe Stefan, pe la1.654, curtenii pl6teau un bir de 29.000 de ughi sau galbeni, dintotalul de 70.000 cat se strângeau din tara intreag6. In catas-tihul de contribuabili al lui Petru Schiopul, din 20 Februarie1591, gasim trecuti 5574 de curteni, inclusiv Vätafii; admit'andcà num'a'rul lor nu va fi sporit intre timp, rezultà ea', sub Gheor-ghe Stefan, birul unui curtean era de aproximativ 5,2 galbenianual. Cam aceia§i trebuie s'a.' fi fost §i situatia ro§ilor In Munte-nia. Sub BrAncoveanu, contributia breslelor la haraciu, lipsa ha-raciului §i cele trei semi a fost, In 1699, potrivit con.dicii vistie-riei de 101.264,50 talen i faVa' de 129.995,50 di, au dat birnicii;In 1700, de 11.4.574 fag de 141.043. Tinand seamà de faptulnum'grul birnicilor intrecea cu mult pe acela al bresla§ilor, rezultäcà birul acestora din urm'a era mai mare cleat a celor dintai. Si,inteadeVár, bresla§ii präteau, se pare, la aceast6 dare, cu o tre-ime mai mult cleat birnicii de rand adic6 rumânii sau vecinii.Erau, in schimb, avantajati la plata dijmelor oierit, dijmarit,go§tira; se ad'äugau apoi §i foloasele pe care le obtineau din exer-citarea atributiilor lore. Astfel, de pildà, stolniceii aveau venituriIn leg`átufá cu dijma din pe§te pe care o percepeau la Milan §iIn baltà, in Muntenia, la Dunre, Prut §i Nistru, cu lacurile lor,In Moldova; peihdrniceii incasau banii de paharnicie dela ar-

www.dacoromanica.ro

692 ORGANIZAREA FINANCIARA.

ciumile din sate i tArguri; beiniforii §i aria sea beneficiau deunele gloabe sau amen.zi In pricinele mici pe care le judecau, etc.

In legätur6 cu impun.erea i cu perceperea birului pe vremealui Matei Basarab constatäm o important:5." atributiune a ro§i-lor, nu lipsità de grave riscuri, de altfel. stiri asupra acestei atri-bulduni afläm, In primul rând, intr'un document inedit din 20Aprilie 1650, aflätor la Arhivele Statului i privin.d «bucatele »adica vitele i produsele mänästirii Sf. Troità sau Radu Vodàdin Bucure§ti. Voevodul dà ordin ca aceste bucate « sà hie Inpace... de &Ara toti birarii, nimea sä: nu se ispiteasc6 a tragebucatele mänästirii pentru birul rumAnilor mänästirii care vorfugi, au mäcar den ce sat al màrastirii, ci s cad a apuca birariipre rofii, care au tocmit judeatele sä pleiteascli ei birul acelor

iar bucatele sfintei mänästiri sä aiba bun6 pace de cätretoti birarii... » A§a dar ro§ii «tocmisera* judetele in ce prive§tebirul, supraveghiaser'd adicA repartizarea pe sate a sumelor fixatede vistierie. Dar nu numai atät ; ei aveau i grij6 ca aceste satesà nu se risipeasca; erau «paznici » ai birului, räspunzAnd de Inca-sárea lui. Ne-o aratà, in chip limpede, un alt document inedit,din 6 Iunie 1648, afl6tor la Academia RomAnä; e un zapis algtenilor din Därza care declarä. urnagoarele: «Adica noiot DArza anume Fiera i Ivul i Näivrap i Vasilie i Stan taal luiNävrap i Neagoe, dat-am zapisul nostru la mAna dumnealuijupan Bunei vel sluger ca sà se §tie cAnd au fost acurn in zileledomn,u n.ostru Io Matei Basarab veovod, iar noi am NO den satde bir. Deci au apucat domnu nostru pre rofii ot Rugeni fi spilt&rei ot Cucuruzi carii au lost paznici, de ne-au pleitit de bir i ne-auvändut mo§ia ot DArza dumnealui jupan Bunei sluger. Dupàaceia, ei au umblat de ne-au càutat pAnä." ne-au aflat i ne-auadus acum la curte de ne-au bägat. In pu§arie. Inteaceia noiam cäzut cu multà rugäciune la jupan Bun.ea sluger de ne-auluoat dumnealui in chizà§ie den pu§cArie de cAtrà domnu nos-tru cum sà ädem in sat sá ne prätim birul i dajdea dornnu nos-tru. lar de vom mai fugi i sä. läsäm §.1 pre dumnealui sulgeriulIn nevoe i In val, ma ne-am prinsu fim dumnealui rumâniCu feciorii no§tri cu tot, rumani de mo§ie ohabnici, coconilor Inveaci i sà-§i facä." dumnealui §i carte domneasc.6 pre noi ». Ni s'apästrat i actul de ván.zare, inedit, al mo§iei. din Därza la care

www.dacoromanica.ro

BIRUL ROSILOR 693

se referä zapisul de mai sus. El poartà data 1 Septemvrie 1646,se aflä la Academia Rom'anà i prezintä interes nu numai pentruproblema fiscara pe care o urm'ärim, dar qi sub raportul topo-nimic cuprinde numirile Cocoruz (Cucuruzi I) i Porumbrini, carepoate veni insä i dela porumbe, boabe negre precum i subacela al istoriei sociale, prin « mazulii » pe care-i mentioneazà.« Adeca noi paärniceii ot Cocoruz dela judetul Vlä'rei citimIn act anume Malco pähärnicel i Ion paharnicel i Odor IA-härnicel i Stanciul mazilul i Negul mazIlul, Cernat mazilul,Peitru rofuul i Radul mazilul i Albul pahärnicel, Manolache pa-harnicel, Stan postelnicel ot Porurnbrini, Bale mazilul, Hurvat

Mufitu roful ot Ru§iceni i pac Mu§ii ot tam (§i iarà§iMu§ii de acolo!) i Itodie spätärelul ot Rqiceni, Cazan spälariul(sic !) ot tam, scriim i märturisim cu al nostru zapis ca s'a fiede mari credenta la mana jupanului Ghirghi biv vtori vistier§i la maim juptin.ului Bunii biv vtori vistier, pentru sa §tie cà i-amvkadut domniie lor ocina dela D'arza toatà, de in hotar pâra In ho-taru derept bani gata 14.600. , . Pentru cei acesta mofii cestrii mai sus fost-au megiefasen, iar ei s'aau sculat de au fugit fin'aau vrut sd-fi pleiteasen birul. lar domnu nostru Matei Beisiírabvoevod ne-au pus de l-am pleitit noi birul lor fi toate deijdele lortru anu fi jumate (sic!) fi le-mu poruncit la dinfii ca sei fijepleiteaseei birul fi sci-fi ;ie mofie, iar ei n'aau vrut sei viei». Decile vAnd mo§ia boierilor amintiti.

Din aceste douà documente rezulta a se produsese, pe la ju-mälatea veacului al XVII-lea, diferentierea Intre ro§ii i celaltebresle. Totu§i, primul termen Efi peistra incei infelesul sliu generic,deoarece vedem pe sätenii din D'Arza, In documentul lor din 1648,numind rofii pe toti bresla§ii din Rureni, de§i Intre ei erauspälärei ca Itodie i Cazan. Interesant e §i titlul de mazil pe care

dan jumätate din locuitorii citati ai satului Cucuruzeni; eincontestabil un titlu de distinctie sociala, care va fi legiferat unsecol mai tArziu, prin reforma lui Constantin Mavrocordat,care s'a pastrat para astazi In tinuturile Orheiului, SoroceiLapupei.

In ce prive§te locul unde se strängea birul ro§ilor §.1 curtenilor,observä'm ea' In timp ce primii 11 varsau la vistierie, ultimii 11 dkleau,spre sfär§itul veacului al XVII-lea,. la vistierie §i. la, &Amara. In-

www.dacoromanica.ro

694 ORGANIZAREA FINANCIARA

tr'adevar, un zapis din 1690, de pe vremea lui Constantin Can-temir, e alcatuit In fata « a §apte curterxi de camara »; inteurx actdin 1696, Septemvrie 4, dela Antioh Cantemir, surd amintiti iara§i« curtenii de tail §i cei de &Amara ». Ceea ce inseamna ea, pe l'AngAcurtenii « de tara » care-§i plateau birul la vistierie deci la tezaurulpublic, mai era Inca o categorie care-§i dadeau birul la cämara,deci la tezaurul domnesc. De and dateaza aceasta ultimà cate-gorie, nu putem preciza Inca; n'ar fi exclus ca ea sä" fi fost infiin-tata de &Are Dimitra§co Cantacuzino (1673-1675) sau GheorgheDuca (1678-1684).

Cáläracii plateau §i ei un bir special, numit, in Muntenia,« bir calara§esc » iar In Moldova calara§asca » sau « dajdecalara§asca ». Ea era, se pare, uneori, destul de apasatoare, ca§i a ro§ilor, pentru ca sa determine pe calara§i a fugi, a trece pestehotar. La 7 Mai 1660, tefanita Lupu scrie tuturor agen.tilor fis-cali din tinutul Fàlciiului « la zlota§i §i la leoa§i §i la galbana§i§i la talera§i §i la orta§i i la dajnici cab:U.6.00i i la alti slujitorila toti » sa lase « in pace de dajde §i de zloti §i de lei §i de taleni§i de orti §i de da/de dildrd feascd §i de alte däri §i angherii de toate .

pre acefti cälära.ci ci oameni carei au fugit In tara turceascd i acumau venit de s'au a§ezat la slobozia »... Kän'ästirei Aron-Vodà, pevalea Wanze§tilor. Despre märimea contributiei calara§ilor, aflarndin documentul muntean inedit, cu data de 30 Septemvrie 1655,emis de Andronic, capitanul « ot Gherghita ». Acesta intare§tevAnzarea mo§iei unui calara, disparut sau mort, a ca.rui sotie nuputuse plati birul cdldretfesc de ug. 11 ». « Pentruca adaugaAndronic a,sa iaste cuvdntul Domnului sei fie volnic a vinderemofia dildraplui sd dea banii Domnului ». Dar calaraqii rnaiaveau obligatiuni §i fata de marii dregatori de care depindeau.Astfel, In Mun.tenia, trebuiau sa dea anual vel spatarului, defiecare « cruce » cuva ntul design.eaza unitatea fiscalä a calara-§ilor, unitate cuprinzand un calara, daca e mai bogat, doi, treisau patru, dacà sunt mai saraci ate « un leu, o banita de gra.0§i una de orz, un car de fa.n. §i unul de lemne »: .§tirea o luam dinraportul calugarului italian Del Monte ¿are a trait la Curtea lui5erban Cantacuzino.

Preo¡ii n'au avut sub raportul fiscal in genere §i acela al bi-rului In special, aceimi situatie In intervalul 1601-1821. Prin.

www.dacoromanica.ro

MEIJI PREOTILOR 696

cipial, ei erau supu§i obligatiilor fiscale ca §i atenii i tArgovetiipeste care p6storeau; plälteau deci bir; acesta poartà" Intr'un act,inedit, din 16 Aprilie 1686, afntor la Academia RomAda", n.umelede « bir popese ». Se adä"ogau apoi 1.46 de ierarhii,episcopi sau mitropolit, de care depindeau; aveau §i unele Inda-toriri specifice cum era darea « untdelemnului perxtru candelefoarte probabil amintità in hrisovul muntean din 1.0 Mai 1629referitor la preotii Bisericii dela Curtea Domneasa din Bucure§ti.A§a inat starea preotilor nu era intotdeauna de invidiat. In uneleperioade ei plätesc chiar atAtea 416ri, Inat nu ne surprinde andIntAlnim preoti care, Orsásindu-0 bisericile, fug, i§i iau lumea incap, intocmai ca simplii birnici. Tocmai din cauza acesteise introduce, in secolul al XVII-lea, sistemul ruptoarei i pentruei, Intocmai ca pentru negustorii compani§ti. La 1.5 Aprilie 1673,Grigore Ghica acordà o asemenea ruptoare preotilor din eparhiaRamnicului; ace§tia vor avea s6 dea la vremea haraciului 750de ughi, birul lor, iar la innoirea domniei, vor contribui la poclonulsteagului; aunt scutiti, in schimb, de seam6, cal de olac, podvoade,mertice, 6onace, näiame §i. ispràvnicii. La vinArici, vor da o vadràdin zece; la dijmgrit de litra de stup sau de rAm6tor ate 13 baniiar poclonul, de nume, adicà de fiecare contribuabil, câte 12 bani,dupà obiceiu. Poporenii vor face claa preotilor lor, ate 4 zilepe an, una toamna §i una prim6vara, cu plugul, una la secere §iuna la coasL Cine nu va lucra, va da preotului « ate un obrocde grAu de oca 44 » sau i-1 va plAti In bani, dupà." pretul zilei. Laora§e, preotii vor lua dela fiecare locuitor al parohiei respectivesau, cum se spunea pe atunci, dela fiecare « mahalagiu » totate un obroc de 44 de oca de grau. O ruptoare generan, pentrupreotii din toate eparhiile muntene, dà Gheorghe Duca, la 2 Mar-tie 1674. Când acest voievod scoate apoi, pentru achitarea dato-riilor predecesorilor sài, un « bir al datoriilor » 0 impune, contrarruptoarei, la aceasa noua dare §i. pe preqi, rezultatul e o mareturburare intre ace§tia din urm6", « multi » dintre ei fugind chiar« de §'au n6pustit bisericile ». In consecintà, Gheorghe Ducatrebue s'á revie asupra mäsurii: o face prin hrisovul din 9 Aprilie1676. Serban Cantacuzino reinnoe§te, la 30 Iunie 1682, ruptoareapreolilor i diaconilor din Eparhia Bugului, fixAndu-le birul totla 750 de ughi anual, plátibili la haraciu; vor plä"ti de asemenea

www.dacoromanica.ro

696 ORGANIZAREA FINANCIARA

seama cea mare §i poclonul steagului, la innoirea domn.iei, la fie-care trei ani. Toate documentele de mai sus, inedite, se 06 laAcademia Romand.

Cel care a modificat insä complet regimul fiscal al preotilormunteni, scutindu-i de toate &mile faVi de domnie, a fost g telanCantacuzino. Ni s'a pästrat si in original si sub forma unei tipä.-rituri, hrisovul solemn al acestuia, din 27 Aprilie 1714, asa darimediat dupà suirea pe tron., prin care hotärdste « sa fie slobozide acum inainte tuti preotii si diaconii àrài de toate dajdile ceau avut ruptoare cu hrisoave dela alti domni mai dinainte si detoate alte däjdi cate vor iesi peste an dela vistierie, sà n'aiba aplati de acum n.ainte nimic, ci numai BA aiba a da in tuti anii po-clonul cel obicinuit prea sfintitului Mitropolit si celor doi iubitoride Dumnezeu episcopi..., pe an Po ug. 1 de preot, iarà nu maimult »... Scutirea, explicabilä si prin dorinta lui Stefan Canta-cuzino, venit la troll in conditii penibile, de alit crea populari-tate, e reinnoita de Nicolae Mavrocordat, in 1716, si de Ioan Ma-vrocordat, la 21 Noemvrie 1718. Necesitatile inexorabile finan-ciare ale epocei fanariote au f dcut WA' ca, ulterior, aceastä scu-tire generala sä nu mai poata fi mentirtutà si ca preotii sä.tease& din n.ou dari.

In Moldova e vrednicà de semnalat ruptoarea pe care o faceConstantin Cantemir preotilor in 1692 sau primele data luni din1.693, hotarandu-le « ca sà dea pre an numai cate doi ughi la birsi la innoirea domniei iar cate doi ughi, earà alta peste an la ni-mica sa nu dea, .. i s'au dat acel testament in vistierie con-tinua crorkica povestirea si de atuncea au haladuit adicä auscapat preotii din cisla taranilor ». Feciorul lui Constantin,Dimitrie Cantemir, merge mai departe; el acordà, la 18 Decem-vrie 1710, o scutire generarä, dar numai preotilor, diaconilor sitarcovnicilor din lafi. Documentul, scris de Axintie Uricariul,pare a fi foot redactat, dupa toate probabilitatile, de insu§i in-vatatul domn. Formula de scutire e urmätoarea: « sa fie in pacede dajde impäräteasca §i domniasa si vlddiceascei 0 de colacivleidicefti 0 de toate därile si angheriile. A§ijderile si de desetingde stupi si de go§tina de oi si de mascuri si de yin si de dejmade paine. Nici sä lucreaze noo nici un fel de lucru, nici la curtegospod, nice la mori, nici cu targul, nici mitropplitului, nice pod-

www.dacoromanica.ro

BIRUL PREOTILOR 697

vozi BA n.0 ducä, niel caii lor de olac fa nu le ja slujitori, nici bu-catele lor pentru darea altora oamini sä nu li se tragä, nici la pod-

Mitropolitului sei nu inble, ì nici la un fel de darea ori catde mic6 FA nu dea. Asijderile In casele lor färä de voe lor nim a86 11'0)6 a gäzd'alui, nici boierii, nici slujitorii, nici curtenii, nicisolii, niel alii, ori fie ce fel de limb6 ar hi, pentru &Aei ei sintu laorasul i besericili unde este scaunul domniei noastre a Moldovei.Deci nici la vacärit, nice la fumärit, cändu s'ari tampla, ei sä nudea, cäci slujesc in besearicile dumnezäesti purure zua si noapte

sä roagä lui Dumnezeu pentru pravoslavnici rapaosati domnipentru cei vii ce domnescu tara aceasta i pentru toti pravos-

lavnicii creastini ». Pärtile subliniate privesc Indatoriririe fatä demitropolit: dare in bani (dajde vlädiceasca), daruri obligatorii(colaci vlädicesti asemänätori colacilor pe care-i trimit Domnuluiorasele de Cfáciun,, vezi mai sus p. 664) ksi maned (lucru i podvezi).Constantin Mavrocordat, prin reforma sa (1741), scuti completde dajde adicä de bir mänästirile i preotii; dar dacá un preotera nepregatit, In ce priveste Invätätura, atunei el trebuia 8á plä-teascä bir la rän.d cu täranii. « Care nu putem serie ce fricg trä-geau bietii preoti exclamä un cronicar con.teinporan. a seapucau la bätränete sá Inv* carte ».

Aläturi de scutirile generale, acordate tuturor preotilor dintr'oeparhie sau un oras, IntAlnim, atät Inteo tara cAt si In cealaltä,

scutiri individuale, de care se bucurä, pentru pricini speciale,sor de Inteles, preoti1 unei anumite biserici. As.tfel e cazul cu

scutirea, la 29 Mai 1696, a celor doi preoti, a diaconului si a tär-covnicului bisericii din Ceucani (Tutova). Explicatia stä In faptul

biserica e ctitoria lui Constantin Cantemir iar scutirea se da-torete fiului acestuia, Antioh. IntAlnim apoi scutiri acordatepreotilor care slujeau in bisericile curtilor domne.yti: la Bucuresti,la TArgoviste, la Iasi, precum i in bisericile episcopiilor: la Roman,Ja Buzäu, la Minnie, etc.

In afarä de &Arne. obisnuite, traditionale, preotii au mai fostsupusi, In anumite momente i la &in speciale sau extraordinare.In aceastà categorie intrà asa zisa « mucarea» a lui Grigore Ghica,din timpul primei sale domhii In Moldova (1726-1733). Scos-au()data' si pe preotd povesteste Neculce un bir ce-i zicea mu-carea, de agiungea, pre preot, cat de s6rae, trei galbini; earà pre

www.dacoromanica.ro

698 ORG ANIZAREA FINANCIARA

cei mai de frunte si opt galbini i-au agiunsu ». Din fericire, n'afost impus deat inteun singur an.

()data cu reorganizarea §i extinderea invatamantului in Mol-dova de atre Grigore al III-lea Ghica (1764-1767), se infiin-¡tag §i o dare n.oua. numita « banii fcoalei ». Ea e amintita in lui-sovul din 5 Decemvrie 1.767 acordat Campulun.genilor; desprepreotii acestora, spune: « di dajdi domneasca, di poclon vladicesc,§i di poclon vladicesc §i di banii ycoalei sa nu fii suparati ». Cutoate cá darea era noua, ea n'a insemnat totu§i un adaos la sumeleplatite pana atunci de preoti; aceasta, de oarece ea s'a defalcatdin dajdia sau birul lor, care era de 4 lei noui pe an..

Calugärii nu plateau in mod obi§nuit bir sau däri person.ale.Cand In 1713, Brancoveanu hot:6110,e ca, pe langa vaarit,se plateasa §i de fiecare contribuabil, indiferent de avere, ate66 de bani anual, ordinul respectiv e formulat astfel: « i sa datide tot numele vostru Po bani 66 §i cei cu vite §i cei fara vite, verice fel de om va fi, atará de vel4ii bojari i calugari yi din Turci iligani i calici, aceytea sá nu dea nimic de numele lor, numai vitele

plliteascei ». Manastirile afarä bine inteles de cazul andaveau scutiri erau supuse tag la (raffle pe avere grane, oi,vite, yin precum §i la obligatia imprumutei (vezi §i maisus, p. 682). Egumenii moldoveni, din afara capitalei, trebuiauapoi, potrivit unui vechiu obiceiu, anterior veacului al XVIII-lea,sa se infati§eze la domnie in fiecare an, in ajunul Bobotezei. Cuacest prilej ei aduceau daruri sau « pocloane » constandcum aflam din Condica de obiceiuri alatuita in 1762 din « vulpi,jderi, pe§te de munte, branza de oi, smântana de bivolite §i dealtele ». Egumenii din Ia§i se infati§au a treia zi de Craciun, adu-and « ate un miel; eard carii nu pot gasi miei adauga Con-dica aduc vitei mici, curcani, gaini ».

In secolul al XVII-lea, documentele muntene mentioneazauneori « birul moldovenesc ». Astfel in hrisovul din 10 Ianuarie1630, prin care Leon-Voda acorda Episcopiei de Buzau sä.-i

fie In pace poslu§nicii ce sant Inprejurul sfintei Episcopii strân§i,ni§te saraci, unii de pre in Moldova, OW de in Braila, altii de preintealta parte, sa aiba pace de bir §i de galbenu §i de osluha §ide &Wà judetul cu 1.2 pargari §i de &Ara calara§i pentru cai deolac §i de toate slujbele §i manaturile... bad care va fi mol-

www.dacoromanica.ro

BIRUL MOLDOVENESO 699

dovean, el sei aibti a-fi darea bind moldovenesc, iar care nu va fimoldoveanu, set cad blind pace de toate, cum scrii mai sus...Cativa ani mai tarziu, la 14 Noemvrie 1633, Matei Basarab, inga-duind marastirii «Molomoc » fac6 slobozie pe ocina Maras-tirii, la mori, din jos de Buzau, « s aibà a strangerea oamenistreini !Ira dajde, Moldoveni, Sarbi, Greci i Arbäna§i..., li scu-te§te pe viitorii coloni§ti de toate därile, hare came i « de bir mol-dovenescu ». Face aceasta explic5. Domnul « ca sà poatastrange sal hie de aret prejur de aceste mori ale Sf. mkastiri sa.nu Fa pustiiasca ». La 1 Iulie 1634, Matei Basarab se adreseazadirect « voao birarilor carii umblati de galben de fum aciia Intarg la Buedu i voao carii santeti de birul moldovenescu », arà-tandu-le cum BO procedeze cu oamenii Episcopiei. Astfel in pri-vinta celor din satul Gd.vane§ti, le hotOr4te: « care va fi moldo-vean, voi dela acela s'a luati bir moldovenescu iar celorlaltioameni « blind' pace BO le dati ». Scutiri de acest bir mai acordaMatei Basarab unor vieri din satul Carciumarii (judetul SOcuieni)ai märastirii Snagov i unor vecini ai mOnOstirii Bradul, tot dinjudetul SOcuieni. O and' scutire sub Mihnea al 111-lea, la 4 Mai1658, privind o slobozie a nagrastirii Mdiineni din Ramnicul-SOrat. Rezultd deci c'd «birul moldovenesc o se prätea de Moldo-venii stabiliti In sloboziile i in satele din Muntenia, i numai deace§tia, nu §i de alti coloni§ti. Pricina acestui tratament maiputin favorabil poate fi in aceea cà domnii n.0 aveau interesuls'd se mute rumânii sau vecinii dintr'o tara In alta, producandperturbOri In incasarea darilor. S'ar putea ca acest bir sd fi fostinstituit de Radu Mihnea care, domnind de cloud.' ori in Muntenia(1611-1616 §i 1620-1623) §i de dou6 ori in Moldova (1616-1619§i 1623-1626), avusese prilejul sä constate desavantagiile acesteifluctuatiuni. Documentele citate mai sus Bunt toate inedite, delaAcademia RomânO i Arhivele Statului; material nou poate -saMmureascg deplin rostul §i. data instituirii acestui bir.

riganii nu erau supu§i aceluia§i regim fiscal. adtarii sau ru-darii, adica' cei ce strangeau aurul din nisipul raurilor pldteaubirul lor in aur (vezi mai sus, p. 556). Ceilalti tigani domne§ti(lingurarii, ursarii, Me§ii) plOteau in mod obi§nuit bin In 1756,el varia intre doi talen i §i jumOtate §i un taler de cap de om anual.Uneori, iganii miindstireqti erau scutiti de aceastà obligatie fis-

www.dacoromanica.ro

700 ORGANIZAREA FINANCIARA

card.: asa se intampla in Moldova, in 1627, pe vremea evlaviosuluiMiron-Voda Barnowski. Un document din 20 August 1708 ne aratade asemenea cà tiganii mängstirii Neamtului nu d'adeau domnieinici bani, nici cai de olac, nu faceau nici podvoade. Mai Unit',la 10 Ianuarie 1744, g6sim pe tiganii care sedeau In « cutuladicd in satul de lang6 Suceava apartinand Mitropoliei, apgratbde darea « banii grajdului vor plàti-o numai tiganii locuitoriIn insusi orasul Suceava. La sfarsitul epocei fanariote,din Muntenia pl'ateau marelui armas nu mai putin de 36.800 depiastri sau lei dintre care vatafii de lautari dadeau 8.000 iar geam-basii cresc6tori de cai 10.000.

In ImprejurAri dificile financiare, unii domni nu ezita sa im-puna greu si pe tigani. Astfel, Nicolae Mavrocordat, in a douadomnie a sa din Moldova (1711-1716) scoate Intr'un an, la « onevoie ce all avut atuncea igiindritul, pe care apoi 11 desfiingcu blestem. Cronica lui Amiras, din care lam aceasta stire, nuprecizeaza quantumul nouii dgri. Urmasul s6u, Mihai Racovita(1716-1726), a scos si el, cu tot blestemul predecesorului,Omit » i anume, potrivit cronicei lui Neculce, « de tot tiganulcate doi ughi Deara apoi continua cronica de tiganitau facia legatura deci tot blestem sà nu mai dea ». Ceea cen.0 impiedeca lug istoria se repeta pe urmasul s'au Grigoreal II-lea Ghica (1726-1733), sa scoata si el, Intr'un singur an,# pre (igani hartii grele». Aceasta inseamna ca i-a impus indi-vidual, pe nume, potrivit sistemului hartiilor (vezi mai sus, p. 636iar nu colectiv.

Arghirofilia lui loan-Vodà Caragea (1812-1818), a acestuidomn tipic fanariot, este pricina impunerii la bir a douà categoriisociale declasate, la care nimeni n.0 se &Wise mai Inainte: pus-cariasii i femeile de moravuri ware. Asupra celor dintaiu puneebirul temniki»; asupra celorlalte birul e femeilor rele»; acesta.din urma era plànuit sà produca la 100.000 de piastri anual.

Din momentul In care pe laugh' vecbiul sistem de platà,prin venituri i pocloane legate de natura slujbei dreg6toriiau inceput sa primeasca si o leafä fixel lunard, s'a pus problemafondurilor necesare in acest scop. SA' se fi luat din sumele pe carele produceau diversele biruri si dijme ar fi insemnat s5. se *Kulaveniturile vistieriei. De aceea se recurse la un alt sistem i anume

www.dacoromanica.ro

la infiinIarea unei adiVonale numite ra'surcl. De fiecare leu sautaler incasat, se fix6 un adaos de c4iva bani; acesta servi la platadreg4torilor. In hrisoavele pentru däri din veacul al XVIII-lease mentioneazä adeseori la Cat se urc6 räsura. Astfel in hrisovuldin 28 Ian.uarie 1.737, dela Grigore Ghica, referitor la därile sa-tului Trebe§, se prevede: i vor da §i räsuri pe ace§ti bani eke3 parale de galbän CAM Constantin RacoviI6 scoate, in 1749,väcäritul, cb.te un leu §i. jumätate adica un galben de vita', räsurae ceva mai mare; « 4 parale de vità ». La inceputul celei de a douadomnii in Moldova (174,1), Constantin Mavrocordat percepe dareanumitti « banii steagului »; Neculce ne aratä c6 ea a fost « de totomul cAte o sutà i cinci parale eard acele cinci parale sà fie aboierilor ce or stränge banii, eara o sutä de pärale sà meargä laVistierie Concomitent cu cre§terea numärului dregätorilor, acrescut i räsura; condica moldoveneasca de lefuri i venituri,a lui Grigore'al III-lea Ghica, din 1. Septemvrie 1776, o fixeaz6 la« 14 parale de tot leul ».

In condica vistieriei lui BrAncoveanu gäsim trecut, mai inultiani la and, birul lefilor. In 1696, el se ridicä la 7.530 talen, in 1698la 16.500, in 1699, luat de douà ori, in Martie i In Iulie, la 12.105,In 1700 iar de douà ori la 13.000 iar in 1701 la 7.303,50 talen.De§i, dupà mime, s'ar putea bän.ui eh el servea la plata lefilordregatorilor, credem ca mai de grabh se referà la lefile soldatilorcu platei sau lefegiilor. La aceastä concluzie ne duce f#i constatareacti In aceea§i condicA apare §i birul oftii, dar numai In anii Candnu existä « birul lefilor », adic6 in 1695 (13.093,50 talen) i In 1697(11.412 talen).

Tot aci semnalä'm i birul pentru cheltuelile vistieriei in sumä de4.815 talen, pe care-1 gäsim trecut in condica la 16 Iunie 1696,§i pe care-1 aminte§te impreunä cu alte 25 de ddri, i un hrisovin.edit, din 19 Noemvrie 1698, aflätor la Academia Romänä. Careerau aceste cheltueli nu putem preciza; poate sä fi fost tot unelelefi sau daruri.

In afarä de numele speciale pe care le poartà strängätorii debiruri de prin judge zlota§i, leua§i, orta§i, gälbina§i, vinäriceri,fAnari, etc. ei au §i un nume generic, acela de ciocoi, cu variantaciocotniti, sing. ciocotnic; 11 Intalnim atät in Muntenia at vi InMoldova. Stavrinos vistierul In poemul säu inchinat lui Mihai

RASURA. CIOCOIT. 101

www.dacoromanica.ro

702 OR GANIZAREA FINANCIARÁ

Viteazul (vezi vol. II, editia a patra, p. 589), pomen.e§te, pe vremeaacestuia, pe ciocotniti (.roxx,6-rvvreq); un glosar al editiei dinVenetia, 1672, le (16 intelesul de « strängätori de biruri ai voevo-dului ». Pe vremea lui Gheorghe Duca (1673-1678), In.táln.esc peun « Oprea ciocoiul din Pleri » care se judeca pentru satul Comanicu mänästirea Tismana. In ce prive§te Moldova, citez documentuldin 24 Aprilie 1718, dela Mihai Racovita, in care se spune refe-ritor la darea numit soldrit: . . . « ce avea obiceiu camara§ii deocnä pänä acum de lua solärit de pe o parte de loc dela tinutulSncevii, §i o vindea acea slujbä §i cämära§ii de ocnà la ciocoiide (inut, drept 40 sau 50 de lei f i apoi acei ciocoi feicea multe supd-rdri sdracilor, a lua dela tot omul §i dela femei grace §i delababe batrâne §i neputincioase tot Cate un ort de cap §i borfäeape toti säracii cu acel obiceiu... ». Sub Grigore Ghica (17351741) poveste§te Neculce « se imbogdfise ciocoii cci lua sluj-bele (tidied birurilel) cu ddri (daruril) fi vite dela Greci, earä boieriimazili nu aveau cgutare §i rämäsese la gräcie ; fi incepuse a-i fi,boieri pre ciocoi, e.g. se mändria socotin.d cà n'a mai avea sfär§it... ».

Originea acestui termen nu e limpede ; spre comparatie, se ci-teaza de obiceiu turco-persanul « çokadar » = lacheu, « cel ce poartàbatista stäpanului ». Pria caracterul lor in.teresat §i brutal, prinmijioacele dure §i, adesea, n.epermise, cu care strängeau ddrile,lar pe de alt5. parte, prin slugärnicia fatä de cei mari, de caredepindeau, ciocoii au ajun.s g In.semne categoria antipaticti desubalterni pe care a imortalizat-o Filimon in puternicul säu roman« Ciocoii vechi §i noi ».

Muncile. Sub raportul muncilor sau a lucrului, nu constatAmatatea inovatii ca sub raportul därilor propriu zise. Con.tinuä vechileobligatii: lucrul domnesc la cetate, la mori, la iazuri, la poduri,apoi lucrul pentru diferitele nevoi ale curtii domne§ti (cositul fänu-lui, seceratul gränelor, täiatul lemnelor, päscutul cailor, etc.), Insfär§it transporturile, de vin, de lemne, de fan, de Bare, etc. (vezivol. II, editia a patra, p. 566-570). Odatä cu sporirea obligatiilorfatä de Poartà, sporesc §i Indatoririle de munc6 sau lucru ale con-tribuabililor. Domnii trebue g dea In repetate ränduri salahoripentru repararea cetatilor turce§ti, pentru construirea de poduri§i drumuri. In condica vistieriei lui Brâncoveanu, gAsim, In fie-care an, trecut « birul salahorilor » ; el servea tocmai pentru plata

www.dacoromanica.ro

MTJNCILE 703

acestor lucditori ceruti de Turci. In 1699, apar chiar douä.'In legAturà cu ei: una la 1 Aprilie obirul carelor f i al salahorilor*

plätità atAt, de breslasi (10.341 talen) Cat, si de birnici 0 de ruptasiidin orase (22.050 talen), alta la 1.0 Mai a rdnduiala salahorilorpilititä numai de breslasi (7.575 talen), In total pe anul 1699, contri-buabilii pRitesc asa dar pentru salahori 0 o parte din care aproape40.000 talen i (exact: 39.966) sau 80 de pungi de baniz o sum& con-siderabilà.

Am Intrebuintat mai sus expresia « o parte din care * deoarece,in acelasi an, condica mai mentioneazà, la 20 Iulie, i rd nduialacarelor in sumä totalä. de 20.542,50 talen prätità de breslasi, debirnici si de slobozii. Indatorirea aceasta a transporturilor cu carelerevine, de altfel, in fiecare an in socotelile domniei, 0 sub diferiteforme. De obiceiu, ea e trecutà sub denumirea generica amintitä« ränduiala carelor »; uneori se dau insä i ldmuriri, ca, de pilda,In 1697: «Carele Belgradului» sau in 1.700: birul pentru carele soluluinemtesc ». In Moldova, o carte domneasca din 1 Septemvrie 1715pomeneste, aläturi de « care de oaste * i carele « de Hotin »; acesteadin urma erau destinate in mod special aproviziondrii cetälii decuränd ocupate de eätre Turci (vezi si vol. III, ed4ia a doua,p. 227). Un alt document, din 20 Dechemvrie 1700, pomene0eprintre obligatiunile contribuabililor din Iasi, i carele de branifte.Erau carele servind la transportul fänului din branistea domneasadela Bohotin, situatä la sud-est de Iasi. In unele acte, cum e celdin 30 Iulie 1718, aceastä oblig4ie e trecute sub forma prescurtatà:a branistea ». De fapt, ea nu se presta numai de Ieseni, dar 0 delocuitorii altor targuri. La 28 Dechemvrie 1756, Constantin Ra-covità scuteste pe poslusnicii episcopiei de Roman, care Bunt o satvlädicesc, dara nu terg » de diferite slujbe 0 de cei care-istrang branive luí ()el comis di pre la airguri* ; documentul, inedit,se and la Academia Romänä. In cazul celorlalte tArguri i poate,dela un moment dat, chiar i pentru Iai e probabil ca aceastä« slujb6 sau mun.ca 86 se fi transformat tot inteo dare in beat:felul in care e redactat documentul de mai sus: branistea sestrAnge », ca i birul, n.e duce la aceastä concluzie. In ce prive0eindatoririle de transport si de lucru pentru Curtea domn.easca,ale sätenilor din jurul Ia0lor o specificare interesantä cuprindehrisovul din 20 Noemvrie 1662 acordat de Eustratie Dabija mAnds-

17

www.dacoromanica.ro

704 ORGANIZAREA F1NANCIARA

tirii Hlincea çi accesibil nouà numai In traducere romaneasca.Dornnul scute§te pe locuitorii satului Hlincea, din apropiereamanastirii, 4 de lucru dela Curtea n.oastra i de iezit i de bra-ni§te i de ceir i de cosit fan i de carat fan §i de lemn.ede carbuni la Curtea domnii mele Iezitul » era obligatia delucru la marele iaz din marginea ia§ilor, fie pentru a-I Intretineiezatura sau digul, fie pentru a-i intari malurile sau a-i curatigura. Intr'un act anterior, din 11 Mai 1660, accesibil iar:10 numaiIn traducere romaneasca, se intrebuinteaza expresia: « niel sala-hornici (sic!) la iaz sa nu lucreze ». Pentru Muntenia, citez cazulasemaator al satului Spantov din Ilfov, la Dunare, pe care MateiBasarab « pentru voia priiatinului domnii meale jupanului HozunMustafa 11 scute§te prin actul, inedit, din 1.3 Martie 1.643, « delucru domnesc, de podvoade, de mertice, de cai de olac... » numaisä cad a lucrurea (sic!) la zei gaz cdndu va fi lucru. E vorba probabilde Un zägaz care inchidea garla de comunicatie Intre Dunare t¡ibaltile din regiunea Spantovului, poate balta numita Buldu.

Ceirul trebue sa fi fost o obligatie de munca in legatura cu tin.e-rea cailor donme§ti la ceair adica la locul de pa§unat. Scoatereala ceair a « telegarilor » sau cailor de träsura, a armasarilor i a4 povodnicilor sau cailor de calarie, In frunte cu vestitul « tabla-ba§a », avea loo in ziva de Sfântul Gheorghe, cu un ceremonialdeosebit, descris de Iorghachi logofätul, In « Condica » sa de obi-ceiuri (1762). Satenii erau obligati, probabil, sa dea un numar depäzitori care sà pä§uneze i sa poarte caü, in.tocmai dupa cumfäceau, In secolele anterioare, i satenii din Tara Româneascadin Serbia.

Indatorirea « carbunilor » poate fi inteleasa in doua feluri:sau tn acela mai prQbabil, dui:a pärerea noastra de a trans-porta carbuni de lemu sau mangal peatru nevoile Curtii domne§ti,a§a cum transportau §i lemne çi Mn, sau In intelesul de a-i fabricaIn padurile de prin prejur. Pentru primul inteles pledeaza çi com-paratia cu documentul similar din 11 Mai 1660, referitor tot lamanastirea Hlincea, in care pasagiul respectiv, mai putin aman.un-tit, are urmätoarea redactie: « nici un lucru nouà sä nu ne lucreze,nici la braniqte, nici la fan sa nu ne coseasca, nici sá ne care fdnsau lernne la curtea twastrci *. De aceea§i natura pare sa fie §i inda-torirea fiscala a gunoiului amintita In cateva acte moldovene§ti

www.dacoromanica.ro

MI_TNCILE 706

din veacul al XVII-lea. La 13 Dechemvrie 1.659, Stefanita Lupuordona agentilor care percepeau camana §i bezmen.ul sa lase Inpace o pivnita din Ia§i a manastirii Aron Vodä; feciorul ce va fila acea pivnita e scutit « de dajde §.1 de zloti §i de lei §i de taliri§i de orti §i de galbeni §i de ghiag §i de gunoiu §i de fan §i de lemne§i de podvoade §i de cal de olac §.1 de alte dari §i anghirii ». Privile-giul e reInnoit de Eustratie Dabija (1661 Dech. 15), de Ilia§ Ale-xandru (1666 Aug. 1), de Gheorghe Duca (1670 Fevr. 13) §i deAntonie Ruset (1675 Dech. 19): documentele respective, toate ine.dite, se afla la Academia Romana. Prin gunoiu se Intelegea fie1ndatorirea de a cara gunoiul dela grajdurile §i Curtea domneascadeci o podvoada ca §i In cazul lemnelor, fânului, carbunilor fie odare pentru Intretinerea curateniei ulitelor. gland seama de stareageneralá edilitarä. a Ia§ilor la mijlocul veacului al XVII-lea, maiprobabila ni se pare Insa prima explicatie.

0 alta obligatie a targovetilor §i a satelor de prin prejurultargurilor era ghiata. In 1650, Vasile Lupu scutind pe locuitoriisatelor Episcopiei de Hui de dari §i slujbe, se adreseaza §oltuzului§i pargarilor din acest targ, poruncindu-le: « Sa n.u-i Inväluiti cutargul nici la lucru, niel la podvoade, niel sa le luall cal de olac,nici care la fan, nici la teslärie, nici la ghiatei, nici la alte lucrurice aunt pe targ ». Urmeaza seria de acte amintite mai sus, delaStefanita Lupu Oa. la Antonie Ruset, prin care un pivnicer dinIa§i al märastirii Aron Vodà e scutit Intre altele, §i de aceastaobligatie a ghetei. Neculae Mavrocordat, Intr'un act fära datadin a doua domnie moldoveana (1711-1716), scutegte §i el pe ceicinci preold §i un diacon dela cele doua biserici armene§ti din Ia§i,de toate darile gi mun.cile, ei neavand sa dea « nemica, nici zloti,niel lei... nici la ghia(csi, nici la gunoi n. E vorba, credem, de obli-gatia de a tan. §i transporta ghiata necesara Curtilor Domne§ti §ipoate §i Mitropoliei §i Episcopiilor. Tot locuitorii satelor mai fä-ceau §i transportau, dupä cum arata documentul de mai sus, din1650, §i tesleiria necesara acelora§i curti §i poate §i re§edin-telor Inaltilor ierarhi. S'ar putea ca aceasta teslarie fa fie tot una cusau sa cuprinda §i bilele adica grinzile, de care amintesc, ea obli-gatii de munca, alte acte moldovene§ti. Astfel, de pildä, actul din1.676, Ianuarie 12, dela Antonie Ruset, prin care scute§te pe locui.toril ce se vor strange In siligtea dela Crete§ti (Falciu) a episcopiei

176

www.dacoromanica.ro

706 ORGANIZAREA FINANCIARA

de Hui, de toate d6ri1e gi muncile, intre care gi # de branigte gi decare de jold gi de bile gi de geici... ». In cazul lug °And tesrárian'ar cuprinde gi aceste bile, atunci avern de a face cu Inc6 o Inda-torire de muncli. In privinta « geicilor », putem Intelege sau con-struirea lor sau procurarea oamenilor necesari vAslitului sautrasului la edec, aga zigii oameni de fdici; ei apar In documentulmoldovenesc din 29 Mai 1696, referitor la scutirile acordate cle-rului bisericii din Ceucani (Tutova). Aceastà expresie se referbi lanumarul de Ateni ce trebuiau dati pentru vaslit sau pentru trasulla edec al gàicilor turcegti pe Prut, poate gi pe Nistru, gä'ici careduceau provizii pentru cetatea Camenitei gi, mai tárziu, a Hoti-nului sau pentru armatele in campanie din Ucraina. Axinte Uri-carul aratà, in cronica sa, eh' lui Neculai Mavrocordat, in a douadomnie (1711-1716) « i-au venit poruncä' de au trimis... salahorica sá.lucreze la Hotin g'i alfii ca sd tragei feiicile ce veneau pe Prutin sus ca zahere.. . ». lar Neculce precizeaza c6 dupa ce s'a cure:tatPrutul, e cu multe sute de oameni, de copaci gi plávii », geicileau fost trase e panä. la Tutora »

0 obligatie asemantitoare in Muntenia este aceea a e opeici-nafilor» pe care o intillnesc inteo serie de documente din primajumälate a veacului al XVII-lea. Pentru intAia oarà ea apare in-tr'un hrisov din 15 Iunie 1625 prin care Alexandru Cocon.ul scu-tegte pe locuitorii ce se vor ageza pe un loe al mán6stirii Sf.Troità din Bucuregti, loe « lânga nfánAstire... unde iaste palancacare o au filcut Sinan paga* de toate dárile gi slujbele, I/Are carefi de opeicinafi. 0 scutire identia acord4 Leon Voda la 6 Fev-ruarie 1630 satului Dobrugegtii al m'án6stirii Snagovului; docu-mentul, inedit, se aflg la Arhivele Statului. Cuvântul o opAcinagi »(onioThawY), inseamn6 cel ce trage la « op6cini* sau vAsle, deci« vAslagi ». Anumite sate, din apropierea lacurilor, báltilor sau aDunArii, erau obligate aga, dar BA' dea un numAr de váslagi, dupàcum unele sate din Moldova dkleau « oamen.i de g6ici ».

Tot la domeniul navigatiei, se referá gi indatorirea fiscalànumità navlon. Am intAlnit-o pentru prima data In docu-mentul inedit din 15 Ianuarie 1689, dela Constantin Haul-coveanu, prin care satul Costegtii din Valcea al mangstirii Bis-trita, urmeag sá präteasa vistieriei anual 300 de ughi, fiind scutitIn schimb de toate d'ärile gi slujbele. Adic6: e de bir slujitoresc, de

www.dacoromanica.ro

Tik.MILE 707

bir marunt de Ora, de miere cu ceara, de galeata. cu Um, de seamaa doua §i a treia, de card de caste... de poclonul hanului qi al pa§ii,de navlone, de birul sulgiului, de cai domne§ti i imparate§ti... etc.,etc. In condica vistieriei lui BrAncoveanu, navlonul apare in maimulte rAnduri: °data, in 1695, cAnd se specified': « 1146 talenis'au dat navlonul burazanilor ce au dus posmagii la Belgrad decinavlul corabiilor nuraite obipuit bolozane ; o alta data, in acela§ian, in legatura cu tran.sportul rnierei: « 500 talen i s'au dat la Balgibap pentru navlon ». Ap dar, navlonul, care aminte§te princina neivriiiile de pe Olt (vezi mai sus, p. 615), era un bir In vedereatransportului pe Dunare, eventual pe mare. (Compara cu termeniitehnici moderni navlu r;ti a navlosi, in legaturà cu transporturilefluviale §i maritime).

Vdmile i oenele. In linii generale, sistemul vamal al tarilornoastre in intervalul 1601-1821 ramane tot cel din veacurileanterioare. Se continua vamuirea la hotare, sau in apropiereaIon, dar qi in ora§ele din interior, la locul de desfacere. Se observa

sporire a punctelor de yam& a schelelor cum se spuneacum, cu un termen turcesc atAt la Dunäre qi la Nistru. defapt schelä inseamna, in limba de origina, port mic, debarcadercAt §i la munte. La Dunare, de pilda, constatam ca puncte devama noi: 1) Ciodinegii, in judelul Ialom4a, spre nord-vest deSilistra; anatefterul sau condica vistieriei lui BrAncoveanu fare-gistreaza, la data de 1 Ianuarie 1695, un ordin 00,1'0 « vama delaCiocane§ti i Lichireqti (pentru aceasta din urma vezi vol. II,editia 4 patra, pag. 572); un act din 1794, Noemvrie 25 aminte§tede asemenea pe it vame§ii ot Ciocane§ti *; 2) Oltenifa care figureaza,impreuna cu Ciocane§tii, in anatefterul vistieriei luí BrAncoveanu;3) Zimnicea, fixat ca punct de export qi import la Dunare, de &AreAlexandru Ipsilanti, prin actul din 6 Mai 1775, subsequent ana-foralei veliior boieri. Localitatea e totuqi mai veche; o gasimamintita pe vremea lui BrAncoveanu, la 3 Ian.uarie 1695. PrinZimnicea, Giurgiu, O1ten4a, Silistra i Braila se exporta In Turciasarea ocnelor dela Sallie i Telega. Ne-o spune un documentoficial din 1807, Noemvrie 11; 4) Isla; fixat, asemenea Zimnicei,ca punct de export §i import, de catre Alexandru Ipsilanti, la 6Mai 1775; 5) Bistretul, la vest de balta Nedeia §i 6) Cernetii, reverdina judelalui Mehediut,i, trecute amAndoua In anatefterul lui

www.dacoromanica.ro

008 O R GANIZAREA FINANCIARÁ

Brancoveanu, la data de 1. Ianuarie 1.695; 7) Mi-yaya sau Or§ova,aratata, la 1807, Noemvrie 11, ca fiind In judetul Mehedinti.Prin Islaz, Calafat i Ru§ava se exporta sarea provenita delaOcnele Mari. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, se maiputea trece Dunarea, potrivit operei lui Mihail Cantacuzino, editatade fratii Tunusli, c}i prin urmatoarele schele (dela Braila In sus!):Bertegii i Plopii, ambele pe Pasea (bratul de vest al Dunárii,In balta Brailei 1); Stelnica Casapbafii i Timpureftii, ambele peBorcea; Corneitelul, Kiseletul i Spanovul, tustrele intre Cioca-ne§ti i Oltenita Slobozia lui Celebi-Aga i Petrulseanii, intre Giur-giu r¿i Zimnicea; Celeiul, Ciobanul i Nedeia, intre Islaz §i. Bistre;rifa §i Jdegla, intre Bistre i Calafat; Florentinul, SaldaBalta Verde, intre Calafat i Cerneti. Cand veneau apele mari,o huna parte din aceste schele », cum erau, de pilda, Cornatelul,Kiseletul i Spantovul, deveneau impracticabile. Nu e sigurdaca In tote aceste puncte de trecere existau vame§i specialisau daca ele erau puse sub jurisdictia vamellor din scheleleprincipale (cele de sub Nr. 1-7 qi cele existente inca inainte de1600).

La munte, pornind iarrt§i dela rasara spre apus, gasim urma-toarele statiuni de vama sau « schele noi: 1) Válenii de Munte,ai caror vame§i sunt semnalati pe vremea lui Brancoveanu; aiciiqi desfaceau adesea rotile de caraval mocanii veniti cu turmeledin Ardeal; 2) Ctimpina, pomenita. ca 4 sera de negutatori* In-tr'un document din 1.674; 3) In loo de Ruca'', vama se plateqte,In veacul al XVIII-lea, la Dragoslavele; 4) De asemenea, in loede vama dela Valcan, constatara ca exista vama dela Telrgu- Jiu ;zona supusa controlului acestei vàmi, pe timpul lui Bramo-veanu, era, ca r¿i mai Inainte, in secolele XV-XVI, « muntele dinapa Oltetului pana in apa Voditai ». In a doua jumatate a secolu-lui al XVIII-lea, aflam un punct non de vama, In partea occi-dentara' a zonei, anume la Bahna, la nord de Varciorova.

Cei insarcinati cu controlul punctelor vamale sau schelelor§1 cu incasarea vamilor se numeau schileri (de aci i numeleSchileru); pentru paza acestor puncte i pentru prinderea contra-venientilor iveau la dispozitie corpul martalogilor In frun.te cucapitanii de martalogi. In privinta atributiilor acestor doua cate-gorii de slujba§i, citara ordinul din 3 Ianuarie 1695 dat de Bran-

www.dacoromanica.ro

vAnirLE 700

covean.0 schilearilor de la Caineani ». Ei trebue OA a luareavama » dela orice negustor va trece pe .acolo cu m.arfa e au Ovreai,au Moldovean, au Un.gurean ». De asemenea, ei urmeaza o a judecapre tot omul den satile care sant supt ascultarea schilii Caci injurul fiecarei schele, ca 0 in jurul oraplor mai de mama din inte-rior unde se percepea vama, era un num'ar de sate ai caror locui-tori depin.deau, sub raportul judecatii, de schileri. In jurul Bucu-re0ilor erau 12 sate de acest fel, in jurul altor ()rage 8. t i sa aibaschilearii a puni de sat cate o bute de vin, sa-1 yang, dupa obi-ceaiu, un venit deci special al schilerilor, intocmai cum aveadreptul sa impuna vinul lui spre vanzare i hatmanul (vezi mai sus,p. 670-1) çi sa caute i pentru vite de pripas, unde s'ar afla, stili ja schilearii s Ull alt venit deci. 4 ì voao, tuturor satelor...sa aveti a ascultarea de toate de ce v'ar da porun.ca schileariipentru paza plaiului i pentru ate trebi i porunci domne§ti ».Voevodul se adreseaza, In acelaksi timp, 4 0 iie capitane de marta-logi i voao, martalogilor, voi Inca sa cautati, and v'ar poruncischilearii pentru niscari oamini rái stand impotriva a nuli davama, sá sö.ri%i srt-i .apucati sáji dea vama ».

Tarifele vamale suferti diferite ajustari, pe masura ce pretulmarfurilor se suie. Pe de alta parte, ele cuprind un numar dince in ce mai mare de articole, in raport cu creqterea nivelului deviata al populatiei. Printre modificarile pe care le sufera sistemulvamal muntean, o mentiune Bp; ciala meritä aceea intreprinsa deGrigore al II-lea Ghica. Acestui voevod i se datore§te 4 carvasa-raua sau cladirea vannii din Bucure§ti (termenul e de origineturca: kervan serai sau kiarva.nsarai), ridicatä In 1733. In anulurmator, el spore0e taxele vamale i revizue0e totdeodata cotelepe care le primeau manastirile, in urrna diferitelor donatii dorn-ne0i, din aceste taxe. O noua sporire are loo la 1 Ianuarie 1792;In actul ce-o insetek.te, voevodul Mihai Sutzu aratá cá sporireaera necesara, deoarece 4 negustorii.. , din vreme in vreme auscumpit pretul la toate feluri)e marfluilor Acest nou tarif saut catalog s e foarte detaliat: el cuprinde nu mai putin de cincisute doudzeci fi noud de articole, adaogaudu-se in incheiere ca,pentru: articolele care nu s'au trecut in « catalog s, se va plati3%; mai eran deci i oltele. Fag de cele patruzeci iqapte de arti-cola Ole tarifului lui Mircea cel Baran care cuprinde, ce-i

www.dacoromanica.ro

710 ORG ANIZAR.EA FINANCIARA

dreptul i unele colective ca « marfurile ce vin de peste mare *e o deosebire considerabilä.

Vamile continua' sa fie un venit al camarii, deci al Domnului,iar nu al vistieriei; incasarile sunt In functie de volumul impor-tului i exportului ; ele creso deci in epocile de liniste, pentru asadea vertical in timpul razboaielor. in genere, se poate afirmaca au o linie ascendenta In cursul veacului al XVIII-lea. DacäDimitrie Cantemir dà, pentru Moldova, la inceputul veacului,cifra de numai 30.000 de imperiali sau lei noi deci 60 de pungi,ea este pe vremea lui Dionisie Fotino, In 1815-1817, de 230.000lei. In Muntenia, dela 115.000 lei cat produceau in 1768, veniturileBe ridica In 1815-6 la 500.000 lei lar In 1817, la 550.-000 lei,

Ocnele constituie, ca i vamile, un apanagiu al Domniei ; ve-nitul lor merge deci la cámara ci reprezinta un coeficient importantdin totalul incasarilor acesteia. In 4Descriptio Moldaviae»e. adevarat, ea «salinele » au produs numai 10.000 de lei ; Cantemiradaoga Ina ea aceasta cifrá reprezinta doar « a sasea parte dinvechile vendturi ; scaderea se datoreste razboaielor c navalirilor.In veacul al XVIII-lea, incasarile creso considerabil ; in 1.8151816, ele ajung la cifra de 400.000 lei. -

In ocne lucrau, In dell de cioceincifi i ineyteri (vezi mai sus,p. 566) si mcIglafi; acestia din urma nu lucreaza WA' zi de zi,ci numai atunci eilnd este trebuinta *. Asa ne informeaza un actoficial muntean din 1811, precizand totdeodata ca maglasilorse plateste 8 parale pe zi, In timp ce ciocanasilor numai 6 parale ;ambele categorii primesc si un mertic zilnic de zece oca de Barede fiecare lucrator. Denumirea de maglas vine din meiglii careinsemneaza, in romiltneasca veche, movilá, gramada. S'a pastratpana astäzi numele satului Pausesti-Maglasi, In judetail Valcea,in apropiere de Ocnele Mari. Insemnarea fiscala pe care o da, in1811, arendasul ocnelor muntene, arata ca la ocna Slaniculuierau 64 de «lude *eau contribuabili «ciocanasi, maglasi i mesteri *,la Talega 18, iar la Ocna Mare * (Valcea) numai 3 maglasi, cio-canalii ei fiind tigani ai mängstirii Cozia. Mai erau apoi 5 lude

la malurile * de sare din judetul Buzau, t pazitori impotrivacelor ce ar vrea sá ia cantitati mari, cu carul sau cu calul ; se stiea din aceste maluri se putea lua numai cu traista*, pentrutrebuintele casei, de CAI% localnici (vezi si mai sus, p. 556).

www.dacoromanica.ro

REPARTITIA IMPOZITELOR. SCUTIRILE 711

Repartitia impozitelor. Scutirile. Inegalitatea fiscalk o carac-teristia a vechii socieati. romanesti ca si a societAii europeneIn genere, Inainte de revolutia franeez6 s'a mentinut In totastimpul dintre 1601-1821; mai mult chiar, ea s'a accentuatconsiderabil prin reforma lui Constantin. Mavrocordat. Intea-devAr, panä" In 1739, boierii, scutiti de unele ddri pe avere, plà-tesc ins6 impozitul personal, precum si unele d6ri Iri legtitua cuexigentele turcesti ; pe vremea lui Brâncoveanu, contributia loreste, chiar importana. Prin reformä, boierii, deci dregnoriiatk, cei din clasa Int'aia si a doua cat si urmasii lor, stint scutiti side impozitul personal. Scutirea devine o consecintà si un avantajal dregatoriei ; la sfArsitul epocei fanariote se ticearca chiar, adse introduc6 aceastà scutire, impreunà cu celelalte, asupra averii,In textul legiuirii lui Caragea; alin.eatele respective, figurAnd In-tr'unul din anteproecte, nu sunt primite hag In textul definitiv,promulgat. Abolirea privilegiilor fiscale va avea loo la noi abiaprin _Conveutia dela Paris, (1858).

Sub raportul fiscal se constatà In Principate In veacurileXVEL-lea si XVIII-lea, o serie Intreag6 de categorii contribuabile.Cei dintai, sub raportul num6rului si a obligatiilor, sunt birnicii,satele de tdrani. Ei suportà lntreaga mas6 a contributiunilor fiscale,plAtind lunar cate trei sau chiar patru &Ali (vezi mai sus, p. 634-5).

fare acestia se fac Insá unele diferentieri. Astfel satele depleiefi, care prizeau hotarul la nunte, satele situate dealunguldrurnurilor mari sau sleaurilor, supuse deci, prin deplagrile ar-matelor si ale diversilor dregnori, la tot felul de prestatii, rechi--zitii si angarale, apoi satele de miiglafi sau luciltori In ocne, InsfArsit satele de meirginafi, la restul hotarelor, se bucura de ored ucere la plata unor ddri. Pe vremea lui Brâncoveanu, de pilda,In 1694, satele de plgesi si cele dela drum pldtesc jumdtate din«randuiala fânului », din ((ra'nduiala gäletii » si din 4 randuialamierii si a cerii impàràtesti ». Reducerea era necesará fie ca ocontravaloare a serviciilor aduse, fie spre a retin.e locului pe con-tribuabilii care, prin asezarea la granità a satelor lor, puteanusor trece 111 %ara vecinà.

0 categorie deosebità o formeag « satele cu ruptoare» careplätesc vistieriei pentru o serie de dtiri sau chiar pen.tru toatedarile o sum6 flack stabilità pe bazil da lntelegere sau rup d

www.dacoromanica.ro

712 ORGANIZAREA FINANCIARA

(cf. expresia: « a rupe pretull»). Acest sistem se va bucura de otrecere din ce In ce mai mare. El s'a aplicat la in.ceput In modcurent strii inilor grupati in comunitáti nationale sau economicecum erau Armenii, Ovreii, Chiprovicenii, Bràilenii, Bragovenii,Almajenii i diferitele companii » (vezi i mai sus, p. 582). S'aaplicat apoi insá i unor grupe de contribuabili nationali ; chiarpe vremea lui Brancoveanu, In 1694, ghim « satele cu ruptoare ».La finele epocei fanariote, con.statám, intr'unul din judetele mol-dovene, In Putna, pe o rupta§i », apoi o ruptele Vistieriei », pe hri-soyuliO », In care intrau unii negustori romani, ovrei i armeni

pe o compani§ti », cuprinzand mai ales negustori greci i aro-mani. E demn.6 de remarcat imprejurarea cá birul ruptafiloral ruptelor vistieriei era mai mare deat al birnicilor de rAnd ;a fi trecut in aceste douil categorii era insá o cinste, un semn dedistincfie sociald ; faptul comporta, se pare, i scutirea de alteobligatiuni fiscale, cum erau prestatiile de muna. De aceea candcineva era trecut cu birul liare ruptal sau rupte §i. nu-1 puteapláti, expresia consacratai era ea' invrednicit ».

O categorie fiscala deosebita au format-o twa ziii « slujitori *Julia subalternii marilor dregátori, grupati pe judete t}i avttndt¿i. o organizare militará. La dárile personale (haraciul, lipsa hara-ciului, vel seamI, poclonul Hanului, poclonul Vizirului, etc.) erandestul de greu impu§i. In cursul anului 1694, ei prätesc de pildáharaciul indoit (15.000 de ughi) iar birul Vozianilor odatd fi ju-mdtate. In schimb, li se face o reducere la dárile pe (»ere (oierit,dijmárit), reducerea fiind chiar insemnatá la poclonul pe caretrebuie sa-1 dea strangátorilor acestor dAri pe avere. Sub Ella-coveanu, apásarea fiscalá asupra « slujitorilor * a fost con.siderabild.

«Popii » sau preotii de mir alcátuiesc i ei o categorie fiscaladeosebità. Regimul lor e variabil: astfel de, pildá, sub Banco-veanu, sunt greu impu§i: majoritatea impozitelor personale, inintervalul Dechemvrie 1693 Dechemvrie 1694, li se dubleazà,unul din ele, vel seama, li se tripleaz6 chiar 1 Sub urma§ul lui Brán-coveanu, in schimb, sub stefan Cantacuzino, preotii sunt completscutiti de dari (vezi §i mai sus, p. 696).

De§i inaltele fete biserice§ti mitropolitul i episcopiimánästirile sunt In principiu i printr'o indelun.gatá traditie,scutite de ddri, totu§i con.tribuie i ele, sub o formä. oarecare, la

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRA FIE 713

acoperirea greutatilor financiare. In primul rand, knit supuseobligatiei «imprumutei » sau amprumutarii», ea sume adesea con-siderabile ; uneori, aceste imprumuturi se restituie ; alteoriele ramtin bune date. Se mai adaoga apoi un.ele contributii spe-ciale, in legatura cu cerintele turce§ti. Astfel, in cursul anului1694, inaltii ierarhi §i manastirile contribuie la procurarea cailornecesari imparatiei; de asemenea la acoperirea aursatului» adicaa rechizitiilor *de oi pentru armata aceleia§i imparatii. Cu acestultim prilej, suma raspunsa 11.30 ughi e cea mai mare dintresumele platite de «breslele fiscale; in rândul al doilea vin « a-le§ii » frunta§i ai satelor cu 800 de ughi.

Boierii mazili, adica cei fàrà dregätorii, suporta o bunä partea sarcinilor fiscale. In curs de un singur an, 1.694, ii gasim platin.dnu mai putin de nouà dâri dintre care §ase de caracter personal§.1 trei privind furnituri cerute de Poarta. Dintre acestea noua,trei sunt indoite adica suma initiala prevazuta in scriptelevistieriei se dubleaza, iar una « intreita

Nici chiar boierii veliti despre care se crede in deob§te ca nuplateau dari, nu sunt scutiti de cele personale, inainte de reformalui Constantin. Mavrocordat. Iri acela§ an in care boierii maziliplateau cum am aratat mai sus nouei dari de acest fel, ve-litii platesc opt: intre ele, haraciul indoit poclonul Vizirului,poclonul Hanului, birul Vozianilor §i birul Ali Pa§ei, ultimeledoua fiind iarài indoite.

Haraciul e o dare atat de insemnatä. §i de generala hick nicichiar Turcii aflätori Intag, cu diverse treburi comerciale, nu auntscutiti de plata lui. La 20 Martie 1694, Ii gasim trecuti cu sumade 593 de ughi; pentru comparatie, semnalam cá «darabantdimuntelui » dau 600 ughi.

In privinta sloboziilor, continua regimul existent inainte de1600 (vezi vol. II, editia a patra, p. 579).

BIBLIOGRAFIEOrganizares tinanciarii. 1. A. D. XENOPOL, Finanisle In epoca fanario-

yilor in Rev, ist. arh. fil., I (1883), p. 45-73; 2. PETRE RA$CANU, Lefile fiveniturile boierilor Moldovei in 1776. Document dela Grigorie A. Ghica v. v.,Ia§i, 1887, CXX + 81 p. in 80; 3. C. CALMUSCHL Principalele ddri ale Mol-

www.dacoromanica.ro

714 ORGANIZARE A FINANCIARA

dovei Fi Terei Romanesei, mai ales in secolul al XVIII-lea, Vaslui, 1891, 174p. in 80; 4. L. COLESCU, Geschichte des rumeinischen Steuerwesens in der Epocheder Fanarioten (1711-1821), Miinchen, 1897 (tradusd In rornaneste: Sistemulde impozite tn Romdnia in epoca FanarioOlor, In Economia Nalionald, XXII(1898), nr. 7, p. 369-386; nr. 10, p. 561-573; nr. 12, p. 960-971 si XXIII(1899), nr. 1, p. 61-84; 5. V. A. URECHIk, Din domnia lui loan Caragea. ..Finantele, In An. Ac. Rom., Mem. Seq. 1st., s. II, t. XXII (1899-1900),p. 222-300; 6. N. IORGA, Documente fi cercetdri asupra istoriei financiaref i economice a Principatelor romdne, I, Bucuresti, 1902, 184 p. in 80; 7. CONST.GIURESCI3. Introducerea la Documente gt regeste privitoare la Constantin Bran-coveanu, Bucuresti, 1907, L p. in 8°; 8. I. VLADESCU, Despre ddri sau impozite.I. Birul, Bucuresti, 1925, 71 p. in 80; 9. NICOLAE LABusCA, Despre cunild,Iasi, 1925, 71 p. in 80; 10. I. MINEA, Banii Calului, In Cercet. Ist., IIIII(1926-1927), p. 258-259; 11. I. MINEA, Reforma lui Constantin Mavrocordat.Generalitdti fi plireri vechi, In Cercet. Ist., 11-111 (1926-1927), p. 97-248;12. CONST. C. GIURESCU, Organizarea financiará a Tdrii-Romilnefti in epocalui Mircea cel Bdtrdn, In Mem. Sect, Ist., Acad. Rom., s. 3, t. VII (1926-1927),p. 1-58; 13. C. STOIDE, Despre sulgiu fi ialovigi, In In amihtirea lui Con-stantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 493-502.

www.dacoromanica.ro

CLASELE SOCIALE

La 1805, Intro Prut gi Siret;drama fruntag avea 12 cite, mij-locagul 8, iar ;dranul codag 4vite.

(A§ezArnintul agrar al lui A-lexandru Mortal din 3/15Ianuarie 1805).

Istoria claselor sociale din Principate in veacurile XVII §iXVIII se caracterizeaza prin. cateva fapte esentiale. Cel dintai,In legatura cu patura superioara, cu boierii, este inlocuirea pro-gresiva a vechiului criteriu de noblete, mofia, prin noul criteriuslujba domneascd, §i chiar consacrarea acestui nou criteriu prinreforma lui Constantin Mavrocordat. Al doilea fapt, In legaturacu patura de jos, este slabirea qi in cele din urma disparitia In-semnatei §i. stravechei institutii a ruma'niei. Paralel cu aceasta,are loe formarea unei pätuii de tarani liberi in drept, legati InaIn fapt, prin dijma, dari r;ii clack de motiia pe care se wag. Ecel de al treilea fenomen insemnat al evolutiei noastre socialeIn rastimpul dintre moartea lui Mihai Viteazul §i rascoala lui TudorVladimirescu. In sfar§it, ca o consecinta a acestui fenomen, elegiferarea uyezeimintelor agrare, adica a obligativitatii pe de oparte.pentru proprietari de a da taranilor de pe mo§iile lor, fanat,§i. ima§, In suprafete determinate, pe de alta parte pentru satenide a presta munca, servicii §i dijma, dupa norme iara§i determinate.

Boierii. In primele veacuri ale vietii noastre de stat, criteriulfundamental al nobletei a fost staptinirea pandintului: era boiercine avea mo§ie, indiferent de suprafata acesteia. De aceea erauboieri nu numai detinatorii de mii de falci §i de sate intregi, dar§i mo§nenii sau raze§ii care stapaneau In Jevälmagie un singursat./ Evident, tot boieri, 0 foarte insemnati Inca, erau fli drega-

www.dacoromanica.ro

torii domnesti, aceia care administrau Ora, care strangeau

I "

,

'4e,144Z

,,- . ...

C'

. P

-,7%.

1`72.*?

-, ")

r 4,- - , *:,

.:04C t''...'rtt' t,4. 4.,,'

!I

Fig. 36. Palatul brancovenesc dela Mogosoaia (Ilfov). Fatada dinspre elesteu. RestauratIn zilele noastre, acest palat e o adevAratA podoabl ; el ne arat& gradul de ratinament

si elegant& al Curlii Voevodului Constantin BrAncoveanu.

Impiirteau dreptatea i conduceau otirea. Accentul principal cade

-.-AL ,

Ir. LI:

t'

E.n9;

0', g.,

.4. °,4

./..tt,

71R CLASELE SOCIALE

darile,

www.dacoromanica.ro

totu§i In epoca veche, asupra nobletei teritoriale, asupra stiipti-nilor de mo§ii. Cu at trece timpul twit', Cu at organismul de statdevine mai complex, cu cAt sarcinile fiscale cresc, In legaturd,In primul rAnd, cu accentuarea suzeranittitii turce§ti, cu atat In-

BOERII DREGATORI 717

Fig. 37. Rulnele palatului Cantaeuzinilor, la Magureni (jud. Prahova). Contrafortulde pe planul Wad da impresia unel asezari maslve, fortlfleate.

sematatea dregiitorilor spore§te. BucurAndu-se de favoarea dom-neascli, de scutiri de dari 0 de veniturile legate de slujbele ceIndeplinesc, ei ajung bogafi, posesori nu numai de numeroasemo§ii r}i. de asezäri frumoase (vezi fig. 36 §i 37) dar §i de capitalmobiliar, de bani. Dregdtoria devine o tintà din ce In ce rAvnitii,un ,adev6rat titlu de noblete, care Intunecii tot mai mult pe celd-

www.dacoromanica.ro

718 CLASELE SOCIALE

lalt. Cine a fost dregator poarta titlul respectiv, precedat de par-ticula bio, toata viata; In hrisoave and se In§ira martorii, acesttitlu tine locul numelui de famile; urma§ii pun pret pe faptulca se trag dintr'un dregator; ei tin la titlul de mazili care se dfiacestor scoborátori, f àrà dregatorii, ai fo§tilor demnitari. Aparifiaacestei categorii sociale a mazililor este un semn netclgeiduit de im-portanp tot mai mare pe care o ja dregei toria ca criteriu de noblete.Cea dint& mentiune documentará a lor este din 1601: Stavrinosvistierul ne spune ca Mihai Viteazul, pe and se afla Inca pe cam-pia Turdei, a poruncit capitanului Gheorghe Rat, BA ja catanele,pe Mama cu mazilii (1.LoccrIpmaeg) t;ii pe Valoni » i sa Inconjure ce-tatea Fagaraplui uncle era detinut fiul sán Nicolae PatraFu.întâlnìm apoi In acte interne, cum e acela din 1 Septembrie 1646,In care ei ale atuiesc, Impreuna cu ro§ii, pah'árniceii i spa-141TH,populatia de seama a satului Cocoruzi din Vlara (vezi EA maisus, p. 693). Ace§ti mazili aveau o organizare militará, asemenearo§ilor i curtenilor; ei reprezentau i o elita social& Rana astaziInca, In ciuda tuturor prefacerilor, titlul de mazil e un titlu demilndrie In satele raza§e§ti din Orhei, Soroca i Lapu§na. Pevremea lui Dimitrie Cantemir, criteriul nobletei 11 formeaza deo-potriva slujba ca i mo§ia: Impärtirea pe care o da Invatatuldomn boierimii moldovene dregatori, curteni, calara§i, raza§itine seamá de ambele. Din faptul Insa ca el Inclina totu§i sa con-sidere pe razegi «mai de graba ca Omni liberi deck, ca boieri »(Rezessi quos colonos liberos quam nobiles vocare mallemus) re-zulta cá cel de al doilea criteriu pierduse din valoare, ca stapa-nirea pamantului nu mai era suficientä, in toate cazurile, pentrua conferi neaparat calitatea de boier.

Sub Constantin Mavrocordat evolutia In acest Bens e termi-nata: boieri sunt numai aceia care defin sau au definut slujbe. Im-partirea pe care o &A domnul boieriniii tine mama exclusiv de acestcriteriu. Sunt boieri mari sau dregatorii dela ban pana laclucerul de arie; ceilalti aunt boieri de clasa a doua. Urmaii celordint& se numesc neamuri, a celorlalti mazili. Fiecare categoriese bucura de anumite scutiri fiscale. Pentru a stabili calitatealor de neamuri sau mazili, solicitantii trebuiau sá prezinte comi-siilor instituite In acest scop acte din care sa rezulte ea ascen-dentli lor imediati deci prtrintii 10. bunicii ocupasera drega-

www.dacoromanica.ro

CATE GORTILE DE B OIE RI 719

torii. In primul an de aplicare a mäsurei in Moldova, In 1742,s'au eliberat numai 27 de cärti de neamuri. Nu §tim numdrullor In Muntenia, la lnceput; pe vremea alcàtuirii operei luiDionisie Fotino Insà, a§a dar la inceputul veacului al XIX-lea,erau 765 de neamuri §i 1694 de mazili, afará de cei din judetulMehedinti.

Spre sfär§itul epocei fanariote, cu prilejul alcätuirii codiceluide legi a lui Caragea, se incearc6 a se introduce in acest codicedefinitiile diferitelor categorii de nobili precum i scutirile fiscalerespective. Criteriul rämänea tot slujba domn.easca; se precizainsd cà boieri erau cei nUmiti cu ca/tan domnesc lute° dregätorie,iar boiernafi cei numiti cu carte donneasca; despre neamuri sehotära cá erau nu numai « fiii ci descendentii gird caftane ai celorcalteiniti, dar §i cei n.umiti cu carte domneasa. In categoria aceasta ».Redactia definitivä', tipärità, a legiuirii lui Caragea a apdrut, ce edreptul, färä definitiunile de mai sus FA färä scutirile fiscale res-pective; ele au continuat Insä sä existe. Abia in 1858, Conventiadela Paris, prin articolul 46, desfiinteazg diferitele categorii so-ciale, proclamând egalitatea tuturor cetätenilor In fata legii.

Clasa noastrà boiereascA n'a fost o clash' Inchisà, exclusivistä,In care BA nu poatä päIrunde elemente din gall. Dimpotrivd, eaa primit, in decursul veacurilor, o sumä de atari elemente, atätromâne§ti, din pätura inferioard, cat i sträine. In privinta celordint/Ai, cronicile ne dau o serie de cazuri. Alexandru Läpu§neanu,dupä ce a täiat Intea doua domnie, cu aprobarea Turcilor dealtf el, pe boieri, «au trimis §i au ales din curteni de teard pre Ra-covite§ti i pre Sturze§ti i pre Wälqeqti i pre altii multi » i le-audat lor dregätoriile. Dintre ace§tia, unii, apartinân.d primelor dougfamilii, au ajuns apoi, in. veacurile XVIII §i. XIX, chiar la domnie.Despre Moise Movilä. (1630-1631 §i1633-1634) aflä'm de ase-menea cá « multe case de gios, lipsite, a läcuitorilor tärii au ridicat,ales pe Ciogole§ti ». Vasile Lupu (1634-1653) face boier pe StefanS'Ardarul; acesta o marturise§te insuqi, la judecata: Doamn.ecine au fost mai crezut la Mdria Ta §i. cinstit ca mine ftli m'ai scosden obiale i den grac m'ai inbogälit? ». Constantin Cantemir(1685-1693) a urmarit sistematic politica de ridicare In riindulboierimei a elementelor de jos, in special a Fälcienilor de undeera de fel i a Covurluienilor. Neculce, care relateazä faptul,

18

www.dacoromanica.ro

720 CLASELE SOGIALE

adaoga trig cá urmagul la domnie, Constantin Duca, n'a vrut56 tie seamtt de aceasta actiune a predecesorului Eau, ci 4 Inceput-aua prindere pe boierna§ii lui Cantemir Vod'a, cei rädicati din nea-muri proaste, ce zicea Cantemir Vodä." a. i-a face neamuri, i In-cepurà a-i batere i a-i inchidere prin temnite 0. pe la Siimenivi-i s6racirà, de rämaserà precum le-au fost postrigul, mojiciIn ce prive§te pe str6ini, e de ajuns SS. amintim numai pe Greciisau Grecizatii veniti la n.oi In cursul veacurilor XVII-XVIII

spre a ne da seama de proportia insemnatà a acestorelemente. Actualele familii Cantacuzino, Caragea, Duca, Fillitti,Ghica, Lambrino, Mavrocordat, Moruzi, Palade, Rosetti, Sutzu,Villara, etc. au o asemenea originä.

Pe de altà parte Insä, procesul a fost i invers. Unii dintredescendentii boierilor, ne mai fiind numiti In dregdtorii i grä.-cind, prin Impärtirea necontenità a patrimoniului intre urma§i

prin diverse Imprejuräri defavorabile, s'au scoborAt In clasade jos, a täranilor, ajungand uneori chiar i rumâni sau vecini.Nu odatà Intalne§ti astäzi, in lumea satelor, atat In Moldova at§i In Muntenia, nume purtate odinioarà de mari dregätori. A exis-tat ma dar un fenomen de osmoza Intre cele douà mari categoriisociale ale noastre: dintre cei de jos s'au ridicat unii In psáturaboiereasa; din cei de sus s'au scoborit altii In pàtura tklneasa.Intrepätrunderea n'a Incetat niciodatà, nici chiar In epoca Fana-riotilor, In care spiritul de clag devine totu§i mai puternic, Inspecial In boierimea inaltà.

Rumanii sau vecinii vi-au vä'zut considerabil sporit num6rullor In timpul lui Mihai Viteazul. Nu prin vestita « legsgurä. » aacestuia care a avut cu totul alt rost, ea Impiedeand pe proprie-tarii ai aror rumani fugiserà Inainte i in timpul expeditiei luiSinan Pava 55.-i mai revendice, dar prin marele numdr de satemopene§ti, care, silite de politica financiarà in.exorabilä a voe-vodului, vi-au -andut, odatà cu mo§ia, i libertatea. Zeci de ase-menea sate aunt cumpärate numai de domn §i de sfetnicii luiapropiati. Dar tocmai fiinda se vanduserd constan§i, in impre-jurAri exceptionale, fo§tii mo§neni cauta recâ§tige, cu tena-citate, libertatea. O primä. Incercare are loc chiar sub Mihai Vodà« and s'a fost ridicat toate satele din tarä sá se giudiceasa.

adia BA devina libere, a§a cum ne spune un hrisov al lui Radu

www.dacoromanica.ro

Serban privitor la satul Loloiesti din Romanati (vezi vol. II,editia a patra, p. 307. Ea nu izbuteste ; sub Radu Mihnea(1611.-1616 si 1.620-1623), multi dintre rumâni se rascumpara,domnul favorizAnd procesul de emancipare. Matei Basarab, subraportul politicei financiare, a urmat, In oarecare m6surä, pildalui Mihai Viteazul; si sub el constat6m, de aceea, c4 o serie desate se vand rumani. Reacia este similarà: sub urmasul sä.u,Constantin Serban Basarab (1654-1658), care imitk In privintaaceasta, pe Radu Mihnea, räiscumpArarea rumânilor are un ritmviu, sustinut. Ea se intensificä si mai mult In scurta domnie alui Mihnea al 111-lea sau Mihail Radu (1658-1.659): acesta, spreall procura mijloacele financiare necesare planurilor sale mili-tare, eliberà, pe bani, satele de rumânie si nu numai pe cele dom-nesti, dar chiar si pe cele boieresti i m6n6stiresti care puteau pläti.

In Moldova, diferitele expeditii ale Turcilor Impotriva Polo-nilor, la inceputul veacului al XVII-lea, si In special expeditiasultanului Osman din 1621, cu luptele din jurul Hotinului, pro-vocaserà o mare perturbare printre vecini sau rumâni, Intocmaicum se Intamplase In Muntenia, cu prilejul campaniei lui SinanPap. Multi fugiserä, schimbAndu-si stä.'panul i mutandu-se Inalte sate ; unii fuseser6 luati robi; revendic6rile fostilor stApAniamenin.tau sa nu se mai ispeäveasc6; aduceau In acelasi timp

serioase prejudicii vistieriei, de oarece birurile nu se mai puteauIncase. regulat. De aceea,luà Miron Barnowski, la 16/26 Ianua-rie 1628, o m6surà similarà aceleia decretate de Mihai Viteazul:hoart anume cà vecinii fugiti inainte de expeditia sultanuluiOsman, din 1621, vor fi liberi sä se aseze unde vor ; cei fugitidupli , se vor readuce lug la locul lor, adic6 la vechiul stApAn,eu cis16 cu tot.

Dintre domnii moldoveni ai veacului al XVII-lea, Constan-tin Duca (1693-1695) a fost acela care a favorizat mai multeliberarea de rumânie sau vecinie. Letopisetul atribuit lui Ni-colae Costin relateazà, In privinta aceasta, urnatoarele: « Asij-derea si la divan f6cea dreptate tutulor f i mai vIirtos celor ce sepetrau pentru vecineitate; nu-1 da fiecum la vecinätate i Mrà ju-ramânt, ci mai cu deadinsul ilspundea celui ce avea nevoie deveciatate, zicându-i: pas de-ti cautà trei-patru oameni jur5.-tori, cum n'au fost nici tata-gu, nici mosul sàu vecin de mosie

18*

RUMANIT 721

www.dacoromanica.ro

722 CLASELE SOCIALE

aceluia cine-1 tragea », i a§a, jurand, Ii da volnicie sa fie slobodveci de vecinatate; ea acum Meuse boierii obicei nou, de zi-

ceau: « cine au §ezut in sat boieresc 12 ani, BA ramâna vecin ».Earl Constantin Duca Voda nu se uita acolo, 0 inca zicea: « Cu'what este sa robe0i pe frate-tau, caci pagánii li cumparà robiipe bani i in al §aptilea an li iarta, iara altii 0 mai curand le dauslobozenie, eara tu e§ti cre0in i, neluandu-1 pe bani i fiind cre§-tin ca 0 tine, 0 tu vei in veci sä.-1 vecine0i ».

De fapt, in a doua jumatate a veacului al XVII-lea, elibe-rarea de rumanie prin. rascumpárare, iertare sau fuga seproduce pe-o scarä intinsa, col/L.0nd cu mult rarile cazuri derumânire. Válizarea mo0ei nu mai atrage acum in chip automat§i pierderea 1ibertàii, a§a cum se intampla in veacul al XVI-lea.Schimbarea se explica prin faptul ca vistieria nu mai face res-ponsabil pe proprietar de birul rumânilor de pe mo0a lui, ci seadreseaza acestora direct, impunerea fiind acum individualä, iarnu colectiva. Pentru ca cineva EA' se vânza rumân, trebuie ca actuls'o specifice acum explicit; altfel vânzarea nu se sub1i4e1ege,cum se Intampla In veacurile anterioare. A§a se face ea la sfar-§itul veacului al XVII-lea, majoritatea taranilor fàrà pamânterau oameni liberi. De aceea desfiintarea rumâniei de catre Con-stantin Mavrocordat, la 1746 in Muntenia, la 1749 in Moldova(vezi pentru detalii, vol. II, editia a patra, p. 264 0 278-9), n'aintAmpinat rezistenta boerilor: era consacrarea, in drept, a uneistari de fapt.

TAranii liberi. Aceasta 'Altura taraneasca libera incepe a seforma de pe la sfAr0tul veacului al XVI-lea inainte; pun.ctul deplecare este pe de o parte reforma fiscala a lui Mihnea Turcitul(1577-1583 0 1585-1591) care introduce impunerea indivi-dualei, in locul impunerii colective, pe de alta parte chiar yes-tita « legátura » a lui Mihai Viteazul, de0 faptul ar parea la primavedere paradoxal. Intr'adevár Väranii care vin sa se geze pe omo0e dupiz' aceasta legatura 0 care pot dovedi ca nu sunt rumâninici « de mo0enire », nici de legatura », ranilin liberi, nu maidepind personal de proprietarul respectiv. Sub raportul fiscal,de asemenea ei nu mai depind de vechiul sat din care plecasera,dar nici de noul sat, al noului proprietar de oarece impunereae acum individuala. Fiind liberi, aceasta Inseamnä ea princi-

www.dacoromanica.ro

TARANII LIBERI 728

flial nu mai datoresc ascultare, cà nu mai sunt obliga%i sd lu-creze la ce-i va pune acel proprietar. Se Oie doar ca lucrul saumunca era obligaIia de capetenie i caracteristica rumaniei.

Dar daca rxu datoresc munca, In schimb ace§ti Omni liberitrebuie sa dea dijmei din produsele recoltate pe pamintul altuia

86 plateasch suhaturi pentru vitele pe care le creso pe acela0pamant. Dijma se da din toate produsele. Radu Leon eliberandla 9 Iunie 1668 un lirisov manastirii Clocociovul, o lmputerni-ce§te « ja dijma de pre toate moqiile sfintei manastiri, dengra'u, den meiu, den orz, den fcinuri, den in, den cliinepii, tot denzece 1 precum este obiceiul, r;si den greidini. A§i§derea sa fie volnicisäji ja dijma §.1 den stupi f i den rcimeitori, den 30, 1. §i den suba-turi §i de pre loo slobod, izleaz, dela tot omul sa aiba a-0 luarecalugarii dijma, venitul sfintei manastiri, fi dela bojari f i delaslujitori, veri fie rof, au ceileiraf, au deircibant, au mil car ce fel deslujitor ar fi, hranindu-sa i avand bucate pre moqiile sfinteimanästiri sa aiba a-i lua fie§caruia dijma den toate dupre obi-ceiu ». De asemenea, la 30 Octomvrie 1703, Constantin Branco-veanu Imputernice§te pe egumenul mänastirei Popei Robului dinjudetul Dolj « stranga §.1 sa-§i ja toata dijma çi venitul de pemo§ia sfintei manastiri ce sa chiama Plopul... dela tot omul,ver fie turc sau sarb, au grec, au alti oameni streini au macaroameni de tail, slujitori, negufatori, birnici sau macar ver cefel de om ar avea bucate sau suhaturi de boi au de oi, de bivoli saurdmiltori in pciduri pre aceastei mofie Plopul, sau meicar aratureiin greidini, dela tot omul a fie volnic peirintele egumenul javenitul din suhaturi f i dijma din greiu, din meiu, din orzu, dinoveis, din ceinepei, din in, tot din zece una, dupre obiceiu. A§i§de-rea din feinefe fi din stupi Fi din bate bucatele ce s'ar alla la el, depefte, pe mo§ia sfintei manastiri; dela tot omul sà aiba a lua ca-lugarii dijma i venitul mo§ii

Uneori darile se plateau in naturei, cum e cazul In documen-tul din 9 Iunie 1668, al manästirei Clocociov, citat mai sus, al-teori in bani. Astfel, de pilda, locuitorii satului Mace§i din ju-detul Dolj plateau manastirii Arnota, pentru vitele pe care lecre§teau pe locul acesteia, cate 4 bard de fiecare cal, vaca sauramator; de asemenea, 4 bani de stup: §tirea ne-o dà documentuldin 17 Aprilie 1677.

www.dacoromanica.ro

724 CLASELE SOCIALE

Treptat-treptat, proprietarii izbutesc sa impuna in.sa acestorOmni liberi i prestarea unei catimi de muncä: la inceput mai

apoi din ce in ce mai mare. Cine nu se supunea era alungatde pe mo§ie. Un exemplu caracteristic de felul in care s'a pro-cedat ni-1 (Ara documentul din 25 Septemvrie 1.643 adresat deMatei Basarab «voao Cernate§tilor megia§i, carii §Adqi pe mo-ia Glavaciocul ». Domnul le face cunoseut ca aici

naintea domnii mele venit-au Dobre sluga manastirii, de au ja-luit §i au spus cum nu (Teti sä dati ajutor mäneistirii la lucru ne-mica, ce ziceti di n'are treabc1 ca voi. Derept aceea de vreme ceyeti vedea aceasta carte a domnii mele, iar (la sci cauta (i set' dati,ajutor la lucrul sfintei meineistiri, au sei efi3O *rá de pre mofiameineistiriic

In prima jumatate a veacului al XVII-lea, Iaranii liberi auluerat mai pqin: trei, patru zile pe an; se ajunge al:1.°i, subGheorghe Duca (1673-1678), la cinci, iar sub Mihai Racovita(1741-1744), la §ase. Aceasta ultima cifra este trecuta i deConstantin Mavrocordat in hrisovul sau de desfiinIare a ruma-niei (1746). Treptat-treptat, numarul zilelor de lucru cre§te apoipana la 12. Legiuirea lui Caragea, promulgata in 1818, prevede,jrin articolul 4, 0, in afarä de cele 12 zile de mun.cà pe an, era.-cavil e obligat sa are proprietarului o zi primavara sau toamnagi sa-i dea i un car de lemne la Craciun, carAndu-le la mo§ie sauin -alt loc, a arui deparLare sa nu treaca insa de pse ceasuri.

In Moldova, numarul de zile pe care trebuie sá le lucrezeOmni liberi proprietarilor pe mo§iile arora locuiau, e mai mare:el ajunge, pe vremea desfiintarii rumaniei, in 1749, la 24, hriso-vul specificand: « ori la ce lucru se va pune ». Cronica atribuitalui Enache Kogalniceanu adaogà amdnuntul a cele 24 de zilede muna ele purtau i numele de « claa » sau «boieresc »puteau fi reduse la jumatate 12. daca Iaranul respectiv pla-tea proprietarului suma de 2 lei anual.

Fatä de cat luerasera rumanii inainte, munca prestata deáranli liberi reprezenta totu§i pAin pentru proprietari. A§a

ace§tia cauta s'o sporeasa, pedeoparte marind numeírul zile-lor de lucru, pe de altä parte fixand drept norma zilnia o catimede muna depä§ind pe cea obi§nuita. Astfel, in a§ezamantul pen.-tru boieresc, din 1 Ianuarie 1766, dat de Grigore al III-lea Ghica,

www.dacoromanica.ro

TARANII VIBERT 725

se prevede, de pild'ä, eä se vor socoti sätenilor la pra§ilä 12 prä-jini, la secere 3 cläi, iar la mash o jumätate de falce drept o zi.In realitate, un lucrator obi§nuit nu poate prä§i mai mult de 6präjini pe zi, deci pentru suprafata de 12 präjini li trebuie 2 zile.Iar daca se intelege pra§ila completà, de 2 ori, §i alezamtintulnu precizeaz6 cà e vorba numai de prima pra§i15. atunci suntnecesare 4 zile. Cele 3 dal necesità iarà§i In realitate 4 zile: 3 pen-tru seceratul a 30 de präjini de pe care rezultä cläile §i o zi pen-tru cärat §i clädit. In sfar§it, la coasà este deasemenea nevoiede un timp aproape dublu, un cosa § obi§nuit facând maximum20 de präjini pe zi iar suprafata impusZi fiind de 36 (o jumätatede falce). In anaforaua din Aprilie 1775, boierii din divan.ul Mol-dovei cer aceluia§i Grigore al III-lea Ghica ca täranii 486 lu-creze la stäpinii mo§iilor pe cari se hränesc §i se chivernisesc,din zece zile una, &And §i dijna de a zecea dupä obiceiu »; dom-nul nu admite Ina6 cererea lor.

Paralel cu sporirea obligatiilor de munch', proprietarii In-cearc6 §i o imputinare a terenului pe care trebuiau sä-1 punäla dispozitia taranilor PAnà in a doua jumätate a veacului alXVIII-lea, ace§tia nu erau supu§i, in privinta folosirii terenu-lui, la nici o restrictie: pämänt era destul doar, iar oameniUn rumän sau un cläca§ putea deci ara, cosi §i Intrebuinta dreptima§ suprafata pe care o voia; putea de asemenea sä-§i ja lemnede foc din pädure; limitarea In afarà, bine Inteles de aceeaimpusä de in.tinderea proprietätii era determinatà doar de bra-tele de munc6 de care dispunea, adica de numarul membrilorfamiliei lui. and populatia Incepe insä a se lndesi, iar pä'mantulcapätä tot mai multä valoare, proprietarii incep a pune restric-tii la folosirea terenului §i la intrebuintarea pädurilor. Spre sfär-§itul secolului al XVIII-lea erau dese nelntelegerile §.1 plängerilela domnie In aceastä. pricinä. Pentru a le curma i pentru a fixanorme precise, (la Alexandru Moruzi, la 3/15 Ianuarie 1805, una§ezämänt prin care, precizand pe de o parte obligaldile fate-nilor in munca, dijmä. §i diferite servicii fatä de proprietari, fi-xeazä, pe de altä parte, suprafata de teren pe care ace§tia dinurma sunt datori s'o punä la dispozitia sätenilor. Se hotärä§teastfel ca, In ce prive§te fdnatul, se va da S Wei adicA 12 hec-tare sau 24 de pogoane frunta§ului (cu 16 vite), 6 fälci mij-

www.dacoromanica.ro

726 CLASELE SOCIALE

locaqului (cu 12 vite) §i 3 fOlci codaqului (cu 6 vite); aceasta In-tre Nistru c Prut, unde e pAmant mai mult; suprafata se reducela 6, respectiv, 4 qi 2 raid intre Prut i Siret §i. la 3, respectiv 2çi 1 falce intre Siret i munti, unde satele fiind mai dese, locule mai stramt. Pentru &nay se va da iarki cate o jumalate de falcede vita', socotindu-se ca intre Nistru §i. Prut, frunta§ul are 16vite, mijloca§ul 12 iar coda,u1 6; intre Prut c Siret 12, respectiv8 §i 4 vite, iar intre Siret ci munti, numai 6, respectiv 4 §i 2 vite.Este pentru prima datd cdnd se precizeazei i se limiteazei supra-fafa care trebuie pusei la dispozitia sätenilor. RelevOm, In acelatimp, faptul, semnificativ pentru nivelul de viatO de atunci altäränimii, eà era socotit coda.y, tOranul care fare Nistru qi Prutavea numai 6 (case) vite, iar intre Prut §i Siret 4 (patru)1. .

In Muntenia unde populatia era mai deas6 §i. pamant maiputin, suprafetele pe care trebuie s'a le pun6 la dispozitie pro-prietarii erau mai mici §i ele au scrtzut mereu. Prin 1817-1818,anteproectul legiuirii lui Caragea prevedea cà ace§tia trebuiausà dea fiecArui clOcaq, In primul rand loe de casa i lemne de foe;apoi un loe de arat,urà In mgrime de doua zile, ceea ce inseamnä32 de priijini pAtrate » locul de arOturà de o zi fiind socotitegal cu 16 prOjini Wilde sau 6675 metri pittrati, deci circaun pogon §i o treime; in sfarksit, un loe de fanwt de intindere egala.Suprafetele erau a§a dar minime, ele ne putandu-se compara, nicipe departe, cu cele din Moldova. E drept ca' aceste dispozitiin'au rOmas In textul definitiv al legiuirii; aceasta insa nu fiindc4ar fi fost prea defavorabile clOca§ilor, ci invers fiindca proprie-tarii n'au voit sá fie ingraditi printr'un text de lege.

Oräenii sporesc ca numAr ci ca insemnOtate in fastimpul pecare-1 cercetarn, In special spre sfarqitul acestui rAstimp. Targu-rile se inmultesc, populatia lor, in genere, se märe§te; cazurileIn tare se constata un regres ca, de.pildà, la rargul de Floci saula Scheia, aunt compen.sate cu mult prin progresul restului decentre urbane.

NumOrul §i diversitatea breslelor cre§te; me§te§ugarii, miciiindustria§i ci negustorii devin tot mai numero§i (vezi §i. fig. 38 ci39) ; cap italul mobiliar spore§te ci el; spre sfar§itul epocei fanarioteapar, In Principate, bancheri, dispunand de capitaluri importanteci In legdtura cu casele similare din Viena,. Stambul, Venetia,

www.dacoromanica.ro

etc. Un raport consular austriac, din 16 Octomvrie 1806 VW-

" a.,.

;,,;. ',,,.!W

. . .,

"

1.

.2. 'If

Fig. 38. Orisean din Botosani la Inceputul secolului al XIX-lea. Poarta costumde mod& turceascA.

beta de a cel dintL bancher din Ia§i, Andrei Pavlu ; el se afla

GRASENII 727

www.dacoromanica.ro

728 CLASELE_ SOCIALE

In relatii de tovaragie cu casa greceascii Betlis din Viena. Aceiagicasa mai avea, tot pe atunci, un alt corespondent In Iagi, pe gre-cul H. Maxares. In Bucuregti, oamenii de afaceri ca vorniculHagi-Moscu puteau lua In arena'. vamile gi diferite dari, platind,In primii ani Iai veacului al XIX-lea, sute de mii de lei anual.Astfel, In 1810, el plategte 386.000 de talen i sau lei; In 1807, le

Fig. 99. Casa de targovet, din prima Jumatate a veaculut al XIX-lea. Remarcabilcerdacul Cu stalpi scuiptati. Se aril In Bucureeti, In strada Marla Rosetti, Nr. 9.

revinde cu 324.390 lei, iar In 1809 cu 444.450.Ceea ce scade, In acest rastimp, este «hotarul » sau terenul

care apartine targurilor sau oragelor gi care e folosit pentru agri-cultura, finat, pagun.at, etc. de catre orageni. Despre felul cumse Weft Impartirea ogoarelor Intre orageni, ne da o informatieextrem de interesanta calugarul italian Niccolo Barsi care stra-bate Moldova pe vremea lui Vasile Lupu. El arata ca la vremeasernanatului, goltuzul gi Cu pargarii ies pe teren gi impart dan-purile * (campi) noi le spuneam «pamanturile » sau « jire-biile » potrivit cu numarul sufletelor din fiecare gospodarie;Cine avea, de pilda, opt suflete In seama, primea opt *campuri »

www.dacoromanica.ro

ROBII 729

eau paman.turi », cine numai trei, primea trei campuri. AcesteaBrau deci de aceeayi marime, fapt care se adevere§te §i and evorba de jirebiile sau « delnitele » din sate; erau apoi atatde multe, hotarul targului era, in genere, atat de intin.s Incat

potrivit tot afirmatiei lui Barsi se putea face cultura prinrotage, doi ani Inteo parte a hotarului, doi ani In cealalta parte.

Domnii bleep insa dela o vreme sä daruiasca parti din hotarultargurilor §i chiar targuri intregi la diferiti partizani. tim astf elca. Ilia§ Alexandru (1666-1668) daruise lui Ursaki vistiernicul, lanunta acestuia, targul cheia §i Drac§anul; Constantin Cantemir(1685-1693) le daduse apoi lui Iordache Ruset vornicul. NicolaeMavrocordat in prima sa domnie din Moldova (1709-1710) erahotarit ne spune cronica « sà strice daniile cele ce s'au facutde Domnii mai de curand, cu imputin.area locurilor targurilordomne§ti; ca venise jalobele dela cativa targoveti a cateva targuri,cum n'au unde se heard *; pe urma, vazand cá masura i-ar fi adusdu§mania boierilor care ben.eficiasera de aceste danii, renunta la ea.

Vezi pentru ora§eni §i capitolul Orayele sau Ta'rgurile, maisus, p. 522.

Robii aunt reprezentati intre 1601 §i 1821, in tarile noastre,numai de rigani. A§ezari sau sala§uri de robi tatari, a§a cum in-talniseram In Moldova.in veacurile XIVXV, nu mai intalnimacum; ele au disparut intre timp, probabil cu prilejul navalirilor§i razboaielor cand unii dintre ace§ti robi tatari vor fi fugit sauvor fi fost eliberati de connationalii lor ; altii, iertati de &Are sta.-pani, se vor fi asimilat populatiei bä§tina§e. Numarul Tiganilorcre§te in schimb ; §i Dimitrie Cantemir in 4 Descriptio Moldaviaeaminte§te de # fecunzii Tigani ». Ei continua a fi stapaniti decatre Domn, boieri §i mandstiri, care-i puteau pune la once felde munci §i pedepsi dupa voie, nu le puteau Ina lua vieata. In-cercarea care se face in antreproiectul legiuirii Caragea de a seintroduce dispozitia ea Domnul e stapart All numai pe persoana§i pe avutul Tiganilor, dar §i pe vie* lor nu e admisa In redactiadefinitiva: aceasta se refera, atat In ce prive§te pe Domn cat §iboierii§i mrtnastirile, numai la persoana §i avutul Tiganilor.

In Moldova, prin anaforaua din 1766, intarita de Grigore alIII-lea Ghica, se hotara§te ca sá nu se mai poata vinde sau (Mimiseparat membrii aceleia§i familii de Tigani. Caci spune Mitro-

www.dacoromanica.ro

730 CLASELE SOCIALE

politul T'Arii « i ei aunt fAcuti tot de Dumn.ezeu 0a i ceilalti oamenieste mare päcat de a fi impArtiti ea ni§te dobitoace mä-

sura roi mai insemnatA se ja apoi prin hrisovul din 1785 al lui Ale-xandru Mavrocordat. El prevede c'ä in cäsAtoriile mixte TiganiCu Moldovence sau invers sotul moldovean sä fie liber de aciinainte, BA' nu mai urmeze conditia celuilalt sot, rob, a§a cum eradatina i legea pAnd atunci. De asemenea, copiii sub §apte aniprecum i cei ce se vor naq,te de aci inainte din asemen.ea cägtorii,sit fie slobozi, cei de peste §apte ani urmAnd conditia pärinteluirob. Putin mai tArziu, in 1793, Mihai Sutzu dà un « Hrisov domnescde a§ezämAn.t » prin care hotärd§te ca niciodatä « nici odinioarä »cum spune actul « &A nu se mai dea danie igani domne§ti adecäursari i lingurari »; totdeodat'd le intAre§te « obiceiurile K pro-

nomiile » sau privilegiile lor. Prin aceste mäsuri din a douajumAtate a veaculul al XVIII-lea, se pà§e§te pe drumul care vaduce, In veacul urmAor, la desrobirea Tiganilor.

CAt despre robii moldoveni i munteni pe care-i luau TätariiIn incursiunile lor, ei erau durfi in Crimeia; acolo cei mai de neamsau mai bogati se räscumpärau, cu bani trimi§i de rudele din taràsau Imprumutati la fata locului, ceilalti erau vAnduti deseori ne-gustorilor care-i duceau mai departe, In Asia Mica, 1n Siria, Meso-potamia, etc. Cei care ajungeau la Stambul, dacä erau descoperitide capichihaele adicA de reprezentantii Domnilor no§tri la Poartà,puteau fi räscumpärati « färä platà » de cätre ace§tia i pu§i inlibertate: §tirea ne-o dä tot Dimitrie Cantemir In DescriptioMoldaviae Alexandru Ipsilanti (1774-1782), indatA dupà suireape tron, a trimis sá caute i sä elibereze pe Muntenii robiti deTurci In räzboiul din 1768-1774; pe unii i-a &it In Imprejuri-mile Smirnei, pe a1ii tocmai in Mesopotamia.

In Transilvania, evolutia claselor sociale in rästimpul amintit,prezentAnd unele trägturi similare acelora de dincoace de Carpati,1§i are totu§i caracteristicile ei proprii.

Nobilirnea 1§i vede sporind rAndurile prin innobilärile fäcutede principii tArii, dupà cum In Principate boierimea iqi ingroa§erAndurile prin ridicarea celor de jos sau prin cooptarea sträinilor(Greci in special). Cazuri ca acela al iobagului loan Helga dinHälmagiu, ridicat in rAndul nobililor, la 18 Septemvrie 1680, decAtre Mihai Apaffy, nu Bunt rare. Odatà cu conferirea titlului _de

www.dacoromanica.ro

noblete se preciza §i sterna pe care avea s'o poarte noul nobil(vezi fig. 40); descrierea ei face parte integrantil din diploma no-

4.-

, .,e4.. r *1,e:4 "

*

Fig. 40. Stema Balacenilor, acordata de Austriaci, In epoca lui BrIncoveanu.Provine dela casa lor din Bucuresti. Pe scut un leu ;Mind o sable. In partea inferloarl,dolt& decoratli: una crestini, In forml de cruce, cealatt turceascA, avand pe ea .tugra.

sau turaua. Aceste doul decoratil au fost adaose, se pare, ulterior.

ceea ce nu existà In Principate, unde diploma e Inlocuitàprin caftan sau carte domneascti. Evident, majoritatea celor trio-

NOBILIMEA IN ARDEAL 711

biliara,

www.dacoromanica.ro

732 CLASELE SOCIALE

bilati Bunt Unguri ; se &eau Insà printre ei i Romani, mai alesdin cei apartinând categoriei cnezilor i voievozilor. Istoriculungur Ladislau Makkai afirma chiar, in recenta sa Istorie a Transit-paniei, ca aportul romanesc, in urma « innobilarii masive » din vea-cul al XVII-lea, ar fi fost « important ». Un fapt este sigur i anumecà nobilii romani_de origine mai veche, din secole;e anterioare,se mentin Inca in unele regiuni ca Maramurepl (vezi §i fig. 41),Banatul Temifanei 0 Tara Feigliraplui, In timp ce in altele, eise asimileaza nobilimii maghiare. Aceasta a fost, de pilda, soartafamiliei Barcsai, care va da chiar i un Principe in veacul alXVII-lea. La 3 Aprilie 1609, Gabriel Báthory confirma atat di-ploma din 1457 a n.obililor i chinezilor romani din opt districtebanatene cat §i pe aceea a nobililor români din Lugoj, conferitalor de Regina Isabella in 1551. Ni s'a pastrat de asemenea lista« boierilor romani din Tara Fagaraplui care iau parte, in armatalui Apaffy, la asediul Vienei, in 1683. Aceasta listä cuprinde 67 denume din 27 de comune, in frunte venind Venetia-de-Jos cu 7« boieri », Marginea cu 6, Seivestreni 0 Lisa cu cate 5, DreigufMdndra Cu cate 4, Scorei i Ilieni Cu câte 3, celelalte avand cate2 sau unul singur.

Dar nobilii români nu reprezinta decat o mica minoritate insan.ul nobilimii transilvane, aceasta din urma insa§i fiind « cama zecea parte a populatiei totale », dupa un calcul recent (vezifig. 42).

Grosul populatiei romane§ti continua sa fie format din iobagi§.1 situatia acestora merge inrautatindu-se. Dela o zi pe saptä'manacat fusese robota sau munca datorita stapanului, la inceputulveacului al XVI-lea, ea ajunge prin hotarirea Dietei din 1714la patru zile pe sap-Lama...11A pentru iobag i la trei zile pentru jeleradica pen.tru cultivatorul « liber ». Ceea ce inseamna sa primullucra 208 zile pe an, cel de al doilea « numai » 156 pentru proprie-tarul respectiv. Regulamentul urbarial dat de Imparateasa MariaTereza la 12 Noemvrie 1769 mentine obligatia a patru zile pe sap-tamana pentru iobagul care lucreaza cu palmele §i o reduce latrei zile daca intrebuiateaza i vitele sale; jelerii vor lucra douàzile pe saptamana, daca au pämant i vite, iar daca n'au, numaio zi. Chiar iu vremea umanitarului Iosif al II-lea, urbariile prevadtrei zile pe saptamána pentru iobagii fàrà vite i doua pentru cei

www.dacoromanica.ro

411)aSSih .9*/ d .00

'OP '

4M11111f411111,...mr,Nh rigt11411T-Will- t, t )01 .

rd140.

Fig. 41. Picturà mural. In biserica satului Sarbi din Maramures. In rindul de sus: Evanghelistit loan si Mateisi Si. Apostol Iacov ; In randul de jos; Sf. Nicolas, Sf. loan Ziataust (guri de Aur) si Sfintul Domnul Nostru IsusDristos i. Sus, In dreapta, inscriptia Aceasta altariu plateat (1-au plAtit!) dot boeri calificativul de Merl* el-1 dau

In mod obisnuit descendentii vechilor maramureseni, Intocmai ca cei din tara Figarasului.

.:

;,-:

www.dacoromanica.ro

734 CLASHLE SOCTALE

care lucrau cu vitele lor. Acesta era regimul legal; trebue sä. %Menaseam& a multi dintre nobili, mai ales In secolul al XVIII-lea,And averile lor se reduc prin continua Impartire Intre urma§i,cereau mai mutt; altii interpretau obligatia lucrului ca privindnu numai pe capul familiei, dar §i pe membrii ei, so-tie i copi..

'4

f'W

,g... --...."S'. ,....,.L.,,gc.

....,4, ...3. --=.. - °-1-'1- '...." .. ". .. -. _".... a

..- Vi.. 7 . r . it:. r

ii I... - . -F1 - --....-.PLIIrsi.a6,-.?NweIwrry

f

-,-- ^ ! ------"..-

'..0.;.:__ ' - i ... ,...:

.,- .,_,...,, o-

4 ''-' n

_

' 17, -,

4.4. , ' .a

"!,' i ,, , " . . , %, - -;

' ' 'I'. r ' ' ° '- ' i' 1-r- -.I - -,. .. 7. ., . . .-,..,°,2. ...-. Fi::: c1"411 ' ' j.t 4` 4.: ..,21.-: ,.."' s. . -5.,:-& g 9 4, Z.,...,r

t' , 4_,.1 4_,.......;" fi''', '''' 0, ' ._ '.°- . -

;"`±r.49''- ....-;"''4!;=*.; .-.15* !?; . -

Fig. 42. Castelul contelui Haller, la Cetatea de Baltà (judetul Tarnavama). Fatada dinspre pare. Secolul al XVIII-lea.

Pe de altd parte, de§i erau patru zile pe saptdmand, totu§i repar-titia lor nu se f6cea in mod uniform pe Intreg anul, ci stdpAniide mo§ii Ingedmadeau zilele de lucru de primävara ptuid toamna,In perioada muncilor agricole, 16sAndu-i mai liberi iarna. Rezul-tatul era cA, adeseori, iobagii lucrau total(' säptdmilna pentru« domnii de pan-lint », nerArminându-le lor, ciiteodatà, nici Dumi-nica. Caracteristicd este, In privinta aceasta, mälrturia din 1726a iobagilor lui Iosif Teleki, din regiunea FIg6ra§ului. « Domnulnostru de pilmb.nt spun ace§ti iobagi dupà ce §i-a isprävit

www.dacoromanica.ro

IORAIIII IN ARDEAL 736

tot lucrul, spre iarna ne lash' §i nona 2 zile sa ne lucrOm, dar pri-mavara, Indatri ce Incepe lucrul, cei care avera boi, lucram andCu carul and cu plugul; asemenea, la strans, facem slujba sap-tamana Intreaga t¡i care n'au vite, pe aceia Iti maná pedestru Infiecare zi, §i astfel nouel nu me dei o singurd zi; and avem sarbh-toare, afara de Duminica, pe toti oamenii din casa buni de lucruli scoate la slujba *. Dar chiar §i Duminica trebue sa mergem Aadunam tot pentru gospodaria domnului mere pädurete, jir, mu-guri de arin, hamei, alune §i altele, 4 cki in timpul saptamaniin'ajungem din pricina slujbelor, fiind noi la lucrul domnului,lar sotiile noastre tore intr'una, iarna cânepa §i vara lana*. Altiiobagi declara, in con.cluzie: o Lucrul domnesc niciodata nu seisprave§te din casa noastra, noi We° parte, lar muierile noastretorc necontenit, §i e de mirare ca mai avem cama§e In spate sauo bucata de paine In gura*.

La aceasta obligatie, esentiala, a robotei, trebue sa se adaogedijmele 0 nonele catre acela§i stapan §i &are biserica, similarecelor din Principate, acestea din urma platindu-se boierului §.1

Domnului; In decretul din 15 Martie 1659, prin care PrincipeleAcatiu Barcsai scute§te pe preotii romilni ardeleni 4 de toatadarea dijmelor §i n.onelor *, enumerarea detaliata e urmatoarea:u adeca de dijma graului, secarii, orzului, ovazului, meiului,lintei, mazarii, bobului, fasolii, canepii, inului, oilor, mieilor §1 aaltor vite §i marhe (produse) *. Urmeaza taxele cdtre stat, apasa-toare §i In Transilvania, mai ales sub stapanirea austriaca; uneledin ele ca taxa domorum 0 taxa capitis aunt aidoma fumeiritului0 birului de dincoace de munti. In sfar§it, trebue sa adàogam laacest bogat tablou 0 contributille militare pentru Intretinereaarmatei imperiale, precum §i obligatia de incartiruire a acelea§iarmate, care In.semna, de fapt, §i hranirea ei, ha chiar 0 fizzes-trarea soldatilor cu panzd pentru cama§i §i, adeseori, §i cu banighiata.

Toate aceste Indatoriri fac ca situatia iobagilor din Transil-vania sa fie foarte grea, mult mai grea deck a rumânilor, apoi acläca§ilor, din Principate. Simpla comparatie, la mijlocul vea-cului al XVIII-lea, a obligatiei principale munca de o parte§i de alta a Carpatilor, este concludenta. Iobagul cu palma lucreazan Transilvania 4 zile pe saptamana, deci 208 zile pe an, In timp

19

www.dacoromanica.ro

736 'CLASELE SOCIALE

ce claca§ul moldovean numai 24 de zile pe an, iar cel muntean,12; chiar cel moldovean poate fi scutit de 12 zile din cele 24, dacada proprietarului mo§iei 2 lei. A§a dar iobagul ardelean lucra deopt päna la nouà ori mai mult decAt iobagul de dincoace de Car-pati. Nu provoaca mirare deci afirmatia consulului englez Bar-grave Wyborn, la inceputul veacului al XIX-lea, cà « starea ta-ranimii din Principate, in ce prive§te drepturile feudale aleboierilor », este « infinit superioard » (infinitely superior) aceleiadin Transilvania ».

Aceasta situatie ne face sa intelegem mai bine lupta de desro-bire sociala dusa de reprezentantii poporului romänesc din Tran-silvania in tot veacul al XVIII-lea (vezi §i vol. III, editia II-a,p. 393-411), §i explica 'impede mi§carea lui Horia (vezi acela§volum, p. 402-409). Ea explica in acela§ timp §i puternicul cu-rent de emigrare al iobagilor din Ardeal spre Muntenia fi Moldova.

Cad impotriva teoriei oficiale maghiare care cauta sa justi-fice rnajoritatea numerica a populatiei române§ti din Transilvaniaprintr'o imigrare a taranilor munterli §i moldoveni, striviti debirurile fanariote, realitatea este aceasta: taranii ardeleni treceau,In grupuri mai mari sau mai mici, In fiecare an, la miazazi §i larasärit de Carpati, unde gäseau conditii de trai mult mai lesni-cioase §i in primul ränd, o robotd de opt Oa la noua ori mai micacleat « acasa ». Una din primele masuri ale Imparatului LeopoldI, indata dupa tratatul de pace dela Carlovitz, prin care-i reveneaArdealul, a fost sa ordone, la 7 Mai 1.699, impiedecarea « prinonce mod » ca « plebea » adica iobagii sa mai fuga « spreturce§ti §i in statele vecine ale Munteniei §i Moldovei ». Dar emi-grarea nu poate fi impiedecata. In 1717, comandantul dela Rodnacomunica Bistritenilor cà « oamenii fug in Moldova caci ei§tiu toate potecile §i §ed in padure». Un nou ordin, similar ace-luia al lui Leopold I, se &A in 1739; iobagii din cauza saracieio spune insa§i oficialitatea fugeau peste munti. In 1746, Im-parateasa Maria Tereza trimite chiar o comisie de ancheta in Ar-deal spre a stabili cauzele pentru care populatia emigra. Incheiereacomisiei e semnificativa: iobagilor li se stoarce ci mdduva din oase.Nu e de mirare deci a.' Sulzer socote§te numarul emigrantilordin Muntenia la 8.000 de familii, deci circa 40.000 de suflete.Un raport oficial austriac din 1777 constata §i el ea multe

www.dacoromanica.ro

BIBISIOGRAYIE 1 787

de familii romane§ti din Transilvania » au trecut « atat in Mol-&Ara cat §i in... Muntenia ».. Numai In anul 1800 s'au stabilitIn Muntenia dupa o statistica a consulului austriac din Bu-eure§ti. 808 familil române§ti, deci peste 4.000 de sufleté. Exo,dul ja, la un moment dat, a§a proportii, 'neat in 1173, .locuitoriidin Princip ate puteau afirma: « Tota Transilvania ad nos. venit »(4 Intreaga Transilvanie vine la noi »).' Nu este de mirare ea intalnim deci la miazazi §i la rasarit deCarpati zegi de a§ezari ale acestor emigranti din- Ardeal. Ei auntcunoscuti indeob§te sub numele de Ungureni (vezi,mai fill8, p. 532);de aci §i dubletele de sate, unul purtand acest adaos, in timp cecelalalt, spre diferentiere, 1§i adaoga Pamanteni, adica ba§tina§i.Spre exemplu: Maneci-Paman.teni §i Mâneci-Ungureni, ValeaStalpului-Pamanteni §i Valea Stalpului-Ungureni, Pose§ti-Pa-manteni (vezi §i fig. 25) §i Pose§ti-Ungureni, tustrele in judetulPrahova. Alteori, satele intemeiate de ace§ti Romani din Ardealpoarta chiar numele a§ezarilor de unde plecasera. De aceea ga-sim, de o parte §i de alta a Carpatilor, cate un Tohani, un Corbi,un Gale$, o Lisa, o Hobita, etc.

Dar nu emigreaza numai iobagi romani; alaturi de ei yin. §i

o suma de Secui care se apaza In ormele §i satele Munteniei §iMoldovei. E semnificativ ca ace§ti Secui se indreapta spre ver-Bantu' estic §i sudic al Carpaldlor iar nu spre pusta Ungariei undear fi putut gasi totu§i un mediu national; faptul dovede§te eaorientarea economicli a Secuimii este spre Principate iar nu sprecampia Tisei.

BIBLIOGRAFIECiaseis SOCiale. I. CONSTANTIN C. GiuuEsCU, Legiuirea lui Caragea. Un

anteproect necunoscut, Bucure§ti, 1923, 32 p. in 80; 2. CoNsTANTIN C. GIURESCU,Le voyage de Niccolo Barsi en Moldavie (1633), Paris-Bucarest, 1925, 56 p.in 80; 3. IOAN C. FILITTI, Proprietatea solului In Principatele Rornane pdndla 1864, Bucure§ti, 1935, XV + 304 p. in 80; 4. AL. CIORANESCU, Domnialui Mihnea III (Mihai Radu) 1658-1659, Bucure§ti, 1936, 181 p. in 80;5. G. POTRA, Contribuliuni la istoricul Tiganilor din Romdnia, Bucure§ti,1939, 376 p. in 80; 6. CONSTANTIN GIURESCU, Studii de istorie sociald VechimearumtEniei, Despre rumilni, Despre boieri Bucureqti 1943, 351 p. in 80; 7.

19.

www.dacoromanica.ro

738 CLASELE SOMALE

I. NISTOR Clasele boieregti din Moldova gi privilegiile lor in Acad. Rom. Mem.Sect. Ist. s. 3 t. XXVI (1943-1944); p. 511-550; 8. L. PATRAsGANu, Unveac de framdntdri sociale, Bucuresti, 1945, 295 p. in 8°.

II. 9. I. NISTOR Emigrarile de peste munti; in An. Acad. Rom. Mem.Sect. 1st. s. 2 t. XXXVII (1914-1915),-p. 815-865; 10. ST, METES, Situatiaeconomicd a Romdnilor din Tara Fagdragului, I, Cluj, 1935, CXI + 489 p.In 8°; 11. I. CONEA, Tota Transilvania ad nos venit, in Geopolitica gi Geoistoria,II (1942), p. 11-23; 12. AVRAM TODOR, Die Szekler und die rumiinischenFarstentiimer, in Siebenbiirgen, I, Bucuresti, 1943, p. 207-225; 13. D.PRODAN, Teoria imigratillor Romdnilor din Principatele Romdne In Transit-vania in yea.cul al X VIII-lea. Studiu critic, Sibiu, 1944, 173 p. in,8° ; 14. LA-DISLAS MARKAI, Histoire de Transylvanie, Paris, 1946, 382 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

OR GANIZAREA MILITABA

Eooluga puterii noastre mili-tare in interoalul cuprins intrernoartea lui Mihaiu Viteazul fimifcarea lui Tudor Vladimirescueste, in genere, regresiod.

Evolutia puterii noastre militare, In intervalul cuprins Intremoartea lui Mihai Viteazul §i mi§carea lui Tudor Vladimirescueste, in genere, regresivd. Reprezentand Inca pe vremea lui MateiBasarab, o forth' apreciabila, cu o iarga baza nationala, §i capabilade actiuni In afara hotarelor, forta pe care Turcii prefera sa n'oprovoace, ea ajunge, spre sfar§itul epocei fanariote, o simplagarda personala a domnului §i un element de politie interna.

Incercarile sporadice de reorganizare ale unor domni ca Gri-gore Ghica (1726-1733), Nicolae Mavrogheni (1726-1790)§i Constantin Ipsilanti (1802-1807) In legatura cu razboaieledintre Ru§i, Turci §i Austriaci, nu pot schimba cursul generalal acestei evolutii. Factorul de capetenie care o determina esteaccentuarea suzeranità fii turcefti, cu urmarile ei fire§ti: pe de oparte limitarea fi, in cele din urmei, anularea inifiativelor de politicdexternel, pe de alta parte crefterea presiunii fiscale. Se adaoga laaceasta §i schimbarea armamentului, preponderen.ta tot mai accen-tuata a armelor de foc, scumpe, greu de procurat §i implicândprezenta osta§ilor de meserie, ceea ce lnseamna iara§i cheltuieliurcate, In opozitie cu cheltuielile mai reduse ale armatei secoleloranterioare, In.zestrate cu arme albe §i formate din proprietariide pamant.

Momentele cele mai de seama ale evolutiei militare regresivedin intervalul amintit stmt.: I.. Rascoalele repetate ale cslujitorilor f

www.dacoromanica.ro

740 ORGANIZAREA MILITARA

adica ale lefegiilor i ostasilor in scutealà » si mai ales r6scoalaseimenilor si d6rAbanilor dela inceputul domniei lui ConstantinSerban Basarab (1655). 2. Sleibirea puterii economice a breslelormilitare, In urma grelelor impuneri ale lui Constantin Brânco-veanu. 3. Desfiintarea celor mai multe din breslele militare prinreforma fiscalà a lui Constantin Mavrocordat, dupà ce in prea-labil, numärul breslasilor fusese micforat prin reforma lui Ni-colae Mavrocordat.

AlcAtuirea o§iirii. La in,ceputul ej3oaei 'pe care o cercefám,ostirea cuprinde acelea§i elemente componente ca i in veacurileanterioare. Ea se alcàtuieste deci, in primul rând, din proprietariide p6mAnt, mari i mici ; acestia sunt obligati sa se prezinte,la once c.hemare a domnului, spre a ap6ra tara. In aceastà magboiere.asc6 lacul de' frunte Il ocupà dregeitorii de tot felul, cu nu-merosii lor subalterni din sate, grupati pe bresle (vezi vol. II,editia a patra, p. 504-507). Vin apoi lefegii sau ostasii cudupà aceea ostayii ila0 de teirguri, in sfArsit peizitorii granitelor,transmitatorii de ftiri Wänimea dependena de unsaptin i, in imensa ei majoritate, f5.11 pàmânt, nu presteaz6serviciu militar, ca si mai inainte, face Ina diverse munci (re-paratii, transporturi, etc.).

SA' urmArim evolutia fiecAruia din elementele componente aleostirii, pe baza documentelor de care dispunem.

Daai proprietarii de päinânt datoreaa principial serviciu mi-litar i dac6 ei, in veacul al XVII-lea, in special in prima junAtatea lui, rAspund regulat la chemarea domnului, situatia se schimbaIn epoca fanariotà. Nu al s'ar fi schimbat principiul, dar oasteafiind acum redusà, iar domnii fiind in genere lipsiti de ini-tiative politice externe, ne mai fiind deci prilej de expeditii mili-tare, stApânii mosiilor ajung sà nu mai presteze, .de fapt,serviciul militar. Atentia lor e indreptat'a acum nu asupra armelor,ca pe vremea lui Mircea cel BatrAn, Stefan ce! Mare si Mihai Vi-teazul, ci asupra dreg6toriilor i favorurilor domnesti, acesteaducAnd la acere.

Breslele boieresti Ii p6streaza, piin6 in vremea lui BrAnco-veanu, intreaga lor insemn6tate ca element militar. Sunt plinesatele mosn.enesti i ragsesti de acesti subalterni ai marilor dre-gatori; ei formeazii, putem spun.e, armeitura permanentei a osti-

www.dacoromanica.ro

ALCA.TUIREA 741

rilor rnuntene si moldoven.e; grupati pe cete §i avand In frunteiuzbasi (de aci numele de familie Izba§oiu §i Izba§escu I), ceau§isi stegari asa apar, de pilda, paharniceii lui Constantin erbanBasarab In 1655 ei sunt curtenn i rocii amintiti adeseori Inceasurile de cumpanà ale trecutului nostru. Marturia lox e adusadeobiceiu In hotarnicli, In judecati, In zapisele de vanzare alepamantului: Bunt oamenii de In.credere ai satului. and, la 1Noemvrie <1614 ), se vinde o parte din Sama§cani, In Orhei,figureaza ca martori: Vlasie pitarelul din Morozeni, Lupul pahar-nicelul din Verca, Hantal pitarul din Zahorna; vanzatoare esteAntemia, sotia lui Patrasco vistiernicelul. In 1603, Dechemvrie 4,Ieremia Movila intare§te slugilor noastre Ioachim §i Onciul pi-grei (ifirrkplii) din Mihaileasa » mosia pe care o cumparaseraIn acest sat cu 50 de talen i de argint. Acela§ lucru In Muntenia.La o vanzare de mina, din 1647, Iunie 3, martori Bunt: «ot Farca§Radul ca. pitanul de rofii, i ot Brate§ani Ghin.ea cliucerul i ot Ro-§iani Preda postelnicul i ot Fàlcoi Dragoi logofatul i ot BratianiMihalcea sin Stoicav logolet i ot Titoi Ganda logofatul §i alti multiboieri ». Iar inteo carte de judecata, fara data, pentru mosieIn Goesti, se spune: « i am fost noi judecatori anume Iscrul lo-golatul ot Gaia i Mircea armasul ot Fratostita i Lambrul postel-nicul ot 5itoaia i Barbul postelnicul ot Negoesti i Radul ot Malae§tii Piarvul postelnicul ot Valcane§ti ». O repartitie a breslelor boie-resti pe judete gasim In Condica vistieriei lui Brancoveanu. Ara-tand contributia lor la darea numita «banii cailor », dare perceputaIn 1694, Februarie 20, aceasta condich grupeaza breslele astfel:Rofii In judetele Buzau, Gorj i Mehedinti, Vistierniceii in Ilfov,Teleorman si Muscel, Spataren In Säcuieni si Ialomita,niceii In Ramnicul-Sarat, Camara§en in Prahova, Portaren InDambovita, Mazilii In Vlasca, Stolniceii in Arges, Postelniceii in

Vorniceii In Romanati, Arma,seii in Valcea si Baniforn InDolj. In total deci 12 bresle repartizate in 17 judete. Cei mainumerosi aunt, dupa cum se vede, Rosii Vistierniceii, In catetrei judete fiecare, unneaza spatareii In doua, celorlalte breslerevenindu-le numai cate un judet.

Aceasta repartitie nu trebuie Inteleasgt Ina in chip absolut.Mai Intai, existau §i aii breslasi boiere§ti In afara celor In§iraticondica astf el, de pilda, logofeteii, getraren, comieii, wren.

www.dacoromanica.ro

742 ORGANIZAREA MILITARA

Apoi bresla§ii nu erau con.finati exclusiv In judetul sau judetelerespective; ei se mai intalnesc §i in alte judete. Gasim, bunaoara,stolnicei In Ilfov t;ii in Dolj, ro§ii, spatärei ci paharnicei In Vla§ca(vezi mai sus, p. 693), baniqori çi armagei in Arge§, postelnicei inGorj, etc. Ceea ce inseamna ca repartitia din Condica vistierieia avut in vedere, probabil, majoritatea bresla§ilor din judetul res-pectiv ; se mai poate deasemenea ca, la aceastä dare, sa fi fostimpusa numai eke o categorie de bresla§i din fiecare judet, la-sändu-le pe celelalte.

Reforma fiscala a lui Constantin Brancoveanu, din Aprilie1701, prin care se reducea numarul mare de dari §i se instituiao noua repartitie a lor, insemna o ingreunare pentru bresra§ifata de ceilalti contribubabili. Inteadevär, de unde In 1700, bres-lele plates° 151.656 talen i iar birnicii 306.418, raportul intre elefiind de 1 fata de 2,02, in 1701, In primul an al reformei, breslele vorOW 188.016 talen i iar birnicii 350.851,50, raportul fiind de 1 lath'de 1,86. Afla dar, este §i o cre§tere absoluta a darilor: 36.350 taleniIn plus, §i o cre§tere relativa, In raport cu a celorlalti contribuabili.E adevarat ca aceasta situatie n.0 va dura, ca In anii urmatorichiar, raportul se va schimba din nou in favoarea bresla§ilor ;totu§i lnceputul fusese fäcut ; breslele militare fusesera impusemai greu, se Meuse un prim Pas spre desfiintarea lor. De altfelDionisie Fotino ne spune In opera sa « Istoricul vechei Daciiro§ii «pu§i sub comanda marelui paharnic s, « au fost desfiintati deConstantin Brancoveanu ». Notäm ca in aceasta epoca numele dero§ii care la in.ceput se da tuturor bresla§ilor militari, ramasesealipit numai de o grupa a lor, aceea comandata de marele paharnic(vezi ci vol. II, editia a patra, p. 507). Dacá imprejurarile politiceurmatoare ar fi fost altele, daca razboaie la care oastea tarii satrebuiasca a participa ar fi fost de prevazut, desigur ca nu s'arfi continuat pe acest drum §i cà importanta breslelor militarear fi ramas aceea§i sau ar fi crescut chiar ; dar cum, In urma in-stalarii Fan.ariotilor, tarile noastre ici pierd c putina initiativace le mai ramasese ci cum armata noasträ nu mai e chematäcolaboreze la expeditiile militare turce0i (amintirea actiunii luiDimitrie Cantemir In Moldova, a lui Toma Cantacuzino in Mun-tenia era Inca vie !), domnii care vin acum nu se mai sfiesc sa seatinga de acqti bresla§i spre a spori veniturile visteriei. De aceea,

www.dacoromanica.ro

ALCITIJIREA 0$TIRII 743

Nicolae Mavrocordat «reduce numd rut lor », pe cei sco§i din bresletrectuadu-i la categoria birnicilor de rand, care, tinand mama detoate &vile, atat cele personale at 0 cele pe avere, plateau maimult, iar Constantin Mavrocordat « li desfiinteaza aproape Cu totul,lasand numai un mic numar spatarului, agai fli celorlalti «zabqi »(ofiteri de politie) pentru nevoile Bucure§tilor E Stirile le luamdin opera lui Mihai Cantacuzino, editata de fratii Tunusli, r}i

din aceea a lui Dionisie Fotin.o. De fapt, dupa reforma lui Con-stantin Mavrocordat, numarul bresla§ilor militari din sate e dis-parent ; in locul lor incep a apare tot mai des alte categorii fiscaleprivilegiate §i. anume «ruptele», «rupta§ii » fli e ale§ii », arla darcontribuabilii care-0 platesc darea pe baza de lntelegere, de orup-toare* cu visteria sau cu amara. Cazuri ca al lui 4 Costea sinStroe Baltean, ce este a§ezat la breasla rupta§ilor ot sud Mehe-dinti » 0 caruia Alexandru Moruzi ti da la 3 Martie 1793 « prive-leghiu de a fi deosebit cu dajdiile din Omni birnici duprin sate ose Inmultesc mereu.

In Moldova, breslele militare sunt apasate sub raportul fiscalde &Are Gheorghe Duca, In cea de a treia domnie a sa (1678-1684). Povestind despre grelele dari care s'au luat pe acea vreme,letopisetul atribuit lui Nicolae Costin afirma urmatoarele: «Bles-temat era boierul de pe atunce ce avea sub ascultarea lor breasla,cumu-i la vel logofat curtenii, la vel vornic han.sarii, la hatmancalara§ii, a §i I,inuturile istoveau §i. breslele ce aveau sub ascultareasa, care de atun.ce s'au stins casele boiere§ti mai toate... ». Evo-lutia acestor bresle a avut apoi un curs similar celui din Muntenia,din acelea,si cauze. Mihai Racovita, In a treia domnie a sa (17161726, le supune 0 el la däri mai mari; Constan.tin Mavrocordat,introduand §.1 In Moldova reformele sale de dincoace de Milcov,le &A o lovitura puternia.

In ce prive§te comandantii acestor bresla§i, daca «vatafii * sementininteo situatie lnsä inferioara, q.i. In veacul al XVII-lea,In schimb « marii vatafi » par a fi Inlocu4i prin « apitani » §i emariapitani ». Cea mai veche mentiune de capitan In Moldova dateaadin 1612. Con.stantin Cantemir, Inain.te de domnie, fusese «apitanmare » r;li apoi sardar. Dimitrie Cantemir afirma a, pe vremealui, existau 19 «capitani de mie », ate unul de Iinut ; de faptcum recunoa§te hisu§i nici unul nu mai avea in subordine ate

www.dacoromanica.ro

744 O R GANIZARE A MILITARÁ

o rnie de breslasi, ci mult mai putini. In tinutul Hotinului, dup4ce se luase cetatea de Turci (vezi i fig, 43), dar Inainte de a seface raia, asa dar In 17/3-/714, era potrivit cronicei 4parcállab la Hotin, trimis de Nicolai \Toda, i cdpitan marecápitani mici; eard daca au luat inutu1 ,s'au rddicat to0. In1762, °data cu ImpuOnarea considerabilä a breslasilor, rdmáse-sera 8 capitani mari sau «vel cdpitani »: de Iasi, de Codru, de

Coman, de Soroca, de Tecuciu, de Ropcea (pe Siret, In nordulMoldovei), de Dorohoi, de Covurlui.

Lefegii sau ostasii cu leafá continuä a forma o parte apreciabiláa armatelor noastre In veacul al XVII-lea; In epoca Fanario-tilor, mai ales spre sfArsit, ei constituie chiar singura fortd mili-tará; de fapt, sunt, tot timpul, o garda personal' a Domnuluisi un corp de politie. In privinta aceasta, citdm cuvintele carac-teristice ale lui Gheorghe stefan, domnul Moldovei: «Oastea cusimbrie serie el la 12 Iunie 1657 nu o putem trimite delangd noi, cdci o tinem pentru apdrarea noastid. Daca* niciaceasta n'ar fi langà noi, atunci prostimea ne-Eir alunga din

k.

Fig. 43. Ruinele Hotinulut. Curtea Interioarl.

www.dacoromanica.ro

LEFEGII 746

seamn pentru darile multe, pe care de nevoie le aruncamasupra ei ».

Recrutarea lefegiilor se facea si dintre bastinasi, dar mai alesdintre str&ini. Neculce povesteste In cronica sa ea, spre a 8-Carpipe facatorii de rele, care din pricina necontenitelor razboaie sinAväliri se Inmultisera peste m'asura, Constantin Cantemir « auinceput... a facere steaguri de lefecii in Roman si In Cosmesti§i In Targul Frumos, in Ilarlau, la Podul Iloaiei, in Iasi si auinceput a-i biruire pe talhari i a-i prindere Ba a Inrolat chiarsi 40 de «Codreni talhari » care venisera de Mina voie sá i se supuie;le-a dat leafä cate 4 lei lunar si, cu ajutorul lor, a putut 86 bataun o podghiaz » adicä un detasament de prada lesesc, la PiatraNeanyt. Mai tarziu, in preajma räzboiului cu Rusii, in vara anului1736, tot Neculce ne spune cá. venind vizirul la Cartal, la Dun6re,« trimis-au bani la Grigorie \Todd' sa faca oaste Moldoveni; si autrimis Grigorie Vod'a pe subt munte, la Suceava, la Campulung,la Neamtu, la Baltatesti si la Grumazesti, la Bacau, la Comanbsti,de au strans oaste tin.eri, cu sinete, ca la vre-o trei-patru sute,de le da bani leaf äqi tain, de i-au Omit la Iasi toata vara ». larcronicarul tradus de Amiras, referindu-se la acelas voevod, amin-teste de o slujitorii de curte » si ...d6rabanti agesti si... varatoriisi... pantirii ce erau cu leafd din feard ».

In deosebi Sing, recrutarea lefegiilor se facea dintre straini.Ei apartineau In primul rand neamurilor vecine: Sârbi, Bulgari,Unguri, Poloni, 'Mari, dar si unora mai departate ca. Nemti,Cazaci, Arai*, Greci, Turci. De asemenea, Moldoveni In Mun-tenia si, invers, Munteni In Moldova.

Numarul lefegiilor n.'a fost acelasi In fastimpul pe care-1 cer-cetam, ci a variat In raport cu nevoile si cu posibilitatile fiecareidomnii, In raport de asemeni cu preferin.0 pe care o aratau uniivoevozi acestor ostasi de meserie. Cel mai mare numsár de lefegiil-au avut, In Muntenia, Matei Basarab, urmasul sau ConstantinSerban si Serban. Cantacuzin.o ; acesta din urma intretinea chiar,In chip secret, un insemnat corp si dincolo de Dunare,din Bulgari si Sarbi. In Moldova, a avut lefegii multi Stefan Toma,el insusi In tinerete lefegiu, slujind atat in apusul Europei cat si inAsia; a avut de asemenea Vasile Lupu, urmasul sàu GheorgheStefan si Dimitrie Cantemir. Acesta din urma", cu banii trimisi

www.dacoromanica.ro

'746 o 1( GANIZARE A MILITARÁ

de Tarul Petru ce! Mare, 1§i injghebeaza in pripä o oaste de lefegiirelativ numeroasa, dar nu tocmai bine inarmata. Neculce areaC a' « se Meuse panä la §aptesprezece polcovnici r;li o !Rita § apt ezecirotmistri, cu steaguri, in cincisprezece zile ; numai steagurile Incatot nu apucase a se plini bine, cate o ma' de oameni la steag,neavand cand sa se plineasca Ar fi fost deci cu terminologiade astazi §aptesprezece regimente, comandate de colonei, fie-care regiment avand cate 10 companii, comandate de capitani.Cum trig efectivele nu se putusera completa §i cum lefegii eraudupa expresia lui Neculce mnsui cam t de stransura * se t scri-sesera * nu numai « slujitorii, ce ki cibotarii, croitorii, blánarii, car-ciumarii, slugile boiere§ti « mai multi WA de arme decat cu arme a,forta combativa a armatei lui Cantemir n'a fost mare. In ce pri-veate devotamentul, mentionam ca numai unul singur din cei§aptesprezece polcovnici, t Ion Mirescul a, 1-a urmat pe domnulpribeag In Rusia.

Termeriii polcovnic i rotmistru sunt luati de Neculce delaRu§i ; ei existau lug §i la Poloni. In a doua jumatate a veaculuial XVIII-lea, serdarul avea, sub ordinele lui, « pe polcovnicul ser-dariei » care primea o leafa de 30 lei lunar.

Niciunul din domnii noatri, blue 1601-1821, in nicio larkn'a atin.s marele numar de lefegii ai lui Mihai Viteazul (vezi vol.II, editia a patra, p. 509). In genere, cifra lor nu trecea de o mie,doua, mult trei, patru mii in cazuri exceptionale. De altfel, o mesamare de lefegii nu se putea tine nu numai din pricina cheltuelilorinsemnate pe care le implican prin lefurile, tainurile i postavurilece primeau, dar i prin primejdia pe care o reprezentau in caz denemultumire sau de revolta. Räscoalele lefegiilor sunt un lucrufrecvent in istoria noastra militara In veacul al XVII-lea; in afaráde acelea, bine cunoscute, ale seimenilor i darabanilor dela sfar§ituldomniei lui Matei Basarab i inceputul domniei lui Constantin erbanvezi vol. III, editia a doua, p. 60 §i 107; vezi §i fig. 44), mai amintim

pascoalele lefegiilor lui Gheorghe tefan: una, numita indulgent deMiron Costin. « zarva », la inceputul domniei, and seimenii venitidin Muntenia se ridica asupra 4 Nemtilor », ucid o suma dintean§ii

trebuesc, dui:a decapitarea catorva capeten.ii, trimi§i indaratpeste Milcov ; cealalta, la plecarea voevodului din scaun. Atunci,pe când stefan Voda ajunsese la Podul Iloaei apune Miron

www.dacoromanica.ro

Costin « s'au radicat s. AcueascA carele domne0i; f}i oft nu se, rrj:, o

. °

1".

,

çf,

'f - ° ,

_

3 .,

,

-.fskA;*,.

.7 -77.,.4"40r,' "

- 4 , jM- '5;,,, -.1vio or.- ,

.34 _ ,","", - ,

,-

- - i- j! . '

...: .

"r-?¡;* ,Ee°, A

Vie.11;2'9 . - ."3'" t`, -A . !.; _ _

Fig. 44. Orace de plate& cu trunrIptle In romineste relatind uciderea lul PapaBrancoveanu de darabanli rasculati. Langa dealul Patrlarhiel, Bucure§tI.

hie prilejit Grigora§cu aga, feciorul Ghictii Veda', arattuidu-le mari

LEFEGII 747

www.dacoromanica.ro

748 ORGANIZAREA MILITARÁ

certari, n'ar hi häladuit de aicea, ea strigau: « lefe, lefe'sa ne dea IAcea multdmita au facut atunci lui Stefan Voda slujitorii pentrumila care nice la o domnie a§a n'au avut, cum au avut dela StefanVoda ». O alta revolta are loe in 1659, cu prilejul retrageriiGheorghe Ghica, in fata lui Constantin. Serban care venea 86 ocupescaunul la Ia§i. « Mers-au darabanii bine pana In Lapu§na poves-te§te Miron Costin acolo pre loe o zi rasufland oastea. A douazi, agiun§i darabanii de Constantin Voda cu giuruita de mila §ide lefe, dimineata s'au sculat §i au apucat pu§cile cate erau de'n-preuna §i cu siimenii au purees inapoi, Maud mare galceava cape-teniilor, §i nice ar ramanea, cu moarte laudandu-se ; care galceavaa lor vazand boierii de cati erau, sà nu-i apuce cu sila, s'au dat Inlaturi; eara singur Ghica Voda au e§it la dan§ii, Cu §licul amana, ruga.ndu-sa sa fie ingaduitori. nu mai mult de cinci esezile, spuindu-le adevarat de venirea Sultanului; ce n'au avut cuizice... Ce au lupins dela pu§ci pre Ghica Voda §i au purees cupu§cile spre Ia§i; earà curand au luat plata deplin pentru faptelesale... ». In sfar§it, o lima rascoala fac seimenii munteni aiGrigore Ghica, pe cand se aflau, impreuna cu Domnul, la Hotin,Insotind pe Sultan, in 1673; cari seimeni poveste§te Arairas« dintr'acui Indemnatura n.0 se poate Øi, se radicase cu galceavaasupra Domn.ului; ce Domnul cu cealalta slujitorime a tarei, ga-tindu-se §i cu tunuri, au men asupra lor. Ei, vazand oastea gata§i tunurile, au lepadat armele, §i i-au prins pre toti, §i pre cei maizurbagii, ca 80 de oameni, i-au bagat In butuci, §.1 cu care i-autrimis de i-au bagat In ocna; nil pe ceilalti i-au slobozit iara§ipe la steagurile lor, puindu-le alte capetenii ».

Corpurile cele mai insemnate de lefegii care se intalnesc intarilen.oastre hare 1601-1821 sunt, in ordine cronologica, urmatoarele:

pedestra§i, lnarmati cu sinete, sunt pomeniti atatIn Moldova cat §i in Muntenia; li se mai spunea §i diíreibanti;numele acesta din urma apare la Miron Costin, In legatura culupta dela Finta, precum §i la Amiras, in legaturä cu domnialui Grigore Ghica (1726-1.733). Stefan Toma Ii pretuia mult §ile Meuse uniforme frumoase. « Erau la Stefan Voda darabaniiifoarte Imbracati bine, spune Miron Costin cum ...n'au tfostnice la o domnie grijita bine pedestrimea ; cu haine tot defeleandra§ (postav scump de Flandra 1), cu nasturi §i. ceprage

www.dacoromanica.ro

DARAB ATM 749

(ceaprazuril) de argint in pilda Haiducilor de teara le§easca,' cupene de argint la comanace i cu table de argint la §olduri preladunci ». La a doua domnie a lui Toma, acela§i cronicar amin-te§te ca «la toate birurile, din an in an se tinea la vistieria !mph.-rateasca (sic!) cate 5.000 de galbini, lefile deirdbanilor ». Sub VasileLupu, &and domnul a trebuit sa fugä" In fata Tatarilor §i a Caza-ciloi, In 1650, darabanii « erau gata sa jacuiascä carele cele dom-ne§ti; eara dupa ce s'au a§ezat Vasilie Voda, s'au facut a le facerecautare expresia veche romaneasca pentru modernul « a-i treceIn revista!» incin.s cu sabie i Nemtii ce aveau gata cu sinetelepline. Intai au luat darabanilor armele, apoi pe toti i-au inchisIn temnita; pre unii i-au trimis In ocn.a §i pre unii cu alte pedepsei-au pedepsit ».

In dal% insa de darabanii lef egii, recrutati dintre strainiletopisetul lui Grigore Ureche-Simion Dascalul aminte§te In 1592de e odáile * dela Curtea donmeasca ale « darabanilor celor ungu-re§ti » mai erau darabanii ba§tina§i sau a de teard », cumnumesc uneori cronicile, recruta-ti dintre localnici i slujind inschimbul scutirii de anumite dari sau a reducerii acestora. Unelesate eran obligate sa dea un numar. de darabani, dupa cumdadeau i opacina§i i oameni de §aici. Astfel, de pilda, la 6 Fe-bruarie 1630, Leon Voda scute§te satul Dobru§e§ti din Ilfov, alman.astirii Snagov, « ce gilt dirvari ai sfintei manastiri*, de toateslujbele i darile intre care i « de lucru domn.esc §i de haul dejudet §i de däreibarti §i de opacina§i §i de Imprumuta §i de miere§i de ceard §i de herbece de sulgiu... ». Condica vistieriei luiBrancoveanu aminte§te pe « darabantii ot Cerneti* f¡ii pe obantii muntelui ». Ace§tia din urma, a§ezati in satele de munte,contribue la haraciu cu suma de 600 de ughi, adica de douà orimai mult decat Bra§ovenii §i de trei ori cat Armenii.

Darnartii erau comandati de ceipitani cum e acel «

capitan de darabani » care urma sà duca pe Dimitrie Cantemirdela Stanile§ti la Ia§i, In. 1711; comandantul intiegului corp era,In Moldova, vel aga. In Muntenia, potrivit unui izvor din epocafanariota descrierea preotului Hugas Ingigian därdbanii erauparte sub comanda Agai, parte sub aceea a capitanului de &ail-bani. Scindarea ar fi faeut-o Serban Cantacuzino, reducand tot-deodata cu mult numarul acestor lefegii.

www.dacoromanica.ro

760 OR GANIZ AREA MILITARÁ

Termenul daraban este de origine germana: Trabant*, venitla noi Insá prin intermediul Ungurilor: 4 darabEult » uncle aveaacela§i inteles Dela ace§ti lefegii a ramas numelebani din judetul Dorohoi, aproape de Prut; aci era una din re§e-dintele lor, intocmai cum la Lipcani §i la C&I'dra§i erau re§edinteale altor categorii de osta§i.

Seimenii, ca i derabanii, erau tot pedestra§i §i inarmati cusinete. Alcdtuiau, atät in Muntenia cAt §i In Moldova, temeiulgàrzii voevodului; aveau oddile lor chiar la curte. Despre GrigoreGhica, domnul Moldovei, letopisetu ne spun.e c6, In primavaraanului 1727, « au mai prefacut ()dale seimenilor, precum §i portullor le-au schimbat, o samä tot cu haine verzi, altii ro§ii, earà incapul lor chivere negre, §i era curtea impodobita*. Un HaritonCazacul, seimen de curte, fece ni§te Insemnari pe o evangheliela I*, in 1744. Un.eori, and un boier rAmanea dator vistieriei §ise arata indaratnic In ce prive§te plata, Domn.ul hotara ca el sti.Verse suma seimenilor, in contul lefilor ce urmau sa primeascaace§ti mercenari; 11 da deci pe mfina lor. A§a a palit, de pilda,Gheorghe vel vistiernicul, In timpul staptmirii din 1709-1710 alui Nicolae Mavrocordat. Letopisetul arat& cà «1-au aruncat laSiimeni, la lefe, de l-au inchis la odaile seale... Tinutu-l-au Sii-menii la oclaile seale inchis pentru lefile seale; au dat de nevoe,vaandu-se de ni§te oameni, peste poroncii, pedepsit. 0 seam&de bani au dat pe la steagmi siimene§ti la carii era oranduit; §iatunce I-au slobozit siimenii, ctind au nemerit mazilia lui NicolaiVoda*.

CAnd Alexandru Ilia§ este silit sä plece din Moldova, In Apri-lie 1633, boierii, spre a-1 apara, pun 4 siimeni cu sin.ete gata prelanga dänsul*. Mihai Racovitrii in expeditia impotriva mangstiriiCa§inului un.de se adapostisera catanele, are cu el 4 ca la o mieseimeni cu sinete*.

Del Chiaro, secretarul italian al lui Brän.coveanu, ne spuneca la curtea acéstuia era un corp de seimeni cälári, imbrAcatiro§u §.1 alcatuind garda personala a voevodului; adaoga §i am&-nuntul ca erau platiti de cdtre Sultan din banii haraciuluimuntean.

In afar& de seimenii domne§ti sau * de curte *, mai erau, InMoldova, In a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat (1711

www.dacoromanica.ro

L'EVENTII $I 1'tlFrA$I1 761

1716), §i u seimeni hatmanesti » §i « seimeni agesti b pu§i sub cosmanda vel hatmanului, respectiv vel agái. La curtea Hanuluitatarasc sunt pomeniti u seimenii harte§ti ».

Seimenii domnesti erau Impartiti pe « steaguri », comandate de« bulucbasi »: termenul e turcesc si Inseamna: comandant de deta-sament, de companie ; In fruntea tuturor era un u basbulucba§ o:°dalle acestor capetenii erau tot la curte. Si In Transilvania eranseimeni la Curtea Principelui. Astfel, Mihai Apaffi avea si seimeniromd ni; ni s'a pastrat juramántul de credinta a zece dintre acestia,depus la 22 Mai 1.686, In limba romana sí transcris cu caracterelatine, cu ortografia maghiara.

Seimen este cuvant de origine turceasca: « seymen », insemnandsoldat din anumite regimente de ieniceri ; uneori se mai 1ntrebuinta.§i termen.ul segban, tot turcesc.

Leven0i (levintii, liventii) slujeau In armata lui Matei Basarab ;cronica li aminte§te pen.tru prima °ara. In 1637, apoi cu prilejulluptei dela Finta, hl 1653, gi dupa aceea. In ajutorul acordat deMatei lui Gheorghe Stefan spre a scoate din domnie pe VasileLupu erau darábani, seimeni 4 §1 den liventá o seama b. MironCostin li define§te drept u calari de ai nostri moldoveni, acoloraer/ti In leafa ». Ei sunt numerosi In armata turceasca; In faz-boiul cu Rusii din 1736-1739, se aminteste de cei 4 §esezeci demii de oeste levinti * trimisi de Poarta « agiutoriu Tátarilor s. Nu-mele e de origina turca: u levent * §i laseamna, 1n aceastá limba,4 soldat voluntar », In special in flota'.

De mentionat ca Ungurii, dupa razboiul din 1914-1918, audat numele de u leventi* unei formatii paramilitare a lor.

Fuftafii, amintiti documentar In veacul al XVII-lea un 4Raduliuzbaga za fu§ta§i i Inteun act muntean inedit din 5 Iulie 1654se Intalnesc mai ales la cerem,oniile dela Curte In vea cul urmator. Eilsi trag numele "dele latinul fustis adica sulita; erau soldati pedestri,purtand Inteadevar sulite cu varful de fier ; In epoca veche, acestor-suliti li se spunea 4 fürlti. » (cuvantul s'a pastrat azi numai in aro-mana cu Intelesul de «bataie *); pe vremea Fanariotilor se mailntrebuinta si termenul u darda » (compara cu francezul dard 1).Condica de obiceiuri, descriind ceremoniile din preajma Craciunului,-apune va In seara dinaintea ajunului, « se face Instiintare, cu,fugayii, mitropolitului Viril, episcopiilor si tuturor loierilor celor

20

www.dacoromanica.ro

762 ORGANIZ'AREA MILITARA

mari §i al doilea ca sti vie la biserica la atAtea ceasuril CA va saiasti domnul Iar and Domnul vine la biserica, In ajun, atunci,In spatele §iragurilor de alai « stau fuvaFii cu dardele a wind,pe amAndoua partile dela u§a divan.ului celui mare 'Ana la upbisericei ». Erau deci, §i prin armament §i prin rosturi; soldati deparada, nu de lupta. Dimitrie Cantemir dä, pentru vremea sa(1711), numarul de 24 fu§ta§i « la curte ». Acela§i caracter 11 aveausattirii, alt corp de osta§i de ceremonial. In slujba din ajun.ul Cra-ciunului asistä §i ei In biserica « cu zapcii lor, pe rAnduiala

.Dräganii apar numai In Moldova, in veacul al XVII-lea; la 5Iulie 1667 gasesc pe un Stoica « ce-au fost izba§i de dragani »;Inteo lista a dregatorilor militari din 1757, precum §i in condicade obiceiuri (Ia§i, 1.762), e mentionat, alaturi de capitanul dedarabani, §i « cäpitanul de dragani ». Aveau sinete, dupti modeluldragonilor neinti §i ru§i ; nu putem preciza in.sa daca erau calareti,ca « dragunii moscali » pomeniti de Neculce In legatura cu razboiuldela Prut (1711), sau pedestra§i cum par a fi fost cele §ase miide « dragani » le§i care aparau Camenita 411 1672i Miron. Costinaminte§te de « draganimea nemteasca o a lui Constantin erbanBasarab venit sa ocupe tronul Moldovei; In batalia dela CapulStAncei ea u era In frunte tocmita... cu focu ». .

Peicii (paicii) erau un corp de pedegtri, imitai dupti aceiadala curtea sultanului; li intAlnim atAt in. Muntenia cat §i In Mol-dova. La Finta, arid a fost ranit la picior viteazul domn muntean.,cronica poveste§te cá «l-au. priceput indata un peicu §i au näva-lit la scara lui Matei Vodä sà nu cumva caza Matei fug 1-agonit cu sudalma ». La lintalnirea lui Nicolae Mavrocordat,domnul Moldovei, cu Iosif Potdcki, voevodul de Halic.z, .acestadin urmil a venit « cu alaiu domnesc, siiméni, paici, pang la curte *.Con.dica de ceremonial, alcatiiita de Gheorgachi logofatul laIn 1762 precizeaza cà atunci &and merge Domnul la biserica, Inajun.ul Craciunului, participa la alaiu §i « paicii cu satArba§u pe-randuiala ». AtAt numele peicilor sau paicilor eat §i acela al cape-teniei satarba§a sunt de origine turceasca.

Nemtii se IntAlnesc ea lefegii mai ales in Moldova. Vasile Lupuavea un deta§ament de o sutti asemenea osta§i, inarmati cu sin*sub comanda unui capitan ; cu ajutorul lor dezarmeaza pe &Ara-banii care eran sa prade carele donute§ti In 1650. (vezi mi sus.,

www.dacoromanica.ro

p. 749). La Finta, povesteste Miron Costin, <I au pierit i apitanuleel de nemtd a lui Vasile Vodà, un otean dirept, de neamul Eauleav » adica la celelalte detasamente de lefegii, numelenu indica numaidecat si origiriea etnica. Astfel, intro Levi erau

Mq1doveni, dupà cum hitre belii puteau fi si balcanici care §tiauturceste, etc.

Cazacii formau detasamente de lefegii atat In Muntenia catsi in Moldova. Aceia ai lui Brâncoveanu au contribuit In chipinsemn.at la biruinta dela ZOrnesti, din. 1690: ne-o apuneNeculce care adaogä, cu satisfactie, I. aveau drept comandant« un moldovan anume Costiri cOpitanul de Focsani, feciorul Nenu-lui ». Dimitriq Cantemir afirma GA in Moldova erau,_pe timpulpatru cOpitani de cazaci avand fiecare cate 40-50 de soldati; intregdeta§amentul cuprindea deci intre 160 si 200 de oameni. Condicade obiceiuri alcaluitO la Ia§i In 1762 nu mai aminte§te cleat un

sotnie de cazaci ».Unii domni au avut sic cate un corp de Le,si sau Poloni lefegii.

Astfel In oastea lui Matei Basarab se aflau in. 1637, «Lesi'cOlOri *;voevodul « tinea pururea cate 200 »: qtirea ne-o dà Miron Costincare arata prezenta lor i in lupta dala Finta.

Beclii erau detasarnent de Turci Mari, sub comandaunui besliagasi sa-u, agO al besliilor care ajuta pe domn and eravorba de judecarea i sanctionarea Turcilor din tOrile naastreiMircea Ciobanul, In domnia sa de a doua (1558-9), era apOrat deo gardà Je beslii ; COlOtorul italian Niccolo Barsi, ne apune ca Va-Bile Lupu avea o garda de 150 de Turci; pe vremea lui DimitrieCantemir, existau numai ciucizeci de beslii in Moldova. Delanumele comandantului lor a rämas In limba noastra termen.ul de

besleag6 », avand un 1nteles pejorativ, de om bOtran, n.eputincios.Saragelele erau in Muntenia un corp de cäräreti, fOcut dupá

modelul regimentelor de chianti anatolieni numiti sariga (delasari -= galbeit, culoarea uniformelor sau steagurilor). Pe vremealui Constantin Cantemir, In 1686, §erban Cantactizino trimite 14Moldova «pre Mandilc1 capitanul cu saragele, BO pring pro giu-paneasa lui Iordal4 Ruset aceasta scap6 cu fuga, « eara ;(3.Itace au avut agàrlac (bagaje!) povesteste cronica i-au 1u0tot saragele, §i peste noapte s'au ln.tors saragele peste muntetara mun.teneascii ».

20*

CAZAMI, BELII, SARAGE/LELE 763

www.dacoromanica.ro

754 onGANIZAIMA 'MILITAItÀ

Lipcanii erau caläreti tätari: in cea de a treia domnie a luíGheorghe Duca, fugind de räul därilor §i a purtärii Domnuluicâiva boieri in Polonia, Neculce poveste§te cá « i-au ajuns gona§iilipcani in codrul Hertii -§i s'au bdtut cu dan§ii §i nu le-au pututstrica nimica*. Atunci cand a fost prin.s la Domue§ti, in Ianuarie1684, acela§ Duca Vodà avea cu sine douà steaguri de lipcani,insumând optzeci de oameni, sub comanda cäpitanului Muha-reciko. Dimitrie Cantemir afirmä cä, pe vremea lui, ar fi existatpatru atari apitani cifra ni se pare exageratä comandändin totul o sutà de oameni. Dar Neculce nu §tie cleat de un singurcapitan; povestind lupta dela St6ni1e§ti, din 1711, el spune farealtele: « acole prinserà de viu pe cdpitanul de lipcani, de lege tare »

deci unul singur ; acesta « pristänise adicA abjurasea tinea cu cre§tinii; §i duckndu-1 la Vezirul, indatà i-au täiatcapul ». Dela ace§ti lefegii atari vine numele localitatii Lipcani

mai inain.te Podul Lipcanilor in judetul Hotin, pe Prut.In Muntenia constatäm, pe vremea lui Brâncoveanu Ili a lui Con-stan.tin Mavrocordat, un steag de lipcani; futre ei se aflau §i b.&§tina§i.

Talpo$ii erau un corp de osta§i pede§tri care faceau serviciulla curtea domneascil. Ii Intâlnim in 'Muntenia, pe vremea luiBrfincoveanu E)1, dupä aceea, sub Constantin Mavrocordat (1735-1741). Acesta din urma avia un steag de 59 de oameni., cu un ca-pitan i doi N zapcii » sau gradati. Origin.ea « talpo§ilor estecroatà; noi i-am imprumutat prin intermediul curtii din Transil-vania. Francezul Carra, preceptorul copiilor lui Grigore Ghica(1774-4777) atribuie nu §tim pe ce temei infiin.tarea tal-po§ilor lui erban Cantacuzino.

Neculai Mavrocordat, in cea de a doua domnie a sa din Mol-dova (1711-1716), i§i face un steag de o catane u, alatuit tot din

sarbi*, sub comanda unui cäpitan; §edeau la curteadomneascd; acest steag e amintit §i pe vremea lui Grigore Ghica(1.726-1733). Termenul catanä e de origine maghiarà (katona);el s'a intrebuintat la inceput in Ardeal pentru a desemna pe sol-adti In genere; de aci a trecut §i in Moldova ; Miron Costin, refe-rindu-se la domnul muntean Mihnea al IIJ-teai spune ca Gheor-ghe Rákoczy al II-lea i-a dat in 1659 o o seamä de Nemti ai säi§i catane*.

www.dacoromanica.ro

In Muntenia, un corp de eatane (xcc-iiivot) e amintit sub MihaiViteazul de catre Stavrinos vistierul, in lucrarea sa asupra « vite-jiilor o voevodului. In 1776, intre elementele militare ale judetului Olt erau §i e catanele Slatinei » iar in judetul Roman44 catanele Calara§ilor *.

Alte douà creatiuni noi au loe in Moldova sub domnia luiGrigore Ghica (1726-1733), voevodul care, urmand pilda stra-mo§ului sau din veacul al XVII-lea, a dat o atentie deosebitachestiunilor militare. El infiinteaza doua steaguri de vdniltori,insumand tn totul « pima' la o suta de oameni » 0 doua steaguride roq1i, Cu acela§ efectiv, Existase, ce-i dreptul, §i mai inainte,un corp de vanatori, sub un vataf ; ei nu erau lefegii lug §i nu§edeau la curte, ci la tara, in satul Vanatori de Una' CetateaNeamtului ; aveau grija in schimbul scutirii de bir sa alimen-teze cu vanat bucätaria domneasca; faceau de asemenea de pazala cetatea amintita. Lefegii lui Grigore Ghica nu trebuie deciconfundati cu acesti omonimi ai lor, dupa cum §i ro§ii moldoveni,infiintati tot acum, stunt altceva cleat ro§ii din Muntenia. Acestepoi steaguri de lefegii primeau de Pa§te e postavuri groase o deledomine; confectionarea uniformelor §i a a comanacelor o sau0 baratelor o silica a capelelor se ram prin ingrijirea vol agai.Cronicarul Amiras precizeaza .ca vanatorii aveau «port unguresc »§i « barate n.egre de pasla o iar ro§ii o port arnautese * §.1 o baratero§ii de postav ». Condica de obiceiuri a lui Gheorgachi logofatuladaoga detaliul ea « fie§tecare comanac avea cate o slova 1nsem-nata, care de ce steag este » Steagurile de vansatori erau comandatede eäpitani, acelea de ro§ii de un « polcovnic o sau colonel Amintimca un upolcomic de Lunca Mare» (in nordul judetului Putna!) apateIn condica de lefuri moldovene din 1795; el se mentinea §i In 1818.Tot sub Grigore Ghica §i anume cu prilejul participarii la inabu-§irea rascoalei Tatarilor din Bugeac, in iarna lui 1727-8, intalnimIn Moldova corpul de oaste al pan(irilor « ce eran cu leafa dinteara ». Numele le vine din germanicul « Panzer » (zea, zale, cui-ra.sa) ajuns la noi fie direct, fie mai curand prin, intermediul polon.Dar pe &and la Poloni, pantdrii erau « inzaoati * sau « cu zale odupa cum arata atilt Miron Costin cat §i Amiras, la noi ei n'auavut asemenea uniforma grea, cel putin in veacul al XVIII-lea.In condica de oran.duieli din 1775 a lui Grigore Ghica, gasim tre-

VANATORII 5I PANTIRII 750

www.dacoromanica.ro

766 0 RGANnARE A MILItARA.

cuti pe cgpitanul de cälgra§i mezilgii (adicg posta§il) ot Läpu§na,cu 80 de pantiri, apoi pe vel .egpitanul de 1.4pu§na cu 30 de pan-Ori i pe cgpitanul de Orhei eu 30 dejai4iri, deci 140 de pantiriIn totul, intrebuintati in leggturg 6u paza granitei §i cu transmi-terea §tirilor §i corespondentei. Ace§ti soldati existau in Moldova§i in preajma anului 1821.

Constantin Mavrocordat instituie un nou corp de lefegii. Inca de-a.doua domnie a sa din Moldova (1741-1743) el infiinteaza« steagul Arnautilor » sau Albartezilor alcgtuit din ace§ti aspri§i credincio§i descendenti ai Illyrilor de odinioarg. Tocmai dinpauza caracterului lor devotat, ajung Arngutii «la slujbele celemai de trebuintg a Domnike» dupg sugestiva expresie a « Con-dicei de obiCeiuri ». Ei stau la Curte; in 1757 e amintit, printrecumandantii militari de aci, « cgpitanul de Arnguti depinzandierarhie de marele hatmanf el li dà acestuia, In fiecare an, unpldcon. de 30 lei. Bine Inteles, fiind garda personalg a voevozilor,pamenii lor de credintg, arngutii au uniforme foarte frumoase,Inwodobite cu fir; au qi arme foarte butte. Din aceastà pricing,ei starnesc adesea invidia celorlalti « slujitori » §i hisg§i a Turcilor ;la incepfitul igzboiului din 1768, se ajunge chiar la un conflictserios 'cu ace§tia din urmg; drept urmare, arautii lui GrigoreCallimechi tree la Ru§i (vezi §.1 fig. 45).

In Muntenia, gardä de Arnguti apare, tot sub ConstantinMavrocordat, In timpul domniei a treia (1735-4741).

Pandurii apar documentar pentru lntâia °erg Inteun doeu-Ment inedit din 1607, Ian.uarie 12, dela Radu erban, in care sevorbe§té de o pradd §i un jaf fäcute de « panduri §i Turci » (nanA8pIH H t8pu,114). Din context rezultg ln.sacàe vPrba mai curAndde osta§i straini, balcanici, deck, de un corp de oaste munteart.Un 1nte1es similar reiese §i din documentui cu data 18 Dechemvrie1.616 pin care Alexandru Vodd Ilia§ scute§te satul Tismana detoate dgrile, rtumai sà pgzeascg mgngstirea. Pentrucä sfântamgngstire adaogg voevodul este departe la rnarginea tgriiDomniei Mele §i de multe ori au venit talharii §i pandurii (rAkrapTh

nanMpin)... 0 au prgdat-o §i au jefuit-o *....Intglnim P e « panduri » §i in Slovacia, in prima juungtate a

veacului al XVIII-lea, alcgtuin.d un corp de oaste ; remarcandu-seprin vitejie, organizatia pandurilor se introduce §i in celelalte

www.dacoromanica.ro

Fig. 45. Colonel de arnauti din armata turca; a trecut impreina Cu 50dintre oamenii sal, in Iulie 1788, de partea Ru5ilor, la Hotta.

it

1

& r ." "'" t.4.-,- ° - - . 4;:-.:,. -01/., ,.......,.

----. --,..°- :.:',',4'...-.... ,....t.: vq.......k... .et...,............;:, ' ''''', r :';::+4%.*''.2:N...,4., _..6: 1:.:,.":.-:2Z-

' ,---g.,..T'Zz.:,,,,.,.. .' ,. ".41- ..,....*.AL,,...:::,, ,, .- ...,* , ,,.. -. 4-z., .,,.110)4, I,

Ira,- :. i 5 ' .4.-.- ""..,.._ 'ditr . ''', 40""...ks:,

sit '3 .--' k .... . ",...

ir fa , _

.... .; f.,1e...

.1- / / . - - . , -../; / -1 --( ,1-t, ir.7 -r f,r 1 f ir.1141 a /4,,, . /A/ 1.4m .6.1( - _ ,7m.../..ir- y.4.i. ;-4. t. - , t ''.41`. 'W.,/ , ''' '44.., 't.',' 4,-A wilr.i'r, ;_: f(r;b;',.;:, Y (44.-L4ii4.

"; : , . '.'i4.. -,;,..e A. . V -.1 /:.

A !A , ,.. e u f:,y/y47 lye PI .1, - .I. Y , ..L .0.... .......... -........,-, ...........-. ,s,-T.ve:,,,,T ....., j .),./y,,,...., .., , ,....L... , ....4. r ...i,.. ., -...

ARNAUT/I 767

www.dacoromanica.ro

768 ORGANIZAREA MILITARA

tapanite de Austriaci, intre altele §i In Banat, de unde se pare catrece apoi in Tara Rom,aneasca. Mihai Cantacuzino enumera In1776 cApitgniile §i elementele militare ale judetului Arge§astfel: Lovi§tea, Pite§tii, Vtmatorii §.1 Pandurii judetului »; catdespre acelea ale judetului Ialomita, ele erau, la aceia§i data:« Lichire§ti, Stelnica, Ora§ul de Floci, Garbovii, Slobozia §i Pan-durul ». (vezi fig. 46). In Oltenia, gasim un corp dp panduriromani in frunte cu Tudor Vladimirescu, servind in oastea ruskIn tirnpul razboiului din 1806-1812. Proectul rus de organizarea armatei muntene, din Iulie 1812, prevedea, intre altele Infiin-tarea unui corp de 5000 de panduri In Oltenia (vezi §i mai jos p. 768).

Termenul de pandur este Imprumutat de noi din maghiara(pandur); 11 au, In aceea§i forma (pandur), §i Sarbii §i Slovenii.

Pazitorii grani(elor sunt aceia§i ca §i In epoca precedenta adicästrajerii §i càlàracii (vezi vol. II, editia a patra, p. 509-

511) ; Ii se mai adaoga Insà acum martalogii i scutelnicii. Uniidintre plae§i In Moldova dintre strajeri poarta, In veacul alXVII-lea, numele de « timiri sau « (imirasi »; ace§tia erau calauze§i insotitori oficiali ai calatorilor de seama, dela hotare pá'na lacurtea domneasca. Purtau ca insemn al functiunii lor o placà deargint cu sterna aveau grija ca, la popasuri, calatorii pecare-i Insoteau sá &ma de Indata locuinta, mancare §i mijloacede transport. Cu privire la strajeri, Miron Costin ne dà informatiaca ei depind, spre sfar§itul veacului al XVII-lea, de cei doi marivornici. Despre calara§i, care erau nu numai pazitori ai granitei,dar §i purtatori de ve§ti Matei Basarab li trimitea tot la douàsaptamani la Tarigrad §i uneori chiar saptamanal avem oserie de informatii noi. Aflam astfel cá ei erau obligati, la 'nee-putul veacului al XVII-lea, sa vie « la cautare » adica spre a fitrecuti In revista periodic de domn. Acesta Iinea un « catastiv »In care erau lnsemnate numele tutur.or, pentru control. Pe vremealui Gheorghe Duca (1678-1684), cdlara§ii ascultau de marelehatman, dupä cum curtenii ascultau de marele logorät iar hansariide marele vornic. Comandanti mai mici erau capitanii §i hotnogiiadica locotenentii. Ambele categorii apar in actul din 19 August(c. 1639>, dat In Orhei §i privind cumpararea unui tigan. In veaculal XVIII-lea se ajunge la o diferentdere a calara§ilor ; condica deorânduieli din 1775 a lui Grigore Ghica precizeaza ea erau cinci

www.dacoromanica.ro

Fig. 46. Pandur, inarinat cu pu.sca Cu cremene, sable, pistoale si hanger.Secolul al XVIII-lea. Copie depe desenul In colori arlAtor In colectiile

Marelui Stat Major din Paris.

PANDURII 759

www.dacoromanica.ro

760, ORGANIZAkEA MILITARA

sute.de asemenea pazitori ai marginei i cureni repartizatá astfel:o sutà zece sub cApitanul de cäläravi mezilgii (postavi I) ot Wäraiac;o sutd zece sub cäpitanul de cäTäravi mezilgii ot Chivindu; optzecisub cäpitanul de cäTäravi mezilgii ot Gangura; o suta cincizecisub chitanul de cá.läravi särdärevti i cincizeci sub cäpitanul deJora. In Tara Romäneasca, erau, In 1699, cäpitänii de cAläravi«la margine*, In « Siam-Rcimnic » adicA In judetul RamniculSarat, spre granita cu Moldova; apoi dealungul Dunárii: la Orafulde Floci, la Lichirepi care-vi va vi sclaimba ulterior numele InCalarafi i la Cioceinefti; tot spre Dunäre, dar pe o linie mairetrasà, la Ceilugáreni, la Odivoaia, la Rufii de Vede i la Caracal;In sfärvit, la Ploefti.

Tot In legAtura cu paza hotarelor trebuiesc amintiti vi marta-logii sau päzitorii trechtorilor i vadurilor, avänd in fruntecäpitan. Ei ajutau pe vamevi sau pe « schileri » (dela schelä1),silind pe cei recalcitranti sá-vi pläteasa vama. Din porunca datà,la 3 Ianuarie 1695, schilerilor dela CAineni, afläm de pildà, cámartalogii prindeau pe oierii care nu voiau sä pläteasa vamade buná voie pentru turmele lor. In 1699 e amintit, in condicavistieriei lui BrAncoveanu, un « Leonard, cápitan za martalogiot Bistrita ». Termenul martalog vine din turcescul martoloz careInseamnä päzitori ai granitelor, ai fortáretelor, dar vi corsari deDunäre (vezi vi mai sus, p. 708).

O ultimä categorie de phitori ai granitei, la finele veaculuial XVII lea, sunt seutelnicii fi &ira, sub comanda cäte unuic'äpitan, In Rámnicul Särat vi la Zimnicea; In acest din urmáloe intälnim, in 1699, pe un «Mivca cApitan za scutelnici ».

Dupà cum in Moldova paza hotarului spre Nistru era hiere-dintatà vel särdarului, tot ava in Muntenia, spre Milcov, era Inacelav scop un « vd dipitan de margine ». Când In Ian.uarie 1716,Nicolae Mavrocordat, strämutat dela Iavi la Bucurevti, se apropiede Focvani, Ii iese inainte «la gárlele Putnei, Vintilá vel cäpitande margine, cu toatà slujitorimea i cu steagurile câte sunt pemargine »: vtirea ne-o dà Axinte Uricarul. Ni s'a pástrat vi un act,din 9 Martie 1705, dela « Don.i vel cäpitan za margine » prin care,imitänd pe domn, autoriz6 mán'ästirea Mäxineni (sud. RämniculSárat) sá sträng6 oameni sträini «Moldoveni, Ungureni, Sarbi »,a Mr de bir i fär de gälceava », In satul éi, fágaduin.du-le scutire

www.dacoromanica.ro

FLOTtLk TYE DUNARE 761

de dajdi a multa vreme » §i o cautare » din partea sa la 4 toatepasurile si greul lor ».

0 deosebitä grija de paza marginei a era-tat Antioh Can.temir,la sfar§itul primei sale domnii, In 1.700. « Eara Antioh Vodapovesteste Neculce de primavara... au mutat slujitorii depin Piatra si din Roman. §i de pin toate targurile ce erau pin mij-locul tarii a§ezati, si i-au mutat pe la marginile tarii, pe la vaduri,pe Nistru §i pe Prut ii a§eza ».

Flotila de Dundre. Pe vremea lui Stefan ce! Mare, and Mol-dova stapanea Chilia si Cetatea Alb5., am avut cu siguranta sivase de razboi, atat pe Dunare cat §i pe mare. Dupa aceea, Turciiocupand intreg tarmul marii si cetatile dela Dunare, era nor-mal ca flota de räzboi sa le apartie lor. Asa se face ca nu avem,pentru veacul al XVI-lea §i cea mai mare parte din al XVII-lea,§tiri despre existenta vreun.ei flotile romanesti. °data in.sa custramutarea din nou a teatrului de razboi la Dunare, ill luptelecu Austriacii de o parte, cu Rusii de alta, constatam §i prezentavaselor de razboi. Ele patruleaza pe Dunäre, In regiunile ame-nintate, adica in Oltenia si pe Dun:area maritima, dela Brailahi jos.

Pe vremea ,lui Brancoveanu, condica vistieriei inseamna Inanul 1.698 cheltuielile Mute cu plata si in.tretin.erea echipajuluia cloud « caice » care patrulau in regiunea Rahova-Cerneti. Fie-cere cale, prevazut cu un tun, avea 28 de vasla§i (« chiriccii »),un pilot, (« dumen.giu ))) un tunar (« topciu ») si unul'sau doi ofi-teri (« capitani »). Erau vase u§oare §.1 iuti cu 14 perechi derame capabile s5. intre in once .cotlon al Dlllarli, indiferentde -want, un fe! de « vedete rapide » cum am spune azi.

Mai tarziu, pe vremea lui Alexandru Ipsilanti in Muntenia(1774-1.782) si a lui Grigore Ghica in Moldova (1774-1777),*He noastre construesc fiecare, pentru paza Dundrii, cate ungalion, adica un vas de razboi mai mare, inarmat cu mai multetunuri. Aceste vase sunt vazute la gura Siretului, In 1.780, decatre un agent polon care mergea spre Constantinopol. Echipa-jul galionului galiongii figureaza in alaiul domnesc, la in-trarea lui Nicolae Mavrogheni in Bucure§ti (1786), mergand inranduri de cate patru, in frunte cu capitanul lor. Mavrogheniinsu§i, un protejat al marelui amiral turc, era un pretuitor al

www.dacoromanica.ro

762 ORGANIZARA MILITARA

marinei. In luptele pe care le-a purtat, alaturi de Turci, impo-triva Austriacilor, la Calafat, s'a folosit i de flotila de Dunäre(12 Aprilie i 26 Iunie 1790); dupa ce Austriacii ocupa - ara, co-mandantul lor, principele de Saxa Coburg, desfiirrt,eaza aceastaflotila, scoOn.d la mezat ultimul vas care mai ramäsese.

E interesant de relevat ca atunci când, la 23 Noemvrie 1.793,se infiiateaza o flota comerciala domneasca pe Dunare, ea estepusä « sub ascultarea i ocarmuirea » marelui spatar, « sub obi&duirea cdruia este paza a tuturor marginilor Probabil caai flota de razboi sa fi ascultat tot de marele spatar, pe vremealui Brâncoveanu, a lui Alexandru Ipsilanti i a lui Mavro-gheni.

Incercari de organizare militara In epoca Fanariofilor. In ras-timpul de peste o Rita de ani cat tine stapanirea Fanariqilor,rastimp de decadere sub raportul militar, intalnim totuai i cá-teva incercari de organizare a oatirii. Ele se datoresc fie initiati-vei voevozilor, fie unui impuls venit din afara: mai toate auntIn legatura cu razboaiele dintre Turci deoparte, Ruai i Austriacide alta.

Grigore al II-lea Ghica, urmand pilda inaintaplui sau dinveacul al XVII-lea (vezi vol. III, editia a doua, p. 123 ai vol. IIed4ia a patra, p. 506), izbuteate organizeze o oaste de pesteaapte mii de oameni, Infäliaetoare. Cronicarul tradus de Arniras,relatand participarea domnului la expediVa de pedeapsä. contra Ta-tarilor din Bugeac, in iarna lui 1727-1728, spune ea acesta avea« multa i frumoasa oaste, de vreme cà slujitorii sai... au fostfoarte ; ce, cu slujitorii de curte ai cu darabanii ageati

cu vanatorii i cu pan-Vrii ce erau cu leafa din teara, erau treimii de oameni pedestrime ; aaijdere i calarime, boiednaai, copiide cash', ce le Meuse Grigore Voclä. tuturor sul4i zugravite, cuprapure, armaaeii, aprozii i alte rufeturi, cineai cu steagul sau(vezi ai fig. 47, 48 ai 49); Constan.tin Costachi cu toata slujito-rimea katmaniei i cu alti slujitori de - eara ce-i Meuse cu leafa ;Iordachi sdrdarul de mazili cu told mazilii; i calärimea s'au facutpatru mii de oameni; eara peste tot au fost aapte mii de oamenioastea lui Grigore Vocla, fdrä de curtea gospod i fará de oameniice erau pe langä boierii cei mari, avand Grigorie Vodä ai 12 puscecu säcaluae ».

www.dacoromanica.ro

O Incercare de aqi organiza oaste proprie face i Grigore alIII-lea Ghica (1774-1777), nepotul de frate al lui Grigore alII-lea Ghica: traditia militará a familiei Ghica se mentine deci.Numai cd el nu izbutegte s'o utilizeze ; dinpotrivd, ea contribuiela pierderea celui ceo creiase. kite adevAr,

..

un izvor grec, ocu- tare...,

pAndu-se de sfdr§itul r Wr/lr,I

lui Grigore Ghic a,aratd cd printre mo- 1P! gr-

tivele care au dus lauciderea lui, a fostpâra boierilor cumcd are legdturi secretecu Rusia §i cei fi-aleicut o oaste proprie(xcd. 6TL Éxoglev tal6V

TOU aTpkreuiloc).In timpul rdzboiu-

lui ruso-turc din 17871792, se alatuiegteun corp de voluntarimoldoveni, mire Prutfi Nistru, sub co-manda podpolcomi-culuideci locotenentcoloneluluiNicoriN.AfIdm faptul din a-deverinta eliberatä. la7 Martie 1827, de a-dunarea nobilimei b a-sarabene, lui Timoftei Bulat, relativ la nobletea neamului acestuia.Adeverinta citeazd In primul rAnd (ipa§portul dat la anul 1790,Iulie 12, no. 318, supt iscdlitura pod polcovnicului Nicoritd, ciau fost comandiru cohurtei volontirefti din Basarabia, di TheodorBulat au fosi cadet ». Cohorta » cuprindea deci i cadeti sau aspi-ranti la gradul de sublocotenent. Ea a fat, In unele priVinte, onnticipare a eorpului de panduri al lui Tudor Vladimireseu, din

Fig. 47. Steag ostisese dela Ieremia Moghilä, DomnulMoldwrel (1595-1606). Dui:4 un desen atlitor In colec.

title Muzeulul Militar din Bueuresti.

VOLINTIRII 763

www.dacoromanica.ro

764 ORGANIZAREA MILITARA

fäzboiul ruso-turc &la 1806-1812. Ad5.ogdm cä Nicorità a par-ticipat i la acest ultim räzboi, fiind In 1808, locotenent-general.

;*.:;11.b', ;.i' . "..r.,

Id.

.7Z ?'"' c,

'Mr, 7r.' q P ,

.

-' .

. IFW,

.

°

e-, -...°

s' r-

fo...'1 747 ..:,,,Tn; r

1 4:4

. °

6, )t - -° '-n..,

I

.

-*at.:°

d

Fig. 48. Steagul, de matase grea, visinie, al voevodului MihailRadu (Mihnea al III-lea: 1658-1659). Inscriptia are urmatorulcuprins: Io Mihail Radu, cu mila lui Dumnezeu ighemon alUngrovlahiel si arhiduce al pIrtllor 1nvecinate (Muzeul National

din Beograd, Jugoslavia).

Paralel cu organizarea sub auspiciile i Cu ajutorul Ru§i-lor a corpului de volintiri moldoveni dintre Prut i Nistru,are loo alatuirea din initiativa unui grup de bojen dinIai

www.dacoromanica.ro

(Aprilie 1788) §i sub auspiciile austriace a unui corp similarde « volintiri » moldoveni ; comandat de capitanul Viu, acest deal doilea corp e Intrebuintat la paza Prutului.

d.7 .

'

"

N.a

4

-

e

*MI.. 09, 9416099,.

E.7

Fig. 49. Steag ostasesc moldovean din a doua jurnitate a secolului al XVII-lea.In coltui din stamp., sus, o inscriptle In romanegte Cu urmatorul cuprins: Vitejla

direapta sit birulasca (Muzeul Militar).

In Muntenia o primA incercare face Constantin Mavrocordat,tu timpul ràzboiului turco-austriac din, 1737-1739. El lidia uncsteag de boerime », format din 57 de reprezentanti ai familiilorinai de seamd; Intre ei este qi Parvu Cantacuzino MAgureanu,

VOLINTIRII 766

www.dacoromanica.ro

266 ORGANIZAIVE A MILITARÁ

viitorul conducator al u volintirilor » din 1.769. Ridica apoi unsteag din o copiii den cas6 cei mari o, 52 cu toii, « cei mici » fiindnuma 8. La ace§tia se adaoga diferite corpuri de slujitori, tarecare « mocanii §apte steaguri, in partea muntelui, « saragelele »,opt steaguri, u neamtii de poarta » a§adar cei care pAzeau intra-rea In curtea domneascg, un steag, « slujitorii Foc§anlAi » patrusteaguri §i a1ii. In totul 2375 de oameni, osta§i §i capetenii.

Cu prilejul ràzboiului ruso-turc din 1768-1774, se alcbitu-ie§te, pentru prima data un corp de « volintiri sub comandaspgtarului Parvu Cantacuzino, amintit mai sus. Format ln.srtdin elemente disparate, el nu are o fortà combativg deosebita.Intr'o ciocnire cu Turcii, superiori In numar, langa Comana, Pârvueste ucis (1769).

O incercare mai importantà de a organiza o o§tire de taraface Nicolae Mavrogheni, cu prilejul rkboiului din 1787-1792.El intocme§te 90 de steaguri mari §i 6 steaguri mici de seimeni,8 steaguri de scutelnici, 4 steaguri de arnauti, un steag 4 spata-resc §i unul capitanesc ». In totul, zece mii trei sute cincizecide oameni, In afara de t slujitorii » dela marginile %àrii. Osta§iiprimeau solda lunarg; se organiza aprovizionarea §i se institu-Ira depozite. Multumita acestei forte armate §i a deta§amen-telor trimise de Turci, Mavrogheni care avea comanda supremain Muntenia, putu in 1788 BA' reziste Austriacilor, ba chiar Ii sili86 se retraga din mänästirile Sinaia, Cozia §i Tismana pe carele ocupasera' la inceput (vezi §i fig. 50). El avu unele succese §iIn Moldova, aproape de Vaslui §i in valea Trotuplui (vezi vol.

editia a doua, p. 299-300). Dar lupta dela Martine§ti (22Septemvrie 1789), la care araturi de marele vizir, participa' §iMavrogheni cu o parte din osta§ii lui, inseamda o victorie hota-ratoare pentru armata ruso-austriac6 ; voevodul muntean e silit,putin dupa aceea, sa se retrag4 peste Dun6re.

Noi incercari de organizaiie au loe in timpul razboiului ruso-turc urm. ator (1806-1812). Constantin Ipsilan.ti, reinstalat Indomnie de armatele ruse§ti, hotard§te infiintarea unui corp deoaste pámánteanai cu uniforme cazke§ti ; printre noii osta§ie, in Oltenia, Tudor Vladimirescu ; acesta va, ajunge, In 1810,comandantul primului betalion* de panduri la'', In 1811 vaecotiduoe spre Calafat un corp de u peste §ase mii de. panduri

www.dacoromanica.ro

o

-.

.

., *, -4". , .

5 t. r :ag...., .

:

;..1 jrsy2N.125',s.C.7".^" ili ""

.k

' '.,i.. . :,..I4?:(1.11/..rirt lI'lr.011.1 ; .0!,,P I l., ,...

. .. ,r,LItills3,itail`M: 1°.!.' .' .si ,.1-

.4t ttt:,.,111. 'f1.'s fi\ 4...4..61., : ., .

..r, '.. I :,!,..?..V.:`,..,1="%s,01\kl!..4. .1 .'"ki.,...j.i. I 1.1e.* 1 , ,,.1 \ ci,( u v 1,.. ;:.

0 '..:.,,,i,.:4,;:o u I, ... ,,..v051. 1 J., 6,.. 7,11.1.1,0i, '9. , h;;c:-. L ...,t0

. '' - -7',°. , -

,..Z"F,.°4'

.

, -4a. "--:.4..., , . .

.'s,.... '-,..,,- .

....,.. . . ., - - ---' . "

...% ,-,L:thl- -ii cn ; ..' r,.` 3" ' . -' >4 ,...2,1

,,.. -.., - - - .. " ' '-` '''''''

m , - > s.i - ; . "'-. ' . .- ;'- i. , ,, / 4,,-L.5,,1_ .., ...z,,,i,k, ..,,-,,

: ° (...-i ;, ,' ..,- . ..: - *-', 1 .1 ...- .

j'111.' 1 'r- ' .. - '1,.....:: i - ',I: 1.,

. . -

,..., ,.. Fe. .;11.. , : ... . ., .

:!? --,,i '' N. c ' . .

- , " -.. 4

n

konif'iris',4"::'41j um"...\';'..ii-I...;. 1''' ,..'""..4i's.f..:;n--'funi...,v.:,,s,:,,iii. `14..'74;

.'......ilirrl:A.41,11."Niti4,PrfT.141":4;.;;;L:i:41'...it' t:c-.-,..'

,. .. . ... v.,.,_ -.IA I if,,p, ,t1 !..,,pi., .0, .s .,.. ...

....c. - ,, -.- . ...,... ........

'V.

..., -. -. ,..1-, .. ."..'..

't .o

' . f::a- -,,,...', 4.,4.14' ....f,..4;: 1 '.. : ,,-;.g....:.

; ti\ v....", '; , (1.. . _ .. .,-... .".'....j';;;. c_, 7..C- -1:', ..,'.. .,i. -4,-} ,:r....6 :. 7".

t1..i.'. ,.;, '..!.

. 5... . 4... .. . ..c -, ' , ).1,-. - .,. ,,, .- Pi...t.-t.,: ..;;', '...*:,,':.?:.'-d.: ,r ./.. , .,'.-16 5° ,,',i;k.k' ".

, -

...°-

44-4.,CiAlm.4 1,°.41 isI.

' gltAt11': \

-01;f47:: .

''

.t:1714..kt

, a'f'; S-

Fig. 50. Voevodul Mavrogheni rasplatind armatele victorioase: tablou In ulei, contemporan. La pleioarele DomnuluiBunt cativa saci Cu ban!. Dinspre dreapta, jos, se apropie ostasil 'tullid de par sau purtand In varful sulitelor capete

taiate de ale dusmanilor. Inseriptille sunt In limba greaca.

o

www.dacoromanica.ro

768 ORGANIZAREA MILITARA

Totdeodatà se Infiinteaza pentru scurt timp ing si un corpde « dragoni » moldoveni, purtand pe coifuri stema Moldovei,precum si un «pole » adic6 un regimen.t de husari « negri » mun-teni. Mai erau si un o pole.» de arbi, numit al lui Caragheorghe,a,vtind steagul lui deosebit, si un pole « din. » sub comanda maio-rului Pangal. Cu putin inainte de a p6r6si Principatele, In varalui 1812, comandantul*rus, amiralul Ciceagov, trimite divanuluimuntean la 10 Iulie si celui moldovean la 14 Iulie ateun pro ect de organizare a unor armate nationale românesti: eleurrnau sà." se opurfa" in.cerarilor austriace sau turcesti de a ocupaWile noastre si fa mentira, In acelasi timpt ordinea intern:a'.Armata inun.teana urma sà se alatuiasa. din « militii* si «garziceatenesti »; militiile trebuiau BA cuprincla un corp de 0 pan-duri » 5000 de oameni, recrutati In satele Olteniei si un corpde « catane » 15.000 de oameni, recrutati in satele din Mun-tenia propriu zisà. Gärzile ceatenesti eran A fie recrutate ex-clusiv din or6seni. Precipitarea retragerii armatei ruse dincauza campaniei lui Napoleon fku gi nu se mai dea lug nicio urmare acestui interesant proect.

Armamentul. Vechile arme ale veacurilor XV si XVI con-tinusa a fi intrebuintate; ostasii se folosesc Inca, in veacul alXVII-lea, de arcuri, ggeti, sulite si. topoare; se Intrebuinteaz5.ineä, In vorbirea curentà si in acte, termeni In leg5.turà cu acesteArme ca 4 pestreala » sau « pistreala » adiea." bàtaia s'ágetii si « fär-cusul » sau teaca Mbiei; sähàidkarii continuà ssá. fac5. 4 sag-dace » adica tolbe sau, cu vechiul termen. latin, « cucure » pen-tru purtatul s'Agetilor. Dar locul tat& 11 ocup4 acum armele. defoe, tot mai numeroase, mai variate si mai perfectionate. Ele ho-t:611s° adesea soarta bbTäliilor. Armata trimis6 in 1653 de MateiBasarab la Focsani ca 86 hit:Lupine pe Vasile Lupu, trebuie 136se retrag'a din fata acestuia, « aci ne spune cronica n'aveaarme cu foc ». hied In veacul anterior, bàtglia dela Cahul fusesepierdutá si pentrua .artileria lui loan Voclà Viteazul nu mai pu-tuse trage, praful de puscà fiind udat de o ploaie mare, pornit5intre timp.

Tuntirile se diferentiazá dtip6' rolul pe care au a-1 indeplini;ele poartà nume deosebite. Termenul generic eau:Lane acela vechiude « pusca »; In cronicele moldovene se amintesc, In mai multe

www.dacoromanica.ro

TUNURILE 769

randuri, puBcele cele mari çi mici ». Astfel, la prima lnscàunarea lui Dimitrie Cantemir (1693), Neculce ne spune c'd « au Inceputa slobozire puscele cele mari »; iar la un « inlic » adic6 la o de.monstraide de bucurie, sub Constantin Duca Vodà, in 1695, s'auslobozit pupele cele mari i mici

Tunurile de asediu sau de cetate se numeau, cu un termenturcesc, « balimezuri » sau baliemezuri ; cAnd se restituie Poloni-lor cetatea Camenitei (1699), Antioh Cantemir merge Bi el cu oasteaacolo « i cu cateva perechi de bivoli pentru rAdicarea balime.zurilor »: a§a citim In cronica lui Neculce. Miron Costin aminte§tede asemenea inteun loe de « 60 de puri... tot de cele mari, cese zic baliemezuri ».

Mortierele purtau numele de pie; cuvântul e, se pare, deorigine latinA (*pilla); proectilelor aruncate de aceste tunuri li sespunea, cu un termen turcesc, cumbarale. Descriind lupta delaSfänile§ti, la care a participat ca hatman al lui Dimitrie Can-

Neculce aratà cA « aruncau Turcii i cumbarale de celemari i suindu-se sus, nu apucau sA cada jos i se spargeau;de§i cklea vreuna, cadea in laturi i AU nemerea in, obuz adic'áIn formatia de luptà ruseascd. Zicea imparatul moschicesccontinuà Neoulce a are i el douà cumbarale de cele marifäcute cu alt rne§tegug, cu otravk care 11 lima una ate cinci.zeci pungi de bani (25.000 lei I) Bi se cgia c'd n'au luat mai multe...ch. acel fel de cumbarale sunt nu numai hierele ce sunt intein-sele s'd fie otr'ävite, ce Bi mirosul pre cine agiunge, cade de moarte ».E vorba, aBa dar, de proectile cu gaze toxice. Asemenea 4 comba-.rale cu otrav6 » a intrebuintat Petru cel Mare fjii la asediul cetà-Iii Riga ; aruncând de acel fel de combarale In cetate poves-te§te Neculce i-au lovit pre Svezi (Suedezi I) o moarte, cá'tle-au cautat numai a se Inchinare, c6 se späriese c'd n'a mai 14-manea nime dintr'in§ii ».

Obuzierelor sau tun.urilor cu tragere curbd, li se spunea puscihu,snite. Cuvântul e de origine germand: Haubitze í inseamn6 « obu-zier »; la noi Be pare insà. c5. a ajuns prin intermediul Cehilor sauPolonilor (houfnice).

Tunurile mici, cu tragere directà, se mai numeau i scicillufesau eicalaFe (din ungurescul szakallds). and Vasile Lupu, fuginddin fata lui Gheorghe stefan, se oprise pe malul stang al Nis:

21

www.dacoromanica.ro

770 ORGANIZAREA MrLITARA

trului, targovetii din Hotin « au slobozit... un sacalu§». asupraDomnului; « den care sacalu§ adaoga Miron Costin glontulfoarte pe aproape de Vasile \Todd au lovit ». lar inteun inventaral man.astirii Tismana citim: « 7 tunuri mari, 24 tacala§e maimici ».

Amintim, in sfar§it, ca o curiozitate, §i pugele de apd de cares'au folosit n.i§te Cazaci, Leqi §i Moldoveni pràdalnici, ca sà stingafo,cul, aprins tot de ei, la manastirea Putna, sub Constantin Can-temir (1.685-1693). Aceste tunuri, pomenite de Neculce inte oseama de cuvinte », impro§cau in loe de proiectile, apa, fiind pre-cursoarele pompelor moderne.

Termenul de tun, cu intelesul de astazi, e intrebuintat In primajurnatate a veacului al XVIII-lea de cronicarii Neculce i Amiras.Cel dintai, descriin.d expeditia din 1.672 care a dus la cucerireaCamenitei, spune: « trecut-au Imparkia Dunarea §i de acolo aupurees spre Prut cu multa oaste ca multe tunuri grele mari;§i la un tun puneau cate optzeci de bivoli ; unele erau §i mai mici... ».Arniras, referindu-se la eampania din 1673, impotriva Hotinului,arata ea Le§ii « au inceput a bate din turruri, din pusce ». Amandoitermenii sunt intrebuintati aci: in intelesul lor de azi. Se §tieIn veacurile XVIXVII, pu§tilor li se spunea sinete {din vechislavieul sviniti = plumb), cuvantul pupa insemnand, a§a cum amarkat mai sus, tun. In afara de sineata, mai intalnim, in veaculal XVIII-lea, i termenii /lintel' (de origine germana.': Flin.te I) §i

inicerea. Neculce aminte§te, in legatura Cu lupta dela Stänile§ti,de o flintele Moscalilor »; despre inicerce adica pu§tile Ienicerilorturci, spune cà erau o mai lungi §i de fier mai bun deck ale Mos-ealilor.

« Sinetarii » sunt amintiti Inca de pe vremea lui Petru Rare§(vezi vol. II, ed. 4-a, p. 515); la inceputul veacului al XVII-leaexista in Moldova, un corp de sinetari domne§ti, in frunte cu unvkaf. Iona§co, vatav de sinetari » participa la o restabilire dehotare a mo§iilor Trebujeni §i Oxintiia din Orhei; docurnentulpoarta data # 0. 1617 », Iulie 25; acela§i personal apare §i intr'unact din 1.8 Iulie 1617.

Pistolul s'a introdus la noi, dui:4 cate se pare, in prima juma-tate a veacului al XVII-lea; nu e exclus insa ca unii domniprecum Despot Vodä care servise in armatele apusene, sau Petra

www.dacoromanica.ro

ARMELE DE For 771

Cereal, sà-1 fi cunoscut i intrebuin.tat, Inca din a doua jumdtateveacului al XVI-lea. Intre märfurile, lu valoare de 12.000 de

fiorini, pe care le importa, In 1646, Matei Basarab, dela Ntirem-berg §i dela Viena pentru uzul säu personal §i al rudelor sale, seaflä §i « douà perechi de pistoale (zway paar pistolen). Iar- lamoartea lui Mihnea al III-lea, in Ardeal, lntre lucrurile ce-a läsatinventariate la 6 Aprilie 1660 figureaz6 §i « trei perechi §ijumältate de pistoale ». Constantin erban. Basarab, când a bcupat,In 1659, pentru putinA vreme, tronul Moldovei, avea §i « douàsteaguri de Unguri »; In lupta de lângä Ia§i, aceste steaguri nus'au purtat lug de loe bine: fugeau, « dela o vreme, numai de unTätar »; « §i fugind, dau inapoi den pistoale in sus, neväand undodau ». Termenul pistol e de origine italiang, dela localitatea Pistoia,In Toscana, uncle aceastä armä s'a fabricat de predilectie. Turcii,In campaniile purtate pe la noi, s'au folosit de tot felul de pistoale,dela cele mai simple pAnä la cele mai 1mpodobite, cu sidef, abanos,aur sau argint; 4a s'a näscut zicala populara: 4 cum e Turcul§i pistolul ».

S'au fabricat arme de foc la noi In veacul al XVII-lea? Unraspun.s sigur e greu de dat, pentru Muntenia §.1 Moldova, deoarecen'avem suficientd informatie. Cronica munteanä afirmá ca Mihn.eaal III-lea, Indatä dupä suirea sa pe tron (1.658), lncepu a face

steaguri multe §i tunuri §i erbärii multe §i palanca Imprejurulmän.ästirii Radului Vodä ». lar Dimitrie Cantemir afirmä In IstoriaCantacuzinilor qi a lui Breincoveana cä erban Cantacuzino, pre-gAtind o oaste insemnatà Impotriva Turcilor, « a pus de s'au tur-nat patruzeci de tunuri ». Insearndä aceasta oare cá s'au turnattunurile in farei, ap cum Meuse, In veacul al XVI-lea, Petru Car,cel? Sau §i le-au procurat, pe bani, de peste hotare2 Cart estenumai. ca In Transilvania, ora§ele säse§ti fabricau atAt, tunuri.c6.t §i pu§ti; de aci se aprovizionau adesea domnii n.o§tri. La 26August 1641, Matei Basarab stria lui Gheorghe Rakoczy I, prin.cipele Tran.silvaniei, rugAndu-1 sä porunceascä turneitorului detunuri sä-i toarne « anul acesta » clopotele coman.date. tim de-asemenea ca Gheorghe stefan §i-a Inzestrat armata cu tunurirbune i marl, turnate la Lw6w, In. Polonia.

In ce prive§te Draful de pu§c6, este sigur &A el se lucra in tus.&de feírile. Silitdoexista din abunden# atAt in Moldova at gi

www.dacoromanica.ro

772 ORGANIZAREA MILITARÁ

Muntenia (vezi mai sus, p. 561 si 612); sulful nu lipsea de ase-menea. Se putea deci fabrica « pravul » sau « iarba inteadevárintalnim In documente asemen.ea mesteri « pravari ». In Iasi,exista, la fin.ele veacului al XVII-lea, o « ierbárie » adia o fabria,eventual un depozit de praf de pusa. Neculce spune cà un sArbmercenar anume Dimaiurucu « au venit aici In teará In Moldovade au fost basbulucbasu la Constantin Duca Voda (1693-1695si 1700-1703) si .au pierit si el de foc impreuná cu Totoesculvel apitan, când s'au aprins erbeiria in laFi ». Numele de obárii * se da insa i cárutelor sau chesoanelor care cuprindeaupraful de pusa si care Insoteau tun.urile In deplasárile armatei. Inacest linteles e lntrebuintat cuvântul In pasagiul de mai sus privindpe Mihnea al III-lea; acelasi lateles are el si In cronica mun.tearacare, relatán.d revolta seimenilor Impotriva lui Matei Basarab,afirmá cá acestia i-au laut tunurile i erbeiriile si le-au scos afaráden targ ».

In asediul cetátilor, In rázboaiele dintre Turci de o parte,Rusi i Austriaci de alta, se Intrebuinteazá tot mai mult minelesau, cu termenul turcesc de atunci, lagumurile.

Inmultirea armelor de foc i cresterea Insemnátátii lor face s6scadá insemneitatea militará a páturii de mici proprietari i Ingenere a tuturor acelor elemente care nu-si pot procura asemeneaarme. In secolul XIV, and ostasii se bäteau exclusiv cu armealbe, ca si In al XV-lea, and ele ocupá Ina un Ice precumpánitorsi and micul proprietar rural poate sa-si fabrice singur sau printiganii mesteri locali armamentul de care are nevoie) Insemn5.4tatea militará a acelei páturi e considerabilá ; cu ajutorul ei. as-tigá Basarab Intemeietorul, Vlaicu Vodk. Mircea cel BátránStefan. cel Mare bätáliile lar and nevoia o cere, and se ridia

oastea cea mare », se face apel vhiar si la táránim6a fárá pámfint.Incepand Insá cu veacul al XVI-lea, mai ales din a doua jumátatea lui lnainte, and armele de foc Weep sà-si impuná suprematia,armata capAt'ä tot mai mult un caracter tehnic, necesitand, 'pe de oparte, cunoscatori ai acestor arme, adevárati mestesugari ai ráz-

- deci lefegii sau mercenari, pe de alta, fonduri importantepentu plata lor i pentru cumpárarea sau fabricarea noilor armelAsa se face eh' numárul mereen,arilor oreste; armata lui MihaiViteazul cuprinde un contin.gent foarte tnsemnat de. asemened

www.dacoromanica.ro

CETATILE 773

ostasi; Radu erban i Matei Basarab In Muntenia, Vasile LupuGheorghe tef an In Moldova au si ei n.umerosi mercenari sau

lefegii.Cetátile. In epoca dintre 1601 si 1821 cetatile nu mai au pentru

organizarea militara romana Insemnatatea pe care o avusesera Insecolele anterioare. In primul rand, cele mai importante dintreaceste cetati, acelea dela marginile tarilor, cunt mai toate In WallaTurcilOr ; singura care mai ramäsese Moldovei, Hotinul, este si ealuata In. 1713, formAndu-se o Rolla raja (vezi vol. III, ed. 2-a, p. 227).

Ocuparea ei coincide cu Inceputul epocei fanariote i contribueIn chip Insemnat la an.ularea oricarei veleitati de politica externaproprie ; Domnul Moldovei ajunge de fapt un prizonier. De acestlucru Ii dadusera seama Petrieeicu Voda i Grigore Ghica atuncicand, veniti cu armata tuna In 1.673 si tabariti langä Hotin, hota-rlsera sà cierne pe Levi « ca sá nu apuce a se aseza In cetatea Hoti-nului Pasa, pe cum se avezase In Camenita ; cä a.,sezandu-seHotin, de aci 'in Moldova n'are de ce mai domni Domn ».

Cat despre cetatile din interior, ele ne servesc asemeneamarastirilor Intarite mai mult ca loc de adapost In vreme denávalire cleat ca puncte de rezistenta. De altfel, tocmai pentrua le scä'dea valoarea ca eventuale atari puncte, ordong Turcii, Inutma rascoalei din 1673, a lui Petriceicu Voda, cand detasamentede lefegii nemti ocupasera catva timp Suceava i Neamtul, ca acestecetati £1á fie stricate. Ordin.ul se executá, extinzandu-se i asupraHotinului ; totusi stricaciunile n.0 fura decat super4ciale, deoarecece,atile putura sá clujeasca si mai departe ; astf el, NearquI, aparatn.Umai de o maria de vanatori, se Impotrivi In 1691, timp de patruzile, numeroasei ostiri a regelui polon loan Sobieski.

Acelasi lucru se intampla si In Muntenia ; dupa rasco ala luiMihail Radu sau Mihnea al III-lea (1659), instalându-se noul domnGheorghe Ghica, ,Turcii dadura ordin si el fu adus la Indepli-;lire ca Intariturile Targovistei sa fie daramate

In Transilvania si In Ban.at, Austriacii modernizeaza vechileIntarituri sau fac altele nouá, potrivit conceptiilor introduce deVauban, celebrul in.giner militar al. lui Ludovic al XIV-lea. LaAlba-Iulia, pentru ridicarea acestor noi Intarituri, se &drama in1714, manástirea Sf. Treime, zidita de Mihai Viteazul i dtvenitaapoi resedinta episcopului unit.

www.dacoromanica.ro

774 OR G A NI ZART A MILTTA RA

Austriacii au ridicat unele intArituri §i in Oltenia, in timpuldominatiei lor acolo (1718-1739); nefiind construite in."piatrà,ele n'au durat Insá. Aceea§i scut& au avut §i intariturile injghebateIn 'undo puncte din Muntenia (la Perisani, la Cfimpulung, la Tar-goviste) In timpul campaniilor contra Turcilor.

0 important& sporittt, sub raportul militar, joacti, in schimb,

=, s10'

14,141.!..7.

9

-7'1,4.*:

- 7 " :.. ,''- .!: .

;,.! "

je,'4,. ,-;;¡.'.,

..`1W: , , °

Fig. 51. Minastirea Sucevita din Bucovina, ctitoria Movileetilor. Intarita Cuziduri puternice prevazute Cu turnuri, ea putea eery' si ca loc de adapoat,

vremuri de primeJdie.

In veacurile XVIIXVIII, meindstirile noastre. In Moldova, nan6s-tirile Agapia, Secu i Hangu Ingàduirà unor deta§amente polone,liísate de Sobieski, in 1691, a reziste ani de zile; mai ttirziu, subMihai Racovità, m6ntistirile Casin gi Miera adàpostir &Ramieaustriace care-1 atacaserà §i partizanii la§tinasi ai acestora; tre-buia doll& atacuri, la luni de zile interval, in 1717, pentru caca cea cadil ; domnul insusi isi gásise scaparea In mtiniis-tirea CetAtuia (vezi §i fig. 51). In Muntenia, Matei Basarah

'dintai

www.dacoromanica.ro

INFLUENT A 713 FIZE ASO. 776

sustinu in. Septemvrie 1631, un adevarat sediu in manastirepTismana impotriva nrm'aritorilor lui Leon Voda. Acest.se putea de altfel bine apara; Radu erban 11 intarise cu treitunuri sau « puri ». « Pen.truca aceste trei pusci spuneDomnuI in, actul de danie din 1. Iulie 1605 le-am cumparatDomnia Mea pe banii Domniei Meale 0. le-am pus DomniaMea sa stea in sfânta manastire, sa-i fie de A. sa aparare de oameni

sa stea acolo in vecie ». Potrivit unui inventar ulterior, Tis-imana avea: «7 tunuri mari » i « 24 tacala§e mai mici »; arma-mentul sporise deci cu timpul. In räzboiul dintre AustriaciTurci, terminat prin pacea dela i§tov, cei dintai ocupara in1788, pentru catva timp, manastirile Tismana, Cozia i Sinaia,facand din ele puncte de spirijin. La manastirea Secul, In Mol-dova, avu loe ultima rezistenta a lui Iordache Olimpiotul, unuldin efii mi§carii eteriste.

Tot ca locuri de aparare, dar pentru scurta vreme i pulinglume, au servit i culele precum i un.ele cur0 boierefti intdrite caziduri. Cele dintai erau case lnalte, solid construite, cu zidurigroase, i avén.d ferestre stramte numai la ultimul sau ultimeleetaje; tot la ultimul etaj era §i un cerdac de uncle se vecleaupana departe imprejurimile §i se putea impiedeca, cu sageti saucu atme de foc, accesul u§ei de intrare. Aceasta 44, mica', solidferecata, prevazuta cu drugi interiori, nu putea fi uqor strioata(vezi fig. 52 §i 53). Numele culei e de origine turceasca (kule)Inseamn.6 « turn »; comparà cu yedikule §apte turn.uri, vestitainchisoare din Constantin.opol. ,Forma obi§nuita a culelor ultene ecea patrata sau u§or dreptunghiulara; ca exemplu poate servicula dela Maldare§ti, din judetul Valcea. In ce prive§te curtileboiere§ti intarite cu ziduri, citarn pe aceea dela Brâncovenitproprietatea Jui Matei Basarab- Influenta tureeaseli, In terminologia militari. Cre§terea progre-siva a influentei turcegti in tarile noastre, In perioada dintre 1601§i 1821, s'a manifestat, cum era natural, i in domeniul militar.Am avut in .garda veovozilor §i. intre « slujitori », soldati turd .0Mari beflii, sub befli-aga, peicii, satârii i lipcanii; am introdusarme turce§ti:. sabiile incovoiate, iataganele i hangerele, am adoprtat terminologie turceascd, fie pen.tru a desemn.a elemente noi, fiepentru a Inlocui vechii termeni militari. Astf el, apitanilor

www.dacoromanica.ro

776 ORGANIZAREA MILITARA

apune acum bulucbafi, marii cdpitani fiind tot una cu bas bulucbafii; hotn.ogii surtt numiti §i iuzbo4i; Intre c6peteniile mari aleo§tirii este serdarul, cdruia i se adaogii uneori serdarul de mazili;Inc4 din veacul al XVI-lea exista aga.

Dintre micii comEuidanti citara pe odoba.,vi i ceau,si, inferioricdpitanilor ; dintre osta§i, pe litng4 mai vechii seimeni sau segbani,

Fig. 52. Cula lul Duca dela Mildiresti, judetul Valen. Ferestrele dela primuletaj nu par a fi fost dela Inceput.

pe arnduti i pe. saragele (de aci numele de familie Saragea 1),Artileria cuprinde balimezuri, sau cartu§e ghiulele, cum-.barale i geph,anaua.sau arsenalul; .lucr6rile de fortific4e mete-rezuri, lagumuri sau mine, tabii sau bh§ti de pdmânt, pala' nci,cum era aceea dela Radu-Vodli, din Bucure§ti ; un fel de cet4isunt §i culele. Harna§amentul poartä numele de rafturi, cortulacela de saivan; In loe de provizii se apune zaherea. Flotila deDuniire e alatuità cm n caice, galioane i filici; se mai Intrebuin-teaza i ceamuri §i ghimii (cf. garla Ghimiia filtre Brete§ Du-4

ase 1) care, ateodatà, sunt trase la edec.. Muzica dornneascrt,

fificuri

www.dacoromanica.ro

imitata dupaaceea a sultanu-luit poarta douanume: tabulhanafii mehterhanea;ea are la frunteUn mehterbal.

Dar din toataaceasta termino-logie nu a ra-Mas decat foarteputin In limbanoastra. Intr o-dusa din cauzainfluentei politi-Co-militare, ea sementine a t at avreme cat sementine r¿i a-ceasta din urma.Pe de alta parte,schimbarea orga-nizarii armatei,dupa modele a-pusene, ca ili

schimbarea ar-mamentului, adus la schimba-rea termenilorrespectivi. A§a seface ca astazimo§tenirea turcaIn domeniul mi-litar e foarte re-dusa, pe andI n alte domeniiea s'a pastratmult mai bine.

INFLUENTA TU RCE A SC A 777

7.7o0Sono0

i.4:a,va.o8OOl.OE8o

a

'pg.Q.1oo

I

c.;ea

1.4

www.dacoromanica.ro

778 OR GANIZAREA MILITAR[

BIBLIOGRAFIE

Organizarea nillitarlt. I. LAZAR *XINEANU, Influenya orientald asupralimbei i culturei ronulne, III, Bucuresti, 1900, CCCXXXV + 407 + 279.p. in 8°; Z. LOCOT-COmANDoR C. Mau, Istoria nzarinei romdne, Constanta,1906, 392-1-VII p. in 80; 3. RADU ROsETTI, Arhiva Senatorilor dela Chisinduocupayia raseascd dela 1806-1812, In An. Ac. Rom., Mem. Secy. Ist., s. 2, t.XXXI (1908-1909), p. 581-724; 4. N. IORGA, Ceva despre oeupayiunea aus-,triactt In anii 1789-1791, In An. Ac. Rom., Mem. Sect. Ist., s. 2, t. XXXIII(1910-1911), p. 211-265; 5. C. GIuREscU, Comentarii la Rescriptio Moladvias,curs Jitografiat i editat de G. Janet, Bucuresti, 1915, 544 p. in 8° (cu multeerori datorite editorului, textul nefiind corectat de autor) ; 6. N. IORGA,Istoria armatei romdnefti, vol. II, Bucuresti, 1930, 256 p. in 8°'; 7. GeneralR. ROSETTI, mdrunte pi note relative la istoria armamentului la noi,Mem. Secy. Ist., Acad. Rom., t. XI (1931), p. 23-29; 8. R. ROSETTI, Evoluyiamijloacelor f i a chipului de fdptuire a rdzboiului, dela moartea lui sS'tefanMare pdnit 7a a lui .Matei Basarab. I. Armamentul, in Mem. Secy. Ist., Acad.1?om., S. III, t. XI (1931), p. 165-199; II. Organizarea, Ibidem, p. 247-280;IV. Fortificayiunea, ILidem, t. XII (1932), p. 291-33; 9. *TEFAN CHICOS,'Gum se fdcea aprovizionarea armatelor lui Mihai Viteazul, Matei Basarab

Mavrogheni, Bucuresti, 1939, 80 p. in 8°; 10. CONST. GRECESCU, Ca-petenide otirÍi moldovene la 1757, Bucuresti, 1939, 6 p. in 8°. (Extras dinBul. 1VIuzeului Militar, II, 2-3); 11, ION I. NISTOR, Prinzele incercciri derestaurare a ostirilor pdmdntene, In Mem. Secy. Ist., Ac. Rom., s. 3, t. XXII(1939-1940), p. 15-33; 12. ION I. NISTOR, Un proect de organizare:a ofti-rilor pdmdntene din 1812, In Mem. Secy. Ist., Ac. Rom., s. 3, t. XXII (1939,1940), p. 149-163.

Vt zi i p, 737 Nr.

www.dacoromanica.ro

VIEATA CULTURALX. j

Manifestdrile culturale romd-negti In intervalul dintre 1601 qi1821, Entree cu mult pe cele po-litice.

In istoria noastrà, ràdimpul dintre moartea lui Mihaiteazul i rAscoala lui Tudor Vladimirescu este Insemnat mai alesprin manif estdrile sale culturale. Cele politice rAzboiee, tratate,aliante au mai putinä insemn'etate i mai putin fäsunet, dei-oarece, In aceasta privintra, Muntenia r;si Moldova atarra tot maimult de Turci, n.0 mai au libertatea de actiune enterioarà, lar Tran-silvania, depinzand de malta Poartà In veacul al XVII-lea, ajunge,dupà 1699, sub domin.atia austriaa. Dar dec6 InsemnAtatea po-Mich' scade, Iu schimb, lu domeniul culturii, spiritul romtmesc,eliberat de influen.ta slavon5., 1§i g6se§te forme de manifestarenoui, aleas i puterrtice. Acum se ive§te con§tiinta 'impede a ori-,ginei noastre latine §i a unitäii neamului nostru; acum se scriueronicile In graiul ärii, acum se fixeazrt limba literard, acum In-Odleindintul se desvoltd, exten.siv i intensiv, iar arta, bisericeascd.i laicá, infloreste, &end adev6rate capo-d'opere de gust §i ele-gang.

Cultura unei epoci este rezultanta unei serii Intregi de factori.In primal rând vin, evident, operile originale, In literaturà, §tiintà

artà. Ele sunt dovada puterii de creafie §i a originalitdfii aceleiepoci. Urmeaz6 apoi traducerile §i adaptdrile care fac ac,cesibilecreatiile celorlalte neamuri i contribuie, uneori, la Ernbogd firealimbii, Se adaog6, dupà aceea, tiparul care Ingäduie difuzarealucrgrilor, originale sau traduse, lu marile masse ale poporului,constituind prinInsu§i acest fapt, un mijloc de unificare a, limbii

www.dacoromanica.ro

780 VIEATA CULTURALA.

§i a mediului cultural ; in aceasta ultimä priving trebue relevatrolul periodicelor. Nu mai pulinä in.semnätate are $coala mij-locul cel mai bun de ridicare a nivelului cultural i comple-mentele ei firesti: manualul $colar qi biblioteca. Men.tionäm,sfarsit, societegile literare, viintif ice $i artistice, urmärind promo-varea ramurei respective si difuzarea ei in cercuri cat mai largi.

In anumite perioade, fericité, toate elementele pomenite maisus, existä simultan, in numä'r mare si bogatà diversitate: suntperioadele de inflorire culturalä. In altele, constatam numai oparte din aceste elemente.

Irttotdeauna insä, in once epocä sau perioadà, hotaritoarerärnâne personalitatea, acea intrupare reprezentativä, irizestratacu putere de creatie, mergand dela talent panä la geniu, capabilasä dea lumii valori noi in fond si in formä. Personalitatile Bunt, inultimä analizà, determinante pentru desvoltarea culturala a uneiepoci, cum aunt determinante i pen.tru desvoltarea politicA. Elecreeaza seria de factori amin.tità mai sus, ele aunt garantia succe-sului.

Tinand seamä de toate acestea, putem deosebi in rästimpuldintre 1601 si 1821 patru epoci de inflorire culturalä ; este delasine h4eles ca. limitele cronologice ale acestor epoci fixate po-trivit unor fapte culturale mai de seamä sau caracteristice autotusi o valoare relativei.

Epoca lui Matei Basarab $i Vasile Lupa (1620-1660).Incepand cu cronograful roman al lui Moxalie si mergand 'Ana ladata cea mai tarzie a alcaluirii cronicii lui Simion Dascälul, aceastäepoc5. are ca personalitäti reprezentative in Moldova pe croni-carul Grigore Ureche, pe Mitropolitul Varlaam §i pe Eustratielogoldtul, in Muntenia, pe invätatul boier Udrifte Nästurel, cum-natul lui Matei Basarab, in Transilvania, pe Mitropolitul Simiontefan. Tot in aceastä epock träieste, in afara hotarelor, la Kiev,

vestitul Mitropolit Petra Movild , din familia domn.itoare a Moldovei.Epoca lui yS'erb an Cantacuzino, Constantin Brancoveanu $i

Dimitrie Cantemir (1673-1729) ; ea incepe cu tipäriturile Mitro-politului moldovean. Dosolteiu si se incheie cu moartea cronica-rului muntean Rada Po pesca. Celelalte personalitäti reprezentativesunt: in Moldova, cronicarii Miron Costin si fiul Eau Nicolae pre-cum si istoricul Dimitrie Cantemir; in Muntenia Mitropolitul

www.dacoromanica.ro

INFLUENTELE &MAINE 781

Antim Ivireanul, Episcopul Damaschin, eronicarii Stoica LudescuRada Greceanu i istoricul Constantin Cantacuzino. Un loe deo-

sebit ocupä moldoveanul Nicolae Milescu, a carui activitate culturalas'a desfäsurat, In mare parte, dincolo de hotare çi anume in Rusia.

Epoca lui Constantin Mavrocordat in Principate, a lui Ino-chentie Clain in Transilvania (1730-1769). Incheiatd Cu moarteavoievodului iubitor de culturà, aceastä epoch' are ca persona-litài pe cronicarul loan Neculce In Moldova sipe lnsusi Inochentie Clain In Transilvania.

Epoca i 'coalei Ardelene (1780-1821), caracterizatà prin acti-vitatea celor trei reprezentanti de seamà a acestei scoale: SamuilClain, Gheorghe ,,S'incai i Petra Maior; In Moldova, personalitätiproeminente sunt mitropolitu. lacov Stamate, i Gheorghe Asaki; InMun.tenia, cronicarul Mihail Cantacuzino apoi poetul i cronicarullanache Vet-di rescul, iar, la sfärsitul epocei, profesorul GheorgheLazar.

Activitatea culturalà n'a fost egal räspandità 1n aceste epoci,In tustrele tärile romAnesti; ea n'a avut pretutindeni aceeasiintensitate. In prima epoch', locul de frunte 11 -tine Moldova, dupàcare vine Muntenia si apoi Transilvania. In cea de a doua, se

-poate afirma ca Muntenia egaleag Moldova. In cea de a treia,Moldova detine iar intAietatea, Muntenia si Transilvania avAndcam aceiasi importantä. In sfärsit, In epoca a patra, Transilvaniavine In primul rän.d, urmatà de Muntenia iar aceasta de Moldova.In genera frig, se poate spun.e &A, In domeniul culturii, In rästimpulamintit, Moldova e aceea care deline locul Intäi.

Influentele cultural° stain°. Dar pentru Intelegerea desvoltäriiculturale romanesti este nevoie A* se arate, In prealabil, care aufost influentele striiine exercitate asupra spiritului nostru. C6cisi la noi, ca si la toate celelalte popoare, fenomenele culturale nus'au produs i desvoltat In mod izolat, prin generatie spontanee;ele au fost, dimpotrivä., In strânsà legätura cu fenomenele similaresträine, fiind uneori influentate de acestea, alteori exercitänd eleo asemenea actiune. Influentele sträine pot fi socotite foarte adeseaca adevärati fermenfi, provocAnd reactiuni, determinAnd noi pro-cese de creatie trite° mash' etnicä preggitä. In acest scop.

In veacul al XVII-lea, al XVIII-lea si Inceputul celui de alXIX-lea, pana la miscarea lui Tudor Vladimirescu, s'au exercitat

www.dacoromanica.ro

782 VIE ATA CULTU RAW,.

asupra noastra mai multe influente culturale care pot fi reduse,In ultima analizä, la doua: influenta occidentalci çi influenta orien-taki. Cea dintai, avand ca elemente componente prin.cipale spi-.ritul critic, de cercetare tiintificA, trezit de Renastere, apoi limba-Latina, mai tarziu cea france:d, i catolicismul, a ajuns la noi pemai multe cai: prin Polonia, prin colile catolice din tara,prin Italia si prin colile uni%ilor, continuate de acelea dela Vienasi Roma. Aceasta influenta occidentala a dat rezultate mai alesIn domeniul operelor originale i, pre sfarsitul epocei pe care o-cercetam, in fcoalä i in complementele acesteia: in manualelescolare i in bibliotecci.

Influenta orientala, avand ca elemente componente principaletraditia, limba greacei i ortodoxisrnul, s'a exercitat prin interme-diul si al Rusiei. Rezultatele s'au facut simtite mai ales

traducerilor, al tiparului, al artei, 0, pana spre sfarsitulrastimpului cercetat, al scoalei. Ca un element secundar, subsidiar,,al influentei orientale, putem adauga elemental turcesc; el aparein ,unele domenii ale artei, n¡ai ales in arhitectura civilà.

Nu trebuie sa se creada insa cá intre aceste doua grupe deinfluente: cea occidentala i cea oHentala ar fi fost o separarecompleta, o lipsa totalä de contact. Cercetarea amanuntita dove-de4te, dimpotriva,. ca influenta occidentala s'a exercitat la noi0 indirect, pe calea ocolita, prin unii invatati greci care au studiatIn. apus, prin unii dascali i tipografi rusi veniti dela Chiev caprin ()Merit rusi in timpul ocupatfilor militare.

In Polonia. au stat i inv6tat reprezentantii a trei generatiidß carturari moldoveni: prima generatie, pe vremea Movilestilor,

ei li apartine Grigore Ureche ; cea de a doua, pe vremea luiVasile Lupu din ea face parte Miron Costin.; cea de a treia, spresfarsitul secolului al XVII-lea, având ca element reprezentativpe Neculae Costin, fiul lui Miron. Se poate afirma prin urmarelin capul locului cA istoriografia rnoldoveneasca, in epoca ei de

in.florire, se desvolta sub in.fluenta polona, deci sub influentaoccidentala.

Swine latine din Moldova veacului al XVII-lea, se datorescealugarilor catolici; atari scoli erau la Iasi, la Cotnari i la Galati.Vasile Lupu dat chiar pe fiul sau loan sA invete in scoalaJezuitilor din Iasi; mai tarziu, in 1647, le-a daruit un teren intins

www.dacoromanica.ro

INFLUFNT APUSEANA 783

gi bine agezat, spre a face a noua cladire. La Cotnari exista, prin1665, o gcoala-seminar pentru pregatirea viitorilor preoti catolicidin satele de Ciangai. La Galati era o gcoala asemartatoare. Sprefinele veacului al XVII-lea, invatatura. In limba latina, In gcolilecatolice din Moldova Meuse progrese ; chiar daca nu, e sà credeinIn intregime scrisoarea jezuitului Francesco Renzi, din 24 Iulie1693, in care se afirma astäzi toata floarea nobilimii vorbegtelatinegte gi multi dintre dângii chiar sunt foarte Invatati*, certeste ea exista o serie de cunoscatori ai limbii i culturii latine,In fruntea lor stand chiar tanarul voevod Constantin Duca (16931695).

Daca In Muntenia nu g'äsim asemenea gcoli, constatam, Inschimb, cà fiii de boieri de aci sunt trimii chiar la izvorul Inva-taturii latine, in Italia. In afara de cazul binecunoscut al lui Con-stantin. Cantacuzino, viitorul stolnic, care a studiat la Padova giVenetia, gi de acela al lui Gheorghe din Trapezunt, bursierul luiConstantin Brancoveanu, care vi-a luat tot la Padova doctoratullaureat In medicina, avem marturia banului Mihai Cantacuzinopentru cei 12 tineri, fii de boieri rnunteni, care au lost trimi,si lastudii la Venetia, de ceitre Constantin Mavrocordat. Dupa ce austat acolo, trei ani, i-a rechemat, In urma unui ordin formal alPortii, preven.ita de un adversar al voevodului.

Cât privegte colile Uiitior, primele s'au deschis la Blaj, Inziva de 11 Octomvrie 1754: erau gcoala cea de obgte gcoala« latineascä i cea « de preotie ». Absolventii care se distingeauerau trimigi mai departe, la Viena gi la Roma.

Pe o cale sau alta, se poate spune deci ca poporul nostru n'apierdut contactul cu invkatura apusului. Daca aceasta Invatd-tura nu s'a putut impune deck tarziu, dupa migcarea lui TudorVladimirescu, este ca a avut in fata ei puternica influentä. orientala,In special cea de forma greceasca, ajutata pe de o parte de tra-ditie, pe de alta de identitatea confesiunii.

In.fluenta greaca s'a exercitat asupra noastra pe mai multe &Ai:In primul rand prin ccolile superioare, cu limba de predare greaca,din Constantinopol, Bucuregti i Iai. Avänd ca profesori Invkatiicei mai de seama ai lumii orientale, aceste gcoli au fost adevaratecentre de creiare i difuzare a culturii grecegti, In timp ce Eladainsagi nu dispunea de nici o institutie similara. La Academia cea

22

www.dacoromanica.ro

784 VIEATA CULTITRALA

mare din Constantinopol, in cartierul Fanarului, aproape de Patri-arhie, au invAtat o sumä dintre viitorii dregätori, clerici si pro-fesori ai Tàrilor Romane ; ba chiar i unii dintre viitorii domnitot aci au cAp6tat elementele de cultur6 superioarà; e cazul luiNicolae Mavrocordat.

Desi venit la tron in urma unei reactiuni a bAstinasilor impo-triva elementului grecesc, Vasile Lupu ajunge el insusi un spri-jinitor al acestui element: in divanul domnesc din 1652, din ceizece boieri mari, sapte erau greci i trei romani. coala supe-rioarà, infiintata de el la Iasi, dupà o prim6 perioad6, in careinfluenta Chievului lui Petru Movilà, deci indirect si a apu-sului, este preponderentsá, cun.oaste o a doua, de caracter pre-cumpa'nitor grecesc. In catedrala domneasc6 din capitala tàrii,acelas voevod hotdraste ca o parte a serviciului religios sà fieilcuta" in greceste ; hi màngstirile cele mari se primesc monahigreci cari invatd pe fiii de boieri limba i scrierea greacà. Un altsprijinitor al culturii grecesti a fost Gheorghe Duca: sub el se in-fiiateazà, in 1680, prima tipografie speciald greac6 din celesapte care au existat la noi in intervalul 1601-1821.

O altà cale de influentà a fost prin îna4ii ierarhi rdsdritenicare s'au stabilit in tarile n.oastre, ajungAnd unii din eichiar conducatori ai bisericii românesti. La inceputul secoluluial XVII-lea, intalnim figura lui Luca, mai intai episcop de Buzà'u,apoi mitropolit al Ungrovlahiei; el era grec, originar dinCipru.

Cam in aceiasi vreme, un mitropolit al Monembasiei se aflà lacurtea munteara i piere ucis in miscarea lui Lupu Mehedinteanul(1618). Deosebit de insemnatà este figura lui Matei, mitropolital Mirelor ; dupà ce zähoveste cAtva timp la Moscova (1595-1597)

In Polonia, el se stabileste, incepand din 1602, in Muntenia ;egumen al màn'astirii Dealul, uncle a si murit, in 1624, Matei eautorul a cloud povestiri istorice origin.ale privind Tara RomAneascasi a slujbelor sfantului Grigore Decapolitul i Sfintei Paraschiva,ambele avAnd de asemenea leg6turà cu noi. In epoca lui Branco-veanu, stau la Bucuresti si Iai strähiciti ierarhi greci precumDositeiu, patriarhul Ierusalimului, i nepotul i urmasul acestuiaIn scaun, Hrisant Notara. Tot la curtea lui BrAncoveanu se aflà,ca predicator », Athanasie, fostul patriarh al Antiohiei; sub

www.dacoromanica.ro

INFLUENTA RUSA 786

ingrijirea acestuia se tipareste la Snagov, In 1701, Liturghierulgreco-arab, dupa cum sub Ingrijirea i cu cheltuiala lui Auxentie,fostul mitropolit al Sofiei, se tipareste la Bucuresti Explicarea

serviciul la sfintirea bisericei », In greceste. Nu e cu putintaa Insira aci pe toti Inaltii ierarhi i cu atat mai putin peclericii greci de rang mai mic, care au trait In -pride noastre Inrastimpul cercetat ; numärul lor este foarte mare. Actiunea con-jugata a acestor clerici pe de o parte, a scolilor pe de alta dealtfel sferele lor de actiune erau secante fac ca in.fluenta greacasa rnearga crescAnd: punctul maxim este atins spre sfârsitul epoceifanariote, In anii 1790-1812. Tocmai aceasta crestere provoacabag i reactiunea care se va produce, atat In domeniul culturaleAt si In cel politic, la In.ceputul veacului al XIX-lea.

In ce priveste influenta rusa, trebue 1nsemnat, In ordine cro-nologica, momentul, foarte important, din prima perioada, aceeaa lui Matei Basarab i Vasile Lupu. Exponen.tul muntean al acesteiinfluente este 11113ui cumnatul voevodului, Invatatul boier UdrifteNeisturel, traducatorul In « limba sfânta slavona » cum o calificael Insusi, a « Imitatiei lui Isus Hristos ». Pentru fiul sau Radu,Udriste aduce profesor dela Chiev; sub raportul tipariturilor, elpublica la Govora In 1642 o Evanghelie infatatoare « scoasaprimenita de pre limba ruseasca pre limba rumâneasca ». i Incancelaria voevodului se face sinrtit curentul rusesc: explicatiasta., In faptul ca vtori logofatul » Udriste era, de fapt, condu-catorul ei. Un rol asemanator joaca In Moldova, In aceeasi vreme,mitropolitul Varlaam. El se duce la Moscova ca arhimandrit, In1629, trimis de Miron Voda Barnovski care voia sa-si procure deacolo icoane pentru ctitoriile sale. Mai tarziu, In 1637, ajuns p5.storsufletesc al Moldovei, Varlaam serie Tarului, aratând ea a tradussi are gata de tipar « cartea Sf. Calist, cuvAntarile la Sf. Evan-ghelie, ca s'o ceteasca preotii In biserica,spre Invatatura Românilorcredinciosi cere totdeodata ajutorul spre a o putea tip ari ;nu cun.oastem ce raspuns i s'a dat. Dar chiar daca el a fost negativ,un fapt e sigur: In cursul veacului al XVII-lea, tiparul romanescare strânse legaturi cu cel din Rusia. Reintroducerea lui In Munte-nia, sub Matei Basarab ca i introducerea lui In Moldova, subVasile Lupu, se face cu ajutorul mitropolitului Chievului PetruMovild (vezi mai jos, p. 895). Dupa ce tipografia moldoveneasca

22

www.dacoromanica.ro

786 VIEATA CULTURALA

se vlesfiinteazä, instalarea alteia n.ouä, sub Gheorghe Duca (1679)se lace iar'ä§i Cu ajutorul patriarhului Moscovei loachim. 0 sumade tipografi, In cursul acestui veac, vin. din Ucraina; tot de acolovin t)i modele, In ce prive§te cärtile de tipärit, gravurile §i orna-mentele.

In veacul al XVIII-lea, o serie Intreaga de inalti ierarhi romäniau legaturä. cu Rusia 0 sunt influentati de noua viatei monahaleide acolo. Inceputul 11 face Pahomie, egumenul de Neamt, careprin 1703-1704, se duce la Chiev, atras de faima cälugäruluiDimitrie de Rostov din mänästirea Pecerska, Intemeietorul noiivieti monahale amintite. Dupäi ce stä lan.g6 Dimitrie cativa ani,Insotindu-I chiar In cAlätoriile de propoväduire, se Intoarce Intarà, unde Mihai Racovitä 11 face episcop de Roman. El introduceIn mänästirile moldovene noile norme ale schivniciei; aduce §i.diferite cärti in limba dal* Intre altele, celebra operä a maestruluisäu Dirnitrie, o Rostul de aur » care s'a räspandit In tärile noastre.Pahomie s'a Intors spre sfá'r§itul vietii la Chiev, la mänästireaPecerska; aci a §i. murit, In 1724. Mitropolitul Moldovei, Gheorghe,urma§ul lui Ghedeon care primise pe Tarul Petru cel Mare laTutora, aduce §i el cärti biserice§ti din Rusia §i an.ume, a§a cumne aratà o 1n.semnare din 24 Dechemvrie 1729, o 12 Mineie mos-chice§ti, cu douä trioade §i liturghii canonice, de toate trebilearhiere§ti ». Mai tärziu, In a doua jumatate a veacului al XVIII-lea,exponenti ai influentii ruse§ti sunt egumenul dela Putna, Varto-lomeiu Meizeireanu §i egumenul dela Dragomirna, Secul §i Neamt,,Paisie Velicicovski. Cel dintäi calatore§te In doug ränduri In Rusia,In 1757 §i 1769; aduce de acolo cärti, icoane, ocläjdii, traduce deasemenea din ruse§te texte religioase §i. laice ca Itica sau leropo-litica, dupà o editie apärutà la Chiev In 1712, apoi calendare,letopisete, etc. Paisie, ucrainian din Pultava, a stat o bucatà devreme la mänästirile Poiana Mdnilui §i ViirzeireVi din Muntenia(judetul Rämnicul Särat), apoi a fost la Muntele Athos, In celedin urmä s'a stabilit In mänästirile moldovene pomenite mai sus,unde a desvoltat o remarcabilà activitate, &And o nouà inflorirernonahismului, potrivit cu InväVätura lui Dimitrie din Rostov.Ultimul dintre clerici care, In rästimpul cercetat, stabilesc legäluracu lum.ea ruseascä, este Mihail Strilbi(ki, personaj interesant, cu0 activitate complexä: traducätor, tipograf, gravor, administrator

Itt

www.dacoromanica.ro

ISTORIO GRAFIA 787

bisericesc, el ja, la un moment dat, in 1789, pomposul titlude <<protopopul Moldovei, Munteniei §i Basarabiei ». I se dato-resc o serie de tiparituri biserice§ti §i laice, la Ia§i, Dubasari §iMovilau.

Mult mai putin Insemnata a fost, in domeniul cultural, influ-enta turceascä. Ea se manifestä numai In arta §.1 anume In specialIn arhitectura in felul cum se construesc unele pa.rti alelocuintelor boiere§ti (sacnacsiul !) §i In mobilierul acestora, apoiin constructia hanurilor, ci§melelor §i havuzelor.

Isteriegratia. Dintre operile originale alcatuite in rastimpul1601-1821, locul cel dintäi 41 ocupa, fara indoiala, cele de caracteristoric. Ele Intrec cu mult, atilt calitativ cat §i cantitativ, pe cele-lalte. S'au scris, in rastimpul amintit, peste cincizeci de lucrarioriginale de acest fel, marea majoritate in prozä, catevaversuri.

Niel una nu s' a tipeirit de catre autorul respectiv; nu se poateapune cà n'ar fi interesat: dovada con.trara o formeaza marelenumär de manuscrise ale lor care au circulat din letopisetullui Miron Costin, de Oda, se cunosc pAna acum nu mai putin de49 de manuscrise, dintre care trei hi limbi straine (latina, greaca§i franceza). Explicatia trebuie cautata mai curänd in faptul caautorii se temeau ca, prin publicare, sa nu aiba neplaceri pe deo-parte cu Turcii, puterea suzeranä, pe de alta parte cu descendentiipersonagiilor ba§tina§e descrise.

In ordinea insemnätätii, istorigrafia moldoveana e ceaurmeaza, apoi, la mica distanta, istoriografia munteana, cea tran-silvaneana venind mult in urma acestor

Istoriografia moldoveanii. In veacul al XV-lea §i al XVI-lea,cronicele sau letopisetelet'arii se scriseserä In limba slavei ; in veaculal XVII-lea apar primele cronici in limba roman& Dupa toateprobabilitatile, acela care a tradus pentru intaia oara vechileletopisete In romane§te §i a alcatuit o cronica mergänd pAna laVasile Lupu, a fost Eustratie treti logof tit, un boier invatat, cunos-ea-tor al limbii grece§ti §i caruia i se datore§te §i intocmirea Pra-vilelor Impärätefti, tiparite la Ia§i, in 1646 (vezi mai sus, p. 593).Din nefericire, cronica sau letopisetal lui Istratie logofdtul nuni s'a pastrat (sau n'a fost Inca descoperit !) cert este numai cade el s'au folosit mai 'Mai Grigore Ureche acesta cuno§tea o

www.dacoromanica.ro

788 VIEATA CULTU RALA.

redactie mergand numai Oda. la Petru chiopul apoi SimionDascalul, care a avut redactia completa, pana la Vasile Lupu,In sfarsit Ion Neculce care a luat din el o parte a traditiilor cefigureaza In 0 seamd de cuvinte.

Primul letopiset moldoven.esc In limba românä ajuns pana Inzilele noastre este acela al lui Grigore Ureche f i Simion Dasaul.Intrebuintam aceasta titulatura deoarece letopisetul lui GrigoreUreche nu ni s'a pastrat in forma originalii, asa cum a fost scrisde Invatatul boier moldovean, In intervalul dintre Inceputul anului1643 si Aprilie 1647, ci numai in forma prelucratd, amplificata,a luí Simion Dasalul, alcatuita Intre 1654 si 1660. 0 separare aadaoselor lui Simion Dascalul nu e cu putinta, de aceea cronicatrebuie 1nfatisata sub numele amandurora.

Grigore Ureche, fiu al marelui logofat deci, am zice azi, alprimului ministru Nestor Ureche, din vremea lui Aron Tiranul,a Invatat carte in Polonia, poate la Liov; stia limba latin.a, polonaçi vechea slava bisericeasca. Cariera inceput-o, se pare, subMiron Vocla Barnowski, cand 11 intalnim, la 20 Dechemvrie 1628,ca treti logo fät, dregatorie care nu putea fi ocupata decat de un.carturar çi un om de credinta. Sub domnii urmatori, el Inainteazape scara demnitatilor: vel spatar in Noemvrie 1631, Ici pastreazaaceasta dregatorie si sub Vasile Lupu. La inceputul lui Ianuarie1643, Grigore Ureche e o vel vornic al tärii de jos * ; pentruultima oara e pomenit cu acest titlu la 8 Aprilie 1647. Datamortii nu se stie in mod precis; nu e exclus ca sa fi trait bash' sidupä. 3 Mai 1647, data la care se serie actul de Imparteala aaverii lui.

In ce priveste pe Simion Dascalul, orn de conditie sociala maimodesta, el pare sa fi fost din Ardeal, poate din Maramures; stiaungureste, leseste, latineste ci vechea slava.; cunostea amanuntedin viata Ungurilor. A fost identificat i faptul pare probabilcu Simion Dascalul din satul Rosiaci, care iscaleste 1n.tre martoriiunui zapis la 8 Iulie 1669, si cu « Simion. Dascalul » din targulFocsanilor, amin.tit In doua rânduri In anul 1676.

Cronica lui Grigore Ureche i Simion Dascalul povestesterästimpul din.tre intemeierea Moldovei ci domnia a doua a luiAron Tiranul (1.359-1595); e o lucrare netermin.ata, incheindu-seprintr'un titlu de capitol. Ca izvoare principale ale ei au servit:

www.dacoromanica.ro

MIRON COSTIN 789

letopise(ul moldovenesc alcätuit de Eustratie logonitul, letopisetullapse care e dupg.' toate probabilitätile cronica polona a luiIoachim Bielski, §i. letopise(ul latinesc, un izvor, se pare, intern,scris latine§te. La acestea se adaog6 Cateva izvoare secundare§i anume: o cosmografie latinei, cronica lui Al. Guagnin In tradu-cerea poloná a lui Martin Paszkowski, aparutà In 1.611, §i unletopisef unguresc, din care s'a scos vestitul capitol « De ijdereniaMoldovenilor » cuprinzAnd legenda infamantà a descendentii RomA-nilor din tAlhari. Ultimele doua izvoare au fost utilizate numaide Simion Dasalul, al c6rui simt patriotic, era, dupà: cum sevede, redus. Din potriv6, Grigore Ureche este patriot, dar §i omde partid.

Cronica lui Grigore Ureche §i Simion Dascalul nu este numaicea dinttii cronicei originalei in liniba romeinei, din ate cun.oa§temastbi; ea cuprinde §i prima afirmare rormineascei despre unitateaneamului nostru fi originea lui latimi. In « Predoslovia desaleariia Tärii Moldovei » citim: Noi aflAm c5. Moldova s'au descàlecatmai pre urniä §i. Muntenii mai dintai, meicar cä s'au tras d,ela unizvor, Muntenii întái iar Moldovenii mai pre urma ». Iar In alt loe:

Rom'anii ati se aflà 16cuitori la tara Ungureasca §i la Ardeal§i la Maramure§, dela un loc stint cu Moldovenii ci toti dela Rimse trag ». Tema va fi reluatà §i amplificata de Miron Costin.

Ca izvor istoric, cronica lui Grigore Ureche §i. Simion DascMulprezin.tà Insematate mai ales pentru epoca 1574-1595; pentruacest interval ea formeaz6 singura povestire cunoscutà azi §i sein.temeiag pe tradifia °raid transmis6 lui Grigore Ureche de tatalsau Nestor.

Adaosele pe care le face cronicei, Intre 1660-1667, un MisailCeilugeirul, adaose In bun6 parte de caracter bisericesc, n'au valoareistoric6; ele sunt, mai toate, rezultatul unor confuzii sau informatiigre§ite.

Miron Costin, cel mai mare din.tre cronicarii români, s'a n'a'scutIn 1633, ca fiu al vel hatmanului, apoi vel postelnicului IancuCostin. Refugiat in Polonia, din cauza luptelor politice, Iancutrimite pe fiul sàu la colegiul iezuit din Bar ; aci Miron Invatàtemeinic latine§te §i. le§e§te. Intors In .tar5.* spre sralitul domnieiiui Vasile Lupu, el face o frumoasa carier5., ajungAnd, in cele dinurnfä, vel logof6t, a§a dar al doilea personal dupa domn (vezi

www.dacoromanica.ro

790 VIEATA CULTURALA

fig. 54). ef al partidului polon, Miron intra in conflict cu Constan-tin Cantemir (1685-1693); acesta, descoperind un complot la care

î. 240.1-7.1- Zitz' ky/P .-

' , 7,1(i&IThe.... .. l , Jit..,..tt . ,

',4.?.,.? fit lvdt--1 . _. .

... .

"? ,..-.% .. ,? ; P` <",# Al_ie , - ,./ _ R, .,./. .,,,. - (2- 0,0 .,,,i1 AO:r. tia en. e ir ef 7 :SIAM 1,111.31,,,I /11.p, ',J.! ,,V7f,,,,p, I,.(, ...., ' S.' d'. m c-. --P'

,..me, ,4, s'.'7dry., I, n at . Mel c,..,...i. r icit..74 '61.4411TINME`I P d I p P i744 -,u(.- , ,P .

4 ? ."F, b, A_frel tif......010.4i inarryn namf fort me!, 074 1:74 .,,....m,1

el, .41 C-''' 10' J- ti N, 7. +.1- ..fri rt..trto le e..f,00, p",!,-,r T......4.11.4 'iv-30114,44 yolfiver fir:74447ftkb k RI J

" ,4:3- ' - A- P *4 Fl, It+. t'SLI m'c''''' A-,

,.. t- A. i 5- 0 r ,1:44,,,,,, r., n t/ . .....14.1pf t ',II 7,,L..

L.

, c-cruptrf fa,J , ., " JN:-...Inv iy./Arrirp Al, f it inviii 0, .potanne..:jft ite ( ,1;.ir mimilh2.

r-1/4 4 V ,I, d,, x, fgr'''' " '4, ,;nr,j, re e fa,:f rt (Yetr r tc .1441,1, ,urtti.41 ,A,' idnyhtly

61, r.i' P : c4-. P '''' Z2d. AY fr, yeti in, .. A,. It 7.1ri ?A A Mlle sr. .44 iijn4 irk ,f4q,,,,q,k,e u .! ,- ,.,- i c_ .' ' 11- ,.(76 j filet-4-n

' . 11.17.AM . j, qr.) dn. 44 os, Tfiget i neto7inonr(h.v..7,4( _Arlin (47,x1 2-J. 0i ,.., ,- P u kl. J AZ r.,. u i r:. fmr, /NA 7N,114 taAc. 4,4 .oro 4,1,4 'net,0%, ;:,,,, C. Ast)tilloste,

J,..,....,. -I, P.._..,c .ir . 4.- ty,.,..,, )2,,,,,41 Xo »tom, Auk »Al o711,5. r .74 teCs 1 ,a4V ,b, .

.., , 6 b. ,..1 /''' ...2-l'c' ...' F 4* al21

ay frri frret TrI/e4+ p mg Tx, r.15 ,4 6,1 jyyt ci ,,,j'A ,,,,,r, ja,.o

n',. ,-1 o ,, "..t ri ,o1.,o, ....., ,mfrilley21.4)kit II r7/444.1 .......1.0

,,",A vev il f....Cci 2, ra f layrd ,

.., . - -,' i - r, 6.,1

- ll,i' (1 , //k

Fig. 54. Act autograf din 30 Septemvrie 1668 prin care a Miron Costin veldvornic al Tarn de jos cumpira o parte din satul Micliusani, pe Prut, In tinutulIasilor, dela Apostol Voroavi, glnerele lui Carp s i altii, Cu spatruzeci de letbatuti a. Jos, In stanga, iscAlitura: Miron vel vor(nic) iscal s. (Biblioteca Acade-

mid Routine, sectia manuscrise).

participase Velicico Costin, nu insii i Miron, fiind pe deasupraatAtat de adversarii politici i personali ai Costine§tilor, (Mu

r2

141'

www.dacoromanica.ro

MIRON COSTIN 791

ordin s'a fie executati amandoi fratii. Sentina se aduse la Impli-nire in Imprejurari dramatice: luat de langa sicriul sotiei sale, latail, la Barboci, Miron fu dus pana In targul Romanului i aci,sosind o nouà confirmare a poruncii domnecti, i se taie capul(Dechemvrie 1691). Avea 58 de ani.

Opera istorica a lui Miron Costin se alcatuiecte dinteo lucrareasupra originei noastre latine, purtand titlul sugestiv: De neamulMoldovenilor, din ce (aril au iefit strdmofii tor, apoi din LetopisefulTdrii Moldovei 0 din cloud scrieri in limba polond, una In proza,alta In versuri. Cea mai de seama dintre lucrärile sale este Leto-

Scris In Iaci, In 1675, el povestecte evenimentele dintreanii 1595 unde se oprise cronica lui Grigore Ureche i SimionDascàlul i 1661, moartea lui tefaniVa" Lupu. Pentru primaparte a povestirii, se folosecte de izvoare polone, In special decronica episcopului Piasecki (1587-1648) ci de cronicile in versuriale lui Otwinowski i Twardowski; pentru partea ultima, de ceeace vazuse i auzise el Insuci. Intrebuin-teaza i unele marturiide caracter arheologic; nu dispretuiecte nici tradifille orale trans,mise din gen.eratie In generaIie. Letopise-tul a fost tradus: In lati-nefte, probabil de un tanar boier roman aflat la studii in Polonia;In grecefte de oatre Alexandru Amiras (lucrul incepe In Februarie1729, la Iaci) i In fran(uzefte de atre Nicolas Genier, la Ankara,In 1741.

In De neamul Moldopenilor, Miron Costin, dupa ce combateocara « basna cu descendenta din talhari, aratá originea

latina a poporului nostru, nu numai a Moldovenilor, dar ci a Mun-tenilor i Ardelenilor. Biruit-a gandul spune marele cronicarsá ma apue de aceasta truda, s5 scot lumii la vedere felul neamului,din ce izvor i semiatie ant lacuitorii àrii noastre MoldoveiTàrii Muntenecti ci Romanii din Iärile Ungurecti... ea tot unneam odata descalecall aunt n. i Miron aduce la indepliniregandul sàu, aratand, cu mijloacele ctiintifice ale vremii, cum s'auluptat Dacii cu Romanii sub 4 Traian, imparatul Ramului*, cuma fost colonizata Dacia, care e numele neamului nostru, portulçi credinta lui.

De neamul Moldoyenilor ni s'a pastrat in doua redactiuni: unaIn cinci capitole, alta In capte, ultimele doua fiind adaose ulteriorde unul din fiii lui Miron, mai probabil Nicolae. Data alcatuirii

www.dacoromanica.ro

792 VIEATA CULTURAL/.

acestei lucrari este nesigura: aunt cercetatori care se pronuntapentru anii 1.673 1674, altii cred ca a fost scrisa spre sfar§itulvietii, dupa 1685.

Cele douà lucrari In limba polon.5. una In proza, intitulata« Cronica Tàrii Moldovei ci a Munteniei» i fara indicarea dateila care a fost scrisa, cealalta, In versuri, cu titlul « Istorie In versuripolone despre Moldova fi Tara Româneascei», alcatuita in Polonia,la Daszow, In Iulie 1684, In urma dorintii regelui Ioan Sobieski,trateaza aceia§ tema: originea romana §i unitatea poporului roman,explicarea numelui sau §i lntemeierea sau descalecatul celor douàtari ; la Braila §i mai mult In prima decat in cea de a doua, seadaoga date asupra limbii, religiei, geografiei §.1 organizarii admi-nistrative române§ti.

In afara de opera istorica, Miron Costin ne-a lasat §i o incercarede poem filozofic: « Viata lumii». Scrisa inainte de 1673, ea des-volta, in 84 de versuri, tema precaritatii vietii, aidoma unui firsubtire care se rupe u§or. Toate aunt de§ertaciuni; singura faptabun.a dà lini§te §i multumire. 4 Predoslovia adicà prefata acestuipoem este cel dintdi tratat de versificatie romeineascd, aratan.d cesunt « stihurile », ce conditii trebuie sà Indeplineasca ele. PoemulInsu§i a fost scris citim In Predoslovie « mai mult sa seArada ca poate §i in limba noastra a fi acest feliu de scrisoare cese chiama stihuri ».

Calificativul de « cel mai mare cronicar roman.* pe care 1-amdat lui Miron. Costin se justifica intru totul. El intrune§te In operasa istorica insu§irile corespunzatoare: informatie bogata §i variata,simt superior al obiectivitatii, remarcabil talent literar. Cuno§tea,din proprie experienta, asemenea lui Eminescu, intreg pamantul§i neamul romanesc ; strabatuse Ardealul §i Muntenia, cunoscusepe Maramure§eni, vazuse podul luí Traian, la Dunare. Era dreptlu aprecien i §.1 judecati: cuvântul pe care-1 roste§te, in legaturacu povestirea razboiului dintre Vasile Lupu §i Gheorghe Stefan:« nimica nu stria' credinta celor ce scriu leatopisetele, ca fätaria,cand veghe voea unuia §i pogoara lucrul cu hula' altuia », el 1-a§i aplicat. In sfar§it, §tie sá infäti§eze cu talent, inteo limba plinade miez, colorata §i armonioasa, oameni §i intâmplari. O seamadin portretele sale, acela al lui Gheorghe Stefan, al lui Stefan para.-labul de Soroca, ale lui Toma, Barnowski, Radu Mihnea, redate

www.dacoromanica.ro

NICOLAE COSTIN 7 9

atat de expresiv vi concis, au devenit clasice in literatura roma-neasca.

hmadele continuatorilor lui Miron Costin. Letopisetail ma-relui cronicar a fost continuat epigonic de o serie lntreaga dea izvoade » adica de naratiuni istorice cel putin §ase la numarcare porn.eau toate dela Dabija "Voda (1661), unde se oprise Miron,vi mergeau pana spre finele secolului al XVII-lea sau inceputulcelui de al XVIII-lea. Cel mai ln.semnat dintre aceste « izvoade »este acela care povestevte rastimpul dintre Dabija vi a doua domniea lui An.tioh Cantemir (1661-1705); el a servit ca izvor atatCronicii Racovitene atribuite lui Neculai Muste (vezi mai jos)cat vi lui Neculce. Un alt 4 izvod scris in 1694 de un copist dinanturajul marelui logofat Teodosie Dubau, cuprinde dupa o confuzapredoslovie In versuri vi proza, expunerea, foarte sumara, a domniilordela Dabija pana la Constantin Cantemir. Daca un al treilea

izvod cu autor necunoscut se referea la evenimente diniarn.a anilor 1673-1674, nu vtim in schimb ce rastimp cuprindea,cel de al patrulea, alcatuit de « Vasile Damian., ce-au fost tretilogofat ». Al cincilea izvod expune evenimentele din rgstimpul1678-1711 In mod favorabil boierilor GavrilitA. vi Lupu Costachi,poate fi deci numit izvodul Costachevtilor ». A fost scris, dupatoate probabilitgtile, de un om de casa al acestora, tefan pä'clure,In 1712. Despre cel de al vaselea izvod n'avem informatii precise.Utilizate de marile cronici serse in prima jumatate a secoluluial XVIII-lea, 4 izvoadele continuatorilor lui Miron Costin, aufost scoase din circulatie de acestea, dupa cum « letopisetul moldo-venesc » al lui Eustratie logofatul, in diferitele lui redactiuni,fusese scos de cronica lui Grigore Ureche vi Simion Dascalul, la

cArei alcatuire contribuise in chip Insemnat.Nicolae Costin, fiul n.ascut pela 1660 al lui Miron, a

invatat intai In Iavi, cu un talentat calugar jezuit, apoi, ca vi fatalsdu, In Polonia. Multumita acestei invatäturi, adaugandu-se §.1faptul ca a luat de sotie pe sora voevodului vi colegului sau devcoala, Constantin Duca (1693-1695), el a facut ca i tata-said o frumoasa carierà, ajungand la urma, sub Dimitrie Cante-mir (1710-1711) vi sub Neculai Mavrocordat (1711-1716), vellogofat. A murit in Septemvrie 1712, la Ord, unde se dusese ea-0cercete Ze averea.

www.dacoromanica.ro

794 VIEATA CULTIJRALA

Nicolae Costin 1i pusese in gAnd BA serie un letopiset incepAnd,dupa moda bizantinä, imitata 0 de Poloni, cu facerea lumiiducAnd povestirea pAna In zilele sale. Dar acest ambitios plann'a fost realizat In 1ntregime. El a ajuns cu naratiun.ea pAnà laanul 1601 apoi, cedAnd dorintei lui Neculai Mavrocordat carevoia s'a." vada mai de graba cronica domniilor lui (1709-1710 01711-1716), a intrerupt-o 0 a redactat partea privind eveni-mentele contemporane, intre 14/25 Octombrie 1709 0 7 /18 Octom-brie 1711. Moartea 1-a surprins In plin lucru, lárá sa fi avut timpulnu &a termine opera planuita, dar nici macar sa transcrie pe curatpartea ultima.

Nicolae Costin este tipul cronicarului erudit. El 10 aduna§tirile din toate izvoarele pe care le cunoa§te; nu vrea sa-i scapenimio, i daca, prin aceasta, povestirea devine greoaie, dispro-portionata, cu digresiunj care, neIntregindu-se organic, supara.Chiar In capitolul IntAi « Pentru ridicarea lumii i pentru impar-tirea lirnbilor i pentru neamurile oamenilor i descälecarea tàrilorsunt citati nu mai putin de 27 de autori romani, greci i evrei, delaThales din Milet 0 Homer pAna la Cicero 0 dala Plato 0 Aristo-teles pAna la Diogene Laertius. Pentru descalecatul dintâi, temeiul11 formeaza scrierea Cu at mai unitara i armonioasäl aparintelui sau ; pentru epoca dela descalecatul al doilea pAna laAron Voda, cronica lui Grigore Ureche i Simion Dascalul. Laacestea, Nicolae Costin adaoga toate §tirile, interne 0 externe,pe care le-a putut aduna.

Superioara prin unjtate arhitectonica i caracterul ei de m6r-turie directa, este povestirea celor douà domnii din anii 17091711. Cu rezerve fata de Dimitrie Canternir, total elogioasa fagde Nicolae Mavrocordat, aceasta povestire, opera unui curtean,arata totu0 ca Nicolae Costin mo§tenise o parte din talentulparin,telui sau. In nici un caz ea nu justifica aprecierile atat desevere pe care le-au formulat unii istorici literari cu privire laIntreaga sa opera istoriografica.

Tot lui Nicolae Costin i se datore§te traducerea din latine§teprelucrarea sub titlul Ceasornicul Domnilor a celebrului

roman spaniol « Il libro aureo... de Antonio de Guevara. Eviata romantata a Imparatului filosof Marcu Aureliu, Intretesutacu norme 0 sfaturi privind tineretul, familia 0 statul. Limba

www.dacoromanica.ro

NICOLAE MILE SCU 795

traducerii romane§ti e limpede i pästreaza ceva din ritmul frazeilatine.

Nicolae Milescu este primul dintre carturarii romani caredesfaprat o insemnata activitate literara In afara hotarelor.

Nascut in 1636 la Mile§ti, in tinutul Vasluiului tatä-sau erainsa grec din Peloponez el a invatat carte mai intai in tara,iapoi la §coala cea mare din Constan.tinopol. Poliglot, bogat, iu-_bind fastul, bucurá'ndu-se de prietenia voevodului Stefanig Lupu(1659-1661), era sortit unei rapide ascensiuni; ambitia sa nema--surata sfarâma Insà acest Inceput plin de fagaduinti i dadu unalt curs vietii sale. Participand la un complot impotriva dom-nului i prietenului alti cercetatori cred socotim cu maiputin. temeiu cà impotriva lui Ilia Alexandru (1666-1668)Milescu fu descoperit i suferi pedeapsa infamanta a aerii ne-sului », trebuind sà renun.te astfel la o cariera politia in Moldova.Dupa ativa ani In slujba domnului muntean Grigore Ghica§i dui:4 o lunga calatorie in apusul i nordul Europei a stat§i in preajma i in slujba pribeagului Gheorghe Stefan, la Stettin(1666-1668) el ajunse, in. 1671, prin recomandarea calduroasa alui Dositeiu, patriarhul Ierusalimului, §ef al corpului de talmacisau dragomani de pe langa Consiliul diplomatic (Posolski Pricaz)din Moscova. In slujba Tarului ramase el apoi pang la moarte,In 1708.

In activitatea literara a lui Nicolae Milescu, deosebim o primafaza, in care el serie in romiinefte i o a doua, mult mai lunga,In care serie In rusefte; intre ambele se situeaza mica sa lucrarein limba latinä intitulata « Enchiridion ». Scrierile din faza Intaisunt traducen. In.ceputulil face lstoria despre sfeinta icoanei, Ma-toare de min.uni, a Maicei Domnului, dela manastirea Neamt,istorie redactata in 1655, la varsta de 19 ani. E, foarte probabil,traducerea in romane§te a unui text slav pastrat In manastire,asupra originei bizantin.e a amintitei icoane ; aceasta ar fi fosttrimisa lui Alexan.dru cel Bun de catre imparatul loan Paleologu.Urmeaza, In 1.661, o Carte ca multe intrebeiri foarte de folos pentrumulte trebi ale credinfei noastre»; ea cuprinde traducerea, din gre-ce§te, a unei serii de raspunsuri alatuite de Atanasie, patriarhulAlexandriei, privind credinta cretina. Foarte interesanta e ob-servatia asupra latinitätii noastre, pe care o adaoga. Milescu la

www.dacoromanica.ro

796 VIEATA CULTURALA

räspunsul despre numele lui Dumnezeu: Dumnezeu sä zice pre-limba greceasa teos, iarä pre limba leteneasa deus, iarà runui-nefte sii chiamei Dumnezeu, care nume iaste luat dela letinie in ce.chip fi mai jumeitate de limba rumdneascli luat dela Letini ».

Nu ni s'a pästrat nici in original, nici in copie traducerea.In românefte, din greceVe, a Vechiului Testament, fäcutà de NicolaeMilescu, la Con.stantinopol, pe and era capichehaia a lui Grigore-Ghica, deci prin anii 1.661-1664. Ea a fost intrebuintatà insäde autorii (fratii Greceanu?) sau autorul muntean al unei noi tra-ducen, aflate in manuscrisul 4389 al Academiei Romäne; in cu-väntul &are cititori, acest autor, deplängänd faptul cà VechiuliTestament nu fusese tradus pänä atunci, amintegte de un izvod,scris cu mfina, care l-au fost prepus Nicolae speitariul moldovan,(lased ci invalat in limba elineasa, care l-au izvodit de pre izvodutelinesc, ce se-au fost tipeirit la Frangolort... » (Frankfurt)); acestizvod adaog6 el fiind prepus cu multà pripà», are insägregeli. In sfärgit, tot lui Milescu i se datoregte traducerea atorvaRugii ciuni de searei, pästrate in codicele miscelaneu ce a apartinutodirtioara pribeagului Gheorghe Stefan i care se aflä azi in bi-blioteca arhidiecezanä din Blaj.

Mica lucrare in latinegte «'ErzetpiaLov sive Stella orien-talis occidentali splendens... », alatuità la Stokholm in iarnadin 1666-1667, la cererea ambasadorului francez, e o expunereasupra dogmei transsubstantierii, aga cum o inteleg ortodocgii.A fost tipäritä la Paris, in 1669 gi apoi, Intel) nouà ed4ie, in 1704.

In perioada a doua a vietii sale, aceea petrecutà in Rusia,Milescu a alatuit o serie intreag6 de lucräri de caracter istoric,religios, educativ i filologic; multe dintre ele sunt simple traducenigi nu au o valoare deosebità. Cu atät mai importante ne aparin schimb lucreirile originale in legäturà cu misiunea sa in China,efectuatà din ordinul Tarului, in rästimpul 4 Martie 1675-1.6Ianuarie 1678. Aceste lucrAri sunt in numär de trei. E, in primulran.d, Itinerarul siberian, cuprinzand jurnalul drumului, delaTobolsk land la Peking gi indärdt la Moscova. Milescu descrieamän.untit, exact gi cu talent locurile i oamenii ; face totdeodatào hartei a regiunilor strälätute. Itinerarul » e o adeväratä minäde informatii pentru istoric, geograf i etnograf ; dupà apreciereainvätatului englez John Baddeley (Londra 1919), el nu are

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE CANTEMIR 797

pentru Siberia comparalie nu numai in literatura rusà, darchiar in aceea a lumii. A doua lucrare este Descrierea Chinei, ce-ifusese cerutO de Ministrul afacerilor striline din Moscova. Cumin.s4 Milescu nu vOzuse decat o parte din acest 4 celest imperiu »,aceea situata intre granita siberian5. 0 Peking, pentru rest s'afolosit de lucrarea jezuitului Martini, Novus Atlas Sinensis,

adaogà cAteva capitole noi i foarte numeroase observa--tiuni personale. Unul din manuscrisele cele mai mai vechi 0 maiimportante ale Descrierii Chinei se pAstreaz6 la Biblioteca Natio-n.alà din Paris. Cea de a treia lucrare determinatà de misiunea InChina e cun.oscutà In deob0e sub n.umele ei rusesc de StateiniSpisok i descrie 1ng.0 aceastO misiune la curtea Imp'O'ratului dinPeking. Nu existà panO asazi, o edifie completa', in romkte0e,a operelor Spätarului; realizarea ei este o datorie a forurilor noastreculturale; ea va fi 0 un omagiu adus uneia din min.tile cele mailuminate pe care le-a dat poporul dela Dunäre i Carpati.

Aceleia0 categorii a marilor cärturari cari ne-au fOcut cu-noscuti, prin scrierile lor, peste hotare, apartine i Dimitrie Can-temir; viata lui prezintà de altfel, un oarecare paralelism cu viatalui Milescu.

Fiu al voevodului Constantin Cantemir, Dimitrie, nOscut la26 Octomvrie st. v. 1673, a InvOtat intAi In Moldova, avAnd cadascal pe doctul calugOr cretan Ieremia Cacavela. Trimis apoila Constantinopol, chez'60e &à pArintele sOu nu va trece de parteacre0ini1or era vremea unor astfel de conversiuni tânOrulbeizadea Ii imbog5ti cuno0inte1e, luAnd lecii cu profesorii ceimai de seamd ai Stambulului cre0ini i turci ; InväT6 apoilimbile turcO, persanA, arab4 i italiang §tia de acasa greaca0 slava veche; Ii creig, in sfar0t, numeroase 0 importante re-latii, gra-tie mintii sale agere, talentului sOu muzical remarcabil

farmecului personal n.eobi§nuit cu care era Inzestrat. Re§edintasa din Istambul avea un minunat palat la Ortakiöi, cumpsáratIn 1692 0 mai tOrziu, dupà 1700, un al doilea pe colina SangiakdarJokuvz, deasupra Cornului de Aur, dela socrul sOu Serban Canta-cuzino deveni In curând centrul vietii intelectuale i mondenea capitalei turce§ti. Meghistanii Portii socoteau pe Dimitrie Can-temir complect devotat impOrAtiei; de aceea, cAnd fu vorba dede a supraveghea pe diplomatul Brancoveariu i eventual

www.dacoromanica.ro

798 VIEATA CIJLTURALA

de a-1 prinde, alegerea se opri in mod firesc asupra lui. Dimitrie cu-nostea insà, din experienta celor cloud' decenii petrecute pe t6r-murile. Bosforului i racilele adânci care minau ImpArAtia; vAzuse,fiind In suita marelui Vizir, dezastrul dela Zenta (1697); Isi Inchi-puia deci eh' sfârsitul st6pAnirii otoman.e se apropie si spera ca,atäturandu-se crestinilor, s6-si poatà rotunji hotarele, prin ocupa-rea raielelor turcesti dela Dunäre si Mare, si statorniceaseàdinastia In Moldova. Asa se explieà dece, atunci and izbucnirazboiul intre Rusi si Turci, el, In loe sä" execute planul initialde prindere a lui Brâncoveanu, trecu de partea lui Petru cel Mare.LUpta nenorocità dela Stanilesti (1711) puse cap'ät nu numai nd-dejdilor sale, dar §i domniei. Insotind pe Tar, trecu el NistrulIn Rusia si acolo ramase pânä" la moarte (1723, Septemvrie 1 stilvechi). Marele Eau aliat li dklu mosii intinse 50 de sate cu 15.000de oameni numi consilier intim f5.cea parte din consiliul detrei. si-i ar6ta tot timpul o deosebità pretaire.

Activitatea literarà a lui Dimitrie Cantemir cuprinde, caaceea a lui Milescu, dou6 faze: prima, mai putin insemnatä, pAndla plecarea In Rusia, cea de a doua, esentialà, dupà stabilireasa In aceasta tail. Din prima fag dateag unele incercAri filoso-fice, # Divanul 41storiu Inceputul 11 face un mictratat de logicti, primul la noi, intitulat oCompendiolum universaelogices institutionis», In latineste. Ii urmeazà, tot In latineste, unelogiu un encomium, cum se spunea atunci adus mediculuisi filosofului belgian Van Helmont (1577-1.644), a &Anti oper5.,antiscolastick asupra constitutiei materiei si facerii lumii, eradiscutatà nu numai In Occident dar si In Orient, in cercurile con-stantinopolitane. Mai tarziu Cantemir va alatui, plecAnd totdela sistemul lui Van Helmont, o alta lucrare filosofic6 sub im-puniitorul titlu: o Sacrosanctae scientiae'indepingibile imago». AcesteIncerc6ri filosofice, autorul nu le-a tiparit ; a tip4rit Insä, In schimb,o Divanul sau gdlceava inteleptului culumea sau giudetul sufletuluicu trupul ». Este o oper6 de tinerete, o compilatie filosofico-teo-logick argAnd superioritatea spiritului asupra materiei; are osintax6 nenaturalà, cu intercalàri nefiresti, care face lectura grea,obositoare. S'a sfarsit de tip6rit In Iasi, la 30 August 1698, In ro-mâneste si greceste, pe &And domnea fratele sau Antioh Cantemircàruia i se dedic6, de altfel, cartea. Mult mai Insemnatà, si ca va-

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE CANTEMIR 799

loare literarä §i ca substa41, este 4 Istoria ierograficti En dooaspra-prazece par0 imparOta, afijderea cu 760 de sententii frumos im-podobita ». Alcätuitä Intre Mai 1704 §i Octomvrie 1705, ea Ina-ti§eaza alegoric societatea romäneascà din vremea sa, In speciallupta §i intrigile dintre Cantemire§ti deoparte, Constantin. BrAnco-veanu §i Cantacuzino de alta. Personagiile au nume de animalea§a de pilda, corbul Inchipuie pe voevodul mun.tean, mreana pefiica acestuia Maria, camila pe Mihai Racovitä.; pentru identifi-carea lor, se intrebuinteaza §iruri de cifre, fiecAreia din acesteacorespunzändu-i o literà; de aci i numele de u Istorie ierogli-fic6 ». « Sententiile » redau, ateodatä In formä lapidará, cuge-

reflexiuni §i proverbe; unele constituie excelente 4 MOttOIn faza a doua a activit4ii sale de scriitor, accentul a cazut

pe lucrarile de caracter istoric; ele i-au adus faima de mare In.vdtat§i. au f but ca numele säu BA fie cunoscut In Intreg Apusul. Mate-rialul pentru unele din aceste lucräri, Cantemir a Inceput sa-1sträng6 de timpuriu, Inch' de pe când studia la Constantinopol;la redactare n'a pg§it Ing cleat dupá ce s'a stabilit In Rusia.A scris aci In latine§te, dupà 1.714 §i Inainte de 1716, biografiapärintelui sä.u: «Vita Constantini Cantemyrii». E o lucrare de ca-racter panegiric, cu defectele inerente genului §i cu unele inad-vertente cronologice; nici afirm4ia despre originea tätärasca afamiliei nu e convingältoare. Tradusä In ruse§te, aceasta biografies'a tipärit la Moscova In 1783.

Ca sä räspunda un.ui deziderat al Academiei din Berlin care-1proclamase membru al ei (11 Iulie 171.4) alcatuie§te Dimitrie Can-temir tot In latine§te, lucrarea eDescriptio Moldaviaer, Insotind-ode o hartà foarte amänun.tità a tdrii. Terminatà In 1716, pe anddomnea Mihai Racovità, aceastä opera e o adeväratd enciclopediea Moldovei, descriind-o sub raportul fizic, administrativ, politic,militar, economic, social, al obiceiurilor, religiei §i al limbii. Niciaci nu lipsesc unele inexactitAi §i chiar unele naivit4; a§ade pildà §tirea cá apa Prutului e cu 30% mai wail decAt a celor-lalte räuri ; prività In genere Insä §i Inland seamä §i de hartaaceastä are nu mai puIin de 978 de elemente, din.tre care 654de sate §i 182 de ape o putem considera drept una din celemai valoroase scrieri ale trecutului nostru; ea a §i avut o circu-iatie europeanä. A fost tradusä In nemtefte §i tipdrità In 2 editii

23

www.dacoromanica.ro

800 VIEATA CULTURALA

(1769 0 1771), apoi in ruseve si tipArita la Moscova (1789) In srarsitIn greceste, In 1819. Prima traducere in romAneste s'a tipä'rit In1823, ultima in 1935; nici una nu redä in chip absolut fidel textullatin. Dar opera care s'a bucurat de cea mai mare pretuire dinpartea lumii intelectuale europene si care a avut §i cea mai marecirculatie a fost, fara indoialà, «Historia incrementorum atque decre-mentorum Aulae Othomanicae» sau in traducerea insäsi a autorului,

Istoria pentru creafterea ci descreayterea cur(ii aliosmeinefti». Scrisä.In latineste, In diferite epoci ultimul fapt povestit incidental,bite° notd, e din 1716 ea cuprinde istoria turceasa dela Soli-man sah, tatäl zice Cantemir al lui Ertogrul (1214) Oa lainapoierea lui Petru cel Mare in Rusia, dupg In.frangerea delaStänile§ti (1711). Momentul culmin.an.t al cresterii este cucerireaCamenitei (1672); dupä aceea vine scdderea. Ideea aceasta a evo-lutiei progresive si regresive era In atmosfera stiintificà a vremii ;au intrebuin.tat-o, dupa Cantemir, §i contele Marsigli (1732) §iMontesquieu (1734), in titlurile operelor lor de cApetenie. Dacatextul latin. al « Istoriei cresterii §i descresterii Curtii Otomane »nu s'a publicat nici panä azi, au aparut, in schimb, douà editiiale traducerii engleze (1734 si 1756), alte douà ale traduceriifranceze (ambele in 1743), o editie a traducerii germane (1745)si una a celei românesti (1876-1878). S'a tradus si in ruseste,fa'ra a se tipari. Tot in legaturd cu Poarta Otomana a mai alcguitDimitrie Cantemir, in latine§te, lucrarea intitulatà s De statupolitico aulae othomanicae >> ; man.uscrisul ei s'a pierdut insä cu pri-lejul expeditiei In Persia, inteun naufragiu din Marea Caspic6(1722). Cu prilejul aceleasi expeditii a scris el un Catehism persansi diverse fragmente privind tecutul Persiei si unele regiuniale ei.

Cantemir plänuise sä infatiseze istoria poporului roman.esc, depretutindeni, « in cloud tomuri »: primul incepand cu vremilecele mai vechi pand la descalecatul lui « Drago § Vodä si al lui4 Radu Vodà Negrul »; cel de al doilea, dela aceste descAlecaturi« 'Ana la vremile noastre ». Imprejurärile nu i-au ingAduit in.sänici 86 termine lucrarea n'a scris decat primul tom nicis'o tipareascä. Dar ci asa, neterminat, Hronicul vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor este o adevärata demonstratie bine inteles cumijloacele stiintifice ale vremii a celor douä idei care au for-

www.dacoromanica.ro

AXINTE URICARUL 801

mat apoi temelia istoriografiei romane§ti moderne: romanitateanoastrà if.i continuitatea nostr'ä. Ele sunt desbatute sau numaiatinse in treizeci de pasagii din Hronic. Nu ni s'a pastrat textullatin al acestei opere; traducerea romaneasca, Mouth' de InsusiCantemir, s'a inceput la Petersburg, in 1.717, si s'a tiparit pentruprima ()ail, la Iasi, 1I1 1835-6.

Ultima lucrare a lui Cantemir in legatura cu noi a fost e IstoriaCantacuzinilor f i a Brcincoveanului». Serisä. In române§te dupa1718 cuprinde pasagii Intregi din lucrarea italianului Del Chiaroaparuta In acest an ea Infati§eaza, pe scurt, rastimpul dintreexeculia postelnicului Constantin Cantacuzino §i pribegia solieivoevodului stefan Cantacuzino. A fost tradusa in ruseste r}i innernIe§te; aromanul Ioan. Zavira din Siatistea a tradus-o In greacamoderna §i a tiparit-o In 1795.

Cu aceasta, tabloul activitatii culturale a lui Dimitrie Can.temirnu e complet Inca; pentru a-1 desavir§i, trebuie sa amintim delucrarile sale teologice, dintre care una, intitulata sli Cartea sistemeisau despre starea religiunei mahometano), a fost tiparita in rusestela Petersburg, in 1722; trebuie sa amintim si de lucrärile saleasupra muzicii turcefti, Cantemir fiind si descoperitorul unuisistem nou de notatie muzicala; trebuie, in sfar§it, sa amintimde desenele §i picturile sale, dintre care o parte poate portretelecare impodobesc traducerea engleza a Istoriei Imperiului Otomanse pastrau In 1735 la Academia de tiinte din Petersburg. A fosto personalitate foarte complexa, dintre cele mai puternice pe carele-a dat neamul nostru; minte cuprinzatoare, curiozitate n.esfar§ita,talent multiplu, Can.temir poate fi socotit nu numai ca primulnostru istoric, in acceptiunea moderna a. termenului, dar §i eaunul dintre cei dintai enciclopedi§ti europeni; pe buna dreptate,numele sau sta inscris alaturi de acele vestite ale umanitatii pezidul de piatra al bibliotecii Sainte-Geneviève din Paris.

Axinte Uricariul. In afara de Dimitrie Cantemir, domnulcare s'a aratat mai grijuliu de judecata posteritatii a fost NicolaeMavrocordat. El a pus, In scaun fiind, sa se alcatuiasca cronicadomniilor lui. Pen.tru cea dint& din Moldova, rolul acesta 1-aavut Nicolae Costin (vezi mai sus, p. 793 ); pentru cea de adoua, Axinte Uricarul; In Muntenia, ambele domnii (1716 si 17191730) au fost descrise de Rada Popescu (vezi mai jos, p. 816).

23 *

www.dacoromanica.ro

802 VIEATA CULTURAL/I

Dar in afarà de aceasta preocupare interesatà, Nicolae Mavro-cordat a fost 0 un pretuitor al istoriografiei pentru ea 111E40.Deaceea, el a dispus, iar60 pentru ambele täri, transcrierea incontinuare a cronicelor anterioare, spre a forma un singar corp.Operatiunea i-a reven.it tot lui Axinte Uricarul.

De origine modestä, r'äzà§eascä, din Scanteia Vasluiului, acestfunction.ar al cancelariei domne0i 0 subaltern al lui NicolaeCostin, cäruia-i poartà admiratie, a inceput sä serie, potrivitporun.cii, dupà ce se impliniserä trei ani din domnia cea de a douaa lui Nicolae Mavrocordat, a§a dar dui:a 6 Octomvrie 1714. Elpoveste0e detailat 0 documentat evenimentele cuprinse intre 25Dechemvrie st. v. 1710 0 22 Ianuarie st. v. 1716. Voevodul eprezentat, evident, in lumina cea mai favorabilà; stilul este pia-cut, smältat cu neologisme apusene 0 cu turcisme; uneori faceapel 0 la locutii populare sau proverbe.

In corpul de cronici pe care-1 a1cätuie0e corp cuprins inmanuscrisele 2591 0 5367 ale Academiei Române Axinte nus'a märginit Sing numai la transcrierea simplä a textelor ante-rioare, ci a adaos 0 unele informatii proprii cäpätate din hri-soave, manuscrise sau dela boieri bätrâni, cum Bunt acelea refe-ritoare la fiii lui Roman. I, in Moldova, sau la domniile lui Mihneaal III-lea, Gheorghe 0 Grigore Ghica, in Muntenia.

Cronica lui Nicolae Chiparissa, Cronica Racovipanti fi Cro-nica tradusei de Alexandru Amiras. Cea dintäi cronic6 in limbagreacel privind istoria Moldovei este aceea alatuità de NicolaeChiparissa, sub titlul: o Povestirea celor intdmplate in Moldova inanal 1716, in a treia domnie a prea indlfatului... domn... IoanMihai Racovip Voevod v. Ea cuprinde descrierea amänun%ità aluptelor §i biruintelor repurtate in 1716-1717 impotriva « cAta-n.elor » adicä. a Nemtilor. E o cronicd de caracter oficial, läudandmult pe domn 0 mai ales pe postelnicul acestuia Constantin.Ipsilanti. Textul grecesc a fost tradus inca in veacul al XVIII-leaIn romkn.e§te; aceastä traducere veche, pästratà in ms. 157 alAcademiei Române, e superioard traducerilor moderne.

Kogälniceanu 0 Bälcescu au publicat o cronic6 povestindevenimentele din Moldova intre 1661 0 1729; unul din manus-crisele folosite se datoteqte copistului Nicolae Muste, o star diacde divan », adica fäcând parte dintre scriitorii o bälrani » sau

www.dacoromanica.ro

CRONICA RACOVITEANA. 803

calificati ai cancelariei. Autorul cronicei n.'a fost identificat lila;el este, dup6 toate probabilitAtile, unul din boierii voevoduluiMihai Racovit4; domnia acestuia e povestità amánuntit r;4.1 Cu

simpatie. Deaceea, In lipsa numelui autorului, cronicei i se apuneIndeob§te Cronica Racoviteand. Pen.tru prima parte a povestirii,redactatä prin. 1719-1720, autorul s'a folosit de Letopisetul Pi riiM oldovei dintre 1661 1705 (vezi mai sus, p. 793) pe care, cumodificári, II reproduce aproape In lntregime. Pentru rest, re-dactat dupá 1723, paralel cu evenimentele, au fost puse la con-tributie amintirile personale, eventual qi ale celorlalti boieri.

O altá cronicá povestind acelaq rástimp: 1661-1729 ulti-mile ránduri relatand foarte pe scurt sfár§itul domniei luí Gri-gore Ghica: 1729-1733, sunt un adaos ulterior a inceput afi tradusd In grece§te din ordin domn.esc, «In Ia§i, la anul 1729,Februarie » de catre biv vel sulgerul Alexandru Amiras dinSmyrna. Acum Mihai Racovità, In ultima sa domnie, e criticat;In schimb se laudà initiatorul alcátuirii cronicei f¡ti a traduceriiei, Grigore Ghica (1726-1733), « acest domn vrednic de ve§nicilpomenire >>. Si autorul acestei cronici e necunoscut; n'ar fi exclusca el sá fie dhiar traducátorul Amiras; stilul aratá totu§i maidegrabá un pámantean deat un grec. Ca §i In cronica racovi-teaná, deosebim qi aici douà pärti: o prima parte, pánál la domniaa doua a lui Duculet (1661-1703); ea cuprinde unul din izvoa-dele ce continuau pe Miron Costin, cu informatii noi, precise qiample, asupra ráscoalei lui 1-Iâncu fli Durac, din 1671-1672 (vezivol. III, editia a doua, p. 140-142) precum §i. asupra prinderiilui Gheorghe Duca la Domne§ti (4 Ianuarie 1684); o a doua parte,finará', (1703-1729), se datore§te autorului, cine va fi fost el,biv vel sulgerul Amiras sau alt boier. Alcátuirea acestei cronicia avut loe in intervalul Iulie 1725fin.ele lui 1729, cánd se ter-min6 traducerea In grece§te. Aceastá traducere, pástratá Inteunmanuscris al Bibliotecii Nationale din Paris, a fost, la rindu-i,tradusá In frantuze§te de Nicolae Genier, la Ankara, In 1741.

Intre Cronica Racoviteanä §i aceea tradusá de Amiras sunto sumá de asernánári; In genere, povestirea ultimei e mult mairezumatá.

Tot lui Amiras i se datore§te qi o « Istorie autentica » a celor5 ani §i 3 luni petrecuti de Carol al XII-lea, regele Suediei, in

www.dacoromanica.ro

804 VIEATA CULTURALA

[Furcia, cea mai mare parte la Varnita, lAnga Tighina; In acest.rastimp, Amiras i-a servit de interpret; originalul grec al «

nu e cunoscut panä acum; ni s'a pastrat Irma o traducereitaliana continuata a ei, in Biblioteca Arhivelor din Viena. Poves,,tirea lui Amiras reda punctul de vedere suedez. Cel turcesc segasegte exprimat trite° lucrare similara, aceea a grecului Afen-duli clucerul, reprezentantul lui Brancoveanu pe langä Paga deTighina. Opera lui, scrisa tot in grecegte i intitulata «Istoriapartiald a celor Intilmplate regelui suedez Carol» cuprinde rastimpulIanuarie 1711Octomvrie 1714 gi e mai mult o culegere de do-cumente oficiale &cat o expunere a evenimen.telor.

loan Neculce s'a nascut in 1672 ca fiu al sulgerului, apoi via-tierului Ianaki Neculce; prin maica-sa Alexandra, poreclita,f«Muta » era descendent direct din Cantacuzini. Dupa ce Ad,.copil orfan fiind, patru ani in Muntenia, dus de bunica-sa « vis-gerniceasca Iordachioaia », de raid Legilor » (era vremea ra-loaelor dintre Poloni i Turci), el se intoarce in Moldova gi-giincepe cariera boiereasca sub Duculet, in 1693, ca postelnicel.Vataf de aprozi sub Antioh Cantemir In 1699, apoi vel aga, Ne-culce ajunge la a doua doranie a acestuia, In 1705, vel sulgerapoi ve! spatar. Aceasta ultima dregatorie o pastreaza gi subDimitrie Cantemir, cand devine cel mai influent boier al divanu-lui. Dupa InIrtingerea dela Stanilegti, la care participa In cali-tate de hatman &licà de comandan.t al ogtirii, el Ii insotegtedomnul In pribegie, stand in preajma acestuia, in Rusia, doi am.Trece apoi In Polonia, unde abovegte alti gapte, pentru ca sa seFeintoarck in sfargit, In 1719, Mdarat acasa. Ii reiair domnul urmator Grigore Ghica 11 face vel vornic al tarii desus. Spre sfargitul vietii, in 1741, Constantin Mavrocordat 1-anumit judecator inalt, in Iai, cu leafa lunara. A murit in cursulanului 1745, dupa 25 Februarie;. la 12 Ianuarie 1746, fiulJlie 11 arata ca raposat (vezi gi fig. 55).

loan. Neculce este autorul uneia din cele mai 1nsemnate rea-lizari istoriografice i literare romanegti; se poate spune,exagerare, ca. letopisetul sàu, Impreuna cu acela al lui MironCostin In Moldova gi al lui Radu Pope scu in Muntenia, repre-zinta cele trei capod'opete ale genului la noi. A Inceput sà redac-tezp la batranete, ca biv vel vornic, arid 1mplinise 60 de ani;

www.dacoromanica.ro

prima indicaVe sigurd In acest sens se referd la anul 1733, ultimala un eveniment dela mijlocul anului 1744 (numirea lui Constan-

tl-'11L1,:e4 4.° VuLTri :.rcue-iF

444 pi;"iiir.ii

;pyr.1.;

rutCI) 0.404, tt/ 114 ° e

-r /4,44:7"C\reAue4r n(

-

rfln 7Anu 4

r.

Fig. 55. Autograf al WI Ion Neculae. Ultimul and de Jos e isc.111-tura lul: Ion blv. vel batman . (Academia Romani, sectia manu-

scrise).

tin Mavrocordat ca domn al Munteniei). Redactarea istoriei dinultimii 11 am s'a fdcut deci progresiv, paralel cu evenimen-tele.

JOAN NECIJLCE 805

www.dacoromanica.ro

806 VIEATA CULTURALA

Letopisepil Moldovei cuprinde rastimpul dintre 16611nceputul domniei lui Eustratie Dabija Bi 1743 mazilirea luiConstantin Mavrocordat; ultimul fapt amintit, din 1744, se re-fell, cum am aratat, la istoria munteana. Ca izvoare, Neculceafirma ca s'a folosit, pan.ä.' la domnia lui « Duca Voda ce! batrân.»(1678-1684) de o niBte izvoade ce am aflat la unii i altii (vezimai sus p. 793) Bi din auzitele celor batrani boieri »; de acoloinainte, « am scris singur dintru a mea Btiinta cate s'au tamplatde au fost in viata mea ». Observ lug ca la sfarBitul domniei luiGheorghe Duca, Neculce n'avea deck 12 ani ! Oricum, parteacea mai mare a letopisetului poarta pecetea martorului ocular.DeBi amestecat direct in evenimentele pe care le poveste§te, elcauta BA pastreze totuBi obiectivitatea. « SA nu ganditi seadreseazä el cititorilor ca doara, pe voia cuiva sau In pizmacuiva... s'au scris ci, «intru adevar ». De fapt, in genere, el

reuBeSte sa fie impartial; pe alocuri Ina' se vede partizanulboierul; in acele locuri, seninatatea r¡i bonomia sunt numai apa-rente. Fatä.' de o singura categorie nu-vi poate stavili Neculceresentimentul i chiar indign.area: fata. de Greci sau, mai bine zisfata de « dregdtorii greci», concurentii la posturi, deci la on.oruri

venituri, ai boierilor pamanteni.Valoarea «Letopisetului ca izvor istoric e remarcabila pen-

tru epoca dela 1.685 inainte: o suma de fapte i detalii le aflamnumai la el; In special, povestirea sa e pretioasa pen.tru domnialui Dimitrie Cantemir (1710-1711), apoi pentru domnia lui MihaiRacovita (1716-1723) Bi cele urmatoare.

Dar Bi mai mare este valoarea ¿iterará a Letopisetului. Ne-culce e un scriitor de mare talent. Are darul observatiei, Btie saredea, in cateva trasaturi caracteristice, oameni i ImprejurOri;portretele sale sunt, pe drept cuvant, clasice. lata, de pilda, peacela al lui Constantin Cantemir -c.roevod: « carte nu Btia, ce nu-mai isc'älitura invatase de o ram; practica buna avea; la vo-roava era san.atos; manca bine i .bea bine. Semn.e multe aveape trup dela razboaie, In cap i la mâni, de pe cand fusese sluji-tor In teara leBeasca. La stat n.0 era mare; era gros, burduhos,ruman la fata, buzat; barba Ii era alba ca zapada. Cu boieriitraia bine pang la o vreme, pentru ca era om de teara vi-i Btia pretoti, tot anume, pre carele cum era; i nu era mandru, nici faceacheltuiala tarei, ca era un moBneag, fara doamna ».

www.dacoromanica.ro

IOAN NECULCE 807

Limba lui Neculce este o limbd vie, coloratä, savuroas5.; ade-seori se folose§te de expresii sau locutii populare 0 de proverbe ;nu dispretuie0e Insd nici neologismele, atunci and relatarea eve-nimentelor , mai ales a celor din tärile strdine, o impune. CilciImpotriva pdrerii curente, care vede In Neculce numai tipulboierului de tard, necarturar » (G. alinescu), sau « cugere populard » (P. P. Panaitescu), pot afirma cà a fost 0 un omde culturd, §tiind cdteva limbi (rush', polonä, greacd, poateturcd) i avAnd un orizont istoric larg, nemdrginindu-se decinumai la evenimentelerii sale. 0 blind parte a Letopisetuluieste rezervatà faptelor din Wile vecine i chiar din tdri maidepärtate ca acelea din apusul Europei (Franta, Spania, Anglia0 Germania), din n.ordul ei (Suedia) sau din Orient (Persia).

Neculce este cronicarul romfin care a dat mai multd impor-tantd tradifiilor transmise prin viu graiu, din generatie In ge-neratie. Gdsise se pare o sumd de asemenea traditii con-semnate In letopisetul moldovenesc alcdtuit de Eustratie logo-fdtul (vezi mai sus, p. 787) ; altele i le spuseserd Cantacuzinii,rudele i protectorii sdi, precum i unii boieri bdtrâni ; In sfdr0t,adunase cdteva 0 din popor, dela tärgoveti, sdteni, preoti i cd-lugdri. El se hotar4te sä le pund In scris pe toate 42 la numdr0 le a§eazd la Inceputul letopisetului, inainte de domnia lui Dabija,sub titlul: « O seamci de cuvinte, ce aunt auzite din om In om, deoameni vechi i bdtrani... ». Critica modernd constatd cd o serieln.treagd din aceste traditii corespund unui adevär istoric: astfelsunt traditiile despre aprodul Purice i despre tirul artileriei dincet atea Neamfului, asediatd de Turci, confirmate ambele princronica moldoveneascd In limba germand descoperità nu de multla Miinchen. De asemenea traditia despre Petru Rare$ pescar 0despre calul lui Miron Yodel' Barnowski. Cred cä. i acelea Inlegdturd cu Vasile Lupu, Gheorghe Stefan, Ghica Vodä itefá-nià corespun.d adevdrului ; de altfel, In tineretea cronica-rului trdiau hied boieri bdtrani care puteau sa certifice faptele.

Neculce a scris, la cererea lui Constantin Mavrocordat, In1741, 0 un tratat un « treitaz » cum spune el de istoriecard', cuprinzAnd dö.rile vechi i noi scoase de diferiti Domni. Dinnef ericire, aceastd lucrare prima In genul ei In Prin.cipatenu ni s'a pdstrat.

www.dacoromanica.ro

808 VIEATA CULTURALA

Cronica Ghiculeftilor. Asemanatoare cronicei alcatuite din po-run.ca lui Grigore Ghica §i tradusa in grece§te de Alexandru Ami-ras (vezi mai sus p. 803) exista o a doua cronica alcatuita §i tra-dusa de asemen.ea in grece§te din porunca lui Matei Ghica, fiullui Grigore (1753-1756). Ea cuprinde povestirea evenimentelordin Moldova intre 1.695 §i 1754 §i ni s'a pastrat inteun singurmanuscris (nr. 38) in biblioteca Metohului Sfän.tului Mormantdin Constantin.opol. Inceputul §i sfá'r§itul manuscrisului carene-ar fi putut da, potrivit obiceiului, in.dicatiuni despre nUmeleautorului cronicei, eventual al traducatorului, lipsesc; aa Moat,acest autor a ramas, cel putin pana acum, anonim. El este unapropiat, un om de cash' al Ghicule§tilor; detaliile §i aprecierilesuperlative la adresa lui Grigore al II-lea Ghica §i a lui MateiGhica abunda; deaceea cronica §i poarta n.umele de CronicaGhiculegtilor. Partea intai a ei, intre 1.695 §i 1734, este o compi-latie dupa letopisetul atribuit lui Nicolae Costin., dupa acela allui Axinte Uricarul, dui:4 letopisetul Tarii Moldovei intre 16611.705 §i dupa cronica tradusa de Alexandru Amiras. Partea ceade a doua (1730-1754) cuprinde 11114 o povestire originala §.1

importanta, cu detalii noi §i precise.Cronica lui Canta 0 Cronica atribuitii lui Enache

ceanu. Cea mai scurta dintre povestirile istorice moldovene§tiIn acela§ timp, i cea cu mai putine date este aceea a lui ToniNCanta (prescurtare din Cantacuzino). Autorul, cumnat Cu Gri-gore Al. Ghica §i posesor al unei averi intinse, ocupase drega-toria de mare spatar, era deci biv vel spätar, cand a in.ceput saserie, prin 1769. Rastimpul povestit cuprinde anii 1741-1769.Fara un simt, critic deosebit, Canta nu observa, chiar la primadomnie, aceea a lui Constantin Mavrocordat, contrazicereatre izvoarele intrebuintate; se pare ea el s'a folosit §i de un izvorrusesc din care a luat unele date precise. Nici cronica lui Cantanu ni s'a pastrat completä, fie c'ä autorul n'a terminat-o, fie eaman.uscrisele cunoscute azi sun.t lacunare.

Intocmai dupa cum Nicolae Muste nu fusese cleat copistulunei cronici alcatuite de altcineva, tot a§a§i Enache Kogiilniceanucopiazà numai, intre 1.789 §i 1795, o cronica alcatuita de un ano-nim in 1774 §i cuprinzand rastimpul 1733-1774. Argumenteleinvocate in favoarea paternitatii lui Enache, se intorc, la o exa-

www.dacoromanica.ro

POVESTIRILE ISTORICE IN VERSITRI 809

minare amänuntità, impotriva lui. i in primul Mild pasagiul,aparent peremptoriu, din cronica in care se spune: « ... instiin-tAndu-se domnul dela mine Enachi Kogälniceanul, ce eram comisal doile atunce... n. In realitate, in manuscrise, acest pasagiu ela persoana a treia, nu la intäia: « instiintAn.du-sä Domnuldin Enachi Kogälnicean, ce era vtori comis atunce... ». Modifi-carea se datoreste editorului, lui Mihail Kogälniceanu, care doreasà facd din strämosul säu om cult, iubitor de istorie, bibliofil,cu tot dinadinsul si un cronicar.

Condica de obiceiuri a lui Gheorgache vtori logof (it. Un loe deo-sebit In vechea noastrà istoriografie ocupà « Condica ce are intrusine obiceiuri vechi fi nod a prea indltafilor domni. .. ». E vorbade o lucrare de ceremonial similarà celor bizantine alcä-tuità la Iasi in 1762 s'a termin.at la 5 Noemvrie din ordinulvoevodului Grigore Callimachi, de &Are « Gheorgache vtori logo-VA ». Ea descrie amänuntit si exact ceremoniile care au loe laluarea domniei, la darea boieriilor, la mucarer, la särbtitorile in-semnate de peste an, la trecerea solilor prin Iasi, la intalnireaDomnului cu Pasii cu trei tuiuri sau cu Hanul Tätarilor, etc.Numele de familie al autorului n'a putut fi identificat pAnà acum;el nu este lug, in nici un caz, Sutzu, asa cum s'a afirmat de °AreNicolae Iorga. Condica ni s'a pästrat inteun singur manuscris,copia pe curat a originalului, cu unele locuri albe in text caretrebuiau sä" fie completate de autor; acesta n'a mai facut-o,fie c5.' a murit curand dupà Noemvrie 1762, fíe din altà pri-cinA.

Povestirile istorice in versuri. Un gen care cunoaste o deosebitafavoare §i in.florire in veacul al XVIII-lea este povestirea istoricdIn versuri. Ina in veacul anterior, apärusera unele manifestsárido acest fel; ele formau lush' rari exceptii. Astfel este CronologiaIn versuri a Mitropolitului Dosoftei, tipärità indata dupà prefataMolitvenicului din 1.681 si reprodus6 In « Parimiile de preste an »din 1683. Ea insira, in 136 de versuri, pe toti domnii Moldoveidela descAlecat pAnä la Gheorghe Duca (1678-1684); la unii dinei se indich §i sutiile, de asemenea ctitoriile )i anii de domnieTonul e, in genere, apologetic; se gäsesc cuvinte de lauda pAnasi pentru Ilia§ si stefan, feciorii ucigasi ai lui Alexandru cel Bunsau pentru Ilias Rare§ care §i-a päräsit credinta, turcindu-se.

www.dacoromanica.ro

810 VIEATA CULTURALA

Valoarea poetic& a acestei cronologii este, cum se poate lesnefoarte redusa, ca sa nu zicem irxexistenta.

Ceva mai reu§ita sub raportul literar ni se Infati§eaza Istoria »In versuri pe care « o seama de slugi » din tara, sosite la IstambulCu Domnii i boierii mazili, au facut-o pe la inceputul anului 1774,stapanilor lor ajun.§i in stranatorare. Cuprinzand 134 de versuride factura populara, rimand douà cate doua, aceasta « Istorie »a fost adaosa la finele cronicei atribuite pe nedrept luiEnache Kogalniceanu. Ea inf4i§eaza regretele celor care au car-muit odinioara Moldova §i care acum, lipsiti de ban.i, aunt avizatila indeletniciri prozaice.

Si mai insemn.ate sub raportul istoric sunt cele data povestiriistorice in versuri, provocate, una de omorirea lui Grigore alIII-lea Ghica (vezi §.1 mai jos, p. 831) iar cealalta de executareacelor doi boieri haini, Manolachi Bogdan ve! vornicul §i loanCuza biv ve! spatarul. Cea dintai, avand 274 de versuri, ni s'apastrat in nu mai putin de patrusprezece versiuni plus una Inproza dovada a impresiei adânci produse asupra contempo-ranilor de asasinarea lui Ghica. Autorul nu e cunoscut ; n.0 parea fi fost boier ; mai degraba vreun dascal dela §colile de care voe-vodul avusese atata grija. El a scris indata dupa omorirea acestuia(12 Octomvrie 1.777). Cea de a doua povestire are 618 versuri §ia fost alcatuita §i ea la scurt interval dupa executarea boierilorhaini (29 August 1778). Nici autorul acesteia nu e cunoscut ;n'ar fi exclus sa fie unul §i acela§i cu autorul stihurilor asuprauciderii lui Ghica. Mihail Kogalniceanu atribuia ambele povestiristramo§ului sau Enache Kogalniceanu; nu exista in.sa nicio do-vada In sprijinul parerii sale.

Valoarea literara a celor douà bucati este redusa. Versurile,de factura popularä, nu impresioneaza nici prin imagini, nici prinrima. Sub raportul istoric, ele ne dau Insà cateva detalii care nufigureaza in celelalte izvoare.

In sfar§it, mentionam Ceintecul lui Potemchin, o povestire inversuri relatand, fara talent, moartea acestui general rus pe pa-mantul Moldovei (1791).

Istoriografia munteancl. Matei al Mirelor. In Muntenia, primeleopere istoriografice originale din veacul al XVII-lea exceptieWand acelea privitoare la Mihai Viteazul, care a fost analizate an-

www.dacoromanica.ro

MATEI AL MIRELOR 811

tenor (vezi vol. II, editia a patra, p. 589) sunt cele dou'a croniciale Mitropolitului Matei al Mirelor, una in proza., cealalta In ver-suri, ambele serse In grece§te. Originar din Pogoniana Epirului,uncle a vazut lumina zilei pe la 1550, Matei, ImbratiOnd caluga-ria, a fost Inti protosinghel i arhimandrit al Patriarhiei dinConstantinopol ; a stat apoi la Moscova (1595-1597) 0 la Lw6w(1600), pentru ca, prin 1602, sa se stabileasca in Tara Roman.eascaunde Radu Serban 1-a primit bine 0 1-a facut egumen al manastiriiDealul. El a 'limas aci pana la sfar0tul vietii (1624, dupä' 17Martie), de0 intre timp fusese numit (1605) Mitropolit al Mirelor,

eparhie cu foarte putini credincio0, ce-i dreptul in vecheaLichie din sudul Asiei Mici. Cronica In prozä, intitulata « Povestirepe scurt... » Infati§eaza, cu detalii numeroase i noi, n.avalirea luiGabriel Báthory in Tara Romaneasca (finele lui Dechemvrie 1.610),fuga 0 apoi reintoarcerea lui Radu Serban, precum i primii anide domnie ai lui Radu Mihnea. Alcatuitä, dupa toate probabili-tatile, in iarn.a din 1613-1614, aceastä. « Povestire » nu e decatamplificarea Introducerii la Slujba sfintului Grigore Decapolitul,scrisa tot de Matei, introducere In care se poveste§te aceea0navälire i fuga. Cea de a doua opera, In versuri, poarta titlul,rezumativ: « Istoria celor petrecute in Tara Romdneascd dela,Ferban Vodd pand la Gavrild Vodd care domneste acum» deci:1602-1618 0 e inchinata boierului Ioan. Catargi. A fost scrisadui:4 executarea pe care o aminte§te a rasculatului LupuMehedinteanu, a§a dar dupa Noemvrie 1618, mai probabil Iniarna ce a urmat. Constituind singurul izvor narativ pentru im-prejurarile munten.e din primele douà decen.ii ale veacului alXVII-lea, « Istoria » lui Matei al Mirelor a fost utilizata de cei doicronicari dela sfar0tul acestui veac, de Stoica Ludescu i RaduPopescu ; ultimul 11 citeazä: « cum spune un istoric Vladica an.umeMaftei dela Mira ». Tot Matei a alcatuit, In timpul domniei luiAlexandru I1ia (1616-1618), t Cdteva sfaturi... » catre acestvoevod, Indemandu-1 sa judece dupa pravila imparateasca i dupalegea tarii i sa faca §coli, deoarece nici clericii, nici miren.ii n'auuncle Invata. I se datoreqte, de asemenea, in grece§te, t Slujbasfintei Parascheva»; (vezi mai jos p. 857). Regretatul Russoatribuie i traducerea In grece§te a un.ui alt text slay, a faimoa-selor « Invataturi » ale lui Neagoe Basarab. In sfar0t adaogam

www.dacoromanica.ro

812 VIEATA CULTURALA.

cà Matei al Mirelor a fost i un harnici caligraf : manuscrise copiatede el se Intalnesc, In numar apreciabil, in intreg orientul cregtin.

Cronica lui Matei Basarab. Cineva din preajma lui MateiBasarab a notat cu grijä i amanuntit toate evenimentele dinmomentul In care acesta ajutat de boierii olteni s'a ridicatimpotriva lui Leon Valk la 17/27 Octomvrie 1629 gi pana &ands'a tutors dela Tarigrad la Bucuregti, ca Doran al tarn, la 5/1.6Noemvrie 1633. Datele sunt precis indicate, cu luna gi ziva anului,n,umele boierilor sun.t trecute toate pe ran.d; se vede bine ca esteun conternporan i un martor ocular cel ce Insemneaza acestefapte. Nu tot aga se prezinta povestirea even.imentelor ulterioare,adica a razboaielor dintre Matei i Vasile Lupu: niciocronologica, niciun nume de boier; autorul acestei pärti este,evident, o alta persoana. Cronica in.ceputurilor lui Matei Basarabnu ni s'a pastra ca o entitate separata; o cunoagtem numai dinCronica lui Stoica Ludescu In alcatuirea careia ea a intrat ca unelement constitutiv.

Cronica lui Stoica Ludescu sau a Cantacuzinilor. Apriga luptapolitica intre cele doua partide boieregti muntene, intre Canta-cuzin.i, condugi de batranul postelnic, apoi de fiii acestuia, de oparte, i Bäleni, avand In frunte pe ban.ul Gheorghe Baleanuca element activ pe Stroe Leurdeanu, de alta, a influentatdomeniul istoriografiei. Fiecare din cele doua tabere alcatuitate, o cronica in care fazele luptei politice aunt prezen.tate favo-rabil pentru tabara respectiva i defavorabil pentru cealalta.Cantacuzinii au avut drept istoric pe batranul lor om de credinO,Stoica Ludescu, iar Balen.ii pe Radu Popescu, fiul lui Hrizea, aluneia deci din numeroasele victime ale acestei indarjite lupte.

Stoica Ludescu a impartagit In totul vicisitudinile familiei pecare o slujea. De origine din satul Ludefti (Dâmbovi0), unde aridicat cu ajutorul lui erban Cantacuzino o frumoasa bisericaIn 1682, el e trimis la ocna, atunci and, in vara anului 1672,urgia se deslarguise iarài impotriva stapanilor &di; stà litchisacolo un an gi zece luni. In schimb, sub erban Cantacuzino,ajunge judecator al scaunului Targovigtei, dregatorie in.semnata:aga 11 gasim inteun act din 1 Octomvrie 1681. El redacteazaactele mai de mama ale familiei: astfel catastiful averii lui erbanCantacuzirto, din timpul boieriei acestuia, apoi testamentul cel de

www.dacoromanica.ro

CRONICA LUI STOICA LUDE SCU 813

al doilea al Elenei, sot,ia postelnicului. Dar opera cea mai de seamha lui Stoica Ludescu este cronica ce-i poartà numele, cronich zisä,tocmai din cauza cá reprezinta punctul de vedere al familiei,a Cantacuziailor.

Ea cuprinde rdstimpul dintre lntemeierea Tärii Române§tieveniment pe care-1 explicà printeun desceilecat din Ardeal

0-1 fixeazä In anul 1290 i sfar0tul domniei lui Serban. Canta-cuzin.o, ultimul eveniment povestit fiin.d retragerea trupelor aus-triace ale generalului Veterani peste mun%i, In 1688. Nu e o lucrareunitarh ca informalie i Insemnatate: alaturi de parti amanun-lite 0 precise, In care datele cronologice sunt exacte, iar boierii

celelalte personagii stint pomeniti nominal, gasim parti cu cro-nologie vagh sau gre0th i fail amanunte. Partea cea mai slabheste aceea dela Inceput: dela deschlecat pan.4 la domnia luiRadu cel Mare (1290-1495); nu numai cà succesiunea domniloreste inexacta dar 0 anii de stapanire ce li se atribue nu corespund

Pentru aceasta epoch', Stoica Ludescu sau n'a avutanale, In gen.ul celor moldoven.e§ti, sau dach ele au existat, aufost de calitate inferioara, atat sub raportul cronologiei cat t;4i

al faptelor. Pentru domniile lui Radu cel Mare, Mihnea, VladuNeagoe Basarab, (1495-1521) Ludescu s'a folosit de Vic/4a

Sfiintului Nifon, o lucrare hagiografica-istorich, favorabilh. Cra-iove§tilor i lui Neagoe, (vezi 0 vol. II, ed4ia a patra, p. 587),pe care, omitan.du-i Inceputul i sfailitul, o intercaleaza aproapecu totul, reproducand multe pasagii cuvant cu cuvant. Pentruepoca urmatoare, pana la Mihai Viteazul (1521-1.593), informatiaa fost luata, duph toate probabilitatile, din ni§te anale interne,care nu ni s'au pastrat lush ea o entitate separata, cum e eazulcu cele moldovene. Tot ala nu ni s'a pastrat separath nici cronicaBuze§tilor (vezi vol. II, editia a patra, p. 588) care a intrat In com-pil4ia lui Ludescu pentru epoca lui Mihai Viteazul. La domniileurmatoare, 'Ana la Gavril Moghila (1618-1620), s'a utilizatcronica lui Matei al Mirelor (vezi mai sus, p. 811), apoi pentruInceputul domniei lui Matei Basarab, cronica acestuia, (vezi, deasemenea, mai sus, p. 812). Din timpul lui Matei Basarab In.cep,in sfar0t, i amintirile personale ale lui Ludescu Insu0 precumacelea ale Postelnicului Cantacuzino 0, eventual, ale boierilor maibatran.i. Utilizand toate aceste izvoare narative, poate i altele

www.dacoromanica.ro

814 VIEATA _CULTURALA

pe care nu le curioa§tem, utilizand o povestire greaca in versuridespre uciderea Postelnicului, adaogänd apoi citate i comparatiibiblice precum i ate un document bisericesc In felul calla luiTeofan, patriarhul Ierusalimului, din 1635, I§i alcatuie§te StoicaLudescu, sub form'ä de compilatie, cronica sa. Ca izvor istoric, eaare o valoare in.egala, dupa valoarea diferitelor izvoare pe care leintrebuinteaza. Dar defectul ei de capetertie, in aceasta privinta,este partialitatea vadita pe care o arata. In partea ultima a poves-tirii (1658-1688), familiei Cantacuzino. Stoica Ludescu, 4 slugabatrana la casa rapsatului Costandin. Postelnicul », prezintd eve-nimentele inteo lumin.6 favorabila acestei familii i defavorabilaBalenilor. Domnii sun.t buni sau rài dupa cum au sprijinit saunu interesele Cantacuzinilor.

Redactarea crorticei a avut loc In mai multe randuri. Parteacela inceput §.1 liana la sfar§itul domniei lui Grigore Ghica (1664)a fost Kris& in ultimul timp al pribegiei acestuia in imparätiaaustriaca, dupa ce trecuse la catolicism (1667-1671); dovadaeste pasagiul din cronica In care se spune despre Ghica: «... aufugit in Ardeal i au trecut in teara nemteasca de fade acolo fis'au Pieta papistas. ».

0 a doua parte (1664-1679) a fost scrisa in anul 1679, Indatadupa reintronarea mitropolitului Teodosie (26 Aprilie st. v.),fapt povestit cu detalii precizie cron.ologica. Ultima partea cronicei, aceea relatând domnia lui §erban Cantacuzino (16791688) a fost redactata dupa retragerea armatelor lui Veteranipeste mun.ti (toamna lui 1688); judecan.d dupa un.ele pasagii,s'ar parea chiar, ca. nu Stoica Ludescu, ci un alt partizan al Can-tacuzinilor an.ume partizan mai mult al vaduvei postelni-cului i a celorlalti frati cleat al lui erbarte autorul acestei parti ;s'ar putea da insa i explicarea ca Stoica Ludescu tinea, In aceastaultima perioada, mai putin cu erban, fire autoritara r;si careajunsese, pen.tru mo§tenirea lasata de mama-8a, In oarecare diver-genta cu. restul farniliei.

Rada Popescu este cel mai de seama dintre cronicarii munteni,comparabil, prin insemnatatea operii sale, cu Miron Costin.Ion Neculce. Cronica sa este cea mai intinsd dintre cronicile roma-ne§ti: ea cuprinde rastimpul Intre 1290 data atribuita trite-meierii Munteniei §i 1729, penultimul an de domnie al lui

www.dacoromanica.ro

RADII POPE SOU 815

Nicolae Mavrocordat: akia dar aproape patru veacuri i juma-tate.

Mula vreme a fost disculie asupra paternitatii acestei cronici;unii cercetatori, In frunte cu N. Iorga, au atribuit partea delalnceput i pang.' la 1.688 lui Constantin Capitanul Filipescu, luau-du-se dupa o notita tarzie, din 1.0 Mai 1761, care arata cà « aceastacarte s'au serie de Costandin Capitanul ». In realitate, ConstantinCapitan.ul n'a fost deat un copist al textului, asemenea lui NeculaiMuste i lui Enache Kogalniceanu. Pornind dela analiza textuluicronicei, 1,inan.d apoi seama de lmprejurarile vieVi lui Radu Po-pescu, de Inclinarile i opiniile acestuia, a§a cum apar ele In frag-men.tul de cronica ce nu i-a fost contestat, parintele meu a ajunsla Incheierea cà Intreaga lucrare, dela 1290 §i pang la 1729apartin.e. Cercetarile mai noi ale profesorilor Constant Grecescu11.1 Alexandru Vasilescu au confirmat aceasta concluzie.

Radu Popescu, nascut Inainte de 1655, era fiul ve! vistieruluiHrizea, cel ucis In chinuri groaznice i spoliat de Intreaga averede atre Serban Cantacuzin..o. Pribeag din -tall dupa napraznicamoarte a parintelui sau, IntAmplata In 1680, toamna, Radu serelntoarce peste ativa ani. Sub Brancoveanu are unele Insärci-nari oficiale, pima In 1702; dela aceasta data t}i 'Ana la sfärsituldomniei nu mai ocupa nicio dregatorie. Sub Stefan. Cantacuzinoe din nou Iri slujbe, dar lnaltarea sa la marile dregritorii are looabia In timpul lui Nicolae Mavrocordat, and ocupá demnitatilede vel vornic (Martie 1716) si Indata dupa aceea de ve! ban (0c-tomvrie 1716), cea mai In.alta treapta In ierarhia boiereasa. Dupaaceasta. satisfactie, Radu Popescu, ajuns la varsta « de batranete§i de slabiciune cum singur spune socotind apoi « cá i alelumii aunt toate de§arte », se retrage din lume, alugärin.du-se, la16 August st. v. 1723, sub numele de Rafail Monahul, la MARA-stirea Radu Voda din Bucure§ti. A murit, dupa at se pare, In1729, in intervalul Martie-Octomvrie. Era un om Invatat,latine§te, turceste, grece§te i probabil i vechea slava, limba incare se citisera atata vreme textele noastre biserice§ti. Putea deciIntreprinde alatuirea unei cronici care sa raspundä aceleia Intoc-mite de Cantacuzini, duqmanii parintelui sau i ai partidului Bale-nilor. Opera aceasta i-a luat un timp considerabil; ea n'a fostedactata deodata, ci In mai multe randuri. Prima parte, ducand

24

www.dacoromanica.ro

816 VIEATA CULTURALA.

povestirea pana In Mai 1688, a scris-o probabil, dupa 1703, andel nu mai ocupa dregatorii. Partea a doua, cuprinzänd rastimpulMai 1688-1720, a fost alcatuita prin August-Septemvrie alacestui an. Partea a treia (1720-25 Mai 1724: sfintirea mana-stirii Vacare§ti) urmeaza spre finele anului 1725; a patra (25 Mai1724-1729), a fost termin.ata dupa implinirea a zece ani dedomnie ai lui Neculai Mavrocordat, deci dupa Martie 1729. RaduPopescu avea intentia sa-ái duca povestirea mai departe, deoarece,In ultimele ränduri ale textului pastrat astazi, el afirma: « deaicea Inainte, cu ajutorul i mila lui Dumnezeu, voi serie luce-ptInd dela al unsprezecelea an » al domniei lui Neculai Ma-vrocordat. N'a mai apucat s'o faca Insá, moartea surprinzAndu-l.

Pentru alcatuirea acestei intinse cronici, a avut la indem'anao serie intreaga de izvoare: Mai Int'ai chiar cronica adverscl a luiStoica Ludescu, din care ja, in special pentru epoca veche, o sumade fapte. Apoi cronica lui Grigore Ureche-Simion Dasceilul dincare imprumuturile, privind istoria Moldovei, sunt numeroase. Acunoscut direct i utilizat poema lui Stavrinos asupra lui MihaiViteazul; de asemenea, opera in versuri a lui Matei al Mirelorpe care-1 i citeaza. Cunoa0e doua cronici bizantine: pe aceeaa lui Phrantzes ca qi o redactiune a cronicei dela 1570. Pentrufapte privind istoria Ardealului sau a Ungariei citeaza Istoriapira Ungurefti» neidentificatä pana acum, ca i « un istoric»*din cetatea Fiigiírasului»; pentru Polonia citeaza pe « un istoricleisesc », iar6§i neidentificat. A avut anale sdrbefti pentru faptoprivind viata vecinilor no§tri ; a avut de asemenea izvoare turcefti;pe douà din ele le indica precis: « tablele gheograficesti ale lui Na-sirtusi », in legätura cu a§ezarea Tiflisului caucazian §i « tablelegheografiregi ale lui Uluk bei gheograful», in legatura cu aceea acetatii Hemeda » sau Hamadan: Se folose§te §i de tradiria oraleipentru unele evenimente neconsemnate In cronici, iar, In ce pri-ve§te epoca noua, dela Radu Leon incoace, de amintirile salepro prii §i, desigur, §i de acelea ale boierilor mai batrâni.

Cronica. lui Radu Popescu se cite§te cu interes i cu placere.Evenimentele Tarii Române§ti sunt puse in legatura Cu aceleadin taiile vecine; istoria acestor tári ocupa chiar, In veacurileXIVXVI, un loe inult mai larg deckt istoria proprie. In spe-

www.dacoromanica.ro

CRONICA LTJI RADU GRECEANIT 817.

ojal, aunt urmArite de aproape evenimentele din ImpgrAtia tur-ceasc6 §i din Moldova.

Ceea ce dà apoi o deosebità savoare cronicei este stilul sd u.Radu Popescu are un fel personal de a se exprima, spunfind ap6satlucrurilor pe nume, intrand in. detalii de multe ori intime, intre-buintAnd expresii i comparatii plastice. In special, cAnd e vorbade adversari, nu se sfie§te. Portretele ce le face Bunt vii, impre-sionante, dar ele nu hatigeazA decAt o laturà a personalitätilor res-pective. Iatà, de pildà, ce apune despre 5erban Cantacuzino, din ordi-nul aruia ce-i dreptul fusese chinuit i ucis teal au: Mare

intunecat nor vi plin de fulgere §i de trasnete au cAzut pre TaraRumâneased 55.rban Voda, carele, ca cu ne§te tràsnete, cu r6oLtatia lui au apart fill däzradäcinat n.enumarate case de boiaride slujitori §i de graci, §i pre multi au omorAt cu multe feluride cazne i i-au grAcit cu multe feliuri de pedepse.... ».

Toeing de aceea lntrebuintarea ca izvor istoric a cronicei. luiRadu Popescu, pentru judecarea imprejurArilor fpi a oamenilordescri§i, trebuie fAcut4 cu mare prudentà. Cronicarul munteanRU se ridica nici nu Incearca BA se ridice la impartialitateaspre care tinde Miron Costin., din care acestali face un ideal. Ele un om de partid al Bdlenilor curtean al lui NicolaeMavrocordat, pe care-1 laudà fàrà rezerve. Are talent, dar n'areabiectivitate, n'are deci prima insu§ire a istoricului.

Cronica lui Radu Greceanu ci Cronica Anonimd. Lunga dommea lui Constantin Erancoveanu a fost descrisa n.0 n.umai In crónicalui Radu Popescu, dar i in alte dou'a*: in Cronica logogiturui RadaGreceanu i In Cronica Anonimd.

Cea dintâi este o cronia oficialà, de curte, aproape un jurnal,In care se arat6 am6nuntit i inteo formä" potolitä., tot ceea ces'a petrecut in timpul sapanirii lui Brancoveanu, atilt sub raportulrelatiilor cu Turcii i cu ceilatti vecini cat §i sub raportul intern..Primul eveniment povestit este trimiterea unei solii la Vienade &Are 5erban Cantacuzino, la 2/12 Octomvrie 1688, cu putinin.ainte de moartea sa ; ultimul este Inapoierea lui Brancoveanudela Thrgovi§te la Bucure§ti, prin Potlogi i Mogoraia, In postulPa§tilor din 1714, cu putin inainte de sosirea mazi1iei. Predosloviacronicei a fost aldituità in 1698, dupà ce se redactaserdzece ani ai domniei ; restul redactarii a urmat ulterior.!

24*

www.dacoromanica.ro

818 VIEATA CULTITRALA

Autorul cronicei, Radu Greceanu, n'a ocupat vreo dregatorie1nnalta; a purtat toata viata titlul modest de logofat; era originardin satul Grecii, In Dâmbovita (pe atunci In Vla§ca). Bun cunos-cator al limbii grece§ti, el a facut §i diferite traducen i 1n roma-ne§te, dintre care unele In versuri.

Superioara ca obiectivitate §i ca forma este Cronica Anoninul.Ea Incepe cu alegerea ca domn a lui Brancoveanu, In Octomvriestil vechi 1688 §i se Incheie cu data de 15/26 August 1714 can.dDoamna lui *tefan Cantacuzino, fiind la manastirea De un lemn,« au lovit pe aceasta Doamna... nevoie, lovitura, Indracire, cats'au spariat toti 0. Era turburatoare coincidenta, interpretatade contemporani §i de autorul cronicii IIISU§1 ca o minune dumne-zeiasca tocmai ziva In care la Stambul cadeau, sub securea

capetele Brancovenilor. Nici aceasta cronica n'a fostalcatuita deodata: prima parte a ei cea mai 1nsemnata ca pro-portii e redactata In 1709, lute° epoca de lini§te i prosperitate,cand voevodul, 1nconjurat de numeroasa sa familie §i stapaninduria§e bogatii, putea fi cu drept cuvant, considerat pe deplinfericit. Cea de a doua parte, cuprinzand ultimii ani de stapanire,a fost scrisa In_ vara anului 1716.

Autorul acestei cronici n'a fost identificat Inca. Ostil Canta-cuzin lor, el nu este totu§i Radu Popescu, a§a cum s'a crezutmai de mult n.'ar fi avut niciun rost sà redacteze doua cronicipentru acela§i rastimp ; nu este ma cum s'a propus recentnici Teodor Corbea, unul din agentii diplomatici ai lui Branco-veanu §i partizan al Cantacuzinilor. Ceea ce putem afirma despreel pe temeiul an.alizei cronicei este a avea o serioasa cultura.stia mai multe limbi: latin.e§te citeaza maxime ca lausfine cadit §i « finis coronat opus *; Intrebuinteaza de asemen.ean.eologisme de aceasta origine; §tia grece§te; §tia bine turce§te,limbh. In care reproduce propozitii §i o serie Intreaga de termeni;se pare ca avea §i oarecare cuno§tinte de polona §i rush'. Cititorde istorie anti* deriva n.umele Cladovei dela Imparatul Claudiu§i al Severinului dela Sever (In treacat fie zis, ambele etimologiiaunt inexacte); aminte§te de podul lui Traian; aminte§te un« stih* din «Aristofan poetul*; e, In genere, un spirit doritor dea §ti, curios; Intre altele, noteaza §i aparitia mu§telor colum-bace it ce es primavara la Cerneti, de fac multa paguba oamenilor

www.dacoromanica.ro

STOLNICUL CANTACTIZINO 819

In dobitoace E Tocmai aceasta bogatie §i varietate de cuno§tinte,unite cu talentul de a reda intr'o forma pregnantg imprejurarile§i oamenii pe care i-a cunoscut ca boier de Hama la curtea dom-nului, fac valoarea documentara §i literarg a cronicii. Unele sceneca aceea a infati§arii, in fiare, a boierului viclean Staico §i a com-plicilor acestuia In fata lui BrAncoveanu, sau scena judecariiclucerului Constantin tirbei, care 6 fiind cam lung la unghiidin feliul Stirbe§tilor it, luase t dela teara ate ceva §i despredomnie au ascuns », sunt redate in toate amanun.tele, unele pito-re§ti, altele de-a-dreptul dramatice. Se noteaza schimburile decuvinte, in forma directA, se redg atmosfera vremii: autorul,necunoscut Ina, al cronicii este un meter al cuvAntului, asemenealui Neculce, Miron Costin §i Radu Popescu.

Stolnicul Constantin Cantacuzino. Asemanator lui DimitrieCan.temir in privinta pregatirii §tiintifice §i a preocupArilor istorice§i geografice, dar fall sa-1 atinga, ca numar §i varietate a realiza-rilor, a fost In Muntenia Stolnicul Con.stantin Cantacuzino. Näscutintre 1645 §i 1.650, ca fiu al treilea al celebrului Postelnic, el pleaca,la un an dupa moartea naprasnica a parintelui sau, in. strainätate,la studii. Zabove§te aproape doi ani dela 12/22 Martie 1665,pAn.a in Ianuarie 1.667 la Adrianopol §i Constantin.opol, inva-tAnd cu dasali greci, alugari, ca Gherasim Cretanul, viitorulMitropolit al Filadelfiei. Porn.e§te apoi, pe mare, la Venetia undedebarca la 13/23 Martie 1667. Dupa un popas de o lung §i cevaIn cetatea Dogilor, ajunge, in sfAr§it, la Padova, sediul uneia dincele mai vestite universitati italiene. Aci la lectii, sArguincios,cu profesorii ren.umiti ai locului, ca, de pilda, Albanius Albanesius,profesorul de logia, sau Valeriano Bonvicino, profesorul de filo-sofie §i matematia. I§i cumpara in acela0 timp carti, in specialoperele clasicilor greci §i romani, precum §i diferite gramatici,dictionare §i manuale. tim toate aceste detalii din ziarul sdude ceileitorie care, din fericire, ni s'a pastrat. In 1668, spre sfAr§itulanului, se intoarce in tara, tot prin Venetia, aducAnd cu sinedovezile esentiale de vinovatie ale boierului Stroe Leurdeanu,du§man.ul parintelui sau; gratie acestor dovezi, Stroe fu condamnatIn procesul care avu loe in Aprilie 1669 (vezi qi vol. III, editiaa doua, p. 120). El impartg§e§te apoi vicisitudinile familiei, Intimpul stApanirii lui Grigore Ghica (1672-1673). Trimis in mi-

www.dacoromanica.ro

S 20 VIEATA CULTURALA

siune diplomatica In Polonia, AI 1675, sub Gheorghe Duca, elajunge, prin. cultura §i abilitatea lui, la o deosebita influenta Intimpul domniei fratelui sau erban, pentru ca apoi sa devie celmai influent boier din divan sub nepotul sau Constantin Branco-veanu. Se poate spune ca stolnicul a fost, de fapt, conducatorulpoliticei externe a Tarii Române§ti, timp de doua decenii §i juma-tate. Din nefericire, gelos de stralucirea §i puterea casei lui Bran-coveanu §i dorind sa vada pe tron pe fiul sAu Insu§i, pe .5tefanCan.tacuzinp, stolnicul duse In ultimul timp o politica de submi-nare ; rezultatul fu mazilia §i apoi cumplita executie din August1714. stefan ocupa tron.ul, Inteadevar ; dar nu-1 putu pastra multa'vreme. La doi ani numai dupa ce indepärtase pe Brancoveanu,Stolnicul §i fiul sAu cazura §i ei victime aceluia§ sistem, fiind in-chi§i §i apoi executati la Stambul (vezi, pentru detalii, vol. III,editia a doua, p. 205-6).

Opera Stolnicului se alcatuie§te din lucrari de caracter istorict}i geografic §i din traducen i de texte religioase. Cea mai Insemnatadupa parerea noastra dintre lucrarile lui §i aceea carefiin.d tiparita s'a bucurat de o larga raspandire, este HartaTárii Romac,sti. A fost imprimata la Padova, In 1700, In gre-

0e§te §.1 latin.e§te, prin. Ingrijirea lui Hrisant Notara. Lucrare ori-ginala, alcatuita pe temeiul observatiilor proprii, ea este ceadintâi harta detaliata a Munteniei §i totdeodata, tinand seamä deepoch', o capo-d'opera a genului. Cuprinde Impartirea pe judete

raielele turce§ti, apoi ora§e, cetati, sate 61.1 a§ezdri boiere§ti §isate obi§nuite; muntii de capetenie precum §i dealurile cu viivestite; rauri, paraie, lacuri, fântani; poduri peste ape; manastirimari §i rnici precum §i schituri; bogàii minerale; paduri, urmearheologice. in total, circa 900 (nouà sute) de elemen.te geogra-fice, dintre care 526 de sate, 132 de cursuri de apa §i 78 laca§uribiserice§ti. Aceasta harta a fost utilizata de geografii contem-'porani §i de cei urmatori; este exclus ca Dimitrie Can.terair,reo fi cunoscut, de§i n.'o men.tioneaza niciodatä.

Tot a§a de vechi ca preocuparile geograf ice ale StolniculuiBunt §i cele istorice. El voia sa. serie o Istorie a Tarii Romane§tiIncepand cu cele dintai timpuri §i mergand para In vremea sa.Strangea In acest scop material privind tustrele provinciile roma-ne§tL Pe temeiul acestui material poate el raspunde, la 4 Martie

www.dacoromanica.ro

STOLNICUL CANTACITZTNO 13 21

1694, gen.eralului Marsigli care, preggtind o mare lucrare asupraDungrii, li pusese o serie de Intrebgri asupra geografiei §i istorieiPrincipatelor. Intre räspunsurile Stolnicului este §i lista crono-logicg. a Domnilor Munteniei §i Moldovei, dela lntemeiere §i pangla Constantin Duca Vodg (1693-1695) « care domne§te acuma ».Tot pentru a-§i completa materialul documentar, roagg el, InSeptemvrie 1706, sà i se trimità din Transilvania istoria lui Al.Bethlen.. Cu acest prilej, aflam cg Stolnicul voia « sa compilezeIstoria Tärii Române§ti » §i ca I§i procurase, In acest scop, operilelui Bon.finius, Istvan.fi §i loan Bethlen. Redactarea « istorieiTara Ronainevi dintru inceput » are loe a§a dar dupá aceastadata; Stolnicul n'a izbutit s'o duca Insd pang la sfar§it ; ea a rgmas,ca atatea alte opere ale istoriografiei romarte§ti, vechi §i moderne,neterminata. « Istoria Tärii Romine§ti »... se ocupa de problemaoriginilor noastre ; cercetarea incepe cu Dacii sau Getii i amin-te§te de marele lor rege Boerebista; trece apoi la Impäratul Traian

la luptele lui cu Dacii ; precizeazg hotarele Daciei Romane §isoarta ei sub noua stapanire. Cu acest prilej explicg n.umele deVlahi §i combate basna cu originea din talhari, scoasä din leto-pisetul unguresc de Simion Dascglul. Foarte interesantä cuargumente valabile §i azi este pledoaria pentru continuitateaelementului romanic In Dacia. De asemenea, impresionana esteproclamarea unitàii ca Ream §i ca origine a Romanilor, pe careo face Stolnicul. « Iarg noi... credem zice el adeverindu-nedin mai aleqii §i mai adeveritii batrâni istorici... cá noi Romaniis'antem adevärati Romani §i ale§i ROmani In credinta §i In bärbälie,din care Ulpie Traian i-au a§ezat aici, In urma lui Decheval...§i apoi §i alalt tot §ireagul ImparaIilor a§a i-au tin.ut §i i-au lgsata§ezati saki §i dintr'acelor rämg§ità sä trag pang. astäzi Romaniiace§tia. Insg Romanii Inteleg nu numai ce§tia de aici, ci §i denArdeal, care Inca §i mai neao§i sant, §i Moldovenii §i told cati §ilatealtä parte se AA §i au aceastä limbg, mgcar fie §i ceva§i ose-bita In neáte cuvinte... (aluzie la Aromani1)... Pe ace§tia...tot Romani li tinem, ca to# ace§tia dintr'o fantânä au izvorat§i curg ». « Istoria Tärii Romane§ti » merge din nefericirenumai pang la stapanirea Hunilor ási la domnia lui Attila. Bogatdocumentata, referindu-se la o serie Intreagg de clasici §i moderni,aceasta lucrare precede « Hronicul » lui Dimitrie Cantemir, In-

www.dacoromanica.ro

822 VIEATA CTJLTIMALA

chinat acelora§ probleme; se poate chiar ca Inviltatul domn alMoldovei sk fi §tiut de aceastá lucrare cum a §tiut §i de hartaMunteniei §i sá fi gasa In ea un imbold In plus pentru reali-zarea importantei sale opere.

S'a atribuit Stolnicului §i o « Cronologie tabelard* care cuprinde,In 1.77 de articole, cronologia Tärii Române§ti, pe domni, deladescklecat fixat 1n 1.215 panal la 1666. 0 cercetare recenta,a profesorului Al. Vasilescu, a dovedit Insä ca ea nu poate fi operaStolnicului, deoarece cuprinde trimiteri la persoane care au trkitIn a doua jumktate a. veacului al XVIII-lea. Se pare cá, Ihi reali-tate, autorul este Popa Florea « dascál slovenesc la §coala dom-neascä dela Sf. Gheroghe din Bucure§ti, i ca alte versiuni ale« Cronologiei * mergeau pánk In 1765.

In ce prive§te traducerile de texte religoase, Stoln.icul, emeritcunoscator al limbii grece§ti §i al problemelor teologice, a ajutatcu sfatul ski pe traducatorii con.temporani pe fratii Greceanu,de pildä ; a revizuit traducerile, fiind, a§a cum se apune In pre-fga « Pravoslamicei Meirturisiri» tiparite la Buzan In 1691,

ajutoriu §i In.direptAtoriu mai grelelor cuvinte §i noime...El Insuqi a tradus In Intregime « Molitva cdtrd Dumnezeul Sa-moth. », o rugkciune mai In.tinsk, tipkrità In « Acastistul » din1746 dela Ramnic §i reprodusá apoi §i hi alte &allá bisericelti.

In sfkr§it, Stolnicul este initiatorul unor traducen i sau alck-tuiri de opere. Din Indemnul lui, traduce din bizantiná In greacamoderná Hrisant Notara, Patriarhul Ierasalimului, lucrarea

Despre oficiile palatului din Constantinopol fi despre oficiilemarei biserici», atribuità pe nedrept lui Codinos Curopa-lates. De asemenea dup6 cererea prea nobilului §i lnvälatuluiboier, domnul Constantin Cantacuzino §i spre a rilsptinde laIntrebkrile puse de acesta, alatuie§te loan Cariofil, marele logoatal Patriarhiei din Constantinopol, 1111 Manual despre cdteva nedu-meriri », tipärit la Sn.agov In 1697. Istoric, geograf, teolog §i filolog,Stolnicul s'a bucurat, ca Invälat, de un prestigiu deosebit ; mkrtu-riile conternporanilor stràini i localnici, sunt, In aceastá privintä,unanime

Cronica lui Mitro fan Grigoras. ReluAnd traditia lui Matei alMirelor, dar cu mai putin Bucees deckt acesta, alcatuie§te clericulgrec Mitrofan Grigoras, In Bucure§ti, In primele luni ale a.nului

www.dacoromanica.ro

MIHAI CANTACUZINO 823

1717 c}i in limba greaca veche o « Istorie » a Tarii Roman.e§ti.Ea poveste§te evenimentele an.ilor 1714-1716, aratând pe scurtpieirea lui Brancoveanu pedeapsà trimisa tarii de Dumnezeu

apoi aceea a lui stefan Cantacuzino §i a Stolnicului, autoriimorali ai mortii predecesorului, §i insistand asupra domniei luiNicolae Mavrocordat. Cu privire la acesta din urma, ne da uneledetalii n.ecunoscute celorlalte izvoare contemporane. Povestirease isprave§te printeun elogiu hiperbolic, de eurtean solicitator,la adresa noului domn., a lui Ioan Mavrocordat; se §tie ea, in rea-litate, sub acesta, §i, in parte, din vina lui, s'a pierdut, pentrudoua , decenii, Oltenia. Mitrofan Grigoras, corector al cartilorgrece§ti tiparite la Bucure§ti, in rastimpul 1705-1715, vi-a sfartlitzilele in tail, nu mult dupa Iulie 1730, la adanci b6tranete.

Cronica stolnicului Durnitrache. Razboiul ruso-turc, ispravitprin pacea dela Kiuciuk-Kainargi, a fost povestit in amanuntimede biv vel stolnicul Dumitrache numele de familie nu i se cu-noa§te, trite° « Istorie » care cuprinde rästimpul Noemvrie 1769Februarie 1775. Stolnicul relateaza cele vazute de el personal; sefolose§te lush' §i de acte §i lucrari oficiale precum §i de informa0orale date de diverse persoan.e. Poveste§te §i evenimente din OHvecine; astfel, arata Imprejurarile care au precedat prima impar-tire a Poloniei; reproduce manifestele date de cele 3 puteri cuprilejul ac'estei impartiri; descrie luptele dintre Turci §i Ru§i inAsia Mica §i in Mediteranä; de asemenea, tmprejurarile din Egipt.« Istoria » a fost scrisa in Bucure§ti, inain.te de 15 Ianuarie 1782;ea cuprinde un mare RUM 61' de grecisme. Dumitrache §tia aceastalimba, precum §i. turca, poate r}i italiana. Om de credinta al Ghi-cule§tilor, el e numit epitrop al Pan.telimonului, loe pe care-1ocupa piinà la moarte (1796, in.tre 12 Februarie f¡li 28 Martie).A participat, impreuna cu fiul sau Räducanu, §i la fixarea hota-rului Tarii Române§ti spre Transilvania, in 1792.

Mihai Cantacuzino prezintà, prin viata r;ii opera sa, unele ase-man6ri cu Dimitrie Cantemir. Invälat §i poliglot ca §i acesta

§tia limbile greaca, turca, latina §i fran.ceza, mai tarziu §i

rusa a fost de asemen.ea partizan al Tarului, trebuind, la sfar-§itul razboiului din 1768-1774, sä-§i paraseasca tara §i sà seduca la Petersburg. A alcatuit o importanta lucrare de caracteristoric, geografic §i statistic asupra tarii sale o adevarata

www.dacoromanica.ro

424 VIEATA ('IJI)rU1tAL7t,

Descriptio Valachiae », dupa cum Cantemir (Muse « DescriptioMoldaviae »; a intocmit de asemenea, o genealogie a familiei, pecand invatatul domn scrisese viata parintelui sau. -

Mihai Cantacuzino s'a nascut in 1723, ca fiu al lui Matei sial Paunei; cariera sa boiereasca a fost remarcabilä. Vel medelnicerIn 1747, el este vel stolnic in 1753 iar peste doi ani ve! vistier.La patruzeci de ani e numit vel logofat iar in timpul raz-boiului ruso-turcr in. 1770, conduce de fapt intreaga arà, cutitlul de ve! ban: Silit sa se expatrieze, capata in Rusia sapfesate cu 2.000 de suflete in gubernia Moghilev, gradul de general-maior i titlul de « sfetnic de stat ». A murit intre 1790 si1793.

Inainte de a pleca din tail, alcatuieste el In limba greaca« Istoria Tara Romilnesti », terminand-o la data de 30 Ianuariest. v. 1776. Cuprinde o expun.ere a evenimentelor din rastimpul1215 data fixata pentru asa zisul descalecat din Ardeal1.774 tratatul dela Kiuciuk-Kain.argi; cuprin.de de' asemen.eao serie de date aman.untite, geografice i statistice: ele formeazapartea cea mai interesanta i pretioasa a lucrarii. Aceste dateprivesc hotarele tarii si ale raielelor turcesti; munii cu var-furile din.spre Ardeal i cu potecile; apele, mari i mici; dru-murile, cu distanta in ceasuri, podurile i trecatorile; impartireape eparhii si pe judete, in fiecare judet aratandu-se orasele,manastirile i capitaniile; se indica de asemenea punctele devama i tariful vamal, apoi industriile, comertul, minele. Deo-sebit de in.semnate sunt capitolele privin.d impärtirea pe cate-gorii sociale, darile, judecata, co1iie, spitalele, veniturile Domnieisi ale boierilor, reforma lui Con.stantin. Mavrocordat, tributul datPortii, etc. Avem de a face cu o adevarata enciclopedie asupraMunteniei din a doua jumatate a .veacului al XVIII-lea. Aceastalucrare a lui Mihai Can.tacuzino a s'ervit atat gen.eralului Bauerla alcatuirea operei sale « Mémoires historiques et géographiquessur la V alachie », Frankfurt si Lipsca, 1778, cat i lui Naum Ramn.i-ceanu i lui Dionisie Fotino. (vezi mai jos, p. 826). A fost publi-cata, fara n.ume de autor in.sa, de catre fratii Tunusli, la Viena,In 1806, in greceste, sub titlul: Ia-copEcc BXaxtag. O blind tra-ducere in româneste a acestui pretios text este, Inca, un dezideratde searna al istoriografiei

www.dacoromanica.ro

TANACHE VACA RE SCUL 825

Cea de a doua lucrare a lui Mihai Cantacuzino, « GhenealoghiaCantacuzinilor », terminatä in 1787, dupa 4/15 Mai, intereseagprin partea ultima a ei, aceea incepa.n.d cu postelnicul ConstantinCantacuzino; aflam aci date n.oi asupra familiei §i asupra eveni-mentelor din tarile noastre. Partea dela inceput insa, cu descen.-denta « din n.eamul de Valoa, din perii de Frantiia, in.cepandu-sedela an.ul 800 » cum citim in titlu are un caracter fantezist,fara o baza serioasa documentara. Ghenealoghia » avea ca anexe« trei condici pe limba româneasca »; ele corqineau acte, cores-pondeng §i manifeste din timpul razboiului ruso-turc (17681774). Din nefericire, s'au pierdut; cunoa§tem numai cuprinsulcelei dintâi, tradus In grece§te.

Ianache Vticeirescul. Cea mai pregnanta figura culturala dinMuntenia, in a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, a fostSara indoiala « Ianache Vacarescul »: a§a i§i spun.e in titlul lucrä-rilor sale, tiparite sau man.uscrise. Inrudit, dupa mama, cu loanNeculce, marele cronicar al Moldovei, Ianache a fost fiul vel spa-tarului Stefan Vacarescu, dinteo veche familie, ajunsa la noto-rietate Inca din vremea lui Matei Basarab. A parcurs intreagaierarhie boiereasca, dela vel caminar in 1760, Onà la vel banIn 1.792. Si-a insu§it o cultura aleasa; vorbea turca, greacaitaliana, §tia franceza, latina §i persan.a; era un remarcabil diplo-mat §i politician. Si-a incheiat viata la 12 Iulie 1797: data seafla in r'un manuscris dela Academia Ilomana.

Deschizator de drumuri noua in poezia §i in gramatica roma-neasca (vezi mai jos, p. 846), Ianache Vacarescul s'a remarcat§i iu domeniul istoriografiei, prin opera sa « Istoriia a prea puter-nicilor imparati otomani». Inceputa In 1788, la Nicopole, in Bul-garia, §i ispravita t la veleatul 1794 » in tail, ea cuprinde o seriede viqi ale Sultanilor 31 de toate din rastimpul 1300-1791;fiecare viata se termina printr'o caracterizare in versuri a Sulta-nului rèspectiv. Partea dela 1300 Oda la 1757 e foarte succintaqi se in.temeiaza pe izvoare turce§ti §i bizantine precum §i pe dife-riti scriitori apuseni. Partea ultima, mult mai desvoltata, arecaracterul unor adevarate memorii: cuprinde fapte traite §izute de autor. Judecata sa nu este insa imparlialä; ca exemplupot servi pasagiile referitoare la Mavrogheni, la a carui cadere,de altfel, a contribuit.

www.dacoromanica.ro

826 VIEATA CULTURALA.

Ceilugarii cronicari. Protosinghelul Naum RcImniceanu f i Dio-nisie Eclesiarhul. Spre sfargitul epocei Fanariotilor, apar in isto-riografia munteana doi calugari cronicari ; unul este Naum Ram-niceanu, celalalt Dionisie Eclesiarhul.

Naum Ramniceanu, nascut in satul Corbi (Mu§cel) la 27Noemvrie st. v. 1764, era originar, prin bunicul sau dupa tata,din satul Jina, de langa Sibiu. Copilaria vi-o petrece in Bucureqtiunde invata temeinic grece§te. Imbraca apoi rasa monahala 11inalnim la Hurez in 1784 sta ca refugiat in Ardeal in.tre 1.788§i 1795; mai tarziu e preot §i. protosinghel rang on.orific calu-garesc In eparhia Buzaului lar spre sfar§itul vietii se retragela maastirea Cernica unde §i moare in 1839.

Naum Ramniceanu a alcatuit mai multe lucrari dintre carerelevam aci numai doua: o Cronicci a rcirii RomAnefti, in limbagreaca, povestind sobru, in stil de anale, fära explicatii cauzale,dar cu indicatii cronologice precise, evenimentele din rastimpul1768-1810, vi o « Hronologie a Domnilor Tara Românegi » cuprin-zand domnii dela Radu Negru pana la 1800 0 precedata de un« Cuvcint inainte». Aceasta « Hron.ologie », terminatil la 9 Iuniest. v. 1800 0 pastrata inteun man.uscris al Bibliotecii Metropo-litane din Blaj, a fost continuata ulterior pana la ConstantinIpsilanti (1802); ea cuprinde §i o reproducere a partii descriptive,geografice §i. statistice, a operii lui Mihai Cantacuzino, atribuitalug gre§it fratelui acestuia, lui Parvu.

In « Cuvarit in.ainte * partea cea mai interesanta din in.treagasa opera Naum Ramniceanu se ocupa de problema originilornoastre, incepand Cu Dacii din care crede ea un milion qi unsfert au ramas in Dacia dui:4 cel de al doilea razboiu al lui Traian

fli pana la intemeierea Principatelor. Patriot in.flacarat, Naumvrea restabilirea, in folosul poporului roman, a hotarelor vechiiDacii; combate « mincinoasa defaimare » §i. «barfeala de nimio *asupra descendentii noastre din talhari, pusa in circulalie deUnguri « pururea du§manii neamului nostru », §i nu se da Inlaturi chiar a plasmui un act, « hrisovul Clococio§tenilor » delaleat 1396, ca sa dovedeascà vietuirea n.ein.trerupta a Daco-roma-nilor pe pamântul patriei.

Cateva din ideile « Cuvantului inainte » le-a expus Naum f}iIn limba greaca in 1.802, &And vi-a continuat « Hronologia ».

www.dacoromanica.ro

DIONISIE ECLESIARHUL 827

Dionisie Eclesiarhul, originar din pärtile Mehedin.tului, a fostun alugär cärturar In slujba Episcopiei Râmnicului. Caligrafvestit i « dascäl slovenesc », §tiind adic6 sà citeaseä i BA traducAtextele slave, el a descifrat mii de acte de proprietate ale mänä-stirilor oltene §i chiar ale particularilor, transcriindu-le apoi fru-mos, in române§te, In condici groase. In 1.819, isprävise de alcAtuita douäzeci i eincea condica de acest fel, aceea a boierului Almä-janu.

In acela§ an, Dionisie Eclesiarhul se hotarO§te sä. povesteascaaunt propriile-i cuvinte ekte am auzit dela cei batrâni

etite 1mi Bunt prin §tiin.tä In zilele stärii vietii mele ». Fusesein vremea räzboiului turco-austriac din 1788-1791 0 pestehotare, in Ardeal, impreuna cu Naum Ramn.iceanu, insotindamAndoi pe episcopul Filaret ; strähätuse apoi Banatul i ajunseseOng la Buda, mide vAzuse « palaturile * craiului Mateia§. Citise

cAte ceva se pare CA In afarä de limba slavä a documentelor,se putea descurca bini§or i in turce§te i ruse§te. Dar valoareaCronografului Tdrii Romdnefti dela 1764 panel la 1815 * nu stä

hi informatia strand aceasta, de mana a doua, e naiv redatàci In felul bAtrAnesc, simplu i limpede, In care poveste§te intAm-plärile din, locurile noastre 0 mai ales din Oltenia. Tabloul, depildà, pe care-1 lace despre bel§ugul i ieftiatatea din vremea luiAlexandru Ipsilanti (1774 -1782) and oaia cu miel era un leu,gäina douà sau trei parale, ouäle zece de o para, fäina de grau,fasolea, lintea, mazärea, o para ocaua, vinul zece parale vadra(12,5 Uri!) « pe ales », iar icrele teseuite de morun treizeci de paraleocaua (cele proaspete numai douäzeci I) face o impresie extra-ordinarä: este imaginea Ing§i a vietii ieftine i Imbel§ugate delanoi, din tirnpurile de lini§te §i prosperitate.

Se pare a. Dionisie Eclesiarhul a inchis ochii In 1820, Inonce caz 1nainte de räscoala lui Tudor de care nu aminte§tenimic.

Sintezele In limba greacit despre istoria fi geografia Romaiei».Dania Philippide $i Dionisie Fotino. Ca o Incununare a istorio-grafiei din epoca Fanariotilor, apar, la finele acestei epoci, Inlimba greacä, operele lui Dania Philippide i Dionisie Fotino.Favorabile Românilor, ele au In vedere Intreg pop orul nostru;de aceea i titlurile respective: 4 Istoria Romdniei* si Geografia

www.dacoromanica.ro

828 VIEATA C ULTU RAJA

Ronidniei e prima data ctuid apare acest nume « România »in §tiintà la P.hilippide i « Istoria vechii Dacii » la Fotino.

Dimitrie Philippide, aseut In satul Mujas, In Tesalia, Intre1760 §i 1770, Imbracd de tänär rasa monahalä, sub numele de Daniil

pleaca In Apus la studii. DupA ce peregrineazA prin Franta,Austria, Elvetia, Italia, 11 Intalnim la Ia§i In 1.801. Rämän.e apoimulti ani In TArile noastre, mai ales In Moldova, sträbätän.d Intretimp aproape Intreg pämäntul românesc ; numai Oltenia n'a cer-cetat-o. A stat i In Bucure§ti: odatà, se pare, In tinerete, a douaoarà sub Caragea. Asupra an.ului mortii sale exist:6 discutie: ultimulsäu biograf 11 a§eazä lnainte de 1826, In timp ce 1n familie s'a pg-strat data de 7 Noemvrie 1832; sar§itul ar fi avut loe la o mäng-stire din judetul MO.

Ca un rezultat al interesului i simpatiei ar6tate de DaniilPhilippide neamului nostru au apärut cele douä lucräri ale sale:« Istoria Ronidniei o (Cleproptoc .r.71q `PoullouvEccq) i « Geografia Ro-nzdniei », (recoypeccptcc tç ToulLouviccg), ambele formänd un singurvolum partea IntAi t;ii. a doua imprimat la Leipzig In 1816,de Tauchnitz.

Cea dinttli Infäti§eazti istoria veche a « t6rilor din stängaDunArii de- jos », dela utivalirea Egiptenilor » (sic!) pand laIntemeierea Principatelor, subliniind vechimea i continuitateapoporului Romfm In Dacia Traianä ; utilizeag izvoarele vechigrece§ti §i cele bizan.tine precum i o istorie universala In limbagermand. In o Geografia Romaniei », alatuità a§a cum afInn chiardin titlu, « ca mijloc pentru o mai bunä §.1 mai deplinä latelegerea istoriei ei », se face, In buila parte, pe baza celor vä.zute personal,descrierea Intregului pämänt romanesc sub raportul fizic, econ.omic§i politic ; lucrarea e Insotitä de trei härti.

Pentru aceste lucrAn, atät de favorabile n.ouä, Daniil Philip-pide a avut de suferit o aspra criticä din partea connationalilor

grupati In jurul organului «AdyLoç `Epir7N » (Hermes ce]invtitat) din Viena. El a raspurts apäsat, dar nefiind sprijinit,n'a putut continua « Istoria » care a rämas astfel neterminatd.

Ceca ce n'a implinit Philippide, a izbutit sä dua la bunsfär§it Dionisie Fotino, cu a sa «Istorie a vechii Dacii » (` laTopEoc7:44 neace. AcocEcq) In 3 volume, apdrutà la Viena, In anii 18181819 .

www.dacoromanica.ro

DIONISIE FOTINO 829

Flu al lui Atanasie Fotino, doctorul sultanului Abdul Hamit,Dionisie, nascut In 1777, dupa ce-0 face studiile la Constantinopol,vine In Tara Romaneasca. In anul 1800 0-0 gase0e un protectorIn marele ban Dimitrie Ghica. Bun cunoscator al muzicei religioasebizantin.e, el in.cepe prin a alcdtui un volum de cantari biserice0ipe care-I dedica In 1801 vistierului Con.stantin. Filipescu. In acestan., poarta titlul de vataf ; in 1819 0 1821 iscale0e ca serdar; aindeplinit in 1812 0 slujba de isprav-nic al judetului Ialomita. Amurit tanar Inca', la 10 Octomvrie 1821 0 a fost Inmormantat inbiserica Sfintilor din Bucure0i; avea 44 de ani.

Fire studioasa, iubind trecutul i simtindu-se bine in mediulnostru care l-a pretuit dela Inceput, Dionisie Fotino se hotara0esa alcatuiasca o mare sinteza asupra istoriei române0i. Incepesa-0 stranga deci materialul documentar, se in.formeaza cu grija0, dupa o munca de zece ani, da la tipar u Istoria vechii Daciiadica a§a cum ne lamure0e titlul Insui a Transilvaniei,Valahiei i Moldovei ». Lucrarea trateaza istoria pamantuluiromânesc din cele mai vechi timpuri cu multe secole inaintede Christos » pana la 1818. Se ocupä de istoria Dacilor, deDacia Traiana parasirea e pug In anul 275 apoi de perioadaevului mediu; cu acest prilej se analizeaza numele de Valahi,Moldoveni i Bogdani, limba romana i alfabetul chirilic. Inteme-ierea Principatelor se face prin descalecate din Transilvaniadin Maramure§. Urmeaza expunerea clomniilor Onà la loan VodäCaragea i Scarlet Calimachi. La sfar§it se da o descriere amanun-tita, rizicà, economica i administrativa' a Munteniei 0 una, maisumara, a Moldovei.

Ca izvoare, Dionisie Fotino s'a folosit de un mare numar decronici In primul rand cele interne, muntene i moldovene, apoicele polon.e Cromer, Dlugosz, Miechowki, Strikowski, etc.cele ungare, bizantine, sarbe0i i turce0i. Utilizeaza de asemeneaacte oficiale: o hotarnicie a Tarii Romane0i din 1741, hrisoavedin sec. XVIII privind organizarea interna, o foarte importantastatistica administrativa munteana din 1815, statistici financiaredin anii 1767-1768 0 1816-1818, hati§erifuri turce§ti cele dinsec. XIVXV nu sunt autentice Insa manifeste ruse0i, etc.Pentru epoca veche Intrebuinteaza izvoarele grece*ti, romaneunele bizantine dela Herodot i Tucidide Oa la Ovidius,.

www.dacoromanica.ro

830 VIEATA CULTURALA

Cassius Dio §i lexicograful Suidas ; pentru epoca sa, se folose§tede experienta celor 18 ani petrecuti in tarA §i de notele date decontemporani, cum e de pilda nota autografa a lui IacovachiRizo referitoare la sfar§itul lui Mavrogheni. Uneori face apel lainscriptii mormantale sau la resturi arheologice, alteori la istoriiuniversale §i cosmografii In genul aceleia a lui Sebastian Miinster.Intr'un cuvant, o mare multime §i varietate de izvoare. Dacaastazi, sinteza lui Dionisie Fotino, scrisa inteun spirit intelegator§i de simpatie fata de neamul nostru, nu mai are valoare pentruperioada pang' la Constantin Mavrocordat, ea vi-o pastreaza

ca izvor istoric 111E4 in ce prive§te rastimpul dela acestdomn pana la 1818. 0 bunä traducere a ei in limba romana seimpune, aceea a lui Gheorghe Sion fiind foarte defectuoasa, cuomisiuni, adaose §i prescurtari in.admisibile.

Dionisie Fotino a mai scris inainte de 1807 §i o seriede Vie(i ale Sultanilor, dela Othman I pang la Mahomed II, lucrareimpodobita cu frumoase miniaturi, dar rämasa neterminata; aavut de asemenea o remarcabila activitate in domeniul muziciibiserice,sti, ca profesor ái compozitor ; dela el ne-au Minas un

Nou Doxasticar *, un Triod, Nou Anastasimatar altelucran.

Subliniem, in sfar§it, ea « din indemnul prietenilor sai culti§i n.obili din Bucure§tii Valahiei cum declara insu§i In prefata

a dat Dionisie Fotino, sub numele de « Noul Erotocrit * (MK'Epo,roxpEToq) §i o prelucrare moderna in versuri variate a vechiiepopei cretane. De o insemnatate deosebita pen.tru istoriaturii grece§ti, ea a aparut in doua volume, la Viena, in 1818, °datacu « Istoria vechii Dacii

Povestirile istorice in versuri. Ca §i in Moldova, secolul alXVIII-lea aduce §i in Muntenia, moda povestirilor in versuri.De o valoare literara redusa, cu imagini §i rime in deob§te banale,aceste povestiri s'au bucurat totu§ probabil prin noutateagenului de trecere in fata contemporanilor: o dovadä este §ifaptul ca unele din ele ni s'au pästrat in mai multe versiuni §ica asupra aceluia§ eveniment s'au alcatuit mai multe asemeneapovestiri.

Inceputul 11 face 4 Ciintecul lui qtefan-Vodd cu a lui Constan-tin-Vodd, chnd l-au tiiiat Impdratul * care este, in realitate, o cro-

www.dacoromanica.ro

POVESTIRILE ISTORICE IN VERSURI 8M

pica rimata a cumplitei tragedii brancovenesti. Autorul, un con-temporan anonim pare mai curand un om de mijloc, deck unboier povesteste mazilia voevodului, apoi schimbul de cuvintetare acesta i stefan Cantacuzino, drumul la Tarigrad i execqia.O suma de detalii, futre altele popasul In Giurgiu çi Indemnul datde Brancoveanu fiilor sài, In ceasul mortii, sunt confirmate decelelalte izvoare contemporane, cum e, de pilda, relatia lui DelChiaro, secretarul italian al Curtii. Cantecul ni s'a pastrat In maimulte versiuni; cele mai vechi copii sunt din 1756, 1778 si 1809.

Razboiul din 1768-1774 futre Rusi i Turci a prilejuit alca-tuirea a doua povestiri In versuri. Una, intitulata Trambità Ro-ma'neascd, tiparita fara nume de autor, la RAMIliC In 1769, esteun manifest lndemnand pe Romani sa se ridice Impotriva Tur-cilor, alaturandu-se armatei rusesti eliberatoare. S'a atribuit acestmanifest lui Ianache Vacarescul; argumentele nu aunt lnsa con-vingatoare. Cealalta povestire, cu titlul Istoria Tárii Romilneftila leat 1769, descrie sugestiv intrarea o stupailor » adica a Rusilorsi a partizartilor lor In Bucuresti; textul ni s'a pästrat In maimulte variante; autor pare a fi un anume ,Pefan Rustineseu.

Sfarsitul naprasnic al lui Grigore Ghica a produs o adancai mpresie nu numai In Moldova unde s'a alcatuit asa cum amaratat o cronica rimata pastrata In 14 versiuni si una In prozadar si In Muntenia unde a dat nastere la o povestire In versuriasemanatoare. Pastrata In manuscrisele romtutesti nr. 830 si 2507ale Academiei Romane, aceasta povestire are 339 de versuri de ovaloare literara redusa. Ea dà.' lush', In privinta Intrevederiidintre domn i trimisul sultanului, o alta relatie deck cea mol-doveana.

O scurta cronica rimatä, pastrata fragmentar 109 versuris'a alcatuit In legatura cu fuga fiilor lui Alexandru Ipsilanti

(Dechemvrie 1781); autorul, anonim i fära talent, pare a fi bucu-restean; el a serie Indata dupa Intamplare.

Figura atat de in.teresanta si de ciudata a lui Nicolae Mavro-Omni, voevodul Tarii Romanesti (1786-1790), felul sau de a sepurta, reformele introduse, aterrtia pe care a dat-o armatei, orga-nizand un corp de oaste bàtina i participarea sa, cu rang decomandant, la fázboiul turco-austriad, au provocat o serie Intreagade povestiri istorice In versuri. Doua dintre ele sunt In limba

25

www.dacoromanica.ro

832 VIE ATA CULTURALA

greaca: e vorba, mai IntAi, de povestirea extrem de elogioasaun adevarat # encomion » de curtean a marelui caminar Mano-lachi Persiano, povestire din care se pot scoate totu§i unele §tiriutile istoricului; ea a fost tiparita la Bucure§ti In Fevruarie 1789-;cealalta, numarand 168 de versuri, e, dinpotriva, un atac violent,determinat de stoarcerile de bani la care eran supu§i boierii §i dealte abuzuri. Alte doua povestiri istorice In versuri Bunt adevaratecronici rimate ale domniei lui Mavrogheni. Una din ele numarândnu mai pulin de 1.328 versuri §i alcatuita de un autor an.onim, unmartor ocular al evenimentelor povestite, este o prezerttare, Ingenere fidela, a actelor neobi§nuitului voievod. Ea pare a fi servitdrept model celeilalte povestiri, serse de asemenea de un martorocular, Pitarul Hristache. §i aceasta a doua cronica rimata e destulde lunga: cuprinde 1100 versuri §i Inf4i§eaza, fail patima, Intam-plArile domniei dela Inceput pana la intrarea trupelor austriaceIn Bucure§ti, eveniment pus In ziva de 29 Octomvrie stil vechi1789. Pitarul este un patriot ; priveli§tea defil'arii armatei nationale,alcatuita din « Romanali voinici u de catre Mavrogheni, 11 face sagaseascii accente de deosebita satisfactie. In schimb, li critica peGreci care credeau ca ai no§tri nu pot sa fie « buni pen.tru osta§ie ».Ca valoare literara, povestirea lui Hristache este superioara celordinain.te; versurile sale, de factura populara, se citesc u§or; icicolo, fn.talnim chiar cate o rima n.oua, ca de pilda; « Brava, Ma-vroghen.i, brava! altul ca tine mai sta-va? ».

0 slaba Incercare de cronica rimata mai mult o Insailares'a facut cu prilejul mazilirii lui Alexandru Ipsilan.ti (1796).Pastrata fragmentar In manuscrisul nr. 1437 al Academiei Romane,aceasta cronica are 90 de versuri §i cuprinde unele detalii asuprasosirii maziliei In Bucure§ti. N'are valoare literara.

Un eveniment care a impresionat adanc pe contemporani afost executarea de care Turci a hraparqului voevod ConstantinHangerliu, In propriul sau palat din Bucure§ti (1 Martie 1799).Dupa cum executarea lui Grigore Ghica determinase alcatuireaIn Moldova a unui cronici rimate In mai multe versiuni (vezimai sus, p. 810), tot a§a executarea domnului din Bucure§ti facesa apara aci o astfel de povestire iar6§i In mai multe versiuni.Cunoa§tem pana acum. cinci; nu e exclus sa se mai descopere §ialtele ; a,utorul, ramas anonim, §i.,apart,inand se pare paturii

www.dacoromanica.ro

ISTORIO GRAFIA ARDELEANA. 838

de mijloc, acre curand dura moartea lui Hangerliu, probabilchiar In 1.799; talentul lui literar este destul de modest.

Un amestec de versuri si proz4 ne ofera opera lui Zilot Romclnul:sub acest pseudonim care inseamnA, de fapt, « Romanul zeios »,se ascunde un carturar oltean ce si-a petrecut tineretea in casavol vistierului Nicolae Brâncoveanu. El serie mai Intai, in.tre 1812si 1821, o « Deislu.Fire » In versuri, intercaland i unele explicatiuniIn proza. Este o alegorie in care, punand sa vorbeasca « cincihiare » i anume mistretul (Romanul), leul (Turcul), vulpea (Grecul)lupul (Neamtul) i ursul (Muscalul), Zilot arata, in realitate,lumina ultimelor razboaie, situatia noastra political Si proclamaideile nationaliste, pe care le va sustine i Gheorghe Lazar. Incea de a doua scriere, ID « Istoria » sa, iarasi un amestec de versurisi de proza, el descrie intamplarile din Tara Romaneasca dela adoua domnie a lui Alexandru Vodä. Ipsilanti (1796-7) si Oda' larascoala lui Tudor Vladimirescu (1821). Zilot este un patriot cudurere de tail ; n.0 poate suferi pe Greci; impotriva lor are accentede revolta ; acestia au ajuns stapan.i din bunatatea cea cu pro-stime (sic !) a Romanilor ». Altfel, vrea sa fie obiectiv ; o afirmaIn. Cuvantul &are cititori cj in cateva versuri care merita a ficunoscute: « Istoric slut, n'ara frate, N'am ruda, n'am vecin,Stapau am p'adevarul, Lui cata sa ma'nchin ! » Si in aceasta lupcrare, scrisa in anii ce urmeaza rOscoalei lui Tudor, Zilot manifestaaceleasi idei nationaliste ca cj In Daslusire ». Se simte apropiereavremurilor noi.

Istoriografia- ardeleand, spre deosebire de cea m,oldoveanamunteana, nu inregistreazd opere rem,arcabile in veacul al XVII-leasi al XVIII-lea; doar cateva cronici locale, cu interesIn legatura cu biserica. In schimb, insa, la inceputul veacului alXIX-lea, ea trece pe planul intaiu prin lucrärile corifeilor din

coala ardeleana n, lucfgri avand ca idei centrale romanitateacontinuitatea noastra pe pamantul Daciei Traiane.

Prima cronica din Transilvania, despre care stim a s'a seriaIn limba romana, este Cronica popei Vasile dela biserica Sf. Nicolaedin cheii Brasovului. Alcatuita nu mult dupà 1633, poate chiarIn acest an, ea priveste vieata bisericii amintite çi unele impre-jurari locale, din Brasov si Tara Barsei. Primul evenim,ent pomenit-este: din 1392, cand ar fi venit Bulgarii in Brasov; ultimul

25 *

www.dacoromanica.ro

834 VIEATA CULTURALA

din 1633. E o cronica de mica intindere: 5 pagini In 40 §i ni s'apastrat numai in traducere germana', in trei manuscrise.

La mai bine de o suta de ani dupa popa Vasile, in 1742, un altpreot al bisericii Sf. Nicolae din chei, anume Radu Tempea,alcatue§te o Ilona cronicti a läcaplui In care slujea. El incepe prina rezuma opera predecesorului, farà sa-1 pomeneasca Insa arataapoi vieata tuturor slujitorilor bisericii din chei 44 la numarneomitand chiar certurile §i vrajma§iile dintre ei. Se dau §i unelefapte privind cetatea Bra§ovului; astfel, de pilda, se descrie cum-plita epidez-nie de ciuma, din 1718, care a secerat, In ora § §i Insuburbii, 17.000 de oameni, afar*ä de cei ce au pierit ne§tiuti.Radu Tempea e un adversar hotärit al Unirii cu Roma ; el insistaasupra Imprejurarilor in care a avut loc acest act, reproducanddocumente oficiale ale vremii, ba intercaland chiar §i o cronicarimatä, alcatuita din 112 4 stihuri *, Impotriva Vladicai Athanasie.Ultimul eveniment povestit In « Istorik besearecei .5'chei1or Bra-govului » este din 23 Mai 1742.

Tot impotriva Unirii este §i « Rilngerea stintei mändstiri aSilvafului, din eparhia Hategului, din Prislop », o cronicaversuri, alcatuita de un eau& In anul 1782 sau putin dupa aceea.ePlangereae incepe prin pomenirea lui Nicodim, intemeietorul,dupa traditie, al manastirii din Prislop, aminte§te apoi de refa-cerea, la 1520, a läca§ului prin Zamfira, fiica lui Moise-Voda, amin-te§te de asemenea de Mihai Viteazul o ce vrea pe Romani sa uniascaspentru a critica dupa aceea violent Unirea cu Roma §"i pe ierarhiiuniti, in deosebi pe Petru Aaron. Nu e numai o despartire de ordinreligios, ci §i una nationala, prin aceea ca se Incearca o sa neniasca de fratii din Tara-Romaneasca §i din Tara MoldoveneascaVisarion Sarai, calugarul propovaduitor impotriva unirii, orn preaputernic §i luminat *, este in schimb läudat. Din alta parte n'avenit niciun ajutor In lupta contra o Bla§ului centrul unitilor:Imparateasa Rusiei e prea departe, iar fratii de peste muuti nupot face nimic, tara lor fiind o cotropitä de Turci §i de Grecijàfuità i.

FatAl de aceste incercäri, de im,portanta bocalà i confesionala,lucrarile istorice ale frunta§ilor 4 colii Ardelene * se situeaza peun plan national; ele nu constitue numai arme de lupta in mi§-carea de dobtuulire a drepturilor politice §i sociale pentru RomOnii

www.dacoromanica.ro

SAMUIL CLAIN 835

din Ardeal, dar aunt un izvor de incredere §i de mandrie pentrutoti Romanii, de pretutindeni.

Cea dint& din aceste lucrari este aceea a lui Samuil Micu-Clain ; purtand « Istoriia fi lucrurile i intdmpleirilenilor acum intr'acest chip afezatd fi din multi vechi fi noi scriitoriculeasd », ea a räm,as pana astazi medita; numai Inceputulunui rezumat al ei a aparut ca anexa la Calendarele de Buda pe1806 §i 1807. Daca Imprejurarile ne vor fi favorabile, Intreagalucrare, pastrata In patru volum,e manuscrise la Oradea Mare, vaapare In editura Institutului de Istorie Nationala din Bucureqti.

Samuil Clain s'a nascut In satul Sad (jud. Sibiu), In Sep-temvrie 1745; tatal sAu, protopopul, era fratele vestitului vladicaInochentie (vezi vol. III, editia a doua, p. 395). Carte a Invatathit& in sat, apoi la Blaj, in cele din urm,6 la Viena, mide ajungecj prefect de studii al seminarului Sfanta Barbara, Intemeiatpentru tinerü romani unii. Intors la Blaj In 1783, el ramilneaci doug decenii, lucrand c publicand. In toamna anului 1804,din cauza unui Indelungat conflict cu m,ediocrul, interesatul qiinvidiosul episcop Bob, el pleaca la Buda, unde este numit revizoral cartilor romane§ti ce se tipareau acolo. La Buda a §i murit,dupà un an ci jumatate, In ziva de 13 Mai 1806, fiind ingropat Inbiserica Sarbilor catolici.

Sam,uil Clain a aratat din tinerete Insutliri de carturar. Aalcatuit i tradus o serie de carti biserice§ti, a Intocmit apoi Inlatineqte o gramaticd a linthii romdne, opera capitala pentru vremeasa, In sfarclit a scris Istoria Rondlnilor, amintita mai sus, In douàredactiuni, una desvoltata ci una rezumata. Era pe punctul de ascoate §i un Dictionar latin-roman-gerraan-ungar, precum ci unaltul roman-latin-german-ungar. In acest scop a publicat ci douàprospecte, la Buda, In Aprilie 1806; din nefericire, moarteasurprins Inainte de realiza gandul. Totu§i munca lexicograficade ani de zile a lui Samuil Clain nu s'a irosit ; manuscrisulcontinuat, completat ci rem,aniat de o serie Intreaga de colabo-ratori, tare care relevam pe Petru Maior, se va tipari In 1825,la Buda: e vestitul Lesicon )) de Buda, care a servit deceniiIntregi carturarilor romani.

Istoria Ronzdnilor a lui Samuil Clain incepe tocmai dela Troia,dela legendarul Aeneas qi dela lntemeierea Romei, pentru a arata

www.dacoromanica.ro

836 VIEATA CULTURALÀ

apoi istoria acesteia din urrnä, istoria Dacilor §i razboaie1e lorcu Romanii. Odata Cu moartea lui Decebal, dispare i poporul dac ;pamantul e dcupat, in schimb, de coloni§tii romani. Traian estessaditorul si parintele Romanilor, celor ce astazi sunt in Dachiia,adica in Moldova, in Tara-Romaneasca, in Ardeal i in Tara Ungu-reasca, 0114 in Tisa ». Coloni§tii au ramas apoi in Dacia si dupaparasirea ei oficiala de &Are Aurelian. Ungurii au gäsit a§a: darIn Ardeal pe Romani mo§tenitorii cei vechi, carii era Rom,ani§i pururea au ramas in mosiile si salasele sale *. Urmeaza, dupaaceea, pe scurt, istoria regilor unguri despre Mateia§ se afirmaca.' e originar din Tara-Romaneasca §i viVä de Domn * apoiistoria Azdealului pang la dominatia austriaca. Unirii: cu Romai se acorda, evident, atentie; imparatul Iosif al II-lea, autorulreforin,elor umanitare, e laudat ; Clain n'are Ina' aceea§i intelegerepentru rascoala lui Horia, Clo§ca §i Giurgiu (Cri§an1), oam,eniblastamall *1; povestfrea se incheie in timpul imparatului FranciscI, deci dui:a 1792, semnaltmdu-se razboaiele grele pe care le poartacu Francezii. In ce prive§te pe Munteni, se expun legaturile cuBulgarii relevandu-se rolul jucat de Asane§ti ; descalecatuldin Ardeal e fixat in anul 1259, iar pentru §irul Domnilor se ur-meaza cronicile interne si Cronologia tabelara. Pentru Moldova,expunerea e mai redusa cleat pentru Muntenia ; se utilizeaza pelanga cronicile lui Grigore UrecheSimion Dascalul r¡i Miron Costin,§i cronicile polone. Partea dela urma de mari propoqii a

Istoriei Romtmilor *, cuprinde Istoriia bisericeasca a episcopieiromane§ti din Ardeal *; intru cat neamul nostril dincolo de muntin'a avut stapanitori politici proprii, locul lor a fost tinut deInalii ierarhi, de episcopi ; ei corespund Domnilor no§tri. Clainle face deci biografiile atat a celor de dinainte, cat §i a celor dedupa Unire ; in special sunt pretioase §tirile pe care le dä despreInochentie, unchiul s'äu, vajnicul aparator al drepturilor romane§ti.Ipovestirea se opreste in timpul pastoriei lui Grigore Maior ; eani s'a pastrat §i inteo forma mai prescurtata, dar cu unele inte-resante amintiri personale, forma publicata de Timotei Cipariu,sub titlul de « Istorie eclesiasticei ».

In desvoltarea istoriografiei romane§ti, Samuil Clain poate fiçonsiderat drept prim,u1 sustinator al teoriei puriste, Romanii fiind

dui:4 el descendenti numai din colonistii romani; poporul

www.dacoromanica.ro

IGHEORGHE $1NCAT 837

dac fusese nimicit In urma räzboaielor. Aceasta teorie fost inst-atat de Gheorghe Sincaie cat §i de petru Maior ; prin operele

lor Hronica Rornanilor », tipärita fragmentar in 1808-4809,eIsforia pentru inceputul Romcirtilor in .Dachia», ap'a'ruta In 1812,acefltia i-au asigurat o larga difuziune In opinia publica romaneasca

straina. Evident, teoria este lipsita de temeiu, deoarece Daciiei§a cum au aratat cercetarile din uItimele trei sferturi de

veac au continuat, i Inca In numar.m.are, à locuiasca vechealor arà, aIcaluind baza etnica a nearaului nostrm._ Nu e mg putineadeviirat insa ca aceasta teorie s'a bucurat de o deosebita trecere,tim,p Indelungat, i ca ea a influentat atat istoriogrEtfia, dar m,aiales filologia veacului al XIX-lea.

Gheorghe qincai s'a nascut ne-o spune el Insuqi la 28Februarie 1753, sau 1754, In satul an:tsud (judetul Map, din pa-rinti apartinand micii boierimi. A Invatat carte la colegiulReformatilor din Targu-Mureplui, apoi la Jezuitii din Cluj undea fost primul t¡ti la Bistrita. Nurait canonic la Blaj avea 19ani el plea dupa putin timp cu o bursa de studii la Roma,unde 11 gasim In August 1775. Muncind sarguincios, tqi ja docto-ratul atat In teologie, cat i in filbsofie, la 28 IarluEtria 1779. Unnou stagiu de un an la Viena, pentru dreptul canonic, r}i apoi 11Intalnim la Blaj, unde e numit profesor i, dui:4 cateva luni, di-rector al ticolii 4 na-Vonale s de aci, Infiintate, ca atatea altele,din ordinul 1mparatului filosof Iosif al II-lea. Avansat « directorpeste gcolile Romanilor din, Ardeal », Sincai desfasoara timpde 13 ani o intensa activitate didactica, alcatuind, manualeinfiintand trei sute de §coli noui pentru copiii de Romani. E pe-rioada cea mai plina din vieata lui. Dupa aceea, 1ncepe epocagrea. Temperament viu, uimitor de impulsiv nedisciplinat s,el fusese dela inceput, din 1782 ca i Samuil Clain §i PetruMaior impotriva mediocrului episcop Bob, lutuid partea con-tracandidatului acestuia, mult mai bine inzestratului IgnatieDarabant. In 1794, conflictul devine acut. Sincai e destituit dinsIujba de director, mai rault chiar, e maltratat i apoi Inchis tirapde zece luni, 1j teranita din Aiud, sub 1nvinuirea nefondatade conjuratie contra episcopului §i a tärii. Ne mai avand slujba,Sincai, pentru a-vi tine zilele, e nevoit sa intre ca preceptor lacopiii contelui Daniil Vass ; dupa ce stà aci gase ani, pleaca la

www.dacoromanica.ro

838 VIBATA CIILTURALA

Buda ; in 1804, el da ajutor lui Clain la corectarea tipariturilorrominesti. In urma mortii lui Clain, neputind lua locul vacant,se intoarce la fostii sài elevi, contii Vass, carili aveau asezareaIn satul Sinea, din Ungaria. Aci a si murit, la 2 Noemvrie 1816, cudurerea de a nu fi izbutit saji tipareasca opera de capetenie lacare lucrase o vieata intreaga (vezi si fig. 56.

Inteadevar, tHronic-a Romiinilor fi a mai multor neamuri», acerut o munca de 34 de ani. 5incai a inceput stranga materialulIn 1774; in 1808 cronica era gata si abia in 1812 cenzura oficialacerceta redactia latina a ei. Caci,"in alai% de redactia romaneascii,pastrata in 2 manuscrise, la Oradia si la Cluj, 5incai a intocmit

Fig. 56. Isalitura autografi a lui Gheorgbe $incal, pe un act deviinzare: Vendidi. Georg Gabriel Sinkai (Biblioteca Academic'

Romilne, !mega manuscrlse)

si o redactie latineasca, sub titlul: Chronicon Daco-Romanorumsive Valachorum et plurium aliarum nationum* ; aceasta din urmanu ni s'a pastrat Insà in intregime.

Cronica incepe cu anul 86 dupa Christos si merge pana in 1739;

povestirea trebuia ad fie dug, dupti cum cetim in titlul fragmentuluipublicat la Buda, pan& in anul chiar al publicarii, aka in 1808;

imprejurarile, ca de atatea ori In trecutul nostru, n'au ingaduit-4?Irma. Intemeindu-se pe un foarte mare numar de izvoare i studii

am numarat nu mai putin de 451 asemenea izvoare citatetext cronica priveste pe Roma:Ili de pretutindeni, atilt cei dinstamp, cat i cei din dreapta Dunarii (« Cutovlahii ») ; povestirease face pe ani, dupà sistemul vechilor anale, sistem care fragmen-teazil frig expunerea, sclizand interesul cititorului.

Ca si Samuil Clain, 5incai sustine si el ca Romanii Bunt urm,asii

colonistilor romani adusi de Traian, colonisti cuprinzand 4nunumai gloate miseale, ci i familii frunte ». Dacii fusesera Elsa

sà-si

s

www.dacoromanica.ro

PETRO. MAIOR

de rau Infra*, a§a de t stan0*, tat n'au ramas nici carii sa ago-niseasca pamantul, nici carii sa lOcuiasca prin cetati i. Cand, maitarziu, In t anul cel Insemnat i 274 (sic!), Aurelian pärase§teDacia, s'a retras atunci num,ai armata sau leghioanele 4 o

parte a coloniei i, restul &Ha' tei rnai multi dintre coloni * ra-manand pe loc, ca unii ce se Indeletniceau cu 4 econoraia aceastaInseamna agricultura i creqterea vitelor.

Din cronica lui Sincai s'a publicat In timpul vietii lui, numaiInceputul primele 80 de pagini, cuprinzand rastimpul 86 264d. Chr. ca adaos la Calendarele de Buda pe anii 1.808 §i. 1809.In Intregim,e ea a aparut mult mai tarziu, anurae In 1853, la Iaqi.Nici cea de a doua lucrare istorica a lui Sincai, de proportii multmai reduse, anume raspunsul pe care l-a dat el, In latine§te, Inva-tatului Eder la critica ce acesta din urma Mouse memoriuluiiSupplez libellus Valachorum i (1791), n'a putut aparea; cenzuran'a dat aviz favorabil..

Petru Maior este cel de al treilea corifeu al Scolii Ardelene,§i. totodata acela care, prezentand eu m,ai m,ultä' logica, argumen-tare §i sistema, conceptia despre descendenta noastra numai dinRomani tall amestecul Dacilor i despre continuitatea noastraIn stanga Dunarii, i-a asigurat, prin lucrarile sale, tiparite IncaIn cursul vietii, o larga difuziune i popularitate In masa roma-neasca.

Fiu al protopopului Gheorghe dela Caputful de Campie, PetruMaior s'a nascut pe la 1760; ca i Gheorghe Sincai, a havatathit& la Targul-Mureplui, apoi la Cluj ; dela Blaj obtine r¡ti el In1775, o bursa pentru Roma. Paralelisraul continua: dupa o §ederede cinci ani In Cetatea Eterna, In care timp studiaza teologia t¡ifilosofia, el vine pentru un an la Viena ; apoi, dupa ce I§i insu§e§teaici dreptul canonic, se lntoarce Inc:MI.61 la Blaj, devenind profesorde logica, metafizica i dreptul firii. In 1784 paraselte cinul calu-Oren iar In anul urmator e numit parola §i, Indata dupa aceea,protopop de Reghin (15 August 1785). Aci pastore§te el, cu exceptiaunei scurte Intreruperi de un an (1792), and preda dreptul canonicla Blaj, m,ai bine de douà decenii, ping la 2 Septernvrie 1808.La aceasta ultima data are loc, In urma recomandarii lui SamuilVulcan, episcopul de Oradea, aumirea sa ca revizor al cOrtilorromane§ti la tipografia din Buda, In locul raposatului Clain. I§i

www.dacoromanica.ro

840 VIE ATA CULTURALA

ia postul In primire In primavara urmatoare, la i8 Martie 1809§i ad i ramane apoi pang la moarte (14 Februarie 1821)

Riistimpul petrecut ca protopop la Reghin unde a cunoscutpe istoricul Sulzer, care publicase de curand o opera defavorabilacontinuitätii noastre In Dacia a insemnat pentru Maior unrastimp de pregatire, de strangere de material, de elaborare §ichiar de redactare a unor lucrari. Tipariturile sale 11 la numarau aparut Insâ toate In vremea cat a itat la Buda, deci In ultimiidoisprezece ani ai

Sub raportul istoriografiei, Petru Maior a alcatuit doua lucrari:Istoria pentru inceputul Romailor in Dachia aparuta In 1812 §i

o Istoria besearicei Romailor, ateit a cestor din coace, precum fi acelor din colo de Duna' re s, ie§ita de sub teascuri In anul urrator ;ambele In e craiasca tipografie a Universitatii Ungure§ti din Pe§ta s.

Lucrarea cea dintai a fost scrisa o afMm In o CuvantulInainte spre a combate minciunile t §i nalucirile * unoro streini scriitori* asupra Romanilor: e vorba de Sulzer; Eder§i Engel. 4... Dela o bucata de vreme continua Maior pre-cum magariu pre magariu scarpina, a§a unii dela altii Imprum,u-tand defaimArile, fail de nicio cercare a adevarului de iznov leday la stam,pa s. Trebue, prin urrnare, ea le raspunda.

De aceea nici nu serie Intreaga istorie a Romanilor, ci se mar-gine§te la # ceale ce mai vartos se in de Inceputul lor In Dachia *.Dar mai e i un al treilea motiv de ordin educativ pentrucare se stradue§te, anume acela ca *vazand Romanii dizi ce vitastralucitä. Ant pràsii, toti s'a' se Indeamne stramo§ilor sal Intruomenie §i In liuna cuviinta a le urma... *. A scris repede : n'aavut timp nici sà transcrie pe curat ; de aceea declara ca va firecunoscator celor ce-i vor semnala « vreo sminteala

Teoria lui Maior este aceasta: Dacii au fost complet distru§i,Intocmai ca odinioara Cartaginezii, iar coloni§tii romani nu s'aucäsatorit cu localnice dace, ci au venit cu femeile lor. De aceea§i bimba ni s'a pastrat atat de bine, fara influente straine, bar-bare. Aurelian Im,paratul n'a putut, pe de alta parte, sil stram,utetoga populaia au plecat numai coloni§tii mai noi §.1 cei delamargini. Nu se poate admite nici o revenire a celor dela sudulDunarii la nordul ei. A§a dar, origine curet romana §i continuitateIn stinga Dunarii.

www.dacoromanica.ro

OPERELE FILOLO GICE 841

o Istoria pentru inceputul Românilor In Dachia » a fost recen-zata de filologul slav Kopitar ; Maior li räspunse In trei brosuri,apgrute in 1814-1816; e inceputul unei polemici care, cu in,o-dificArile impuse de sporirea materialului documentar si de per-feclionarea metodei, dureag En ce privefte continuitatea pAnäIn zilele noastre.

o Istoria besearecei RonAnilor » scrig si ea repede, in K unspre-zece s'aptAnIni » trebuia s'a" fie, judeand dupà titlu, o sinteaprima sintea asupra trecutului intregii biserici nationaie. Defapt, ea nu trateaz6 istoria bisericei in Muntenia si in Moldova,nici aceea a Romtmilor din dreapta Dunhrii, ci se nargineste latrecutul bisericei ardelene, insistAnd asupra Unirii, asupra um:a"-rilor ei §i asupra ierarhilor uniti. Expunerea mergea prm4 in vremeasa, cuprinzAnd §i pAstoria lui Bob. Acesta din urna Sing, sus-ceptibil si vanitos, nemulOmit fiind de felul in care era inf4isat,a obtinut, prin cenzura oficialà, s'a" se scoatà paginile respective.Asia incAt, in multe din exemplarele ajunse la fled, aunt ruptezeci de pagini, iar altele retiparite.

Conflictul intre mediocrul episcop Bob si cei trei mari c6r-turari Samuil Clain, Gheorghe Sincai §i Petru Maior a Meldmult eau culturii noastre ; vina este a lui Bob ; atitudinea luifatil de dei trei corifei,n'a lost asa cum bine a caracterizat-oultimul cercetiitor al chestiuiiii, d-1 Zenovie PtIclisanu o nicivladiceascä, nici romtmeasc6 ». Dac6 ar fi stiut s'a" si-i apropie,dac5, nu i-ar fi silit, prin persecutiile sale, sà ia calea pribegieicazul lui Sincai sau a insträinàrii de Blaj, cultura ro-mtmeasc6 ar fi cunoseut, de sigur, o epoc6 de inflorire excep-tionalà. Dar §i atata cAta" a fost, opera celor trei opera de §tiin0si de luptà in acelasi timp este suficientà pentru a da numeleei unei perioade intregi difi desvoltarea noastrà istoric6 §i de aasigura Transilvaniei primatul cultural in aceastà perioadà.

Opere filologice. In domeniul lucrarilor originale, indatà dupgoperele istoriografice vin, sub raportul importantei, in ra'stimpuldintre 1.601-1821, operele filologice. Faptul e normal, deoarecepreocupgrile privind originea si trecutul nostru au fost impletitecu acelea privind limba. Momentul culminant, in aceastà privinO,se situeag spre sfar§itul rästirnpului amintit, atunci and se m,a-nifestà corifeii scolii ardelene.

www.dacoromanica.ro

842 VIEATA CULTURALA.

Operele de caracter filologic se pot impärti in trei categorii:gramatici, ortografii §i dictionare ; de fapt, primele douä suntcontopite, adeseori, in una §.1 aceea§i lucrare.

Mai intAi apar dictionarele: slavo-romAne, latino-romAne, greco-romAne. Din prima categorie face parte Lexiconul slavo-romilndin 1.649 alcdtuit de cälugärul Mardarie dela Cozia ; fiecdruia dincele 4575 de cuvinte slave ii corespunde echivalentul in romAne§te.Izvorul §i modelul lui Mardarie a fost Lexiconul slavo-rus, tipäritde ieromonahul Pamvo Bercinda de origine, se zice, moldoveanla Chiev, In 1627. Alte douà dictionare slavo-romAne se alcatuiescIn veacul al XVIII-lea In Moldova: unul in 1740, pästrat in ma-nustrisul Nr. 31.2 al Academiei RomAne, §i avAnd ca rn,odel totLexiconul lui BerAnda ; celälalt, spre sfAr§itul veacului, cunoscutsub nurn,ele de Pei curariu ;" autorul lui este Macarie ieromonahulcare a alcAtuit §i o gramatica romAneascä. Semnalä'm de ase-menea douà dicIionare ruso-romAne: primul, al binecunoscutuluiprotopop Mihail Strilbitki, tipärit in tipografia acestuia din Ia§iIn 1789 §.1 cuprinzAnd vreo 1.500 de cuvinte ; cel de al doilea, in-tocmit dupà 1812, a fämns inedit. CAt prive§te dictionarele la-tino-romAne, vin, in ordinea cronologicA, douà dictionare alcg-tuite in Banat, in a doua jumA'tate a veacului al XVII-lea. CeldintAi din aceste dictionare, numit a Anonymus Caransebesiensis toautorul e necunoscut iar locul redactiei a fost Caransebe§uleste un dictionar romA.n-latin, seria cu ¿itere ¿atine §i ortografiemaghiarg, sub influenta cercurilor catolice ; cuprinde peste 5000de termeni, dintre care unii dialectali, bänäteni. Cel de al doileaeste un dictionar latino-maghiaro-romAn ; se pästreazA intre ma-nuscrisele generalului conte Marsigli, In biblioteca Universittitiidin Bologna (Italia). La acestea se adaogA dictionarul latin-romAn Dictiones latinae cum ealachica interpretatione al luiTeodor Corbea, inväIatul fiu al preotului loan din 5cheii Bra-§ovului ; a fost seria din indemnul §i cu ajutorul material al luiMitrofan, episcopul Buzäului (1691-1703). Urm,eaz6 apoi seriade dictionare alcAtuite in Ardeal in veacul al XVIII-lea, caren'au fost studiate mai de aproape ; printre ele este lexiconul ger-mano-latino-romAn din 1792, al slujba§uIui militar # Aurelius An-tonius Praedes », care-§i dateazA opera, solemn, in anul dela fun-darea Romei 25461

www.dacoromanica.ro

LEXICONUL DE BUDA 843

Incununarea eforturilor lexicografice trebuia sa vie tot delafruntagii gcoalei ardelene. Ca o ilustrare a romanitatii limbii noa-stre, pentru a aräta i celor mai nelncrezatori originea latina alexicului romanesc, iar pe de alta parte pentru a Infatip acestlexic In haina, nouà çi straveche In acela0 timp, a literelor latine,lucreaza Samuil Clain timp Indelungat la intocmirea unui maredictionar. In Aprilie 1806, m,unca fiind gata, apareau la Budaprospectele, anuntand viitorilor subscriitori ea lucrarea se va pre-zenta In douà redactii: Un dictionar latino-romb.no-germano-ungar,In 2 volum,e, avand In total 110 coale 0 un al doilea, romano-latino-germano-ungar, asenianator ca proportii. Dar moartea luiClain, intamplata In luna urmatoare (Mai 1806), Impiedeca rea-lizarea operei. Planul este reluat de Vasile Kolosy, protopop deSacaramb, apoi de canonicul Than Corneli, In sfargit de PetraMaior. Acesta revede nianuscrisul Ii aplica normele din a Or-tografia » sa, aparuta In 1819, adica acelea ale ortografiei italieneiar nu maghiare sau germane, a§a cum, facuserà o serie de scriitoricare se foloseau de literele latine. Dar nici Maior nu are noroculsa vada tiparit Dictionarul (vezi 0 fig. 57). Dupa moartea sa (14Februarie 1821) 0 dupa ce manuscrisul m,ai sufere unele prefa-ceri prin munca altor colaboratori loan Teodorovici 0 pro-fesorul Alexandru Theodori el apare, in sfar0t, In 1825, laBuda, ca un volum de aproape 900 de pagini in 40, sub titlul:e Lesicon romanescu - latinescu - ungurescu - nemtescu quare de maimulti autori, in cursul a trideci si mai multoru ani s'au lucrat». Celde al doilea titlu precum i toate explicaiile cuvintelor Bunt inlatinefte. Acest dictionar a adus remarcabile servicii, timp dedecenii, Intregei intelectualitati romane§ti, de o parte 0 de altaa Carpatilor.

In ce prive§te dictionarele greco-romane, no,erita o mentiunespeciala acela, autograf, In nouà volume, pastrat in bibliotecaUniversitatii din Iagi i provenind dela fosta manastire Sf. Sayadin acela0 ora. E vorba de dictionarul lui Luca Ianuleos, grec.nascut In Constantinopol, interpret al Portii i delegat al ei pelanga Dom.nii romani; unuia din ei nu §tim caruia anumese 0 dedica lucrarea. Alcatuit Intre 1769 0 1780, acest dictionarinedit dà echivalenta termenilor In zece limbi i patru dialectegrece0i, limba valah5 » fiind ultimar Termenii romane0i aunt

www.dacoromanica.ro

844 VIEATA CULTURALA

a .

(4.

A _

'44°,411,P-

gytt,e'r2e-A

1 elf

0,..47,

);/ We.I.C..P14/2&

I 04.

ehYrr ah' 007,4 *I't .Yay)L7

44-(Pe"

eh, d'Ojvc' rrii(ki; ,,f;z77; ws?Ìr.

- I

4.47Xcri a/Lz_e Of .qii4" z /1)(

/2,4T 93

Fig. 57.-0 paginl din Condica lIategului, scrisà rornane0e Cu IltereMilne 81 ortografle maghiard. Anul 1787, Decemvrie 12,

( r

www.dacoromanica.ro

DICTIONARE SI GRAMATICI 845

scrisi insá Cu litere grecesti. Un alt dictionar neo si paleogrecroman, tot inedit, si al cárui autor e necunoscut, se pastreazáIn copie la mánastirea Neamt, avand data 4 Iulie 1796; ca izvoarei-au servit lexiconul neogrec-latin-italian al lui Gherasim Vlahos(1784) si acela paleogrec-neogrec,latin-italian al lui Gheorghe Con-stantin, apárut in a doua editie la Venetia, in 1786. Mai existási alte diction are greco-romane inedite cum e Lexiconul mol-dovenesc (AALX6rov ,M0X3043tx6) dela Biblioteca Nationalá dinAtena sau marele lexicon al lui Iordache Golescu, in 8 volume(4136 pagini numerotate) dar ele n'au fost studiate Ora acum.

Nu putem incheia partea rezervatá lexicografiei, fárá sá amintimsi de dictionarele aromtinefti, alcátuite de cativa reprezentanti dewalla' ai ramurei sud-dunkene a yoporului nostru. Ne referim,in primul rand, la Protopiria (11porroirecptcc) lui Teodor Cavaliotti,acel dictionar greco-aromano-albanez, aparut la Venetia in 1770,apoi la vocabularul in patru limbi (greacá, aromaná, bulgará,albanezá) al lui Dania din Moscopole, avand douà editii, una laVenetia, in 1794, cealaltä la Constantinopol in 1802; in sfarsit,)la Pentagtosarul (paleogreacá, neogreacá, aromanA, germanii, ma-ghiará) lui Nicolae Ianovici, gums in manuscris. (Vezi pentrutustrele vol. III, 1, editia a doua, p. 423-4251.

Preocupdrile gramaticale fi ortografice apar in tárile noastreabia in a doua jumátate a veacului al XVIII-lea, odata cu inmul-tirea scolilor si cresterea nivelului cultural. Cea dintai incercareIn aceastá directie se datoreste lui Dimitrie Eustatievici, dascálla scoala din Scheii Brasovului si fost student la Chiev. El terminala 1/12 Septemvrie 1757 o « gramaticá romaneasa », dupá modele« elinesti, slovenesti si latinesti » aunt propriile-i cuvinte si odedicá lui Constantin Mavrocordat, Lucrarea a rámas ineditä ;stint o serie de reguli, un « methodos prea folositor si prea tre-buincios», fará vieuna din ideile innoitoare, revolutionare, carecaracterizeazá gramaticile de mai tarziu ale Scolii Ardelene.

Acelasi caracter tehnic 11 pästreazá si diversele gramatici alcá-tuite in Moldova. Astfel, este, de pildà, gramatica lui Toader .co-leriu, isprávità de tipárit la 8 Noemvrie 1789 4 In tipografia ceapoliticeascá, -in targul Esului ». Ea urmáreste, ca si gramaticaruso-romana tiparitä la Chisingu in 1819, sá usureze invätarealimbii romanesti pentru Rusi si a limbii rusesti pentru Romani.

www.dacoromanica.ro

846 VIEATA CULTURALA

Niel gram,atica lui Macarie ieromonahul, alatuit'ä in rästimpul1.789 1791, nici aceea ulterioarà din 1809-1811, pästratil inmanuscrisul nr. 539 al Academlei Române §i al cärei autor, anonim,cunoscuse opera lui Eustatievici, nu se disting prin vreo idee nouti ;se poate releva cel mult neobipuita terminologie tehnia Intre-buintatà ; prima din aceste douil lucräri intrebuinteazà term,enica uacumnic unitoriu* §i udAunAznic unitoriu*, ruggoare plecares§i. 4 neività plecare », 4 graiu hotäritoriu pätimitoriu etc., iarcea de a doua 4 neamuri * pentru genuri, pronumele fete§tipentru cele personale, 4 dunga sau mica opritoare pentru vir-gull:L., etc.

Cu totul altä valoare are gram,atica lui lanache Vdcdrescul,terminatà de redactat inc6 din 1.780 a§a cum ne asigurà Sulzerdar care nu s'a tipärit decat in 1787 §i anume in douà editii, unala Rtunnicul Valcei, la inceputul anului, §i cealaltà la Viena, lasf&r§itul lui. Intitulatä. modest *Observatii sau beigdri dà seamdasupra regulelor fi ordnduelelor gramaticii rumilnefti*, ea cuprindedouà pärti: in cea dint& se analizeag u ce iaste gramatica §i

se aratà 4 limpàqeala slovelor * §i pärtile cuvântului cea de adoua e. rezervat6 4 pAntru pronuntie, ortografie, Ontru consti-tutione, adic4 syndaxis §i päntru poetia sau lacere de stihuriCa model, la partea intä.i, a avut Gramatica geograficd (Fpcy.p.onochyecoypocqx.xil) a preotului Gheorghe Fatea din Cerigo, tipärità in1760 la Venetia ; la partea a doua, capitolul poetica, s'a servit deGramatica greacd completà .( Ppect.tticerix4) iVolvoch cixpLf3e.o-skr0 alui Antonio Catiforo, tiparia in 1734, iarä§i la Venetia. Tocmaifiinda s'a folosit de un model italian, terminologia gramaticalgpe care o introduce Wcärescu, e fericit aleasà, apropriatà spiri-tului lim.bii noastre §i de aceea o m,are parte a ei s'a impus §.1 ar6mas, fiind utilizat6 §i astäzi in aceea§i sau aproape in aceea§iformä. Astfel, el zice exemplu, neutru, gherundiu, positiv, compa-rativ, superlativ, apoi nominativd (i. e.: cädere 1, in loe de caz 1),ghenetivii, etc., dupä.' aceea nome, pronome, verbu, aciverbiu, propo-zig.one, congiungone, interietione, partitipiu i a§a mai departe.Chiar §i termenii luati din grece§te prezintä.' aceea§i caracteristicade fericitä alegere : spunem §i astäzi prosodie, apostrof, pleonazm,laconizm, metaford, exametru, etc. Cu atat mai rdu ne pare diVacarescu n'a izbutit sá realizeze §i Dicgonarul de care vorbe§te

www.dacoromanica.ro

GRAMATICI 847

In prefaIa 0 Observatiilor o sale; Cu deosebitul Eau shut al limbii,el ar fi dat la iveala, de sigur, o opera remarcabila.

In 1780, anul In care Ianache Vacarescul isprävea de redactatGramatica sa, ap-area la Viena o opera' de acest fel, care avea saexercite cea m,ai rn,are influenta asupra studiilor de Elul:A fl.i. Adetermine un curent insemnat In istoria culturii rom,anetAi. Estevorba de Gramatica lui Samuil Clain, completata de Gheorghe

incai §i publicata In latine§te sub titlul: 4 Elementa linguae daco-romanae sive valachicae ». Alcatuita pentru elevii romani ai cole-giului Sfanta Barbara din Viena, aceasta lucrare cuprinde, Inprefa-g, premizele principale ale colii Ardelene: colonigtii romaniau ramas in Dacia, dupa, paräsirea ei de Aurelian, sub stapanireabarbarilor: o arata nu numai Jordanes, dar ci §ase sute de istorici,m,ai vechi §i mai noui. In timpul acestei stapaniri, limba stramo-qilor s'a corupt §i procesul s'a accentuat dupa ce voevozii tarilorromtuie au introdus, pe timpul conciliului dela Florenta, literelechirilice qi limba davit' In biserica. Concluziile rezulta ciar, chiqdacá nu aunt form,ulate deocamdatd: limba trebue curatata deimpuritatile care i ,s'au adäugat in timpul st'äpanirii barbarilor,lar In locul literelor chirilice, trebue revenit la literele latine alestramo§ilor. Este ceea ce vor cauta sa faca scriitorii polii ardelene,este ceea ce vom intalni in intregim,e sau partial In toatelucrarile gramatici, ortografii, carti de lectura care vor apareIn rastirn,pul 1.780-1821, sub influenIa acestei §coli.

Prima este gramatica oculistului roman Molnar, scrisa hill Innemtegte limba oficiala a statului, In urma decretului lui Iosifal II-lea §i publicata la Viena in 1788, sub titlul t Deutsch-wa-lachische Sprachlehre ». Ea reproduce intocmoi impartirea grama-ticei lui Clain$incai, precum ci toate regulele acesteia; cuvinteleromane§ti sunt redate cu litere latine. Urmeaza in Dechemvrie1797, la Sibiu, Gramatica ronuineasa, alcatuita de i Radu Tempea,directorul §coalelor neunite naIionalice§ti prin marele Printipatal Ardealului*, Scrisa cu chirilice, ea recunoa§te totu§i ca « stri-carea* §i 0 InIelenirea o limbii noastre provine din epoca In caream primit slovele * §i cdrtile 43 slovene§ti ». Limba nu se maipoate aduce, intr'adevar, 's In curatenia qi originalul * ei, cacipoporul n'ar moi Intelege-o ; totu§i, ea trebue 0 curatita * de 0 ne-ghina » ce o au cuprins, afla cum, fac, prin callile lor, parintele

26

www.dacoromanica.ro

848 VIEATA CULTEEALA

Samuil Clain §i doctorul Molnar. Tocmai spre a o apropia de« original », Radu Tempea scrie unele cuvinte, Oland searna deetimologia lor latina, a§a dar sore In loc de soare, omeni In loede oameni, duo, iar nu douii, etc. E interesant de relevat ca' autorulacestei gramatici mi e unit, ci ortodox ; rezulta de aci ca. EntregArdealul fail deosebire de confesiune participa la noulcurent. Aceea§i concluzie se aplica §i Banatului; dovada este cartea«Observqii de limba romineascil » a lui Paul lorgovici, tiparita laBuda, In 1.799. Dedicata episcopului de Vire, Caransebe§, LugeFj§i Or§ova-Mehadia, aceasta lucrare insista asupra originii latinea limbii noastre ; chiar In cuvintul catre cetitor, Iorgovici spune:« vei vedea cuvintele limbei noastre romine§ti ca ne§te rem,e§iIea limbii unei natii care au numerat ctindva multi puternici 1m-perati. ». El li Indeamna, In acela§i timp, sa mearga la o rädacina »cuvintelor spre a-§i da seama de originea lor ; In acest scop; (la, Inpartea a doua a &Midi sale, o serie de « ecsempluri ». ContemporanulTichindeal lauda aceasta idee §i, In prefata unei traducen i dinDositei Obradovici, spune ca. Iorgovici) a aratat 4 cum am puteaaduce limba noastra la orighinalul ei Gel adevarat ».

Cel care alcatue§te Ins'i pentru prima data un sistem intreg descriere a limbii 'Tinkle cu caractere latine este Samuil Clain.0 prima schita daduse el la finele tipariturii sale 4 Carte de roga-cioni* aparutä la Viena In 1779. Forma completa se afla Insa Inintroducerea 4 Acatistului* sau, tiparit cu caracterê latine, la SibiuIn 1801. El arata, In mod precis, cu exemple, cum trebuesc redatediferitele sunete ; se observa ciar preocuparea de a face sa aparaetimologia latina a cuvintelor. El transcrie astfel: qvire (care),quand (and), pament (p'ämint), cuvent (Guying, me. (mä), im-perat (Imparat), etc. Totu§i o serie Intreaga de transcrieri ale luiClain, unele inspirate din italiana, au ramas pina astazi. A§a ede pilda, semnul î In cuvinte ca urlt, Hu, apoi transcrierea lui qprin ce, ci (cine, face) iar a lui ki prin ge, gi (ger, geaman, ginere).

In 1.805 aparea la Cluj o Orto graphia latino-valachica», o bro§uraatribuita unui Körösi (Crian In romine§te 1) §i cuprinzind, a§acum, arata titlul dela inceputul textului, « Recta 'ratio litterislatinis valachice scribendi » (Calea dreaptä de a scrie romine§tecu litere latine). Ortografia este cea etimologica: cuvintele auntserse astfel 'neat se pot observa u§or originalele latine din care

www.dacoromanica.ro

ORTOGRAFII 649

derivA. In pretaIa, se atrage de altfel atenVa ca numele de Romandépa ce 1-am desbraccat d'in flbccele lui Cyrilla », acuma extra-

lucesce chiar (ciar 1), inalt si sulléget ». In acelaqi an, 1.805,iegea de sub teascuri, la Buda, a doua editie a Gramaticei lui Sa-muil Clain t}i Gheorghe incai. Dar nici cel de al treilea corifeual 5co1ii Ardelene nu lipse§te din aceastä desbatere asupra orto-grafiei romane§ti. In 1819 apArea, tot la Buda, lucrarea lui PetruMaior intitulata 4 Ortografia romana sive latino-valachica ». In prefala,autorul se ridica impotriva acelora care, scriind cu litere latine,intrebuinIeaza ortografia ungara sau germang. El propune pecea » ea se potrivegte cea mai bine cu limb a noastra ; dealtfel italiana i romana adaog6 Maior Bunt inrudite foartede aproape. Am aratat mai sus ea i Ianache Vacarescul recursesetot la limba italianà atunci cand trebuise, in « Observatiile * sale,sa creeze terminologia gra. m,aticala ; de asemenea Clain, pentruunele din transcrierile sale. La finele lucrarii, petru Maior dà untablou de echivalente a caracterelor chirilice cu cele latine ; trebuerelevat faptul ea, inspirandu-se din tabloul alcatuit de Clain in

Acatistul s'au, el propune insa i unele soluii noui care, fiindpractice, s'au impus tO au rämas pan'a astäzi. Astfel sunt semnele; pentru chirilicul u, pentru w. (Dela noi, semnul c a fost Iuat-de Turci atunci and, sub Atatiirk, s'a introdus alfabetul latinin locul celui arab 1).

In urma atator indemnuri, bleep sa aparà tipärituri romane§tiCu litere latine. 5i. mai inainte, in secolul al XVIII-lea, se im,pri-maserà, sub influen0 catolicä, asemenea texte, de obiceiu cu orto-grafie ungureasca. Citara astfel C atechismul dela Sibiu din 1709, apoiBucoapna dela Cluj, din 1744, dup4 aceia Evanghelia dela Kalocza,din 1769, reeditata la Buda in 1799; citam, de asemenea diferitede Antece religioase sau laice cum, e aceea 416* Cdntece ciimpenegi »(Kintyets Kimpenyesty) apOruta la Cluj in 1768. Cel dintaiutext romanesc insa, care se tipOre§te dupa normele qcoalei ardelene,este * Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin » a lui SamuilClain insu§i, apArutá la Viena in 1779, cu un an inaintea grama-ticei. Urmeaza apoi douà Abeced are sau Bucoavne, unul la Blaj,altul la Sibiu, tipärite am,andoua in 1783, spre folosul scolelorniarnului romanesc -Dintre colelalte texte, relevam o carte debunä cuviinO, publicata sub titlul 4 Omu de jume seu sontiee

26*

www.dacoromanica.ro

_gale cuvientiei... » de Care Vasile Gergely de Csokotis,theologu absolutu din Diecesul Muncaciului... » In CuvAntulinte, acest ardelean din pártile Sátnarului márturise§te Io nupotu serie bucuria i ugiorare que aflu acum dedatu cu ortografiaaqueasta aura in limba romAnéscA. ».. Admite.totu»i ca literelechirilice BA rámAie in textele biserice»ti: e o concesie pe care Multiadepti ai colii Ardelene au fácut-o la inceputul actiunii lor. Chiar§i In cercurile arorrulnefti, obipuite de atAta vreme ou literelegrece§ti, i§i face drum noul curent..4a se explic6 de ce studentulIn rnedicinä Gheorghe Roja, originar din Moscopole, tipárelte laBuda in 1809 lucrarea intitulatá Ileiestria ghioàsirii (i. e.: citirii I )romeinefti cu ¿itere latinesti care Ant literele Romailor ceale vechi,spre polirea a toatil ghinta rondineascei ceii din coace ci ceii din colode Duneire». Argumentele pentru care trebue sà scriem cu literelatine, iar nu chirilice sau grece»ti, Roja le inzlia astfel: 1, sun-tern din sAngele Romanilor » deci litere rn,ai bune 4 nu pot dealtceale latineti *; 2) Moldovenii pAra la 1439 au avut litere latine0i(ideie gre»ità luatá dela uBi»ing*, (Biisching), comentatorullui Diznitrie Cantemi.r); 3) Natiunile cele invátate ale Europei acriucu litere latine.

Ideea fericità a scrierii cu astfel de litere i cu ortografie apro-priatA, inspiratá din latiná z¡i italianá, idee ernisä de reprezentantii

colii Ardelene, va cA§tiga teren, Meet, dar sigur. Ea, va strábatedincoace de Carpati, prin inväTämAntul lui Lazár, apoi al lui

Eliade Rádulescu §i, in cele din urmá, renuntand la unele exage-rári inerente oricáror inceputuri, va triumfa. Pornità din 1779,bátAlia va dura pAná in 1863, and prin decretul lui AlexandruCuza, alfabetul latin se va introduce in mod obligator in intreagavieatá de sat.

Opere ¿iterare. In domeniul literaturii propriu zise, dacá facemabstractie de valoarea literara a cronicelor (vezi m,ai sus, p. 806)nu intAlnim opere demne de a fi mentionate inainte de sfArlitulveacului al XVIII-lea. Oda de zece versuri; in limba romAnáakátuità de invätatul bAnátean Mihail Halici i tipárità cuitere latine, in 1674, nu are valoare poeticá ; tot astfel . cele80 de versuri romAne0i publicate de prietenul sàu, poetul sasValentin Frank von Frankenstein. Ca sá gásim ceva acceptabilIn aceastä directie, trebue BA' ajungem tocmai la lanache Vac&

I354 VIE ATA CULTURATA

www.dacoromanica.ro

IANAGHE VACAIIESCI1L 864

rescul, personalitatea culturala a§a de complexa, pe care am Intal-nit-o 0 In domeniul istoriògrafiei 0 al gram,aticei. Nu e vorba Instide cele opt poezii publicate In gram,atica sa din 1787 mai m.ultexemplificari ale regulelor prosodiei nici de caracterizarile Inversuri ale sultanilor 33 la numar alcatuite In anul urn:a-tor ;efe au o valoare poeticä redusa. Ci de poeziile pastrate In manu-scrisul Academiei Romane 0 din care cateva, i anume Urmafilormei VeiclireFtie, un excelent motto -4 Amcirdtei turturea «de fapto prelucrare 0 o amplificare a poeziei populare cu acela0 titlu0 4 Intr'o greidind », an ajuns cunoscute de Intreaga ob0e roma-neasca: Celelalte poezii ale lui sunt de un pronuntat caracterlirico-erotic (« Spune, inimioara, spune »; 4 Tu e§ti puirr canaretc.); exceptii constitue rugaciunile In versuri, alatuite In 1795,pentru Insanato0rea sotiei sale, 0 poeziile religioase In limha greaca,tipärite la Venetia in 1771, August 30. Si cei doi fii ai lui Ianache,Alecu (c. 1762 c. 1800) §i Nicolae (nascut dupa 1784 mortInainte de 1. Oct. 1.827), din doua casatorii deosebite, an mo0enitinclinärile poetice ale tatalui. Primul a alcatuit poezii de dragoste,In gustul epocei pline de « ohtaturi »; cel de al doilea are o notàmai barbateasca,.tratand uneori chiar cate o tema haiduceasca.Factura, la' ambii, este acea popiilara, Intrebuintata, de obiceiu,0 de parintele lor.

Aceeaqi temai erotica', aceea0 tratare cu ahturi, suspinele0nuri Intalnim, 0 la boerii contem.porani moldoveni, Matei Milusau Milo (c. 1750-1801-2) §i Costache Conachi (14/25 Oct. 17774/16 Febr. 1849). Dar Milu, care Invatase In Rusia, de unde seIntoarce In 1775 cu o Intreaga biblioteca, are 0 poezii- satiriceprezentate sub forma de ghicitoare ; acestea din urma ne Infati-§eaza diferitele personaje simandicoase ale vremii. Costache Co-nachi Ii Incepe opera poetica In '1802 printeo odd preas/dvindpe Alexandru Moruzi care inzestrase oragele moldovene cu ci0nele ;In poezia urmatoare, cu unele Insu0ri de descriere, Infati§eazamoartea tatalui &au (1803); in genere tug, el e preocupat dedragostele sale pe care le canta Inteun mod care azine provoaca unzambet. Tonul, lipsit de discretie i duio0e, e mai mult « lautareso »;cat drum dela aceste modeste Inceputuri pana la splendida sintezaa lui Eminescul Conachi sufera, ceva mai taniu, spre sfar0tu1epocei fanariote, influenta liricului grec Athanasie Hristopol, supra-

www.dacoromanica.ro

852 VIEATA CULTURALA.,...,..,numit noul Anacreon ». Opera lui Hristopol tiparita la Viena,In 1818, va influenta §i pe Barbu Paris Momuleanu; noul poetm,untean. Nascut la Slatina, In 1.794, fiu de targoveti, acestaurmä era un autodidact. 5tia grece§te §i frantuze§te, cuno§tea pemarii scriitori ai antichitatii. Bro§ura sa u Rost de poezii adeedstihurip aparuta In prima editie la Bucure§ti, in 1820, cuprindeo serie de bucati de caracter liric, dupa modelul lui Hristopol.Versurile au pläcut, dovada ea o a doua editie apare in 1822.

Nu §tim, mai de aproape tuprinsul tipariturii Poezii noo deJ. K.*, a carei hartie poarta In filigran data 1795, Posesorul cartii,Pr. D. Furtuna din Dorohoi,, nu precizeaza dac6 e vorba de o lucrareorigin ala sau de o traducere.

§i In istoriografie §i filologie, Transilvania este tinutulnesc care detine Intitietatea ì In literatura In aceasta vreme. Aciapar primele opere yersificate de mari proportii ; tot unui transil-vanean §i anume lui Ioan Budai Deleanu i se datore§te §i ca din-taiu realizare poetica puternica, poema eroi-comica, Tiganiada,care pode fi push' cu cinste alaturi de operele similare ale literaturiiuniversale ; ea lntrece cu mult, ca valoare artistica, productiapoetica munteana §i moldoveana conteinpurana.

Ioan Budai Deleanu, fecior de preot, din Cigmau (Hunedoara),dintr'un neam de carturari, s'a nascut pe la 1760. A Invatat cartela Blaj, apoi la Viena, luand doctoratul In teologie ; §tia latina,italiana §i franceza ; cuno§tea de asem,enea bine literatura clasica.Ar fi vrut sa-0 facä vieata la, Blaj ; nu s'a putut Intelege

§i Clain, incai §i Maior cu meschinul episcop Bob §i a trebuitsá plece. Numit, prin concurs, secretar de tribunal la Lw6w In

apoi consilier, el a ramas acolo 'And' la moarte (24 August1820).

Opera de capetenie a lui Budai Deleanu, Tiganiada, este po-vestea, In doutisprezece cantini, a ispravilor fäcute de Tiganiidin Muntenia, pe care Vlad Tepe§Ii eliberase spre a lupta impo-triva Turcilor. Ea s'a pastrat In doua redactii: aceea din 1800,mai desvoltata, prin intercalarea unui episod parazitar ispravileneme§ului Becicherek I§toc de Uramhaza care-§i cauta iubitaAnghelina ; cea de a doua, datatä u 12 Martie 1.812 », farä episodulamintit, mai unitara §i mai reu§ita sub raportul artistic ; niciunan'a fost terminata fug. Impresioneaza imediat bogatia §i savoarea

www.dacoromanica.ro

VASILE AARON. ION BARAC 853

Iexicului ; Budai Deleanu are a§a cum a relevat G. alinescupe bunä dreptate « un adevärat geniu verbal »; este, In aceastaprivintä, un precursor al lui Eminescu. Pe Tigani se vede a-i ficunoscut bine ; apucäturile, lirnba §i psihologia lor aunt exactredate. Cand e vorba de luptä,/ ei se roag6 de Turci sä-i ierte: « 0,iertati-ne, luna sà. và ajute, Mahomed multi ani sá vti trdiascA,Hie uitate hele trecutel Duranezeu pe loc sà ne trazneascä, DAAntent noi dä. vinà Inteahastä, Da iaca a fost pe noi o näpastälRaiul tigänesc este infäti§at Intr'un chip pitoresc §i sugestiv:Rauri dà lapte dulce pa vale, Curg acolo §i (16 unt pttrae ; Tär-

murile dà mämälig4 moale, Dà pogace, dä. pite §i nalae ... 0,ce sfiintA §i bura tocmealà ; nanttnci cat vrei §i bei fàrà ostenealalTiganiada, räm.asd In manuscris, a fost tipArità abia In 1875-76§i apoi, In Intreginte, cu cele 2 redactii, dupä räzboiul pentruunitatea neamului ; ea n'a putut influenta deci, a§a cum s'ar ficuvenit, vieata literarà a neamului.

Fatà de opera lui Ioan Budai Deleanu, aceea a versificato-Film; Vasile Aaron, loan Barac 0 loan Teodorovici-Nika apareeu mult mai putin Insemnata. Vasile Aaron (1770-1822) fiu depreot §i el, cu studii la Blaj §i Cluj, a fost jurat procurator la Sibiu,Pe land traduceri Intre altele din Aeneida lui Vergilius el aalcätuit §i cateva lucräri proprii In versuri. Mai cunoscute sunt« Patimile i moartea a Domnalai ci Mantaitoralai nostra Is. Hs.*,apärute, In prima editie la Bra§ov (1805, 432 p. in 8°), Intr'a douala Sibiu (1808). De§i n'o spune, se pare cä a avut drept modellucrarea lui Klopstok, Der Messias. Versurile, de 7-8 silabe §irimand "câte dota, sunt In genere corecte, dar fàräl vreo valoarepoetica deosebità.; ici §i zolo numai, ate o imagine sau rima careretine atentia. Acela§i lucru se poate spune §i despre o altà lucrarea sa o Anal cel meinos. Bucaria lamei. Un dintec n stihari. *

(Sibiu, 1820) In care se Infäti§eazà, pe lang6 cele patru anotimpuri,§i diferite « glume » §i lucruri moralice§ti b.

Mai pläcute aunt versurile, de facturà popularà, ale lui IonPopovici Barac (1776-1848 Iulie 11), dascäl normalicesc-neunitla Avrig, apoi la Bra§ov, unde ocupà i slujba de « maghistrat-translator » al Primäriei. El tipäre§te la Sibiu, In 1801, o e Istoriedespre Arghir cel frumos ci despre Elena cea framoasa ci pastiitaera' ». E o alegorie sau, cu propriile-i cuvinte, e o Inchipuire

www.dacoromanica.ro

854 VIEATA CULTURALA

supt care se Intelege luarea tarii Ardealului prin Traian chesariulRomaniei Lucrarea de fapt o prelucrare dup'ä Argirus His,toriaja a scriitorului ungur Albert Gergey s'a bucurat imediatde o buna primire In publicul romänesc vi s'a raspandit pretutin-deni, piing In fundul muntilor, la ciobanii dela stäne ; astazi Inca,ea constituie una din lecturile populare preferite ; am citit-o,copil fiind, vi am ramas adänc impresionat ; recitind-o acum,constat ca unele pasaje vi-au pastrat farmecul. 0 a douaa apärut la Bravov, In 1809. Cealalta opera mai Insemnata Inversuri a lui Barac* Risipirea ce de pre urmil a Ierusalimului.tiparita la Bucurevti, In anul rascoalei lui Tudor, este de ase meneao prelucrare, dupa povestirea scriitorului antic Josephus Flavius.Impaitita In 9 ctuituri, ea are vi nobila ambitie citam Ins*cuvintele autorului sa creasca cat de cAt macar maestriiapoeziei In limba romaneasca ». 0 Meuse cu mult mai mult succesBudai Deleanu. O mentiune merita vi e Ctintarea» hlatuità subinfluenta ideilor lui Petru Maior a studentului loan Theodo-royici-Nika, e despre inceputul $i starea de asteizi a Romei nilor ». Tipa-rita la Buda, in 1.813, pe doua coloane, una cu litere chirilice, cea-lalta cu litere latine, ea nu are valoare poetica, ci numai una demarturie a influentei exercitate de vcoala ardeleanii. In aceeavicategorie ar putea intra i versurile romtknevti, tiparite Cu caracterelatine, la Viena, In 1808, de catre Gheorghe Lazar, In cinstea Impa-ratului Franz I.

Daca In ce privevte poezia, Tärile Romanevti se Inscriu, delasfärvitul veacului al XVIII-lea incolo, cu opere originale i cuprelucrari valoroase, nu tot astfel stau lucrurile cu rOmanul, nuyelaqi :chip. Sub acest raport, nu gasim nimic: manuscriseletipäriturile nu cuprind deck traducen i iaravi traducen i (vezimai jos, p. 871-877).

Opere $tiintif ice. Capitolul privind vtiinta e mai sarac In lucrarioriginale deck acela referitor la istoriografie, filologie sau litera-turd. Imprejurarile dela noi au fost mai putin favorabile creatieivtiintifice ; n'a existat nici mediul tehnic sau de laborator necesar.Totuvi ne-am afirmat i In acest domeniu.

Contributia cea mai pretioasd o formeaza lucrarile de carac-ter cartografic. Am arkat mai Inainte (p. 799 vi 820) realizarile luiConstantin Cantacuzino Stolnicul i Dimitrie Cantemir, anume

www.dacoromanica.ro

CART() GRAFIA 855

Harta Moldovei i Harta Tärii Romane§ti. E vorba de douà opereoriginale, de mara valoare, alcatuite in primul rand pe baza obser-vaiilor qi care au adus reale servicii cartografiei apusene.0 a treia hartà originala este aceea a Aromanului Rhigas dinVelestin sau Velestinliul, tiparita la Viena in 1.797. Ea infäti§eaza,lute° serie de plum m,ari, Peninsula BalcanicA, inclusiv Munteniaqi Moldova. In cele doua t,ari romane§ti aunt reprezentate, subraportul fizic, ape fluvii, rauri, lacuri i canalul de derivatieal lui Alexandru Ipsilanti munti, i peiduri ; sub raportul

hotarul tet.rilor, hotarul judetelor ci al raialelor, apoi ora§v,cetetti, sate i meineistiri ; sub raportul istoric, urme arheologice. Nucuprinde podurile peste ape, ca harta Stolnicului, iardespre minerale sunt extrem de reduse. Sub acest raport, e un regresfatà de hártile celor doi predecesori ; are, in schimb lug, un numeir

-mai mare de sate fi teirguri ; inregistreaza de asemenea schirabgrilesurvenite in intinderea i numele jude%elor. Toate numirile BuntIn grece§te. O alta realizare cartografica, de valoare in.sa maimult didactic6 decal §tiintifica, este Atlasul publicat de GheorgheGolescu, fiul marelui vornic Raducanu-, la Viena, in 1800. Estede fapt o plan§4 mare (93 x 120 Cm) cuprinzand 9 hàrti uneleduble, apoi 20 de figuri i reprezentdri geografice i astronomice(planetele i simbolurile lor, sistemul solar, zodiacul, zonelernantUlui, etc.), in sfariAt chipul lui Alexandru Moruzi, voevodulambelor Dacii ». Intre haqi se aflä, in mici dimensiuni (9 x 18,5

cm), i una a Munteniei, Ma o valoare deosebitä", cuprinzand totuqicateva elemente interesante ; celelalte harti infatifleaza conti-nentele c oceanele. Numirile Bunt iaràqi toate In grece§te.

Spre sfarOtul epocei fanariote apar ci primele teze de doctoratsusIinute de Romanir.in steáinatate. Cea dintai este teza suqinuta laFacultatea de Medicina din Paris in ziva de 25 Iulie 1815 de catreJ. Seraphin « ndscut la Bucure§ti, in Valachia ì, dupä toate pro.

grec de origine. Poarta drept titlu e Disertation surles lié 'res bilieuses en générab); s'a tiparit in acelaqi an, avand XII+ 126 pagini in 16°. Teza e inchinata voevodului loan Caragea,mitropolitului i marilor dreg6tori ai Munteniei, in semn de recu-no§tint'a: de sigur, autorul primise o bursa de studii din parteaacestora. Interesant de semnalat e faptul cà a aparut, tot In 1815,ci o traducere greaca a tezei, efectuata de un Gheorghe Typaldos.

www.dacoromanica.ro

856 VIEATA CULTURALA

Peste doi ani, in Julie 1817, 1§i trecea la Viena doctoratul Inmedicina interpretul aulic de limba romana, transilvaneanulLadislaus Basilius Popp, cu o teza despre inmormantarea la taraniiromani (e Dissertatio inauguralis historico-medica de funeribus ple-beys Daco-Romanorum ) in raport cu aceea a vechilor Romani.Tiparitura, de 56 p. in 4°,, e dedicata Contelui Adam Neme § deHidvég. Autorul tezei e doctorul Vasilie Pop p, careli luasedoctoratul in filosofie, tot la Viena, in 1814, Decemvrie 24. Delael ne-a ramas, in române§te, §i o lucrare de caracter _balneo-medical, intitulata e Despre apele minerale dela Arpcitac, BodocCovasna $i despre intrebuintarea acelorafi in deschilinite patina»(in diferite boli!). Este cea dintai lucrare §tiint,ifica scrisa deun Roman In limba materna'. Terminata de redactat In Bra§ovla 15 Aprilie 1820, ea s'a tiparit in anul urmator, in -acela§iora.

In domeniul fizicei, semnalam voluminoasa 4 Fizicei experimen-talei* (12 + 781 p. in 8°), manualul lui Constantin. Vardalah,profesor la Academia din Bucure§ti. &risa In grece§te, ea s'a ti-parit la Viena In 1812. Printre subscriitori figureazá nu maipután de 69 din Bucure§ti §i 7 din Craiova, In marea majoritateRomani.

Pentru a incheia acest capitol, amintim §i lucrarea de caracterfilosofic aparuta, in grece§te §i frantuze§te, la Viena, in 1787, subtitlul 4 Refutarea tratalului lui Ocellus despre natura Universului».Ea se datore§te clucerului loan Geanet, grec de origine, din insulaMitilene, apartinand familiei care a dat pe voevodul Tarii Roma-ne§ti, Manole Geani. Este o critica adusa conceptiei a§a zisuluiOcel din Lucania filosof pitagoreic, dinainte de Hristos caresw4ine cà universul este ve§nic, n'are inceput §i nici sfar§it.Lucrarea e dedicata lui Nicolae Mavrogheni caruia i se aduc inprefata mari laude ; voevodul n'a" ramas insensibil §.1 a inältat peautor la rangul de mare logorat. G-eanet, trimitand opera sa luiEvghenie Vulgaris, cunoscutul filosof grec contemporan, a deter-minat un comentariu al acestuia care a fost apoi tradus in roma-ne§te de dascalul Petru Stamatiadi §i tipärit la Ia§i intre 1815 §i1819.

Opere religioase. Pe cât sunt de numero ase traducerile de operereligioase care se fac la noi In intervalul 1601-1821, pe atat sunt

www.dacoromanica.ro

VIETI SI SLIIIBE DE SFINTI 857

de putine cele originale. Meya vieli de sfinti, ale caror moa§tese aflau in tarile romane§ti, sau vieti de cell4getri de seamei, careiara'§i vi-au petrecut zilele pe meleagurile noastre ; In sfar§it, catevalucreiri de propaganda sau luptä bisericeascei t¿i aceasta e totul.Influenta greaca in primul rand, venita atat prin Patriarhia dinConstantinopol cal i prin celelalte patriarhii rasaritene, influentarusa in al doilea rand erau prea puternice ca fa mai ingaduie

1nflorirea unei bogate literaturi religioase autohtone.Cele dintai opere de acest fel la noi in intervalul arätat sunt

Viala Slintei Parascheva i Slujba S fa' ntului Grigore Decapolitul,alcatuite ambele in grece§te de mitropolitul Matei al Mirelor(vezi f¿i mai sus, p. 811). Cea dintái a fost scrisa intre 1605-1621

cuprinde douà parti: prima e o prelucrare a unui text alcatuitde Eftimie patriarhul Tarnovei (1375-1393); ultima este origi-nara' i ne d'a informatii noui asupra imprejurarilor din bisericaconstantinopolitana, spre sfar§itul veacului al XVI-lea. In ce pri-ve§te slujba Sfantului Grigore Decapolitul, ea a fost scrisa in1611-1612; moa0ele srántului se pastreaza in manastirea Bi-strita din Valcea. Ambele aceste texte, impreuna cu o Piaraautorul nu-I cunoa§tem a aceluia§i Grigore Decapolitul, aufon tiparite la Bucure§ti, in Iunie 1692 de catre Antim Ivireanul.Mai tarziu, in 1753, s'a tip'a'rit la Ramnic i o traducere in roma-ne§te din slavone§te a « vietii » Decapolitului. Se pare caf¿i textul grec publicat de Antim Ivireanul e tot o traducere aacestei redactii originare slave. O alta opera originara de acela§ifel este a Slujba cuviosului peírintelui Dimitrie dela Basarabov... *alcatuita de kir Filaret, mitropolitul Mirelor ; ea s'a tiparit inMartie 1779, la Bucure§ti, « fiind ostenitoriu la acest sfant lucraStanciul Logofatul* ; a doua editie e din 1801. Ni se poveste§tevieata srántului, originar a dinteun sat din tara sarbeasca, ce s'achiama Basarabov (compara cu numele dinastiei noastre Basarab 1),dupa margenea apei Lomului *. Moa§tele lui a incercat un voevodal Munteniei s'a le aduca In tara, dar Janga' « Ru§i (Rusciukl),ele n'au mai putut fi urnite. Inapoiate in satul de ba§tina, voevodula pus s'a se ridice acolo o biserica « In numele cuviosului DimitrieMai tarziu, In timpul razboiului ruso-turc terminat prin pacea delaKiuciuk-Kainargi, i anume in Iulie 1774, racla cu moa0e a pututfi adusa In tara /4i a§ezata la Mitropolie ; urmarile continua

www.dacoromanica.ro

858 VIEATA CULTURALA.

povestirea s'au vazut de indat : flacara razboiului au potolitciuma a incetat. Pomenirea sfantului Dimitrie Basarabov,

ale carui moaste se MU ì astazi la Mitropolia din Bucurestio incercare a armatei de ocupatie bulgare in 1.918 de a le lua

n'a izbutit are loe in fiecare an In ziva de 27 Octomvrie.O ultima lucrare in acest sens este Viafa lui Paisie Velici-

kovski, staretul reformator dela Neamt, a carui activitate in-fluentat adanc monahismul nostru. Tiparita in 1.817 la manas-tirea Neamt, de &Are Gherontie ieromonahut, un.ul din uceniciilui Paisie, ea cuprinde si o serie de scrisori ale marelui staretcatre acesti ucenici i &Are diferiti preoti, calugari sau comuni-tài cuprinde de asemenea un reusit portret al luiIn xilografie (gravura In lemn cu data 1817.

Alaturi de descrierea vietii unor figuri de seama ale orto-doxiei exista i descrieri de locuri sfinte san proschinitare. In acea-stà categorie intra, de pilda, Proschinitarul S fa' ntului Mantelalcatuit in greceste de catre doctorul loan Comnen, medicul cu-rant al lui Constantin Brancoveanu i invatatul care a determinatpe stolnicul Constantin Cantacuzino sà alcatuiasca harta Mun-teniei. Proschinitarul s'a tiparit la Snagov, in tipografia lni AntimIvireanul. Prefata poarta data: « Bucuresti 1701, Maiu ». Printrestampele care insotesc lucrarea, una infäliseaza muntele Athoscu numeroasele lui manäistiri.

Dar daca loan Comnen, ajuns mai tärziu MitropolitDristrei (Silistra), a scris in greceste, un alt strain, Antim Ivi-reanul, asimilandu-se perfect, si-a alcatuit in romäneste ceaInsemnata dintre lucrari, Didahiile sau Predicile sale. Originardin partile lberiei sau Iviriei (Caucaz), Antim a fost chematmirean fiind Inca si numindu-se Andrei de &Are Brancovean.u,pentru a-1 aseza in fruntea tipografiei dela Mitropolie. Pe lângamestesugul tiparului, noul venit cunostea i desenul, gravura inlemn, pare-se i broderia. Activitatea desfasurata a fost remarca-bila (vezi mai jos, p. 898-9.), atat:In.ainte de a ajunge episcop (16/27Martie 1705) si mitropolit (28 Ian.uarie / 8 Februarie 1708) cat

dupä. aceea. Dar, temperament puternic, arätandu-se pe fagfavorabil partidului crestin, Antim, dupa ce Ii pusese ()data incumpanä scaunul sub Brancoveanu, si.-1 pierde definitiv subNeculai Mavrocordat. Caterisit, in conditii umilitoare (1716, Au-

www.dacoromanica.ro

LUCRARI BISERICE$TI ORIGINAL 859

gust), §i surghiunit la muntele Sinai, el este ucis pe drum, degarda turceasca ce-1 1nso%ea, §i aruncat In raul Tundja, un afluental Maritzei.

In .alcatuirea « Didahiilor o sale, Antim s'a inspirat dindiferite modèle §i mai ales din didahiile celebrului predicator greetIlie Miniat pe care In unele parti le traduce chiar ; operaramâne totu§i o opera personala, prin Intocmirea ei, prin frazaatat de neao§ romaneasca §i prin adaptarea la situaVile speci-fice ale societAii noastre. Antim se ridica vehement lmpotrivacelor se « mascaresc legea adica Injura de lucruri sfinte, Impo-triva zavistnicilor », a clevetitorilor §i falarnicilor, Impotrivafemeilor trandave §i sulimenite, lmpotriva tuturor celo nupazesc poruncile Domn.ului. Fraza sa prezinta o mare varietate ;ea trece, rand pe rand, dela indignare la persuasiune, delalntristare la In.demn; este vie §i colorata. Predicile lui Antim Ivi-reanul se citesc §i astazi cu interes §i placere.

In ce plive§te lucrarile de lupta religioasa, amintim In primulrand « Rizspunsul impotriva catihismusului calvinesc* alcatuit de.Mitropolitul Moldovei Varlaam §i tiparit In anul 1645 (38 foi In 16°).Este o critica documentata, cu argumente scoase din Evanghelie,din Faptele Apostolilor §i din Epistolele acestora, a Catechiz-mului calvin.esc, ce aparuse In romarte§te, cu litere chirilice, Insatul Prisaca din Arcleal, In Iulie 1642. Varlaam poate fi con-siderat drept tip reprezentativ al 1naltului ierarh roman; el afost o podoaba a bisericii noastre. Nascut In satul Purcele§ti, dupaaltii in Cofe§ti (ambele In Putna), din neamul de raza§i Mqoc, s'acalugarit la manastirea Secul, al carei star4 11 &inn In 1610. Ajunsduhovnic al alesului voievod Miron. Barnowski, e trimis de acestaIn iarna anului 1628, In Rusia, pentru procurare de icoane ; cuacest prilej vede pe Tar, la Moscova, §i pe Petru Movila, laChiev. Gra-Ve Imsu§irile sale deosebite, este Milt apoi Mitropolital Moldovei, la 23 Septemvrie st. v. 1632 §i pastreaza scaunulp'an6 dupa caderea lui Vasile Lupu, cand se retrage In mana-stirea de unde plecase, la Secul. La 18/28 August 1657 1§i

serie testamentul, lasand acestui laca o mare parte din avereasa; spre sfar§itul anului trece la cele ve§nice.,

0 alta lucrare de lupta religioasa a fost t Infruntarea jidovilor,asupra legii $i a obiceiurilor lor alcatuita de monahul Neofit, un

www.dacoromanica.ro

860 VTEATA CULTURALA

fost rabin. botezat. S'a tiparit la Taqi in 1803, in trei editii; otraducere Ii limba greac'ä, facuta de loan Gheorghiu, a ap'a'ruttot la Ia§i, In 1818.

In sfar§it, mentionam un manual practic de cronologie ecle-siasticci alcatuit in mod ingenios de Dama,schin, episcopul deMinnie (28 Ianuarie st. V. 1708 5/16 Decemvrie 1725) si numitdin aceasta pricina « Mdna lui Dama,schin ». Editorul de mai tarziual manualului, Ioan Halmaghi, tiparindu-1 la Sibiu, In 1793,explica titlul prin aceea ea tot me§te§ugul de a afla pashaliatoate ränduielile Bisericii «pe mana sá arata i tot cluciul (i. e.cheia 1) pashaliei pe Juana sa socotea0e *.

Traducen. Un loo lusemnat In cultura veacurilor XVII 1;iiXVIII au ocupat, la noi, traducerile. . Intr'o vreme când opereleoriginale aunt relativ putine i cele mai importante dintre ele

cronicile netiparin.du-se, nu au difuziunea necesara,ducerile, religioase i laice, formeaza lectura de capetenie apaturii noastre culte. 0 serie din.tre textele religioase, precumViefile 8f inilor, satisfac nu numai n.evoi de ordin religios, dar§i de ordin literar, ele lnlocuind In multe cazuri, romanul i nuvela.De asemenea Psalmii raspund r¡ti Inclinarilor poetice ale clericilor

laicilor no§tri ; iar, pe de alta parte, In imprejurarile napraz-nice ale vremii, &Rd nu numai averea, dar si onoarea i viéataerau adesea In joc, In ceasurile grele ale razboaielor i bejeniilor,psalmii, biblia §i, In genere, car-tile de rugaciune aunt c}i funputernic sprijin sufletesc, o mangaiere §i un Stamm.

In veacul al XVII-lea §i In prima jumatate a celui de alXVIII-lea, predomina traducerile de texte i lucrari biserice,sti,din limbile greacIi, slaed bisericeascd i rusd; dupa 1750 lnsa In-cepe sa sporeascä numarul traducerilor laice i anume din limbileapusului, din francezd In primul rand, apoi din, germand, italiand,

precum si din sdrbei , ungard, polond i Latin& Se fac i traducenidin spaniold i engleilt, dar nu direct, ci prin intermediul unoralte limbi mai accesibile precum rusa, greaca sau franceza..

Dupa cuprins, traducerile efectuate la noi Intre 1601 i 1821aunt: In primul rand, opere religioase sau de caracter bisericesc,apoi romane populare i culte lucreiri astrologice, opere isto-rice §i geograf ice, manuale fcolare, lucräri privind gospoddria, insfá'rsit, calendare. Unele din aceste traducen i se bucura de o deo-

www.dacoromanica.ro

TRADITCERI 861

sebita pretuire din partea cititorilor; editiile aunt numeroaseapar pretutindeni. Astfel, de pilda, Alexandria sau povestea mi-nunata a lui Alexandru Machedon, tradusa din sarbeste, inaintede 1620, data celui mai vechi manuscris cunoscut a fosttiparita mai MAL in Muntenia In timpul lui Brancoveanu, poateIn 1713 (la Targoviste ?); o alta editie se datoreste preotuluiMihail Strilbitki: ea a aparut in tdrgul Moiläului, la 15/26Ianuarie 1795. 0 a treia edilie, fara indicarea locului de apa-ritie, se constata In 1809; o a patra la Sibiu, in 1810. Din Viapfi pildele preainfeleptului Esops, tradusa de pe un text slav unadin gravurile tipäriturii din 1795 are legenda 630Wk RACHOTKOP11414adicà Esop Edca tuitorul de povesti au aparut In intervalul1795-1816 nu mai putin de 5 editii, dintre care 4 la Sibiu.

Traducatorii se recruteaza, In genere, dintre inaltii ierarhi,dintre boierii cä'rturari i dintre dascalii scolilor superioare.Uneori numele lor figureaza In titlul tipariturii, alteori In cu-prinsul sau la finele cuvantului &Are cititor; ca'teodata tusk elnu e amintit de loe sau Inlocuit prin semnificativa perifrazac

iubitoriu de neamul romanesc ». Dat fiind mediul social sicultural din care se recrutau traducatorii, nu e de mirare ca in-talnim printre ei personalitati ca Udrifte Ndsturel, lnvatatul cum-nat al lui Matei Basarab, i Stolnicul Constantin Cantacuzin,o,unchiul lui Brancoveanu, fratii Greceanu, mitropolitul AntimIvireanul, episcopii de Minnie Damaschin, Chesarie i Filaret, inMuntenia ; mitropolitii Varlaam, Dosoftei, lacov i Veniamin Cos-tachi, episcopul Amfilohie Hotineanul, arhimandritul Leon Asaki,tatal lui Gheorghe Asaki, i boierii Nicola,e Milescu spatarul,Nicolae Costin logofatul i Alexandru Beldiman postelnicul inMoldova ; mitropolitul Simion 'te fan, cei trei corifei ai Blajului,Samuil Clain, Gheorghe qincai i Petru Maior, apoi doctorii LMolnar 0 Vasilie Popp In Ardeal.

Cele mai numeroase traducen i in rastimpul dintre 1601 si 1821s'au facut In domeniul religios. S'au tradus din nou textelefundamentale ale bisericii, imbunätatindu-se vechile talmaciri aleveacului al XVI-lea; s'au tradus pentru prima (gird' carti deritual si literatura ascetica, iar literatura apocrifa, rnult gusta-tä Inca inainte de 1600, Ii vede completatil acum traducereaIn romaneste mai a tuturor textelor.

www.dacoromanica.ro

862 VIEATA CULTU RALA

Biblia, In intregime sau In parte, s'a bucurat, cum eranormal, de mai multe traducen i §i a aparut Inteo serie de editiidin care se cuvine sà relevarn urmatoarele:

Noul Testament tiparit la Balgrad (Alba-Julia) In 1648 Ianua-rie 20 st, v., din initiativa raitropolitului Simion tefan.; tradu-cerea s'a facut potrivit titlului « den izvod grecesc §i slo-venesc pre limba ruman.easca »; In predoslovie se spune totu§iCt s'au utilizat toate izvoadele cate am putut afla, grece§ti §isarbe§ti §i latine§ti » precum §i un u izvod slovenesc » adica Inhraba slavä." veche bisericeasca. Normativ .a fost rasa izvodulgreqesc, deoarece cuvantului Domnului s'a scris mai hit& Inaceasta limba. Cat despre felul In care s'a facut traducerea,Simion stefan apune ca a ales ouvinte pe care sà le InteleagaRomanii de pretutin.deni. Caci adaoga el u cuvintele trebue06 fie ca banii, ca banii aceia sant buni carii lmbla In toate

a§ia §i cuvintele acealea sant bune carele le luteleg toti ».Biblia tradusd de spatarul Nicolae Milescu (vezi mai sus, p. 796).Biblia lui .,S'erban Cantacuzino, talmacita u dupre limba eli-

neasca *, cu « porunca voievodului erban Cantacuzino §i cuu lndemnarea lui Costandin Brancoveanu, marele logofat », afost o opera colectivii . Au lucrat la traducere mai multi cu-noscatori ai limbii grece§ti: arhiereul Ghermano din Nyssa Ca-padociei, aflator la curtea munteana, apoi fratii §'erban fi RadaGreceanu, care se pare ca au facut grosul lucrului, In sfar§itstolnicul Constantin Cantacuzino ale carui lamuriri vor fi ajutat,ca i In alte lmprejurari, la lamurirea pasagiilor dificile sau atermenilor tehnici. Traducalorii au avut la Indemana §i talma-cirea mai veche a spatarului Nicolae Milescu de care s'au folosit.Tiparul a lnceput In Noemvrie 1687, sub erban Cantacuzino, §is'a terrninat la 10/20 Noemvie 1688, la inceputul domniei lui Bran-coveanu. In titlu se arata cal aceasta lucrare u pentru cea deob§te priinta s'au cleiruit neamului rumiinese Inteadevar,ea a avut o larga rapandire peste ratreaga fata a pamantuluinostru, In Muntenia, In Moldova §i In Ardeal ; astazi Inca se gasescexemplare In bisericile de sat din Muntii Apuseni §i din Mara-mure§. 4, 4 Bibliea adeed dumneieeasa Scripturti a legii vechi fi aceii noao toate*, aparuta la Blaj, In 1797, Noemvrie 15. Traducato-rul, Samuil Clain, a pornit dala textul Bibliei lui *erban, pe

www.dacoromanica.ro

TRADUCERI DE CAZAN!! 863

care 1-a revdzut sub raportul stilului; el afirmé. totdeodatä ca.Vechiul Testament 1-a tradus « mai mult de (din!) nou duprecel elinesc a celor §apte zeci de dascali » (adicA Septuaginta,textul stabilit de Sanhedrinul din Alexandria In sec. III IIinainte de Christos). Tiparul a durat doi ani §i. cincisprezecezile, fiind inceput la 1 Noemvrie 1793. i aceastä n.ou6 traducere,ca §i cele anterioare e destinata « pentru folosul Besearecii a totneamul romdnesc ». 5. Biblia dela Petersburg, tipärità in capitalaRusiei in 1819; ca model a servit aceea apärutà « In Transilva-nie »; se pare c6 e vorba de Biblia lui Clain.

Aläturi de textul insu§i a Bibliei, s'au tradus §i tipärit oserie de comentarii ale Evangheliilor; li se mai spune §i Cazaniisau Evanghelii cu invii(citurit : ele se citeau Dumineca §i la sdrba-torile mari de peste an. Prima lucrare de acest fel in rästimpulcercetat este Evanghelia cu înQaäturä apärutä. in 1641 in Ardeal,Ja Bälgrad (Alba Julia!). Tiparul se incepuse sub mitropolitulGhenadie §i s'a isprävit sub succesorul acestuia, mitropolitulIorest. De fapt, se retipare§te vechea Cazanie a lui Coresi, din1581, care fusese tradusä dupà un exemplar defectuos, cu pagineintregi lipsà, al Omiliilor patriarhului de Constantinopol, loanCaleca.

Indatä dupg aceea, in 1642, apare In Muntenia, la Govora,la 28 Septemvrie st. v. 1642, o iEvanghelie:invdfdtoare sau Caza-nie. scoasa §i primenitä de pre limba ruseasa pre limba ru-mâneasc6 » de « Silvestru eromonah », cu voia §i cu cheltuialalui Matei Basarab. E Inca una din manifestärile activitätii cul-turale patronate de Udri§te Nästurel; acesta e pomenit de altfelin Cuvântul &Are cititor.

Mult mai in.semnatä este lucrarea similarà, datoritä mitropo-litului Moldovei Varlaam §i apliruta la Ia§i, in 1643, sub titlul:

Carte romdneascei de inveifeiturei Dumenecele preste an fi la praz-nice impeircitegi»; e cunoscutä deob§te sub numele de « Cazaniialui Varlaam ». Cuprinde 74 de comentarii ale textului Evanghelii-lor ; apoi câteva vieti de sfinti i mucenici, intre care viata Sfdn-tului loan cel Nou, care odihne§te la Suceava §i Viata SfinteiParaschiva, ale cärei moa§te fusesera tocmai aduse, cu doi ani maiinainte, dela Constantinopol la Ia§i"(vezi vol. III, edilia a doua,p. 102). Lucrarea citim mai departe in titlu a fost « din

27

www.dacoromanica.ro

864 VIEATA CULTURALX

multe scripturi tAlmkità, din limba sloveneasc6 >>; nu s'a desco-perit lug Ora acum modelul slay, probabil ucrainian, dupà cares'a flcut traducerea; cert este doar Ca din acela§i .model s'au tra-dus pArti §i in Cazania dela Govora. Se pare Ca' Varlaam nu s'amultumit numai s6 almäceasca textul slay, ci 1-a §i prelucrat,adaogAndu-i o .parte personalà. Limba sa, in care se intAlnese§i unele muntenisme, este plkutà; prin termenii latini §i slavi

azi dispàruti pe care-i Intrebuir4eazà, ea are un parfumarhaic ce-i spore§te farmecul; Intálnim cuvinte ca: despuitoriu= poruncitor (lat. dispono); chiar = limpede (lat. clarus);curserà = alergarà (lat. curro); a desvesti = a desbrka (lat.devestio), apoi liubov iubire (slay. /110B0g1t) ; camene = pietre(slay. ICAMflik) ; ciudese = minuni (slay. gomo), etc.

Un alt text slay care s'a bucurat de o deosebità trecere a foistPsaltirea. O citeau nu numai oamenii In vArstà, aproape de hota-rul vieii, i cei in putere a fi, dar §i copiii, cari, de obiceiu, la§coalà, I§i lncheiau InvAtAtura cu acest text. S'au fäcut cAtevanoi traducen i §i multe tip6rituri ale Psalmilor lui David in vea-curile XVII §i XVIII. In 1651, ap6rea la 1361grad In Ardeal

Psaltiril (sic!) ce sit' zice dintarea a lericitului proroc imparatDavid*. Titlul adaogd: « izvoditä cu mare socotintà, den izvodjidovesc pre limb6 rumâneasc'd ». De fapt, a§a cum reiese §i din« predoslovia catre cetitori », trad'uatorii au urmat textele grece§ti

intre altele Septuaginta colationându-le cu textul evreesc§i ar6tAnd locurile unde sunt deosebiri faV6 de acesta din urma.Valoarea literarà a traddcerii e cu totul redusà.

0 nouà incercare, mult mai meritorie, face Dosoftei, episco-pul de Roman §i apoi mitropolitul Moldovei. Acest Dosofteine spune Neculce care 1-a apucat Inca' in viatà « era neam demaziI, prea Inv41,at; multe limbi §tia: eline§te, latine§te, slavone§te§i altele. Adanc din cArti gr.& §i deplin cdlugär... ». Nàscut In1624, a studiat in Polonia, probabil la Lw6w, la §coala Fràtieiortodoxe de acolo. Gálugdr la Pobrata, In 1649, el ajunge episcopde Hui in 1658; in an.ul urmAtor e episcop de Roman, iar in.

1671 mitropolit al Moldovei. Partizan al Polonilor ca §i MironCostin, el se va retrage, in douà randuri, In rara prietenilor sài, inurma vicisitudinilor politice: °data cu voievodul stefan Petri-.ceicu in Dechemvrie 1673, a doua oarg, insotind pe regele So-

www.dacoromanica.ro

PSALTIREA IN VERSURI 865

bieski, la finele campaniei din 1686. Stabilit in ora§ul Stryi, aproa-pe de hotar, Dosoftei nu va mai putea EA se intoarca In Moldova:moare acolo, In strainatate §i In lipsa, la 13/23 Dechemvrie 1693.A avut legaturi i cu Moscova, al drei patriarh 1-a ajutat saref ad tipografia din Ia§i (vezi mai jos, p. 900).

Pe dud era episcop de Roman, prin 1668-9, a inceput Dosof-tei sa traduca Psaltirea In versuri. Drept model i-a servit lucrareasimilara a polonului Jan Kochanowski, aparuta We° serie In-treaga de eclitii (prima la 1577); ritmica i succesiunea rimelore, in genere, ca la acesta. Dupa cinci ani de mund « foartecu osardie mare » cum spline titlul opera era gata; ea s'atiparit la Uniev, In Polonia, In 1673; manuscrisul original au-tograf, din 1671, dedicat voievodului Gheorghe Duca, se pastreazaastazi la Academia Romanä.

Valoarea poeticii a versurilor lui Dosoftei nu e mare ; trebuesa se tie seamd insa de greutatile inerente oridrui inceput, defaptul ca pentru intdia data se incerca o versificare de atariproportii. TotuO, unele pasagii sunt izbutite ; acela privind robiababiloniana face chiar o puternica impresie, prin simplitatea lui

prin arhaicele forme lexicale Intrebuintate: « La apa Vavilonu-lui, jelind de tara Domnului, acolo §ezum i plansam, la voroavace ne strânsam... cine te-ar putea uita-te, Ierusalime cetate... ».Dosoftei nu se sfie§te sà intrebuinteze, pentru a reda In roma-ne§te stravechiul text, elemente locale, moldovene§ti ; de aceeaIn traducerea lui se vorbe§te de « mo§ii ce se dau cu unce », de« ocine », de # descalecarea mo§ii », de « caftane », de « bucine de cornde bour », etc. Cativa din psalmii tradu§i de el au patruns incolinde §i In Vicleim, cântandu-se panä azi, pe intreaga fataa pamântului românesc.

Traducerea In versuri a Psaltirii de &Are Dosoftei nu estesingura lucrare de acest fel. In 1697, ardeleanul loan Viski faceacela§i lucru: drept model i-a servit Insà o psaltire In versmiungure§ti. De o valoare poeticä reclusa, ea prezinta particularita-tea ca e scrisa cu litere latine i cu ortografia ungureasca ob4-nuita pe atunci. O a treia traducere in versuri se datore§tebraqoveanului Teodor Corbea, «vel pisariu i cantilar al preaputernicii imperatorii moschice§ti ». El darue§te la 10/21 Mai1725 un exemplar manuscris din opera sa bisericii Sf. Nicolae

27*

www.dacoromanica.ro

866 VI EATA CULTU R LA

din Scheii Brasovului, unde tatal sau slujise ca preot ; astaziacest exemplar manuscris se afla in Biblioteca Centrala din Blaj.Superior In versificatie lui Viski, Teodor Corbea nu atingenivelul marelui predecesor moldovean; In genere, are o tendintaspre repetire, spre diJuare, care devine uneori de-a-dreptul supa-ratoare.

Mitropolitului Dosoftei nu i se datoreste numai « Psaltirea Inversuri », dar si traducerea uneia din lecturile preferate ale Main-tasilor nostri: a Viata si petrecerea svin(ilor...» Aceste « vieti desfinti » In care se arata credinta puternica i minunile primilorcrestini, credinta ce-i facea sà sufere cu stoicism torturi Ingro-zitoare i apoi moartea, erau orAnduite pe luni, In fiecare zi alunii serbAndu-se amintirea unuia din ei. Din cauza acestei °ran-duieli, volumul care cuprinde vieile tuturor sfintilor dintr'o lunapoarta In biseria numele de Mineiul acelei luni (dela cuväntulgrecesc [rooxto = lunä). Dosoftei, urmand indemnului voevozilortarii i boierilor, Incepe, Ina. sub Gheorghe Ghica (1658-1659),traducerea vietilor de sfinti. Izvor principal i-a fost editia neo-greacA a Mineelor, alatuitA de episcopul Citerei, Maxinzos Mar-gunios (1549-1602); s'a mai folosit Insä si de mineele bizantine,tiparite la Venetia, de cele cloud cronografe bizantine ale luiDoroteiu din Monembasia i Matei Cigala (vezi mai jos, p. 878),In sfärsit de unele redactii slave. Lucrul a durat mult, cloud zecide ani, Ora sub Antonie Voda Ruset (1675-1678), inteo epocaplina de framantäri, rAzboaie i navaliri sau ca sà Intrebuintamcuvintele insesi ale lui Dosoftei « In acesti viaci grei a tarai ».Pentru traducerea expresiilor neobisnuite, a termenilor necunoscuti,s'a slujit de « lexicoane »: cuvantul apare chiar In titlul cArtii.La 27 Octomvrie st. v. 1682, Incepea, In sí Arsit, In tipografiamitropoliei din Iasi, tipärirea operei ; ea a durat pAna In Septem-vrie 1686, and Dosoftei urmeaza pe regele Sobieski In Polonia.Lucrarea In 4 volume in folio nu e completa: vietile sfinti-lor din intervalul 11 Iulie 31 August nu s'au mai pututtocmai din cauza plecarii inaltului ierarh.

Pe langa « viata i petrecerea svintilor martiri i pusnicitraducerea lui Dosoftei cuprinde si o serie de capitole privind

pe Isus Hristos, familia sfAnta si pe apostoli. De asemeneacateva legende cum e, de pilda, legenda lui Agar, toparhul 13au

www.dacoromanica.ro

CHESARIE AL RAMNICI3LIII 867

administratorul Edesei (In Mesopotamia nordica), cel care aprimit dela Isus naframa de in cu sfá.'ntul sau chip, naframacare 11 vindeca de lepra. (De aci intelesul de amulet, talisman pecare cuvantul avgare, e.rgave, devenit nume comun, 1-a capatatIn romane§te ! (Vezi §i fig. 58).

PiIda lui Dosoftei In privinta traducerii Vietilor de sfinti afost urmata mai tarziu, in Muntenia, de episcopul Chesarie alRdmnicului, una din personalitatile religioase reprezentative alenoastre din veacul al XVIII-lea. Mai 1ntAi vicar, apoi titular alscaunului vechii eparhii oltene (26 Dechemvrie st. v. 1773), elincepe, In Intelegere cu mitropolitul %aril, traducerea i tiparireaMineelor. In 1776, ie§ea, de sub teascurile tipografiei din Ramnic,Mineiul pe luna Octomvrie; in 1778, urma cel pe Noemvrie,iar in 1779 cele urmatoare, pe lunile Decemvrie Martie. Dinprefetele acestor Minee, i in special din acelea ale lunilor Noem-vrie, Ianuarie i Martie, Chesarie apare ca un iubitor al tre-cutului àrii, man.drindu-se cu originea romana' a neamuluilimbii române§ti. (Peste un an in 1780 avea sa apara laViena Elementa linguae daco-romanae. . . a lui Samuil Clain §iGheorghe Chesarie e un cititor al letopisetului tarii§i al izvoarelor vechi precum Dio Cassius i Zonaras; e, deasemenea, un pretuitor al arheologiei. Cunoa§te literatura greaca

franceza; cite§te ruse§te, grece§te, frantuze§te i latine§te.Scrisul &au este viu i expresiv; neologismele nu-1 sperie. Murindla 9/20 Ianuarie 1780, opera fu continuatd de urma§ul sau pescaunul episcopal, de Filaret. Acesta colaborase de altfel la tradu-cerea i tiparirea primelor §ase volume din Minee, iar raposatul 11rugase in ceasul mortii sa ispraveasca lucru.1 inceput. Se tipariradeci, in 1780, §i celelalte §ase volume, pe lunile AprilieSeptem-vrie. Filaret a fost §i el un om de cultura, avand cuno§tinteistorice i filologice. In prefata Mineiului pe Aprilie citeaza

Enchyclopediia» adica Marea Enciaopedie franceza; cred ca nunumai el dar §i predecesorul sau Chesarie au cunoscut aceastamonumentala opera; sunt chiar printre cei dintai cititori ai ei InMuntenia, fiind precedati, In Moldova, doar cu cativa ani, decronicarul Ionita Canta. Interesant de relevat este pasajul refe-ritor la unele obiceiuri populare §i la un.ele särbatori babe§ti dinprefata pe care o serie Filaret Mineiului pe luna Mai.

www.dacoromanica.ro

'df

--,

-°Alen r

_

::40fz.ta. t

ek .

40114:.

Fig. 58. Pictura mural& din Biserica Mantuleasa, InfAtisand nAtrama Cu chipul M Antuitorului. Deasupra, in-scriptia : StAntul Obru t. In coltul de sus, dreapta, luda spAnzurat. ¡os, efinpl: Dane, Paramon, Inochen tie

Eletere (sic).

-iwww.dacoromanica.ro

DAMASCHIN AL RAMNICULUI 869

Cele douäsprezece volume de Minee muntene au fost retiparitela Buda, in dou'd." editii: una, in 1805, de &Are episcopul Arge§uluilosif, dupà ce, in prealabil, « s'au mai indreptat la tälmäcire demulte gre§ale »: aa citim In chiar titlul mineiului pe Septemvrie.La retipärire a contribuit arAvna i osardia» doctorului Ioan Molnar« profesor al Academiei Clujului i doftor de ochi in marele Prin-tipat al Ardealului ». Cea de a doua editie, din ami 1804-5, estespecialä pentru Ardeal F}i Banat ; ea poartà in titlu mentiunea cäs'a « dat la tipariu in zilele prea irtätatului impsárat al Romanilor§i apostolicesc Crai Frantisc al doilea, cu blagoslovenia exelentii(sic!) sale prea osfintitului dornn, 5tefan Stratimirovici, arhie-piscopul i metropolitul bisericii rlsäritului din Carlovät

In sfAr§it, o ultimai traducere, « din slavorte§te, a VieOlorsfin(ilor, aceea a lui 5tefan Ieromonahul, are loe la mänästireaNeamtului; se vede 06 vechea traducere, in 4 volume, a luiDosoftei nu se mai pästra sau era socotità insuficientä. Lucrulincepe in timpul i din initiativa lui Paisie Velicicovski §i seispräve§te In timpul i cu ajutorul mitropolitului VeniaminCostachi. Prirnul volum, pe luna Septemvrie, apare la Ia§i1807, Iulie 4; ultimul, pe luna August, in 1815 Martie 28;tipäritul celor 12 volume dureazd a§a dar aproape opt ani de zile.

O prezentare a tuturor lucrärilor de caracter bisericesc texterecun.oscute i texte apocrife, comentarii asupra acestora, auto-logii sau florilegii, cArti de ritual, literaturà patristic6 i bagio-graficd, proschinitarii, c'ärti de muzia bisericeascä, opere depropaganda i contrapropagandä traduse in intervalul 16011821, ar cere ea singurà o lucrare de proportiile celei de fatà.A§a in.cât nu putem da aci cleat, un n.um6r redus de opere repre-zentative ; nu putem de asemenea, indica cleat pe cativa din.tretraduatorii de seamd.

O mentiune specialà in privinta aceasta, meritd, in Muntenia,episcopul Damaschin al Ra'mnicului. Cunosand bine limbile gread

slavd, el a tradus o serie de texte care s'au tip6rit mai t'arziu.Astfel Triodul tipärit In 1731, Penticostarul in 1743, AntologhionulIn 1745, Evanghelia apärutà in 1746. We° notild finalà a acesteiultime tipärituri i se dä lui Damaschin, pentru invätätura lui,calificativul de « dascalul cel mare ». lar Chesarie, urma§ul säude mai tärziu pe scaunul eparhiei, aratä, in prefata Mineiului pe

www.dacoromanica.ro

870 VIE ATA CULTURALA

Noemvrie, cà tAlm6cirea cartilor biserice§ti, inceputà credeael sub Matei Basarab, a atins culmea sub Beancoveanu, « prinosardia lui Damaschin, episcopul de Râmnic ».

In Moldova, dac6 Mitropolitul cgrturar lacoy (1750-1.760),n'a tradus deck, Teirnosenia «ce s'au scos de pre elinie in limbaromâneascg » (Ia§i 1752) i poate §i « Sinopsis adecà adunare demulte InvAtsáturi », (Ia§i 1757), in schimb, ucenicul acestuiaVartolomeu Meizeireanul, preface din ruse§te §i slavone§te (slavaveche bisericeasa 1) o serie intreag6 de texte biserice§ti §i profane.In categoria celor dintal intra o Cuvinte din prologul moschicescpe noud luni », o Canoane dela papecernii pe opt glasuri » apoi« loan Sceirapl » sau Scarariul, « Cuveintullui Ipolit», « Dulce 'lily&feiturei », dupd aceea o Ortinduiala chipului celui mare ingeresc »(Ianuarie 1768) §i 4 Patimile Sf. Gheorghe», in sfar§it un « Panahidicsau slujba cea mare a parastasului ». Pentru textele profane, vezimai sus p. 786.

Cel din urma mare traduator §i organizator de traducen i alMoldovei In epoca cercetatà este mitropolitul Veniamin Costachi.De origine boiereasa. era fiul lui Grigore Negel §i purtase ca.mirean numele de Vasile el ajunge in 1792 episcop de Hui,In Iunie 1796 episcop de Roman, iar dup6 mortea lui IacovStamati (11/23 Martie 1803) arhipgstor al Intregei tgri. Fuseseucenic al lui Paisie Velicicovski ; §tia bine limbile greac6 §i slava.Din o porunca » lui, doi cMugAri ai mànàstirii Neanitul, Gherontie

Grigorie, talmkesc o din limba elineasc6 » Intrebeirile §i Reis-punsurile lui Athanasie al Alexandriei ; ele se tipgresc cu chel-tuiala lui Veniamin, la Ia§i, In 1803. In acela§i an apare iargqicu blagoslovenia §i cheltuiala lui Veniamin §i « Apologhia » luiDimitrie, mitropolitul Rostovului, tradus6 din slava de « iero-diaconul Stefan din sf. inàngstire Neamt, ». Tot aceluia§i indemni se datore§te §i falmä'cirea « din limba elineasc6 » de &Are ceidoi, Gherontie §i Grigorie, a « TAlcuirii lui Teofilact, arhie-piscopul Bulgariei (Ia§i 1805) precum §i a lucrArii lui loan Dama-schin « Descoperire cu amanuntul a preavoslavnicii credinte »(Ia§i 1806).

Veniamin insu§i corecteaz6 vechea traducere a Lit urghiilorSfintilor Trei Ierarhi, comparAndu-le cu redactiile « elinografi-ce§ti §i slavenoruse§ti » §i adoptand unele emendatiuni sau rec-

www.dacoromanica.ro

TRADUCERI DE OPERE RELIGIOASE 871

tificäri in.troduse de Gavril, mitropolitul Chigingului (a.,a, de pildg,expresia: « Cu inIelepciune, drepti »); mai mult chiar, traducein intregime din grece§te o serie de lucräri. Mai intAi « Tcilmli-cirea celor sapte sfintite taine ale bisericii », un text scurt tipäritla Ia§i in 1807, apoi lucrarea lui Papadopol Nicolau, cu titlul« Ceirticicei indendinaticli » in care e vorba de 4 adevärul §i. covär-§irea dumnezeeqtilor scripturi », dupà aceea importanta operà afilosofului grec Evghenie Vulgaris « Adoleskia filotheos, adecli in-deletnicire iubitoare de Dumnezeu » conständ din lecturi r}i comen-tarii biblice (t. IV, Ia0, 1815-1819), in sfarqit o Istorie aVechiului si Noului Testament, pe care o traduce, in 1822, refu-giat din cauza Zaverei, in satele Colincäyti qi. Bosancea dinnordul Moldovei.

In genere s'au tradus cum era §i de a0,eptat lucräribiserice§ti de caracter ortodox ; dintre operele celebre ale apusului,una singurà s'a bucurat de o dublä tälmäcire la noi: e vorba devestita Imitatiune a lui ¡sus Hristos de Thomas a Kempis. Celdintäi care o traduce din latine§te In limba slavä este insuqiUdri§te Nästurel ; traducerea sa se tipäre§te cu cheltuiala suroriisale Doamna Elena, sotia lui Matei Basarab, In tipografía dinmänästirea Dealului §i apare la 15 Aprilie st. v. 1647, subtitlul: KliHrd w pi nommaiiiii (Cartea despre imitaIia lui Hristos).A doua traducere de data aceasta in romline,ste se datore§telui Samuil Clain ; terminatà in 1803, In Mänästirea Sfintei Treimidin Blaj, ea este tipäritä in 1812 cu cheltuiala Vlädic4i Ion Bob§i poartä titlul: « De urmarea lui Hristos *. Tot Samuil Claintraduce din latine§te §.1 lucrarea englezului Beveridge (1638-1708),Synodicon sive Pandectae canonum Apostolorum el conciliorumab Ecclesia graeca receptorum sub titlul Canoanele SfintelorSaboarti, Blaj, 1789 (pästratä in manuscris).

Opere literare. Pe längä multimea de texte §i opere biserice§ti,s'au tradus la noi, In intervalul 1601 1821, o serie intreagdde roman.e populare §i culte precum qi diferite alte produse lite-rare. In veacul al XVII-lea, traducerile se fac din slavä f¡i dingreac6; in ce! urmätor, §i. in special in a doua jumätate a lui,ele privesc tot mai mult limbile apusen.e, franceza in primul ränd.Incep a se ivi §i traducen i din italianci, fie direct, fie prin in.ter-mediul limbei grece§ti. ateva opere ale literaturii spaniole ajung

www.dacoromanica.ro

872 VIEATA CULTURALA

la noi de asemenea indirect, prin traducen i grece0i, polone sauruse ; acela0 procedeu se intrebuinIeazd 0 pentru o operä dinliteratura englezd.

Aldturi de produsele literare apusene, trebuia meMionate insd0 acelea ale vecinilor no0ri; eke o menVune se cuvine, in aceastdprivintd, literaturii sArbe0i qi maghiare.

Unele din aceste traducen i de texte literare au avut noroculsd fie tipdrite 0 s'au räspandit mai upr ; altele au Minas inmanuscris 0 s'au difuzat numai prin cdpii.

a Alexandria» sau romanul fabulos al lui Alexandru Machedoncircula de mult In mediul românesc (vezi §i mai sus, p. 861) candUdri0e Ndsturel se hotdri sà traducd un alt roman popular, inti-tulat V arlaam §i loasaf. E, de, fapt, o prelucrare cre0ind alegendei lui Budha, inf'dti§and permanenta luptá dintre trup §i

suflet, dintre materie 0 spirit. Romanul a luat na§tere in Persia ;de ad i a trecut la Arabi, apoi la Greci iar dela ace§tia la Slavi.Textul slay pe care 1-a tradus in 1648 Udriqte este cel imprimatla Chiev, in mdndstirea Kutneinski, in timpul lui Petru Movild,text care, la rându-i, pare &A provind dintr'un manuscris adus dinMoldova. Nu ni s'a pdstrat traducerea originald a lui Udri0e ;avem insd còpii numeroase de pe aceasta, dintre care cloud din1671 §i 1673. Alte traducen, ulterioare una fdcutd in 1743 depe un text italian de boierul oltean Vlad Botulescu pe cand seafla inchis de Austriaci la Milano, alta, tot din italiand, de careSamuil Clain n'au avut rdspändire; o a treia, foarte rezumatd,a fost intercalatd in Minee, in ziva de 19 Noemvrie. Influentaacestui roman asupra mediului românesc se vede nu numai dinmultimea copiilor manuscrise, dar 0 din imprejurarea cd intreagapovestire e zugrdvità pe zidurile mdndstirii Neamtului iar chipurilecelor doi eroi principali figureazd de asemeni in frescele ldca§urilornoastre biserice§ti.

Un alt roman popular care s'a bucurat de rdsp"andire la noi,este Archirie $i, Anadan. El infdli§eazà vechea temä a nerecuno-0446 celor tineri faVà de cei bdtrâni 0 e intretesut cu o sumdde maxime 0 pilde moralizatoare. Aqiunea se petrece in pärti/eAsiriei; acolo a 0 fost alcdtuit romanul, hied in veacul al VI-leainainte de Christos ; din rdsdrit a ajuns la Slavi iar dela ace§tia1-am luat noi. Traducerea s'a fdcut in veacul al XVII-lea; cea mai

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POAMELOR 873

veche copie pästrata astazi, e din 1717, scrisa la manastireaAninoasa (Muscel).

Tot din partile rasaritului, din Persia, a venit i « IstoriaSindipii filosofului»; tradusa in limba greaca, ea a fost apoitalmäcita In romaneste si s'a tiparit la Sibiiu, In 1802 « cu cheltu-iala lui Simeon Pantea din satul Salcioa de pe Ariasi », acelasio are acoperise i costul imprimarii « Alexandriei In 1794.

Cu un fond moralizator pe care se impleteste o frumoasäpoveste de dragoste i aventuri, Istoria lui Sofronim, uceniculorfan al lui Praxitelos, a fost tradusa pentru prima oara InMoldova de vel paharnicul Iordache Slatineanu, din limba neo-greaca i tiparita, ca o anexa la o alta' bucata literara, la Sibiu,in 1797. Impresionat de cuprin,sul ei, scriitorul Vasile Aaron (vezimai sus, p. 853) o pune « in versuri » de cate 12 silabe si o

publica, tot la Sibiu, In 1821. Valoarea « versurilor » e redusa. ;chiar aplicandu-le recomandatia autorulni de a te opri putin lamijlocul « fiestearuia stih » spre a putea « gusta din dulceata lor »,ele raman tot banale.

De alt gen satiric-alegoric este « Istoria poamelor ci atuturor legumelor » tradusa de asemenea In veacul al XVIII-lea sicare s'a raspândit i cu ajutorul scoalei. De origina bizantina,ea Infatiseazd judecata dintre strugure de a parte, piper, chimen,cimbru si o seama de fete deosebite de alta, In timp ce gutuiastäpanea tara. Strugurele ramane de lege si e blestemat asa:« de lemn stramb sà fii spanzurat si de cutit carn taiat si devoinici tineri &Meat ; sangele tau sa-lbea barbatii ; mintea sà li seveseleasca... ochii sà li se roseasca, (din) picioare sa sovaiasca...In tina sa se tavaleasca, barbele mäscareasca... ». Cea maiveche traducere este potrivit pärerii lui Gaster, primul cerce-tator al cartilor noastre populare din 1773; ni s'au pastratcòpii din 1781 si 1784.

Dupa atatea traducen i din slava i greaca, ajungem, In adoua jumatate a veacului al XVIII-lea, la traducen i din limbafranceza. Inceputul II face Fénélon cu celebrul sau roman « Télé-maque »; o copie a traducerii romanesti, cuprinzand primele 5

datata. 2/13 August 1772 se afla In posesiunea boieruluifrancmason Iordache Darie Darmanescu, ispravnicul judetuluiNeamt. O noua traducere, indirecta, dui:Ca un text intermediar

www.dacoromanica.ro

874 VIEATA CULTURALA

italian, se datore§te lui Petru Maior ; ea a apärut la Buda in1818. Tot in Moldova, in 1783, se traduce romanul Histoire-d' Alcidalis et de Zelide de Julie d'Angennes §i Vincent Voiture,sub titlul: « Istoria lui Altidalis 0 a Zelidiei », dandu-ni-se lämu-rirea cA ea cuprinde « intamplärile a doi tineri libovnici » i aeste « foarte frumoasä i pldcutd celor amorezati ». Dupa 1800numgrul traducerilor din francez4 spore§te, ajungändu-se 0 la_tipärirea lor.

Astfel In 1817 apare la Buda in 2 volume 0 cu 24 de ilustratiiprima editie din « Plutarh nou » traducerea amplificata a ope-rei lui Pierre Blanchard (Paris, 1803, 4 vol.); autorul traduceriitotodatä editorul ei este mecenatul i patriotul brapvean Nico-lau Nicolau. 0 a doua editie cartea avus ese deci succes iese-dupa doi ani, In 1819. Din prefala prin care Nicolau dedica tra-ducerea sa invatatului episcop de Roman, Gherasim, care studies&la Leipzig, retinem afirmatia cà «limba romaneasca e una din celavechi ale Evropei ». In Calendarul de Buda pe 1818 gäsim apoitraducerea romanului lni Jean François Marmontel (1723-1799)sub titlul « Adelaida sau plistorita alpiceascei ». In acela0 an §i loese ispräivea imprimarea traducerii romanului « Moartea luiAvel(La mort d'Abel) de elvetianul Salomon Gessner (1730-1788).Traducätorul era marele postelnic moldovean Alexandru Beldi-man, cel care va scrie « Jalnica Tragodie », povestea rimatà azaverei. Tot el isprävise de talmacit, « In stihuri poetice§ti », Incadin vara lui 1817, « Tragodia lui Orest », bin.ecunoscuta piesà alui Voltaire. Tipäritä la Buda in acela0 an, ea nu se va puneIn comer% insa decat in 1820, odatä cu « Moartea lui Avel »,intärzierea pentru ambele cärtd datorindu-se editorului, ZahariaCarcalechi, care n.0 achitase complet pretail imprimarii. Fatà decele 4 traducen i apärute la Buda, Ia0i prezintä o singura tipa-riturä din frantuze§te i anume « Bordeiul indienesc », in 1821;e traducerea romanului « La chaumière indienne » a lui Bernardinde Saint Pierre (1790), facutä de arhimandritul Leon Asaki,tatäl lui Gheorghe. Cred c6 Leon, spirit cultivat i cunoscand.mai multe limbi, a tradus direct din franceza iar nu dupà unintermediar rus a§a cum va proceda cu « Noptile » lui Young; un indiciu In acest sens II formeaza « Vocabulariul » neolo-gismelor romance Intrebuintate de el, vocabular impriinat la

www.dacoromanica.ro

TRADUCERI DIN FRANCEZA SI ITALIANA 876

finele volumului impreuna Cu un frumos o Sonet » al fiului sailGheorghe, tratând reinvierea limbei noastre « idioma Patriei »,-« din cenu§a ei ».

In Muntenia, ardeleanul Ladislau Erdeli, profesor la « §coa-la nationala » alaturi de Lazar, traduce clasica piesä a lui Mo-lière, L'avare, sub titlul « Zgeircitul » §i tragedia lui Corneille4 Pompeiu ». Se traduc de asemeni, dar in grece§te, in versuriiambice, doua tragedii ale lui Voltaire: Merope fli Brutus. Re-prezentate pe scena teatrului din Bucure§ti, la 20 Aprilie st. v.1819 §i. 17 Martie 1820, ele se tiparesc in acest din urmà an, intipografia « de curAnd intemeiata » in capitala tärii (vezi §i maijos, p. 907).

Prima opera' literara italiana de care avem cuno§tinta ea s'atradus in române§te este Fiore di virtu, o culegere despre virtutiqi vitii, alcatuita, dupa at se pare, de calugarul benedictin Tom-maso Gozzadini, la Bologna, in veacul al XIII-lea. Extrem deraspAndita atat in apusul Europei numai in Italia, intre 14740 1540 s'au tiparit vreo 40 de editii cat §i in rasaritul ei, eaa fost tradusa in române§te sub titlul sugestiv, de Floarea daru-rilor de catre Gherman Valahul, inainte de 1592: la aceasta ulti-ma' data' ieromonahul Veniamin Rusin o traduce, la rAndu-i, dinromane§te in ruse§te. Din nefericire, nu ni s'a pastrat aceastaveche tfflmacire din veacul al XVI-lea; avem, in schimb, una cevamai noua, indirecta, printeun intermediu slav : ea exista in1620. 0 alta traducere, tot indirecta, printeun intermediar grec,facuta de ieromonahul Filothei Svetagoretul (adicä: din MunteleAthos!) s'a tiparit in 1700 la manästirea Snagov, prin osArdia luiAntim Ivireanul. Ea a avut o largd raspAndire, scotând dineirculatie traducerile anterioare, §i. a fost retiparita in trei rAn-duri, la Bra§ov in 1807 §i 1808, §i la Sibiu in 1814.

Dupa « Floarea Darurilor » i se mai spunea, la noi, qi « Albi-nu§a » o lunga pauza, 'Ana la finele veacului ai XVIII-lea,and se tiparesc, cam in acela§i timp, traducerile a doua opereliterare italiene. Cea dintAi este « Ahilefs la Skiro » aparuta la Sibiu,In 1797- Traducerea operei abatelui Metastasius (1698 1782),s'a facut indirect, printeun intermediar neogrec, de &are velpaharnicul Iordache Sldtineanu din Bucure§ti, cel care traduce, caanexa, O. Istoria lui Sofronim (vezi mai sus, p. 873); el previne pe

www.dacoromanica.ro

876 VIEATA CULTURALA.

cititor cà opera ce urmeaza arata cele « doua repezi patimi, decare se bantue§te iMma omeneasca, a dragostii §i a iubirii deslava ». Peste doi ani, ie§ea de sub teascuri, tot la Sibiu, « Viafa.lui Bertoldo a lui Bertoldino », traducerea unui « romant miccomicesc Cu a carui citire « neamul italienesc se desfateazd » demai bine de 200 de ani. E vorba de opera lui Iulius Cezar Crocecare inteadevär s'a bucurat de o mare favoare. Traducàtorul,nedanduli numele, arata totki, prin prefala sa, ca era un omcitit, daca nu si umblat ; el aminte§te de o povestirile serse inSanhopanca » cunokte deci pe Don Quijote al lui Cervantes§i se refera §i la « cantarelii podului celui nou din Paris » (Pont-Neuf !).

Mai tarziu, la sfar§itul epocei fanariote, se traduc in grece§te§i se tipäresc, in 1820, la Bucure§ti douà tragedii ale luí VittotíoAlfieri (1749-1803) ; ele fusesera reprezentate pe scerta teatruluidin capitala cam in acelki timp cu tragediile lui Voltaire §i anumeOrest la 21 Noemvrie st. v. 1819 iar Filip in Mai 1820.

Traducerile din spaniolä pastreaza o oarecare similitudinecu cele din italiana. GAsim o prima traducere in jurul anului1700, a celebrei opere « Il libro aureo » a lui Antonio de Guevara(vezi mai sus, p. 794). Dupa aceea, o pauza indelungata, iarkiOra la finele veacului al XVIII-lea, cAnd apare la Iai, In1794, traducerea pe cale indirecta, din grece§te, a lucrarii morali-zatoare « Critil Androniu,s » de Balthasar Gracian ; ea se tipa-rete cu cheltuiala mitropolitului Moldovei kir Ittoov. O maiveche traducere, din franceza in grece§te, diduse stolnicul loanRali, la Iai, in 1754.

Nici lucrarea pastrata inteun manuscris din 1810, la ma-nastirea Dobru§a (jud. Soroca), sub titlul « Desiderie sau ceirareceltrei dragostea lui Dumnezeu f i cátrá seiveirfirea vie(ii creqtine§tinu s'a tradus direct din spaniolä, ci printr'un intermediar rus ;e vorba de textul ierodíaconului Teofan, scris in anul 1688, laMoscova. Lucrarea are un caracter moralizator ; accentul cadape smerenie, virtute caracteristic cre§tinä.

Din limba engleza, avem de inregistrat traducerea « Nopfilorlui Young, facutà de arhimandritul Leon Asaki inainte de 12 Au-gust 1818, Irish' nu direct, de pe textul original, ci de pe o tradu-cere intermediara, ruseasca.

www.dacoromanica.ro

TRADUCERI DIN SARBA 877

Dacd trecem acum la literatura popoarelor vecine Regid,trebue sà ludm In considerare pe aceea a Sarbilor. Inca la. fineleveacului al XVI-lea sau la inceputul celui de al XVII-lea, inonce caz Inainte de 1620, data celei mai vechi copii pdstrate,se tradusese, de pe un text sOrbesc, Alexandriia. Ea a avut ordspAndire extraordinard pe intreaga fatd a pdmantului romOnesc(vezi §i mai sus, p. 861). Urmeazd apoi o lungd pauzd, in ceprive§te textele literare pând and, la inceputul veacului alXIX-lea, se innoadd iard§i firul. Noua operd tradusd este cule-gerea de fabule a invdtatului Dositeiu Obradovici care fusesepreceptor in Moldova In familiile Bal§ §i Callimachi §i insotise laLeipzig ca obldcluitor pe doi studenti moldoveni, pe Alexandru,nepotul mitropolitului Leon §i pe diaconul Gherasim, viitorulepiscop. Aceastd culegere se talmdce§te de catre bänäleanulDimitrie Tichindeal (1775-1818), paroh in Becicherecul-Mic (Ti-mi§-Torontal), i se publicd, la Buda, In 1814, sub titlul: « Filoso-ficevi fi politicefti prin fabule moralnice inveiteituri ». Textului fie-cdrei fabule el li adaogd §i comentarii sau « InväTäturi » patrio-tice, relevAnd, intre altele, originea latina a poporului nostru §i

prevestind unirea tuturor Romanilor. Tot dupd Dositeiu Obra-dovici, tradusese Tichindeal mai lnainte o culegere de sfaturi mo-rale, tipdrindu-le la Buda In 1802, sub titlul: » Sfaturile ainteleajerii cei set' neitoase ».

Opere privind istoria ci geografia. Dorinta de a §ti ce s'a pe-trecut §i ce se petrece in jurul nostru, In timp §i spatiu, este veche,de cánd lumea §i va rdmâne, cAt va fi lumea. De aceea studiilede istorie §i geografie sunt printre cele dintAi pe care le retinememoria umanitälii ; de aceea, oricate critici i s'ar aduce §i ori-cate eclipse pasagere sau in.terpretdri partiale ar suferi, cercetareatrecutului va continua ad preocupe continuu pe toti cei ce gOn-desc. i chiar masele mari simt instinctiv n.evoia de a gdsi unsprijin, o justificare §i o pildd in viata inainta§ilor.

Nu e de mirare deci daca operele care infAti§au istoriaomenirii au gdsit la strdmo§ii no§tri o bund primire dacd ni s'aupdstrat pana astdzi zeci de manuscrise mari, in folio sau in quarto,Cu multe sute de pagine, in care se poveste§te trecutul, Ince-pandu-se Cu « facerea lumii ». Sunt a§a. zisele « cronografe texteistorice ce-§i Incep expunerea cu anul 5508 Inainte de na§terea

www.dacoromanica.ro

$78 VIEATA CULTURALA

lui Hristos, an In care, dupd conceptia bizantinä, Dumnezeu a creatlumea. Ele Inflti§eaz6 apoi istoria biblicä, trec la Asiro-Babilo-neni, la Per0 i räzboaiele lor cu Grecii, la Macedoneni i bineInteles la extraordinara figurä a lui Alexandru cel Mare, dup'äaceea la diadohi, la imperiul roman, la Bizantini i incheie cusultanii turci. Toatà aceastä lungä povestire e Impänatä cudiferite legende, profane sau biblice, cu extrase din vietile sfinti-lor, cu pasagii din romanele populare In genul « Alexandriei », culiste cronologice de Impärati i patriarhi, de dogi ai Venetiei, etc.

Cel mai vechiu cronograf In limba romänä care se cunoa§teastAzi este cronograful cAlugärului Moxa sau Moxalie, din mg-nästirea Bistrita (jud. Valcea), scris in anul 1620. Indemnulde a-1 alatui i-a venit dela Episcopul de Ramnic, Teofil: caizvoare i-au servit un cronograf slay i alte texte istorice ; fareele, 0 o cronic6 In limba s'arbä. Din acest ultim izvor, a tradusMoxa pasagiul impresionant privitor /a lupta dela Bovine, unde« nu se vedea väzduhul de multimea sägeatelor >> i « se värsäsalve mult cAt era väile crunte ». Ni s'a pästrat douà manuscrisedin cronograful lui Moxa.

Celelalte cronografe române0i sunt de asemeni traducen: celemai multe din grece§te, iar restul din slavä. Astfel din cele 43de cronografe aflätoare azi In sectia manuscriselor dela Acade-mia Româng, 35 redau modele grece0i, iar 8 modele slave.

Modelele grece0i au fost doug.: Cronograful lui Dorotei mitro-politul Monembasiei, apärut In prima editie la Venetia In 1.631Cronograful preotului Matei Cigala, tipärit tot la Venetia, In 1650(de0 titlul operei poartà data 16371). Ambele au un izvor comun:a§a zisa Cronicii din 1570, scrisd In bimba greacä popuraränumità astfel deoarece duce povestirea pänä in acest an.

Traducätorii români urmeazA In special cronograful lui Do-rotei al Monembasiei, iau frig unele pasagii 0 din cronografullui Cigala, a§a incat manuscrisele pe care le avem astäzi 0 dincare cel mai vechi (Nr. 3517 Ac. Rom.) este din a doua jumätate asecolului al XVII-lea, reprezintä o combinalie a acestora. Cu-noa0em numele celui care a scris cea mai veche traducerepästratà astäzi, a cronografului lui Cigala: e Peitrago Danovici,fost « logofat al treilea i gramatio de scrisoare greceascä » InMoldova ; manuscrisul lui. poartä o lnsemnare din anul 1689, Iunie

www.dacoromanica.ro

TRADUCERI DIN VOLTAIRE 879

22; e probabil ca Danovici sà fie chiar traducatorul In romAnerlteal cronografului.

Dintre operele istorice ale antichit'aii, una singurà a fosttradus6 In veacul al XVII-lea: sunt « Istoriile » lui Herodot.La mäingstirea Copla (jud. Botopni), s'a gdsit un manuscrisdin 1816 cuprinzAnd o copie a traducerii lor. Dintr'o propozi-tiune intercalatà In text, referitoare la cetatea Candiei « care nuo pot lua Turcii acum», rezultà cá traducerea s'a Mcut cu pri-lejul unuia dintre asedii, deci sau In 1645 sau In 1649 sau,sfAr0t, In 1667-1669. Numele traduatorului nu e cunoscut: elar putea fi Eustratie treti logeaul In cazul cand traducereadateaz6 din 1645 sau Nicolae spaarul Milescu daa ea s'afäcut In anii 1668-9, când acest boier se afra- iara0 In tail;amandoi erau buni cunosatori ai limbii grece0i. Problema nue Famurità; de altfel nu s'a fäcut inc6 o cercetare temeinicaasupra textului românesc al « Istoriilor ».

Miron Costin traduce din latine0e inainte de 1675, sub titlul:« Istoria de craia ungureasei, de ciind f i cum au celzut pre =UniteTurcilor », partea a doua a lucr6rii lui Laurentius Toppeltin,Origines et occasus Transylvanorum (Lyon 1667), aceea in caretrateaz6 despre «revolutiile » din Ardeal. Traducerea este, Ingeneral, corecfal ca fond 0 reulitä: ca form6.

Din veacul al XVIII-lea, incep sä- se traduc6 operele isto-rice 0 geografice, alc6tuite de contemporani In apus. Printre celedintai care parund la noi sunt acelea ale lui Voltaire. Atat ge-neralul rus Bauer care a luat parte la rdzboiul din 1768-1774cat i francezul Carra, secretarul i bibliotecarul voievoduluiGrigorie Ghica (1775-1776) afirmä cà operele marelui scriitorfrancez erau cunoscute In 'Valle RomAne0i cel putin de tineriiboieri. i intr'adev4r, gAsim, In manuscrisul 499 al AcademieiRomane, traducerea Mcutà Mainte de Mai 1772, a douà din lucrá--rile acestuia anume: « Le tocsin des Rois » Traduction du poèmede Jean Plokof, conseiller de Holstein, sur les affaires présentes».Amân.douà aunt un indemn pentru cre0ini de a se uni contra Tur-cilor ; ele elogiaza pe tarina Ecaterina i glorioasele armate ruse§ti:au un caracter räzboinicr. Numele traducaorului este necunoscut.Ceva mai tarziu, In 1792, 0 la Ia0, arhimandritul Gherasim tra-duce In romane0e celebra °peed a lui Voltaire «Histoire de Charles

28

www.dacoromanica.ro

880 VIEATA CULTURALA

XII». i aceasta a ramas tot In manuscris (Nr. 17 al BiblioteceiUniversitälii din Ia0).

Generalul Bauer amintit mai sus a tiparit In franIuze§te, laFrankfurt §i Leipzig, In 1778, o prelioasa « Descriere » a Munte-niei, eu date istorice, geografice i etnografice. Lucrarea sa etradusa In grece§te §i tiparitil la Bucure§ti, lucrul isprävindu-sela 17/28 lunie 1789.

In a doua jumätate a veacului al XVIII-lea, constatarn i ceadintai traducere In limba romana a unei opere de caracter geo-grafic. Este Geografia lui P. Cl. Bouffier tradusä mai exactprelucratä dupa o editie italian.6 (« Geografia Universale ») deAmfilohie, episcopul Hotinului. Textul roman servea ca manualIn §coala dela inanastirea Putn.a, In anul 1777-4778, 0 s'a tiparitsub titlul « De obste gheografie pe limba inoldoveneascd» la Ia0,In 1795. In Transilvania, la Ra0nari, l'anga Sibiu, preotulSaya Popovici scria, In Martie 1.785, textul traducerii romane§tia unei geografii ruse0.i tiparite la Petersburg In 1759. Cine etraducatorul acestui text nu tim; s'ar putea sä fie chiar preotulPopovici. Cam In aceea0 vreme traia In Mun.tenia un alt clericiubitor de geografie i istorie, anume Grigore Arhinzandritul caren.0 e tot una cu pedagogul GrigoriefiMoldoveanul, cum a crezutN. Iorga. El tipare0e In 1798, la Bucure0i, un Triod a caruiprefa0., limpede i placut scrisä, dovedind o aleasa cultura 0 unsinq al limbii deosebit, cuprinde o serie de termeni geogeafici:« planita », « pol », ochianuri » (oceartel), noianul atmosferii »,« meridian », « ecvator « metaturi », etc, Vorbe§te de « aciastagradina a Tarii Romane0i » care ajunsese In ultimul timp« maidan de rkboaie, zbor de o0i i acoperite cu non i delacrami »; afirma ca am primit dreapta credinta « din zilelemarelui i sfantului Constantin Imparat »; despre Dositei mitro-politul arata ea a fost un bun gospodar, lui datorindu-i-se, Intrealtele, i « taiarea n.eiesnirii suiplui la Mitropolie » adica a dru-mului sapat care a fost apoi eta de frumos largit In zilelenoastre.

Cat eran de pretuite i urmärite operele de geografie In Värile.noastre se poate vedea 0 din numarul « prenumeranOlor » sausubscriitorilor cari plätisera anticipat pretul traducerii Gheografia,sau scrierea plimdatului... Europa, Asia, Africa, America», Val-

www.dacoromanica.ro

TRAMICERI DE LIICRARI ISTORICE 881

macita de « un iubitoriu de riqamul românese » i tiparita in 2 volumela Buda, In 1814-15. Ki sunt ir numar de 486 din Muntenia,460 din Moldova §i 385 din Ardeal §i Banat. Numero§i, dar nuIn aceeasi masura, sunt íi prenumerantii unei alte lucrari geogra-lice anume « Descoperire.a America », alatuita de « Ioann Hain-rih Kampe », tradusä din nerntqte de acela§i anonim « iubitoriude neamul romanesc » §i aphruta la Buda In 1816. Ei provindin ora§ele: Ia§i, Roman, Foc§ani, BucurWi, Fagara§, Bra§ov,Sibiu.

In 1800 apare la Buda o 4 Istorie universaiti adecei de oboe»tradusa de medicul oculist I. Molnar din limba franceza dupa aceeaa lui « signior Milot (Millot !), commembru Acadernii france§ti dinLion ». Pentru a reda textul in limba noastra, Molnar afirma:o am Imprumutat i cuvinte dela maica noastra limba lati-neasca ».

Stapânirea lui Napoleon §i in special perioada dramatica delasfar§it au provocat in Europa o multirne de scrieri dintre care oserie Intreaga au fost traduse §i In romane§te i tipärite la BudaIn anii 1814-1815. Dei n.umai la una din ele §i anume la # In-tdmpleirile reizboiului Franfozilor » (sic!) se precizeaza cà e talmacita« de pre nemtie » ne-o spunea i forma « Fran.tozi cred c4§i. la celelalte « Trista inteinzplare a ceteitii Dresda. », « Scurteiareitare despre luarea Parisului », « Napoleon Bonaparte, ce aufost $i ce iaste. « Vreadnica de pomenire biruinte asupralui Napoleon In. Rusia §i. « Areitare stapanirei $i a caracterului luiAlexandru I . . . » suntem, daca nu la toate, dar la majoritatealor, tot in fata un.or atari talmaciri. Mai ales cà la ultima dinele se precizeaza i autorul: « I. D. F. Rumpf ».

In 1820, apare la Ia§i, in 2 volume, a Istoriect lui Numa Pom-piliu, al doilea craiu al Boma, talmäcita din limba frantuzeascade dumnealui postelnicul Alexandru Beldiman §i data In tipariucu a dumisale cheltuiala, spre podoaba limbii romane§ti §i. Inde-letnicirea patrintilor ». Autorul e binecun.oscutul scriitor francezFlorian. In prefata traducatorul Beldiman spune: Incà dincea mai frageda varstà a tineretelor mele, m'ank lndeletnicitIntru talmaciri din limba frantuzeascà intru acea romanewa, aPatriei mele ». i In,teadevar Alexandru Beldiman este unul dintrecei mai activi traducatori ai epocei.

28 *

www.dacoromanica.ro

882 WE ATA CULTURALI

Lucreiri privind gospodeiria pi seineitatea. Spre sfarsitul seco-lului al XVIII-lea si la in.ceputul celui urm6tor, con.stat'tim opreocupare constantti hi ce priveste problemele de gospodeirie.Se tipttresc indrum6ri pentru cultivarea de noi plante folosi-toare ca burnbacul i cartoful sau pentru cultivarea in mai buneconditiuni a celor cunoscute, pentru fabricarea din diferite sub-stante, a zalfgrului a cärui lipsà, In urma « blocului conti.nental », decretat de Napoleon se Meea foarte simtità pentruo mai hula lucrare a pamântului, pentru ingrijirea vitelor, insfArsit pen.tru invAtarea de diferite mestesuguri. Paralel cu ridi-carea niveluiui politic al masselor in urma revolutiei franceze, se simte pretutindeni i nevoia ridic6rii nivelului ei economic

sanitar, in vederea unui trai mai bun. Ecourile acestei preo-cupäri ajung pAnbi in ragritul Europei, in tinuturile noastre, pro-vocAnd traducerea sau prelucrarea in româneste a o suma debrosuri i foi volante.

Prima lucrare in aceastà directie Inc6 in.ainte de Revo-lutie este Economiea stupilor acum Intâi izvoditä: i data deloan Molnar doftorul de ochi in marele Printipat al Ardealului ».Tip6ritä la Viena, in 1785, ea invatá pe apicultori cum sä scoatafagurii din « cosnite », fàrd s'd mai omoare albinele, acest obiceifarà de ma' »; cuprin.de termeni tehnici luati « dintealte limbi »,ei neexistând intr'a noasta. Ceea ce mä face s6 Mnuesc Ca'intreaga lucrare trebue sa fie o prelucrare, dac6 nu o traducerechiar, a unei brosuri similare str6in.e. Tot Molnar public6 la Sibiu,In 1808, o « Poveituire card sporirea stupilor». In 1794, aOreaula Lemberg, In GaliÇia, « Mijlociri. piintru steingert; focului», desuedezul Nils Nyström ; textul a fost o talmäcit din limba svetasc6In nemtasc5 i moldoveneascA »; aceasta inseama ca traducerearománA s'a Mcut n.0 direct de pe original, ci prin intermediulgermanei.

Interesantä atat prin cuprins cat i prin prefata in care se amin-teste de introducerea porumbului, Tautului, anasonului si a dife-rite « roduri i poame in agricultura noastrà, este brosura « Oa-recare secreturi ale lucreirii peimeintului $i ale mefte.Fugului

apàrutà la Bucuresti, In 1796, Oct. 1. « Secreturile »sunt « Välmäcite dintru 1:5' carte a unui dascal vestit i iscusit... *farà sá i se dea Insá numele. Urmeaz6 in 1804, la 4 Liov * (Lem-

www.dacoromanica.ro

TRADUCER' DE LUCRAR I ECONOMICE 883,

berg 1) « InveiVtturd despre slim:014re inului», in nante§teromâne§te, textul roman fiind o traducere a celui dintai.aceea§i directie a cultivärii textilelor, apare la Buda in 1810,

Invegeitura lui Carol Filibert de Lastririe despre siz'direa bum-bacului ; administratia ingrije§te ca simultan sa se publice §icate o editie germana, ungara i sarba a textului. In ce prive§tepomicultura §i viticultura, citarn cloud' bropri, tipArite ambele laBuda. Cea dintai poarta titlul: « invaleiturei pentru priisirea po-nzilor, scrisa deHairitl Frantisc, domnul Ra§pacului §.1 Necsingului,a mai multe invatate §i iconomice§ti sotietati impreuna so t ». Iarcea de a doua: « Inveiteiturii despre agonisirea vi(ei de vie fi despremiiestria de a face vin, vinars ofet. . de abatul (abatelel) Ludo-vicu Mitterpacher s.

Lipsa zaharului colonial, din trestie, in timpul razboaielornapoleoniene, face pe Europeni sa caute fabricarea lui din dife-rite plante §i produse locale. Se §tie ca rezultatul final a fostextragerea zaharului din sfecla ; 'Ana' sá se ajungä aci Insá, s'auincercat §i diverse alte procedee. A§a se explica aparitia la Buda,In 1812, a doua bropri, una cuprinzand o « Inveitdturd de a facesirup .5i zahar din mustul tuleilor de cucuruz, dupa ce s'au culescucuruzul de pre ei. Intocmita de D. Ioan Nep. Neubold », cealalta« Pentru ¡acerca zaharului din mustureata (adica seval) de juga-stru ». Se §tie ca §i astazi Inca, taranii din unele regiuni paduroaseizolate intrebuinteaza acest procedeu. 0 a treia bro§ura 28p. in 80 in legatura cu produsul alimentar care aveacuiasca mierea, apare in anul urmator, tot la Buda, sub titlul:« Disertafie. . despre zdhar »; este traducerea lucrarii lui J. Burger.

Eforturile oficialitatii europene pentru in.troducerea §ipAndirea cartofului suscita de asemenea o intreaga literatura.romane§te se publica' mai intai o foaie volanta, datata 12 Iulie1815 dar f Ara indicarea locului de aparitie, cuprinzand invataturidespre cultura cartofilor. Ii urrneaza, in 1818 Februarie 14,traducerea facuta de binecunoscutul boier Alexandru Beldiman,a lucrarii germane a lui G. Christian Albert Rukert, sub titlul:« Inveigiturd sau poveituire pentru facerea pdinii cei de obfte maineagrit, pentru cea albil de cad , pentru fclina cea spre intrebuin-(area bucatelor, pentru hrisi (gri§1) ci altele ; din cartoaf le. Pentru

nzlinatul tor, lucrarea pastrarea lor u. Un succedaneu al cartu-

www.dacoromanica.ro

884 'VIEATÁ CULTURALA.

vtemuri de foamete, era aa zisa « pita tät'drasc6 ». O foaie:volantà din 1815, ingrà indicarea locului, o descrie, aràtfindrklacina « pitei » are un « izu dulciu i asa de hrbinitor cdt in/realm de lips. numai Cu aceasta pot trAi oamenii

Indicam, In sfar§it, opusculul « almAcit dupd limba lesasatipArit la Bucureati, in 1806, de « Gavriil Vinetchi avgi baa »,

opuscul care, potrivit titlului, « cuprinde intru sine multe lucrtui8pre folosul a toatà ob§tea, atat oamenilor cât i dobitoacelor, cat

pentru ceia ce vor sili Cu toatä inima a inv6ta vreun meOepg».Sunt o serie de sfaturi practice, experimentale, unele de caracterzoatehnic.

In leg6tursá tot cu zootehnia, apare la Buda, in 1816, bropra« Invaleiturci pentru ferirea ci do/lonja boalelor . . . vitelor». Nu se(IA numele autorului, nici al traducUorului ; acesta din urnià eIns6 un adept al §colii ardelene; el intrebuinteaz6 o serie de neo-logisme, dintre care citäm: « sporadice » i « contagioase ».

In domeniul seineitätii publice se constatà o activitate 'depropagand6 lmbucuiltoare. Cea dintal lucrare in aceastà directie,In române§-te, este « 1,19älá tura adevaratd pre scurt a vindeca boalasfrantului » adic6 sifilisul, tip6rità la Sibiu, in 1803. Ii urmeaz'd,In 1804, tot la Sibiu, un 4 Cuveint pre scurt despre _ultuirea var-satului » expliand metoda vaccinärii, descoperitä nu ,de multde inedicul englez Jenner. Autorul este « Mihail Naisteter(Neustädter 1), protomedicul in marele Printipat al Ardealului »iar lucrarea a ap6rut mai int'ai in limba germaa. Acelasi subiect11 trateaz6 §i o foaie volantl tiparità la Sibiu In 1805, precumgi b bro§ur6 apäruth' la Chi§inàu, in Februarie 1816, sub titlul:« Inveiteiturcl pentru ultuirea viirsatului »; textul a fost« din ruse§te in române§te ».

Pentru readucerea la viatà a celor innecati precum si a celorasfixiati de gazele emanate in timpul fermentarii mustului Sail degazele din fântâni, etc. se public6 la Sibiu, In 1807, o scurtàbrosurd (4 foi) cu invät6turi sau sfaturi practice, aràtând cumtrebue practicatà slobozirea Cangelui din grumazi » i ce ingrijiritrebuesc date,

Texte astrologice. Calendare incercari de publicatii periodice.Textele astrologice adica textele care prevedeau soarta omului

vremea, plecand dela anumite elemente eau inanifestari

www.dacoromanica.ro

CALEND ARE 885

luna na§terii (rojdanicul), zodia (zodiacal), mipärile trupului saneale diferitelor parti din trup (trepetnicul), luna In care tuna sause cutremura pamantul (gromovnicul), etc. au continuat sa se bucurede favoarea nu numai a marilor mase, dar §i a pOturei superioare:E semnificativ ca in una din primele tiparituri muntene din vremealui Matei Basarab miscelaneul din 1.639 despre care s'a crezutmai inainte ca ar fi fost imprimat la Alba-Iulia doua dintretexte Bunt tocmai un gromovnic i un trepetnic. O alta traducerede gromovnic independenta de aceea aparuta in 1.639 seface spre finele secolului al XVII-lea; o a treia, dupà un originalgrecesc, ni s'a pastrat Intr'o copie braloveana din 1703.

Nu *Um and s'a tiparit prima editie din Gromovnical «luiIraclie imparat carele au fost nurnOra'toriu de steale... »; a douaeditie apare la Bucure0i In 1795; ea are la sfAr§it un Coliadnic,tradus din slavO, &lie& o 'prevestire a vremii In anul urznOtor,du¡A ziva In care cade Cräciunul. Astfel, de pilda: « Duminicade va fi Na§terea lui Hristos, iarna va fi Indoita i ploioasa ;toamna vAnturoasa ; pre vremea seceri§ului vremi buna ; qerpilorpeirea ; poame multe ; miere multa ; Imblatitori/or putin grAu...».

De timpuriu s'a simtit nevoia calendarelor adica a unOr tipa-rituri care gä. arate in .primul rand zilele in care cad sarbdtorilemobile ale anului, In riport cu data Pa§tilor, apoi posturile §i,In genere, toate elementele cronologice.

La Inceput, in vremurile de scumpete .0. de raritate a tipa-.rului, s'au alcatuit calendare pe un Rumar mare de ani, 6 suta depildA, cilia e calendarul tiparit In 1733 la Bra§ov, sau o iiutàdoisprezece, cazul calendarului aparut la Ia§i In 1785. Mai tarziu,incepAnd dela finele secolului al XVIII-lea, s'au tiparit calendareanuale. Acestea din urma, in afarä de datele calendaristice, cu-prindeau §i o serie de alte indicatiuni. Dadeau astfel preziceriastrologice, in legatura cu zodia na§terii, retete i leacuri pen-tru boli, datele i locurile unde se tineau tOrgurile cele mariIn tara §i In àrile vecine, cursul banilor, mersul po§tei i altetiri folositoare. Calendarul devenea astfel o mica enciclopedie

practicci, foarte utila, in special acelora care n.0 locuiair In cen-trele mari. Cateodata se adaogau i bucati literare sau istorice,fie traduse din .alte limbi, fie originale, dându-i astfel i aspectulde magazin literar.

www.dacoromanica.ro

EE6 VIEATA CULTURALA

Priniul calendar de care se vorbe§te la noi in veacul alXVII-ea, este acela aparut la Sibiu In 1684. In acest an, epis-copul §tefan al Ramnicului scrie craibiraului din Sibiu sa-i tri-mita t vro 2 calindare de ceale ce au e§it estimp ». Nu avem maimulte detalii asupra lui, nu §tim sigur daca. era redactat in ro-milne§te. .

Constantin Brâncoveanu, a fost un cititor asiduu de calendare.El avea un cartw.ar anume, pe loan Romanul ate °data 10zice §i. loan Freincul care-i traducea calendarele italiene§ti, cuprognosticurile lor, in romiinefte; ni s'au pastrat asemenea tra-ducen manuscrise pentru intervalul 1693 1704; avem §i uncalendar manuscris In grece§te, pentru anul 1707. Nici unul n'aajuns sa vada lumina tiparului, deqi acela pe 1693 era redactatn acest Bens, avand gata chiar fl.i Cuvantul « &Ara cetitori ». Peaceste calendare manuscrise, Brancoveanu 1§i face o serie deinsemnari personale, de taind , unele sub formá de criptograme,nedescifrate Inca; din ele se vede limpede sentimentul de uralnàbuqita pe care-1 avea voevodul nostru fatä de unii meghistanidin Constantinopol,

Tot pe vremea lui Brancoveanu, mai circulau prin tara, tiparitesau manuscrise, o serie intreaga de calendare: italiene unulapartinand stolnicului Constantin Cantacuzino f¡i cu « ex libris »-ulacestuia a ajuns pana' In zilele noastre apoi rusefti, germane,ungurefti, grecefti, etc.

La 20 Februarie 1733 aparea la Bra§ov un Calendar ro-mänesc scos de dascälul Peteu oanul. In, titlu citim: « acumintai rumânesc alcatuit depe cel sarbesc ... ca intru 100 de anisa slujasca... fiind de un mare astrolog la Kiev scos, de un maredohtor muscal s'au talmacit... ». E o cartulie In 4° mic, avand40 de foi. S'a afirmat ea tot la Bra§ov ar fi aparut In 1737 un altCalendar românesc, pe trei coale, cu pretul de 60 de dinariexemplarul, scos de preotul roman Petre din §chei. Ultimiicercetätori cred III.Sä cà e vorba tot de calendarul din 1733 qi capreotul §i cu dascalul oanul ar fi una 0 aceea§i persoanä.

In Moldova prima tiparitura de acest fe! este « Calendariupe 112 ani », aparut la Ia§i,. la 8 August 1785, prin in.grijirea pro,toiereului Mihail Strilbitki §i a fiului &Au Policarp, cari aunt§i autorii gravurilor ce-1 impodobesc. Calendarul acesta, numa-

www.dacoromanica.ro

CALENDARE t PERIODICE 887

rand 12 foi si 273 pagine, este « scos din multe fealiuri de carldanume: din Biblie si 4 Testamentul nou o; a din cartea lui

Florin »; 4 din cartea lui Pedimontan doftorul »; cc din Calendariullui Petru Imparatul Moscvei ».

In Muntenia, nu stim precis and a iesit primul Calendar; Inonce caz lnainte de 1795 cand apare un « Calendariu acunz adoao °aril tipeirit», cuprinzan.d 23 de foi in 8°.

Cu un an mai Inainte, se tiparisera simultan doua calendare:unul la Sibiu sub titlul: 4 Ceirindariu runziinesc pe anul delaHs. 1794... pe Ardeal fi pe alte invecinate locuri intocmit... »,celalalt la Viena, intitulat: Calendariu la anul... 1794... lamspre intrebuinfarea norodului slaveno-stirbesc ruzniinesc cari seaflei 'in finuturile chesaro-cree,Fti a leagii ». Sibiul vacontinua sa scoata calendare anual, Viena va ceda WA' locul &AuBudei unde vor apare, Incepand din 1806 binecunoscutele i multraspanditele Calendare de Buda. Intr'un asemenea calendar sianume In cel dint:di, pe anul 1806, s'a tiparit Inceputul Istoriei Ro-rneinilor de Samuil Clain, urmat apoi, In calendarele pe 1808si 1809, de Inceputul Cronicii lui qincai.

Nici Bucovina n'a fost lipsita de calendare proprii. In 1809,romanul Vasile Tiritilá scoate un calendar de perete o foaievolanta deci, nu o brosura la Cernauti ; el continua apoi, inanii urmatori, factind 85. apara, In 1814 chiar, si un calendarperpetuu sau vesnic. Se zice ea activitatea lui ar fi durat panäIn 1846.

Sfarsitul epocei pe care o cercetam vede si primele Incercaride a asigura aparitia unor periodice romanesti. In 1814, publi-cistul Alexie Lazar din Buda, care tiparise brosura Intamplarilerazboiului Frantozilor... » tradusa de el, adaoga la starsitulacestei brosuri un prospect de gazeta româneasca. El incepe prina arata ea « toate neamurile Evropei céle desteptate... » au ga-zete sau novele ». Au « i Grecii, ha i Sarbii », tiparindu-le laViena, numai noi, Românii, nu avem. Face deci apel sa se In-serie prenumeranti ; daca vor fi destui ca sà acopere cheltuelile ti--parului, atunci va scoate « Novele » de cloud ori pe saptamana,cate o jumatate de coala..Pretul va fi de 20 de u florinti nerntestianual sau 30 lei In « bani turcesti Apelul lui Alexie Lazar 'se

www.dacoromanica.ro

VIEATA CULTURALA

vede insa &A n'a avut succesul dorit, de vreme ce gazeta lui n'aaparut.

Peste doi ani, la 17 Iunie 1816, un alt roman, Teodor Racoce,« k(esaro) k(rdiesc) translator romanesc » In Lemberg, cere voieguvernului sà scoata o foaie literal% In romaneste. Dandu-i-sevoie, el tipareste, la 8 Martie 1817, un Prospect vestind aparitiafoii. Pricini pe care nu le cunoastem bine, dar probabil, In pri-mul rand, lipsa, ca i in cazul lui Alexie Lazar, a unui numarsuficient de prenumeranti, fac ca foaia amintita s'a nu aparadeocamdata. Dar, mai stäruitor decat colegul sau dela Buda,Racoce publica totusi, peste trei ani, la Cernauti, « Chrestomaticulromeinesc sau adunare a tot feliul de istorii i alte faptorii, scoasedin autorii'dipe osebite limbi. Pe anul 1.820. Partea intaia... ».E un magazin literar, numarand 1.95 de pagine in 12°, cu tra-ducen i din franceza, germán i greaca. « Chrestomaticul » s'a opritla aceasta parte lntai; cea de a doua n'a mai aparut niciodata.

Un pas mai departe, In aceasta directie, face Zaharia Car-calechi, « ferlegheru de c'arti a craestii.,.. tispografii din Buda ».El scoate, la Inceputul anului 1821, o revista literara sub titlul:# Biblioteca romaneascei Intocmita in 1.2 parti dupa numarul celor1.2 luni, Intaia oara tiparita pentru natiea romaneasca (1.92p: foi in 12°). Dedicata onoratului boieriu GheorghieOprian » care se arata « ou mari ajutorinte spre cultivirea(sic!). româneasca » li (Muse de sigur o subventie importanta

<(Biblioteca» are un cuprins amestecat: bucati literare (« Lauzussi Lydia » i « Istoria de Sandford si Merton »); subiecte de stiintenaturale (« Despre mute ì furnici ») ; un fragment din IstoriaRomanilor, fagaduindu-se, in cazul cand cititorii o vor don,urmarea ei; date statistiee; « un stih al lut ***»; un « lexicon »de termeni românesti neobisnuiti, etc. Se adaogä si o gravuraInfatisand pe « Romulus stramosu Romanilor Dupa acest primnuntar, urmeaza o lunga pauzrt de opt ani: publicatia se rejaabiá In 1829, cu doua « parti », apoi In 1830 tot cu doua « pärti,iar In 1834 cu alte nouä-». Au aparut deci In total in patruspre-zece ani, patrusprezece « 01.0 », pe &And planul initial prevedeaun termen de zece ori mai scurt (patruSprezece luni 1). « Biblio-teca rantaneascA poate fi socotitä drept prima noastra revistaliterara.

www.dacoromanica.ro

ZIARE STRAINE LA NOI 889

Ziare n'am putut scoate Ora la 1821. Abia dupil restabilireadomniilor p6mAnten.e, vor apare, In Principate, primele foiromAneqti: Curierul romilnesc al lui Eliade, In Muntenia (1829)

Indata dup5. aceea, In acela§i an, Albina romaneascei a luiAsaki, in 'Moldova.

In schimb s'au citit ziare steáine. In 1776, condica Vistierieimoldovene§ti mentioneag suma de 69 lei pentru « gagturile delaBrapv »; Mrà vreo specificare. La 1.0 Fevruarie st. v. 1770, sumase ridic6 la 188,60 lei, dandu-ni-se §i. urmgoarele Mmuriri In

prive§te provenienta: « Gazaurile: 60 lei ce s'au dat prin mAnaclum(nealui) Sardar Sanli pentru gazAturile de la Englitera, osabitde alte peceti gospod ce s'au Mcut pentru alte gaz'attui de la altelocuri. 127 lei 60 bani (in realitate sunt 128,60 1), cheltuiala ga-zAturilor pe 6 luni », tot prin SArdarul Sauli, «1nsà: 18 lei gazgtadintAi neinteasch" dela Altona (lang6 Hamburg 1) ; 1.3, 60 al doileagazàtà de la Lacu (sic I), nemOsc ; 20, al treile gazdt, de la Colonic(Cologne, Köln 1), trantuzasca ; 20, al patrale gazat6 de la Londa(London I), frantujasca ; 20, al cincile gazdtil de la litreh (Utrecht I);20, al §asàle gazdt6 de Arsu de Viena, nemtascg ; 17, al optulegaz6t4 de Doi-Pont (Deux-Ponts, In Bavaria renana' l) frantu-jasa ». In 1805-6, cheltuiala pentru gazete se urcase la 805 lei;ea se plgea aCum «prin Sinior Comisar Mosiiu Flori ». In.. afardde Cale specificate alai sus, s'au mai citit la .noi: Le Journal En-'zyclopédique (1785), Spectateur du Nord (1802); Le Journal. Litté-taire, Mercure de France, L' Abeille du Nord, Almanach desDames; apoi din Italia: Notizie del Mondo, ll Redatore italiano(1803-4); In sfdr§it din Germania §i Austria: Journal de Franc-fort, La Gazette de Vienne, etc.

Tiparul. Activitatea tipografic6 din Várile române§ti precunkcea determinatà de Români In färile sträine, In räistimpul dintre

1601-1821, eonstituie, prin caracteristicile ei, una din manifes-tärile de seamä ale culturii noastre; mai mult chiar, ea intere-seazä.' direct intreaga .ortodoxie, nu numai aceea din Europa dar

cea, din Orientul apropiat. Inteadevsär, o analizA a tipAriturilordin acest edstimp aratà c6 ele au avut In vedere, Ina dela Inceput,Intreg 'neamul romii 'lase; s'au adresat tuturor RomAn.ilor, de pre-tutindeni. Matei Basarab tip6re§te arti n.0 numai pentru Muntenidar pentru, Moldoveni, iar pe Ardeleni Ii ajutà lntemeieze

www.dacoromanica.ro

890 VIEATA CULTURALI

tipografie proprie. Mitropolitul Varlaam al Moldovei, imprimand« Raspunsul » sau la Catechismul Calvinesc, se adreseaza 4 &arecre§tinii den Ardeal, credincio0 pravoslavnici... iubiti cre§tini

Cu noi de un niam Romani »; In prealabil convocase un sinqdal ierarhilor din Moldova 0 Tara Roman.escä. Iar mitropolitulSimeon Stefan, in prefata «Noului Testament » aparut in 1648 laAlba-Julia sau, cum se spunea atunci, la Balgrad arataa tiparit aceasta carte pentru Romanii de pretutindeni i anumeintr'o limba a§a incat sa o 1nteleaga toti. «Noi serie in.altul le-rarh derept aceea ne-am silit, den cat am putut, sà izvodimarla cum sal inteleaga toti; iara, sa (daca 1) nu vor intelege toti,nu-i de vina noastra ce-i de vina celuia ce-au rasfirat Rumaniiprintr'alte tari, de 0-au mestecat cuvintele, de nu graesc totiin.tr'un chip ». Biblia lui Serban. Cantacuzino (1688) poarta chiarIn titlul sau indicatia pentru cea de ob0e priinta, s'au daruitneamului rumanesc », iar in prefata, iscalita de Dositheiu, inva-tatul patriarh al Ierusalimului, se precizeaza: «Rumânilor, Moldo-veanilor i Ungrovlahilor ». Gheorghe Duca, voevodul Moldovei,In precuvântarea «Dumnezeie§tii Liturghii », aparuta la Ia01679, se adreseaza &Are «toata sementia românesca, tutinderiace se afla inteaceasta limba pravoslavnici », däruindu-i tipariturasa. Nu mai vorbim de publicatiile corifeilor §coalei latiniste, dele.sfar0tul veacului al XVIII-lea 0 inceputul celui de al XIX-lea,care vorbesc meren dé Dacoromani, sau de traducatorii anonimiai lucrarilor litarare, istorice, geografice 0 economice din aceia0epoca, Infati§ati adeseori numai cu calificativul, caracteristic,«iubitori de neamul românesc v.

Acest aspect panromânesc al tipariturilor Ii gase0e un cores-pon.dent In privinta me0erilor tipografi i chiar a instalaVilortipografice. O suma de me0eri tree dintr'o parte a paman.tuluiromânesc intealta, din Muntenia in Moldova §i viceversa, precum0 de pe un versant pe celalalt al Carpatilor. Astfel, Barbul Bucu-refteanul tipograful care tipare0e o Psaltire In Bucure§ti, In 1748,fusese «ostenitor.. la tot lucrul typografiei » din Radauti, cupatru ani mai inainte (1744), imprimand acolo un Catavasier. UnSandul Bucurefteanul tipare§te, impreuna cu un Grigorie Stano-vici, in 1762, Evanghelia din Ia0. In schimb, Penticostarul din1753 0 Molitvelnicul din 1754, aparute ambele tot in 14, au

www.dacoromanica.ro

TIPARUL 891

fost tipärite «de cucernicul intre dieaconi Ioan Simeonovici, tipo-graf ardeleano iar o Tälmäcirea celor §apte taine » din 1807, de &areSilvestru rnonahul §i Dimitrie Iliiavici Bucovineanul. La Alba-Julia, Chiriacodromionul apärut In 1699 a fost tipärit o de MihaiIftvanovici tipograful din Ungrovlahia », trimis de ConstantinBrancoveanu In acest scop. La Blaj cel care inaugureazä tipäri-turile in 1747, Dimitrie Pandovici tipograful, tipärise la Min-nicul Välcei cu zece ani mai Inainte un An.tologhion. Tot laBlaj lucreaz6 In 1762, la un Catavasier, Dimitrie Reimniceanulpoate unul §i. acela§ cu Pandovici iar in 1773, la o PsaltirePetru Papavici (sic)! Relmniceanul tipograful, ambii originan i dinRämnicul Välcii. In schimb, gäsim la RAmnicul Välcii in 1783, peMihail Dir Sibiianul care Impreuna cu Radul Rämnicean.ul o jä-tuiesc » §i 4 diortosesc » deci culeg §i corecteaza lucrarea « PildeFilosofe§ti » tradusä «din limba cea proastä greceasc6 >>. Maiinainte, in 1726, tipärise la Minnie o Bucoavra slavo-romänätipograful « Ilie dela Cernavoda n. In ce prive§te instalatiile tipo-grafice, amintim ea' aceea româneasc6 din Alba-Julia (la inceputIn satul Invecinat Prisaca 1) a fost instalatà de popa Dobre dinMuntenia, trimis de Matei Basarab, dui:4 cum la instalarea primeitipografii bucure§tene, la Mitropolie, In 1678, a lucrat, un Chiriacieromonah tipograf dela sfeinta met' neistire Agapia (judqul Neamt)impreung cu « Nicodim ieromonahul dela &Arita mänästire Brän-coveni » (judetul Romanati). La Rkläuti. in 1744 « meter mare §ifäcätoriu a tot lucrul tipografiei din nou » a fost Grigore Stan Bra-fOveanul.

Dar pe lang6 intregimea neamului românesc, foarte multedin tipäriturile rästimpului 1601-1821 privesc qi intreaga ortodoxie.Chiar in prefata celei dintäi tipärituri a sa Molitvenicul slavondin 1.653 Matei Basarab spune c6-1 face dar tuturor binecre-dincio§ilor « fie Moldovlahi §i Ungrovlahi, Rufi, Stirbi fi Bulgari.Pe bung' dreptate, putea deci serie cälugärul catolic FranciscMarcanich, la 1.0 August 1637, c5." «Matei Vodà... are de gänd aretipäri cärtile biserice§ti de rit oriental de care se servesc prat:4,§i cälugärii din principathl säu §i din multe alte provincii precum:Moldova, Rusia, Bulgaria, Serbia, Rascia, Herfegovina, cea maimare parte din Tracia fi din Macedonia piincl la Sfeintul Munte».Doamna Elina, soja lui Matei Basarab, CI:41'We pe socoteala ei

www.dacoromanica.ro

892 VIEATA CULTURALA.

un Triod Penticostar sarbesc In 1649; la Ramnic, apare, In_1755, o Gramatica slavond «spre folosul §i trebuinta tinerilorsarbi, doritori de studii temeinice in ale dialectului slavon »; tot.acolo se tipare§te In 1761, in slavone§te, o <4 Pravda de rugaciuni,a sfintilor luminatorilor sarbe§ti... pentru slujba sfintelor mana-stiri §i biserici sarbe§ti, ca amintire §i ca exemplu spre imitarepentru poporul sarbesc ». Constantin Brâncoveanu face tiparituriipentru Arabi; el trimite tipografii §i tipografi in Georgia, la Tiflis§i In Siria, la Alep ; ot pentru Arabi se tiparesc doua lucrari,la Ia§i, in 1746, sub loan Mavrocordat. Am tiparit chiar §i pentruTurcii cre§tini din Asia Mica, Siria §i Palestina, patru lucraricursul veacului al XVIII-lea. Primele cloud, «Proschinitarul Ieru-salimului §i a toata Palestina » §i «Vecernia mica » aparute ambeleIn acela§i volum la Bucure§ti, In 1701, formeaza cea mai vechecarte tiparita in turce§te din Cate se cunosc astazi; cea de a treiapoarta titlul «Invatatura cre§tineasca », Bucure§ti 1768, iar ceade a patra, In acela§ loc §i an, este o traducere a epistolei enciclicedin August 1727, a lui Paisie, patriarhul Conatantinopolului, pen-tru ajutorarea Sfantului Mormant. Tuspatru lucrarile au aparutin turcefte, dar cu caractere grece§ti. In sfar§it, la Ramnicul Valcii,'apare In 1806, prima tipeiriturei in limba bulgarei, un «Chiriaeoldromion adeca nedelnic. Invalatura pen,tru toate Dumin.ecile inbisericele ortodoxe la evangheliile ce se cites° peste tot anul... ».La numeroasele carti In bimba slava veche bisericeasca cele maimulte: 59 dintre care 35 slavo-romane , In limba sarba, bulgara,rusa, georgiana, araba §i turca, trebuie apoi sa se adaoge foartebogata serie de ceirti tipeirite In grecege, la Bucure§ti, Ia§i, 'Fargo-vi§te, Minnie §i Snagov: 119 de toate, dintre care o min.oritatebilingua (greco-române, greco-turce, etc.). In capitalele Princirpatelor s'au infiintat chiar, in mai multe randuri, tipografii spe-dale grecefti, care tipareau numai astfel de carti. (vezi mai jos,p. 906). Adaogam §i tipografia din Moscopole, vestitul centru aro-mânesc, unde de asemenea s'au imprimat o serie de carp In gre-ce§te. Patriarhul Antiohiei, laudand pe Constantin Brancoveanu,li spunea ca tipare§te pentru patru nnamuri: Greci, Romani,Arabi, Georgieni; din cele de mai sus se vede Ina cá afirmatiaInaltului ierarh era incompleta: evlaviosul domn a procurat cartiintregei ortodoxii. Aceasta trasatura se poate aplica §i altor voevozi

www.dacoromanica.ro

TIPARUL SUB MATEI BASARAB 893

romani din fastimpul cercetat; ea constituie un element de man.-drie a vechei culturi romane§ti. E singurul imperialism pe careneamul nostru 1-a exercitat in trecut: imperialismul cultural, ta-rile romane§ti fiind pentru intrega lume cre§ting rasariteanaadevarate focare de cultura.

La suirea pe tron a lui Matei Basarab, Muntenia nu mai aveatipar de trei sferturi de veac. Dupa ce scosese la Targovi§te, in1558, un Triod Penticostar, Coresi se mutase la Bra§ov §i con-tinuase acolo activitatea sa. Ca*le ajunsesera rare, §ti din pricinacà nu se mai tiparisera altele n.oi, dar §i din pricina distrugerilorprovocate de necontenitele razboaie §i navaliri. Una din celedintai griji ale lui Matei Basarab este deci infiintarea unei tipo-grafii. Asupra imprejurarilor in care a putut 86 realizeze acestgand, ne da lamuriri gospodarul voevod in prefata primei saletipärituri, Molitvenicul slavon aparut la Campulung, la 30 Iulie1635. Luand carmuirea spune Matei« am vazut cum ca in in-treaga mea tara e foame §i sete, n.0 lush' de paine 0 apa, ci, dupaprooroc, de vadita hrana §i adapa,re sufleteasca ». Aceasta <4 dinpricin.a inputinarii sfintelor carti », urmare a deselor navaliri §iimpresurari ale feluritelor popoare, «ale necredincio§ilor qi chiarale unor credincio§i aluzie la Unguri, pe vremea lui Radu

erban care nu s'a dat in laturi chiar dela « pradarea sfintelorbiserici ». A hotarat deci sa faca «tipografie adich tiparnita ». Avenit atimci la el « din Värile ruse§ti», «ua barbat strain, cuviosulieromonah... Meletie Macedoneanul ». S'a sfatuit cu acesta tli. cuun tovara§ al lui, «barbatul ieromonah Nectarie numit Pelago-nianul » 0 i-a trimis pe amandoi, impreuna cu «feciorul nostrucredinciosul stefan, zis «Umbla. iute »... dupa tiparnita, in RusiaMica », dându-le banii trebuitori, scrisori 0 daruri &Are PetruMovila, Mitropolitul Kievului, precum §i scrisori &are judetul§i ceilalti carmuitori ai Kievului. Ajunqi acolo, trimiqii au obti-nut, pe bani, «tiparnita... intreagä, deseivdrfitd, ca litere de cincifeluri, de asemeni fi tipograf iscusit dimpreund cu ea, anume Ti-motei Alexandropici Verbilki fi ca AU; carora continua Doinnul§i loo hotarat pentru aceasta le-a aratat ora§ul numit Cam-pulung qi. le-am poruncit acolo a viqui §i a se hrani, a se im-bräca tf.i a se folosi de darea oraplui fi in alte cheltueli de meftefuga o Intrebuinfa. Deci dupa savar§irea instrumentelor de lemn

www.dacoromanica.ro

894 VIE ATA CULTU RALA.

trebuincioase me§te§ugului » a inceput lucrul 0 prima carte tip4,-rita a fost molitvenicul amintit mai sus. In In.cheiere, Matei roagape urma0i säi la tron sd pa streze tipografia, « cä'ci este bogatiamai de pret, §i mai cinstita de cat toate bogatiile pämânte§ti *0 sa se sileasca a tipäri carti, lnmultind «samânta sfan.ta ce estecuvintul lui Dumnezeu ».

Molitvenicul din 1635, la a arid tiparire a priveghiat afost «ispravnic » cum se spunea pe atunci marele vornic Iva§coBalean.u, (boier carturar deci 1), a aparut 0 Inteo alta editie,singura deosebire fiind ea prefata cea de a doua, aceea cdtre MateiBasarab, In loe sa fie iscalita de Balean.u, poarta numele lui « loan.Glebcovici adunator a§ezator de cuvinte » (zetar1), unul din In-sotitorii lui Timotei Verbitki, ucrainian ca 0 acesta. Verbitki astat in Muntenia pana In 1642, chid gasim In locul lui pe un altucrainian., pe Ivan Kunotovici, care condusese tipografia manas-tirii Braca din Lw6w. Ei au format cativa ucenici la noi: cun.oa§-tem numele lui Procopie, Preda 0 Radu Stanciovici (fiii lui Stan-ciull) 0 ale lui Teodor 0 Lupin. Dimitrievici.

()data cu tipografia 0 cu me§terii s'au adus 0 modele pentrutiparituri, atat texte tiparite la Kiev 0 Lw6w cat 0 gra-vuri. Astfel, de pilda, gravurile 4 Evangheliei cu Invatatura » din1642 reproduc in.tocmai pe acelea ale Cazaniei aparute la Lw6wIn 1606.

Tipografia din Campulung 0-a continuat activitatea 'Ana spresfar0tul domniei lui Matei Basarab, scotând In 1642 « Invalaturipreste toate zilele » in roman.e0e, In 1643 un Antologhion slavoniar in 1650 o Psaltire, tot slavon.a.

Incepand din 1637, exista insa 0 o a doua tipografie munteand,la man:as-area Govora; me§ter tipograf este chiar egumenul ma-nastirii, acel «cuviqs ieromonah... Meletie Machedoneanul » decare a fost vorba mai sus. In prefata primei tiparituri de aciPsaltirea slay& aparuta la 30 Ianuarie 1637 Meletie spunea:«m'arn aprins de dragoste pentru acest me§te§ug al tipografieicand am primit haina calugareasca, in Sf. Munte al Athonului,In marea lavrà calugareasca numita manästirea Zograf ». Tipo-grafia 0-a continuat activitatea cativa ani la Govora, mutându-seapoi, intre 28 Septemvrie 1.642 0 sfar0tul lui 1642 la Dealul undeprima tiparitura poarta data 2 Septemvrie 1643 (anul incepea

www.dacoromanica.ro

TIPARUL SUB VASILE LUPU 895

cu luna Septemvrie 1). Dela Dealull ea se muta din nou laTargovicte ; in acest ultim loe incepe, la 27 Martie 1648, ci setermina, la 7 Iunie 1649, tiparirea « din porunca i cheltuialadoamnei Elena * a unui Triod Penticostar slavon.esc, destinatSarbilor.

De sub teascurile celor douà tipografii au aparut, intre 1635 ci1652, o serie de 23 de carti ; 21 din acestea Bunt de caracter bise-ricesc ; dar chiar i celelalte data', Pravilele dela Govora (1640) ciTargovicte (1652), de caracter juruidic, se refer a mult la treburilebisericecti.

In Moldova, n'a existat tipar pana la Vasile Lupu. Se pare OAMiron Voda Barnowski (1626-1629) care ajutase cu bani refacereaimprimeriei Fratiei Ortodoxe din Lw6w, distruse de un incen.diu,-voise sa-1 introduca ; mazilirea lui 1-a impiedecat, probabil, sa-cirealizeze gandul. Lacuna e implinita. de Vasile Lupu. Acestaaduce, tot cu ajutorul lui Petru Movila, o tipografie dela Kiev cio instaleaza la Iaci, la manastirea Trei Ierarhi. Literele slaveçi grececti Bunt turn.ate la Lw6w, la Fratia Ortodoxa de acolo,care depindea tot de Petru Movilä. La 20/30 Decemvrie 1642,ies de sub teascuri primele doua tiparituri: Decretal sinodal allui Partenie, in grececte, redand concluziile sinodului ortodoxtinut la Iaci, i un Catehism, In slavonecte, care nu ni s'a pastratlnsä decat in douà copii manuscrise rusecti din veacul al XVIII-lea.Urmeaza, in 1643, prima carte moldoveneasca, vestita Cazanie alui Varlaam (vezi mai sus, p. 863). Conducator al tipografiei eraucrainian.ul Sofronie Pociatki; el avea In acelac timp i calitateade egumen al Trei Erarhilor i aceea de director al colii Supe-rioare infiintate de Vasile Lupu. Venea dela Kiev unde avusese,tot aca, o tripla insarcin.are: egumen al manastirii Brasca (Fratial).rector al colegiului de acolo j director al tipografiei dela lavraPecerska. La Iaci s'au tiparit, in vremea lui Vasile Lupu, numaicapte lucrari, mai putine aca dar ca in Tara Româneasca.

In Transilvania, tiparul românesc care incetase in 1588, petimpul fiului lui Coresi (vezi vol. II, editia a patra, p. 604), estereluat peste o jumatate de secol, cam In aceiaci vreme in care eintrodus in Moldova. Reluarea s'a facut, desigur, in legaturaCu propaganda calvina sprijinita de principele Gheorghe Rákoczy I;cred IRA ca.' a fost ci un in.demn propriu al Mitropolitului Ardea-

29

www.dacoromanica.ro

896 VIEATA CULTURALA.

lului, Ghenadie, impresionat de activitatea tipograficd din MUll-tenia. aci In aceastd vreme, a§a cum vom vedea, actiunile cullturale inteuna din tärile romAn.e§ti trezesc ecouni In celelalte,provoacà initiative similare. E Inceputul unui proces de interfe-rentd culturald care va merge uneori accentuAndu-se, alteori re-gresänd, Wei inset' a se mai intrerupe vreodatd i care va atingemaximum de desvoltare in veacul al XIX-lea, In preajma Unirii.

Prima tipdriturd certd a noii tipografii romane§ti din Ardealeste Catehismul calvinesc, apdrut In 1640. Intrebuintäm calificativulde «certä » de oarece publicatia din 1639, In române§te i slavo-ne§te, cunoscutd sub numele de «Paraclisul Precistei », nu pare,dupd ultimele cercetdri, a fi fost tipdritd la Prisaca, uncle a fun.c-tionat In priniele timpuri tipografia ardeleand, ci la Govora, InTara Româneascd. Din titlul Catehismului afldra cd «me§terultiparului a fost popa Dobre di In Tara Munteneascd » i cd impri-marea, in «sat In Prisac », a durat dela 5 pand la 25 Iulie. Tipo-grafia româneascd din Ardeal s'a intemeiat, pe vremea lui Gheor-ghe Rakoczy I, cu literá ci meter trintise de Matei Basarab; inschimb insä, pänd la lnfiintarea fabricei de härtie de pe valeaOltului, In preajma CAlimane§tilor, prin 1644-1645, härtia tipd-riturilor muntene. (Pravila 1640, Evanghelie invätdtoare 1642)provine din Ardeal.

Dela Prisaca, tipografia s'a mutat curAnd la Alba-Julia; aciapare In 1641 o «Evanghelie cu Invätdturd apoi o serie de altetipdrituri biserice§ti, din.tre care cea mai insemn.atä este NoulTestament (1648); §irul 11 Incheie, cum Il i incepuse, o tipdriturdcalvind, anume replica la « lidspunsul » lui Varlaam, apdrutd in1656, Iunie 25, sub titlul « Scutul catichizmuplui ». Demn desubliniat este faptul cà toate tipdriturile din Ardeal In aceastàepocd se fac nuntai in românefte, a§a cum cerca de altfel, calvi-nismul. Reluatä cam In aceea§i vreme (In Muntenia In 1635, InArdeal In 1640, in Moldova In 1642) activitatea tipograficà romd-neascd se intrerupe aproape simultan, spre sfär§itul celor treidomnii contemporane: In Moldova In 1651, cu o 4 Bucoavnd »grece§te, In Mu.ntenia In 1652, cu o «Thrnosanie » lit slavon.e§te§i. române§te, In Transilvania In 1656, cu «Scutul catichizmu-§ului ». Domniile scurte ce au urmat, cu luptele, räscoalele i frd-mäntd.rile lor, n'au Ingdduit continuarea acestei activitäti atat

www.dacoromanica.ro

TIPARTM SUB BRANCOVEANU 897,

de folositoare. Intreruperea dureaza cam un sfert de veac in tus-trele àrile, paralelism ce merita iardsi a fi remarcat.

Relnceperea activitatii tipografice are loe atat in Munteniacat §i In Moldova, In timpul stapanirii lui Gheorghe Duca, voe-vodul iubitor de fast §i de cultura, dar si de arginti. Vechile tipo-grafii, ale lui Matei Basarab, se risipisera, se vede; de aceea seface una noua <ide iznoava », de catre Mitropolitul Varlaam alUngrovlahiei care o apaza la Mitropolie, In Bucuresti. In prefataprimei &aril ce apare aci: «Cheia Intelesului » (1678), inaltul ie-rarh aratä cä. vrand duptt expresia biblica sà sporeasca ta-lantul « lntre neamul mieu rumânesc... apucatu-m'am i cu multausIrdie am nevoit §i dascäli de tipografie am adus In sfânta §ide Dumnezeu päzita mitropolie a scaunului Bucure§tilor .§i i-ama§ezat si de iznoavä tipografie adeca typariu de tipäritul car-tiloram radicat, cu toate me§tesugurile eke au trebuit... ». « CheiaIntelesului » este o traducere, facuta de « dascali Invälati », apredicilor lui Ioanichie Galetovski, arhiman,dritul Cernigovului,aparute la Lwów In a doua editie, in 1665.

Tipografia mitropolitului Varlaam prima tipografie bucu-refteand §i-a continuat activitatea sub erban Cantacuzin.oand se pune sub tipar vestita » §i sub Constantin Bran-coveanu. Acesta din urma a aratat o deosebita Intelegere arteigrafice; se poate spune, fail exagerare, Ca tiparul romanesc cu-noa§te, sub Invatatul §i nefericitul voevod, cea mai frumoasálnflorire a sa din tot rästimpul dintre 1601-1821. Inteadevar,pe vremea stapanirii lui lucreaza In Muntenia, cinci tipografii §iapar CA* nu numai in limba romana, greaca §i slava bisericeascadar §i In limbo. araba §i turcä. Pe deasupra, se trimit tipografii§i me§teri In Georgia, la Tiflis si In Siria, la Alep.

Cele patru tipografii din tarä, nou infiinfate, se aflau la epis-copiile de Buzau si Ramnic, la mänästirea Snagov §i in vechearesedinta a -tdrii, la Targovi§te. Tipografia din Buzau, dela Epi-scopie, scoate ca prima tipäritura, la 3/13 Dechemvrie 1691

Pravoslavnica märturisire », o carte bisericeasca, tradusá din gre-ceste, din porunca voevodului, de catre Radu Greceanu. Cu pri-vire la Infiintarea acestei tipografii, aflara unele detalii In pre-fala «Octoihului » ap'ärut In 1700, prefatä alcatuita de Mitrofan,episcopul de Buzau. : 4 Me§tesugul acesta al tipografiei meale -

29*

www.dacoromanica.ro

898 'VIE ATA CULTURALA

spune inaltul ierarh adresandu-se lui Brâncoveanu care den ti-nerefele meale multe locuri umbldnd fi cu multei ostenealei fa-gdndu-1, e§ti Mariia Ta pricina de s'au pus la bunä' tocmire precumpohtiiam, §i se da §i la ceilaltd ai no§tri frati... Care tipografie,macar ca, cu ajutorul lui Dumnezeu, pren mâinile mele s'auflicut, iara dela Mariia Ta Ii iaste insufletarea (sic!) §i viata §pentru aceia se cuvine sa se zica ca iaste tot a Mariei tale ». Deaceia, chiar In titlul primei carti apArute aci, se spune: «Tipari--tu-s'a In tipografiea domneasca', la Episcopia dela Buzau ».

Tipografia dela manastirea Snagov s'a infiintat la sfär§itulanului 1695 sau in primele zile din 1696, de oarece, la 6/16 Fe-bruarie 1696, apare cea dintai tiparitura «Parga i roadä nouà »,cum spune prefata Slujba sfin(ilor Constantin f i Elena, o cartein 4°, avänd numai 42 de pagini i 4 foi. Din aceia§i prefata aflämcà lucrul s'a facut « cu purtarea de grija a cinstitului... parinte§i induratului dascal, a lui Anthim Ivireanul». Cheltuiala infiin-tärii acestei noui tipografii a suportat-o Brâncoveanu; ne-o spunefostul egumen al Lavrei dela Muntele Athos, Galaction. Vidali,In prefata An,tologhionului ce tipare§te la Snagov, lit Ian.uarie1.697. Adresandu-se voevodului, el ii arata ea a imprimat cartea«In tipografia ce ati fundat cu propria voastrà cheltuiala §i in-grijire In aceasta tara ». De aceea in titlul lucrarii « Carte sau

», aparuta in 1699, tipografia dela Snagov e calificatä, in-tocmai ca §i cea dela Buzau, drept «domn.easca ». Conducatorul§i sufletul tipografiei era insa invatatul Anthim Ivireanu care,asemen.ea lui Mitrofan episcopul Bueáului, cuno§tea din proprieexperientà me§tequgul tiparului, pe deasupra se pricepea §i ingravura. Cand el devine episcopul Râmnicului, constatam c5. In-cepe a funciona §i acolo o tipografie ; cea din Snagov nu mai lu-creaza dupia anul 1701, deoarece in 1702, 1703 §i 1705, Aprilie2 /13, Anthim scoate o serie de tiparituri la Bucurefti (vezi §i fig.59).

Tipografia din Ramie, infiintata prin stäruinta aceluia§iAnthim, incepe a publica in 1705. In acest an apar aci trei lucrari,dintre care una in grece§te: Tomul Bucuriei* iar cloud in romane§te:o Evanghelie §i un Anthologhion. Tustrele sunt lucräri mari, infolio sau in quarto, §i voluminoase (respectiv 640 p.+18 foi; 406foi; 406 foi) a§aincAt e probabil ca tipografia sali fi inceput

At,

www.dacoromanica.ro

lucrul Inc. In 1704. Mai ales ea lucrarea In grecevte a aparut InSeptemvrie 1705 adica, daca socotim dupa era bizanting.,prima luna a acestui an. In cazul and a pornit lucrul totuvi1705, atunci ea a trebuit sà ala un personal numeros, multilucratori.

Cea de a patra tipografie nouà din timpul lui BrAncoveanu seinfiinteaza la Mitropolia » din Targovivte. Prima publicatie cudata certä ce ese de sub teascurile ei, este Serviciul bisericesc, Ingrecevte, un volum masiv de 1607 pagini, aparut In August 1709;In titlu se spune ca a scos-o Anthim Ivireanul ajuns acum

= -

. ; 1/4

4.4, 4134/ ftiTAAC isxr7.Too!o. pmaini.e-x 44 u ipot10,1 It .1 O ii=1.1)(sf ot.

Fig. 59. Iscalitura autografa a lid Anthim Ivireanul. Randul de deaaupra areurmatorul cuprins: e Al Mide! Tale lntru Hristos rugatoriu smeritul mitropolit

al Ungrovlahiel o (Biblioteca Academiel Romano, Sectia manuscrlse).

Mitropolit al Ungrovlahiei cu cheltuiala v Cu tiparul Ala*.Prin urmare i aci, In vechea capitald a tarii, ca vi la SnagovRamnic, imprimeria 1vj leaga numele de pasionatul tipografeditor care a fost georgianul Anthim, cel venit din lndepartataIvirie sau Iberie a Caucazului. Tot la TArgovivte a aphrut unEvhologhion, futre 1708 vi 1712; s'ar putea ca el sa reprezinteprima tipäritura din noua serie, dela TArgovivte; gAsirea unuiexemplar complet, cu foaia de titlu, ar rezolva problema. Semna-lam, de asemenea o 4 Alexandrie s, In romanevte, poate In 1713;locul aparitiei, ca i anul, nu e sigur ; de existenta acestei cartine vorbevte Del Chiaro, italianul care a trait ani de zile ca secretaral Domnului la curtea munteana.

Nu e cazul vi nu e nici cu putinta sa inviram aci toatepublicatiile aparute In timpul domniei lui BrAncoveanu; vomapune nurnai cd, sub stapAnirea lui, cele cinci tipografii munteneau scos de sub teascuri optzeci de lucrclri, In vase limbi, afara de

TIPARUL SUB BRANCOVEANU 899

In

4

www.dacoromanica.ro

aucrärile cu locul de aparitie nesigur si de cele imprimate cu aju-torul Domnului In Orientul apropiat, la Tiflis §i la Alep (vezi§i fig. 60 si 61).

In Moldova, tiparul se reja In 1679, cand In luna Mai se isprä-veste de imprimat e Dumnezdiasca liturghie» In româneste, laMitropolia din Iasi. La sfarsitul cärtii, care numära 186 de foi,o insemnare aratä numele mesterilor « carii au trudit: Stanculfaurul au lucrat pecetile » adica, am zice azi, gravurile iar#Vasilii Stavnitkii » a fost « tipograf ». Daca cel dintai pare a firoman, cel de al doilea, judecand dupà n.ume, ni se iratiseaz6 caucrainian. Cu privire la Imprejurgrile In care s'a putut relua tiparulIn Moldova, aflam unele lämuriri In titlurile a douà tiparituri dinanii urmatori. In 4 Viala f i petrecerea svinfilor » apärutà la 27Octomvrie 1682, se spune ca imprimarea s'a fäcut 4 In tiparnitasvin.tei mitropolii In Iasi, la care tiparnifd ne-au agiutorit delaMosc svinfiia sa pdrintele nostru patriarhul Joachim». lar in titlul« Parimiilor preste an» aparute la 7 Octomvrie 1683, se spune:« in tiparnita tara(i) ce ne-au ddruit sfinfia sa pdrintele nostrufericit loachim, patriarhul de sld vita patrierfiea a Moscului, milo-stivitul Dumnedzau s4-1 blagosloveasc6 ». Rezulta deci ca' amavut In aceastä lmprejurare, sprijinul efectiv al patriarhuluiMoscovei, Ioachim, a§a cum la introducerea tiparului in Moldova,Re-a fost de mare ajutor mitropolitul Kievului, Petru Movila.

La un an dupa reluarea tiparului romanesc, se pune la cale§i Jnfiintarea unei tipografii speciale grecesti la Ia§i, prima deacest fel din Principate. Initiativa a avut-o Dositeiu, patriarhulIerusalimului, aflätor atunci In capitala Moldovei. Tata ce rela-teaz6 el: « ... In anul 1680 fiind la Iasi, §i väzand pe Moldovenieh' au tipografie, iar Grecii nu, muream de necaz. lar Dumnezeu...sgvarsitorul celor bune, ne aduce pe un Roman, ieromonah, anumeMitrofan., si i-am dat §ase zeci de lei f i ne-au construit o tipografienoud §i. deci ii däm cheltuielile si hartie, trimitem §i cartea luiNectarie In contra primatului Papei si, contrar asteptärii n.oastre,se tipdrefte... Ni s'a pärut lucrul pläcut. i aflându-ne In anul4683 la Adrianopol, ara trimis la Iasi si am dat spre imprimare,si cartea lui Simeon din Tesalonic. Am trimis si scrisori lui DucaNoevod ». Ambele carti de care aminte§te Dositeiu au apärut(inteadevAr, in tipografia.greceasca instalat6 In miinästirea Cetä-

900 VIEATA CULTIJ RALA.

www.dacoromanica.ro

. .

,

TIPARUL SUB ERANCOVEANU

t:4-1CVNittif

417

CcbtiTAI.WH kilitiO2FMOKC

OYillltQffl

.,

. K riaA 4..Aimittin.- -, ;Jam"41iL-

41TEEiCt '''.71?: 'n.V-Airi 1,tilrk, i'.-;..ORt. c4c4A toroitt

caz,.,,,., 1 .., ,.' .. f.' ....+ -

., .." 41 r 0 olg"4. Ili -1,1op!gp,f(i i'l i Acq, -;,-,,,WILI ' . °, ,411.4. - ,, ., r.; e -..:: . ,--il- . 1.. wre r Afton u ,142.Duso..

A. ,,,..... , / ' :-- ..., ,,1 . ri --.... - '. I -,;,' to4,4

1'Ai ' -000tCli filirrOINANilf:3160filAilfilr.., . . .

1.--.../ .1i, ..i rtilottinla- 'i 1#1.4.1;$.116-044:---.

.' .:prcía.,rffc - - ;r16.. 'g',": ' N"

i;i1Ais? .41AANfitAttifi, : ..,

. . , .., 3';'-', -1 e?-.4, - t.:3.,.t.;-.4.',.,-t.

Als it,koplitUrt :I kffirtrif.iunnAlelpsnis ., fl MAN 41i-AdAq1 ttiii.D43142. . '

' :' " -,..s, i

4:a ratrj._ 4).mA (tic i'Oft#Iii. st,...-- - -

. :, - hi ......'"- : r' ''A ' 4 :;... i, A API.AL A,f 01 .0 *WA'. 9&fotp t.,41- c :

, _. - L.

Cr.

,'' .-

.t... i -

d3..;."*.". ...II r'll ' ' ' . ' '42 w

..11,.9'''--,.....it... ..._-13.1.4..

' if ,.. ... ,

...P.- -

. : -,..--............,_, -...... =1' I , ,. ..-

' .,. . 0-s. -

, !Via 4 i,.- - .3 ''''' .

1. , - .

10.

.

3,43.: .'

Fig. 60. Tiplrlturi brincoveneascl: SfAnta si Dumnezelasca Evanghelle s, MA-rita la knAnAstfrea Snagov lh 1697 (Biblioteca Academia RomAne).

q

www.dacoromanica.ro

902 VIE ATA CULTURALA

%ilia' MO Iasi, prima In Iulie 1682, cea de a doua intitulata In

o'

IS23[2:1Att:1

'7c.r.T. (-7 Cr;3.-7440$_ 1 z,),04,,i*

vaho X401,C4 tZ/I-PCIP;AAW.-10

tatV Oir IThIZIOf".

EICA),C2'NHEIE.

IX .

Celli, .44 -01 wrftcárv , (pi-

' r - ,Xx,%.r.)7/4.7k4-..y.togrip./tt cot qv.

ce5c;;', Cceons ;Os

Yza7::;t54.1611.-SC41.Ef

Klug:1)31;r.g Xeisl

t )1/4,cl, savroocunele

,ns ,

hities e4; jydovii

Fig. 61. Dumnezelasca Llturghle s, text grec si arab tipirit In timpul Ita Con-stantin Brancoveanu. de Antim ivireanul.

contra ereziilor, In Octomvrie 1683. Tot aci s'a imprimat In 1685,de dare Mitrolan, ajuns episcop al Husilor, slujba sfintilor martiri

ej1161

--

www.dacoromanica.ro

Sergiu i Bachu, bine lateles, grecegte. Infiintarea noii tipografiis'a fäcut cu voia Domnului Gheorghe Duca, aruia Dositeiupatriarhul 1i spune In prefata cärtii lui Nectarie: e te-ai Incärcatde onoare prin Infiintarea tipografiei grecegti ». Poate cà voevodulsä-i fi dat i unele ajutoare; cert este a existenta a douäl tipografiiIn Moldova, lnfiintate In timpul stapänirii, li satisfacea ighe-morticonul dorinta de märire i falä. Cert este de asemenea caDuca 1n.tocmai ca i vecinul i prietenul säu erba.n. Cantacu-zino a acoperit cheltuielile pentru tipärirea a o sumä de arti,cum e Psaltirea slavo-romeind din 11 Aprilie 1680 sau 4Molitvd-nicul de'nfilles» din 22 Mai 1681.

In Transilvania, dupà anul 1656, and a apärut e Scutul cati-chizmugului », tipografia n'a mai functionat, desigur gi din cauzavremurilor foarte grele care s'au abätut asupra Ardealului (vezivol. III, editia a doua, p. 358-362). Instalatia a fost sau distrusäsau ascun.sä. La 24 Mai 1667, principele Mihai Apaffy urmärind

vechiul plan de atragere la calvinism poruncegte conduceriimänästirii din Alba-Julia sà Infiinteze fcoaldci tipografie romd-neascd i sá arate totodata cine e vinovat cà acestea nu au luatnagtere mai curänd. Porun.ca n.'are urmare ; o revenire, pestegapte ani, n.0 e 1116 ea In.cununata de succes. Abia in 1683 consta-tam, in mod sigur, existenta unei tipografii românegti, dar nu laAlba-Julia, un.de funcionase mai Inainte, ci la Sebegul Säsesc.S'a afirmat a, mai lnainte de aceastä datd, i anume In 1678, arfi apärut la Blaj, un Ceaslov i un Octoih in românegte: exemplarear fi existänd In biserica din comuna Valea Porcului, In Mara-mureg. Panä la verificarea acestei afirmatii, prin descrierea exem-plarelor men.tionate, gtirea nu poate fi primità ca sigura.

Prima tipäriturà a noii tipografii romanegti din Ardeal este,cum era de agteptat de altfel, o carte bisericeasa: Sicriiul deaur, carte de propovedanie la mor(i», tradusá din limba slavä.Imprimarea a durat dela 15 Martie pänä. la 17 Septemvrie 1683gi s'a fAcut, potrivit titlului, In tipografiea noao », sub con.ducereapopei loan din Vinti e notaiagul säborului mare », meter fiin.d

Daniil tipograful, feiceitoriul tipografiei noao ». De unde rezultäcà acesta din urmä care-vi zice i a slugä mai mia i plecata asfäntului säbor mare* e cel care a fäcut sau adus i instalatteascurile i celelalte scule trebuitoare.

TIPARUL IN ARDEAL 903

www.dacoromanica.ro

904 VIEATA CULTURALA

La Sebe§ul Säsesc, tipografia româneascä n'a gbovit multin.sä ; chiar in anul urmätor ea se mutà la Bälgrad sau Alba-Iulia,sediul anterior al tiparului nostru in Ardeal. Aci, apare, in 1684,un Molitvenic, urmat in 1685 de 4 CArare pe scurt spre fapte buneindreptätoare » iar in 1687 de un 0 Ceaslovet », tot popa loan dinVint fiind conducätorul sau, cum am fi zis dincoace de munti,a ispravnicul* lucrului. Tipografia i§i continua apoi activitateala Alba-Iulia pänä in 1702, când apare ca ultimé. publicatie acia Pdnea pruncilor E. al lui Baranyi, un fel de catehism §i bucoavnäIn acela§ timp, tradusä din ungure§te de 0 Duma Ianä§ dela Bor-banti ». E un räspuns catolic la a Bucoa-vna» apärutä tot la Alba-Iulia in 1699, bucoavnä ce constitue primul abecedar romänesctipärit in Transilvania.

Odatä cu perfectarea Unirii, tipäriturile romäne§ti dela a B61-grad » sau Alba-Julia inceteag. Dupà a Päinea pruncilor » din1702, nu mai apare aci nimio Oda' in 1747, August 27, când setipäre§te, sub formä de foaie volantä, o dispozitie financiarà aimpärätesei Maria Tereza. 0 intrerupere deci de 45 de ani. In acesträstimp, apar sporadic ateva cärti romäne§ti In, diferite centreale Ardealului. Astf el, la Cluj, un Catehism in 1703, §i apoi o Bu-coavnd , tocmai in 1744; la Sibiu, tot un Catehism in 1709 maiapäruse acolo in 1696 un Ceasloviit 0, mai inainte, in 1684, unCalendar, poate in roxnâne§te, din care lag nu cunoa§tem niciunexemplar. Un Calendar se tipäre§te de asemenea la Bra§ov, la20 Fevruarie 1733, « alatuit de pe cel särbesc ».

Dupà ce sediul episcopiei unite se stabile§te la Blaj §i dup4ce se percep därile necesare functionärii ei (vezi vol. III, editiaa doua, p. 387), se instaleaz6 aci o tipografie româneascà, primulmeter fiind « Dimitrie Pandovici tipograful ». In 1747 apare unTriod in române§te; urmeazà o serie intreag6 de texte §i lucrdride caracter bisericesc §i didactic in limba românä §i latinä; dintreacestea, trebuiesc relevate lucrärile lui Samuil Clain §i. in specialBiblia lui (1795). Totdeodatä, se imprimä §i ordonantele oficialeimpäräte§ti, In limba romänä, mai tärziu in romänä §i germana.In intervalul dintr,e 1747 §i 1818 au apärut la,Blaj, in totul, 140de publicatiuni; fatä de cele 979 de tipärituri apärute in epocafan.ariotà in tustrele tärile romane§ti, ele reprezintä un coeficien.tde 14,30%.

www.dacoromanica.ro

TIPARUL IN ARDEAL 905

In timp ce Unitii aveau tipografia lor din Blaj, ortodoc0i nudispuneau Ina' de o imprimerie proprie in Ardeal. La mai binede douä ciecenii dupä ce impärätia le recunoscuse, in sfär0t,1or un episcop propriu, abia in 1789, constatäm la Sibiu existentaunui tipograf privilegiat, Petru Bart, care avea dreptul a tipäricärtile 4 neunitilor ». El scosese in anul precedent, pe cAnd nuobtinuse in.cä privilegiul dela Impäratul Iosif al II-lea, o Bu-comma' in române0e i neniteste ; in 1.789 tipäre0e un Catehism, totIn române0e i neinte§te, iar in 1790 un Ceasloy» in romane0e.In aceastä din urmä lucrare, Bart, inteo In§tiintare, spune: « Pra-voslavnice cetitoriu Dà laudä. lui Dumnezeu cà prin mila prea

nostru Impärat Iosif al doilea am dobändit atätaslobozenie, ca sà pociu la legea greceasc6 n.eunità de tot fealiulde cärti a tipäri... ». Lui Petru Bart i-a urmat, in con.ducereatipografiei, fiul säu loan; acesta scoate in 1802 un 4 Calendarromdnesc vechiu »; in 1805 aminte0e pe tatäl-säu ca räpäosat

Incepand din 1805, exist'ä 0 un al doilea centra tipograficpentru, ortodoc0, ce-i dreptul « neprivilegiat » la Bravo aciapar, in acest an, trei lucräri de caracter religios 0 didactic, tus-trele pe cheltuiala lui Constantin. Boghici »; in anul urmätoracest mecenat romän, impreunä cu fratele säu loan, posedà oimprimerie proprie in Brapv; ei continuà a publica, pe baniilor, o serie de cärti religioase, phiä. in 1816.

In mod sporadic s'au Mcut tipärituri româneqti 0 la AbrudIn Muntii Apuseni. In acest loe a apärut in 1778 un Osmoglasnic,prin ingrijirea lui Eustatie Popovici, iar in 1818 o plachetä inversuri, de 10 pagini, cu litere latine i ortografie ungureascä,avand titlul: Vérsu Kotranczi, in sztihuri älketuit, de PetruFurdui dela Abrudfalva, là annul 1818, 18 zilé December ». Furduiera Mot iar Cotroanta, « o vänä bogatà de aur, descoperità laRo0a, längä. Abrud

In Muntenia, dup5. Brancoveanu, n.0 mai poate fi vorba de oeclipsà a tiparului, cum se intämplä in Ardeal, in aceea.0. vreme.Gärti se imprimä continuu; singura intrerupere mai insemnata esteaceea din Bucure0i, in anii 1810-1816, determinatä de räzboiulruso-turc si de urmärile lui ; dar i in acest interval apar arti laRämnicul Välcei. In capitalà, tipografia a functionat mai tottimpul la Mitropolie. In 1741, cea de a doua editie a e Inväteiturei

www.dacoromanica.ro

906 VIEATA CULTURALA

bisericeqti» de Anthim Ivireanul se tipareste Ina e in tipografieascoalei Vacarestilor »; aceasta era instalata, asa cum aflam dinte&nota a Liturghiei aparute in 1742, e in manastirea Sf. Saya din.Bucuresti », deci in fata Universitatii, unde e statuia lui MihaiViteazul. Pe de alta parte, « Cazaniile» lui Ilie Miniat se tipäresc,In 1742, in tipografia cea noao a sfintei Mitropolii ». De unclepare a rezulta ca a fost o Intrerupere in activitatea tiparnitei delaMitropolie, intrerupere In timpul careia a fun.ctionat insa o tipo-grafie instalata la sf. Saya. In 1767 se infiinteaza in Bucuresti,cu banii voevodului Alexandru Scarlat Ghica, o tipografie speciala,greceasca, t a neamului ortodox al Romeilor » asa cum citim pecoperta lucrarii '00,6800g Op.oXoyEa. (Marturisirea ortodoxa)tiparita in acest an. In.stalatia fusese adusa a din pärtile francesti ».(din Europa) e cu multa munca si mari cheltuieli » de catre a inva-tatul loan Gheorghe Constantin », « in dorul de a se tipari feluritecarti, pentru indestularea ortodocsilor crestini ». E prima tipografiespeciala, greack din Muntenia. 0 a doua fare timp se pareca precedenta se desfiintase sau se stricase, poate In timpul re-centului razboiu ruso-turc se constata in 1783, tot in Bucuresti.La 1 Martie, in acest an, apare in capitala un « Abecedar mare»,In greceste, despre care citim ea a fost tiparit 4 in tipografia nouä »de catre Nicolae si loan Lazar din Ianina. 0 n.otita, imprimatape verso titlului, ne da mai multe detalii: 4 S'a infiintat aceastatipografie a neamului pravoslavnic al Grecilor, sub strälucitaocrotire si aparare domneasca a prea inaltului si piosului nostruDomn » (Nicolae Carageal), cu ajutorul si ingrijirea prea sfinti-tului al Ungrovlahiei, ca 8á se tipareasca slobod once carte folo-sitoare celor invatati, scoalelor si bisericilor ortodoxe ale nea-mului nostru v. Dar peste sase an.i, in Februarie 1789, apare ingreceste, In Bucuresti, lucrarea vel caminarului Manolachi Per-siano, Faptele vitejefti ale lui Mavrogheni, tiparita 4 in tipografiaInhintatä de curand Cu sprijin domnesc, dela Izvorul Tamaduiriidela Cismea, in Bucuresti, de catre Nicolae si loan. Lazar dinIandna. # Tipografii find aceeasi iar intervalul de timp prea scurtpentru ca sa admitem crearea unei tipografii grecesti, credem eatipografia 4 infiintata de curänd, cu sprijin domnesc # pe lankctitoria lui Mavrogheni (vezi si vol. III, editia a doua, p. 298),nu e cleat vechea tipografie, de sub Nicolae Caragea, reorganizatgi

www.dacoromanica.ro

TIPARUL MUNTEAN 907

mutata alt loc. In sfar§it o nouà tipografie greceasch aTatra in ordine cronologica, socotind pe cele din 1783 0 1789 cadoua distincte se constata in Bucure§ti In 1820. In acest an..apar in capitala mai multe &aril grece§ti intre altele cloud' volumede tragedii purand pe coperta indicatia: «In tipografia decurdnd intemeiatd in Bucurefti ». In acela§ timp, exista 4 o tipografieromâneasca, Infiintata 0 ea recent 0 avand drept eefori » sauconducatori pe Constantin Caraca§, doftorul politiei adica' aloraplui Raducanul Clinceanul, biv vel stolnic » i 4 DimitracheTopliceanul, biv vel sluger ». In aceasta tipografie s'au tiparit,pe langa texte religioase, 0 cartea lui Paris Momuleanu, o Rostde poezii adedi stihuri » In 1820.

Dintre celelalte tipografii muntene de pe vremea lui Branco-yeanu, tipografia episcopala din Râmnicul Valcei a avut o acti-vitate aproape continua'; sunt de semnalat numai doua intreruperiin.tre 1718-1723 0 intre 1794-1805; in anul urmator 1806 aparela Ramnic un Chiriacodromion In limba bulgara, prima tiparitura

vecinilor no§tri de peste Dui-tare. In.stalatia tipografica' a fostrelnoita de episcopul Filaret, In ultima parte a anului 1782 (dupa14/24 Aprilie, anul incephnd dela 1 Septemvrie !) sau in primaparte a anului urmator, deoarece lucrarea e Sinopsis» aparut5,In 1783, poarta in titlu indicatia: In tipografia cea noao ce s'aufacut cu cheltuiala prea sfintiii sale ».

Tipografia din Buzau prezin.ta mari intreruperi: dupa 1704,cand apare un Apostol in slavone§te, mai hit:Maim tiparituri acitocmai In 1743-1747, apoi In 1762-1768, In sfar§it in 1816.Intervalul de timp in care nu s'a imprimat e mult mai mare decatacela in care s'a imprimat, invers de cum s'a intamplat la Râmnic.

In Thrgovi0e, dupa Brâncovean.u, se lucreaza o singura tipa-ritura, in 1726: Taina sfa'ntului Botez, In romarte§te ; nu ni s'aupastrat exemplare insa. Incolo, nimio pana in 1821 când se imprimàaci o proclamatie a lui Ipsilanti.

In 1766 apare un Antologhion «In sfanta Mitropolie in Bu-cure§ti »; unele exemplare poarta insa. mentiunea: « in sfantamiindstire Ceildarofani »; se pare ca e vorba numai de o editie detitlu, pentru cinstirea manastirii respective ; cà ar fi existat otipografie la Caldaru§ani nu se mai curioa§te nici o alta tipa-ram% cu asemenea indicatie pare putin probabil, de§i nu cu

www.dacoromanica.ro

908 VIEATA CULTURALA.

desävar§ire exclus (cf. cazul manastirilor Dealul, Govora, Snagov,Neamtull).

Nu pare probabila nici existen.ta unei tipografii la Braila,Intemeiata pe simplul fapt ca « Ponturile Pacii », tiparite In urmatratatului dela Kiuciuk Kainargi, poarta, dupä iscalitura gene-ralului Rumian.tov, indicatia, in limba rusa: « Iulie, 28 zile, anul1784, Braila». «Ponturile » au fost tiparite, dupa toate proba-bilitatile, in Bucure§ti, la Mitropolie; mentiunea « Braila » s'arreferi la locul unde a fost redactat manuscrisul respectiv, iar nula acela al tipariturii.

In legatura cu desvoltarea tiparului muntean In a doua ju:matate a veacului al XVIII-lea trebuie mentionata §i introdu-cerea formala a cenzurii, prin pitacul din 29 Februarie 1784 al luiMihai Sutzu. i daed mai Inainte eartile se tiparisera cu « blagos-slovenia » am zice azi autorizatia Inaltilor ierarhi, de dataaceasta se cere insä §i aprobarea expiesa a Domnului. «Flindcase cuvine a §ti Domnia mea scrie Sutzu Mitropolitului celece se dau in tipar la tipografia greceasea sau romaneaseä, eat&Cu acest pitac dam Prea Sfiintiei Tale In §tire, ca de astazi Inainte,fära de a nu ne arata p. S. Ta intai cu anafora §i fara a nu se daIntai voia noastra, ad nu cuteze tipografii nici vreun vivlion nicioarecare «altfel de scrisoare sau hArtie intai veri cum a da intipar... ».

In Moldova, tiparul, reintrodus in 1679, are cateva Intreru-peri mai Insemnate, 'Ana In a doua domnie a lui Constantin.Mavrocordat (1741-1743). Astfel, nu gasim tipärituri In anii1687-1693, 1699-1713, 1716-1725. °data cu suirea pe tronpentru a doua owl a lui Mavrocordat, situatia se Imbunatate§te.Domnul, constatând ea nu erau Indeajuns carti de slujbä. biseri-ceased In române§te, aduse mai Jut:di un stok din Mun.tenia, apoidadu porunea sä. se Infiinteze tipografii noua la episcopii. Po-runca se Indeplini in ce prive§te episcopia de Rädauti: in 1744,aparea aci un Catavasier; in titlu se specifica: « In tipografia ceanoao a sfintei Episcopii Radautului ». Iar in titlul Ceasloyuluiaparut la 21 Septemvrie 1745, se spune ca a fost tiparit « cu oar-die raposatului kyr Varlaam, episcop Radäutului 'infra a sa dinnou facitta tipografie din Radauti ». 0 notil4 finala a acestui Ceas-lov ne da §i numele celui care a instalat teascurile: « fiind meter

www.dacoromanica.ro

TIPARUL MOLDOVEAN 909

mare §i fdcdtoriu a tot lucrul tipografiei din nou Grigore StanBra§oveanul ».

Tipografia dela Mitropolia din Ia§i a fost relnoitä in douaranduri: odatä, in anii 1754-1755, a doua oara In 1793. Cu pri-vire la prima innoire, allidm unele date In titlul Antologhion-uluiapärut la Ia§i In 1755, in care se spune: « Cu blagoslovenia §itoatd cheltuiala prea sfintitului... kyr Iacov, Intru a sa de noutipografie, In sfânta Mitropolie »,... tipografi fiind Grigorie iSandul ». Iacov lnsu§i, In prefata acestei tipdrituri, afirmä:«nebagAnd samU de multa cheltuiald, am fäcut a noastra ti-pografie ...». Tipar existase In 14 §i In anii precedenti: era tipo-grafia lui 4 Duca Sotiriovici dela Thassos, tipograful » in carese publica' Ceaslovul din 1750, Adunarea de rugiiciuni i Adunareacelor 7 taine din 1.751 precum §i Teirnosania din 1752. In 1753apäruse un Penticostar iar In 1754 un Molitvenic, ambele tipd-rite de « cucernicul intre diaconi loan Simeonovici, tipograf ar-delean ». E probabil deci ca Iacov sa fi cumpärat instalatia luiSotiriovici §i sä o fi incorporat celei dela Mitropolie, innoind-ope aceasta din urmd.

Despre a doua In.noire, din 1793, ne informeaza hrisovul pen-tru tigani, al lui Mihai Sutzu, apärut hi acest an. In titlul hri-sovului citim: « Cu blagoslovenia preaosfintitului mitropolit...Iacov, (altul evident decdt cel din 1755!) intru a preaosfinOeisale tipografie cea din nou fcicutti in, lafi. 1793, Martie 25. Tipa-ritu-s'a de popa Mihalache §i de Gherasim, tipografi ». i In lucrariletipdrite In 1794, tipografia e ardtatd tot ca « din nou facuta ».Astf el in Psaltirea din acest an, In care citim lute° notita amid:« fiind §i tipografia acum din nou fdcutd §i unii lucratori de abiia s'audeprins la acest lucru, nu &a poate sa fim scapat fara gre§ald ».

Nu suntem siguri daca a existat o tipografie In Suceava Inprima jumdtate a veacului al XVIII-lea. Un cleric rus mentio-neaza, ce-i dreptul, un « Octoth » i un « Minologhion» care s'arfi tiparit aci, In 1726. Cum Insd nu mai avem alte informatii asu-pra unei atari tipografii, n'ar fi exclus sa ne aflam In fata uneieditii de titlu numai a Octoihului apdrut la Ia§i In acela§ an (cf.mai sus, p. 907) un caz similar la m-rea Caldaru§ani).

Spre sfânitul epocei fanariote se mai In.temeiazd tipografii§1 In alte centre ale Moldovei. Astfel la meinästirea Neamtu unde

www.dacoromanica.ro

910 VIEATA CULTURALA.

apare in 1.807 o Psaltire. Un alt text religios, Vieile sfinOlor dinluna Septemprie, desi poartà in titlu indicatia « in sfänta mänäs-tire Neamtul intru in.säsi a sa tipografie » pare a fi fost tipärittotusi, asa cum rezultà din prefata scrisä de mitropolitul Veni-amin, in Iasi. In 1808, apare « in sfânta mänästire Neamtul » o« Rinduiala' cum sei cuvine a cdnta cei doisprezece psalmio. Deaci inainte tipäriturile toate numai in româneste se succedfärä in.trerupere 'Ana la finele epocei fanariote, cu exceptia anu-lui 1820 când nu iese de sub teascurile sfântului Was nici o carte.

Tot In 1807 apare primul text românesc la Cerniiug, « la PeterEkhard privileghiet tipograf a Bucovinii »; e vorba de o « Cartede pravilä ce cuprinde legile asupra faptelor räle si a cälarilorgrele de politie »; deci un text oficial austriac. Peste cativa ani,In 1815, funciona o tipografie româneasc6 i in Chifindu; ea seinfiintase cu voia si Cu sprijinul autoritätii rusesti. In prefata« Liturghiei apärutä. in 1815, Gavril, mitropolitul Chisinäului

Hotinului, spune: ...« instiin.tändu-ne cà bisericile inteaceastäoblastie, intealtele, ant lipsite si de cärtile trebuincioase, ne-amsilit a asaa tipografie in Mitropolia Eparhiei noastre ce este inChisirau ». In acelas an, apärea, In ruseste i româneste, si o

« Bucoavnä adia incepätoare invätäturä pentru cei ce voesc ainväta moldoveneste »; in titlu se spune cà « s'au tipärit in exar-hiceasca tipografie din Basarabiea ». De aci inainte apar cärtiregulat in Chisinäu, majoritatea lor fiind texte bisericesti in ro-maneste.

In afarà de imprimeria dela Mitropolia din Iasi, a mai existatIn Moldova, in anumite epoci, i câte o tipografie specialei, greacei.Prima de acest fel se constatà, dupä cum am arnat, in 1680.Cea de a doua se infiinteaz6 dupà mai bine de un secol. In titlullucrärii « Cuvänt contra nicotinii »I de Nicolae Mavrocordat, apà-rutd la Iasi in 1786, citim c'ä ea a fost tipäritä. 4 in tipografia in-temeiatii de preotul chir Mihail Ro (sic!) fi chir Gheorghe Hagi-Dimu din Trikka. 1786, August 25 ». In cursul celor douà räz-boaie dintre Rusi i Turci care au urmat, se vede cà tipografiagreacä nu s'a putut p'ästra, deoarece Indatä dupà pacea delaBucuresti, in 1813, constatäm una nouä. La finele cärtii biseri-cesti Sinopsä mare a slujbei de n.oapte i de zi »... se dä o listäde « Contribuitorii iubitori de carte, de neam si de bine ai tipo7

www.dacoromanica.ro

TIPAR RO MANESC IN AUSTRIA 911

grafiei grece0i infiintate de curdnd in Ia.ci ». E mentionat de ase-menea, Cu toad cinstea, prea stràlucitul Print, Domn,u1 ScarlatGhica, ef or al acestei tipografii grecefti; nu lipse§te o invitatiecatre viitorii subscriitori de c'arti, datata 1814, Aprilie 3, §i isca-Ha: uManuil Vernardos Cretanul, membru activ §i epitrop al acesteitipografii ». De sub teascurile imprimeriei grece§ti ies o serie delucrari, In rastimpul 1814-1820; pentru Tablele pedagocice apa-rute In acest din urma an, afFam detaliul interesant cà litereleau fost aduse dela Paris la Ia0 de Aga N. Rosetti-Rosnovanu ».

In totul, au existat, In Principate, In intervalul cercetatdupa cuno§tintele noastre de astazi, nu mai putin de capte tipo-grafii greceoi; acest fapt e Inca o dovada de insemnätatea pecare am avut-o pentru orientul cre§tin in genere i pentru culturagreaca in special.

Se pare ca ar fi existat In Moldova chiar 0 o tipografie calitere armenefti; doi eruditi armeni citeaza o Evanghelie arme-neasca tiparita la Suceava In 1649, In 4 tipografia mitropolitanade acolo. Academia Romara nu poseda nici un exemplar dinaceasta carte; nici nu s'a gasit vreunul pana acum In cuprinsul

Nu ar fi de mirare insa ca sub Vasile Lupu, protectorulintregei cre§tin6t4i din rasarit, sà se fi tip6rit o asemenea evan-ghelie armeana in Moldova, a§a cum mai tarziu, in 1746, se vortipari texte arabe 0 cum, in Tara Româneasca, sub Brâncoveanu

Alexandru Scarlat Ghica, vor aparea texte turce§ti (1701,1768) 0 arabe (1701, 1702).

Dar In gall de tiparul infiintat in cuprinsul statelor roma-neqti, sau al pamântului romanesc, trebuie luat In considerare

acela folosit de stäpanirile straine In afara hotarelor acestuipàmânt. E vorba de tiparul din imparätia austriack rusaturca.

In impar4ia austriaca aceasta cuprindea i intreg terito-riul ungar s'au tipärit arti romane§ti la Seimbeita Mare sauTirnavia, la Kolocsa, la Viena, la Buda, la Pesta i la Lembergsau Liov. La Sambata Mire era o tipografie « academiceasca »adica a Academiei locale: aci se imprima In 1696 0 in 1726 cateun Catechism catolic, ultimul fiind o traducere in romane§te acatechismului rus scris in folosul neamului rusesc den TaraUngureasca adica a Rutenilor uniti. La Kolocsa a aparut o sin-

30

www.dacoromanica.ro

912 VIEATA CULTURALK

gurà carte, o Evanghelie romá'neascä in 1769. La Viena, au ap5.-rut la inceput, in limba noasträ, numai decrete imperiale: e vorbade decretul de tolerantd religioasä din 12 Dechemvrie 1701, tipà-rit cu litere latine §i ortografie maghiarà, §i de decretul din 1.2Noemvrie 1766 pentru organizarea regimentelor gränicere§ti ro-mäne. Apoi Incep sä aparà i manuale didactice cum e Bucvarul *sau « Inceapere de inväVäturä. » (Abecedarul !) din 27 August 1771

Aritmetica din 1771, in române§te §i nemte§te. Pe langà acestea,se tipäresc §i. arti biserice§ti; citärn astfel cartea lui Mihai Ro§u,

Inveigituri creftinefti foarte cu folos » tradusä din grece§te §i

apdrutà in 1775, « cu toatà osärdia §i cheltuiala sfintii sale pä-rintelui Constantin ubortiu », parohul neunit al Timi§oarei ;citäm de asemenea « Cartea de rogacioni » a lui Samuil Clain,apärutà in 1779 cu caractere latine. Importan.ta tipografiei dinViena pentru cultura româneascd stä Insä mai ales in faptulaci au apärut trei lucräri de seamä: «Elenienta linguae daco-romane sive valachicae », celebra operä a lui Samuil Clain. §i Gheor-ghe §incai, in 1780; apoi a doua editie a Gramaticei rorrane§tia lui Ianache Väcärescu, in 1787; in sfar§it Noua pedagogie a luiConstantin Ucuta, In aromâne§te, in 1.797. Dupà ce se infiin-teaza tipografia din Sibiu (vezi mai sus, p. 905), numärul lucrä-rilor române§ti din Viena scade considerabil; apar in schimblucräri In grece§te, dintre care cele care ne intereseaz6 In deosebisunt Istoria Tara Romdnefti» a lui Mihai Cantacuzino,de fratii Tunusli (1806), §i « Istoria vechii Dacii in trei volume,de Dionisie Fotino (1818-1819).

Tipografia Academiei din Tirn.avia sau Sambäta Mare, mutatàdin acest ora § la Buda, In capitalä, capätä, la 5 Nov. 1779, pri-vilegiul de a tipäri cärtile §colare din regatul Ungariei. In con-secintä apar aci o serie de cärti didactice laico §i biserice§tiIn române§te; inceputul Il fac, in 1.780, cele cloud Catechisme des-tin.ate Unitilor: unul mai desvoltat: « Katekizmul csel mare »

altul mai rezumat, tipArite ambele cu litere latine §i ortogra-fie maghiarà. In aceasta tipografie din Buda a functionat in cali-tate de revizor al cärtilor romane§ti, incepan.d din toamna anului1804, Samuil Clain; lui i-a urmat, in acela§ post, la 2 Septemvrie1808, Petru Maior. Mai toatä opera acestuia din urmä a apärutIn tipografia din Buda; aci s'a tipärit « Istoria pentru inceputul

www.dacoromanica.ro

TIPAR ROMANESC IN RUSIA 913

Romdnilor in Dachia » fli. « Istoria besearicii Romdnilor *; tot adise tipare§te « Loghica» lui Samuil Clain, tradusa dupa Baumaister,§i. inceputul operei sale: « Istoria, lucrurile fi intazpldrile Romd-nilor »; in intregime, aceasta din urma lucrare, ramasa ineditaptina azi, va fi publicatä. de &Are Institutul de Istorie Nationaladin Bucure§ti. La Buda au aparut §i o serie de alte lucrari, caRetorica lui loan Molnar (1798), Observatille de limba romeineascdale lui Paul Iorgovici (1799), a doua ediIie din Elementa linguadaco-romanae (1805), « Meiestria ghiovdsirii (scrierii I) romdneftica litere latine » a aromanului Gh. Roja qi lucrärile didactice alelui Grigore Obrado vici.

In tipografia de peste fluviu, din Pesta, se tipare§te piqin:In 1812, doua polemici ale tânärului Roman., Toma Costin, unaIn latine§te, alta in ungure§te, iar peste trei ani, in 1815, o replica,tot in latine§te, a lui Petru Maior, data unui recensent din Viena:e tot ce am gasit.

De mica insemnatate sunt §i publicaVile care apar in Lemberg,prima fiind o traducere « din limba §vezeasca (suedeza 1) in nem-teasca §i moldoveneasca » a metodelor noi descoperite de NilsNyström « pan.tru stingerea focului » (1794).

In ce prive§te tiparul romanesc din imparatia ruseasca, el seImparte in doua categorii: mai intai o serie de car0 apärute instanga Nistrului, la Dubasari §i la Movilau, apoi o alta serie,aparute la Sanct-Petersburg (azi Leningrad!).

Prima serie se datore§te protoiereului Mihail Strilbitki, oin.teresanta personalitate culturala care a desfa§urat o activitatede aproape o jumatate de veac intre 1.756 §i c. 1805 in slujbatiparului moldovenesc. Gravor, tipograf, traducator, autor §i

administrator bisericesc a fost exarh al Mitropoliei din I*el poarta in timpul razboiului ruso-turc din 1787-1792 qi dui:4aceea, titlul pompos dar neadevarat, de « protopopul Moldaviei,Munten.iei §i Basarabiei *; el poseda In 1.789 la Ia§i o tipografieproprie. Ultima carte pe care o scoate in capitala Moldovei poartadata 1792, Aprilie 2; dupa aceea i§i muta in.stalatia tipograficala Dubasari, un targ pe malul stang al Nistrului ; se §tie ea printratatul din Ia§i (9 Ianuarie 1.792), intreg teritoriul dintre Bug§i Nistru nitrase sub stapanirea ruseasca. Pentru Moldovenii dinnoua achiziOe a Tarului, dar §i pentru cei din dreapta Nistrului,

30*

www.dacoromanica.ro

914 VIEATA CULTURALA.

Strilbitki care-§i zice, de data aceasta, mai modest, numai « pro-toierei al Basarabiei », tipäre§te In Dubäsari, la 28 Noemvrie1792, un « Bucvar sau incepere de inveileiturei celor ce ()or set' invefecarte cu slove slovenefti»; e o reeditare cu mici modificäri, a Bu-coavnei apärute la Ia§i In 1755. Urmeazà, in 1,794, un Bucvarslavonesc (srmapk CAMHCICIII) ; tot In acela§ an, la 6 fulie,In romane§te, un « Ceaslov mare cu multe oreindueli ale bisericii».Apoi, tipografia se mutd In tärgul Movilaului, mai spre miazà-noapte, tot pe malul stäng al Nistrului. Aci apare in 1796, la 15Ianuarie, « Istoriea a Alexandrului celui mare din Makedoniea»iar la 28 Iunie o Psaltire, ambele In romane§te. In sfär§it, in1800, tot la Movildu iese de sub teascuri, un « Bucvar sau Inceperede invätäturä »... aidoma celui din Dubäsari.

La Petersburg s'au tipärit in române§te, pe läng6 ucazuriimperiale, §i texte biserice§ti. Astfel In 1817 apare, In tipografiasfäntului Sinod, Noul Testament iar In 181.9 o Biblie masivä,avänd 1552 de pagini In 8°. In prefatà se spune ca acea tipäri-turd s'a fäcut dupd cea apärutä «In Transilvanie »; bän.uesc càe vorba de Biblia editatà de Samuil Clain la Blaj in 1795 (1240p. + 10 foi, in folio). Ca un extras separat §i cu o foaie de titlunouä, apare In acela§ an, 1819, Noul Testament; apoi tipäritu-rile biserice§ti inceteaz6 la Petersburg, probabil fiiridc6 ele sefac mai u§or acum la Chi§inäu, In tipografia Infiin.tatà pe langamitropolie, In 1815.

In Imperiul turcesc singura tipografie care ne intereseaza esteaceea din Moscopole, marele centru aromânesc. Prima carte tipä-ritä aci poartà data 1731; altele ies de sub teascuri in 1736, 1742,1744. In 1746, Constantin Ieromonahul tipäre§te « spre folosulcre§tinilor de râtid §i al negustorilor ce se gäsesc in Ungaria »e vorba, in primul rand, de negustorii aromâni, räspAnditi inora§ele din campia panonica §i din Transilvania o « Culegeremicei drept credincioasei», cu Intrebäri §i räspunsuri privind cre-dinta cre§tinä ortodoxä. Mai tärziu, In 1760, apare o « Introdu-are in gramatica limbei grecefti», a lui Teodor Cavallioti, rectorulAcademiei locale. Toate cärtile apärute la Moscopole tipo-grafia purtänd numele Sf. Naum, se afla in locul numit LivanisculDiavolei (Atflocvlaxcp Ampaecoq) Bunt Insä In limba greacli,limba literarä a vremii §i a locului, iar nu In aroman.A. Au apärut

www.dacoromanica.ro

$COALA 915

lucrari Cu texte aromânesti, dar nu la Moscopole, ci la Venetia:Protopeiria sau dictionarul greco-aromano-albanez al lui Daniadin Moscopole (1794) si la Viena: Noua Pedagogie a lui Con.stantinUcuta (1797) si Gram. atica limbei aromeine, a lui Mihail Boiagi,avänd o serie de fabule i dialoguri in aceasta

*coal& Daca in unele domenii cum e, de pilda, domeniulmilitar, veacurile XVII si XVIII inseamna un regres, in domeniulinvatamantului se constata, dimpotriva, un progres hotarit. Nu-marul scolilor i calitatea lor sporeste; se institue un invatamäntsuperior regulat; se publica manuale scolare si se intemeiazabiblioteci; din ce in ce mai multi elevi urmeazä cursurile; nivelulgeneral creste. E adevarat, progresul nu e continuu si uniformIn tustrele tarile românesti; sunt i perioade de stagnare, chiarde discontinuitate ; in general Insà, curba evolutiei rarnâne ascen-denta.

In primele decenii ale veacului al XVII-lea, Odä la domniilelui Matei Basarab i Vasile Lupu, nu constatäm scoli mai inalteIn Muntenia si Moldova; continua' insa sa functioneze $colile deslovenie §coli elementare din unele manastiri i biserici. Acise pregatesc viitorii clerici; aci deprind scrisul i cititul unii fiide boierinasi si de targoveti, boierii cei mari avänd, pentru odras-lele lor, dascali particulari. Stiri documentare asupra acestor scolide slovenie sunt putine ; aflam astfel, dintr'un act datat 1643 caun dascal Pahomie a invatat carte la man'ästirea Menedicul dinjudetul Buzau. Cu atat mai mult vor fi fost asemenea scoli lamanastirile cele mari ale %aril. Un alt act cu mult posterior, cee dreptul (20 Aprilie 1743), dar confirmat de o traditie localaaminteste de asemenea de o scoald in satul Reideiyeni, tinutul Su-ceava, la care a invalat voievodul stefan Toma (1611-1615 si1621-1623) pe cand « era copil mic i sarac », asadar pe la star-situl veacului al XVI-lea.

Deosebit de importanta pentru desvoltarea scoalei românestieste domnia lui Vasile Lupu. Acest voievod, iubitor de cultura,intemeiaza, pe 'ADO ctitoria sa dela Trei Ierarhi, sfintita la 6 Mai1639, nu numai o tipografie prima tipografie moldoveneascadar si o scoala superioara. Pentru ambele recurge la mitropolitulKievului, Petru Movila, rugändu-1 sa-i trimita tot materialultipografic cat i profesorii necesari; o scrisoare a acestuia din

www.dacoromanica.ro

916 VTEATA CULTURALA.

urmä, datat'ä 7 Aprilie 1640, eátre tarul Moscovei, ne d'á §tireacà dorintele lui Vasile Lupu fusesera implinite. La 15 Aprilie 1641,voievodul cumpärä, cu 200 de talen i localul necesar f¡colii: ocash' de piatrà, pe « ulita ciobotäreasa », lâng6 heleOeul pe care11 forma atunci Bahluiul. Pentru sustinerea §colii deci i pentru_

' plata dasalilor Ii dà trei mo0i: Rächitenii, Tom§enii i Iuganii,In tinutul Romanului; Ii &A, de asemen.ea, venitul « feredeului »sau bäii publice pe care o construe0e ceva mai tarziu aläturi,Director al §colii era InvAtatul ucrainian Sofronie Pocia(chi: trimisde Petru Movilà, el fusese mai inainte rector al colegiului dinChiev i avea legäturi cu Teofil Koridaleu, reorganizatorul Aca-demiei grece0i din Con.stantinopol. Un alt profesor al §colii luiVasile Lupu a fost Igna(iu levlep ici, tot ucrainian ; se pare cä atinut cursuri prin 1644-1645. Organizarea §colii imita pe aceeaa colegiului din Chiev ; lectiile se fAceau in grece0e, in slavone0e§i, la inceput, i in latin.e0e. Se preda: teologia, retorica, dialectica,gramatica, aritmetica, geometria, astronomia i muzica. Eleviidispuneau 0 de o bibliotecd: e amintit un manuscris de retoric6din 1664 pe care au invätat fiii lui Miron Costin.

In afarà de aceastä §coalá superioarä a lui Vasile Lupu, maiexistau in Ia0, pe vremea lui, o serie de alte §coli: era qcoalaIezuitilor, in care se inväta grece0e, latine0e §i románe0e;domnul le acorda in 1647 in ora un teren intins i bine a§ezat,pentru construi un nou local. Erau, apoi, §colile elementare,de slovenie, pe la. biserici i mänästiri. Misionarul catolic Bandinid'd pentru toate §colile din Ia0 cifra de doudzeci, adAogAndcá totalul elevilor abia atinge doud sute (« vix ducenti »).

Emulatia ce existä intre Moldova 0 Muntenia, sub MateiBasarab §i. Vasile Lupu, in diferitele domenii culturale nu se con-statä §i in acela al inväTämäntului. Bátranul domn de tarà nuintemeiazA 0 el o §coalä superioarä, in genul celei din Jai. Boierii,cari vor s5.-0 instrueasa bine copiii, au profesori particulari: eazul arturarului Udri0e Nästurel care aduce pentru fiul säu

Radu un dasc61 dela Chiev.In Transilvania a existat un invälämärtt superior incá dela

sfAr0tul veacului al XVI-lea: e §coa/a catolicä din Cluj, un fe!de Universitate intemeiatà de Principele Stefan Báthory la12 Mai 1581, Ea dureaz6 panä in 1605, cAnd e inchia de Calvini,

www.dacoromanica.ro

$COALA IT ARDEAL 917

In locul ei, principele Gabriel Bethlen infiinteaza, in 1622, laAlba Iulia, un « Colegiu academic », cuprinzand cursuri secundare(cinci clase!) §i cursuri superioare, de teologie §i filosofie. Corpuldidactic era recrutat dintre personalitatile culturale de seamaale Transilvaniei §i Ungariei un J. Apacai Cseri, un E. GeleiKatona, un P. Kereszturi ; el cuprindea §i invätati din afarahotarelor, de renume european ca filosofii I. Alstead §i I. Bister-feld, poetul Martin Opitz prietenul lui Grotius §i teologul fran-cez Isaac Basire. Acest colegiu academic, bine dotat de Bethlen,avea §i Un numar de burse pentru tinerii saraci cari se distin-geau la invaratura.

Din cauza caracterului lor confesional, §colile superioare dinArdeal n'au fost frecventate insa, decat in cazuri exceptionale,de catre Romani. Ace§tia tineau la vechea lor credinta ; iar ceicari trecusera la catolicism sau calvinism, I§i pierdeau in scurtávreme legaturile cu masa etnia', se desnationalizau, devenindUnguri. In 1657, principesa Suzana Lorántffy, sotia lui GheorgheRálcoczy I, fiind indemnata « §i de cativa Romani mai luminati »,construe§te la Fagara§ o §coalä româneasca §i, alaturi, una ungu-reasca. Dascalii celei dintai trebuiau sà in.vete pe copii nu numaiscrisul §i cititul dar §i sä cante in române§te, la bisericä, Duminica§i sarbatorile, precum i in diferite ocazii, « dupa obiceiul dinCaransebe i Lugoj ». Aceste cântari eran de caracter calvin ;§coala urmärea deci sa atragá pe tinerii elevi la. calvinism.

Fara sprijinul oficialitàii, continuau, In acest timp, in Ardeal,modestele §coli elementare, unde copiii invatau « buchile » adicaliterele ; ca §i dincoace de munti, ele se aflau pe l'anga biserici §imanastiri ; una din cele mai vechi a fost la Biserica Sf. Neculaidin Scheii Bra§ovului; ea exista, dupa toate probabilitatile, cumult inainte de 1600.

In a doua jumatate a veacului al XVII-lea, §tirile privind§coala româneasca se inmultese. Muntenia are §i ea acum o §coalasuperioarál: e « Academia » intemeiata la Bucure§ti de Serban Can-tacuzino, in 1679, cu limba de predare greaca ()eche bimba §tiin-telor inalte in Orient §i cu un corp profesoral bine platit dinvistieria àrii. Actul de intemeiere nu ni s'a pastrat ; 11 avemnumai pe acela din 1 Septemvrie 1707 privind reorganizarea §istatutul institutiei. Pe temeiul acestuia din urma §tim ea erau

www.dacoromanica.ro

918 VIEATA CULTURALÀ

trei dascàli, i a se preda filosofia adicä logica, psihologiametafizica, apoi teologia, gramatica, ortografia, retorica, §tiintelefizico-matematice, istoria cu lectiuni din Xenofon, Plutarh §i.Tucidide, §i limbile greaa i latinä. Elevii erau interni ; o infor-matie din vremea lui Brancoveanu ne aratä cà numärul loratingea o sutd cincizeci, uneori treand chiar de douà sute.Cursurile aveau loc numai cinci zile pe säptämänä, JoiaDuminica fiin.d pentru « vacanta i odihna Invätkeilor ». Sediul« Academiei » se afla la meineistirea St. Sava, In fata Universitätiide azi, unde e statuia lui Mihai Viteazul ; aci BrAncoveanu ridiaun nou local, Inapätor. Cunoa§tem i numele primului director,Sevastos Kymenites, unul din 1111744H cei mai de seamä ai Grecilor(vezi §i vol. III, editia a doua, p. 1.79-183).

Inainte de Infiintarea §colii celei mari din Bucure§ti, se Inte-meiazä In 1669-1670, tot cu sprijinul domniei dar dupà ce un.boier, Radu IVeisturel, fiul lui Udri§te, luase initiativa §i procuraselocalul, o « cash' de invätäturd adea coalà », la CâmpulungulMurelului ; pentru Intretinere, i se dan venituri dela RuarDragoslavele ; privegherea este incredintatä mitropolitului tärii,Teodosie.

Sub erban Cantacuzino (1678-1688) se pare a s'a dat onouà organizare §i §colii domne§ti de « slovenie »dela Sf. GheorgheVechiu din Bucure§ti, §coalä care exista Ina din veacul al XVI-lea.Aci se pregateau viitorii diaci sau logofeti domne§ti, ln.vätändlimba slavä bisericeasa limba documentelor noastre interneat:Ma timp; tot aci deprind acum, printr'un al doilea dasal, scri-sul §i. cititul In române§te cu litera chirilia, bine Inteleso sam5 dintre feciorii de negustori. In 1741, salariul celor doidasali era de cAte 10 lei pe lunä.

Din aceastä §coald domneasa dela Sf. Gheorghe au ie§it totitraduatorii actelor noastre slave din veacul al XVIII-lea, un Lupudasalul « scola§ul », un Stanciul ierei, un popa Florea, autorul, separe, al o Cronologiei Tabelare », etc.

Sub BrAncoveanu se Intemeiazä, hare 1703 §i 1707, .scoaladela Colfea, pe läng6 mänästirea cu acela§i nume. Este operaspätarului Mihai Cantacuzino, om umblat §i cult, cu ravnä pentrugeografie i arhitecturg. El asigurd §colii veniturile necesareunei functionari contin.ui ; face §i locninta pentru dasali ; de ase-

www.dacoromanica.ro

5C0ALA IN MUNTENIA 919

menea paraclis deosebit « pentru scolari ». Un document din 17Aprilie 1708, dat de Mihai Racovita, domnul Moldovei, vorbestede aceastà noua creatde culturala « unde cei ce poftescu a nu-sipierde In zadar vreamea tineretelor » pot « In dar vistierul inva-täturii sà astige ». lar «gramata » patriarhului Samuil al Alexan-driei, din 15 Iunie 1715 ne arata cà coala avea doi dasali « un.0pentru altu pentru invalaturile Incepatoare »; avea deasemenea o sectie pentru « InväVätura cantarii » adia muzicabisericeasca.

Asadar, spre sfarsitul domniei lui Brancoveanu, Bucurestiidispuneau de douà scoli oficiale Academia dela Sf. Saya sicoala de slovenie dela Sf. Gheorghe apoi de coala dela

fundaVe particulara si de o serie de scoli marunte, pela biserici i manästiri, unde dascalii se intelegeau direct, In cepriveste plata, cu parintii copiilor ce veneau sä Inv*.

In restul Munteniei, In afara de scoala dela Câmpulung undeIn 1689 gäisim ca dascali pe un Dumitru, apoi pe un RaduLängescu mai erau de sigur, altele In diferite orase. Mai intaiIn Craiova, resedint,a banului, apoi In Ramnicul Vâlcii i In Buzau,unde stateau cei doi episcopi ; este exclus ca primul dintre dre-gatori ca i cei doi inalti ierarhi sà nu-si fi avut fiecare macarcate o scoala inferioara pentru nevoile centrului respectiv. Darfoarte probabil, a fost o asemenea scoala daa nu In fiecare dincapitalele de judet, mäcar In unele din ele; orase ca Targoviste Incare Matei Basarab i Brâncovean.0 Ii petreceau o bunà partea anului, Pitetii, Focsanii nu se poate sá nu fi avut dasali » pentrucopiii targove%ilor ; and fac aceasta afirmare ma intemeiez pede o parte pe stirile documentare contemporane privind unele dinorasele Moldovei, pe de alta parte, pe situatia ce constat In ambele

numai dupa cateva decenii.Inteadevar, In Moldova, gasim, In deosebi In a doua jumatate

a veacului al XVII-lea, scoli i dascäli in mai multe centre. Un« Vicol, dascal de Focsani » apare printre martorii unui act din15 Mai 1634. Un « Simion Dasalul » probabil unul i acelasiCu cronicarul e amintit In dota randuri In anul 1676 iaräsila Focsani. Tot acolo apare, la 15 Dechemvrie 1680, un « Toaderdascal ». Era normal, de altfel, ca acest oras de granita i punctvamal insemnat, pe unde se Men un trafic intens de alatori

www.dacoromanica.ro

920 VIEATA CULTURALA.

marfuri, said fi avut §coala lui. Acela§i rationament se aplicaoraplui geaman, din fall, Foc§anii munteni, care a fost, in epocafan.ariota, i capitala a judetului Ramnicul-Sarat.

O alta §coala, catolica insa, jezuita, condusa de franciscanulRessi, era la Galati, pe vremea lui Gheorghe Duca \ToddTot catolice erau i coala-seminar din Cotnari, mentionata prin1665 §i §coala din Ia§i amin.tita mai inainte, condusa acum dejezuitul Francesco Rezi (1693); in aceasta din urma au invätatmulti dintre feciorii de bojen i chiar unii feciori de domni caIoan, fiul lui Vasile Lupu.

In afara de §coala catolica, Ia§ii aveau i ei, ca i Bucure§tii,douà §coli oficiale, sustinute de domnie: era, mai Intai, ,,S"coalacea mare, domneasca, creatia lui Vasile Lupu, unde insä acuma,intocmai ca i la institutia corespunzatoare din capitala Munteniei,invatatura se facea numai in limba greaca veche; la inceputulveacului al XVIII-lea i se da titlul de «Academie domneasca »;era apoi o coda de « slovenie o unde, la f el, se pregateau diaci,cunoscatori ai limbii slave, pentru cancelaria domneasca, dar 0,in sectia româneasca, feciori de boerna§i i negutatori. Vor fifost apoi, Intocmai ca 0 pe vremea lui Vasile Lupu, o seama de§coli märunte, pe la biserici i manastiri, unde se adunau copiiienoria§ilor respectivi.

Scolile oficiale erau sustinute prin diferite subventii. Nu §tiuce venit vor fi dat mo§iile daca inteadevär actul de donatie eautentic i « feredeul »; cert este ea se adaogau i alte sume.Larnuriri, in privinta aceasta, ne (la un interesant hrisov inedit,din 1706, Martie 1, dela Antioh Cantemir. Voievodul hotara§te,pe baza de intelegere sau « rupta », suma pe care au s'o plateascaanual ca impozit meindstirile din intreaga lard. Ea este de 1320 deughi sau galbeni; din ace§tia, 1200 vor merge la vistierie, iar 120

« sá aibei a merge la feoalci pe tot anal... pentruinvdteitura ci folosulpämlintenilor feirii Moldovei, a ficiori de boiari i mai vdrtos fi acelor sdraci, cari ar vrea sá meargd la inviitilturei D. Mai tarziu, se vaadaoga 0 o subventie defalcata din impozitul preotilor de mir;astfel, §colile vor ajunge sa se intretina dinteo cotá parte adarilor platite de biserica i slujitorii ei.

In Transilvania, « Colegiul Academic » dela Alba-Iulia fiindars de catre Tàtari, cu prilejul navalirii din 1658, este stramutat

www.dacoromanica.ro

STUDENTI ROMANI IN STRAINATATE

la Cluj ; mai tarziu, principele Mihai Apaffi 11 transfera la Aiudunde a ramas, sub o forma reclusa, pang in zilele noastre.

°data cu ocupatia austriaca, catolicismul reja ofensiva, atatpe terenul bisericesc propriu zis §i consecinta va fi « Unirea »cu Roma a unei parti a Romanilor ardeleni cat §i pe ce!cultural. In 1698 se deschide de &Are Jesuiti o Universitatecatolica la Cluj ; intre studenti sunt §i unii « Valahi » §i ei se

.5coli române§ti, in care copiii sá Inv* buchile vechi,chirilice, erau Inca foarte putine ; gasim una la Stracd f, in Bihor,pe la 1680; dascalul, Vasile Sturza, venise de peste hotare, dinMoldova. Alte §coli aflam In Banat, la Lugoj §i Caransebe§.

Bine Inteles, §coala dela Sf. Nicolae din Scheii Bra§ovuluimergea inainte ; In a doua jumatate a veacului al XVII-lea gasimaci ca ducal pe preotul loan. Corbea, ai cärui copii sunt sortitiunor frumoase cariere: unul, David, ajunge dregator de Incredereal lui Brâncoveanu, ceralalt Teodor, trecand In Rusia, devine« logofat » §i cancelar al Tarului.

0 mica minoritate dintre tinerii studio§i ai veacului al XVII-leaau putut sa-§i desavar§easca invatatura In afara hotarelor. Cativadin.tre fiii de boieri moldoveni un Grigore Ureche, un MironCostin, un Neculai Costin s'au dus la §colile din Polonia ;.altii ca Milescu i Dimitrie Cantemir au studiat la Constan-tinopol. Dintre tinerii nobili munteni, amintim numele lui UdrifteNdsturel care a fost la Chiev, al lui Constantin Cantacuzino,viitorul stolnic, care a invatat carte la Adrianopol, Constantinopol§i Padova, §i al fratelui sau Mihai, viitorul spatar §i Intemeietorde institutii culturale §i umanitare. lidducanu, fiul stolnicului,dupa o §edere de un an 1n. Italia, In care timp ajunge sa vorbeasca§i sa scrie « foarte bine » limba tarii, pleaca, in 1700, la Paris.Tot In Italia « Inteaceale parti ale Venetiei », a fost, pe vremealui Brancoveanu, §i fiul lui Pascale vornicul de Tdrgovi.Fte, §i poate§i Matei Crefulescu : In once caz, acesta din urm5, §tiutor allimbii italiene §i latine §i posesor al unei biblioteci (vezi §i maijos, p. 945) s'a dus, mai tarziu, In misiune oficiala, la. Viena. Intestamentul sail, din Ianuarie 1719, el cere ca sa i se trimitä. copi-la§ii » In strainätate « pentru carte », §i mai ales pentru studiullimbilor: « letineasca, italieneasca » §i greceasca. Brancoveanu insu§itrimite la invätatura In Italia ca bursieri pe Gheorghe H ypomenas

www.dacoromanica.ro

922 VIEATA CULTURALJ1

din Trapezunt, care va ajunge apoi director al « Academiei » dinBucuresti, pe Anton Stratigos §i pe Paladie Damian.

In veacul al XVIII-lea, paralel cu difuziunea carlilor, InvaTd-mantul ja o mai mare desvoltare, atat extensiv cat si intensiv.Scolile superioare se reorganizeaza, se Intemeiaza scoli elementareIn toate capitalele de judet, In targuri mai mici si chiar in unelesate. Cel mai mare progres, fata de veacul anterior, se realizeaza in.aceasta privinta in Transilvania: e, in primul rand, consecin0.o Unirii » cu Roma.

Un aspect care merita de asemenea sa fie relevat In aceastavreme este importantul sprijin material pe care-1 acorddm scolilordin Orientul crestin ; el se Imbing cu sprijinul acordat bisericiloraceluiasi Orient.

In Moldova, In epoca fanariota, cel dintai voievod care daatentie invatamantului este chiar Incepatorul acestei epoci,Nicolae Mavrocordat. El hotaraste sa fie patru dascäli: unul deelina sau greaca veche, unul de greacd moderna, un al treilea deslavoneste si un al patrulea « ca sa Inv* pe inteles moldoveneste ».Cursurile erau « fail de plata », salariile dascalilor si intr&tinereascolii fiind asiguratä, asa cum ne spune, fara alte precizari,cronica, prin « venituri domnesti ». Se vede cá sub urmasul luiNicolae Mavrocordat, sub Mihai Racovita, scoala a lancezit, devreme ce Grigore al II-lea Ghica (1726-1733) socoteste cà enevoie sa intervina. El se consulta cu savantul patriarh al Ieru-salimului, Hrisant Nottara, si fixeaza, In Septemvrie 1728, prin-tr'un hrisov al acestuia din urma, noul regim.

Scolile vor fi In numar de patru: una elineascä si alta gre-ceasca acestea doua corespundeau vechii « Academii » apoio a treia « sloveneasca » si In sfarsit, una « romaneasca ». Fiecaredin ele are cate un dascal ; lefurile acestora de respectiv 200,100, 80 §i 60 lei anual se vor plati dinteun fond de 600 lei cons-tituit din ontributiile Inaltilor ierarhi, a boierilor si a negustori-lor. Din acest fond se va da si o sutd de lei anual pentru scoaleledela Sf. Mormânt, iar restul pentru « chiverniseala copiilor strainisi sdraci, pentru lmbracamintea si hrana lor ». In ce privesteprogramul, sunt prevazute elemente de filosofie si de teologie,gramatica si caligrafie. Cursurile vor incepe imediat, In ziva de14 Septemvrie.

www.dacoromanica.ro

$COALA IN MOLDOVA

Constan.tin Mavrocordat, domnul reformator, care a fAcutmari schimbári §i 1mbundtdtiri in atátea domenii, n'a trecutcu vederea nici §colile. Neculce ne spune cd in a doua sa domnie(1741-1743), el « intári » pe cele existente, unde se inväta gre-ce§te §i slavone§te; in.temeie apoi altele noi, « latine§ti §i ard-pe§ti ». Ceea ce inseamdd, credem noi, cà a addogat cursuri delimbà latind, limbd turcd §i scriere arabd necesare diacilorcancelariei domne§ti dand astfel o nou5. strälucire « Academieidomne§ti » din Ia§i. Neculce adaogá: « §i au dat §tire tutulormazililor In toatd leara, ca sä-§i aducd copiii la inväTäturd la§coald, ca ad invete once limbà ce i-ar fi voia, pentru ca sd seafle oameni invdtati li in pdmantul nostru al. Moldovei, precumsunt §i, prin alte tdri §i pdrli de loc ... ».

ReIntorcandu-se in scaun, pen.tru a treia oard, Grigore alII-lea Ghica se intereseazd iard§i de in.vdtámánt. Prin hrisovuldin 25 Dechemvrie 1747, dupd ce aratá mai Intai insemnätatea§coalelor care sunt « ca o fântând din care se adapd ob§tesculn.orod cu lndestularea inváláturei §i. a intelepciun.ei » §i dupá ceface istoricul reformei din prima sa domnie, fixeazd noile Jefuri,sporite, ale celor 4 dascdli. Apoi, fapt important, hotárá§te ca lacele « trei Episcopii ale tárii Roman, Rderduti qi Hui sd sea§eze « trei fcoale slovenefti fi rornd nefti », Episcopii avAnd grijä « agdsi dasdili invcilati la slovenie... fi la ronzanie, din cei iefi(i dingcoalele dela layi, ori dintr'altii ». Ace§tia vor primi « ate 80 leide dascál pe an, jumdtate la Sf. Gheorghe §i jumátate la Sf.Dumitru.

Sumele necesare tuturor §colilor se vor stránge din contributiapreoOlor care, scutiti fiind de alte dári, vor da numai cAte « ungalben » anual iarä§i in doud rate, la cele dodd sdrbátori ardtatemai sus. Impresia noasträ este cd §i. mai Mainte au existat §colila sediul episcopiilor, numai cà ele aveau un caracter privat, fiindintrelinute sau de ierarhul respectiv sau de párintii copiilor.Acum ele devin oficiale, dascdlii fiind plätiti de stat.

Cel de al treilea mare ctitor al §colii moldovene§ti In veacul alXVIII-lea este tot un Ghiculesc §i anume Grigore al III-leaGhica, cel ucis de Turci dupd pierderea Bucovinei. Nepot de fratelui Grigore al II-lea Ghica, el aratd acela§i interes problemelor deinvälämant. In prima sa domnie (1764-1767), el 1nfiinteazd mai

www.dacoromanica.ro

924 VIEATA CULTURALit

Intai, prin hrisovul din 13 August 1765, o qcoala la Galati, la m.a-nastirea Mavromol, cu doi dascali: unul de elina, Cu salariul de200 lei anual, 0 un ipodascal » sau dascal mai mic, de grece0e.Epitropi ai §coalei erau parcalabul de Galati i patru negustorifrunta0. In ce prive0e « Academia » din Ia0, vrand dea o,mare desvoltare, sa o faca a§a cum ne spune Veniamin CostachiIn prefata Chiriacodromion »-ului din 1811 ca ceale dinEvropa », el ia o serie de masuri: li clade0e, mai intai, pe chel-tuiala sa, un nou local l'anga Mitropolie. Apoi Ii da, prim hrisovuldin 1766, o nouà organizare: ea va purta titlul de « Academia,(a) invataturilor i epistimiilor » (a §tiintelorl); va fi con.dusa« dascalul cel mare », grec; cursurile se vor preda In « eline0e »in « greaca bisericeasca », In latine0e §i in moldovene0e ; salariileanuale vor varia intre 1500 lei directorul institutiei 120.

lei dascälul de moldovene0e i bibliotecarul. Vor fi 0 20 de,bursieri; totalul bugetului anual se urea la 4315 lei, plus 30 de,care de lemne. Primul director al Academiei, astf el reorganizate,a fost Nikifor Theotoki, un grec invatat care studiase i la Lipsca.Acesta stà un an; apoi, din cauza unor neintelegeri, pleaca inRusia unde ajunge arhiepiscop al Astrahanului.

O in.ovatie foarte importanta a hrisovului din 1766 este 0infiintarea dite unei fcoli elementare, «moldoveneqti», în fiecare tinutsau judef, pe langa cele trei dela Episcopii, care existau din 1747.Dascalii respectivi vor primi cate 60 de lei pe an. Agadar Mol-dova se acoperea cu o retea intreaga de §coli oficiale, in limbanationala, i cu dascali pldtiti de stat. Adaogam cä, Inca diatimpul domniei lui loan Teodor Callimachi (1758-1761) exista o,§coala greceasca la Botopni, similara celei dela Galati ; domnuiIncredintase vornicului local supravegherea ei. Iar la Ciubärciu,aproape de Nistru, in tinutul supus autoritatii Tatarilor din.Bugeac, functiona, Inca din prima jumatate a veacului alXVIII-lea, o §coala catolica, a calugarilor misionan.

In urma razboiului ruso-turc, isprävit prin pacea dela Kiuciuk-Kainargi (1774), Grigore al III-lea Ghica, reintors pe tron, simtenevoia sà statorniceasca iara0 organizarea §colii moldovene, tur-burata de §ase ami de ostilitati. El da deci un nou hrisov, la 15Noemvrie 1775, prin care se pastreaza, in linii generale, vechilenorme. Dascalul cel mare are insd acum drepturi mai mari, intre

www.dacoromanica.ro

$COALA IN MOLDOVA 925

altele r¿i pe acela de a-§i numi colaboratorii. La §coala de sloveniedela Sfântul Nicolae Domnesc corespunzand §colii muntene delaSf. Gheorghe Vechi se prevede un dascal pentru citit, seria §i

catehism, un psalt i un « vataf » azi i-am zice pedagog.Pe langa §colile din judele, infiintate prin hrisovul din 1766,

continua, in aceasta epoca, §i cate una din §colile dela manastiri.Cea mai insemnata este aceea dela Putna, unde sub conducerealui V artolomeiu Ma' zdreanu, « indreptátor al qcoalelor domne§ti,episcope§ti i manästire§ti ale Moldovei », se lucreaza cu ravna

cu spor. Dintr'un certificat de absolvire, eliberat la 1. Aprilie1778, rezulta ea la aceasta §coala se invata: « ciaslovul, psaltirea,octoihul, catehismul moldovene§te i ruse§te, alcatuirea scrisorilormoldovene§ti, psaltichia dupa melodia greceasca, gramatica, geo-grafia cea talmacita de episcopul Amfilohie, dupä Bouffier, re-torica, piatra evangheliei asupra despar%irii bisericii räsarituluide a apusului, epistolia arhiepiscopului Evghenie, istoria bisericiidupa Evsevie i alt,i istorici... i scurtata teologie platoneasca ».Era deci mai mult decat o §coala elementara, viind indata dupa« Academia » din Ia§i; de altfel, din susamintitul certificat re-zulth cà absolventul urmase cursurile timp de $apte ani.

Dupa noul razboiu ruso-turc, terminat prin pacea dela Ia0(9 Ianuarie 1792), urmeazà iaraqi o reorganizare a invataman-tului. Rolul lui Grigore al III-lea Ghica 11 are acum AlexandruMoruzi care se dovede§te a fi, ca i inainta§ul sau, un pretmitoral culturii i, in acela§i timp, i un gospodar. El 1§i gase§te inluminatul mitropolit Iacov al II-lea un previos colaborator.Cerandu-i un raport asupra situaiei coalelor §i un proiect dereorganizare, inaltul ierarh Ii inainteazä. in 1.792 un asemenearaport i proiect ; prin ideile ce cuprinde i mäsurile ce propune,el constituie un moment important in desvoltarea invatamantuluiron:latiese. Ocupandu-se de Academia din Ia§i §i de dascalii eieline§ti, Iacov critica metoda lor de predare, de pura memorizare

plecând « dela cele ne§tiute » spre a ajunge tot «la cele nqtiute »;dimpotriva, preconizeazä metoda ce incepuse, sub influenta luiPestalozzi, s'a' se aplice in apusul Europei §i an.ume « dela cele§tiute la cele ne§tiute ». Arata apoi necesitatea predariia matematicii In special, pe care o califica' drept « dumnezeiascainvalatura cursurile se vor face in grece§te, sau, In lipsa de

www.dacoromanica.ro

926 VIEATA CULTURALA

speciali§ti, in frantuze.yte. Geometria pra,ctic6 e o altä necesitate:ne trebue ingineri hotarnici, pentru delimitarea mo§iilor i pentruridicarea planurilor: e ceea ce va realiza, nu mult mai tArziu,§coala lui Gheorghe Asakil Cât despre limba latinä, ea este nece-Bara nu numai spre « invätätura pravililor » i « tntelegerea SfinteiScripturi » dar §i « spre indreptarea ci impodobirea limbei moldo-venesti»: ai impresia cá auzi pe unul din corifeii colii Ardelene !

Nu §tim dacä Alexandru Moruzi, in scurta sa domnie (Martie1792Ianuarie 1793) a avut timp Oa' aplice luminoasele veden i alesfetnicului sdu cultural ; cert este ing c6 o face, in mare parte,In cea de a doua domnie (1802-1806), prin hrisovul din 24 Maiu1803. Numärul bursierilor este acum de patruzeci, cursuriledureaz6 §ase ani ; aflärn cà erau §coli grece0i, Intretinute de stat,nu numai la Galati §i Botqani, dar i la Foc§ani, Chi§inàuBärlad ; aceasta din urmä s'a lntemeiat la 28 Mai 1803 §.1 avea

cursuri de române§te.Tot in aceasta domnie Moruzi intemeiazd, la 1. Septemvrie

1803, §i Seminarul dela Socola (Ia§i) unde tinerii urmau a sepregäti intru « desävar§ita catihisie », spre a in.tra in « cinul » preo-tiei. Cursurile aveau sd se facd « pe limba noastrei cea peirinteascd§coala dispunea de o subventie oficialà de 2500 lei anual ; epitropera mitropolitul tdrii Veniamin Costachi, demnul urma4 al luiIacov. Curând dupà aceea, la 4 Octomvrie 1805, se infiinta. §i. oscoald de muzicei bisericeascd sau psaltichie, complementul firesc alSeminarului dela Socola. Mentiondm cà." la Cernduti exista, inc6dela 1. Octomvrie 1790 o §coalà cliriceasd. » adicä un seminarpentru pregairea preotilor ; el fusese organizat de episcopia Buco-vinei ; cursurile durau trei ani.

Perioada, scurtd, cupring Intre tratatul dela Bucure§ti (1812)räscoala lui Tudor (1821) se caracterizeazà printr'o manifestare

räspicatà a invätämântului superior romanesc, adicä. In limbaromâneascä, In fata cOreia §coala greceascA incepe sä." cedeze.Aceasta se datore§te, pe de o parte, progresului ideilor natio-naliste, alimentate §i de Revolutia francez5., dar i de coalaArdeleand, pe de altà parte prezentei unei personalitäti remar-cabile care dispunea nu numai de o temeinica preggire §tiintificadar avea i intelegerea fenomenului literar i artistic. E vorbade Gheorghe Asaki. Am aratat mai pe larg in partea intAi a

www.dacoromanica.ro

SCOALA IN MUNTENIA 927

volumului de NO (editia a doua, p. 345) rolul jucat de acestmare Animator si deschizator de drumuri. Aci ma voi märgini

ac,centuez ca lui Asaki i se datoreste nu numai cursul de geo-metrie teoretica i practica dala Scoala domneasca » sau Aca-demia din Iasi, curs cerut de Iacov in 1792 si care da In 1818prima serie de ingineri hotarnici, dar si un curs de arheologie In careel vorbeste nu numai despre artä dar si despre trecutul patrieigenere. Tot lui i se datoreste i reorganizarea Seminarului delaSocola precum i primul teatru de societate din capitala Moldovei,piesele jucându-se in frantuzeste i in romaneste (prima repre-zentatie la 27 Decemvrie st. v. 1816). Sunt manifestari aleyedesteptarii spiritului national, e Inceputul unui proces care vadura peste o Rita de ani, incheindu-se tocmai in 1918.

Si In Muntenia primul sprijinitor al scolii, In epoca fanariota,este tot Neculai Mavrocordat. El are grija de « Academia » dinBucuresti, care ajunsese, sub Brâncoveanu, una din cele mai inaltescoli din intregul Orient. Intemeiazà apoi la manastirea Vacaresti,ctitoria sa, nu numai o biblioteca, dar si o scoala cu « doi pro-fesori, pentru filosofie i matematica stirea ne-o dà Efrem,patriarhul Ierusalimului, In prefata ,unei tipärituri aparute la Bu-curesti In 1.768. Tot el acordä episcopiei ,de Buzau ate 250 detalen i vechi-anual pentru a tine doao fcoale deapururect la epis-copie, insii una greceascei fi alta sloveneascii si dascálii sd fie oamenide ispravei fi inpetla(i cat set cade spre procopseala ocinicilor ».citim In hrisovul, inedit, din 4 Martie 1731, aflator la AcademiaRomana, prin care Mihai Racovita confirma dania predeceso-rului

Constantin Mavrocordat se ingrijeste si el de invatamant;observand putinul interes pe care-I aratau feciorii de boieri

parintii lor pentru cartea « elineasca », el determina si aproba ,oanafora a marilor dregatori, la 9 Maiu 1746, prin care se hota-räste ca amintitii feciori cari « nu se vor sili sa mearga la invata-tura i s'a" Inv* carte elineasca cu tot temeiul ei pe deplin », sanu mai fie vrednici a se inalta la stepena boieriei », nici a saprimi in oranduiala Curtii ». Cad doar tocmai pentru acesti tinerisi « pentru folosul patriei n.oastre », « au asezat si au intemeiat »el, Domnul, « atatea scoale de limba elineasca ».

31

www.dacoromanica.ro

928 VIEATA CULTURALA.

Lucrurile continua astf el, cand mai bine, cand mai rau, panala razboiul din 1768-1774. Dupa incheierea pacii, la Kiuciuk-Kainargi, venind domn In Tara Romiineasca Alexandru Ipsilanti,o remarcabila personalitate sub toate raporturile, acesta se hota-ra§te sá dea o noua organizare §i desvoltare invatamAntului.Gasind §coala superioara din Bucure§ti parasita §i numai cu doidascali, el o reface, construind un local incapator la Sf. Sayaterminat in 1779 §i stabilind printr'un act solemn dat In Ianuarie1.776 §i Intarit §i de Patriarhia din Constantinopol, modul ei defuncionare. coala va avea pe viitor nouà dascali iar cursurilevor dura In total doisprezece ani, elevii incepand la varsta de§apte ani. Se va studia la inceput numai gramatica, §i, treptat,latina §i greaca, poetica, retorica §i etica, precum §iitaliana' si tranceili; la urma, matematicele, istoria §i geografiaistorick filosofia lui Aristotel §i astronomia. a.ptezeci §i cinci debursieri vor primi intretinerea zilnica §.1 doua randuri de hainepe an. Fondurile se vor strktge din contributia mitecistirilor10.000 de lei anual, ele fiind scutite de once alta dare §i apreotilor care vor plati iara§i ca singura dare numai trei leide cap, jumatate din suma strAnsa dela ace§tia din urma mergandla §coli, iar jumatate la N cutia milelor », pentru orfani §i vaduve.

Se mai instituie, prin acela§i hrisov, o scoald de preoti la Mitro-polie §i doua §coli inferioare, la Craiova §i la Buzau se vede eaacelea Intocmite de Neculai Mavrocordat Incetasera Intre timp dea mal funciona; se asigura, de asemenea, plata dascalilor derornane§te §i slavone§te in fiecare tArg. Muntenia avea a§adar§i ea, ca §i Moldova lui Grigore al Ghica, o intreaga reteade §coli de stat, fiecare judet dispunând de una. La acestea seadaoga §i §colile Interneiate §i Intretinute de particulari; tocmaiIn aceasta vrerne Incep a apare astfel de §coli ata In Bucure§ticât §i In ttaguri, in tArgu§oare §i chiar In sate. l'Ara ca sá maiamintim, de §colile, unele vechi, dela manästiri. Astfel, In Bucu-refti, Mihai Cantacuzino intemeiaza In 1.775, o §coala roma-neasca, pentru 12 §colari, la Biserica Patruzeci de mucenici, ctito-ria sa. La Teirgu Jiu, biv vel stolnicul Dumitrache reface bisericacu hramul SI. Mihail §i Gavril §i Intemeiaza o §coala Cu dascaliromAnesc §i grecesc », « pentru Invatatura copiilor pò.rii locului,fára de plata ». Voievodul Mihail Sutzu confirma acest a§ezanakit

www.dacoromanica.ro

$COLI IN SATE 929

In 1792 §i acorda §i el §coalei diverse venituri. Un alt boieroltean, biv vel paharnicul Hagi Stan Jianu, intemeiaza" In 1783pe mo§ia sa Preaiba o « §coald româneasa pentru a se invälacopiii de pomada' ». Ea are §i sprijinul sätenilor tálkari localnicicari se indatoresc sá dea cAte 10 parale de fiecare sutá de piei cevor lucra. In comuna Chiojdul mic din judetul Sacuieni se paredi era o §coalà in anul 1770. In judetul Ilfov, la Agegii beizadeleiGrigore Sutzu g6sim o §coalà in 1785. Ea capála", din partea Voie-vodului Mihai Sutzu, vidáriciul domnesc din mai multe sate. Inacela§i an, la 20 Octomvrie, Voievodul acordà drept de balciusatului Corne.yti din Dâmbovila unde vel logoratul de tara de susScarlat Greceanu f6cuse o biseria de zid cu chilii §i cu « §coalàpentru invatäturà de carte », la care urmeaza « nelipsii » doudzecide copii. Un document inedit, din Mai 1792, aflátor la AcademiaRomán6, ne aratà ea' vel slugerul Matei Lkusteanu facuse obiserica la mo§ia sa ,,Siuta din D'ambovita. Apoi continua docu-rnentul « au mai inpodobit aceastál biserica i cu dascal §i aufacut randuia1à de invatà copiii sarmani §i saraci färà de pla-ta' Asemenea §coli prin sate, intretinute de proprietarii res-pectivi §i avtind §i oarecare ajutor din partea domniei, &irala Greci in Ilfov, sub Mihai Sutzu (1791-1793 §i 1801-1802)care-i acordà scutiri §i o suta de bolovani de sare dela ocnaTelega, la Poiana, in Ialomita, cu privilegiu din 10 Aprilie 1797,la Vlsianca, in Ilfov, unde hrisovul domnesc o nume§te « §coaldde invatAturà de copii graci », la Floreftii din deal, tot In Ilfov,cu privilegiu din 1792, la Furduefti, in acela§i judet, la MdrculegiIn Mu§cel, pe langà schitul intemeiat de Dumitra§cu Roset §i cuprivilegiu dela Alexandru Moruzi (1793-6 §i 1799-1801), laBanovita, in Mehedinti, unde ea se datore§te lui Hagi Iordachedin Cerneti; acesta, prin diata sa din 1804, hot'arà§te s'a se ridi-ce, de asemenea, douà §coli chiar in Cerneti, una elineascà, in ca-sele sale, §i alta româneascA, lAnga biserica Domneasca. O §coalabilinguà constat6m la Cdmpina, sub loan \Toda' Caragea (18121818) ; ea avea 60 de elevi la cursul in romane§te §i 30 numai lacel In grece§te: proportia aratà limpede sensul In care se des-volta invatärnántul nostru in preajma micàrii lui Tudor.

In ce prive§te §colile de pe l'Inga" meindstiri, mentionam inprimul rAnd pe aceea dela rnAdastirea din Slatina. Prin hriso-

31

www.dacoromanica.ro

»no VIEATA CULTURALA

vul din 1763, Iulie 8, Constantin Racovità cuteste sfantul lacesde once dari i ti acordé. sí 16 poslusnici ; el trebue, In schimb,sá intretina un dasc61 de invätätura copiilor. coala de aici sedesvolta bine; In 1803 avea trei dascali, unul de greceste, altulde latinefte i un al treilea, de romaneste ; In 1806 numärn1 ele-vilor atingea o aproape o suta O alta' scoala, româneascä, erape langa schitul dela Berisld vevi (judetul Arges) ; ea Be datorestedonatiei facute de biv vel serdarul Sandu Bucsánescu si sotia Ba

ctitorii schitului. Din aceasta donatie se va pläti leafa das-aului si se vor intretine, ca interni la schit, sase scolari. Cu-'western aceste amä.'nunte din hrisovul domnesc prin care, la 20Aprille 1760, Scarlat Ghica intareste cele hotárlte de ctitori. O a treiascoalä constatam, In 1793, la manästirea _Matra: ea continua sàfunctioneze in 1813. Pentru pregätirea preotilor pe rangà scoaladin Bucuresti, dala. Mitropolie, Alexandru Ipsilanti mai interneiazauna si la Craiova, in 1.775, la biserica Obedeanu: atestatul ei estecerut la hirotonie. Ceva mai tárziu, in 1797, Mitropolitul DositeiFilitti face si el o scoalä de pregatire la mänästirea Antim : eacontinuà si In veacul al XIX-lea pänä tárziu ; mitropolitul Ign.atie(1806 1812), voia sa-i dea chiar o desvoltare mai mare.

Nu am putut intreprinde o zercetare sistematica spre a aflatoate scoalele din tárgurile, satele i mänästirile MuntenieiMoldovei, la finele veacului al XVIII-lea; de altfel, ea nicisi-ar avea locul aci, in cadrul acestei lucrari de sinteza. Ceea coputem afirma 'lisa este oh' nurnärul lor era considerabil i ca. ma-erialul documentar inedit 11 va spori cu siguranta. Trebue sa seadaoge, apoi i numerosii dascáli particulari, autohtoni i straini,care invata, In aceasta vreme, pe copiii boierilor i ai domnilor.La Liíreckeni, de pildà, in judetal Teouci, boierii Conächesti reali-zaserä, prin 1790-1795, dupa nimerita expresie a unui cercetätor,« o adevarata Academie », aducand acolo o serie intreaga de pro-fesori, de toate neamurile. Dintre sträini, pe läng6 dascälii greci,trebuesc amintiti mai ales preceptorii francezi, cari ajung nume-rai pe vremea revolutiei si a emigratiei. Unii din.tre ei s'austabilit definitiv in tärile n.oastre. Boierii, mai ales tineri, carivorbesc frantuzeste, sunt din ce in ce mai multi ; AlexandruIpsilanti introduce de altf el In 1775 studiul acestei limbi printremateriile predate la Academia » dala Sf. Saya..

www.dacoromanica.ro

GHEO R GIIE LAZNE, sn

In 1780, numärul total de dasali platifi de stat in Munteniase ridiaila 29, cu un buget de 7632 lei anual; in aceasta sumàintra i intretinereala 44 de bursieri. In. 1.797, numärul dasalilorcrescuse la 33, iar bugetul la 10.296 lei; banii se strängeau, camai Inain.te, din contributia raänästirilor 0 a preotilor.

Dupg räzboiul ruso-turc, terminat prin pacea dela Bucure0i(1812), loan Vodà Caragea intreprinde o reorganizare a Invata-märitului muntean. Mai intai, prin hrisovul din 1814, el precizeaziicorpul didactic patru profesori i programul litere, qtiinte

limbi strdine ale §colii superioare dela Sf. Saya. Aceastanu mai funciona in vechiul local, care fusese ocupat de insä0curtea domneasca, ci la Biserica Mágureanului, dupg ce popo-sise atva timp, pänà la cutremurul cel mare din 1802, 0 Inchiliile dela Domnita Balaca. Totdeodatä, Caragea institui 0 oeforie de patru membri care A' supravegheze bunul mers al In-vätämäntului. Printr'un al doilea hrisov, din Februarie 1816, seprevede, fare altele, introducerea dreptului printre materiile delaSi. Saya; ca profesor pentru ateastä specialitate e numit clucerulNestor, care avea, Inteadevar, o serioasä pregätire juridicä. Serealizeaz6 astfel mgcar partial, ceea ce se plänuise Ina sub Ale-xandru Ipsilanti (1774-1782) and potrivit afirmatiei lui Sul-zer urma sä se Intemeieze o Academie de drept la Bucure0i.

Dar faptul eel mai insemnat hi scurta perioadà cuprinsä Intre1812 0 1821. este, 1ntocmai ca i in Moldova 0 putin In urmaacesteia, manifestarea unui invätämänt superior, in rondine.Fte.Animatorul lui, ardeleanul Gheorghe Laz'dr care Meuse studii bunela Sibiu, Cluj 0 Viena 0 avusese de suferit de pe urma credin-telor sale liberale, e numit, la 5 Aprilie (24 Martie st. v.) 1818,ca profesor de matematice gheomesie practia » sau agrimen-surà. Dar, Intocmai ca i Asaki, el fäcu, pe länga acestea, i altecursuri i anume cursuri de geografie istoria, de gramatiafilosofie. Astfel putu el sä expunä ideile Invätatilor colii Arde-lene i sä trezeasa In sufletele ascultätorilor si simtiminte Inalte,de mândrie pentru trecutul neatnului, de Incredere In viitorullui. Dascàlii greci dela Biserica Mägureanului vedeau cu ochi räicursurile lui Lazär tare aveau loc In ateva chilii acum iar40disponibile dela Sf. Saya; ei incercarà s'ä le bagatelizezecolegii lor dela Ia0 atacaserà mai violent pe Asaki i. /36 faa

www.dacoromanica.ro

932 VIEATA CIILTURALA

intrigi, dar farä succes. Invatamantul superior românesc se im-puse, deveni inteadevar asa cum prevazuse Lazar in «tarea » sa din August 1818 o adevarata « Academie », fatal decare cea greceasca pierde, treptat, treptat, terenul (vezi si parteaintai a acestui volum, editia a doua, p. 332-3).

La redesteptarea culturala determinata de cursurile lui Asakisi Lazar, se adaogara si dorintele de inoire ale tinerilor care,mergand la studii in apusul Europei, se intorc de acolo nu numaicu cunostinte tehnice, dar si cu noua conceptie, liberala si pro-gresistä, determinatä de Revolutia Franceza.

Inteadevar, contactul nostru direct sau indirect Cu inv.&tatura Occidentului, constatat documentar, dupa cum am vaut,In veacul al XVII-lea si In special in epoca lui Brancoveanu,nu s'a intrerupt niciun moment sub Fanarioti, dimpotriva s'aaccentuat. Constantin Mavrocordat a trimis potrivit afirmatieibanului Mihai Cantacuzino doisprezece tineri, feciori de boieri, lastudii, la Venetia : ei au stat acolo trei ani, fiind apoi rechematiIn urma unui ordin al Portii. Absolventii cei mai distinsi ai sco-lilor teologice din Blaj aunt trimisi la Viena 0 la Roma : tot laViena Inv*" si feciori de boieri moldoveni ca fratii Conachi§i mun.teni un Nenciulescu, un Bellu, fratii Cantacuzino ca sifeciori de negustori cum e fiul luí Hagi Constantin Pop din Sibiu.Spre sfarsitul veacului al XVIII-lea, mitropolitul Leon al Moldo-vei porneste la InväVäturä la Leipzig, pe nepotul sau Alexandrusi pe diaconul Gherasim, viitorul episcop de Roman. La Universita-tea din Leipzig sta doi ani si Scarlat Sturdza, ginerele voievodu-lui Constantin Moruzi (1777-1782). Amfilohie, episcopul Hoti-nului, studiase in Italia, vizitand si Napoli 0 Bari ; tot in Italiasi anume la Pisa, se va duce, la inceputul veacului al XIX-lea,Iancu Vacarescu, spre a invata dreptul. La Paris vor ajunge, maibine de un secol dui:4 Raducanu Cantacuzino, trei studenti, cateunul din fiecare tara româneascä si anume: Gheorghe Bogdan,din Moldova, roan Seraphin, din Bucuresti, care-si va lua si doc-toratul acolo (vezi mai sus, p. 855) si Paul Iorgovici de pestemunti, viitorul profesor si filolog. Indata dupa aceea sosifa incapitala Frantei í cei doi fii ai lui Dumitrachi Bibescu Barbusi Gheorghe, viitorii domni ai Munteniei precum si alti tinerifeciori de. boieri. La Geneva, au studiat teologia calvina, In cursul

www.dacoromanica.ro

$COALA TN ARDEAL 933

veacului al XVIII-lea, o serie de transilVáneni: dupa nume eiBunt Unguri i S'Acui ; mult mai tarziu, dupa 1821, vor ajungeacolo i unii dintre Gole§ti.

Cei care nu puteau sau nu voiau said trimita copiii prea de-parte, In apus, aveau la Indemâna §colile s'ase§ti din Ardeal.Intre 1793 §i 1823, o sama de tineri i tinere muntene, In specialdin Oltenia, Invat4 la Sibiu. Pentru fete era, In acest ora, §coalaca1ug6ritelor Ursuline, existentà i astäzi.

In ce prive§te invaTämântul românesc din Transilvania, dui:41700, el este, In cea mai mare parte, consecinta « Unirii » cuRoma. Episcopul loan Inochentie Clain hotara§te Infiintarea§colilor de care se simtea nevoie in noua sa reledinta .dela Blaj(vezi vol. III, editia a doua, p. 387); el incei eonstrucliilecorespunzatoare, n'are insa norocul sa le vadri tern-inate, deoarece,in urma luptei duse cu dieta §i guvernul Transilvaniei, e nevoitsa paraseasca scaunul i sà plece la Roma de unde nu se maiintoarce. Urmmil sàu, Petru Pavel Aaron, continua lucrarileIn ziva de 11 Octomvrie 1754, inaugureaza trei coli care voravea o mare Insemnatate pentru desvoltarea invälanantului ro-manesc din Ardeal: ,,Scoala de ob;te, adica elementara, cu inva-Vimântul gratuit ; din ea s'a desvoltai mai tarziu, sub episcopulGrigore Maior (1773-1782), coala Normala; i,Scoala latineascd,pentru In.vatatura limbilor f¡i'l a §tiintelor, predecesoarea actualuluiliceu ; 5'coala de preo(ie destinatà formsárii preotilor. In acest §coliincep sà vind copiii de Români din ln.treg Ardealul ; ele capatil,In scurta vreme, o Nina' deosebita. Absolventii cei mai distin§isunt trimi§i mai departe la studii, la Roma ; prima serie e format:a'din Petra Aaron, viitorul episcop, Grigore Maior, iarà§i viitorepiscop, i Silpe.stru Caliani.

Alaturi de §coalele din Blaj, erau i coli modeste prin satepe langa cate un schit sau o maastire. Asemenea coli g6sim

In Banat, In 1724 la Ticvaniul Mare uncle a trait dasalulla Greoni (1747); gisim de asemenea In sat ele romaneqti din SA-

cuime, precum Podeni, Oaia, Erneii Mari §i chiar In suburbiile7ârguMur4u1ui. Calugärul Sofronie din Cioara (judelAil Alba) strá'n-sese cativa copii spre a-i invata carte la schitul pe care-1 intemeiaseIn p6dure. Un alt cleric, diaconul Loga, venit dela Tismana, Intemeie,§i el, In 1736, In satul Sredifte, langä Lugoj, o §coarii primarg.

www.dacoromanica.ro

934 VIE ATA CULTURALA

scoli romanesti s'ar fi intemeiat si mai multe, In prima jum--tate a veacului al XVIII-lea ; Unirea » cu Roma si diploma ceade a doua leopoldind, din 1701 (vezi vol. III, editia a doua, p. 395),dadeau doar Unitilor » aceleasi drepturi ca i celorlalti catoliciai tarii; era Ing opunerea steiruitoare, sistematica, a « domnilorde p5mant » care-si dadeau seame c5, Invatan.d carte, iobagii nnvor mai putea fi stapaniti ca inainte. De aceea corstat5m Inrepetatele suplice inaintate de Românii ardeleni atilt administratieiimparatesti la Viena cat i dietei i guvernului transilvaneanrevenind meren cererea de a-si trimite copiii la scoala. Astfel, depilda, In Petitia Inaintata dietei In Mai 1736. Prin rescriptul im-perial din 9 Septemvrie 1743, expediat prin posta lui Clain, seprecizeaza, intre altele, i acest drept; iar In diploma din 15' Aprilie1746 se spune textual: « am binevoit a hotari ca fifi iobagilorvalahi cari merg la scoala sau sunt capabili de aci inainte a facestudii, sci nu fie impiedecafi de doninii lor de pcintiint, sub sane-t iunea unei grave pedepse ».

Un fapt .cara a contribuit la desvoltarea invatrimartului nostrudin Ardeal a fost infiintarea Intre 1762 si 1766, a regime' telorromâne de grarita ; e vorba de regimentul I, la granite de sud a

cu resedinta in Orlat (jud. Sibiu), de regimentul II,la granita:de nordest, cu resedinta In Nasaud (jud. Bistrita-Nasaud),si de regimentul III, de dragoni, tot In partile de miazazi si celevecine lor ; acesta din urm5 e redus ìnsà in 1772 la patru escadroane,alipite la regimentul secuiesc de husari. In acelasi timp, Impara-tease Maria Tereza botilraste ca pe teritoriul fiecarui regimentde granitil sa se intemeieze un numar de scoli elementare, avandca limba de-predare limba comunelor de unde se recruta regi-mentul, iar la resedinta colonelului o scoala mai inalta scoala« normala » in care sa se predea i limbile latin.4 i germana.Ca urmare-a acestor dispozitiuni iau nastere, « indatä dupa 1766 »,trei scoli elementare sau « trio jale » se spunea asa prin ase-manarea cu scale medievale deoarece tot trei eran materillepredate, dar In loo de gramatica, dialectica i retoricä (« triviumde odinioara!) se Wee acum scris, citit i socotit In comunelcN &dud, .Af aier aceasta din urma e mutata In 1816 la Sdn-georgiu Monor ; îr 1786 li se mai adeoga alte doua, la Zagrasi la Borgo- Prund. Totdeodata, se Infiinteaz5., In rastimpul 1770

www.dacoromanica.ro

$ChALA IN AADEAL 936

1777, sSreoala Normala din 1\14sOud, ice' la 22 Noemvrie 1784,intr'un local incäpOtor In care-si aflara loc toate institutiile de in-vOlilmânt locale, Casa militara de educa(ie, iarOsi la NOsäud. Peteriteriul regimentului I se intemeiaz6 o scoalà « Normalä." » la Orlat,iar scoli « triviale » i « comunale acestea erau tot scoli ele-mentare, dar mai mici ea rang decat cele dintAi la Ba(eg, Jina,Vaida-Rece, Cugir, Veftem, Lissa, Tohani, Ohaba, Racovita,

,inca i Vigea de Jos. Teritoriul regimentului de dragoni isiavu scoli la Dejani (Flgitras), Dibra (Huniedoara), Teiu$ (Alba)

Agarbiciu (TOrnava Mare). In. sfarsit, pe teritoriul militar bildä-lean, se ridicara, intre 1770 si 1.790, optzeci i cinci de scoli« comunale », inci scoli « triviale » In Mehadia, Bozovici, Slatina,Pojejena i Bersasca 0 o leopard o NOI'Malà » precum si una de fetela CaransebeF. Din toate aceste scoli grOniteresti, tin,ute cu fondurileteritoriilor respective si cu un ele subventii de stat, iesirä o seriede tineri cu carte care, impreun5 cu absolventii Blajului, incepurg84 pOtrundà in slujbe i in armatà.

Un nou imbold cApOtä. InvOtrimántul romanese dincolo deCarpali In urma edictului din 1776 al Mariei Tereza, edict inti-tulat: Ratio educationis totiusque, rei litterariae " per RegnumHungariae et Provincias eidem adnexas », prin care se hotära re-gimul scolar in Ungaria i in provinciile anexate ei, deci i inTransilvania.. In urma acestui edict, numOrul scolilor elementareromânesti creste considerabil: s'a dat cifra de trei sute pentruiistimpul 1768-1794, dintre care ma mi mare parte sub direc-toratul lui Gheorghe Sincai. Caci acest mare cOrturar a fost, timpde doisprezece ani (1782--1794), o director al primei scoli national('din Blaj, si al celorlalte scoli greco-catolice din marele principatal Transilvaniei ». El strälätu neobosit Ardealul in toate directiile

infiinta scoli prin sate ; treizeci se ridicar6 numai in Secuime.Ortodocsii avurd, potrivit aceleiasi organizatii date de impà-

rOteasa Maria Tereza, scolile lor. Director al acestor scoli cores-punzAnd deci lui incai pentru cele unite este, in 1790, DimitrieEustathievici, autorul gramaticei manuserise din 1757 si al unoilucrOri tipArite peste cdteva decenii la Sibiu.

In afarà de seolile de stat, mai erau apoi icolile intemeiate sisustinute de particulari cum este de pildä aceta din Filgtiras un.defunctiona in 1791 « Andrei Sovoiloviciu, beier de Märgineni

www.dacoromanica.ro

936 WEATA CULTURAL A.

dasc61 al scoalei normalicesti a negutnorilor neuniti din Fägàras ».Pentru aceastà scoalà, se face In 1804, un non local, 1n « ulitaGrecilor ».

()data cu lnmultirea scolilor elementare din Ardeal, se simtenevoia Infiinlárii unei scoli speciale pentru pregg.tirea Invät4tori1orrespectivi, corespunzand deci unei $coli normale de asteizi. Accen-tudrn « de astlizi », ca sä n.0 se confunde cu colile o normale »Intemeiate In Ardeal In timpul Mariei Tereza (vezi mai sus,p. 934-5); acestea erau niste scoli de grad mai Inalt, dar care nupregneau numaidecat invätAtori. Scoala specialà cAp6tá numelede « Shoala preparandd sau pedagoghiceascei a Natiei Romeine.sti»;avAnd drept sediu Aradul, ea Ii Incepu cursurile la 3115 Noem-vrie 1812, cu 262 de elevi. Corpul didactic cuprindea pe Dimi-trie Tichindeal, profesor de o Invkatura Legei sau catehetà », peloan Mihut, profesor de pedagogie, metodica i « istoriariiuuguresti », pe losif lorgovici, profesor de filosofie, matematica

geografie si pe Const. Diaconovici-Loga, profesor de gramatica« contept ». Dupà doi ani de studii, absolventii intrau In « dire-gab:ilia dAscAliei »; unii se fáceau Insä i preoti sau ocupan slujbeadministrative: ne-o spune « Chiemarea » proresorului Diacono-vici-Loga, tipArità la Buda In 1821.

In ce priveste seminariile sau co1ile speciale pentru pre-gdtirea preotilor, in afar-a de acel din Blaj, rezultat din contopi-rea mai vechii Scoli de preotie » cu semin.arul Buna Vestire Inte-meiat In 1760 de Petru Pavel Aaron, se Infiinteazà unul nou laOradea In 1792, prin stAruinta episcopului Ignatie Darabant.Absolventii acestuia din urma se puteau dedica Insá i Invätämân-tului, asa dupA cum, mai tarziu, aceia ai Scoalei preparande dinArad puteau deveni i preoti.

Un merit deosebit pentru domnii Várilor noastre In materiede invAt6mant a fost generosul i indelungatul sprijin pe care1-au acordat scolilor din Orientul crestin. Intr'o vreme când dreptcredinciosii acelor Indepartate locuri, putini i apAsati economi-ceste, aveau mari greutäti pentru a-si Intretine biserica i coala,dela noi le-a venit ajutorul. Dela Värmurile Duarii pan6 la munteleSinai si din Peloponez pang. In Antiohia, ddrnicia voievozilormunteni i moldoveni si a boierilor lor s'a fäcut necontenit

www.dacoromanica.ro

AIUTORAREA $COLILOR DIN ORIENT 937

simtita, din veacul al XIV-lea pana in al XIX-lea. In ce prive§teinvatamantul, In rastimpul dintre 1601 §i 1821, notam ca atentias'a lndreptat In special asupra §colilor din Constantinopol i im-prejurimile lui precum i asupra acelora dela Ierusalim. Acesteadin urma. §coala greceasca i cea araba primesc subventii petimpul lui Brancoveanu i apoi tot timpul sub Fanarioti. Sumade 100 lei care li se dadea anual din Moldova, sub Grigore Ghica,in 1728, poate parea mica, la prima vedere ; sa se tie seama insà defaptul ca pe atunci, cu ace§ti bani, se cumpara o mo§ie, precum§i de imprejurarea eh bugetul §colilor de stat moldovene§ti, inacel an, era de 440 lei. Se mai adaoga de altfel o suma, nespeci-ficata, cu care « sa se chiverniseasca i copiii cei straini i saraciCu hrana i imbracamintea ».

In ce prive0e §colile din Constantinopol i imprejurimile lui,In primul rand venea, evidertt, ,S'coala cea mare» sau Academiagreceasca din Fan.ar. Ea primea, la inceputul veacului al XVIII-lea,o subventie anuala foarte mare: 1000 de lei din Moldova §i 500 delei din Tara Romaneasca. Constantin Racovità li da mai mult:1200 lei anual i cifra e mentinuta de Grigore al 111-lea Ghica,ili ultima sa domnie din Moldova (1774-1777). Alexandru Ipsilanti(1774-1782), la randul lui, o spore§te la 1800 de lei. 0 a douacoalà greceasca din regiunea constantinopolitana care s'a im-

parta§it de darurile noastre a fost aceea dela Yenikiiii sau Neo-chorion, localitate situatá pe malul european al Bosforului, intreIstinye (Stenia) i Tarabya (Therapia).

Pe « drumul Tarigradului » care ducea din Muntenia in capitalaimperiului otoman, domnii noOri au ajutat §colile din locurile depopas mai insemnate. Astfel, §coala elineascä dela Arvanitochori,langa Tarnovo, In Bulgaria, a fost refacuta de catre AlexandruIpsilanti (1774-1782). 0 alta, la satul « unclespune hrisovul din 19 Iulie 1792 dela Mihail Sutzu « totdeaunaconäcesc i gazduiesc bojen i alti slujba§i domne§ti ce se trimitde aci laTarigrad ... cum §i ce vin de acolo aici... prime§te,pentru dascalul grecesc care invata pe copiii de bulgari din sat,60 de talen i anual « plata ostenelii lui »; aceasta suma o dadusera

domni mai inainte.Pentru fcolile din fosta Ellada, avem marturia patriarhului

Hrisant Nottara. El afirmä', in Septemvrie 1728, ca. Nicolae Mavro-

www.dacoromanica.ro

VIEATA CULTIJRALA

cordat s'a ingrijit nu numai de in.v6támântul din Moldova si dinConstantinopol, dar n'a «zabovit sä." se Ingrijeasca bogat í evlaviosde scoli i in mai multe tinuturi din Grecia deed mid ».

MAinäistirea i coala dela S umela, In pàrtile Trapezuntului(Asia Mic6), a beneficiat si ea de dàrnicia unei serii Intregi devoievozi de ai nostri. 5coala din insula Patmos, in arhipelagulgrecesc, intemeiata In 1713, ocrotità, se pare, de Mavrocordati,primea in 1787 o suma anualà dela Mihail Sutzu. 5i asa maideparte ; lista scolilor din Orientul crestin ajutate de noi se poatelungi; exemplele date mai sus credem insà cA aunt suficientepentru dovedirea afirmatiei prin care am inceput, adic6 arolului pe care 1-am jucat sub raportul Inv4äm'antu1ui, pestehotare.

Manuale §eolate, i in vremea veche, nu numai asazi, s'asimtit n.evoia de a se usura elevilor inväTätura, cu ajutorul manua-lelor. La Inceput, ele au fost, evident, manuscrise, e pergamentsau pe hartie ; pentru exercitiile de scriere i socotit s'a Intre-buintat uneori i suprafete de nisip pe care se fkeau semnelesau cifrele respective, netezindu-se In urm6, dupà intrebuintare.Inventandu-se tiparul, s'au putut apoi imprima man.uale, ceeace a contribuit nu cu putin la difuzarea Invätsáturii,

O caracteristic6 a vechilor manuale pentru incep6tori, nu nu-mai la noi, dar si In restul Europei, a fost caracterul lor religios:cunostintelor tehnice li se adtiogau si cele de ordin religios. Lucrulera normal: invKárnântul lnsusi avAnd acest caracter i fiindpredat, in genere, de clerici, nu se putea ca manualele sà facàabstractie de bisericA. InvAtAmântul exclusiv laic este un produsal ultimului secol; el n'a existat mai Inainte.

Manualul pentru incep6tori, abecedarul din zilele noastre, apurtat In Tärile Românesti numele de bucoavai sau bucoar saualf Primii doi termeni derivA dé la « buche adicadeci cartea care lnvatà literele. Cel de al treilea termen esteethivalentul grecesc al abeeedarului nostru, deoarece alf a i 'itasunt, In aceast'd End* primele douà litere ale alfabetului. Bu-coavnele cuprindeau, In genere, literele i cifrele, apoi diverserugsáciuni, cele zece porunci, simbolul credintei sau Crezul, celenouà fericiri, i cele sapte taine. Asadar, aveau i numeroase ele-mente de catechizrn.

www.dacoromanica.ro

BUCOAVNE Br CATEOWZME 939

Cea mai v,eche bucoavra tipärità pe carwe o cunoastem astäzieste aceea. imprirnatà la Iasi, In grecefte, In 1651, sub Vasile Lupu.Urrneazä apol una ir romdnefte, la Bälgrad (Alba-Julia), In 1699,« cu voia prea säntitului chir Atanasie mitropolitul àrài Ardea-lului adAogäm noi autorul Unirii cu Roma. In Munteniase tipäreste, In 1726 la Rämnic, in slavoneste i româneste, obucoavnä intitulatä: « Intdia mnpààturá pentru tineri... »: estraducere din limba rusä a manualului: Pervoe ucenie otrokom ».Ea räspunde asa de bine nevoilor, ineät o editie nouä apareIn anul urmätor, 1727, si o a treia in 1734. In Ardeal, elevii sco-lilor din Blaj, au si ei, In 1759, o « Bucoand pentru deprindereapruncilor la cetanie ci la temeiul creftinegi... »; blago-slovenia o d'aduse preasfintitul Vlädicg Aaron. Dintre celelaltebucoavne care apar panä la 1821 numärul lor merge de altfelsporind eitám pe cele douà tipärite de preotul Mihail Strilbitkila Dubdsari (1792) si Movildu (1800), apoi « Alfavitul o lui Gheorghe5incai, In patru limbi latineste, nemteste, ungureste si rona-neste aprtrut la Blaj In 1796, « pentru folosul i procopsalascoalelor neamului romänesc », in sffirsit primele bucoavne tip'ä-rite la Chisinäu, ruseste i romäneste, In 1814 si 1815.' Manuale speciale pentru invätarea religiei, cuprinzänd decielementel eseutiale ale credintei, erau catechizmele.. De ele,g'au

atät luteranii eät i calvini i apoi catolicii spre a atragela confesiunile lor nu nurnai pe copii si 'pe tineri dar si pe värst-nici ; s'au folosit de asemenea ortodocsii. Amintim de catephizmulluteran tipArit In 15441a Sibiu, de eel calvinese a lui tefan. Fograsi(1647) preeum si de acela, tot . ealvinesc, cäruia i-a .räspuns,In 1.645, Mitropolitul Varlaam. In aceeasi categorie inträ si cartea« Peinea pruncilor sau invdfdtura credin4i cregine.Fti alatuitäsub forma-de « mici Intrebäeiuni räspunsuri unguresti » de« cinstitul pater Boroneai Laslo »p:straclusä in româneste ,« de

Duma Ianäsi dela Borbanti » si,utipäritä la Alba-Iulia In 1702.'Inträ, de asemenea, catechizinid catolic al lui Canisius, tra-dus In roil/Ai-1We de Gheorgha Buitul, jezuit de originevaland, i tipärit Intea doua editie din prima (Bratislava,1636) n'avem niciun exemplar la Cluj In 1703, cu literelatine i ortografie maghiard. Titlul sunä: Catechismus szau=mina krédinezéi katholic,sést.. ». Tot aci mentionäm i manualul

www.dacoromanica.ro

940 VIEATA CULTURALA.

tiparit la Cluj, in 1746, In latine§te §i slavone§te, sub titlul:4( Elementa puerilis institutionis in lingua latina »; el apare « dinporunca §i cu cheltuiala » lui Mihail Manuil Olgavskij, # episcopulRusiei, al Muncaciului §i al Maramureplui... ». In 1757, epis-copul unit Petru Pavel Aaron publica la Blaj sub titlul: Doctrinachristiana ex probatis authoribus collecta ad usum huyus scholasticaejuventutis cooptata. . . » un catechizm, insotit de colocvii Intre unelev §i magistrul &au despre Unirea cu Roma. Mentionam, in sfar§it,§i dou'a lucrari ortodoxe: mai intai catechizmul alcatuit la Carlo-vitz in 1774 §i publicat pentru tinerimea §colilor neunite dinImparatia austriacä, a,poi lucrarea aromanului Dimitrie Darvari,tradusa din grece§te de &Are Eufrosin Poteca §i tiparita la Buda,In 1818, sub titlul: 4 Mai nainte &ire spre cunoftin(a de Dumnezeu ».Poteca, subaltern al lui Gheorghe Lazar, la cursurile dela Sf. Saya,este un patriot lumittat §i un convins partizan al colii Ardelene§i al invatamantului superior in limba romana. El aduce laude. luiIon Voda Caragea ca a intemeiat « acum lilt& In politiia Bucure§ti-lor, coala de Mathimatica §i de Filosofie » In bimba tarii ; acestei§coli li trichina §i el traducerea sa « pentru intaia invatatura apruncilor »; adaoga ca trebue predata indata dupa bucoavna.

Dintre celelalte manuale speciale, cele mai vechi aunt grania-ticile. Cunoa§tem o gramatica slavoneasca tiparita de AntimIvireanul la Snagov in 1697, cuprinzand 250 de foi in-80. Inprefata adresata lui Brancoveanu, Inaltul ierarh afirma cif nuexista pia' atunci o astfel de lucrare In tara; ea era totu§inecesara, deoarece aunt carti afinte care se citesc in slavone§te ;pe de alta' parte, Voda insu§i a intemeiat 4 §i §coala de invataturalimbii slavone§ti pen.tru copiii de varsta frageda ». Pentru celelaltegramatici aparute in taiga romarte§ti dintre care unele, opereoriginale, au o deosebita valoare, vezi mai sus, p. 845-9.

Cea mai veche aritmetia tipanta pentru §coalele noastredateaza din 1777. Ea a aparut la Viena, In române§te §i nem-te§te, sub titlul: « Ducere de mitna ciitrd Arithmetica sau socotealapentru traba pruncilor rumti nea§ti celor neunifilor ce se invagi 'infcoalea ceale mice. . .u. 0 alta editie, inteo romaneasca mai fluenta,ingrijita de Dimitrie Eustatievici « directorul a §cOalelor neunitenationalice§ti din Ardeal », apare la Sibiu, in 1789; numaraad152 de pagini, costa numai 15 creitari. Ii urmeaza, la 11

www.dacoromanica.ro

GEOGRAFII $1 ISTORII 941

Dechemvrie st. v. 1795, manualul tipärit In Imi de episcopulAmfilohie al Hotinului. Intitulat * Elementi arithmetice areitatefirefti», el e o traducere a manualului Italian Elementi aritmetici alui P. Alessandro Conti, editia din 1.730. Cuprinde qi ceva geo-metrie ; interesantä e preocuparea originei noastre latine intr'oastfel de carte, origine pe care Amfilohie o relevd cu prilejulcomparatiei ce face hare mAsurile romane §i cele romane. Sem-nalam §i Elementele de Aritmeticli, partea intAia, ale profesoruluiDimitrie Panaiotadi Govdela, tipArite In limba greaca, la 14,in 1818; ele sunt dedicate voievodului Scarlat Callimachi; maiInainte, In 1806, acela0 tip:168e qi o Algebrei.

In ce priveqte geogratia, primul manual romAnesc cunoscutastAzi este acela tradus, cel mai tb.rziu In 1777, de Amfilohieal Hotinului, din italiene§te, qi publicat la Iali, la 22 August st.v. 1795, sub titlul: *De oboe gheografie pe limba moldoveneascli,scoasei de pe gheogratie lui Bufier ». Numirile geografice suntaqezate inteun mod anumit e pentru folosinta tinerilor de a letine min.te »; se adaogil. §i o insemnare despre domnii Moldovei.Pentru celelalte tratate de geografie tot traducen i §i pentruharta-atlas a lui Gheorghe Golescu, tipdrita la Viena, In 1800,vezi mai sus, p. 855 §i 880.

Nu avem un manual propriu zis de istorie a RomAnilor, tiparitIn romftneqte, pinti la 1.821. Lucrilrile coalei Ardelene, ate s'autipArit, privesc numai unele perioade sau aspecte ale trecutuluinostru; celelalte au gums In manuscris. Au existat insa listecronologice de domni, publicate la finele unor lucrtiri de altà naturà.In afarà de cele pe care le (16 Dosofteiu mitropolitul la sfilr§itulMolitvenicului din 1681 §i a Parimiilor din 1683 (vezi p. 809) qiIn afarA de lnsemnarea lui Amfilohie de care amintiräm cAtevarAnduri mai sus, citàm lista cronologica dela fin.ele Psaltirei tipà-rite in Ia§i la 1794, sub titlul: a Instimnare de cd;i domni audomnit in ;ara Moldovei dela desceilecarea ei »; ea merge delae Dragqi Voevod intaiul ce au e§it din Ardeal i (1.352) pAng laMib.ai Costandin Voda utul (1793). SA &A durata fiec6reidomnii dar indicatiile pana la Iuga Voda sunt foarte gre§itela unii voevozi se mai da tli eke un detaliu. Citim astfel: « IancuSas Voevodu Liuteranu i; 4 Galpar Voevodu Italiianul i; o VasileVoevod Alvanitul » (Albanezul I); 4Duca Voda Alvanitul »; 4 Scar-

www.dacoromanica.ro

940 VIEATA CULTURALA

lat Grigorie Glica Voevodu; ci au robit Tiitarii rara de jos »,etc. Aceasta « insamnare » se retipare§te §i in editia din 1802 aPsaltirei. O alta listé. cronologica a domnilor inoldoveni gasim lafinele Psaltirei aparute Ja Ia§i in 1817; ea cuprinde domnii dinrastimpul 1352-1812, « care in ce an au domnit §i cafà vreame aufost domniia sa ». O « Insemnare de numele preaosfinfililor mitropoli0

tcirii Moldaviei fi care ande i-au fost metaniia » se Oa lafin,ele Ceaslovului tiparit la Ia§i in acela§i an 1817. Dar indicareametaniei nu incepe decat cu al 19-lea mitropolit, cu Filothei,despre care se afirma &A era « dela Putna ». Pentru epoca maiapropiata secolul al XVIII-lea se adaoga §i cate o scurtalamurire ; astfel, de pilda, despre Gavriil, se spune: « frate dupiltrup Domnului Ioanu Theodor Calimah V Pod Ultimul mitropolitpomenit e Veniamin Costachi, in cea de a doua pastorie a sa;in total se da numele a 62 de mitropoliti.

Pentru textele de istorie universala cronografe §i traducen i deopere apusene care puteau servi §i ca manuale sau ca textede lectura' in clasa vezi mai sus, p. 877-880.

Pentru retoricd, obiect de studiu mult pretuit in §colile supe,rioare ale veacurilor XVII XIX, citam man.ualul ,doctoruluiMolnar, aparut la Buda in 1798, in tipografia Universit4ii. Peoaia de titlu citim: (4 Retorica adeca invatatura §i intocmirea

frunkoasei cuvantari, acum intai izvodita pe limba româneasca,impodobita §i intemeiata cu pildele vechilor filosofi §i dascalibiserice§ti... ».

Primul manual de fizicei , alcatuit la noi, pare sa fie ac_ela al11.11. (I Constantin Vardalah Egipteanul », profes,or la Academia »dint_ aucure§ti. Serifs in grecefte i tiparit la Viena in 1.812, el for-meazä un volum de 801 pag. in-8° §i are urmatorul titlu: «Fizicaexperirnentald, cuprinzdnd cele mai noud explicaliuni, compusei fipublicatti in limba greceascd, pentru .incepidtpri. ». Amintimin a doua jumatate a yeacului al XVIII-lea, in bugetele « Acade-miilor » din Bucure§ti §i Ia§i era prevazuta o suma §i pentruachizitionarea de « organe matematice §i fizice, adica de aparate-care &A ajute la invAarea acestor discipline.

Au existat manuale §i pentru caligrafie ; primul pe care-Icunosc este din 1813; alcatuit de Diaconovici-Loga, el e tiparitla Buda §i intitulat « Caractere caligraf ice ». Agela§i autor _publica

www.dacoromanica.ro

CART! DE MUZICA 943

la finele lucrarii sale « Orthografia », apärutd tot la Buda, in1818, o tabela cu titlul: « Caligrafie »; ea cuprinde literele chiri-lice, mari i mici, cursive. Un alt manual « Caligralia rondineasedprin Heinrich Tesar » se imprim'ä la Buda, in 1817, dui:4 at separe ; e alcauit din 12 tabele litografiate.

Muzica s'a invatat la noi multd vreme de pe manuscrise.Cdlug6rii copiau vechile notatii muzicale iar Invgaceii cantaunotele purtAnd nu denumirile de azi, ci pe cele arhaice, bizantine:« pa, vu, ga, di, che, zo, ni, pa ». La mitropolia Ianinei, se pästreazaIncà, un asemenea manuscris, cu urmatoarea in.semnare, in gre-ce§te: « Aceasta carte a luat sfAr§it de mâna mea Calist Iero-monahul, muzicant, fiind domn In Ungrovlahia preacinstitul IwConstantin Brancoveanu voevod Abia In 1820, apar, la Bucure§ti,primele tiparituri muzicale dela noi: Noul Anastasimatar » publicatde # prea invatatul dasc61 dela « Scoala domneasca de muzic6 »,« kir Petre din Efes », Cu cheltuiala marelui vornic Grigore B6-leanu, i un # S curt Doxastar a Hi psoatului Petre Lambadarie dinPelo ponez »; amb ele transcrise dupà « noua metodà » a muzicei,a§a cum se preda de « prea Invàaii dascali de muzia dinConstantinopol ». Caracterele muzicale tipografice au fost turnate,pentru primul text, de « aurarul Serafim Cristodulo din Bucure§ti,pentru cel de al doilea de « stefan D. meter aurar din Linotope »sau Lintopea, un sat aroman.esc vestit prin lucrul metalelorpretioase (vezi i vol. III, editia a doua, p. 418).

Odatà cu intemeierea §colilor speciale de pregatire a viitorilorinväTätori, se pune i problema manualelor respective. NIA sà seintocmeasa unele originale, se traduc deocamdatà cele straine.Astfel, In 1818, apare la Buda, « Pedagoghia ci Methodica pentruinveiPtorii shoalelor orei§enefti ci siitefti de Villom (i. e. pedagogul

filosoful francez Villaume I), acum întâi pe limba dacoromil 'teasedtradusil ci prefelcutei de Naum Petrovici », profesor al §coalelorAgionale ortodoxe « In craimea Ungariei »; traducerea era gatain.c4 din 1816. lata defiaitia pe care o dä Petrovici, In prefatä,celor douà Ce iaste pedagoghia ? Iaste o mäestriecare ne Inv** a cre§te pruncul sau, 86 gräesc mai desVälit, careane In.va.à a cre0e in prune mima curafä §i. sufletul bun f}i.lept, pre amândoao acestea a cunoa§te §i pre iale Itnteo preteniea le aduce ». Iar mai jos: « Ce iaste methodica ?... nu e destul

www.dacoromanica.ro

944 VIEATA CULTURALA

aceaia, numai sà cregti pruncul, ci trebue sa-1 i Invei gi atunceava fi deplin crescut. Apoi aceasta ne Invata inethodica. Met-hodica ne invata a ceti, a serie, a socoti, cunoagte santa Lege

limba maicei, a cunoagte lumea i oamenii i lntelepteagte agandi gi a judeca ». Peste trei ani, In 1821, Diaconovici Loge.,profesor la gcoala preparanda din Arad, aratând cà directorulgcoalelor preparan.de, Urog Nestorovici, a dispus sa se tipareascamanualele necesare acestor gcoli, aduce la cunogtinta ca el aretocmai gata de tipar asemenea manuale i roaga pe « patroniineamului romanesc » pe mecenati deci gi pe iubitorii de cul-turd' sä-1 ajute ca a le tipäreasca.

In aceeagi vreme, apareau la Iagi, In 1820, in grecegte, Jun« Manual despre metoda » adica metoda potrivitcareia elevii se examinau reciproc, i nigte Table pedagogice, Culitera speciala adua dela Paris.

Biblioteci. Este absolut sigur ca au existat biblioteci In 'raffleRominegti din cele mai vechi timpuri, eat la curtile domnegti,câtgi la manastiri i un,ele case boieregti. Logofatul Filos al luiMircea ce! Batran, devenit In calugarie Filotheu, autor de cantaribisericegti originale, nu se poate sà nu-vi fi avut biblioteca saproprie alcatuita din manuscrise, dupä cum e imposibil ca lacurtea lui stefan cel Mare, a lui Despot, Petru Cercel, Petru chiopulsau Mihai Viteazul a nu fi existat un numar de cärti i iaragi demanuscrise. Descoperiri viitoare vor arata dreptatea acestei pre-supuneri. Tot astfel cred ca au avut biblioteca: fastuosul RaduMihnea, care Invätase nu numai la Muntele Athos dar gi In Italia,la Venetia gi Padova, apoi evlaviosul Miron Vodei Barnowskicare voise sà ln.temeieze o tipografie In Moldova; se poate ca uneledin cärtile lui a fie gi azi printre acelea ale marastirii Barnowski,ctitoria nefericitului voevod ; catalogul cartilor acestei manastiriIntocmit In 1727 gi publicat In colectia Hurmuzaki, cuprindelucrari In grecegte, latinegte, italienegte, legegte, romAnegte, ru-segte, In slava bisericeasca i chiar In georgiana. i Gheorghe Duca,relAtemeietorul tiparului moldoveriesc i Invätatul s'äu fiu Constan-tin, zis gi Duculet, care pune sà i se transporte la curte pietreleCu inscriptii romane gasite In tea, i extraordinarul Mihail Radusau Mihnea al III-lea al Munteniei, asemarator In atatea privinteCu Despot Vada, ca sa nu mai pomenim pe superbul kiSerban Can-

www.dacoromanica.ro

BIBLTOTECI BOIERESTI ;945

taeuzino ce se visa succesor al Imparatilor bizantini, §i-au avut,cu siguranta, fiecare, biblioteca lor. Reprezentativi, In privintaaceasta, raman lug, bine in.teles, tot Constantin Brdneoveanu 0Dimitrie Cantemir, cei doi voevozi iubitori si creatori de cultura.Pe unul din manuscrisele lui Brancoveanu, ajuns astazi In colectiileAcademiei Române, se poate citi, scrisa de Insasi mana lui, urma-toarea lnsemnare: « A lui Costandin Brancoveanul vel logofat, leat71.95 (1687) Fevruarie 5. Dar dela dumnealui Costandin Canta-cuzine biv vel stolnic ».

In ce priveste pe boierii veacului al XVII-lea, citam pe GrigoreUreche, stefan parcalabul de Soroca, Eustratie treti logorátul,Todirasco, Miron Costin, Patrascu Ciogolea si Tudosie Dubai', tus-patru vel logofeti, pe Neculai Buhu§ §i pe Lupu Bogdan. hatmanul,In Moldova, iar In Muntenia pe Ildriste Na.sturel o marturiestraina contimporana arata ca « traia In.conjurat de carti pe carele aducea din strainatate * pe Istratie Leurdeanu, care punea si i-se scoata copii de pe manuscrisele turce§ti, Constantin Cantacuzinopostelnicul, marele vornic Ivasco Baleanu, fratii Greceanu, MateiCretulescu, In a carui bliblioteca se &else §i un atlas scump, cum-parat de el la Viena, Constantin Cantacuzino stolnicul, cel maiInvatat boier al vremii lui, §i pe Mihai Cantacuzino spatarul, iubi-torul de geografie s't arhitectura. Despre bogata biblioteca a Can-tacuzinilor, dela Margineni (Prahova), Intemeiata de Constantinpostelnicul, o descriere a Tarii Românesti din vremea lui Constan-tin. Mavrocordat spune: « A fost cea mai mare vivliothichi deckttoate acestea (adica deck, cele dela Mitropolie, Vacaresti §i Sf.Saya I), cu multa cheltuiala §i multe carti elinesti, letin.e§ti, fran-tozesti, turcesti... Dar cele mai multe carti s'au radicat da Ni-culae Voda §i le-au dus la vivliothichi al sau, ce Meuse la Ta-rigrad, la eagle lui, la Bata... ». Stolnicul Constantin Canta-cuzino a Imbog4it mult biblioteca mostenita dela parintele sau.In 1.706, Septemvrie 27, un cunoscut al sau, Francisc Lugasi, seriedela Targoviste In Ardeal, probabil unui membru al familiei Banffy:« Ilustritatea sa batranul domn Constantin stolnicul m'a rugatfoarte mult Bali scriu dumitale ca sa-i procuri Istoria bietului...Alexe Bethlen, chiar nelegata daca ar fi, fiindca Dumnealui vrea

. .86 compileze istoria Tarii Romanesti . . . si-a procurat pang' acumpe Bonfinius, pe Istvanfi, pe Ion Bethlen; n'are Istoria bietului...

3L*

www.dacoromanica.ro

946 VIE ATA CULTURALA

Alexe Bethlen; 11 obligi Dumneata foarte mult daca li trimitiuna, avAnd mare nevoie de ea ».

Dar biblioteci au fost mai ales la mdaistiri, vechile centrede cultura ale tarii §i sediul §coalelor de pe atunci. In veacul alXVI-lea au existat cärti §i manuscrise la Neamtu §i la Putna,In Moldova, la Bistrita, la Cozia, la Arge§ §i la Tismana, In. Mun-tenia. Din aceste laca§uri au fost aduse tipariturile §i manuscriselecare Impodobese Muzeul de Arta religioasa din Bucure§ti. In epocalui Brâncoveanu §i Dimitrie Cantemir constatam biblioteci laurmatoarele man.astiri: 1.. Sf. Sava §i 2. Sf. Gheorghe Nou dinBucure§ti. Intr'o scrisoare din 2 Mai 1716 pe care Nicolae Mavro-cordat o adreseag patriarhului Ierusalimului Hrisant Nottara decare ascultau, In ultima instanta, aceste douà m'andstiri, el Iti

spune Intre altele: « Multumim §i pen.tru voia ce ne dai sa avemintrare In biblioteca SfAntului Saya §i a Sfiintului Gheorghe;scopul nostru an.ume este sa adaogim acolo §i alte cärti, nu saluam ». 3. Hurezi. Un raport asupra Olteniei, trimis In 1727, Con-siliului de Razboi dela Viena, spune ca Inteaceasta manastirese gase§te «o frumoasa bibliotecä. » (ein.e schöne Bibliotheca);o parte a cartilor ei se afla astazi In colectiile Casei Bisericii dinBucure§ti. 4. Vdcdre.yti. In legatura cu biblioteca de aci, citimIn prefata editiei din Martie 1768 a Manualului despre superio-ritatea lerusalimului ca Nicolae Mavrocordat, ridicAnd manastirea,f i- a d6ruit carti biserice§ti §i profane 1n diferite limbi, anumegrece§ti, latine§ti, greco-latine, arale§ti, etc ». Pe o editie din1551 a operelor lui Homer, o rasemnare din 1718 spune de altfel:« i aceasta din cele daruite Sf. Manastiri domne§ti Vacare§ti...de prea Inaltatul... loan Nicolae Alexandru Voevod ». Catalogulcartilor acestei manastiri, alcatuit In veacul al XVIII-lea, cuprinde237 de opere. 5. Mitro polia §i cele doua episcopii dela 6. RdmniculVdlcei §i. 7. Buzeiu aveau fiecare biblioteca lor ; cea dela Minnie afost mult sporita de erarhii carturari Damaschin, Chesarie §i Fi-laret (vezi §i mai sus, p.867-9). In Moldova au continuat sa se des-volte vechile biblioteci manastire§ti, la care s'au adaugat aceleadela 8. Secu, ctitoria lui Nestor Ureche, dela 9. Barnowski dinIa§i, ctitoria evlaviosului doran., apoi dela 10. Trei-Ierarhi, In lega-turd cu §coala superioara creiatä de Vasile Lupu, dela 11. Slatina,unde s'a gash un manuscris al vechilor letopisete moldovene§ti

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECI IN ARDEAL 947

serse slavone§te qi dela 12, Cofula, unde s'a pästrat mariuscrisultraducerii române§ti al « Istoriilor » lui Herodot. Ca §i in. Mun-tenia, erau apoi biblioteca 13. Mitropoliei din I afi §i. a celordoua episcopii dela 14. Roman §i 15. gu,si. i Episcopia catoliceidin Bacau avea un inceput de biblioteca; misionarul Bandinienumera In 1646 opt tiparituri din.tre care 3 in poloneza §i 5 inlatine§te.

In Ardeal, prima biblioteca româneasca de care §tim esteaceea a mitropolitului Sava Brancovici. Cu pri/ejul intemnitarii§i maltrat'arii sale, in 1680, cartile i s'au risipit lug. Peste cativaani, in 1.693, avem prima mentiune documentara' despre bibliotecabisericii sf. Nicolae din qcheii Brafovului ; avea la acea data, 115volume §i desigur se in.temeiase cu mult inainte. In 1759, numarulvolumelor se ridica la 177.

Institutiile de cultura urigure§t i§i sase§ti din Ardeal, prin faptulCa apartineau gruparilor etnice care aveau puterea politica qi econo-mica, au fost inzestrate Inca mai de timpuriu cu bogate colectiide carti §i manuscrise. Astfel, « Colegial academic » calvin, inte-meiat de Gabriel Bethlen la Alba-Julia in 1622, poseda o frumoasabiblioteca; ea a ars in 1658, cu prilejul nävälirii r}i jefuirii Tran-silvaniei de &Are Mari. Ref acut qi mutat la Alud, prin ingrijireaprin.cipelui Mihai Apaffi, colegiul iqi alcatui o noua biblioteca,cuprinzánd §i manuscrise. i colegial reformat din Odorhei, construitimpreuna cu biserica de acolo, de Sigismund Báthory, avea oeolectie apreciabila de cärti. Sa§ii la rändul lor stränsesera colectiifrumoase la Bra§ov, Sibiu, Bistrita ksi Sighipara. Negustoriicomparii§ti greci din Sibiu i§i intocmesc fli ei o bibliotecà, maiales In urma donatiei f 'acute de Episcopul Leontie din Paphos,mort in Martie 1661 §i ingropat in satul vecin Boita ; printre cärtilelui se aflau §i doua editii a « Vitejilor lui Mihai Viteazul » deStavrinos vistierul. (vezi §i. vol. II, editia a patra, p. 589).

Veacul al XVIII-lea a insemnat, sub raportul difuziunii cartilor§i a formarii de biblioteci, o epoca de real progres. Cartea apuseanapatrunde In Amax tot mai mare in bazinul dunarean; ei i seadaoga in tarile ortodoxe, tipariturile române§ti in limba Ratio-nala dar §i in grece§te §i chiar in slava §i tipariturile ruse§ti.Numarul §colilor spore§te, §i cu ele, num'arul manualelor §i acartilor in genere. Grigore al III-lea Ghica, in hrisovul din 1766

www.dacoromanica.ro

948 VIE ATA CIJLTURALA.

privind reorganizarea invätämäntului moldovean., prevede, laAcademia de pe länga Mitropolia din Iasi, si un post de « biblio-tecar » plätat cu 120 de lei anual. In ultima sa domnie moldoveanä(1.774-1777), acelasi voevod trimite pe boierul Saul «In Germania,Franta si Italia, cu ordin de a cumpära In aceste täri tot ce vacrede de cuviinta a con.tribui la propäsirea stiintelor, literelor siartelor in Moldova ». Saul aduce hateadevär cärti In valoare depeste 1000 de florini.

In anaforaua pentru reorgcnizarea Invätämäntului moldovean,Mitropolitul Iacov II (1792-1803), prevede, pentru Intaia oarä,instituirea unui f6l d- depozit legal §i anume In favoarea bibliotecii« Academiei » din Iasi. In capitolul VIII al amintitei anaforale E ehotgrAste c4 toti negustorii cari vor aduce cArti In tail sunt obligatisä dea cate un exemplar, färä platà, acelei biblioteci; la cele foartescumpe, se va achita jumAtate din pre-t. Printre cei care importaucärti era s.i librarul vienez Marquides Pulio (Aromän de neam1).Un raport consular austriac aratä eh' acesta a adus in Bucurestila 28 Dechemvrie 1796, o serie de cärti pe care le-a oferit sprecumpärare boierilor ; catalogul anexat raportului cuprinde 44 deopere, din.tre care 42 In frantuzeste, cu o proportie apreciabilàde caracter revolutionar 1. In latin.este si 1 In italieneste. Aflämsi numele ciitorva legätori de cärti: unul este cunoscutul preotMihail Strilbilki (vezi mai sus, p. 913) care la 1762, 1n Iasi, leagdIn piele, cu sterna Callimachilor, man.uscrisul« Condicei de obiceiuri »a lui Gheorgachi vtori logofät. Un altul e Dimitrie Preotul, totla Iasi, In 1797, posesor de « codici muzicali »; un al treilea e ersEvreul, la Bucuresti, cu prävälie In oras si In slujba voevoduluiConstantin Hangerli o la legatul cärtilor si condicilor domnesti »cum n.e spune hrisovul de scutire de däri dat la 1.3 Octomvrie1798; un al patrulea e Tudor, legatorul de cärti al Mitropolieidin Bucuresti, cAruia de asemenea i se acordd scutiri prin hisovuldin 18 Martie 1804.

E normal deci ca numärul bibliotecilor, publice si private, säsporeascA In acest veac al XVIII-lea.

Dintre bibliotecile domnesti, incon.testabil cea mai importantä,bucurAndu-se de o faimä unicä, este acum biblioteca Mavrocorda-tilor, a lui Neculai si Con.stantin. Neculai mostenise bibliotecapärintelui Eau, Alexan.dru Mavrocordat Exaporitul, el inell§i unul

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA MAVROCORDATILOR 949

din oamenii cei mai culi ai epocei, en studii universitare in Italia,Ajuns donan, avand deci mijloace mari, Neculai lncepe sâji spo-reasca biblioteca. E foarte probabil ca.' a luat, a§a cum spunedescrierea, pomenita inainte, a Tärii Romarte§ti, o parte din cartilebibliotecii dela Märgineni: Cantacuzinii, stefan §i tatal sau, In-vätatul stolnic, pierisera doar ca haini Imparätiei turce§ti. Sporulcel mare al bibliotecii lui Neculai Mavrocordat a vertit ilia dinaltà parte §i anume din cumpäraturile facute cu bard grei, atatin apusul Europei eat §i In Imperiul Otoman. O coresponden.tadin 1729 arata ca." a cheltuit numai In 2 ani suma de 20.000 descuzi pentru achizitionarea de manuscrise turce§ti, arabe §i persane.Iar o alfä märturie contimporanä vorbe§te de cheltuieli denecrezut » (dépenses incroyables). Din Cartile sale, Neculai de-falcheazä.' o parte pentru fiul sau Constantin, constituirxdu-i ofrumoasa bibliotec6 personalà. Catalogul ei, alcatuit in Iunie 1725,deci pe can.d Neculai domnea in Muntenia, precizeaza cä. e « cata-logul tuturor cärtilor elene, greco-latine, latine, italiene, franceze,etc. ale lui Constantin. Mavrocordat, pentru uzul lui, in afara deacelea din biblioteca cea mare a prea inaltatului domu inre§ti. » (xwptg -reLv iv 'It" [Ley&X-11 f3Lf3XtoNwri úcp-t) o'rec-rou 41yet,..6voq

iv Bouxoupecrtiy). Aceasta biblioteca personalà a tanärului Con.s-tantin avea la acea data.' 14 an.i numärà nu mai puIin de684 de opere, unele din ele in mai multe volume §i toatefrumos legate. Catalogul specifica §i felul legaturii: lega-tura româneasca, de piele rogie sau legAtura. galbena, Fora.-neasca » nu eram deci ni§te incepatori In aceasta ramura« legatura In pergament alb vechiu », 4 leg4turä turceasca, ro§ie,cu pece0 », etc.

Dupg moartea tatalui sau, Constantin a mo§tenit in.treagabiblioteca §i a sporit-o la randu-i. Chesarie Daponte, secretarulsau, afirma ca ea ajunsese acum la 4 mii de ca'rti », ceea ce estefoarte probabil. lar Sulzer o evalua la 600.000 de taleri sau lei;intre raritati era §i o biblie copta din veacul al treilea.

Din nefericire, aceastä, splendida bibliotecä', in care se gaseau§i man.uscrise rare, stampe §i medalii, nu putu fi pastratà. Dupämazilirea din 1.749 §i pana SS. reia din non tron.ul In 1756, avandnevoie de bani §i h'ärtuit de creditori, Constantin Mavrocordattrebui sa §i-o amaneteze §i apoi sa vAnda o parte din ea; vAndu

www.dacoromanica.ro

950 VIE ATA CULTURALA

de asemenea casa din Galata. Unele cArti furà cumpdrate de nobiligreci ca Iacovaki Rizo §i Sutzu, altele de reprezentantii diplo-matici ai statelor sträine. Din cele rgmase in tail, la Mitropolie,o parte s'au distrus in timpul rilzboiului din 1768-1774. Astä'zi,ramäl§itele falnicei biblioteci aunt r6spAndite In diferite locuri ;cele mai multe se aflti la Atena, cumpArate de statul grec ; alteleaunt in %ail, in biblioteca Seminarului Central din Bucure§ti §ila diver§i particulari.

Dintre bibliotecile in legAturà Cu biserica, not6m, In Muntenia,pe acelea dela mAnastirile: Ghighiu, Iâng4 Ploe§ti, Cernica, InIlfov, &Ad ufi, in Riimnicul &drat, precum §i dela biserica DomnitaBeilafa din Bucure§ti. In Ardeal, se intemeiazà, in 1727, bibliotecacentralà din Blaj, care va deveni repede cea mai insemnatà biblio-tec4 romAneascA de peste mun.ti, apoi, in 1775, aceea a episcopieigreco-catolice din Oradia Mare; aci se p6streazà" manuscrisele celormai multe din operele lui Samuil Micu Clain; intre ele kli man.us-crisul autograf §i inedit al « Istoriei RomAnilor * in 4 tomuri ; deasemenea, manuscrise ale operelor lui Gh. incai. i ortodoc§iii§iavurà o bibliotec6 episcopalà la Sibiu, ceva mai tArziu, spre sfAr§itulveacului, pe vremea lui Gherasim Adamovici. La Alba-Julia, epis-copul ungur Ignat Batthyany infiinteazA Institutul Batthyaneumcu o frumoas6 bibliotecii, având §i ctirti rare (incunabule chiar 1)§i manuscrise pretioase.

Tot mai multe sunt F;.i bibliotecile particulare ; atat in Muntenia,cAt r¡i in Moldova cre§te num6rul boierilor §i inaltilor ierarhi iubi-tori de culturà, care strAng eärti, traduc din limbi strAine, scriu eiin§i§i §i acoperà cheltuiala imprimärii diferitelor opere de caracterreligios sau laic. Acela§i fenomen 11 intalnim §i in Ardeal, un.dese ridic6 o pàturä de arturari §i unde mecenatii se recruteazamai ales din rAndul negustorilor instäriti, cum sunt fratii Boghici§i Nicola Nicolau la Brapv, Constantin Hagi Popp la Sibiu,# jupdnul loan Logofet negofitoriul» la Timi§oara §i alIii. CA16torulfrancez Flachat, zabovind câtava vreme in Muntenia, pe timpullui Con.stantin Mavrocordat (1731-1733), ne spun.e c4 primulsecretar al Domnului, Andronachi (probabil Vlastol), era pose-sorul unei frumoase biblioteci, având §i tablouri de pret, sculpturiadmirabile §i piese de mecania ciudatà, comandate in Germania§i. Anglia. Tot el ne dà informatia c6 vel portarul Rizo Mouse ,

www.dacoromanica.ro

SOCIETATI DIVERSE 951

din porunca aceluia§i Domn, o calatorie de studii in Germania,Olanda, Anglia Franta §i Italia, calatorie pe care ar fi vrut s'ofaca illS11§1 Constan.tin Mavrocordat.

In Moldova, socotelile casei cronicarului loni(ci Canta ne arataca, in an.ul 1777, s'au cumparat Chiclopediile » (volumele Enci-clopediei francezel), un Esop, o gramatica latineasca pentru copii,apoi codicele de legi bizan.tine al lui Armenopol, In sfitr§it« pergament mare » §i trei « pergamenturi de scris ». Iar despreEnache Koganiceanu, pseudo-cronicarul, §tiin ea' era totu§i uncarturar, amator de manuscrise istorice; o serie intreaga cumparael la Constan.tinopol, in anii 1760-1761.

Spre a-§i da cin.eva seama de cat crescuse nivelul i de numä'rulpretuitorilor slovei tiparite, la finele epocei fanariote, e suficientsà cerceteze listele de « prenumeranti tipärite de obiceiu lasfAr§itul cartilor ; va vedea indata cat de numero§i erau cei ce lecumpv'au cu anticipatie; ti putem socoti pe fiecare ca avand obibliotecä' proprie. Dam áci un singto exemplu: pentru « Geografiasan scrierea pclmatului», talmacita de un iubitoriu de neamulromanesc » §i aparuta la Buda in 1814 1815, in douà volume,Bunt 460 de prenumeranti in Moldova, 486 in Muntenia §i 385 inArdeal §i Banat. In total deci, 1331 de carturari care plates°inainte pre-01 cartii.

Soeietfiti diverse. Nevoia de a se asocia In vederea realizariiunui scop umanitar, cultural, economic sau politic a existat §iIn Tárile noastre, ca pretutindeni in Europa. Am aratat maiinainte ce erau « breslele» de meseria§i §i de « alogeni » precum§i « companille » de negutatori. Amintim acum despre francma-sonerie, a carei prezenta se constata documentar, atat In MoldovacAt§i in Muntenia, In a doua jumatate a veacului al XVIII-lea,dar care, dupa toate probabilitätile, trebue sa. fi avut aderentila noi Inca mai dinainte. Prima meatiune sigura despre francma-soni poporul le-a zis farmazoni i le-a atribuit puteri misteri-oase §i nebanuite la noi, este din 1787 c&nd Gherasim, arhi-diaconul Mitropoliei din Ia§i, traduce, pentru biv vel paharniculIordachi Darie Darm'anescu, cartea « Taina Francmasonilor » aabatelui prau, aparuta la Amsterdam in 1778. Faptul traduceriiimplica' existenta de membri ai acestei societ4i secrete In Mol-dova la data amintitä.

www.dacoromanica.ro

962 VIEATA CULTURALA.

In 1795, constatAm a exista la Sibiu o 4 Sopetate filoso-leased a neamului ronainesc »; ea publica In acest an, la finele luiMai, o o Inqtiintare * prin care, adresAndu-se §i arturarilor dedincoace de Carpati tli In special lui Ianache VAarescul, vestea aare de gAnd s'ii scoatà, sub titlul general de 42 Vestiri filosofe0i§i. moraliceqti *, o serie de arti, de caracter istoric, geografic,religios fli §tiintific, In formà de fascicole bisAptAmAnale, fiecarefasciculA avAnd doug. coli. Alte informatii asupra ei n'avem ; bAnuescins6 a suntem §i In fate. unui IndepArtat efect al ideilor revolutieifranceze, idei camuflate sub firma « filosoficä *. Papt e a In afaräde prima operd anuntatA « Theologhiia Bisericii Rd sa'ritului» careapare ca volum al lui Clain In 1796, cu un titlu aproape identicalte lucrAri n'au ie§it sau, In cazul cel mai bun, nu le cunoaq-tem Ina ; probabil a autoritAtile, speriate de once putea sugera,chiar de departe, chiar indirect, o schimbare a ordinei existente,vor fi desfiintat « sotietatea * sau ii vor fi interzis activitatea.

In 1815, se lnfiinteaa, la Buda, Societatea femeilor romd ne,num'ArAnd 33 de membre fondatoare ; multe din ale apartineaucoloniei aromAne§ti din capitala Ungariei. Scopul societatii erade a juta gcoala nationalA prin contributii bAne§ti anuale ; el a fostimplinit cu succes. In Muntenia tIi In Moldova, de§i e probabil sA fiexistat societäti culturale-politice, n'avem frig, pAna acum, nicio in-formatie asupra lor. Facem abstractie, bine ligeles, de Eterie, careera o societate politia greceasa ; addogAm Insä a ea a numAratzelo§i partizani §i printre rAndurile boierilor romAni din Princi-pate, precum si printre negustorii « companiflti * dintre cari nuputini erau AromAni.

In Transilvania, sasul Martin Hochmeister, o fratele * Intrufrancmasonerie a doctorului Molnar, voia s'ä scoatä, In 1798, unperiodic romAnesc «Foaia romeind pentra econom » adic'ä pentru gos-podar (amintim cd pAnà astAzi, mocanilor proprietari de turme lise mai spune, In muntii BuzAului, 4 economi de oi *1) ; intentia sanu s'a transformat Ing in faptà.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 963

BIBLIOGRAFIEL Opere de sIntezi. 1. G. PASCU, Istoriea literaturii romtne din secolul

XVII, Iasi, 1922, 184 p. in 80; 2. G. PASCU, Istoriea literaturii romEne dinsecolul XVIII, I. Cronicarii moldoveni qi munteni, Bucuresti, 1926, 180 p.in 80; 3. N. IORGA, Istoria literaturii ronulnegti, III, Bucuresti, 1925-1926,615 p. in 80; 4. SEXTIL PUKARIU, Istoria literaturii romdne. Epoca veche,editia a doua, Sibiu, 1930, 263 p. in 8°; 5. OVID DENSUSIANU, Literaturaromdnd modernd, IIII, Bucuresti, 1920-1933, VI + 191 + 209 + 149 p.in 80; 5 bis. I. D. Sum, Literatura kindjeand dela tnceput pdnd la Unire,Timisoara, 1940, XVI + 399 p. in 8°; 6. G. CALINESCU, Istoria literaturiironulne, dela origini Find In prezent, Bucuresti, 1941, 948 p. in f°; 7. D.MURARAW, Istoria literaturii ronulne, editia a treia, Bucuresti [1942], 462p. in 8°; 7 bis. GABRIEL DRAGAN, letona litera,turii rondine, ed. a patra,Bucuresti. 1946, 16 + 635 p. in 8°.

IL Influent() oulturale straine. 8. P. P. PANAITESCU, Influenfa polond Inopera gi personalitatea cronicarilor Grigore Ureche f i Miron Costin, In Mem.Seg. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. IV (1925), p. 149-372; P. P. PANAITESCU.L'influence de l'oeuvre de Pierre Mogila, archevique de Kiev, dans les Princi-pautés roumaines, in Mélanges de l'École Roumaine en France, I, 1926, p.1-97; 10. D. Russo, Opere istorice greco-romLine, Opere postural, vol. III.Bucuresti, 1939, IX + 692 p. in 8°.

M. Opere originale. Istorlografia moldoveanii. 11, C. GIURESCU, NouicontribuOuni la stutliul cronicelor moldovene, Bucuresti, 1908, 93 p. in 8°;12. I. SIADBEI, Cercetdri asupra cronicelor moldovene. Eustratie logofdtul.Grigore Ureche. Simian Dasccilul. Ion Neculce, Iasi, 1939, 35 p. in 80; 13.C. STOIDE. Recenzie asupra lucarii lui I. *iadbei, In Rev. 1st. Rom., XIXII(1941-1942), p. 412-418; 14. CONST. C. GIURESCU, Introducerea la Leto-

-pisgul Tdrii Moldovei Find la Aron Vodd (1359-1595), editia a treia, Cra-iova, 1942, LXXXII p. in 8°; 15. C. GIURESCU, Introducerea la De neamulMoldovenilor, Bucuresti, 1914, LV p. in 8°; 16. P. P. PANAITESCU, Istoriein versuri polone d,espre Moldova gi Tara Romdneascd, In Mem. Seg. Ist. Acad.Rom. s. 3, t. X (1929,) p. 365-496; 17. P. P. PANAITESCU, Introducerea laMiron Costin, Letopisgul Tdrii Moldovei dela Aron Vodd tncoace, editie cri-tica, Bucuresti, 1944, LXX p. in 8°; 18. C. GIURESCU, Introducerea la Leto-piseful Tara Moldovei dela Istratie Dabija Find la domnia a doua a lui AntiohCantemir (1661-1705), Bucuresti, 1913, 50 p. in 80; C. GIURESCU, Izvoadelelui Tudosie Dubdu, Miron Logofcitul gi Vasile Demian, Bucuresti, 1914, 52 p.in 80; 20. C. SToinE, Izvodul Costdchegtilor (sub tipar); 23. ION ST. PETRE,Nicolae Costin. Viafa f i opera, Bucuresti, 1939, 286 p. in 80; 24. JOHN F.BADELEY Russia, Mongolia, China, vol. III, London, 1919, in 80; P. P,pANArrEscu, Nicolas Spathar Milescu, in Mélanges de l'École Rounzaine enFrance, 1925, I-re partie, Paris, 1925, p. 35-180 (si extras); 26. CONST.C. GIURESCU, Nicolae Milescu Spdtarul, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3,t. VII (1927), p. 231-284; I. NISTOR, Pomenirea lui Dimitrie Cantemir

www.dacoromanica.ro

964 VIEATA CULTURALA.

Voevod, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. II (192(i), p. 221-245; 28.G. VALSAN, Harta Moldovei de D mitrie Cantemir, In Mem. Sect. Ist. Acad.Rom., s. 3, t. VI (1927), p. 193-211; 29. I. MINEA, Despfe Dimitrie Cantemir.Omul Scriitorul Domnitorul, Iasi, 1926, 421 p. in 80; FRAisiz BABINGER,Die osmanischen Quellen D. Kantemir's, Bucuresti, 1941, 12 p. in 8°; 31.VICTOR PAPACOSTEA, Dimitrie Cantemir. Note pentru un portret, In Familia,77 (1942), p. 3-10; 32. MARCEL ROMANESCU, Cantemir, Montesquieu giMars igli, In In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 413-434;33. C. GRECESCu, Mdrturisirile comisului Igtoc un fragment de cronicä, InRey. 1st, Rom., VIII (1938), p. 87-94; 34. DAMIAN BOGDAN, Despre domniimoldoveni §'tefan I gi luga, In Rev, 1st. Rom., IX (1939), p. 165-177;35. IOAN ST. PETRE, Axintie Uricarul. Studiu gi text, Bucuresti, 1944, 207p. in 8°; 36. D. Russo, Cronica Moldovei de N. Chiparissa (1716-1717), inStudii istorice greco-rornäne, II, Bucuresti, 1939, p. 465-485; 37. D. RuSSO,Afenduli f i Amiras, ibidem, I, Bucurdsti, 1939, p. 193-204; 38. *ERBANCIOCULESCU, La bicentenarul lui Neculce, In Rey. Fund. Reg., Octomvrie, 1945,p. 331-35. V. si p. 953, nr. 12; 39. D. RUSSO, Cronica Ghiculegtilor (16951754), In Bul, Com. 1st., 11 (1916), p. 3-85; 40. N. IORGA, O gospoddriemoldoveneascd la 1777, dupd socotelile cronicarului Ionitd Canta, in Mem.Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. VIII (1927-1928), p. 105-116; 41. C. GIU-RESCU, Pseudo-cronicari, I. Enadze Kogälniceanu, Bucuresti, 1916, 43 p.in 80; 42. Emit TURDEANU, Contributiuni la studiul cronicelor rimate, In Cercet.Lit., II (1936), p. 1-54; 43. DAN SIMONESCU, Literatura ronuineascd deceremonial. Condica lui Gheorgacii, 1762, Bucuresti, 1939, 334 p. in 8°.

IV. Istoriogratia munteani. 44. IULIAN TEFINESCU, V iata Sfintei Paras-cheva cea noud de Matei al Mirelor, In Rev, Ise. Rom., III (1933), p. 347-373;45. D. Russo, Maui al Mirelor gi operele lui, In Studii istorice greco-rornane,I, Bucuresti, 1939, p. 157-179; 46. N. SINACHE §i TR. CRISTESCU, Letopi-setul cantacuzinesc, 1290-1688, Buzdu. 1942, 60 p. in 80;

C. GIURESCU, Contributiuni la studiul cronicelor muntene, Bucuresti, 1906,160 p. in 80; 48. N. SIMA,,HE §i TR. CRISTESCU, Vieqa gi opera lui RaduPopescu, I, Ploesti, 1943, 196 p. in 80; C. GRECESCU. Cdteva date noi In legit-turd cu o Istoriile Domnilor rdrii Pandnegti *, in Ín amintirea lui ConstantinGiurescu, Bucuresti, 1944, p. 277-289; 50. ALEXANDRU A. VASILESCU,Contributiuni la biografiile cronicarului Radu Popescu f i compilatorului Con-stantin Capitanul, ibidem, p. 533-546; 51. $TEFAN D. GRECIANU, Scrierilelui Radu logofätul cronicarul, Bucuresti, 1904, V -I- 52 p. in 8°; 52. *TEFAN D.GrtEGLiNu, Viata lui Costandin Vodä Bnincoveanu de Radu vel logohit Gre-cianu, Bucuresti, 1906, 386 p. in 8°; 53. I. C. Fiurrt, Cine erau fratii cdr-turari Radu gi ,Serban Grecianu, In Rey. Ist. Rom., IV (1934), p. 65-70;54. C. GRECESCU, Cronica Anonimd (sub tipar).

55. N. IORGA, Operele stolnicului Constantin Cantacuzino, Bucuresti, 1901,180 in 80; 56. I. MDTEA, Ceca despre Constantin Cantacuzino Stolnicul, InCercet. 1st., VIIIIX (1932-1933), 2, p. 73-79; 57. AL. A. VASILESCU,Cronologia Tabelarä. Data alccituirii gi autorul ei, In Rev. Ist. Rom., III (1933),

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 966

p. 54-77; 58. GEORGE B. POPESCU, 0-rugaciune a lui Constantin StolniculCantacuzino, in Rev. Ist., 25 (1939), p. 57-60; 59. CONSTANTIN C. GIU-RESCU, Harta Stolniculut Constantin Cantacuaina, in Rev. Ito. Rom., XIII(1943), p. 1-27; 60. D. Russo, Joan Cariofq f i operele lui, In Studii istoricegreco-romdne, I, Bucuresti, 1939, p. 181-191; 61. D. Russo, Mitrofan Gri-goras, Cronica Tdrii Ron-ulnegti (1714,-1716) ibidem, II, Bucuresti, 1939,p. 409-461; 62. I. IoNAsCu, Lucruri noi despre cronicarul Dumitrache, inRev. Ist. Rom., IX (1939), P. 246-263; 63. ILIE CORFUS, Contributiuni laopera cronicarului Mihai Cantacuzino, In Rev. Ist. Rom. XVI (1946), sub tipar;64. N. IORGA, Origina moldoveneascd a lui Iendchild Vdcdrescu, in Mem. Sect.Ist. Acad. Rom., s. 3, t. X (1929), p. 345-351; 65. T. REZDECHI, Cronicaineditd dela Blaj a protosinghelului Naum Rdmniceanu, I, Sibiu, 1944, 107 p.in 8°; 66. C. NICOLA.ESCU-PLOP*OR, Cronograful Terei Runuinegti scris deDionisie Eclisiarhul, R.-V5Icea, 1934, XIX + 215 p. in 160; 67. N. BANESCU,Viata qi opera lui Daniel (Dimitrie) Philippide, in Anuar ht. Cluj, 11 (1923),p. 119-204; 68. VICTOR PAPACOSTEA, Date noud despre viata gi opera lui Dioni-sie Fotino, In Balcania, VII, 2 (1944), p. 311-331; 69. N. DOCAN, O povesttreIn versan i Ina necunoscutd despre domnia lui Mavrogheni, In An. Acad. Rom.Mem. Sect. Lit., s. 2, t. XXXIII (1911), p. 417-516; 70.AL. T. DunturnEscu,

Trtimbita Romdneascd s, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Lit., s. 2, t.XXXVII (1914), p. 21-47; 71. CONSTANTIN C. GIURESCU, Uciderea voevo-dului Constantin Han gerli. O povestire In versuri necnuoscutd, VAlenii deMunte, 1926, 10 p. in 80; 72. Gis. T. KIBILEANU, Ddslugire. O scriere ineditd alui Zilot Rorndnul, in Rev. Ist. Rom., XIXII (1941-19421, p. 288-308.

si p. 954, nr. 42.T. Istorlogratia ardeleanh. 73. I. LUPAS, Cronicari f i istorict romdni din

Transilvania, III, Craiova, 1933-1934, 470 p. in 80; 74. Z. PActasANu,Un vechiu proces ¿iterar: Relatiile lui I. Bob cu S. Klein, Ch. iStncai gi P.Maior, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. XVI (1934-1935), p. 221-255;75. Dr. IACOB RADU, Doi luceferi rcitdcitori: contribuiri la oiata f i operele luiGheorghe incaif i Samoil Micu Clain, in Mem. Sect. Lit. Acad. Rom., s. 3, t.11 (1924), p. 167-287; 76. Z. PACLI*ANU, Cenzura cronicet lui Ch.In Revista Arhivelor, I (1924), p. 20-30; 77. A. VERESS, Note f i scrisoriqincaiane, in Mem. Sect. Lit. Acad. Rom., s. 3, t. III (1925), p. 479-503;78. AT:M. MARIENESCU, Viata i operele lui Petru*Maior. Discurs de recep-tie la Acad. Rom., Bucuresti, 1883, 122 P. in 4°.

Opere tilologice. Dietionare. 79. GPI. CRETU, Mardarie CozianulLexicon slavo-romdnesc fi ttilcuirea numelor din 1649, Bucuresti, 1900, 396 p.in 80; 80. Dr. C. TAGLIAVINI, IL Lexicon Marsilianum Dizionario latino-rumeno-ungherese del sec. XVII, Bucuresti, 1930, 282 p. in 80; 81. JULIÁN *TEFI-NESCU, [Manuale qi dictionare greco-romdne), In Opere istorice, Bucuresti, 1942,p. 189-214; 82. \Timm PAPACOSTEA, Pentaglosarul lui Nicolae Ianovici,In Rev. Ist. Rom., IX (1939), p. 314-322.

Gramatlei L ortogratii. 83. NESTOR CAMARIANO, Modelele grama-ticei lui Vdcdrescu, In Studii italiene. III (1936), p. 3-11; 84. D. GAZDARU,

www.dacoromanica.ro

'356 VTEATA CULTUR ALA

Modelul italian al Gramaticei lui Vdcdrescu, in Arhiva din Iasi, 43 (1936),p. 3-11.

Opere literare. 85. N. DRAGANU, Mihail Halici. Contributie la isto-ria culturald ronulneascd din secolul al XVII-lea, in Dacoromania, IV (19241926), pp. 77-168; 86. GH. BOGDAN-DUICA, lstoria literaturii romdne mo-derne. Intdii pogi munteni, Cluj, 1923, VII + 318 p. in 8°; 87. ARIADNACAMARIANO, Influenta poeziei lince neogrecegti asupra celei ronufnegti: lend-child, Alecu, lancu Vdcdrescu, Anton Pann gi modelele lor grece,ti, Bucuresti,1935, 98 p. in 80; 88. PAUL I. PAPADOPOL, Poela Vdcdregtr, snap .,si opera lorpoetic& Bucuresti, 1941, 356 p. in 8°; 89. GH. CARDAS, Tiganiada, ed. 2,Bucuresti, 1928, LXXX + 514 p. in 80; 90. ION COLAN, Viata ft opera luiloan Barac, in Mem. Sect. Lit. Acad. Rom., s. 3, t. IV (1928), p. 1-84; 91.GH. BOGDAN-DUICA, loan Barac, Bucuresti, 1933, 168 p. in 8°.

Opere stlintIfice. 92. D. RuSS0, 0 scrisoare a lui Evghenie Vulgaristradusd In limba rorndnd. 0 tnchipuitd descopertre: un filosof romdn din secolul-al X VIII-lea, in Rep. 1st. Rom., I (1931), p. 7-31; 93. I. MUttLEA, Victorgi opera doctorului Vasilie Pop, (1789-1842), in Anuar. 1st. Cluj, V (19281930), p. 86-157; 94. CONSTANTIN C. GIURESCU, Harta Moldovei de Rhigasdin Velestin (va apare in Rep. Ist. Rom.).

V. s'i p. 954, nr. 59.Opere rellgioase. 95. N. IORGA, Manuscripte din biblioteci straine rela-

tive la istoria Rorndnilor, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., s. 2, t. XXp. 197-253; 96. N. IORGA, Intre Antim gi Mitrofan, mitropolitii Tdrii Ro-neptt, in Bis. Ort. Rom., 1935, p. 1-5 si 113-117.

Traducen. Textele bisericesti. 97. CONST. SOLOMON, Biblia dela Bucu-resti (1688). Contributiuni nowt istorico-literare, Tecuciu, 1932, 48 p. in 4°:98. I. BIANU, Psaltirea In versuri Intocmitd de Dosofteiu, Mitropolitul Moldovei,Bucuresti, 1887, LVI + 520 p. in 8°; 99. STEFAN CIOBANU, Contributiuniprivitoare la originea gi moartea Mitropolitului Dosofteiu, Bucuresti, 1920,33 p. in 8°; 100. I. LUPAS, Dosofteiu, Mitropolitul Moldovet (1671-1673 f i1676-1686), In Studii istorice, IV, Sibiu, 1943, p. 105-116; 101. SCARLATSTRUTEANU, Doi umanigti ardeleni la curtea lui C. Brdncoveanu, In Ramuri,1941, p. 40-55.

Traducen de opere literare. 102. N. CArrroJA.N, Cdrtile popularein literatura ronulneascd, I. Epoca influentei sud-slave, Bucuresti, 1929, VIII+ 271 p. in 8°; 103. ARIADNA CAMARIANO, Poricologos gt Opsarologos grecesc,In Cercetdri Literare, III, 1939, p. 33-129.

104. N. CARTOJAN, Fiore di virtu En literatura rorredneascd , in Mem. Sect. Lit.Acad. Rom., s. 3, t. IV (1928-29), p. 85-193; 105. NESTOR CAMARIANO,Primele traducen i din Bernardin de Saint-Pierre En literatura ronuind, in InAmíntírea luí Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 183-194; 106. M. SAN-ZIANU, Un manuscris cu traducerea romdrizascd a cdrtii o Desiderie», in Rep.Ist. Rom., VVI (1935 6), p. 410-412; 107. P. GRIMM, Traducen i fi imi-tatiuni rorrulnegti dupd literatura englezd, in Dacoromania, III (1923), p.284-377.

www.dacoromanica.ro

RTRLTOGRAFTE 967

XIII. Traducen de opere istoriee si geogratiee. 108. ItimAN *TEFXNESCU,[Cronografele rorndnesti: Tipul Danovici, Partea fl, In Studii Istorice, Bucu-resti, 1942, p. 113-187; 109. C. NICOLXESCU-PPDP*OR, Hronograful luiMozas In Oltenia, IV (1943), p. 1-28.

P. P. PANArrEsCu, O istorie a Ardealului traddsci de Miron Costin,In Mem. Secf. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. XVII (1935-6), p. 227-241.

ARIADNA CAMARIANO, Spiritul revolutionar francez gi Voltaire Inlimba greacd fi romtind, Bucuresti, 1946, 199 p. in 80

XIV. Traducen i de opere privind gospoddria l sdniitatea. 112. I. DUPA4,

Doctorul loan Pivariu-Molnar. Viata gi opera lui In Studii..., III, Sibiu,1941, p. 47-73.

XV. Traducen ' de texte astrologiee. Calendare i ineereliri de publicatiiperiodiee. 113. SEXTIL PU$CARIU, Calendars fi almanahuri, In Almanahulgraficei ronuine, 1927, p. 33-43; E. VAnTosu, Foletul novel, Bucuresti,1942, 223 p. in 8°; 115. TEODOR BALAN, Teodor Racoce si ChrestomaticuRonuinesc, In Codrul Cozminului, IIIII (1925-6), p. 347-370.

XVI. Tiparul. 116. I. BIANU §i N. HODOS, Bibliografia romcineascd veche.1508-1830, ¡II, Bucuresti, 1903-1912, in 40; 117. I. MANU, N. HoDo3,5si DAN StmoNEsc1), idem, vol. III, Bucuresti, 1912-1936, 780 p. in 4;118. I. BIANU §i DAN SIMONESCU, idem, vol. IV, Bucuresti, 1944, XIII -F 375p. In 8°; 119. I. BIANU, Mitrofan Episcopul Hugilor si al Buzdului, maretipograf, 1681-1702,4n Almanahul graficei romdne, 1927, p. 44-49; 120.N. IondA, Doamna Elina a Tdrii Romlinegti ca patroand literarcl, in Mem.Secy. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. XIII (1932-33), p. 57-67; VICTOR PAPACOS-TEA, Povestea unei cárli. Protopiria luí Ein Unicum In Omagiului Constantin Kiritestu, Bucuresti, 1937, p. 665-674; 122. DAN SIMONESCI:qi EMIL MURACADE, Tipar renuinesc pentru Arabi in secolul al XVIII-lea,In Cercetdri Literare, III (1939), p. 1-32; 123. I. CRACIUN, Das rumiinischeBuch in Siebenbiirgen, in Siebenbiirgen, I, Bucuresti, 1943, p. 257-268:424. CONSTANTIN C. GIURESCU, Livres turcs imprimés ti Bucarest, In Rev.Ist. Rom., XV (1945), p. 275-286.

XVII. Seoala. 125. V. A. URE( HIA, Istoria §'coalelor, I, Bucuresti, 1892,405 p. in 4°; 126. OH. NEDIOGLU, Cea mai veche fcoalirronuineasccl cu caracterstatornic,. Bucuresti, 1913, 28 p. in 80; 127. VIRGIL OTROPA qi Dr. N.DRAGANU, Istoria gcoalelor miscludene, Ndsdud, 1913, 414 p. in 80; 128. NICO-LAU ARON, Monografia bisericilor, scoalelor f i reuniunilor ronidne din Fdgétra,s,Fdgdras, 1913, 278 p. in 80; 129. N. FIRU, Urine vechi de culturd ronsdneascdIn Bihor, Oradea, 1921, 61 p. in 8°; 130. P. P. PANAITESCU, L'influence del'oeuvre de Pierre Mogila, archevéque de Kiev, dans les Principautés rou-maines, in Mélanges de l'École roumaine en France, 1926, I, p. 1-97; 131.N. IORGA, Istoria invtigimcintului rorminesc, Bucuresti, 1928, 351 p. in 8°;132. M. POPESCU-SPINENI, Institupi de tnaltcl culturd, Vdlenii de Munte,1932, IV + 208 p. in 80; 133. C. I. ANDREESCU, Evolutia inaitiírndntuluiIn Moldova gi istoricul Liceului Nalional din la,si, Iasi, 1935, 267 p. in 40;134. I. IoNAscu, Material documentar privitor la istoria Seminarului din

www.dacoromanica.ro

968 VIEATA CULTURALA.

Buzau, 1836-1936, Bucuresti, 1937, XXII + 275 p. in 80; 135. I. IONABCU,sS'coala dela Colea in veacul al XVIII-lea, Bucuresti, 1938, 15 p. in 8°; 136.C. SOLomoN, Biserica f i mopia Coneichegilor, Iasi, 1943, 29 p. in 86; 137.TR. VUIA, romanesti Intraitene in secolul al XVIII-lea, Orastie, 1896,146 p. in 8°; 137 bis. TE000R VAJPEA, s5colile romdnesti dela granita deVest, in Studii gi documente bandtene, I (1945), p. 99-124.

Vezi si p. 958, nr. 156.Manualele seolare. 138. ONISIFOR GHIBU, Din istoria literaturii

didactice romanesti, IIII in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Lit., s. 2, t.XXXVIII (1915-1916), p. 1-359; 139. CONST. C. GIURESCU, Bucoavnabasarabeand din 1815, in Rey. Ist. Rom., 1(1931), p. 124-128; 140. CLAUDIOISOPESCU, IL vescovo Amfilohie Hotiniul e Italia, Roma, 1933, 19 p. in 8°;141. ION IONESCU, Prima aritmeticd tipd ritd In limba romancl, in Gazeta Ma-tematicd, XLI, Sept. 1935, p. 20-24; 142. I. MUBLEA, Pdnea pruncilor ( Bea-grad 1702). Din istoria unei carti vechi ronuinegti, Bucuresti, 1941, 15 p.in 8°. (Extras din volumul omagial I. Lupas).

Biblioteei. 143. N. IORGA, Doud biblioteci de nuindstiri, GhighiuArm, Bucuresti, 1904, 62 p. in 8°; 144. N. IonGA, Pilda buntlor domnidin ¡recut laid de fcoala romaneascd, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 2, t.XXXVII (1914-1915), p. 77-120; 145. C. GIURESCU, Pseudo-Cronicari, I.Enache KogclIniceanu, Bucuresti, 1916, 43 p. in 80; 146. Dr. IACou RADU,Manuscriptele din Biblioteca Episcopiei Unite din Oradea Mare, in Mem. Sect.Ist. Acad. Rom., s. 3, t. I (1923), p. 261-308; 147. N. IORGA, noucidespre biblioteca Mayrocordatilor, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. VI(1927), p. 135-170; 148. G. CARDAS, Biblioteci vechi romdnesti, in Boabe degrdu, I, 1930, p. 611-616; 149. N. GEORGEscU-TIsTU, 'Bibliografia literararonulnd, Bucuresti, 1932, 255 p. in 8*; 150. I. MINEA, Cepa despre Constan-tin Cantacuzino Stolnicul, in Cercet. Ist., VIIIIX (1932-1933), 3, p. 7379; 151. M. BEZA, Urrne romanefti En rdsilritul ortodox, ed. 2, Bucuresti, 1937,211 p. in 40; 152. V. MIHORDEA, Biblioteca domneascd a Mavrocordatilor.Contributii la istoricul ei, in Mem. Sect. Ia. Acad. Rom., s. 3, t. XXII (19391940), p. 359-419; 153. IOACHIM CnAcruN, Biblioteci ft cititori romdni Intrecut i azi, Sibiu, 1940, 13 p. in 8°; 154. IOSIF NAGHIU, Biblioteca Maas-tirii Neamtul, in Mitropolia Moldovei, XVII (1942), p. 67-83; 155. IoActumCraGiuN, Das rumiinische Buch in Siebenbargen, in Siebenbiirgen, I, Bucu-resti, 1943, p. 257-268; 156. CANDID MUBLEA, Biserica Sf. Nicolae dinScheii-Bragovului. Brasov, 1943, 430 p. in 8°; 157. OCTAVE BEAUPIN, Lecollege Bethlen de Nagyenyed, in Revue d'Histoire comparée. .etudes Hong-roises, XXI (1943), p. 586-588; 158. N. CAMARIANO, L'organisation etl'activité culturelle de la compagnte des marchands grecs de Sibiu, in Balca-nia, VI (1943), p. 201-241.

SocietAti diverse. 159. O. LUGOSIANU, Societatea femeilor romane dinanul 1815, Bucuresti, 1895, 24 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

VIEATA CULTURALA. II.

In epoca lui Constantin Brdn-coveanu, arta romdneascd atingecea mai frumoasd f i mai carac-teristicd tnflorire a sa, En toatedomeniile.

Veacurile XVII §i XVIII inseamná, in domeniul artei, unrástimp de remarcabile creatiuni intru nimic mai prejos de crea-tiunile ¿iterare contemporane. Se ridicá in acest rástimp monu-mente de artà bisericeascd §i. laidi §i se obtin realizári in lucrullemnului, al tegturilor §i al metalelor pretioase, care constituienu numai succese din punct de vedere tehnic §.1 artistic, dar §i ma-nifest:411'i caracteristice, reprezentatiye, ale geniului nostru national.Culminarea este atinsä in epoca lui Brd ncoyeanu, in acei cinci-zeci de ani cuprin§i intre 1678 §i 1730 §i care includ, in afará dedomnia centrará a strálucitului voevod §i martir (1688-1714),§i domniile lui erban Cantacuzino (1678-1688) §i Nicolae Ma-vrocordat (1716 §i 1719-1730). Se poate spune, färä" exagerare,cà a fost aceasta o epocá unicd prin complexitate, elegantá§si rafinament in desvoltarea artei románe§ti, compensAnd cuprisosintá aspectele mai putin favorabile de ordin politic §i militar.

0 caracteristica a vietii noasIre artistice in rástimpul amintit§i mai ales in veacul al XVIII-lea este dif uziunea ei in phluridin ce in ce mai largi. Arta nu mai constitue apanagiul numaia Domnilor §i a marilor boieri ; ea este pretuitá acum §i promo-vat'ä §i de alte categorii sociale.

Ora§enii, in special bresla§ii me§te§ugari §i negustori infrunte cu vatafii lor, apoi osta§ii §i comandantii lor, boierii micisau boierina§ii, raz6§ii §i mo§nenii, ridia tot mai multe ráca§uri

33

www.dacoromanica.ro

960 VIEATA CULTURALA.

dumnezee0i, frumos construite ì Impodobite. Sporeqte numarulcladirilor de zid, biserici 0 case de locuit, spore0e de asemeneanumgrul leseiturilor i bleinurilor de lux, a podoabelor de metalpregos, a tablourilor, Intr'un cuvant a tot ce bucura ochiulinfiumuseteaza vieata.

Paralel cu aceasta difuziune spore0e numarul mefterilor pie-trari, zugravi, iconari, argintari, lemnari; ei alcatuiesc acum bresleputernice i raspandesc me0equgul lor 0114 in cele mai inde-pärtate colturi de tara. Nu arareori calatorul din zilele noastre1ntalne0e, In cine qtie ce sat umil din regiunea muntoasa qi delu-roasa, o bisericä ridicata in acest veac al XVIII-lea, sau la In-ceputul celui de al XIXlea, bisericä' ce este, prin proportiile eireu0te, prin acoperi§ul de gindila, prin zugraveala naiva a pridvo-rului i prin albeata zidurilor, contrastand cu verdele padurii saupaji§tei din prejur, o adevarata incantare: e opera acestor me§-teri mode§ti, de cele mai multe ori anonimi (vezi fig. 62).

In ce prive§te locul ierarhic pe care-1 ocupa fiecare din Wileromane in vieata artistica a veacurilor XVII 0 XVIII, lucrurilestau astfel: Moldova detine intaietatea la Meerut: este epocamitropolitului Anastasie Crimca, ctitorul Dragomirnei, a luiMiron Vodei Barnowski, domnul care a ridicat, proportionalCu durata stapanirii, cele mai multe laca§uri dintre toti voevoziinoqtri, a lui Vasile Lupu, ctitorul Trei Ierarhilor, a Goliei 0 abisericii Stelea din tara vecina, In sfar0t a lui Gheorghe Duca, prina carui Myna s'a inältat manästirea Cetatuia. Spre sfar0tu1 vea-cului al XVII-lea, i anume Incepand Cu domnia lui yS'erban Can-tacuzino (1678-1688), punctul de greutate cade asupra Munte-niei: aci §i acum se formeaza cel de al doilea stil muntean, careliva gasi In lacaprile lui Constantin Briincoveanu §i Nicolae Mavro-cordat cea mai inalta expresie a sa. Superioritatea Munteniei sementine In tot veacul al XVIII-lea. Transilvania are, intre timp,o situatie mai putin favorizata; ea ocupa, sub raportul artistic,locul ultim.

BIseriei i mfinfistiri moldovene. Desvoltarea arhitecturii bise-rice0i molaovene, in veacul al XVII-lea, se explica prin treifactori de capetenie: mai intai, vechea tradige a tärii, a§a cumse infäti§eazd ea In lacaprile veacului al XVI-lea, Sucevitafiind Incununarea lor; apoi influenta exercitata de douà laca-

www.dacoromanica.ro

t.

t(kti

rt4i?.

FA.

-'414"

)t).:rri

ou-771,:

,p.p.=

,. f

fa: 'X ,

. an .:.' -, r,:.,,

: ..;;; ,,,,,,,,Y.',..

,';',,c ,.

.n

rin'. 41{5f.l..

......... '..-:..t,

,_'''' ,,,' °.:

-°, f7s..r, ,,,i.1,.:, , . .4.,,

t ;; ..::&?3 '

,1. .1' -

..,.4,

,:¡,1Y2

" -7.,:_,-i...

g.."-qk, '-:,-:...:..

-..,...A.,,,_.

..

,

''',-'!,,.

ek4:

-'

.Ln.

".'ff

,,.

. ,v

..v,-..-;:r1.:.;:.1.,

4 --

A ,.'

'

::*, t'E"n ;;' r''''

'-.*:.2-; ' X

.4i;iv

,...,..-.,:"--,.

. 3.

.-...

...:.re

,...,,, o' 44pi:.°

1!!frif It,.'

..

,..jtznt .

;.".

..-:°

A

.,

.f?

,

e ;S.

614 c)

t"

33.

BISE

RIC

I SI .MA

NA

STIR

I M O

LD

OV

EN

E961

www.dacoromanica.ro

962 VIEATA CULTIJRALA.

suri dela finele veacului al XVI-lea, Galata, ctitoria lui Petruchiopul si Aroneanu, zidita «In tarina Iasilor » de Aron Tiranul,

ambele aducand, In plan si fatada, elemente noi, muntene; Inal treilea rand, influenta exercitata de cateva ctitorii domnesti saumetropolitane e xceptionale: Dragomirna, Trei-lerarhi, Golia §i

Ceteituia. In genere, se poate observa o strAned legating' intreevolutia arhitecturii si vicisitudinile istoriei politice moldovene,domniilor lungi si prospere corespunzandu-le lacasuri de seama,In timp ce perioadele turburi, de razboaie, naväliri si lupte interne,aunt lipsite de asemenea realizari. E o constatare care se aplicade altfel tuturor tarilor si timpurilor.

Vechii traditii arhitectonice i se datoresc läcasuri ca Burdu-jenii fi Biserica Alba din Baia ; nici ea nu ramane !nag completlipsita de influente din afara. Astfel, constatam o influentä venitadin Sud, care se manifesta In detalii si o alta, occidentald, careia-idatorim adaogirea unei clopotnite de cele mai multe ori greoaiesd nelmbinandu-se bine cu restul cladirii (asa, de pilda, la Sf.Nicolae din Suceava (1611), la Sf. Vineri din Iasi, ctitoria luiNistor Ureche, daramata In 1878, la Vovidenia din Iasi, ziditalnainte de 1645, etc.).

Cu biserica manastirii Galata, inaltata in 1584, apar In arhi-tectura bisericeasca moldoveana, o serie de elemente noi, dove-dind influentd munteand §i, In genere, sudica. In aceasta categorieintra: 1. Cea de a doua turlei, pe pronaos, asa cum am intalnit-o labisericile maraistirilor Tismana si Snagov precum si la bisericaepiscopala din Curtea de Aiges. 2. Imptirlirea fatadei in cloudregistre, unul superior si altul inferior, printr'un brdu orizontal careda ocol cladirii. 3. Generalizarea, la ambele registre ale fatadei,a firidelor oarbe care mai Inainte erau numai la abside. 4. Intro-ducerea a cate trei ferestre la abside asa cum le-am constatat laArges, la Tutana (absidele laterale), la Mitropolia din Targoviste(absida altarului) 5. Separarea naosului de Incaperea adiacenta spreapus (camera mormintelor sau pronaos) prin trei arcade sprijinitepe coloane (2 coloane centrale si 2 laterale ancastrate), In loculzidului prevazut cu o usa, anterior. In afara de aceste elementeprincipale sunt 0 detalii In ornamentare si in modul si materialulde constructie care dovedesc aceeasi influenta munteana 0, Insens mai larg, sudica.

www.dacoromanica.ro

BISERICI $1 MANASTIRI MOLDOVENE 963

Ea este evidentA §i la biserica Aroneanu (1594). i aceastaare brIlul care desparte fatadele in douà registre, dar a§ezat maisus ca la Galata ; are de asemenea cele trei arcade care asigurA tre-cerea din naos in pronaos ; are ing, in plus §i pentru prima dataIn Moldova, un pridvor pe stfilpi, legati prin arcade (3 arcade pefatada dinspre apus, cAte 2 pe fatadele laterale). Nu mai e deci,ca la lAca§urile anterioare (PArlaguti, Moldovita, Homor) un zidsau un plin in care s'au amenajat cAteva deschizAturi, ci, dinpotrivd, un gol intrerupt de coloane. Sunt principii arhitectoniceopuse. Acest pridvor pe stAlpi e un element sudic; 11 intAlnim inBalcani §i in Muntenia unde apare la Snagov, la Mitropolia dinrargovi§te §i la Biserica DomneascA din acela§i ora. Spre sfAr§itulsecolului al XVII-lea, el ajunge chiar un element caracteristical celui de al doilea stil muntean. In Moldova, dupä Aroneanu,11 gAsim la Hlincea refäcut6 in 1.660 , la Sf. loan din Siret,la Ipanii Vechi.

Influenta marilor ctitorii ale veacului al XVII-lea se poate §iea u§or urmAri. Cea dintAi dintre aceste ctitorii a fost ,Dragomirna.Nu ni s'a pAstrat pisania ; §tim ing cA biserica cea mare, cuhramul Pogoririi SfAntului Dula, era ingltatA in 1609, a§a cumne spun InsemnArile de pe douà Evanghelii &Amite de AnastasieCrimea mAn'Astirii sale.

Zidurile inconjurAtoare, cu turnurile lor, au fost fAcute de MironVodà Barnowski, in 1627; unul din turnuri, acel mare, dinspreSud-Vest, avAnd mai multe inaperi boltite §.1 metereze pentrutras, poartà chiar numele Voevodului. Ceea ce impresioneazà, dincapul locului, la Dragomirna, este ine4imea bisericii ca §i raportulfatà de l'alimea ei (42 metri, inclusiv crucea turlei, fatà de 9,60):e cea mai sveltà dintre toate bisericile moldovene ; ea continuà §iaccentueag tendinta constatatA in veacul al XVI-lea (vezi vol. II,editia a patra, p. 630). Al doilea element caracteristic, prin nou-tatea lui, e acel decorativ sau ornamental. In aceasta categorieinirà torsada sau frAnghia impletità discontinuu, pe care o gäsimatAt in interiorul cAt §i in exteriorul bisericii. Ea vine, dupà toateprobabilitAile, din centrul §i rAsAritul Asiei Mici, din regiunileselgiucide (intre Sivas §i Konijeh) §i cele armene §i caucazieneinvecinate. Tot nouà este §i impodobirea turlei cu foarte nume-roase sculpturi in piatre I: §i aceasta caracteristica ne indreaptä

www.dacoromanica.ro

964 VIEATA CULTURALA

tot spre Orient si anume spre aceleasi regiuni caucaziene (Geor-gial); poate fi insä si o influentä ruseascä.

Biserica mänstirii Dragomhna a exercitat o influentä apre-ciabilà asupra läcasurilor urmAtoare, Astfel asupra bisericii delaSolea, ridicatä de voievodul Stefan Tomsa ; ea imitä, mai modestinsä, ctitoria lui Anastasie Crimea. Apoi asupra bisericii mänäs-tirii Bdrnova (judetul inceputà, spre finele domniei (c. 1629),de Miron Barnowski i terminatà, peste câteva decenii, de Eus-tratie Von Dabija ; si acest läcas are ca bau exterior torsadadiscontinn. Alte biserici, influentate, sub raportul ornamental,de Dragomirna, au fost Trei lerarhi, Golia, Fuina (noua biserica,inceputä de Vasile Lupu, in locul aceleia a lui Stefan, pe care onamase), Sf. Onofrei, Cetiluia, etc.

Trei I erarhi a fost conceputii de Vasile Lupu ca un monumentcare, arätänd contemporanilor c posterit4ii boggtia si fastulsäu, sti intreacit pe toate cele din tail In somptuozitate c rafina-ment. Sco pul c l-a atine fiinddi ea a atras, dela inceput, atentia;datorii sträini cum e, de piln, Paul de Alep o faun Marezerve, iar Miron Costin, cronicarul contemporan, citänd-o, im-preunä cu Golia, arata cà aceste 2 läcasuri sunt cu fäptuacum se vä'd peste toate mänäslirile aice in feard mai iscusite ».Sfintitä de mitropolitul Varlaam, la 6 Mai st. v. 1639, Trei Ie-rarhi reproduce planul tip al bisericilor moldovene din veaculal XVI-lea, apropiindu-se insa mai mult de Galata. E influentatäapoi de Dragomirna: ggsim torsada caracteristicg, in exterior siin interior, apoi impodobirea turlei ca sculpturi in piatrei, unelemotive, ca rozetele ornamentale, fiind chiar la fel dispuse.

Elementul nou 1nsä al Trei-Ierarhilor, care face originalitateaacestui Mewl si care n'a mai putut fi imitat din cauza cheltuieli-lor foarte mari pe care le implicg, este impodobirea perejilor exte-riori, de sus pan jos, cu o retea continn de sculpturi in piata,aurite. Aceste sculpturi, dispuse in 30 de anduri sau zone ori-zontale care dau ocol clädirii, cuprind motive de origine orien-tald : unele sunt de inspiratie armeano-georgianä, altele arabo-turcesti, altele, in sfarsit, persane. Dar tocmai acest exces deimpodobire dä'uneaz6 impresiei generale: prea e vizibilä dorintade a lua ochii, prea e ostentativ dupäi moravurile orientaleLuxul. In privinta aceasta, mesterul Manole a dovedit, la Curtea de

www.dacoromanica.ro

BISERICI SI MANASTIRI MOLDOVENE 965

Argey, un gust mult mai sigur, mai fin. Altfel, totul e din mate-riale excelente ; pentru pardoseala bisericii, de pilda, yi a trape-zariei, s'a intrebuintat marmura alba. yi meagra. Si celelalte eca-rete ale manastirii, inclusiv feredeul sau baia publick adiacentkau fost construite cu o deosebita grija. Feredeul, ale carui venituriapartineau tot Trei Ierarhilor, imita pe cele din Stambul; el adurat douà secole §i jumatate, panä In 1894, cand o municipali-tate stupida, In loe sa-1 repare, 1-a &Aran-lat. In turnul-clopotnitadela intrare era un ceas a carui batae se auzea In tot orayul.

Trei Ierarhii au fost restaurati, In timpul lui Carol I, de arhi-tectul francez Leconte de Notiy, cel care a restaurat §i Curteade Argey. Cu acest prilej s'au adus Inca unele modificari aspectuluiinitial; astfel, atat acoperiyul principal cat i acoperiyul turlelor,din curbe, cum erau inainte, au devenit ascutite, facand saMewl yi mai Inalt (vezi yo!. III, 1, editia a doua, fig. 24 si 25).

Neputttnd fi luati ca model In Intregime, din cauza caracte-rului lor somptuos, Trei Ierarhii au influentat totusi partial cons-tructia Cetaluiei, ctitoria mult mai sobrd dar, tocmai de aceea,corespunzAnd mai bine posibilitatilor normale ale tarii noastre ;a influentat de asemenea, dar inteo masura yi mai redusa, nouacladire a Putnei.

Si cel de al doilea mare laca bisericesc ridicat de Vasile Lupu,Golia, are un caracter deosebit fata de ce se lucrase pana atunci.Neculce, povestind vizitarea Iayilor de ea-1,re petru cel Mare, aratacà »atuncea au imblat Imparatul prin toate manastirile de le-auvazut §i din toate i-au mai placut mind stirea Golia, zicand caare trei feluri de meyteyuguri: leyesc, grecesc i moskicesc».inteadevar in aceasta bisericil se 1mbina elemente apartinand latrei stilul bizantin, vizibil in planul general al cladirii,stilul rusesc, aparent In felul de constructie al boltilor §i stilulbaroc al Renayterii italiene, venit prin Polonia, stil care a inspiratfatadele, cu coloane ancastrate in zid (aya zisele lezene »1) yi

terminate prin capiteluri lucrate. Biserica are douà turle mari,pe naos yi pe pronaos; alte doua mai mici, pe altar yi pe pridvor,yi un turnulet deasupra pridvorului, In dreapta turnului mic.Cu fatadele-i caracteristice §i cu cele patru turle In linie, Goliaare un aspect specific, cam ciudat, In opozitie cu imaginea obiy-nuita a bisericilor noastre, In once caz un aspect care nu se uit

www.dacoromanica.ro

966 VIE ATA CULTIIRALA

uqor. Ea a influentat Intr'un grad Inalt zidirea bisericii mängstiriiCaFin, ctitoria din 1655 a voievodului Gheorgb.e stefan. Aceastadin urma pare aproape o replicä a Goliei ; e numai ceva mai simplä,fárà atatea ornamente i Cu capiteluri mai putin stilizate (vezifig. 63).

Cetiituia, ctitoria, terminatä In 1672, a lui Gheorghe Duca,imita Trei-lerarhii sub raportul planului 0 al proportiilor ; ea eInsa mult mai sobra In ce prive0e ornamentarea, lipsindu-i aceabroderie de sculpturit continua ce carcterizeaz6 Mewl lui VasileLupu. Cetatuia este una din mänästirile cele mai bine pgstrate ;In afar% de bisericA, exista Inca* i cea mai mare parte din cladirileinitiale: zidurile InconjurAtoare, cu poarta de intrare i Cu tur-nurile respective, apoi casele egumene0i cu o remarcabila Balaboltità goticä (trapegria I), casele domne§ti i bucätäria (vezivol. III, 1, editia a doua, fig. 38 40).

La Inceputul veacului al XVIII-lea, constatam In arhitecturabisericeasca din Moldova o nouä influentä, venind dinspre miazAzi,din Muntenia ; ea include 0 ateva elemente de artä turceasca.Aceasta influentä se manifestä In felul de impodobire a fatadelor,prin firide lungl i ocnite trilobate in acoladcl. i la u0 i ferestregäsfm chenare terminate In partea superioarà prin acoladä sausemicerc: ele Inlocuiesc mai vechile chenare o gotice sau celeinspirate de Rena§tere. Apar, Impärtind suprafata zidurilor,panouri trilobate, In acolada", cum e, de pilda, la biserica sfintiiTeodori din Ia0. Acest element decorativ, acolada, este de originemusulmana; el a ajuns In Moldova prin intermediul lacaprilormuntene, dar poate sä fi venit i idrect, prin meqterii care lucra-sera' In imparälia turceasa.

O influentä otomanä gäsim, ceva mai tärziu, 0 in felul Incare sunt prelucrate frunzele de acant ale capitelelor unor bise-rici: astfel, la biserica din Gold efti (Cilibiu) din judetul 14; eleseamäna Cu unele din capitelele geamiei Läle, ridicata in 1763;de asemenea cu capitelele dela unele case contemporane ale car-tierului Balat din Constantinopol.

In sftw0t, gäsim aceea0 influentä Inteo serie de pietre demormAnt moldovene0i din a doua junta-fate a veacului al XVIII-lea

Inceputul celui de al XIX-lea. Apar, ca elemente ornamentalepe aceste pietre de mormänt, chiparqi cu värful Indoit 0 vase

www.dacoromanica.ro

Fig. 63. Biserica manastirli Casin (jud. Bacán). Lucratl In plata, ea sean-111A In ce priveste o serie Intreagd de elemente arhitec-toMce, Cu biserIca toste! ministirl Golfa din Iasi. Au fost zidite, dealtfel, In aceeasi epoci, pe la mijlocul veaculul al XVII-lea.

www.dacoromanica.ro

968 viEATA CULTURALA

mici, persane, din care es florile preferate ale musulmanilor:lalele, trandafiri §i garoafe. Apar §i acante stilizate la fel cu celeamintite mai sus. Unele pietre veneau gata sculptate, dela Cons-tantinopol, avand pAa §i scobitura In care se strAnge, pentrupAgrile cerului, apa de ploaie: obiceiu specific turcesc ; la noi seaddoga numai inscriptia respectivA. O serie de asemenea pietrede morrant sunt acelea ale familiei Bal§, la biserica Sf. Dumitrudin Iaqi.

Gáltre jum6tatea veacului al XVIII-lea, se inalt6, In Moldova,o grupà Intreaga de biserici care amintesc, prin elementele lerde stil baroc, Golia §i Caqinul. In aceastà categorie intrà, de pildà,bisericile Si. Teodori, Curelari, Sf. Gheorghe, tustrele din Ia§i, §i

cea mai Insem.nata dintre ele biserica mangstirii Frumoasade Fang Ia§i, ctitoria din 1753 a lui Grigore Vodà Ghica, refàcutiiin 1836; ea are nu numai lezenele o caracteristice pe fatadele late-rale, dar §i cele patru turle dispuse In linie. Si la aceastà grupà,ca §i la Golia §i Cain, constatAm o influentà ruseasa maiprecis ucrainean6 §i una apuseang, venità prin Galitia.

Influenta apuseang ajunge precumpAnitoare la finele veaculuial XVIII-lea and se introduce la noi, prin intermediul Poloniei§i mai ales al Rusiei, stilul a§a zis o clasic», inspirat de antichitate.In Rusia, el mai poartä §i numele de stil Empire». Comportelfrontoane clasice, cu coloane, a§a cum gäsim la noua clddire aFrumoasei. Ca realizare reprezentativ6 a acestui stil citsám bise-rica Sf. Spiridon din Ia§i (1804-1805); tot lui 1i apartine §.1 bise-rica Banu (Ia§i) construità, In jurul lui 1800, de un oarhitectonHer Leopold o.

Acest stil clasic, u§or transformat, va ajunge sá se generalizezein veacul al XIX-lea In jàrile noastre. Dar realia.'rile lui, dupàpArerea noastrà, sunt departe de a egala vechile lAca§uri moldo-vene§ti sau acelea produse de primul §i mai ales de cel de al doileastil muntean.

Biserici i mAnlistiri =Intone. Stilul brancovenesc (al doileastil muntean). Bisericile construite In veacul al XV1I-lea, urmeaza,de preferilità, unul din cele patru tipuri caracteristice anterioare(vezi vol. II, editia a patra, p. 617-620): 1. Tipul constantino-politan dup6 care se clàdise la noi Biserica Domneasa dinCurtea de Arge§; acestui tip 1i apartine monumentala biseria

www.dacoromanica.ro

BISERICI SI MANASTIRI MUNTENE 969

St. Dumitru din Craiova (1650) §i, se pare, biserica, azi disparuta,a Seirindarului, in Bucure§ti: amandouà ctitorii ale lui Matei Ba,sarab. 2. Tipul seirbesc care daduse biserica cea mare dela Cozia ;el se bucurà de o deosebita favoare, fiind reprezentat, Intre altele,de bisericile manastirilor Arnota (Intre 1633 §i 1.636), De un lemn(1634-1635), Pleiteiregi (1646) §i Plumbuita (1647), tuspatru iara§ictitorii ale lui Matei Basarab. 3. Tipul bisericii mcineistirii Dealul,Cu trei turle, care e, de fapt, tipul sarbesc ca plan, dar avando bogata decoratiune exterioara, de origine orientala (armeana,dupa unii speciali§ti 1). Dupa acest tip s'au Ina4at bisericile ma-nastirilor Mai ufani (1638), Brebu (1650) §i Gura Motrului (1633),primele douä avand de ctitor pe acela§i Matei Basarab iar cea dea treia datorindu-se rudei sale, lui Preda Brancoveanu. Merita,de altfel, sa fie relevat faptul ca batranul domn de 1.ara a fost,sub raportul numeírului de laca§uri ridicate, eel mai mare ctitorbisericesc al neamului nostru: Intr'un rastimp cat jumatate dinacela al lui t,efan cel Mare, el a ridicat un numar de biserici §imanastiri superior acestuia din urma: se cunosc pana acum 38;qi dupa bate probabilitalile aceasta cifra va cre§te. 4. Tipulbisericii episcopate din Curtea de Argef sau, cum i se mai spune,«tipul me§terului Manole ». Dela acest stralucit model s'au inspi-rat, /Ira ca sa-1 poata Ina' atinge, cei ce au zidit bisericile manas-tirilor Radu Vodei (1615), Cotroceni (1679) §i impunatoarea Mitro-polie din Bucure§ti (1655).

Dar alaturi de aceste patru tipuri, mo§tenire a veacuriloranterioare, apare, pe la mijlocul veacului al XVII-lea, §i un tipnou de bisericei. El are drept caracteristica o clopotniIa deasuprapronaosului, la care ajungi printr'o Beall amenajata fie In gro-simea zidului a§a la biserica din Golefti (Murel) sau la bisericaDoamnei din Bucure§ti fie Intr'un turn lipit de zid, vizibil dinafara §i a§ezat de obiceiu pe peretele dinspre Nord: e cazul biseri-cilor dela Cornet (Valcea, 1661), Beirbulq (Dambovit,a), Strehaia(MehedinO, 1645), Feigeiraf (1697-1698; vezi fig. 64), etc. Sunt §icazuri and clopotni0 se afla deasupra pridvorului, ca la Jitianu(Dolj) §i la Filipevii de Pcidure (Prahova, 1688).

In sfar§it, intalnim §i biserici cum e biserica Olari din Curteade Arge§ sau biserica Turbati din Ilfov, care nu se leaga de niciunul din tipurile amintite mai sus; ele constituie o dovada In plus

www.dacoromanica.ro

970 VIEATA CULTIIRALA

de varietatea izvoarelor de inspiratie a me§terilor constructoriai vremii.

Dar aceasta diversitate de modele nu 1mpiedica lusa ca uneleelemente arhitectonice s'a Be impuna, sa se generalizeze in veaculal XVII-lea, Bi s'a constituie apoi caracteristice ale noului stilmuntean stilul brancovenesc ce se incheaga spre sfa.rBitul

ls 'fr.;

,

,1,1,:::F.,,i;:,,--------''''''" ,

- ..... - .' .. 1 - ,

, 1. ..

.., ......, .,:,,-....___ -.

J

" n,

. .. 4' _

-. _

-

a. u'

o

,,nan &

Fig. 64. Biserica ridicati de Constantin BrAncoveanu In orasul l'algaras, In mili1697-8, ispravnic fund Neagoe Pitarul RAtescu. Pricivor deschis cu arcade semi-

circulare. Pe peretele dlnspre Nord, turnul de acces la clopotniti.

acestui veac. Astfel este, in primul rand, pridvorul deschis, custalpi sau coloane, legate prin arcade mai hit& semi-circulare,apoi In acolada sau trilobate (vezi fig. 65-68). Coloanele sunt,la inceput, de caramida (Milteni, in Ilfov) dupa aceea de piatraavand bazele i capitelele profilate. Exemplare remarcabile de ast-fel de coloane gasim la Mitropolie,la Arnota, la Gura Motrului i laFilipegii de Pd dure. Ceva mai tarziu, spre sfarBitul secolului alXVII-lea Bi Inceputul celui de al XVIII-lea, profilurile se hilo-

www.dacoromanica.ro

cues° prin sculpturi, adesea admirabile, iar trunchiul Ins* al

Fig. 65. Biserica cu stint' din Bucuresti, numità astrel din cauza picturilorexterioare din registrul superior. Ziditä la stArsitui secolulul al XVII-lea si res-

taurata In 1728.

coloanei e Impodobit cu caneluri in spiralà; ca modele putem cita

BISERICI SI MANASTIRI MUNTENE 971

www.dacoromanica.ro

972 VIEATA CULTURALA

pridvorul bisericilor Doamnei §i Coltea din Bucure§ti, al nakfasti-

, 1"II 1 ,

-----........--.g ".' PI* , --N

:

.,0 ! ,....1;;t;'Ai, 44AKC If'''.4 \''.'.7.

'"

-

Lfr,,

a . .

4 -a

04.1,1.rj '"401.6.11111iA "

7 I

11 .1, 7 L.,

574.

"-

Fig. 66. Biserica Sr. Elefterie, In 1747, duo& restaurarea din Mielenoastre.Eleganti Q I bine proportionata, ea este tipul bisericel mid, orlisenesti.

rilor Cotroceni, Hurezi i Sinaia.

ziditi

www.dacoromanica.ro

Un alt element care incepe sa se raspindeasca pe la mijloculyeacului al XVII-lea aunt cele trei arcade asigurand trecerea din

'

BISERICI SI MitNASTIRI MUNTENE 973

L

-

, . ,tikvls 014 jlihe r t (du; eiticun

Fig. 67. Biserica Bucur din Capitall, pe malul Dimbovitei,langà minAstlrea Radu Voda. Zidita In veacul al XVIII-lea, ea

a fost restauratii. dupa rizboiul pentru Intregirea neamului.

pronaos in naos: mai inainte ea se Ikea numai printr'o singtutdeschidere, la mijloc. Aceasta dispozitie care are de scop o circu-lalie mai ward, se in,talne§te, pentru prima data, la Biserica

www.dacoromanica.ro

974 VIE ATA CULTURALÀ

Mihai Vodà din Bucuresti (1594); o In-Minim si la biserica Aro-

Fig. 68. Foisor la manAstirea Dintr'unllemn. Coloanele au capltele de Watt%sculptata lar arcadele sunt In a acolada Pe

neanu din Iasi, din aceeasi vreme (1594).

=.

°,L,"::=ig

OP;p4:-

',-;.

www.dacoromanica.ro

STILIIL A RANCOVENESC 97 6

Tot pela mijlocul veacului al XVII-lea, se constatä si o oare-care inf1uent:6 moldoveneascd; ea trebue push' In legAtur6 si cuin'áltarea, la Târgoviste, a bisericii Stelea, In 1645, de &are VasileLupu, dupà Imp.6carea cu Matei Basarab ; se stie c6 acesta din urmda zidit, la rAndu-i, Sonja, In tara vecinului sä.u. Acestei influentemoldovenesti i se datoresc cadrele de afi f i ferestre, de caracter« gotic », care se Intálnesc la unele rácasuri (Stelea, Gura- Motrului);numai c6 le lipseste relief ul §i frumuseva pe care o au dincolo deMilcov. De aceeasi origine aunt si contraforiii pe care, In afar6,bineinteles, de Stelea, li Osim la Beilteni, la Golefti, la SfinliiImplira0 din Targovifte si la Beirbule; (Dâmbovita). Dar, ca sila cadre, acest Imprumut nu are vieat6 puternia si lungd ; spresfArsitul veacului al XVII-lea, contrafortii dispar.

Cel de al doilea stil muntean incepe 86 se inchege In timpuldomniei lui 5erban Cantacuzino (1.678-1688). Atunci tipul noual veacului al XVII-lea, acela cu clopotnita peste pronaos si cuo turlà peste naos, Incepe 86 se generalizeze, ajungand reprezen-tativ pentru acest nou stil. In acelasi timp, din tipurile mai vechi,se aratà o preferint6 deosebit6 tipului In form6 de trifoiu, cu otur16, derivat din cel sarbesc, si tipului bisericii episcopale dinCurtea de Arges, cu patru turle. Acesta din wind se aplic6 Inspecial, ca si In veacul al XVII-lea, marilor ctitorii cum sunt, depildà, Veiceireftii §i Cernica. La tustrele tipurile noului stil seadaog6 lug, In genere, pridvorul deschis ca arcade, care constituetocmai o caracteristic6 a lui.

Ca aspect general, bisericile apartinând noului stil munteanaunt mai svelte, mai inalte cleat acelea anterioare. Acest fenomense poate observa mai bine la clopotnita de pe pronaos. Astfel, depild6, clopotnita dela Br6desti sau aceea dela Cretesti; comparatiacu clopotnita scundà dela Cornet (1661) este concludentà.

Fatadele noilor 16casuri Bunt, In genere, acoperite cu tencuial6de var ; In unele pàrti ale lor si anume la arcaturile pridvorului,cAteodat6 si la chenarele usilor si la cornise, se adaogA zugreivealapolichromei. Piatra sculptata, Inflorat6, se Intrebuinteaz6 la coloa-nele pridvorului, la chenarele usilor si ferestrelor si la brAul cedà ocol clàdirii. Ca motiv sculptural, apare In mod obisnuit vrejulcontinua, Cu frunze f i flori meiscate, iarsási o caracteristic6 a acestuistil brAncovenesc (vezi fig. 69).

34

www.dacoromanica.ro

Fig. 69. ('henar de fereastrii, In piata frumos seulptatA, la bierica SI. roan Predeteei (Inainte mergatorul), azi darlimatl.www.dacoromanica.ro

STILUL BRANCUVENESC 977

F In interior, g'äsim coloane de piatrà sculptate ; impresio-neaz6 Insä In deosebi bog6tia sculpturilor in lemn, in prim&rä'nd a tiimplei (vezi fig. 70-71).

In genere, se poate spune cà Mca§urile apartinAnd celui de aldoilea stil muntean se disting printr'o notà de elegantä §i bogätie,care rezultà nu numai din proportiile lor reu§ite §i din felul impo-dobirii lor prin sculpturi mäestrite In piatrà qi prin zugrävel"polichrome, dar §i din mobilierul somptuos pe care-1 cuprinc(vezi fig. 72).

Noul stil muntean se poate impärti in trei epoci:1. Epoca prima*, cuprinzänd domniile lui erban Cantacuzino,

Constantin Bancoveanu §i 5tefan Cantacuzino, stäpanitori deaproape Inruditi intre ei (1678-1716). Influenta exercitatä dcace§ti stäpanitori a fost hotgrItoare ; nu putin a contribuitgustul §i priceperea lui Mihai Cantaeuzino, fratele lui 5erban, uniubitor §i un pretuitor al arhitecturii, cu studii In sträinàtate. i e_

§i Brancoveanu aduc me§teri din afara hotarelor. Unul din ace§time§teri, Pesena Levin, italian de origine sau dalmatin a lu-erat la Brancoveni, unde a §i fost Inmormäntat ; crucea Cu inscriptkde pomenire i se pästreag §i astazi; un altul, VucaFin Cara geadalmatin sau Orb, judecand dupà numele prim, grec dupd ceide al doilea a lucrat la Hurezi. Un meter italian poatetot Pesena Levin a lucrat §i la Biserica Doamnei din Bucure§ti,ctitoria din 1683 a sotiei lui erban Cantacuzino. Portalul acestebiserici, cu chenarul s'äu de piatrà sgulptatà, aratä influentaRena§terii italiene.

Laca§uri reprezentative pentru aceastä primä epocä sunt Co-trocenii, dar mai ales Hurezii. Cotrocenii, ctitoria lui erban Can-tacuzino, au fost ridicati In 1679. Ei apartin tipului cu patriturle al bisericii episcopale din Curtea de Arge§ (tipul me§teruluManole). Au un pridvor cu arcade semicirculare sprijinite pe co-loane de piaträ; pronaosul e mai lat cleat naosul ; constructia.fäcutà cu ingrijire, a suferit insä prefaceri In decursul vremii.Hurezii sunt o adeväratà sinteg a stilului brancovenesc §i unuldin monumentele de art:6 religioasd cele mai reu§ite din Intreagatail. De proportii impun'ätoare 32 de metri lungime pe 14metri lätime biserica acestei mànästiri a fost ridicatà In anul1692; apartine tipului derivat din tipul sArbesc, In formä de

34°

www.dacoromanica.ro

978 VIEATA CULTURALA

trifoi, dar cu doug turle, cea de a doua, de pe pronaos, find mai

Fig. 70. Iconostas din lemn sculptat à jour I emit, de o mare [Mete. ParaclisulPatriarhiel din Bucuresti.

mica. Aceste turle aunt bine proportionate ; una e octogonalä,

www.dacoromanica.ro

cealaltd dodecagonalà. Pronaosul e mai lat cleat naosul ; urmeazadeci unei vechi traditii arhitectonice muntene (vezi vol. II, edit,ia

, , fL2 L

''':°.;"ti 4,.P 4-

" ,fr.I

1 3. '

r _

le-AL. to.ctqd.

*

'

r's

-

-

s e6.... - %MO' -..- ""'". ' ..: , - . F.,?....fe

° - 1.. ' . .

'',,,,4,1v '. i,,,, , AA. ,.... ',.,'*,;,, ....., . . ut, m.,0,,,,..-,:,, ,-4.,t;4042::"'...r. ',V,,0 ,."-- ó. ' ; ,. r', , .

... ...,,, . , ,- .. ,' ,A...

&`' 9 'Wr. 'ttiiagi.,.=r,%......4,?c,..:, - r ,

ilre, - yae, . a . . ,. :... t.' a 1WV 3'7 .. , , ,, , ,1/4, :ir 1.,'":. V

, ...... -5,45,

° ..

a patra, p. 619-20). Intre cele cloud incaperi, un perete avind osingurà u§5, in axa bisericii. Pridvorul, monumental, cu trei

HUREZII 979

www.dacoromanica.ro

980 VIEATA CUIJNRALA

ntrari cate una pe fiecare din laturile libere e sprijinit: pe

.

"

be.",

-,k, -...,...%ve ,-.. .-il .,, 4 ' nr.i.ti, ,P :g.

' 1,...N....E A. ., : ° . . ' .4 'st,... .. ,%E.:_i'i.: ,:ti. -:" , ;

VA ' 4- ... . ,,....-;'

. .., e.-'s -i,..., t.1,3..-.'

- _, . .Cs7.0 ....'7,.,....4'S 4,4:1'4 ..'.. ,:t..N ' -°,,.. , -.

- ''....: : -,\,;, ..

sotrt

k IS. 'I '2. Jilt. arhleresq ln lemn sculptat, dela paraclisul Vatrlarhlel din Bucurestl.

coloane de piatra legate Intre ele pun cade semicirculare. Fata-

www.dacoromanica.ro

HTJREZII 981

dele sunt Impdrtite printr'un brau bogat mArginit de timti, Indoud registre, fiecare fiind Impodobit cu arcaturi r}i panouritChenare frumcrase de piatitt' geulptatd imitând pe cele delaStelea Impodobesc ferestrele ; cheuarul u§ei de intrare In bise-ricd, din marmurd alba, cuprinzand 1;d pisania '§i Impodobit cucele dol.& steme a Valid r}i. a familiei Cantacuzino (mama lui Bran-coveanu era fiica postelnicului Constantin Cantacuzino) e cutotul remarcabil. Interiorul ldcavilui impresioneazd nu numai prinfrumusetea picturii tabloul ctitoricesc este, dupd pdrerea noa-strd, cel mai frumos din Intrega tall dar §i prin bogdtia r}i ele-ganta mobilierului: tampla din lemn sculptat 4 It jour i repre-zintd o adevdratd capo-d'operd, candelabrul din naos, de bronz,avand In varf zgriptorul sau vulturul cantacuzinesc, este iard§io plead unied. Totul concurd, In acest läca§, spre a da o impresiede elegantd, rafinament §i bogAtie.

Aeeea§i impresie se mentine cand vizitdm complexul de elddirichiliile, paraclisul, foi§oarele care alcdtuiesc patrulaterul md-

ndstirii (85 m. x 65 m.). Peste tot s'a Intrebuintat material debung calitate ; piatra abundä ; ea se utilizeazd simpld la coloanelecare sprijind arcadele semicirculare ale chiliilor riti sculptatd elegantJa co/oanele, balustradele §ii scdrile foigoarelor. Cel mai Impodobitdin aceste foi§oare acela al staretului Dionisie Baldcescudateazd Insd din 1753 (vezi vol. III, 1, editia a doua, fig. 52-61).

Ni s'au pdstrat nu numai numele dar §i chipurile me§terilorprincipali cari au ridicat Hurezii; ei Bunt : « Istratie lemnarul »,« Vacafin Caragea pietrarul» §i « Manea vcitatul zidarilor fr; zugravuli-a Infäli§at pe peretele din stanga al pridvorului, tinand fiecareo unealtd specified meseriei.

2. Epoca a doua sau a Mavrocordatilor, coincide aproximativcu prima jumdtale a epocei fanariote ; tine deci dela venirea Inscaun a lui Nieolae Mavrocordat (1716) pand la moartea lui Cons-tantin IVIavrocordat (1769). In aceastd epocd, bogatia ornamen-tatiei cre§te ; zugräveala polichromd tinde sd ocupe suprafete totmai mari, iar sculptura In piatrd ajunge la un grad de perfectiene mai atins. Motívele decorative de origine sau inspiratie orien-tald sunt tot mai freevente, In timp ce acelea de origine occiden-tald, introduse In prima epocd §i inspirate din arta Rena§teriiitaliene, sunt abandonate.

www.dacoromanica.ro

82 VIEATA CULTURALÀ

Ltica§ul reprezentativ al acestei epoci este bisericaVeiceuevi, ctitoria din 1.722 a lui Nicolae Mavrocordat (vezi fig. 73).Prin proportii 42 m. lun gime pe 17 m6 16time este cea maimare biserig din Muntenia ; prin sculpturile ei in piatg este§i cea mai bogat impodobità. Apartine tipului bisericii episco-pale din Curtea de Arge§, cu patru turle. Din nefericire, turlacea mare, de pe naos, s'a prau§it probabil din cauza proportii-lor ei §i a fost inloc Lità printr'una de lemn care n'a rezistatnici ea ; §.1 celelalte turle au suferit unele prefaceri. Pronaosul estecu §ase metri mai larg dectit naosul ; pridvorul, cu arcaturi tri-lobate, se sprijinti pe zece coloane de piatrà bogat sculptate.Ceea ce impresioneag MBA In special Bunt cele 4 coloane caresustin turla de pe pronaos ; Salte de §apte metri §i cu diametrude peste un metru, ele infäti§eag ochiului surprins §i inantat, osculptug continua, dela bag pting la capitelul cu frunze de acant.Trunchiul e in intregime acoperit cu ghirlande de frunze §i flori.Alte patru coloane, sprijinind arcade in semicerc, despart pronaosulde naos. Ferestrele inalte §i largi au §i ele chenare de piatg sculp-tatd ; in registrul superior, aunt §i ferestre pg.trate algtuite dinteosingurti piatrà lucratä à jour. Unde sculptura atinge maximumeste la chenarul de mamma' al u§ii de intrare in biseria §i alpisaniei (ornamentul ei este excesiv chiar, a§a cum excesiv6 estesculptura fatadelor la Trei Ierarhi, in Ia§i. V'OcAre§tii Inseamnäpunctul cel mai inalt al sculpturii in piatg, atins in Muntenia.acest monument unic, in loc g fie un loe de pelerinaj al iubitorilorde frurnos çi o mAndrie a Bucure§tilor, a ajuns, prin lipsa de pie-tate §i de intelegere a generaVilor trecute, g slujasnil drept bise-ricA de inchisoare I Aceasg ru§ine trebue g inceteze ; in chillilevechiului Fäca§ trebue instalatà o §coalà §i o biblioteg a§a cuma fost acum douà sute de ani (vezi §i vol. III, 1, editia a doua,fi g. 84--88).

Epoca a treia cuprinde ultima jumbitate a veacului fanariot ;tine deci dela moartea lui Constantin Mavrocordat (1769) pangla mi§carea lui Tudor Vladirnirescu (1821). Ea repetti formuleleepocilor precedente ; nu se mai clAdesc insa läca§uri impunAoareIn genul Cotrocenilor, Hurezilor §i Wgre§tilor. In schimb, seconstruesc o sumedenie de lAca§uri mai mici, atttt la ora§e§i la sate, de dare numero§i rne§teri localnici, ucenici ai celor

www.dacoromanica.ro

Fig. 73. -Interior din biserica mAnAstirli VAc..i.reqti. Remarcabll, atilpu/ maalvde plat% sculptatl, din dreapta, care sustine clAdirea. Un altul la fel in stanga ;

1 se vede doar marginea.

VACARESTII 983

www.dacoromanica.ro

9134 VIEATA CULTU RALA

din vremea lui Brancoveanu §i Nicolae Mavrocordat. (Vezi fig.66 67). Aceasta explica §i de ce zugraveala polichroma mijlocde ornamentare mai ieftin e frecvent §.1 din bel§ug Intrebuin-tata, in timp ce sculptura in piatra, mai costisitoare §i mai pre-tentioasa, implicand ctitorii de seama, e in scadere.

In Transilvania, In rastimpul dintre 1601 §i 1821, se poateurmäri u§or raportul care exista intre desvoltarea arhitecturii§i aceea a situatiei politice. In veacul al XVII-lea, and situatiapolitica, sociala í economica a Románilor este tot mai grea,cand in o Constitutiunile Aprobate alcatuite de cele trei na-tiuni privilegiate (Unguri, Sa§i §i Secui) se impinge uzurpareaOra' a se insera dispoziVunea ea o Valachii * sunt numai o to-lerai este natural BA nu ne putem a§tepta la ridicarea de multe§i mari laca§uri, de zid sau piatra. Inteadevar, numarul con-structiilor de acest fel e redus §i din ele fapt semnificativcele mai importante se datoresc unor ctitori exteriori popu-lriei din Ardeal, adica Domnilor din Munteniaunor negutatori aromani, dupa cat se pare din centreleurbane.

Matei Basarab ridica in 1653 biserica din Pormti, la Sud deSibiu, iar Constantin Brancoveanu pe acelea din Fagliraf (1698;vezi fig. 64) §i din Stimbdta de Sus (inainte de 1701); ele imita laca-§urile muntene contemporane. Pe de alta parte, doi negustoriaromani, Pavel §.1 ginerele sau Gheorghe Cristofor Literatul,Malta, spre finele veacului al XVII-lea, un laca la Cluj-Meind§tur.5i la ridicarea bisericii azi unite din Huniedoara (1634)au contribuit o mai mult,i negustori fara sa se precizeze numelelor impreuna cu protopopul Iana§, fiul acestuia Vasile, gine-rele &Au Statie §i protopopul Nicolae. Dintre celelalte l'aca§uride zid ridicate In Transilvania in veacul al XVII-lea, insemnampe acelea din Ilya (Satul Mare) In 1600, Bucium (Fagara§) in 1603,Sali§te (Sibiu), ctitoria din 1650 a oierilor margineni, Geomal(Alba) ridicata cu sprijinul protopopului Miclau§, In 1664, Seirbi-Suseni (Maramure§), In 1665 §i Letca (Some§) zidita in acela§ian, ctitori fiind popa Vasiu §i Iacob Iona§cu.

In veacul al XVIII-lea, dupä ce prin actul Unirii » situaVaRomanilor Ardeleni Incepe Incet §i cu mari rezistente din parteaadversarilor dar totu§i incepe sa se Simbunatateasca, consta-

www.dacoromanica.ro

LACASURILE DIN TRANSILVANIA 986

Va'm o sporire a räca§urilor de zid, Se inaltà. catedrala episcopalàunitg. din Blaj opera remarcabilà a arhitectului curtii imperialeMartinelli se Inaltà apoi 16capri temeinice la Alba-Julia, laOradia, unde se Intemeiazrt o nouà episcopie unità in 1777,Inteo sum6 de alte loca1itài. Ortodocqii Ii sporesc i ei 16ca§urilede zid: la Oradea-Venefia unde sfintirea noii biserici are loe,cu deosebità solernnitate, la 7 Iulie 1779, participtind patriarhulsarb din Carlovgt, Vichentie Ioanovici; la Pirgul-Secuiesc, c6tre1783, la Sighifoara In 1796, la Sibiu unde ctitorul u Bisericii dinGroapà* este Insa bogatul negustor oltean Hagi Constantin Pop,

iarg§i Intr'o suma de alte a§ezAri. In special sfttr§itul acestuiseco!, cu domnia generosului Iosif al II-lea (1780-1790), a favo-rizat opera de constructie romaneasdi.

Paralel, continuà 86 se ridice, din Maramureq §i Tara Ouaquluipan'ä In FAgAra§ §i din SAcuime pAnA In Muntii Apuseni i MuntiiBanatului, o mare multime de biserici de lemn, unele din eleconstituind adevkate capo-d'opere de IndrAznealà tehnia i deelegantà. Printre cele mai vechi citim bisericile din Neimefti (Ma-ramure§), Oiefdea (Alba), Letca i Tiop (Some§), tuspatru din1.600 anul and Mihai Viteazul a stgpa.nit Ardealul apoi)iserica din Dtimbul de Cdmpie (Cluj), din 1602, qi Fildul de ¡os(Cluj) din 1630. Alauri la Fildul de Sus (Cluj) este o admirabildbiserica de lemn, al cgrei turn urea' arnetitor spre cer. Remarca-bile sunt apoi, sub raportul reuqitei, bisericile de lemn din Bu-defti §i din Oncefti, ambele in Mararnureq (vezi fig. 74i 75); ceadintrti prin acoperi§ul ei suprapus, cea de a doua prin pridvorulcu arcade. De altfel, in genere, bisericile de lernn din Mararnureq

Ardeal impresioneaz6 prin forma §i proportiile lor ; strgnii leconsidea printre monumentele noastre reprezentative.

dincoace de Carpati, In Principate, se ridica numeroasebiserici de lemn, pe WO cele de zid ; nu Ing In proportia celordin Ardeal i nici atat de infAtis-átoare. In afarà de cele mentio-nate In volumul II (editia a patra, p. 613) sernnaltim i bisericade lemn din Posegi (jr-d. PrEhova), rernarcabilà prin unduialaelegantg a acoperigului (vezi fig. 76) precum i biserica din Spe-ricri (jud. Putna).

Palate. Case domne0i i boiere0i. Dacg din veacurile XIV-XVLnu iramas deat putine §tiri despre casele domne§ti

www.dacoromanica.ro

986 VIEATA CULTURALÀ

sail boiere§ti t}i nici o cladire in fa*, suntem, In schimb, mai

Fig. 74. Biserica de lemn, acoperia cu sindrila, din Budesti (Maramures); deremarcat acoperisul suprapus. Secolul al XVII-lea.

bine informati asupra celor din veacurile XVII-XVIII; pe Iângd

www.dacoromanica.ro

mArtwiile documentare, ni s'a pilstrat i un palat domnesc

en.

Fig. 75. Blaerica de lemn din Oncegti (Maramureg). De remarcat prldvorul Cuarcade. Secolul al XVII-lea.

muntean acela. dela Mogovaia in intregime, precum si o

BISERICILE DE LEMN 987

.-

www.dacoromanica.ro

988V

IEA

TA

CU

LT

UR

AL

A

).7..

,

.k.i.:5,-,F,74,7,.'^-.-

.1.-.f. 7 1,_ r,..-.4,----fp-ew

,:,,v,::.7,

'''.1F.

A' '.,..qt.`;t-,.......71- f

9'''

'2'.

.".."."...37.7.'

,.

',,,..v4

'--

'_: e 0-.

.'4,. -

4;i4::,,,.:

,q

4'

' t'

1,.i'4 '

.1I/ 4 .I

,.,

a,.

wle. !

,,..4.1E

..---ti.-- ;

,...1.....,

...4,,

''S ,J \ .ri ,

;.,,, ,,''

',',R

91.-.? `k

..-.--..

it....

' ,'..,..

4,7...,...

3.- r. . AI

- -1

...,

.,.1 ,

As .

-..I,' ,_. ',.:.%

,;,°:-..._

.°' ' . ...rfr-

6,,...,...r,,, .,.

1",,:.

.'...4.......-,4

4...,

..4

,,,

u:.fi,

-^..J0:04'

i.;-,y.',H

.V

,Ai

1`IA )

..44f:i.,

Kyo.,

' % (131,'-;'.X

#414 4 ,

I'il;i0o4 tqr,o,

q.;),4,1

.4,,,N4

.o4ts.,

00'0)4%,,i,9:'

: 'r"..,46,

r.'

o

,grin

I

MII

o^

aNF

--

os

www.dacoromanica.ro

PALATE Ii0MNE$TI $1 CASE BOIERESTI 989

serie de case boiereqti 0 re§edinte princiare 0 nobiliare, de o parte0 de alta a Carpatilor.

Paul de Mep, Insotitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei,stradtAnd tdrile noastre spre sfir0tu1 domniei lui Matei Basarab,descrie entuziasmat o re§edintd domneascd §i una boiereascdmunteand: aceea dela Fierefti, sail Herefti (Ilfov), a DoamneiElina, sotia lui Matei, 0 cea dela Filipefti (Prahova), a postelni-cului Constantin Cantacuzino. Despre 4 palatul » dela Fiere0i,spune cd «nu are egal In lume, afard numai poate In tare Franci-lor E E « zidit pe din afard 0 pe dinduntru * cu « piatrd poleitä *deci marmurd adusd din Turcia ; me§terii au fost chematidin Ungaria. « Chiar boltile 0 pardoselile pivnitelor adaoggPaul de Alep aunt lucrate greu, cu piatrd build piatrd deRusciuk care provoacd admiratia privitorului *. 41 Cládirea aretrei caturi 0 e eat de frumoasd 10 Incheie el descriereaIncdt Impr4tie toate grijile sufletului. Ar fi zadarnic sd Incerco Infdti§are a interiorului admirabil aranjat ... * Facand parteacuvenita tonului hiperbolic, obipmit In Orient de0 In alteImprejurdri prelatul arab e destul de sobru trebuie totu0ad admitem cà awzarea domneascd dela Fiere0i era InteadeVärimpuniitoare. Ceea ce nu poate surprinde deed tinem seamd pede o parte de faptul cd Doamna, ca 0 fratele ei Udri§te Isldsturel,apartineau celei mai Inane intelectualitati a vremii, eh' avea oIndelungatd experientd In materie de constructii, fiind Impreundcu sotul ei ctitord la o multime de Idcapri bisericerAi 0 cdIn sfArtlit dispunea, la capdtul unei lungi domnii, de bogäliide-a-dreptul uria§e. Cu atilt mai mare e regretul nostru cà nu ni s'apdstrat aceastd monumentald clddire, a nu avem nici mdcardescrierea com.pletd a ei, cu planul 0 destinatia Incdperilor0 Cu mobilierul respectiv.

In ce prive0e a§ezarea boiereascd dela Filipe0i, Paul de Alepne spune ca. 4 se alcatuie§te din clddiri princiare care uimescsimtirea, fiind mai frumoase cleat edificiile din ora§e c A§ezarecare 0 4 o baie elegantd, a cdrei marmurd e superbd ; apa care oalimenteazd este adusä din rdu cu ajutorul rotilor ; acelea0 rotiudd §i grddinile de zarzavat 0 frumoasele livezi de pruni. Elefac sd -se mi0e 0 numeroasele mori. Se gäsesc acolo (In Muntenia)case construite ca la Constantinopol, cdci toti boierii tdrii au sate

www.dacoromanica.ro

990 VIEATA CULTURALA

In care poseda cladiri splendide. Fiecare are intotdeauna langacasa sa o manastire mare, inzestrata cu daruri pioase, si fiecarerivalizeaza cu ceilalti boieri in ce priveste frumusetea construcVeisi a lucrului ; ei isi pun toata mandria in aceste lucruri. Candunul din ei e mazilit din slujba, se retrage pentru restul vietiiIn satele si in palatele sale, avanduli mana'stirea alaturi ».

Nu mai putin rnareatä era asezarea dela Mdgureni (Prahova)a aceleiasi familii Cantacuzino. Ruinele pastrate pana azi (vezifig. 37) ne dau o palida imagine de ceea ce trebue sà fi fost im-pungoarea cladire, in veacul al XVIII-lea.

Si la Brdncopeni (Romanati) a fost o puternica avezare boie-reasca marita si fortificata de Matei Basarab, care-si avea acibastina ; in boierie, el se si numea « Matei Aga din Brancoveni ».Tot Matei a facut si casele domnesti din Caracal, reparate natitarziu de Constantin Brancoveanu. Acesti doi voievozi au fostde altfel, printre cei mai mari constructori pe care i-au cunoscutWile noastre. Avand norocul sa domneasca cam cate un sfertde veac fiecare si dispunand de extraordinare bogälii lui Bran-coveanu Turcii ii si spuneau de aceea Altdn-beg, adica priatul deaur ei au putut ridica numeroase lacasuri bisericesti si laice,presarand tara cu biserici si manastiri, curti domnesti si asezaritemeinice, de piatra, in numeroasele sate undeli aveau mosiile.Brancoveanu a zidit din nou - H din pajiste », dupa expresiaconsacrata nu mai putin de patru palate la BucureVi, Mogo-gopaia, Potlogi §i Stimbeita de Jos (vezi si vol. III, editia a doua, p.200-202); apoi zece curti cu case de zid, pivnite, etc., la Obilegi§i Dobreni in Ilfov ; la Valea Schiailor langa Mizil ; la Sdrata, inBuzau ; la Teitdrani, in Prahova, langa Ploiesti; la 31 didsaru, inDambovita ; la Pitefti; la Mufetefti in G-orj ; la Drincea in Mehe-dinti ; asezari temeinice mai erau si la altele din proprietatilesale avea 55 de sate intregi, 56 de mosii sau parti de sate, 5randuri de case in Bucuresti, case in Targoviste si numeroasevii. In afara hotarelor avea asezari la Brafov, la Poiana Mdruluisi la Recea, in Ardeal, la Arbeinafi in Bulgaria si la San Stefartoazi Yesilkiöi (Satul Verde!) in Turcia, pe tarmul Marii deMar mara.

Reprezentativ pentru palatele lui Brancoveanu, facandu-nesa vede m gradul de stralucire si de lux la cEuT ajunsese curtea

www.dacoromanica.ro

PALATUL PELA MOGOSOAIA 99.1

acestuia, este palatul dela Mogopaia, ispràvit la 1 Octomvrie1700 0 restaurat Cu grija in zilele noastre (vezi fig. 36). Are dou'alrAnduri, cel de jos, mai scund, cel de deasupra, mai Irian ; Inteoshigura aril:4 este 0 un al treilea rAnd, c4tigat asupra podului.Intrarea se face printr'un foi§or cu coloane de piatrà 0 balustradefrumos sculptate, la care urcà o scarg. avAnd balustrade de ase-menea din piatrà sculptatà. In partea °pug a palatului, pe fatadacare da spre hele0eu se affa' o admirabila «loggia » cu coloanede piaträ in intregime soulptate, dela baa Oda' la capitel. Sprer6s6rit, un alt foi§or având iarä§ coloanele ci balustradele dinpieta sculptatà. Chenarele u0lor ci ferestrelor sunt din piatràoioplità; ele contribuie sä sporeasc6 impresia -de frumusete, soli-ditate ci bog'atie pe care o provoaa profuziunea acestui materialde constructie, intrebuintat 0 de jur imprejurul clàdirii, substra0n6, precum c la coprile, de formA eleganta, ce domina aco-peri§ul. Gràdina, dui:4 felul celor italiene, in care ilzoarele de iarbaçi flori sunt mArginite de piatrà lucratà, coboarà, prin trei planurisuccesive, spre hele0eu. Galci 0 la Mogovaia, ca 0 la toateagezArile domne0i 0 la cele mai multe din a§ezdrile boiere0i,hele0eul nu pote lipsi: e 0 un element estetic, dar 0 unulpractic, indestuland cu pe0e, in timpul lungilor posturi, gos-pod6ria.,

Pe peretii i bo1ile uneia din odAi, Br&ncoveanu, puse aa' sepicteze, la Intoarcero, scenele drumului sälu la Adrianopol, in1703, drum care-i produsese atata grijà cdstase atAtia bani(vezi 0 vol. III, 1, editia a doua, p. 176). La palatul din Potlogi,era o altà picturà reprezentând pe proprietar, adic6 pe beizadeauaConstantin, impreunä cii pärintii sài. Erau, de asemenea, peperetii unora din odgi, podoabe d stuc, in stil oriental, turco-persan,din care o parte se mai vkl e1 astAzi. Ace1a0 procedeu, al impodo-birii cu orimmente de stuc, fi regAsim pe peretii exteriori ai bisericiidin Fundenii Doamnei, l'ang6 Bucure0i, ctiioria lui Mihai Can-tacuzino ; unele motive sunt foar'te asemàdatoare ; e probabilea acela0 'artist s'a' fi iticrat in ambele locuri. Obsérv cA motive

.asem'angoare, orientale, dar in pictur4, nu in stuc, apar pe peretiiexteriori ai unor biserici, cum e, de pilda."., aceea din Doiceqtii Dam-bovitei.

35

www.dacoromanica.ro

992 VIEATA CULTURALA.

In ce privegte agez6rile boieregti, semnalám, In Muntenia,casa dela Colpfeni, lttnga Craiova ; ea este din a doua jumátatea veacului al XVII-lea. Are tot douä ránduri; cel de jos mai scund,cel de sus mai Malt. Caracteristica e bolta cu penetraguni aodáii celei mari dela etaj. Nu lipsesc nici douà foifoare Cu stálpice susIin arcade trilobate. In genere, agezárile boierieregti de tipCoOfeni cautá sá imite prin plan 0 prin unele elemente arhitec-tonice agezárile domnegti. Mai existä Insá gi un alt tip de agezáriboieregti sau de conacecuvantul e de origine turceascáe acela care comportä la etaj, pe una din laturile sale de obi-ceiu pe cea dinspre miazázi un cerdac lung, cu arcuri sprijinitepe cploane de lemn; scara de acces e, In genere, In interior, la unadin extremitälile cerdacului. Acest cerdac, prevaut uneori gi.

cu un pat larg, In care dorm ai casei In timpul verii, dà cládiriiun aspect placut, prietenesc gi deschis.

Cu totul altfel se InfaIigeazá cula, a§ezarea boiereascá Intáritàdin Oltenia. Ea e fácutá pentru apárare: In rândul de jos nu edectit uga de intrare, bine Intärità cu drugi pe dináuntru; feres-trele, mici, sunt la o IMAIIime apreciabilá iar cerdacul, mai multpost de observatie cleat loe de odihná gi taifas, sus de tot, la ul-timul cat. Cea mai veche culá de la noi pare BA fie cula Greceanudin Mcildärefti; data nu se poate preciza; In once caz e anteri-call veacului al XVIII-lea. Forma actualá nu redà fidel Insädui:4 párerea noastrá pe cea originalá; construcIiei i s'aufäcut unele modificári (1.1 adáogiri in decursul vremii (vezi gi maisus, p. 775). Alta curd veche gi interesantá se afla la Curtipara(Gm j); ea apaqinea In 1785 logofátului Cornea din Tárgu-Jiu;In pivnità se mai poate vedea Inca pupil, azi astupat, din carese scotea apä, In caz de asediu. Semnalám gi culele Crásnaru (vezifig. 53) gi Coco, din Groera (Gorj), cula din Brabova (Gorj),cula din Al)* (Dolj), aceea din Cernatefti (Dolj), etc.

Trecerea dela agezarea boiereasa obignuità la curd ne esteilustratá de una din casele cele mai interesante dela noi, aceadin satul Cartia (Gm j), apaqinánd familiei Cartianu. De formápätratá, ea are douä 2 Anduri, fiecare cu cAte trei camere, iar de-desupt pivniIe spatioase. La parterre, o galerie cu arcade semi-circulare crá ocol cládirii pe trei laturi; la etaj, tot pe trei laturi,e un cerdac cu stalpi de lemn.

www.dacoromanica.ro

CASE DOMNF$TT Sr BOTERE$TI 993

In orave ni s'au pastrat, din nefericire, putine case vechi ;se Mai pot vedea unele exemplare, dela finele veacului al XVIII-lea,dar mai ales dela Inceputul veacului al XIX-lea, In oravelede deal vi munte ca Ramnicul Valcei, Targovivte, Qmpulung,in curtea mAnAstirii Negru Vodà, VAlenii de Munte (casa N.Iorga, restauratii), Urlati (casa Bellio), etc. In Bucurevti, estecasa Melik, de pe strada Spktarului, zidità In 1.760 vi restaurataIn 1920. 0 casa de targovet, modest:a, dar cu un cerdac cifstalpi frumos infloriti, de pe la Incepurul veacului al XIX-lea,se poate vedea Inca pe strada Maria Rosetti, la numgrul 9 (vezifig. 39).

In Moldova au fost numeroase avegri temeinice, de piatraSall zid, domnevti vi boierevti; vi aci Ing, foarte putine au ajunspanä. In zilele noastre. Documentele vremii releva curtea dom-neasca dela Cafin, lang6. mAngstire ; Intarità cu un zid de piatra,Inalt vi puternic, preväzut cu turnuri, era socotità de Miron Costindrept o adevarata 4 cetate ». 0 ridicase Gheorghe Stefan, urmavullui Vasile Lupu (1653 1658); el avea, Inca din boierie, o avezarefrumoasa v*i la Buciulefti, pe malul Bistritei, In judetuf Neamt.Cantacuzinii lvi duras era vi ei avezdri temeinice: la Pafeani undeIordache Cantacuzino cladise, In 1664, un adevArat palat, apoila Deleni, In judetul I-larl'au, la Belleni, In Covurlui vi Intr'oserie de alte locuri. 0 deosebita impresie a fIcut asupra con-temporanilor revedinla domneasc6 dela Frumoasa, In margi-nea Iavilor, zidità In 1.729 de Grigore al II-lea Ghica, curnevteri aduvi dela Constantinopol. De fapt, intregul complex declàdiri, cu gràdinile adiacente, cu jocurile de apà, imita revedin.tele somptuoase din Stambul ; cronicarul tradus de Amiras relevgchiar ea au fost aceste case 4 pe forma de Tarigrad ». « Si apaImbla din havuz In havuz, pe piatrà adaoga' cronicarulprin toatà gradina, care era cu fel de fel de flori, care lucrurialt domn n'au lIcut, c6 nime nu poate sä serie frumuseteacaselor E Aci venea adesea Grigore Voda Ghica vi 4.< facea mese

mari cu boierii sal ».In Transilvania s'au pgstrat mai bine vechile avezari nobi.

liare ; e drept ca vi locul a fost mai ferit de ràzboaie vi nàväliri,fnai ales dupà ocuparea lui de Austriaci. Dintre revedintele Fi in'cipilor, se mai poate vedea aceea din Turda, transformata ast'azi

35*

www.dacoromanica.ro

994 VIEATA CULTURALA

muzeu; o parte a aceleia din Alba-Julia unde e instalatácurnt Episcopia Romano-Catolic'ä; resedinIa lui Gheorghe RAko-

czy din Gherla, transformatá ln inchisoare, i resedinla din Blajfamiliei Apaffy datAnd din veacul al XVII-lea actual-

mente palatul mitropolitul unit. La .Deva se poate vedea inc4palatul familiei Bethlen, construit si el tot in veacul al XVII-lea;i se apune i « Magna Curia », adicä « marea curte ».. La Cetateade Baltd (T'Amaya Mic6) s'a pdstrat solidul castel al contelui Hal-ler, construit in veacul al XVIII-lea; este. alcAtuit dintr'un corpcentral, cu trei rAnduri, i douA turnuri laterale, de forma rotundä.Acoperisurile au panta repede cerutá de clima noastrà (vezifig. 42).

Din mobilierul vechilor case domnesti si boieresti ni s'a pdstratprea pqin, Lucrurile cele mai de pret, in tustrele tdrile romAnesti,ìu fost, sub acest raport, covoarele, scoarple i arginrdria. Se adu-ceau tot felul de covoare din Imp'árAlia turceascá (yezi mai sus,p, 598), apoi covoare persane, grele i scumpe ; o admirabild colectiese allá.' la Biserica Neagrà din Brasov. Cei cu mai Mina darede mana se mulOmeau cu scoaqe Iesute la noi sau la SudulDunArii, in Serbia si In Bulgaria, Muzeul de Artá NaVonalá dinBucuresti are in colectiile sale cAteva remarcabile exemplarede scoarle oltentyti; ele au cAmpul central lucrat in flori i frunzemulticolore, iar marginile prinse de un chenar lat, de un alt ton.Efectul decorativ este din cele mai reusite. Argintária era ceade masà: farfurii, paliare un frumos obiceiu cerea ca la botezBà se däruiascA' prtmcului un pallar de argint, avAnd apatá peel data nasterii apoi tipsii, cupe si altele de acest fel, Se adao0armele pistoale i BAH, adesea bogat impodobite apoitacdmul de cilla rie, avAnd uneori scdrile- dela sea, printenii i zába-lele de argint.

In veacul al XVIII-lea incep s'a se afle in casele boieresti maide seam6, i tablouri In ulei, uneori chiar sculpturi (vezi maip. 950), iar spre sfársitul lui si inceputul celui urmAtor, i miniaturi.Transilvania detine, in privinla aceasta, IntAietatea ; ca stràlucit-exemplu citám colectia baronului Bruckenthal, fost guvernator al

colectie care astázi face faima muzeului cu acelas numedin Sibiu. Intre picturile ei, Se afra i pAnze celebre ale viaesixil,oro landezi, francezi i germani,

www.dacoromanica.ro

PICTURA BISERICEASCA. 995

rietura biserieeaseA. Pictura bisericeasa nu are aceea0 des-voltare in tustrele tärile române§ti veacurile XVII gi XVIII.In tiny ce In Muntenia ea cunoa0e o deosebit5 lnflorire, atingändapogeul In epoca bancoveneasa i aceea imediat urmAtoare, inMoldova constatäim, dinpotrivä, o scAdere ce trebuie compensatäprin utilizarea de zugravi stràini, ru0 In special. Transilvania sa,In acest astimp, late° situatie de mijloc, suferind mg alesinfluenta Munteniei.

Inflorirea picturii biserice0i la miazäzi de Carpati este legatäIn primul and de Insemnata activitate ctitoriceasca a catorvalungi domnii. Matei Basarab, erban Cantacuzino, ConstantinBancoveanu i Nicolae Mavrocordat, prin numeroasele lor cti-torii i prin pretuirea pe care au arätat-o artei In general, au con-tribuit mult la desvoltarea acestei ramuri. Evident, se continu6vechea technica a zugrävelii pe tencuiala Incà umedà, technic6numita al fresco »; se continuà de asemenea aplicarea vechilornorme ale Erminiei bizantine (vezi fig. 77; vezi 0 vol. II, editia apatra, p, 634-6).

Are loc Ing 0 un fapt nou care aminte0e faptul asemánktorpetrecut in Moldova veacului al XVI-lea i anume impodobireaCu pictura a peretilor exteríori ai bisericilor muntene. Primele ma-nifestari In aceastä directie incep In domnia lui Brancoveann,pe la 1700, la lka§urile zidite sau restaurate de acest evlaviosvoievod §i. la acelea ale unchiului au Mihai Cantacuzino, iubitorulde arhitectua, a cärui influentä In arta noasträ bisericeaseä.laial apare din ce In ce mai mare. La aceste 15ca§uri Hurezi,Sinaia, Surpatele, Govora, ca sà cit5.m numai câteva obser-v5im cà unele pdrti ale clädirilor : frizele, arcadele pridvorului,cAteodatà i chenarele ferestrelor i corniqele Bunt impodobite cu

zugra veli polichrome » Infäli§and vreji de frunze i flori, ghirlande,Impletituri i alte motive decorative. Treptat, treptat, spatiulocupat de aceste zugräveli cre0e la biserica Stavropoleos, de pildàdin Bucure0i (1724), el este considerabil. Adeseori se adaogäde obiceiu in arcaturile din registrul superior, sub stra0nachipuri de sfinIi sau chiar de alte personaje. Citä'm ca exemplu,In aceastä privintà, Biserica Sfinpor din Bucure0i, numitàBiserica cu Sibile, 'deoarece, "are chipurile pictate, figureaa-aceste preotese-ghiCitoare ale antichitätii. intre .bisericiie de sat-,

www.dacoromanica.ro

",,,. ....61,1''' ''' ' 1(-_,- - - -- , 'j ..,...

......¡;.,; ts.,.,.. 21- .,

»'_-<!.',''',#!-:.14`SO 0

,Iq, ,.,,o ..e. ° .... ' i

-,. ' ..*4;j1t-'7-7:.:.'....- . iwtitit,

- ,11:

4111, . . 'Ii.o0,':..

' 1.. -_i-afirt4tii.rx.-'. ';''',,;.....: Or - 4. t'....' -*.t-111';' Val.. t.:t7... .i.,

41. , .".

s .1. .

t

. r

1

1,020#431C-.90

t. o

. vsloiravs '

1411

4.--...;

-

;,

rig. 77. Fresel murall la biserica Mantuleasa din Bucuresti, DeasupraIstus HrLstos, inscript1a, In romaneste: i Marele Arlilereu Pisania bisericei poarta data:

25 Septemvrle 1733.

***: - -

1....--. ..

' i Ciii T-PO're

-5.. .,

,,,t,l'j

,.'414.....,1 .:,k;:"4"cf.':'--t7v.11'dA '.."t,.

,...4..:,,, ...;:.,....110. '. ,('

t :11:,.. ' 1

996 VIEATA CULTURALA

chipuluiElui

www.dacoromanica.ro

PICTURA BISRRICRASCA. 997

Indltate In veacul al XVIII-lea §i Inceputul celui de al XIX-lea,foarte numeroase sunt cele care I§i Impodobesc peretii exterioricu asemenea chipuri de sfinti; a§a, de pildd, biserica din Ogretin.si aceea din Breaza de sus, ambele in Prahova, paraclisul Episco-piei de Ra'mnic (1751) unde aldturi de sfinti, gdsim §i chipuri deimpdrati §i de filosofi, biserica din Chicioara, VAlcea (1780), cuuna din cele mai frumoase zugrAveli din cAte ni s'au pdstrat,1?iserica din Urfani, VAlcea (1805; vezi fig. 62) §i atAtea altele,pe intreg cuprinsul tdrii.

Dacd In veacul al XVII-lea, printre zugravii cari lucreazd InMuntenia mai gdsim §i unii strdini, greci de pildä ca acei # Cons-tantinos * §i loan care ricteazd In 1683 biserica .Doamnei din Bu-cure§ti, In veacul al XVIII-lea ei sunt, in imeng majoritate,romAni. Se formeazd acum un numeros §i puternic corp de zugraviloca/nici, clerici §i laici, elevi ai celor din epoca lui BrAncoveanu ;ei Impodobesc acum sutele de biserici ce se inaltd In ora§ele §i sateletdrii, aducAnd, adeseori, o noutate §i o prospetime de desen §icolorit care impresioneazä dela prima vedere ; pAnd §i naivitdtilelor incAntd. Nu poti BA nu te opre§ti uimit lAngd marile tablouridin pridvoarele atAtor biserici infäti§And 4 judecata din urmd * §isà nu contempli scenele Inchipuind rdsplata celor buni, dar maiales pedeapsa celor pdcdto§i. Iar pentru ca s'ä se §tie precis careicategorii apartin ace§tia din urmd, inscriptii puse aläturi Idmurescpe dreptcredincio§ii privitori. Se aratd astfel ce pdtesc # defdimd-torii*, 4 curvarii s, 4 cei ce judecd strAmb s, # hotii *, 4 uciga§ii *§i toatd gloata fdcatorilor de rele. Iadul, reprezentat sub chipulunui uria§ balaur, a cdrui gurd varsd foc, ii inghite pe toti, Intimp ce slujitorii lui Belzebut li chinuiesc In fel §i chip.

In Moldova, e o situatie mai putin strälucità. 0 Hama dintrebisericile veacului al XVII-lea rdmAn nezugrdlite iar cAnd VasileLupu vrea sd impodobeascd ldca§urile sale, el nu gdse§te zugravide tail care sd-1 multumeascd sau nu gdse§te destui; deaceease adreseaza Tarului Rusiei, Mihail Feodorovici, spre a-i da elde acolo cdtiva, Acesta ii satisface cererea §i ii trimite mai IntAipe 8idor Pospee9 sau Osipop socotit ca al doilea din Moscova --,-§i pe lacov Gavrilov; apoi, dupd moartea ultimului, alti doi, anumepe Deico ¡acole p 0 pe Pronca Michitin.. Ei lucreazd la Ia§i Inanii 1641-1642; lor li se datoresc o blind parte din picturile dela

www.dacoromanica.ro

098 VIEATA CUVIIIFIALÀ_

Trei-Terarhi §i dela Golia. Cá mi le-au executat In intregime re-zulta §i din inscriptia din 1660 dela Golia, care ne da' numele lui

Matei, fiul lui loan », deci altul cleat cei patru Ru§i. Stim, pe dealta parte, ca una din soliile lui Vasile Lupu catre Tar, In 1.641,cuprindea §i pe me§terul zugrav al Domnului, pe un anumeFacand apel la Tarul Rusiei, Vasile Lupu nu inova In aceastaprivinta. Si predecesorul &au Miron Barnowski trimisese o soliela Moscova sa-i procure icoane de acolo ; mai Inainte Inca,in pictura manastirilor Sucevita, Secu §.1 Dragomirna, se vedeo inraurire progresiva rums* anumite caractere noi de aceastaorigine. Ceea ce inseamna cà lucrasera la aceste trei laca§uri§i zugravi veniti din Rusia sau influentati de §coala deacolo.

In veacul al XVIII-lea, deosebirea fag de Muntenia e §i maiaccentuata. Picturile bisericilor moldovene§ti din aceasta vremenu se pot compara cu cele muntene. Mirarea e cu atat mai mareCu cat Moldova avusese doar o stralucita pleiada de zugravi, peaceia care Impodobiserá laca§urile lui Stefan cel Mare, ale luiPetru Rare§ §i Lapu§neanu.

Transilvania sufera In chip firesc influenta tarilor romane§tide dincoace de Carpati. Inteadevar Sa§ii, Ungurii §i Secuii nefiindnici unii ortodoc§i, me§terii lor nu lucrau In mod obi§nuit in bise-ricile noastre ; de aceea zugravii, ca §i iconarii romani din Ardeal,se inspirau dela tovara§ii lor de breasla din Principate §.1 nu ara-reori ace§tia din urma treceau ei in§i§i peste munti. De altfel,prin ctitoriile pe care domnii §.1 boierii no§tri le fac in Transilvania,contactul e §i mai u§or ; iar aceste ctitorii la Porce§ti, la Sam-bata de Sus, la Fagara§, etc. constituie tot atatea centre deinfluenta. Si cum Domnii munteni, nu cei moldoveni, sunt aceia cariridica laca§uri in Ardeal in veacurile XVII §i XVIII, cum, pe de altaparte, pictura bisericeasca munteanä intrece cu mult In aceste vea-curi pe cea moldoveana, nu e de mirare daca influenta munteanadevine preponderenta in Transilvania. Ceea ce nu inseamnaCa n'au fost §.1 me§teri zugravi §i iconari moldoveni ca acelVasile Sturzea din Barbo§i care sa nu fi stralatut plaiurileardelene.

Un fapt insa e sigur exista` ii la Nord de Carpati, in veacurileXVIIXVIII, un corp. de zugravi localnici, ,destul de indema-

www.dacoromanica.ro

PICTT.TRA BISERICEAACA. 730

nateci. Ingeriptiile ne-ati pästrat nurnele catorva din 6. A§a, deOda, episcopul Dositeiu din Alba Julia care a pictat, in 1.643,castelul din iernut al Principelui Gheorghe Räkoczy I. La restau-rarea din 1654 a bisericii azi greco-catolice din Huniedoara,« varul gi aurul la päreti gi la stälpigor au dat-o ...popa Nicola »iar cei ce au « scris-o » adia au rácut chipurile §i inscriptiile suntzugravii «Caian Constantin » 0 « Stan ». Pictura bisericii din Gura-Sada a fost refacutà in 1765 de cätre ierodiaconul loan din Devalocalnic deci dar gi de Nicolae din Pitegti. Un alt cleric,preotul Simeon, zugr6vegte in 1776 dou6 biserici: pe aceea dinCinci§ §i pe cea din Nucfoara, ambele in Huniedoara. La Vilmeicel,lucreaa in 1780, zugravul « pantelimon »; la Lipova, in 1732, unanume Nedelcu, iar la Rei finari #popa Ion Grigorovici zugrav ».In tara Oltului gi dincolo de Olt, zugravi din familia Grecu impo-dobesc o serie intreag6 de biserici fare 1780 gi 1821 (vezi tii fig. 78).

Dupä unirea cu Roma, e deschisä posibilitatea gi a unei in-fluente artistice din mediul catolic. Dar cercetärile in aceastädirectie aunt prea reduse ca sä putem da unele precizäri. Rämäneca viitorul sä ne arate dacä gi in ce mäsurg, arta Europei centralegi a Italiei, a putut influenta pictura bisericilor unite din Transil-vania, in veacul al XVIII-lea.

Pe längä.' valoarea pe care pictura bisericeasa a Tärilor Ro-mane din secolele XVII gi XVIII o are in sine gi pentru istoriareligioasä 0 a artei cregtine, ea ne mai intereseaa 0 prin infor-matiile pe care ni le (16 asupra costumelor, asupra iconografieidomnegti §i boieregti gi chiar asupra arhitecturii epocei. In deosebipretioase, sub acest raport, sunt tablourile votive, in care, de obiceiu,ctitorii tin pe mäini reproducerea läcagului ce au zidit.

Citäm un singur exemplu, dar reprezentativ: tabloul votiv delaHurezi, in care voievodul ctitor §i Doamna Marica apar inconjuratide numerogii lor copii. Despre acest tablou gi despre frescele delaHurezi, in general, a afirmat celebrul bizantinolog Charles DiehlA Bunt « printre cele mai remarcabile pe care le-a produs artaromänä ; ele märturisesc despre continuitatea traditdei bizantinegi strälucirea extraordinarà pe care o dädu artelor Constantin.Brancoyeanu* (vezi vol. III, 1, editia a doua, fig. 60).

CAtt'ddatà alrern insti ,§i-altfel de tablouri votive; astfel; labiserica Barnowski din Iagi gtim dela Paul de Alep NA Wiron

www.dacoromanica.ro

Vocla era Infáti§at allure ; un caz asemlingtor e la biserica Lujeni.

1 mti, '' i _' '-,

4ii Aktittift lettAtIVTMV:---T"'---v--". --y 1 , .21

'WY ur ..

..

-

:

r 1U

I

I I..' q.: ..

_

-

ig. 78. Pictura murali la biserIca din Geoagiul de Jos (Jud. Huniedoara).Scenele de sus au urmAtoarele legende: Skala lut Hans pe MAW st sCind I-aupus cununa de spintb, Cea de Joe; 'Mind s'au Inaltat s(vea)tli Me la cerlu..

Icoanele, care formeaza un sector important. al picturii bise,

1000 VIEATA CULTURALA

.,

k

www.dacoromanica.ro

ICOANELE 1001

rice0i,.urmeazd, in linii mari, evolutia acesteia din urmd. Aoa seexplica de ce asistdm la o inflorire a me0e§ugului iconarilor InTara Romdneascd, pe vremea lui Matei Basarab, apoi pe vremealui BrAncoveanu 0 a urma0lor acestuia, in timp ce in Moldova,dupd Vasile Lupu, urmeazd o perioadd de sadere, de regres. InTransilvania, apare, in aceastd vreme, un gen nou de icoane:acelea pe sticlii, de inspiratie 0 executie populard.

Este sigur cd o mare parte din me0erii iconari ai rdstimpuluidintre 1601 0 1821 au fost Romani ; ne-o spun mai intAi numelelor insemnate adesea inteun colt : astfel un HIC011011HCIU, MAU leptaadica o iconarul Dima preotul* pe o icoand din judetul RâmniculSdrat, afldtoare acum la Muzeul din Välenii de Munte ; un o Cos-tandin * pe o icoand de tip popular, din 1804. Ne-o spun dease,menea inscriptiile pe care le pun ei WO scenele pictate precum0 textele ce figureazd pe cartea tinutd de MAntuitor. (o Venitiblagoslovitii pdrintelui meu »..., o In vremea aceea sta Isus... *etc.). Erau, evident, f;si strdini, Greci 0, dela o vreme, Rufi. ; ace§tiadin urma ajung ad aibe, in veacul al XVIII-lea, adevdrate fabricide icoane, pentru toate popoarele ortodoxe, Faima icoanelor ru-se§ti pdtrunsese la noi de timpuriu, Ina' din veacurile XV 0 XVI;nu e de mirare deci dacd Miron Vodä Barnowski trimite, in modspecial, in 1628, o delegatie la Moscova, sd-i procure icoane deacolo (vezi mai sus, p. 859), 0 astfel de icoand ruseascd, din 1708,adusd dela Moscova, se OA in biserica satului Sf. Ilie din judetulSuceava,

Ni s'au pdstrat cateva icoane muntene, remarcabile, din veaculal XVII-lea, Una, zugrdvità de grecul Mavros §i avand o inscriptieIn grece§te §i rom'ane0e, cu data de 1 Octomvrie 1631, se andla mandstirea Viforita ; ea a fost ddruità de cdtre Leon \Todd 0sotia acestuia, Doamna Victoria. 0 alta, gdsitd in biserica satuluiRuda-Barse§ti din judetul Arge§, este din anul 7132 deci, delaHristos, 1623 sau 1624. 0 a treia, din 1674, se and astäzi Incolectiile Comisiunei Monumentelor Istorice care a reu0t, dealtfel, sd-0 constituie un adevdrat muzeu de icoane vechi (vezi0 fig. 79).

In Moldova, printre cele mai vechi din secolul al XVII-lea,este icoana, pe fild4, din 71.31(1622-1623) infdtiOnd pe MaicaDomnului. A fos,t fAcutà din porunca biv vel paharnicului Vasile

www.dacoromanica.ro

Ureaclae, fratele cronicarului, In biserica dela Ocea (jud,- Nearot)

,45.-.'''.°-".ti;

Al.gr,0

b.....m

-

4.,,"'

E 0°214

, "

00. °

- °

' '1: 1.

F ,

IV I

., ,

.

--Fig. ;9. Icoan5. Imparateascl dela mdnAstirea Radu Vodi din Bucureatl. Fereatura

In argint aura.

se pkistreaza rateva icoane interesante; ele sunt opera, -dih 1697,1

1002 VTEATA ttItTURALA

www.dacoromanica.ro

-a unui cAlugar dela Secu; cheltuiala a acoperit-o sotia lui AntiohCantemir.

Nu s'a Intreprins panä acum o cercetare temeinic6, arnAnun-asupra icoanelor noastre vechi; nu s'au examinat de aproape

icoanele marilor ctitorii moldovene i muntene asa inat e prematursA se vorbeasc6 de « scoli », locale, sa se precizeze curentele siinfluentele, .Ceeace se poate afirma este cà i n aceastA privintàpamAntul romAnesc a fost un loe de interferente, ea alAturi deinfluenta cAlugarilor dela Athos, specializati de multa vreme Inlucrul icoanelor, al crucilor din lemn de chiparos si al diferitelorobiecte bisericesti, s'a exercitat o influentà a lumii rusesti, si delao vreme, i una a apusului, prin Sasii din Ardeal si apoi, prin

In Transilvania, cea mai veche icoan4 din veacul al XVII-lea,*m'A Orla In vremea noasträ., provine din biserica dela GuraRdului. Ea poartd data 1.634 si se datoreste lui Stan zugravul.Vine apoi o icoanA din 1677, la mAn6stirea Toplifa(judetul Mures),avAnd o inscriptie In limba slavA. A treia este icoana fAc5.toarede minuni a Maicii Domnului, pictatá In 1681 de preotul Luca dinIclodul Mare si däruità de nobilul loan Cupsa bisericii din Nicula ;are o IntregA poveste: chipul precuratei, zugrAvit pe icoank arfi lAcrAmat « futre 15 Februarie si 12 Martie 1699», din care pri-cin6 s'a fAcut vAlvA mare. Gheorghe Duca voievodul Moldovei,a vrut s'o cumpere cu o mie de talen, dar n'a izbutit ; ea a fostrApità apoi de un neme§ ungur, baronul Sigismund Kornis, arevenit la Nicula, a ajuns dupä aceea In posesia bisericii catolicedin Cluj, iar actualmente o au RornAnii uniti din acest oras.(ve-zi si fig. 80)..

In ce priveste icoanere pe sticlà, ele sunt, prin excelentà, icoanepopulare. Desenul e simplu, cAteodatA supArltor da simplu, dea-dreptul grosolan coloritul, In genere, viu, In tonuri aprinse.Sunt Ins6 si multe bucäti reusite, atát prin compozitie clt si puincolorit. Centrul cel mai vechiu de productie al acestor icoane a fost§i esté 1114 satul .Nicula, Jangä Gherla, tn partea de miazgrioaptea Ardealului ; de aceea li se si spune «icoane de Nicula ». Un altpentru era, In veacul al XIX-lea, In .5'cheii, Bramului; altelede asemenea, la Alba-Julia, Laz (Alba), Sibilel (Alba), Sebef, etc.Icoane de celelalte, pe lemn, s'au zugrAvit se pare la &Vive,1ângASiHu, Erau apoi si zugravi arribWanti, `multi din ei' munteni

ICOAN,ELE 1000

www.dacoromanica.ro

sau moldoveni care se deplasau din sat In sat si lucrau cum arrispune azi la domiciliul clientului. Un astfel de zugrav a fost.

,' 4 1.7: sr' - >._Ar- 1;0

o ' tlk 1.,(--,1.

,

n ,YO .! 74i

ot . : ,ft . .

. 4 1.. °

1Z. -'n1. '

. v.c Am. zr-4. ;.:: .

:

°

° `V' 3, t

D t 0

Fig. 80. IcoanA zugrAvitl pe lemn, din biserica SArbl (Maramure).intrarea lul Dana In Ierusalim. Secolul al XVIII-lea.

moldoveanul Voile Sturzea, originar din Barbosi care a colindatmultà vreme prin Ardeal çi Ban-at.

Niniaturi, frontispicii, initial°. Arta delicatà i migAloasdminiaturii e strans legatd de manuscrise : textele serse cu mina,

1004 VT F ATA eilLTURALA

a

www.dacoromanica.ro

MINIATISRT. FRONTTSPTCII, INITIALE 1065

pe pergament sau pe 'Artie rezistentg, de bung calitate, a evuluimediu, erau adesea impodobite cu frontispicii, iniliale, vignete §iminiaturi; uneori erau fAcute de acela§i scriitor, alteori de me§terispeciali§ti cari nu se ocupau cleat de aceastg laturg. Atät inEuropa cat §i in Asia in special in Persia s'au realizat lucrgriminunate, care stärnesc admiratia. Printre manuscrisele sträineastfel impodobite, in leggturg cu trecutul nostru, citgm pe aceladela Viena, cuprinzänd textul « Cronicei pictate * (Cronicon pic-tum), numite astfel tocmai din cauza numeroaselor miniaturi ceinsotesc povestirea ; intre ele, se aflg §i miniaturile irati§ändlupta dela Posada (1330; vezi vol. I, ed. V, fig. 118-9).

In Tärile Române§ti s'au impodobit manuscrise cu miniaturi,frontispicii, initiale §.1 vignete incg dela inceputul veacului alXV-lea. Printre operele de acest fel unele, ca manuscrisul din1429, azi la Oxford, Bunt, pe drept cuvänt, celebre (vezi vol. II,ediIia IV, p. 654-655). Lucrul a continuat in veacul alXVI-lea §i a primit un nou impuls la inceputul celui de al XVII-lea.Inteadevgr, in aceastg vreme, trgiesc §i lucreazg in tgrile noastretrei vestiIi. caligrafi §i miniaturi§ti: mitropolitul Anastasie Clint-covici in Moldova §i mitropoliiii Luca al Ciprului §i Matei alMirelor in Muntenia. Cel dintAiu fusese numit episcop de sinoduldin 1600, convocat de Mihai Viteazul. Dupà infrängerea acestuiainsg, el se retrage la Dragomirna unde intemeiazg.' vestita sa cti-torie. Numit din nou episcop, de Roman, §i apoi, in 1608, mitre,-polit, el destä§oarg in tot acest timp o intensg activitate, nu numaicopiind personal texte religioase rtsi impodobindu-le, dar creändo adevgratg §coalg de miniaturisticg. Lui i se datoresc o serie demanuscrise ce se pgstreazg in mgngstirea Dragomhma: dougTetraevanghelii, un Liturghier, o Psaltire, etc. 0 altg serie, din1606, 1607, 1608, 1614, se pästreazg la mgngstirea Sucevii,a,ctitoria Movile§tilor. Un manuscris de seamg al sgu un Praxiucu data 1610, Martie 16 se AA in Biblioteca fostg Impe-rialg din Viena. 0 insemnare autografg in limba slavg aratà di4 acest OW Praxiu 1-a fäcut §i 1-a legat §i 1-au aurit cu ilustraIii(If flO3MTH ca. WHISOFIIHCAHTIM) smeritul arhiepiscop Kir AnastasieCrimcovici, mitropolitul färii Moldovei, spre pomnirea sa §i apgrinIilor sdi loan Crimea §i Cirstina 0-1 dgdu in de =And ziditamgngstire a sa Dragomirna *. Intre miniattuile manuscrise rele-

www.dacoromanica.ro

1006 VIEATA CULTURALA

'väm douä: chipul sfântului loan cel Nou, patronul Moldovei(fol. 83) si chipul gu Insusi, rugAndu-se In genunchi (fol. 85).In sibsit un alt manuscris, lucrat sub directiva sa, se pastreaz6In Biblioteca Universitätii din Lwòw, La Inceputul lui, citim, Inslavoneste, urmältoarea Inserrmare: # Acest Tetraevanghel s'a scrisdin porunca si cu cheltuiala prea sfintitului nostru pärinte kirAnastasie Crimcopici, arhiepiscop si mitropolit al tärii Moldovei.Mina prea gresitului monah Teofil, din sfänta mAnästire Voronet,1-a scris In anul 7123 (1614), Septemvrie 14, si robul lui Dumnezeu,zugravul .'te fan, din tArgul Sucevei, a pictat chipurile sfinte si aaurit aceastä carte; impodobirea s'a isprAvit In anul 7125 » (1617sau 1616). Asa dar, scoala lui Anastasie dkluse roade: el dispuneaacum de elemente si In alte loc-uri, la Voronift si la Suceava, careputeau sä." lucreze dupà directivele sale. Fatà de miniaturile mol-dovene anterioare, acelea ale lui Anastasie prezintà unele inovatiisi variante. Asa, de pildä, redarea suprafetelor fond, ziduri,mobile, vesminte se face prin 1 striuri » sau linii paralele la miciintervale. N'as putea spune c5. aceste inovatii constitue neapäratsi un progres. Un fapt insä e sigur: Moldova cunoaste sub inaltulierarh 0 ampla reluare a vechii si migäloasei arte.

In Muntenia, lucreazä, In aceeasi vreme, mitropolitul Luca alCiprului si Matei al Mirelor. Primul, un admirabil artist, ne-aläsat cAteva manuscrise Impodobite de el. Astfel e Evangheliarulgrec din 1616, scris si ornamentat pe cAnd era episcop de Bugu;se and actualmente la Patriarhia din Ierusalim. Miniaturile acestuimanuscris Bunt de o mare finete si de un colorit rafinat si elegant.Aceleasi Insusiri le au si frontispiciile, chenarele si initialele; caexemplu citäin miniatura Infatisand pe Sf. loan Evanghelistul sipagina cu Inceputul Evangheliei acestuia ; frontispiciile amändu-rora, cuprinzAnd elementele florale si päsäri: doi päuni afrontatisi dou6 lebede, sunt printre cele mai reusite din Intreaga noastràminiaturisticä. De altfel, cred ca opera mitropolitului Luca, Ingeneral, poate suferi comparatia cu cele mai de seam6 opere euro-pene si asiatice de acest fel.

Dela Matei al Mirelor a räinas un mare numär k manuscrise,raspandite In Intreg orientul crestin. Unele din ele sunt Impodo-bite cu initiale si frontispicii In colori; nu stiu Ing dac6 au siminiaturi. Ca exemplu, citez Evangheliarul grec, copiat In 1610,

www.dacoromanica.ro

MINIATIJRI, FRONTISPICII, INITTALE 1007

« din dorinta Cu cheltuiala preacinstitei i inaltatei doamneCatalina, mare baneasa a Craiovei », i daruit manastirii Sf. Sayadela Muntele Sinai.

Opera celor doi inalti ierarhi e continuata sub Matei Basarab;ni s'au pastrat, din timpul domniei lui, un numar insemnat demanuscrise, dintre care nu mai putin de sapte cuprind, sub formade miniaturi, chipul voievodului i acela al Doamnei Elina; laacestea se adaoga i chipurile aflate pe un document din 1646,in Arhiva Spitalelor Civile: asa dar a opta varianta (vezi vol.III, 1, editia a doua, fig. 11, 1.2 i 18).

Dintre manuscrisele lucrate In timpul si din porunca lui Matei,cel mai vechiu este Evangheliarul grec aflator actualmente inMuzeul bizantin din Atena; el a fost d alma de voievod in 1645,Iulie 25, Patriarhiei din Constantinopol. O notita, in limba greaca,la stanga miniaturii voevodului, ne arata cà manuscrisul a fastcopiat de ieromonahul Antim din Ianina, in 1.634; ea adaogainformatia ea Matei a fost proclamat domn al Tárii RomAnestiIn 1632, « Cu voia poporului, a clerului, a monahilor, a boierilorsi a capeteniilor oastei Voievodul i Doamna Elina sunt infati-sati amandoi in costum domnesc, de brocard, cu coroane pe cap ;Matei, batran, cu barba i mustati albe, tine in mana manuscrisuldaruit Patriarhiei. O grupa de douà manuscrise dateaza diff anul1643; unul din ele se afla azi la Ierusalim, celalalt la manastireaLavra din Sfantul Munte. Un al treilea, din 1642--1643, e totla Ierusalim. Executat artistic de « Antim monahul cred una

aceeasi persoana cu ieromonahul Antim din Ianina, amintit maisus el cuprinde miniatura lui Matei Basarab si a DoamneiElina Inteo forma asemanatoare aceleia din manuserisul delaAtena. De altfel, mai toate miniaturile infatisand pe batranul voie-vod si pe tovarasa sa de vieata se aseamana ; cred ca o serie dinele si anume acelea din anii 1642-1643 se datoresc acektiia§i ar-tist, lui Antim ieromonahul (vezi vol. III, 1, editia a doua,fig. 11). 0 mentiune speciala merita miniaturile aflate pe pagi-nile unei Evanghelii mai vechi, din colectia Muzeului de Artareligioasa din Bucuresti. Perecbea domneasca e infatisata totIn costumul de ceremonie, cu mantii de brocard, redate, somptuos, in aur ; tot de aur stint coroanele precum i chenarele devreji i de flori care inconjura cele douà chipuri. In stalit, in

36

www.dacoromanica.ro

documentul din 1646, Matei apare sustinand, Impreuna cu doamnaElina, una din numeroasele lor ctitorii.

Din aceea0 epoca 0 anume din anii 1652-1654, avem unmanus cris aflator azi in Biblioteca Academiei din Belgradcare cuprinde miniaturile unor rude ale lui Matei: e vorba deboierii Preda Brdncoveana 0 Papa Brancoveana, fiecare fiindInfatipt cu so%ia §i copiii lui.

Dupa domnia lui Matei Basarab, numarul manuscriselor impo-dobite o miniaturi, vignete §i frontispicii scade. Mai gäsim douaevangheliare in Moldova, unul slavon Intocmit 4 din poruncaDomnului nostru Istratie Dabija voevod §i a Doamnei sale Cate-rina * 0 däruit la 16 Ianuarie 1665, manastirii Ca0n, celalaltscris la Ia0, In 1660, la biserica Barnowski. Primul are frumoasefrontispicii 0 iniVale, amintind pe acelea ale manuscriselor maivechi moldovene§ti ; cel de al doilea are iniVale reu0te, In colori.

In Muntenia, semnalam, In sfar0t, (Iota miniaturi In epoca luiConsitntin Brancoveanu. Una se afla in manuscrisul 61, fol. 4al Academiei Române §i Infali§eaza chiar pe voievod in haina debrocard 0 mantie cu guler §i cu margini de hermina ; cealalta,In pomelnicul mänästirii De un Lemn, reda chipul batranuluiMatei Basarab.

Aceasta scadere a artei miniaturii spre finele secolului alXVII-lea qi mai ales In veacul al XVIII-lea e explicabila. Manu-scrise hiserice§ti se copiaza din ce In .ce mai p4in ; locul lor eluat de eagle tiparite care se pot trage In multe exexnplare, decisunt mult mai ieftine. Extensiunea pe care o ja la noi tiparul(vezi mai sus, p. 897) aduce decaderea 0 apoi dispariVa unei arteIn care daduseram realizari de primul ordin. Locul ei va fi luat degravura, care, prin tehnica ei, se potrive0e cu tiparul, a inspiratchiar tiparul poate fi reprodusä deci pe fiecare exemplar.

Gravara. Inca dela primele tiparituri (1508-1512) am Impo-dobit paginile carpor cu gravuri reprezentand frontispicii, initiale0 vignete ; unele din ele imita pe acelea ale manuscriselor pecare le inlocuiau, altele Bunt de factura veneVana. Cand tiparulse reia la noi, In epoca lui Matei Basarab 0 Vasile Lupu, constatamea gravurile car,e se Intrebuinteaza acum provin din lumea Slavilorde rasarit, lumea ruseasca. Faptul e normal, deoarece din aceastalume, dela Kiev, ne-au venit 0 me§terii 0 materialul tipografic

1008 VIEATA CULTURALA.

www.dacoromanica.ro

GRAY') RI 1009

necesar (vezi mai sus, P. 893-4). Unul dintre gravori, anume ¡tija,provenea din vestita manastire Pecerska dela Kiev. El iscale§te,Cu litere chirilice, bine inIeles (øA1), gravurile ce ImpodobescCartea de invailiturd, tiparita la Ia§i In 1643; pe unele din acestegravuri, cum e, de pilda, aceea Infati§and u Intrarea lui Isus InIerusalim », adaoga §i data: 1641. Un alt gravor de origine rusaa fost ¡van Bacot, ; el sapa In lemn la Bucure§ti, In 1678, gravurilece Insotesc textul lucrarii « Cheia inielesului* tiparite In acela§i an ;atat numele lui cat §i data apar limpede pe gravura Infäli§and43 Duminica tuturor sfintilor ». Bacov a lucrat decenii Intregi lanoi; spre sfar§itul secolului al XVII-lea s'a calugarit, luand nu-mele de loanichie ; cu acest nume nou iscale§te el gravurile Trio-dului din Buzau, adaogandu-le §i data 1700 care e chiar dataapariIiei. Alte gravuri purtand numele cAlug'äresc constatam In1702 §i 1704. Tot strain pare sa fie, dupa nume, Fl 0 IeromonahulDamaschin Gherbest » care iscale§te §i dateaza 1683 gravura repre-zentand pe Sf. Luca din Apostolul aparut In acela§i an In capital aMunteniei. Dar alaturi de ace§ti straini, prind A' se manifeste lasar§itul veacului al XVII-lea §i Inceputul celui de al XVIII-lea,§i graven i romani: ei deprinsesera me§te§ugul §i ajung acum sacgaleze, ha chiar [35 intreaca pe mae§trii lor. Un asemenea maestrua fost §i mult inzestratul Antim Ivireanul care a dat un nou avantartelor grafice din Muntenia, Imbinand me§te§ugul tiparului cuacela al gravorului. De altfel, aceasta e aproape regula In veacurileXVI §i XVII: tipografii sunt §i gravori. In afara de Antim,putem cita, ca exemple, numele luí Mitro jan, episcopul de Bugu,apoi acela al lui Mihail Reimniceanul (1733) la Ramnicul Valcei,numele lui Grigorie Stanovici (1757) la Ia§i, al lui Petre Rclinni-ceanul (1764) §i al lui Sandul (1765) la Blaj, In star§it al preotuluiMihail Strilbi;ki care-§i lncepe activitatea de gravor In 1756, laIa§i §.1 o duce, timp de o jurnatate de veac, pang In 1807, la NeamI.

Dintre gravorii romani cari se manifest:a In epoca lui Branco-veanu cunoa§tem pe « Ursul »; el semneaza gravura infati§andpe Mantuitor In cele doua lucrari aparute la Buzau In 1702 (e In-vägíturli de f ap te taine » §i « Liturghie »); Intrio alta gravura, din1704,10 zice « Ursul zugoav> ». Nu §tim, In schimb, cui se dato-resc-elegantele frontispicii, In stil brancovenesc, cu vreji cu frunze§i flori ma§cate, care lmpodobesc Triodul r;ii Octoihul tiparite In

36*

www.dacoromanica.ro

WEATA OULTURALA.

1700, precum §i Liturghierul din 1702, tustrele la Buzau. Ele nupar sa fie ale lui Ioanichie, deoarece se deosebesc, stilistic, degravurile iscalite ale acestuia aflätoare in acela§i Triod. Cert e cala una §i aceea§i carte, nu contribuia adesea numai un singurgravor. Astfel, de pilda, in Liturghierul din Buzau amintit mai sus,pe langa gravurile lui Ioanichie, intalnim §.1 una al carei autoriscale§te grece§te 4711.dyrpt.og (Dimitrios) §i pune data 1698. Cate-°data, se intrebuinIau §i plan§e mai vechi, care slujisera uneoriCu mult inainte la alte lucrari. « Apostolul» din Buzau (1743),utilizeaza, de pilda, gravura « Duminica tuturor sfint,illor » dinCheia Inyelesului, aparuta Cu peste §ase decenii inainte, in 1678,pästrandu-i numele lui Ivan Bacov, dar suprimand inscriptiaslava. Tot a§a, in Liturghierul din Buzau, scos in 1769, se utili-zeaza douä, gravuri avand data 7254 deci 1746. In acela§i Litur-ghier gasim qi gravurile unuii # P. Ghyrie », despre care nu §timdaca era strain sau roman.

In veacul al XVIII-lea, gravorii romani domina, in toate cen-trele tipografice. Inca in vremea lui Brancoveanu, secretarul ita-lian al acestuia Del Chiaro, relevä ca tipografii arhiepiscopiei dinBucure§ti unde pastorea In acea vreme Antim Ivireanul erauromani; el adaogà cà a vazut in aceasta tipografie gravuri in lemn§i in arama.

Dintre gravorii ardeleni ai veacului al XVIII-lea, o mergiunespeciala merita « Vlaicu» din Blaj care adaoga la gravuri nunumai numele sail §i data, dar §i unele explicaIii. Astfel intregravurile care impodobesc Ceaslovul tiparit in 1.751 este §i unainfati§and catedrala dela Blaj, cu urmgoarea legendà: e Sfantamanastire dela Blaj * §i, dedesubt, explica0a: t Aciasta ma.nastire o 'au inceput qi o au inzestrat imparatul Carol al 6.1(eat) 1738 §i o au isprävit fiica sa M. Theresia pe sam(a) Epis-copii §i a Calugarilor Rurnane§ti ». Vlaicu lucreaza mai multavreme la tipografia blajeana ; gasim gravuri de ale lui §i in1.766.

Pe langä rolul depodoabe ale textului tiparit, ale cartilor, pecare-1 au gravurile, ele ajung, in Ardeal, sa constitue §i entitäAide sine statatoare. Ne referim anume la gravurile in lemn pe barele lucreaza Wanii romani din Ardeal §i care aunt tot icoane darnu pe sticla, ci pe hartie.

www.dacoromanica.ro

TE SXTU RILE 1011

In Moldova, gravura reprezentând « desfanata lume sautrupul » §i « omul Intelept sau sufletul » din lucrarea lui DimitrieCantemir «Divanul» (Ia§i, 1698), a fost desenata ajar de Silva-tatul autor. Se §tie de altfel a acesta se pricepea la desen §i. lapicturä (vezi mai sus, p. 801).

Spre sfar§itul epocei fanariote gasim in Moldova un gravorcu nume grecesc. E vorba de « D. Kontoleo » care graveaza pentruSlujba Cuvioasei Paraseheva aparuta la Ia§i in 1817, chipul sfintei.DLdesubt, se 46 lämurirea a artistul a lucrat acest chip « InIsmail ». Tot lui i se datore§te chipul regelui David care se tipa-rete in lucrarea « Reisturnarea religiei Evreilor » (Ia§i, 1818).Aci i§i da numele intreg: « Dimitrie Contoleo Romana » (.60.14Tp7)Kowc6Xeo Poilizvtx) §i adaoga a gravura s'a facut in Ia§i, in anulaparitiei. Mai insemnata pentru noi este a treia opera a sa, chipulSfantului loan cel Nou, originar din Trapezunt, gravat in aramatot la Ia§i, in 1819, « dupà o icoana veche ce se pastreaza in mana-stirea Rarnova » azi biserica Barnowski §i tiparit in « slujba »acestui sfant.

Pe and Kontoleo lucra la Ia§i, la manastirea Neamtu exista demai bine de un deceniu, un centru puternic de raspandire a gravurii.Tipografia de acolo imprima, incepand din 1807, o serie de artibiserice§ti frumos impodobite. Dupa Mihail Strilbitki, lucreazala Neamt, dela 1809 inainte, timp de douà decenii, « Simion Ierei»adia preotul Simion ; gravuri de ale lui se tiparesc qi la Ia§i.

. Din 1817 inainte, se adaoga talentul, remarcabil, al monahuluiGhervasie; lui i se datore§te, intre altele, un sugestiv chip al luiPaisie Velicicovski, fostul staret al manastirii.

Pentru a ne putea da seeing de diferitele §coli din gravuraromaneasa in rastimpul 1601-1821 §i. de influentele straine ces'au exercitat asupra ei, ar trebui 56 avem mai intai un studiuspecial asupra miilor de gravuri portrete, scene, frontispicii,initiale, vignete, din numeroasele tipärituri ale acestui rastimp;el lipse0e insä pang acum istoriografiei romane§ti.

Tesaturile. Constatarea pe care o fäcusem, in ce prive§te teg-turile, pentru veacurile XIVXVI, se aplica §i. veacurilor XVIIXVIII: ni s'au pastrat tegturi de caracter bisericesc In numarapreciabil, nu hash' §.1 de caracter laic. Explicatia e aceea§i: pede o parte putina rezistentä a materialului, pe de alta parte repet

www.dacoromanica.ro

1012 VIEATA CULTURAL&

tatele razboaie, cu praddciunile i pojarurile lor, care, ocolindde obiceiu lacagurile biserice§ti, n'au crutat In scbimbcivile, curtile do:nne§ti i boiere§ti. A§a se face ca n'avem nicimdcar un singur costum civil din rdstimpul 1600-1800, In timpce stofele biserice§ti sunt numeroase.

Aceasta regretabild pierdere e compensata In parte prin faptulcà dispunem de reprezentari fidele portrete, gravuri, acopera-rninte de mormant a costumelor vremii ; unele sunt In colorirceea ce upreazd mai mult reconstituirea.

Sub raportul numarului, frumusetei §i bogdtiei tesaturilorpastrate Oita azi, Muntenia §i Moldova sunt aproape egale ;Transilvania, din cauza imprejurdrilor politice, sociale i econo-mice amintite mai inainte, ramâne mult in urma, in ce prive§teneamul nostru ; are in schimb, pentru neamurile conlocuitoarecare au avut puterea politica' i economica, un material asemd-nator cu cel de dincoace de Carpati.

Chiar la inceputul epocei pe care o cercetam, s'au tesut cloudsomptuoase epitafe sau acoperaminte de mormant, pentru voie-vozii moldoveni leremia §i Simeon Moghilei ele exista §i astazi,In 'Duna stare, la manastirea Sucevita, ctitoria acestor voievozi.Ambele sunt de catifea grea, de coloare ro§ie, brodate cu matase,Cu fir de aur §i de argint i impodobite cu foarte multe margari-tare. Acela al lui Ieremia infali§eaza pe voievod In marime natu-raid, imbrdcat In costumul domnesc de ceremonie. Sub hlamidade brocard, cu gulerul §i marginile de hermina, se vede o hainalunga pana aproape de glesne, stransa la mijloc printeunde care Marna sabia. Fe cap, cuma obi§nuita a vremii o poartd§i Milai Viteazul ; surguciul ei, cu pene de cocor, e batut In pietrescumpe §.1 margaritare. Tot din pietre scumpe Bunt faculi i nasttiriiprin care se Inctteie, la piept, hlamida. In dreptul capului, in parteastangd, e reprezentata coroana domneasca i stema Moldovii; inpartea dreapta, o biserica cu pereii zugraviti, avand doua tulle

clopotnita §i urmatoarea inscriptie, In limba slava: « Ctitor IcaEremia Moghila voievod ». O alta inscriptie, tot in bimba slava,cla ocol epitafului, formandu-i un chenar dreptunghiular §.1

precizand anii de domnie i anul mortii (1606, Iunie 30).Unele elemente ornamentale ale epitafului i anume cei doi chi-parofi cari strajuesc de-a-dreapta i de-a-stranga voievodului pre-

www.dacoromanica.ro

TESATURILE 1013

cum si predilecria aratata lalelelor ar indica ,nn atelier sudic, con-stantinopolitan sau atonit. Faptul insa: nu e sigur, ,deoarece sepoate foarte Dine ca epitaful sa fi fost lucrat dupa un desendat si in Moldova unde exista o stralucita tradirie in aceastapriyinra (vezi vol. II, ediria a patra, p. 662-7).

Epitaful lui Simeon Moghila, din acelasi atelier ca si al frateluisau Ieremia, II infariseaza tot in }..laina de ceremonie, dar odihnindpe patul,de. moarte, cu ochii tnchi, Cu mainile cruce pe pieptCu coroana domneasca pe cap. De o parte si de alta. a trupului,doi, lujeri de crin, apoi deasupra lor, stema Munteniei i a Mol-dovei, iar mai sus, cloud scene religioase: SfAnta Treime i InviereaDomnului. Inscripria slava da data 1.608 Octomvrie 30. Acestedouà epitafe, valoroase i pentru istoria costumului domnesc,sunt printre cele mai prerioase din Cate s'au pastrat in rafflenoastre.

Din aceeasi vreme este si epitaful daruit de Mitropolitul Ana-stasie Crirnçovici ctitoriei sale dela Dragomirna, pentru pome,nireasa si a parintilor säi Ion Crimea i Cristina. Inscripria, in limbaslava, din care luam aceste date, indica i anul, luna si ziva dona-tiei: 1612, Iunie 8 (pe vremea lui tefan Toma). Epitaful, decatifea brodata cu matase, aur i argint, e de forma patrata ;In mijloc se infariseaza, inteo compozirie eleganta, bine echili-brata, Adormirea Maicii Domnului. De jur imprejur inafara

un chenar lat, alcatuit dintr'un vrej continuu, cu flori(lalele stilizate 1). i acest epitaf este unul din cele rgai retisiteale genului, sub toate raporturile. Ii face pereche, desi nu chiarIn totul, un alt epitaf contemporan,. acela däruit manastirii SeculIn 1.608, sub Simeon Moghila.

Lunga i bogata domnie a lui Vasile Lupu ne-a lasat doua stofereprezentative. Sunt portretele soriei i fiului acestui voevod,lucrate in, mätase, fir de aun i argint i märgäritare. Cel de altreilea portret, al lui Vasile linpu insusi, ni s'a pastrat numaibite() copie pe musama, fail mare valoare, artistica. Tustrele se

Old in palatul mitropolitan din Iasi (vezi fig. 26 in vol. III, 1,editia a doua, p. 96).

Soria voievodului, Poamna Tudosca, poarta vesmAntul deceremonie: o mantie de matase brodata Cu noel lunga panapamant i Cu manpci pana la cot, acopera' róchia de br_ocard grep,

www.dacoromanica.ro

1014 VIEATA CULTURALA

Cu flori mari de aur. Pe cap, o caciuliSa de blanä, impodobita cumärgaritare, Cu o egreta din pene de cocor c¡ii cu donä ornaamente in forma de trandafiri, in dreptul urechllor. GiuvaerurileBunt numeroase qi de mare valoare : un triplu colan de perlemari la gat ; alte donä colane de Cate trei §iruri pe piept. Indreptul cordonului, un fermoir sau o bijuterie rotunda atarnata,avand iara§i patru §iruri de perle. Cercei dubli, ca pietre maxi,In urechi; brafari, de perle §i de aur, la ambele maini. Un §111.11'lung dublu de matase dupa cate se pare petrecut pe dupagat, cade pb.na in dreptul genunchilor §.1 inconjura mantia. Inmanä, Doamna Sine o naframa de matase frumos brodatd.

Tanärul ei fiu, Ioan, poarta §i el costumul de ceremonie. MantiaMA maneci, de brocard greu, cu flori mari de aur, are in fatä indreptul pieptului, trei zone de brandenburguri. Ea acoperä o hainalung'ä de matase, cu maneci lungi brodata bogat cu flori. Pecap, cuma obi§nuita, cu un surguciu cu pene de cocor. La §old,sabie; in mana dreapta., o naframa frumos brodata. In ambelecostume, se vede un amestec de blemente orientale, turce§ti, caelemente imprumutate Poloniei §i Europei Centrale. AceastäsituaIie se va mentine In ce prive§te costumul civil In tot veaculal XVII-lea pentru ca, In al XVIII-lea, elementele orientale s6ajunga precumpanitoare, iar spre finele secolului, aproape ex-clusive.

Dela urma§ul lui Vasile Lupu, dela Gheorghe iPef an §i delasosia sa Safta, ni s'a pastrat un epitrahil daruit' Sfantului Mor-mAnt, la Ierusalim. InscripSia cuprinde data 7166 dela facerealumii, deci 1658 sau 1657 dela Hristos.

i domnii urmatori ai Moldovei in special un GheorgheDuca, un Constantin §i Antioh Cantemir, un Nicolae §i ConstantinMavrocordat au facut danii de veminte §i Sesaturi biserice§tictitoriilor lor sau marilor lana§uri din Orientul cre§tin. Ele nu nis'au pastrat frig decat in parte, iar ceea ce ni s'a pästrat n'areo valoare deosebita. In genere, se poate afirma ca veacul alXVIII-lea nu mai produce, in acest domeniu al stofelor biseri-ce§ti, opere comparabile cu acelea ale veacurilor anterioare.

In Muntenia, amintim in primul rand un epitrahil din 1608,de catifea ro§ie, sub-tire, brodat cu na6tase, fir de aur §i de argint.Are zece medalioane, cu cate doi sfinSi fiecare, sub o arcada spri-

www.dacoromanica.ro

TE SATU RILE 1016

jinitd pe doud. coloane. Jos, In stangal chipul lui Ica Radu Voevod§i a fiului sau Ica <Basarab > Voevod, iar In dreapta al DoamneiElena §i al Domnitei Anca: a§a dar familia lui Radu §erban(1602-1611). Inscriptia, In limba slava, arata ca ve§mantul afost &alma mdnastirii Märgineni.

O tesatura pretioasd mai ales pentru istoria costumului femininla noi este epitaful daruit de un Scarlat §i de Map In anuldela facerea lumii 7122, deci 1614 sau 1613 dela Hristos ; actual-mente acest epitaf se afla In vistieria Sfantului 1Vlormant, la Ierusalim. Chipul Bäla§ei e brodat jos, In coltul din dreapta.Ea poarta o rochie lung Tiara la pämant i se vdd Insd conduriisau ciubotelele stransa la mijloc de o cingatoare avand In fatäo copca metalica (nu prea seamana cu paftalele 1); manecile Buntlungi, pana la Incheieturile mAnilor. Pe deasupra, o mantle lungatot pana la pamAnt, dar ale card maneci vin numai la jumatateaantebratului. In cap, peste parul ce-i cade pe spate pana pe umeri,o pdlarie tronconica, destul de Inalta un fel de culion In genulcelui al Säsoaicelor brodatd, dupa cat se poate distinge. Lamaina dreapta pare a p-urta una sau cloud. bratari. Inscriptia eIn grece§te ; epitaful a putut fi lucrat Intr'un mediu sudic, darnu mai Min §i In tara, In vreuna din manastirile unde se aflaucunoscatori ai acestei limbi.

Din epoca lui Matei Basarab ni s'au pastrat putine tesä-turi Ltd de marele numb" pe care binecredinciosul voievod §i Invà-ata cucernica lui doamna le vor fi dat zecilor lor de ctitorii. Tot

a§a avem putine §i din cele date de boieri. O nabedernita i semai spune §i epigonation Infatd§ând pe una din fete Invierea,se pastreaza la Muzeul National din Sofia ; ea poart A, In parteainferioara, In limba slava, urmatoarea inscriptie: « Jupan Hrizavel ban §i jupanita lui Gherghina, In anul 7144 » (= 1636 sau1635).

In a doua jumatate a veacului al XVII-lea, tesaturile biseri-ce§ti ajunse pand In zilele noastre se Inmultesc. Citarn, de pilda,epitaful Mitiopolitubui stefan din 1662 (sau 1661; data, dupacronologia bizantina, e 7170). Citana, de asemenea, pocrovul deatlas, brodat cu fir de aur i argint, Cu mätase, margaritare §ifluturi, daruit, Impreuna cu perechea sa, de catre MitropolitulTeouosie, manastirii Cozia, In 1671 (vezi §i fig. 81).

www.dacoromanica.ro

Domniile lui erban Cantacuzino si Constantin BrAncoveanu

Inseamng i.1n acgst domeniu, ca si In altele, o epoc6 de 1nflorire.

Fig. 81. Rucavite brod ate Cu mItase J. Dela biserica Olari din Bucuresti ; 2. DejamAnAstirea V learesti.

1016 VIEATA CULTURALA.

,

www.dacoromanica.ro

TE SATU RILE 1017.10,

Tegturile, numeroase i variate, capata, sub Brâncoveanu, o ele-,ganta remarcabila. Motivele ornamentale intrebuinIate vrejiCu frunze i flori rra§cate fac sà putem vorbi §i aci de un stilpropriu acestei vremi. Dela 5erban Cantacuzino i solia sa, DoamnaMaria, ni s'au pastrat cloud epitafuri, destinate ctitoriei lor, Bise-rica « Doamnei » din Bucure0i. Ambele sunt remarcabile ca bog4ie

compoziIie; ele InfaIi§eaza in cate douà scene scoborireade pe cruce 0 jelirea lui Isus, mort, de ai sài. Intr'unul din acesteepitafe, datat 1680 (7188), sunt infati§4, sub patul pe care odih-ze§te Mantuitorul, Domnul àrii erban Cantacuzino, DoamnaMaria 0 doi dintre copiii lor: Gheorghe §i Casandra (viitoarea,soVe a lui Dimitrie Cantemir). Tuspatru ,stau In genunchi, cumainile intinse, inteo atitudine de ruga' sau implorare. In cel deA doilea, Casandra 1ipse0e. Epitafele sunt incadrate de un §ir

medalioane reprezentand sfinti i mucenici ai bisericii, 44 inunul din epitafe, 40 in celalalt. 5i inteo perdea de altar, din 1681,elestinata celeilalte ctitorii a lor, Cotrocenii, sunt infaIi§ati ctitoriiImpreuna Cu fiul lor Gheorghe.

Dintre tesaturile biserice0i famase dela Constantin Branco-veanu relevam opt perdele de altar, brodate cu fir, avand stemaCantacuzinilor, vulturul bicefal mama lui Brancoveanu eraIiica Postelnicului i, unele din ele, §i stema Munteniei. Ele auapaqinut Hurezilor, fiind dgruite in 1692. In acela0 an, Hureziiprimesc 0 un epitrahil de catifea verde, azi la Muzeul de Artäreligioasa din Bucure0i. Un al doilea i se da In 1700. Mai inainte,In 1695 primiserà o pereche de rucavite de atlaz ro§u; ele au fostevacuate In 1916 la Moscova.

Printre cele mai elegante Iesaturi biserice0i dela Brancoveanueste o perdea de altar, azi in coleciile Muzeului de Arta religioas'adin Bucure0i. Are, in mijloc, pe un fond Inchis, Inteo ghirlandasurmontata de o coroan6, stema Munteniei: vulturul cu cruceaIn cioc. Pe margini, un chenar de vreji cu frunze i flori mari,specifice vremii; In partea superioarà, el formeazà o arcaturatrilobata'. In acela0 gen este 0 perdeaua de altar lucrata subNicolae Mavrocordat 0 care se pastreaz6 tot la Muzeul amintitmai sus. In mijloc, pe un fond de catifea viiniu Inchis, sunt Insastemele ambelor àri deoarece voievodul domnise In amandoug.Chenarul lat de pe margini e brodat cu aur i argint, vrejul

www.dacoromanica.ro

1018 VIEATA CULTIJ R ALA

florile fiind cele brAncovene§ti; In partea superioarà formeaiä§i el o arcadä in acoladà insà. In totul, o pies6 de o rard fru-musete.

In Transilvania, nu ni s'a pAstrat nimic din tegturile biseri-ce§ti ale veacului al XVII-lea, de§i izvoarele istorice contem.-porane ne dau destule §tiri asupra lor. tim astfel ce ve§mintea avut episcopul Saya Brancovici; §tim de asemenea ve§minteledate de Brâncoveanu lui Teofil episcopul; niciunul din ele n'aajuns Ina panä in zilele noastre. lar puldnul pe care-1 avem dinveacul al XVIII-lea nu are insemnätate, in comparatie cuturile muntene.

Sculptura In lemn. Sculptura in lemn are, in veacurile XVII§i XVIII, o evolutie in genere paralerä cu aceea a arhitecturii §ia picturii biserice§ti. A§a dar, o predominant6 a Munteniei fat5.de Moldova §i Transilvania §i un maximum de inflorire in timpulcelui de al doilea stil muntean, adic4 in epoca brancoveneascg§i cea imediat urm6toare, a Mavrocordatilor. Faptul rezultäl dinteoserie bogatà §i variatà de opere principale privind acest domeniu:tAmple, u§i de intrare, u§i impgrAte§ti, strane, etc.

Td mpla din latinescul templum poart6 §i numele deiconostas, deoarece pe ea mint a§ezate, de obiceiu in trei §iruriparalele §i suprapuse, icoanele ; i se mai spune, cu un termen deorigine greceasc5, §.1 catapeteasmei. Despàrtind altarul de naos, eaeste elementul care atrage in chip firesc privirile credincio§ilor dinbiEeric4; este totdeodatà, prin proportiile §i prin rolul pe care-Ijoacg, primul element din mobilierul bisericesc. Caci in mareamujoritate a cazmilor, tâmpla e lucrata din lemn ; ea se poate,eventual, muta: cunoa§tem cazini când tAmpla unei biserici afost mutatà la o alta ; a§a s'a intâmplat, bunAoard, cu o vechetamplà din Curtea de Arge§ care acum se OA' in biserica din satulValea-Danului (vezi fig. 82). Câteodata intAlnim la noi §i tamplede zid, ca, de pildg, la biserica Adormirea Maicii Domnului dinRamnicul- &drat, ctitoria lui Mihai Cantacuzino i la o sum6 debiserici din Al deal §i Banat.

Nu e de mirare a§a dar ca s'a dat o atentie deosebità lucruluitamplei, cà unele exemplare au cerut luni de zile adeseaorichiar ani spre a fi realizate. Cine examineaza Cu atentieo tamplà din epoca brâncoveneascà, nu se poate s'A nu admire

www.dacoromanica.ro

sal-IIIAX

IIsIoD

as s314astil21

lap 3EI `sv1sono31 ;van u/1,4W

!)veulickt a*b.aid

*pnrIsT

nuea salsA nIP sziPasia

j sosuoadgnu aup aoljlascIsap a_plaiod

'BU

A

'4]

"T-174

e.v..,

I'"

';/4. 1.4e

,,,,,.,,,,

;.;..."..7.

:o.A

..".1t <

6-

( ,

'''..

....'.'

?1.;\ 7VW

PT.K

"Pf. 'f,' 04

if:4~444.444r1.Vt,,..I

1-

,4

...-.'....;:, ..",.....

...1, ....',..-

r :1..1.. ;:n'... .:,.. r`.,:, r.:.,...;,,,,:i...ii sznei:,,,v,-;,......,-,,,..;,,i,i ..,;,:,......S,' i_.-...,,:, .....; .....,....-:,

..; ,,..r.

. -..'",-"'''-',::!.::.;'41r";.:. .1 i""4"1:4,,,4'

.--...e.P.IN.:-....,6-4,y,..4E

.:#,--kv.,.,..1k,,,,.:: "i:-."`",.:sin,, 50-**,,...3151.1ik

, -s.V

.,-,,,.

..

, ,..l't k.

j',..- kA

v.',

'. --,

..../,

\.:,),,j4:::4L( I

.,f2.ty-X

V) .,:\ '

).

.',. '. :i:i,..;.' j" -.A

.17.7t.-,......4,..),. .,-: ,...%. ,4..:. -`....1...'.ft.¡:,:,.,,..

-..:

41%.",44.1: .1*.q,,.-',.. ?:,;:.?:.;!;:?:?:?*:.*-114,:C

h,..,," ,

--,-

,;.. -,',.:i.;:iiij'i., '.;).1:..,,,::;i,tifl'e;:-:1'i«..i,. e,1,:-.-,^.:;, .,.*.,!.i..-, :-. ..

'- -..--i.t ..--

.7e.: -. :*?,7 L

,- '

..e'''...--". **. 7 ''... ..- '' -`4..

S'N:---774".:;......."...... .-;.. 71,7 ' .

..?.

.,1-,-

--'..

... . 4.

-..

,....y..-

-',

- ,-' .. .......:(\,..3.-.

'-

.. 12'-.

"lrri..4.-. '"-:

.,4

-:;\5,i

.....

--

.." ,=-ti. 1--

-....... ,k '

o

z8

www.dacoromanica.ro

1020 VIEATA CULTURALA

felul, cu frunze ì flori, vita de vie cu struguri, spice de gran, p'äs'Ari)diferite, uneori afrontate, alteori izolate, mici animale ; se adaogliapoi, caeodatg, chipuri de sfinti, ca de pilda in tAmpla bisericiiStavropoleos din Bucure0i, heruvimi i serafimi, in sfârit ste-mele tgrilor sau ale ctitorilor respectivi. Unele din aceste orna-mente Bunt zugavite, in diferite colori; ceca ce predomin6este aurul, adeseaori intreaga tamplà fiind aurità sau auritàargintatà. Ctiteodatä, ornamentele se fac 0 din stuc colorataurit.

Ni s'au pAstrat cateva ample din veacul al XVII-lea, mai.exact din a doua jumAtate a acestui veac. Cea mai veche parea fi tAmpla bolnitei dela mAnAstirea Bistrita (VAlcea), datand,.impreura cu u0le impä'llte0i respective, din 1654: data egrata in lemn. Cità'm apoi ttimpla bisericii dela Cotroceni, purtAndstema Cantacuzinilor, tampla schitului Fedelefoiu (Arge§), aceeadela Miirgineni (jud. Prahova), iar50 ctitorie cantacuzineascii,tilmpla bisericii Domnefti din Targovifte (169.6), tampla bisericii Sf.Nicolae din Fcigeiraf, ctitorie brâncoveneasa (1698) 0 ampla bise-ricii celei mari dela Hurezi. O adevAratà capod'operà, sub rapor-tul proportiilor, elegantei 0 a rafinamentului este tAmplaricii dela Arnota (Valcea), actualmente la Muzeul de Artà biseri-ceascg din Bucure0i. Megerea a fost inteadev6r fericità; aceast6amplä, reprezentativA pentru cel de al doilea stil muntean, estetotodatà i unul din cele mai remite mrnumente ale sculpturiiIn lemn, nu numai din tara noastrà, dar din intreg OrientuIcre0in.

In veacul al XVIII-lea, tamplele de lemn muntene aunt nume-roase §i pun inteadefär la o grea incercare pe cel care ar vreale ierarhizeze sub raportul frumusetii: unele le intrec pe celelalte.TAmpla dela Surpatele, de pildä, ctitoria din judetul Dambovitaa Maricài BrAncoveanu, se ja la intrecere cu aceea a paraclisuluimetropolitan din Bucurefti, ctitoria lui Nicolae Mavrocordat (1723),cu tamplele bisericilor Coltea, Apostoli, Stavropoleos, Scaune,tot din Bucumti, i cu o serie intreag6 de asemenea monumenteartistice.

In Moldova, avem de asemenea tâmple frumos lucrate, eaingrijire, cum e de pildà aceea a bisericii Sfântul Gheorghe diaIai (veacul al XVIII-lea) ; ele nu ajung Insà, nici ca numär, nici

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA IN LEMN 1021

ca desävArvire la nivelul acelora din Muntenia lui BrAncoveanuvi a urmavilor sai. Cea mai veche tAmprá moldoveneasa din veaculal XVII-lea este aceea a bisericii din licideana (Bactiu). Vástratrtpartial numai, ea cuprinde totuvi o inscriptie care aratà ca donatorIn 1658 pe voievodul Gheorghe Stefan.

In Transilvania care vine, sub acest raport, in locur ultim,intAlaim totuvi o realizare exceptionalà: e tAmpla bisericii cate-drale din Blaj, o adeväratà capo-d'operà. De propoqii impun'A-toare, ea are, in afaräi de icoanele impärätevti, douà rAnduri deicoane mari pe toatà lätimea, i alte douà rAnduri, mici, in formA"de medalioane, in coronamentul tAmplei. Semnarám de asemeneaiconostasul bisericii din Baia Sprie (Satu-Mare), bisericA ziditäIn 1789.

Ufile impiireitegi, dela altar, numärà vi ele, in rästimpul cerce-tat, exemplare de primul ordin, comparabile cu tAmplele. Dealtfel, ele fac parte integrantä din acestea din urnag, fiind lucratedeodatä..Dar din cauza intrebuintärii lor continue, multe din eles'au deteriorat cu vremea vi au fost inlocuite cu altele mai noi.Ava incAt la o cercetare mai amänuntità, trebue intotdeaunaobservat dacá nu este vreo deosebire de epoch' intre partea supe-rioarà a tAmplei i cea inferioarà care cuprinde uvile imp'ärätevtivi cele laterale. Exemplare remarcabile de uvi imparatevti suntacelea dela mänästirea Bistrita (VAlma), pästrate azi in Colec-Idunile Comisiei Monumentelor Istorice, dela Mitropolia din Tdr-govifte, pästrate in aceleavi colectii precum vi dela toate tamplelesemnalate mai sus.

Tot din cauza intrebuintárii continui, multe din uvile originarede intrare in biseric6 nu ni s'au pastrat vi au fost inlocuite cualtele noi. Avem totuvi o uvä.' frumoaEä dela inceputul secoluluial XVII-lea uva bisericii dela Cobia (DAmbovita), däruitä. in1608 de Badea stolnicul apoi o serie intreagd, admirabilà,din epoca brAncoveneaseä. Uva dela Cobia pe care cercetArianterioare o prezentau ca fiind din secolul al XVI-lea se Os-treazä azi la Muzeul din Sinaia. Ea impresioneaza prir bogältiasculpturii: vreji cu frunze i flori, chiparovi, vase cu lalelein panourile superioare o dublä reprezentare a unei biserici cupatru turle: e probabil biserica mänästirii Cobie, ava cum seinfäliva la inceput, in perioada ce a urmat sfinÇirii ei (1572). In

www.dacoromanica.ro

1022 VIEATA CI3LTURALI

ce priveste seria de usi din epoca brancoveneasca, amintim maiintAi use bisericii Cotroceni, pastrata azi la Muzeul de Artä reli-gioasa din Bucuresti: toata' suprafata e acoperita cu o delicatasculptura de vreji continui eu frunze §i flori. lar in mijlocul panou.rilor superioare sunt gaze de toate, dispuse In trei perechi denittrimi descrescande se allá stema impärateasca a familiei, vultu-rul bicefal bizantin (vezi fig. 42 in vol. III, 1, editia a doua, p.166).Asemänätoare ca motive ornamentale e use bisericii Colpa dinBucure§ti ctitoria lui Mihai Cantacuzino, fratele lui Serban ;am impresia ea unul §i acela§i meter le-a lucrat pe amandoua.In schimb, u§a bisericii Doamnei, ctitoria sotiei lui Serban, paresa arate altä mAna ; in once caz e alt stil. De factura hotarit dife-rita este u§a bisericii Negru-Vocki din CAmpulung, pOstrata §i eala Muzeul de Arta religioasa. De data aceasta avem patru registrede die patru panouri ; primul §i al treilea in special al treileareprezinta ornamente florale de factura rasariteana ; al doilea §ial patrulea o imbinare de serafimi §i vulturi bicefali. Mai unitarasub raportul ornamentatiei cleat, precedenta este up bisericiiStavropoleos din Bucuresti ; §i aci observam inteunul din panourimotivul rasäritean al vasului cu flori.

Dar nu numai ctitoriile domne§ti sau ale marilor boieri auasemenea u§i artistic sculptate §i mentionam, pe lAnga celeprecedente, §i u§a bisericii De un lemn, in VAlcea (1715), precum§i u§a bisericii Surpatele in DAmbovita (1706) ci le intAlnim si inbiserici mai modeste, de sat, cum e, de pilda, aceea dela CalviniIn Buzau, datAnd din 1775. Alaturi de acestea, intAlnim apoi u§isculptate cu motive ornamentale de stil popular ; ca exemplecitam ua mai sinipla a bisericii din Gltimbocu (Arges) sauaceea mai bogata dela Preajba (Dolj), ctitoria din 1778 a luiHagi Stan Jianu.

intre strane, gasim unele care constitue adevarate podoabe.In Bucuresti, putem cita stranele dela Sfinfii Apostoli : o piesaremarcabila, lucratä cu mgestrie, e §i amvonul, din lemn negru,dela Colpa. La biserica din Zarnfira (Prahova) inceputa pe vre-mea lui Nicolae Mavrocordat §i ispravita in 1743 aunt de ase-menea strane frumoase. In Moldova, trebuesc amintite straneledela Buhalnip (Neamt), datate printr'o inscriptie, 1660, §i celedela Beilinefti (Dorohoi), din ultima jumatate a veacului XVIII.

www.dacoromanica.ro

LUCRUL MFTALELOR PRT rOASI, 1023

Dintie ii4urile arhierefti fi domnefti, un loe e fi i.nte ucLpiljiltul domnesc dela Stavropoleos, cu sculptura delicata §i fina; pespatarul lui, sunt sapate stemele ambelor Väri, Mewl fiind ridicatIn 1724, In timpul lui Nicolae Mavrocordat care a stapanit Intea-devar 0 In Muntenia 0 In Moldova. De asemeni, ji101 dela Hurezi,apoi ji4u1 episcopal dela Coloa, precum §i acela dela paraclisulPatriarhiei din Bucure0i (vezi fig. 72 0 83).

Nici restul mobilierului bisericesc, din lemn, nu este mai prejos.Gasim cruci de máná fi de masd, din lemn de chiparos; acestease sculptau frig de obiceiu la Sfantul Munte, constituind chiaro specialitate a lui. Gasim apoi sfefnice, dintre care o mama aratao influentä occidentala, din Italia Rena0erii ; acestei ultime cate-gorii Ii apaqin sfepicele dela Gorgota (1626), dela Verbila, delaVierof, dela Biserica lui Bucur, etc. In colecçiile Comisiei Monu-mentelor Istorice se pastreaza patru sfepice provenind dela mäna-stirea Govora. Inscriptiile de pe doua din ele ne arata CA au fost

fäcute » deci sau lucrate sau comandate , de Lavrente ero-monahul In anul 7165 deci 1657 sau 1656. Interesante stint 0candelabrele de lemn, In genul celui dela Jigoreni (Vaslui); el afost adus aci din alta parte 0 anume dela schitul zis Cetate.

Lucral metalelor pretioase. Dintre toate domeniile artelor ziseciar nu intotaeauna cu dreptate minore, acela pentru care

avem documentarea cea mai bogata, in rästimpul 1601-1821, este,fara Indoialà, domeniul lucrului metalelor pre%ioase. Ni s'aupastrat mii de obiecte de argint, unele lucrate In intregime, altelenumai gmbrdcate sau ferecate, enele de caracter bisericesc, altele decaracter laic. Cele mai multe se gasesc, evident, In tara, i anume,In primul rand In Muntenia, apoi In Moldova 0 cele mai putineIn Transilvania. Dar sunt o suma 0 In afara hotarelor, In intregOrientut cre§tin, dela Dunare pana la Muntele Sinai 0 din Moreeapana la Antiohia. Cercetarea 1ntreprinsa inainte de razboiu numaiIn cateva centre ale acestui Orient, de &Are d-1 Marcu Beza, fostconsul la .Beyruth, a dat o recolta din cele mai bogate. Trebue saadaogam, de asemenea, ca cele mai preVoase 0 mai vechiodoare ale Muzeului de Arta religioasa din Bucure0i au fost eva-cuate, In toamna anului 1916, In timpul razboiului pentru 1ntre-girea neamului, la Moscova, spre a nu cadea In manile Germa-nilor, i ca ele au ramas acolo. Nu ne 1ndoim ca In cadrul noilor

37

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

117rRUL AIETALELOR PRETIOASE 1025

Icgaturi ce se fauresc acum intre poporul nostru i cel rus, acesttezaur neprquit, care nu poate fi inlocuit, ne va fi 1napoiat, asacum ne-au fost inapoiate i documentele vechi.

Multe din vechile noastre odoare de argint cele de aur suntin numar foarte redus au fost lucrate de me§teri din -tara, local-niel; ei Bunt constatati documentar in Muntenia Inca pe vremealui Neagoe Basarab (1512-1521; vezi vol. II, e'ditia a patra,p. 678). 0 alta parte se datorese insa mesterilor sträini i anume,in primul rand, argintarilor sasi din Sibiu, Brasov si Bistrita, inspecial celor din Brafov. Astfel e « Irimiia pecetariul » din acestultim ores, caruia Brâncoveanu li comanda, Inca dela inceputuldomniei, inele care sa-i serveasca i drept peceti; este, apoi, maiales « Ghiorghe Mai argintariul» (Georg May) care lucreaza ace-luiai o multime de obiecte bisericesti i laice. Branco-veanu ii da argintul necesar, precum i aurul pentru poleit, iarMay le lucra la Brasov, aducandu-le apoi adesea, el 11184, la curteadomneasca. Din corespondenta schimbata, se vede ea Domnul eramultumit de mesterul bra§ovean: « ne-au pläcut, ea ni le-au lucratfoarte bine », serie el la 20 August 1707, pentru ca, peste un an

jumatate, la 27 Ianuarie 1709, sa repete: ducru frumos aufacut adaogand Insa: « numai cu zabava multa ». La aceastaultima data erau gata un evangheliar si o cadelnita, i ramaneasa se faca Inca « niste candele si o tipsie de nafurä ».

In afara de argintarii sasi, mai lucrau'pentru noi i cei balcanici,dintre cari o Mina parte, originan i din Moscopole i chiar din Chi-provq, erau Arondini in acest ultim centru, existau frig si des-cendenti ai vechilor colonisti sasi, mesteri In lucrul metalelor,care-si pastrasera confesiunea catolica. Intälnim asemenea argin-tari balcanici asezati in Bucuresti, cum e acel Gheorghe Ghika primsau bas aurar (Hap& Peorpyku EyExa Ccpxtzpualqou) care face celetrei icoane mari impdrätesti daruite in 1788 de Nicolae VodaMavrogheni bisericii manastirii Ecatontapiliani, ctitoria sa dininsula Paros, In arhipelagul egeic.

Nu exista Inca ptina acum o monografie asupra obiectelor deargint biserice§ti din tarile noastre; o mare parte a lor, aflandu-sepe la manastiri, biserici i diferiti particulari, nici n'a fost descrit3a.Asa Inca suntem redusi a prezenta deocamdata, pe categorii,câteva din exemplarele mai importante, ramanand ca, ulterior, sa

37 *

www.dacoromanica.ro

1026 VIEATA CULTURALA

se incerce a se desprinde unele concluzii de caracter general, ince prive§te stilul lor, influentele suferite sau exercitate precum §imeqterii respectivi.

Dintre obiectele biserice§ti facute in intregime din metal pre-'tics, a§ezarn in primul rand chivoturile §i raclele in care se pastraumoa§tele sfintilor. S'au lucrat la noi sau pentru noi in veacurileXVII §i XVIII, o serie intreaga de asemenea odoare.

Unul dintre cele mai frumoase este chivotul de argint smäl-uit dgruit in 1644 de Matei Basarab §i Doamna Elena marastirei

Layra dela Muntele Athos unde se afla §i acum. Infäti§eaza o bi-serica, avand cinci turle: una centrara, mai mare, §i patru in jur,mai mici. Pe peretii chivotului, minutios sculptati, douà §iruri(le sfinti, cei din partea superioara in tot atatea medalioane.Chivotul se sprijina la colturi pe patru lei. Tot la manastireaLavra se afla §i o racla de argint cuprinzand mana sfantului loanGull de Am. Pe pereti Bunt sapati diferiti sfinti, iar capacul eprevazut cu cinci turle egale, dispuse in linie. De§i un dar, din1691, al lui Brâncoveanu, el este, ca nivel artistic, sub cele-lalte obiecte de argint brancovene§ti, ceeace ne face sa credemca n'a fost executat de me§terii cari lucrau in mod obi§nuit pentruvoievod. Serban Cantacuzino darue§te ctitoriei sale dela Cotrocenidouà chivoturi de argint aurit §i. smaltuit ; fiecare infati§eaza obiserica avand cinci turle: e chiar imaginea bisericei ridicata devoievod. Danie asemanätciare fac Constantin Brancoveanu §i sotiasa doamna Maria, in 1692, la Hurezi. fundatia lor, precum O. pa-harnicul 5arban Cantacuzino, in 1699, la manastirea Comana.Ruda lor, Doamna Maria, vaduva fostului voievod erban Can-tacuzino, impreuna cu fiica sa, tot vacluva, Maria Bälaceanu,&mien in 1709 manastirii Vatoped dela Muntele Athos un frumoschivot de argint, inflorat in stil brancovenesc, cuprinzand capulSfantului Grigore din Nazianz. Alte douà chivoturi in forma debiserica Bunt dela finele veacului al XVIII-lea: unul a fost lucrata§a cum ne arata inscriptia greceasca (( pe timpul patriar-hului Avramios al Ierusalimului », in 1781. §i. a fost dat manastiriiVaciire§ti; celälalt, inchipuind biserica lui Neagoe deba Arge4provine # dela robul lui Dumnezeu Parthenie, archimandritu alArgerpilui, anul 1784 ». Dar toate acestea nu sunt cleat o micaparte din chivoturile §i raclele facute de Domnii, boierii §i ele-

www.dacoromanica.ro

LUCRUL METALELOR PRETIOASE 1027

ricii nostri intre 1601 si 1821: Ele merita singure o mono.grafie.

Candelele sunt, cum e si normal, mai numeroase decal chi-voturile. Numai inteo singura biserica insemnata, cum e, de'pilda, Sfântul Gheorghe MAI din Bucuresti sau biserica mana'sJtirii Hurezi, se gasesc cateva bucati. Muzeul de arta religioasaldin Capitala avea, in 1900, nu mai putin de optsprezece exemplaredin veacurile XVIIXVIII. Dacä adangam apoi si cele care seafla in colectiile i in casele particulare, ne dam indatà seamade profuziunea acestor odoare bisericesti. Dela Matei Basarabni s'au pgstrat douà candele una din 1643, alta din 1650ambele daruite manastirii Bistrita (Valcea) unde se aflau si seafla Inca moastele sfantului Grigore Decapolitul. Din aceeasidomnie, Muzeul de Arta religios.sa are alte cloud din 1642 si1648 care provin din manastirea Tismana. Dela contemporanulVasile Lupu exista de asemenea una, daruita in 1646 Trei Ierar-,hilor. Snb Constantin Bi âncoveanu se lucreaza un mare numar;de candele, in stilul caracteristic al epocii, cu flori mari, invoalteele sunt loarte reusite, ca mai tot de altfel ce se produce in domeniullartei in aceastä vreme. Se afla rdspAndite la ctitoriile voievoduluisi ale rudelor lui Sf. Ghem ghe Nou, Hurezi, Brâncoveni, Colea,Sinaia, etc. dar si in alte lacasuri ca Radu Voda din Bucuresti(vezi fig. 84, a). Tot in acelas stil se lucreaza candelele i in epocaMavrocordatilor; chain, de pild.ä, pe acelea dela manastirea VA-caresti i iarasi dela Radu Voda (vezi fig. 85 si 86). Impresionanta,prin proportii, factura i prin inscriptia amintind cea mai mare tra-gedie din viata domnilor nostri, este'candela care str5jueste dea-supra mormantului lui Constantin Brancoveanu, in biserica Sf.Gheorghe Nou din Bucuresti. Push' in 1720 de Doamna Marica,nenorocita so-tie si mama, ea are sapate in argint urmatoareleAnduri: « Aceasta candela ce s'au dat la sfeti Gheorghe cel Noulumineaza unde odihnesc oasele fericitului Domn Io Costandin.Brancoveanu Basarab Voevod i iaste facuta de Doamna Marie'Sale Maria, carea i Maria Sa nadajdueste in Domnul iarasi aiceosa i se odihneasca oasele ; Iulie in 12 zile, leat 7228 » (vezi fig. 48,In vol. III, 1, ediVa a doua, p. 180).

Uteodata, candelele sunt daruite lacasurilor, ca ex-voto, pentrukideplinirea unei dorinti. Asa se intampla, de pilda, spre sfarsitul

www.dacoromanica.ro

veacului al XVIII-lea, la manastirea un lemn sau De un ltmn

Pig. 84. Candele de arginrdela: 1. MAnastirea Radu Vodi din BUCUITOI; 2. MA-nastirea Vacarcati. Stil brAncovenesc. Cea dintA1 pare a II o donatie a Cantacu- n

zinnor, judeand (kip& vulturul bicetal atlat In partea Inferioara

unde pe o candela mare de argint, lucrata à jour,azi in colectiilet

1028 VIEATA CULTURAIA

Dint,'

www.dacoromanica.ro

Muzeului de Artà religioas6 citim, In greceste, aceastà inscriptie:

Fig. 85. Candeld de:argint dela miknitstirea Vficiresti. Stil brancovenese. PrimaJumitate a veacului al XVIII-lea

4 Constantin Ralet si Elena, dorind a avea urmasi, ti-au adus,

LUCRUL METALELOR PRETIOASE 1029

www.dacoromanica.ro

Vecioara, aceasta candela, Tie care evti slavita in manastireaDinti'un lemn; implinevte-le, Prea Curato, cat mai de grab& do-

Eig. 86. Candela de argint, (rums lueratS, dela manastirea Sr. Gheorghe Nov,din Bueureati. Inscriptia, In rAmineate, poarta. data:, 15 Septemvrie 1743.

caci in tine vi-au pus toata radejdea lor Dintre candelele

1030 VIEATA CULTURALA

rinta,

www.dacoromanica.ro

LUCRUL METALELOR PRETIOASE 1031

care se fac in a doua jumhtate a veacului al XVIII-lea, semnalämpe aceea lucratä la Sibiu, tot pentru mängstired Dinteun lemn,cu inscriptia fatinä: cc loan Theodoranu Tzinku, anno 1.764. Cibiniiapoi o candelä däruitä ranästirii din insula Palmos, In 1784, Iasfä.r§it candela grea, avänd pe margini §i sfe§nice pentru lumänäri,däruitä In 1785 mänästirii dela Muntele Sinai de atre AlexandruIpsilanti, Doamna Ecaterina §i fiii lor.

In Transilvania, se pästreazä, In biserica unitä din Hunie-doara, douä candele din veacul al XVII-lea; ambele au inscriptiiromâne§ti. Pe una citim: « De la jupän Vlädutul Suljerul, jupäniteAnca, sä fie unde vor fi osele dumnelor ; leet 7182 (1674 sau 1673) »;pe cealaltä, anul 1.688 §i faptul ea a fost däruitä 4 pentru pomanala besearica dela Hinidora ».

Mai putin numeroase deat candelele sunt potirele ; ni s'a p'äs-trat totu§i un numär apreciabil. Muzeul de Arta religioasä dinBucure§ti posedà ateva exemplare din prima jumältate a veaculuial XVII-lea: astfel un potir de argint aurit, donat de AlexandruIlia§ In 1629 mänästirii Arm, un altul, cu inscriptie româneasadin 1640, dela Dumitra§co Serdarul §i sotia sa Despina, un altreilea, din 1636, a arui inscriptie, in grece§te, ne dä. §.1 numeleme§terului care 1-a lucrat: « S'a fAcut cu mAna mea AlexandruCrivu din Trica, a doua Tesalie ». Numeroase sunt potircle br an-covene§ti ; In colectiile aceluia§i muzeu se and unul din 1697, delaDoamna Maria, destinat « bolnitei » dela Hurezi, adiade längä. mänästire In care se acráposteau §i se lingrijeau bolnavii ;bolnitele erau a§adar predecesoarele spitalelor din veac-ul alXVIII-lea. Un al doilea potir provine dela BrAncoveanu Insu§iide pe vremea and nu ajunsese Ina la domnie, ci ocupa dregätoriade vel spätar (1686). Biserica Dintr'o zi, In Bucure§ti, are de ase-menea un potir dela Doamna Maria.

Dincolo de munti, sunt potire mai vechi probabil din veaculal XVII-lea la Lipova, In Banat ; nu §tim ce vor fi devenit potirelede argint sufate cu aur care, impreunä cu alte odoare, au fostconfiscate episcopului Saya Brancovici la 6 Julie 1.679. Peste hota-rele i1ärii, existä un potir dela Mihai Racovità, la biserica din Orta-kig, lâi gä Constantinopol, pe malul european al Bosforului. Vormai fi §i altele, In numeroasele läca§uri räsäritene asupra aroras'a revärsat din bel§ug därnicia voievozilor §i boierilor no§tri.

www.dacoromanica.ro

Dintre cddelniyele (opt bucati) i càçiile (sau afumatorile)(douäsprezece bucati) care se allá la Muzeul de Artá religioasasemnalam, in primul ránd, pe acelea Cate una din fiecare cate-gorie däruite de banul Radu Buzescu §i familia lui, in timpuldomniei lui Matei Basarab. Sunt apoi cele cloud cädelnite daruitemanastirii Tismana de Antonie monahul, In 1683 §i 1686. 0 re-marcabila calie, din acest ultim an, e inchinatä de Serban Can-tacuzino ctitoriei sale dela Cotroceni : voievodul e infati§at in ge-nunchi, impreuna cu sotia sa §i cu patru dintre copiii sal, unbaiat §i trei fete. Vrednice de semnalat sunt de asemenea: catiaeu capacul lucrat à jour, daruitä de Constantin Brancoveanu §idoamna Maria la Hurezi in 1712, precum §i aceea din 1695, aluí Cernica Stirbei, biv vel arma, §i a jupanesei lui Maria, daruitàmanastirii Mdrgineni.

5i In ce prive§te ripidele, sunt cateva realizari care meritaA' retina atentia. Una din cele mai frumoase este aceea care segase§te la Radu \Todd, In Bucure§ti; e un dar al lui Radu Mihnea,ctitorul laca§ului (vezi fig. 87). Tot acolo, ripide dela NicolaeMavrocordat, deci dela inceputul veacului al XVIII-lea. La Mu-zeul de Arta religioasa erau pána In 1916 provenind dela mil-nastirea Cotroceni o pereche de ripide dela Serban Cantacuzino

intocmai ca §i catia pomenita mai sus, rugandu-sein genunchi, impreuna cu sosia sa §i cinci dintre copii. O alta pe-reche, dela Brancoveanu (din 1 Aprilie 1709) se allá la 8 fdntulGheorghe Non din Bucure§ti; ele au, gravate In argint, chipulDomnului §i acelea ale familiei sale.

Cam tot atat de numeroase ca §i candelele, daca nu cumvamai numeroase, sunt talerele de tot felul (anafornite sau peto-hlebnite, discuri, tasuri, etc.). Unele din ele au o forma poligonalà(octogon, hexagon, etc.); cele mai multe fug urmeaza formaobi§nuita, circulará; unele stint mai putin concave discurilealtele mai mult tasurile. O anafornitä daruita de Matei Basarabla Brancoveni se pästreaza astazi la Muzeul de Arta religioasa ;tot aci se afla §i o serie intreaga de discuri din vremea lui §erbanCantacuzino §.1 a lui Brancoveanu, majoritatea provenind chiardela ei §i neamurile lor. O adevarata opera de arta este talerulFdlcoienilor, azi in proprietatea consilierului de ambasada MarcelRomanescu. Dateaza dela finele veacului al XVIII-lea §i se dis-

1032 vTFArrn fuLTURAIÀ

www.dacoromanica.ro

Fig. F17. Ripidil de argint aurit dela mintistirea Radu Von din Rucuresti. In!parts*inferioan, Radu MIlmea Cu sola sa, si cu trei copii; eel dela mijloc este Alexandru Co-

urmasul nu la iron. 51 mai jos, In coltul inferior, stemele celor dolt& trI, Radu.Mihnea domnind ant In Muntenia cit si in Moldova. Pe minerul ripidel, ornamentefloralc care se vor generaliza la finele secolului al XVII-lea, constituind un element carac-

terislic al siilului brancovenesc. Inceputul secolului al XVII-lea.

LUCRUL METALELOR PRETIOASE 1033

www.dacoromanica.ro

1034 VIEATA CULTURALA.

tinge prin felul artistic in care e impodobit cu dou5 grupuri defiguri in relief. Remarcabil este §i talerul din 1806, clAruit de-Constantin Ipsilanti voievod bisericii vechii curti domne§ti dinBucure§ti (vezi fig. 88).

Dar algturi de obiectele bisericefti lucrate in intregime dinmetal pretios, vin obiectele laice. Ele servesc fie spre podoabginele, cercei, paftale, diademe, biätgri fie spre infrumusetareamesei talere, pahare, cupe, pocale, ctini, chisele §i a gospo-cläiriei cutii, sfe§nice, ligheane, ibrice, cälimgri fie, in sfai§itIn leggturà cu harna§amentul znale, sc6ri, pinteni, etc. E undomeniu intreg care, iarg§i, aproape n'a fost cercetat, asupra cäruianu dispunem, nu de o opera de sintezà, dar nici mAcar de amonografie cuprinz5toare. Pentru mai toate categoriile de obiecteenumerate mai sus se ggsesc in muzee §i la particulari exemplaredatând din rAstimpul 1601-1821, pentru unele, ca inelele, paf-talele, paharele, cupele, ele sunt chiar foarte numeroase. Spre ada o singura pildà, citez colectia de inele Elena Mihail Seulesc-v,..colectie intratà azi. in patrimoniul Bäncei Nationale.

DacA trecem acum la obiectele numai legate sau ferecate inmetal pretios, le putem impä'rti In trei categorii principale: clirii.:bisericefti, in special evangheliare, icoane §i. cruci. Pe WO acesteamai sunt apoi o serie de alte categorii de obiecte ca arme, cutii,.racle, etc.

In privinta evangheliarelor se continu6 stralucita traditie asecolelor anterioare. Ele stint ferecate in scoarte de argint, lucrateCu ciocanul in relief §i incizate; cAteodatg, pe langá ferecgtur&de metal pretios se adaog4 §i ornamente de catifea. Muzeul deArta religioas6 din Bucure§ti are nu mai putin de dougzeci qi§apte de tip6rituri §i manuscrise erecate, din veacurile XVII§i XVIII; cinci dintre ele au fost evacuate big la Moscova. Meisunt apoi altele in Orientul cre§tin, cum e, de pildà, evangheliarddin 1616, al episcopului caligraf Luca, actualmente in bibliotecaPatriarhiei din Ierusalim. &calla din fag a acestui evangheliarinfátipaza Schimbarea la fatà ;-de jur imprejurul ei sunt alte 17scene rnai mici, tot de caracter biblic, in medalioane rotunde saueliptice. Pe scoarta din dos, legatà de ceilaltà printr'un cotor dezale, e reprezentatà iarg§i o scenà mare, inconjurat6 de 18 scenemici. Tot In afara. hotarelor se aflà evangheliarul dela mängstirea

www.dacoromanica.ro

Ecatontapiliani din insula Paros. Ferecat luxos in aur, el reprezintäun dar preVos al voievodului ctitor Nicolae Mavrogheni. Pe scoarla

Fig. 88.Disc de argint, ?mums lucrat, la biserica vechli Curti Domnesti din Bucpresti.)(Plata Sr. Anton), daruit de Constantin Ipsilanti Voevod, In 1806. In mijloc, stemeie

Munteniel si Moidovel, inipalele Voevodulul si data,

din fata se vede Rästignirea, pe cea din dos, Invierea.

LUCRUL METALELOR PRETIOASE 1035.

www.dacoromanica.ro

1036 VIEATA CM TURALA

0 seamä de cärti biserice§ti se feredi In vremea lui MateiBasarab ; mai multe Inca, dupà cum era, de altfel, de a§teptat,In vremea lui Brâncoveanu. Intre acestea din urmä sunt uneliecare fac dovada unui gust sigur §i rafinat ; a§a, de pildà, evanghe-liarul din 7200 (1692 sau 1691) care pout& pe scoarta din dos,In slavone§te, numele lui « Io Costandin Basarab voevod §i sotialui Maria »; se gäsesc la Muzeul de Artà religioasä. Aläturi deacesta, se cuvine sä fie pomenit evangheliarul lui Enache V acl-reseu, sluga bätränd §i credincioasä a lui BrAncoveanu, cea carea lnsotit In moarte pe nefericitul domn. « Ferecat » §i « Infr umu-setat » la 1 Mai 1712, acest evanhgeliar se gäse§te azi la MuzeulBenakis din Atena. Pe o fa-VA, ni se aratä Wästignirea §i Inviereape cealaltä, Bunavestire §i Na§terea.

In Moldova, amintim mai Intel de Evangheliarele ferecate-In vremea Movile§tilor ; dintre ele, trei se aflà la mänästireaSucevila §i poartä datele 1605 August 25, 1606 Martie 12 §i 1606-Martie 25. Acesta din urmä, lmpodobit §i cu miniaturi ne-a Os-trat §i numele me§terului, argintar: e Grigorie Moisii, moldovean,.dupä toate probabilitätile. Amintim apoi de evangheliarul där nitde stefan ce! Mare la Borze§ti, pe care Miron Vodà Barnowski11 fereca din nou, In argint, la 16 August 1627. Inscriptia säpatäCu acel prilej, pe una din scoarte, aminte§te §i de Oltea, mama lui5tefan. Acuma, acest scump dar se gäse§te la mänästirea Vatopeddela Muntele Athos. Nu ni s'au pgstrat cleat putine din cartile §iobiectele de cult ()Amite de Vasile Lupu la Trei Ierarhi §i la cele-lalte ctitorii ale sale; fare ele au trebuit A' fie frig, Cu sigurantd,,§i evanheliare frumos legate In argint.

Transilvania are §i ea câteva exemplare de acest fel. Citäntastfel evangheliarul dela Billgrad, din 1680, ale cärui scoarte auntimpodobite §i cu ur§inic vänät; apoi evangheliarul bisericii Sf.Nicolae din Scheii Brafovului, ferecat pe la 1695 de binecunoscutulargintar Georg May.

icoanele continuà bogata traditie a veacului al XVI-lea.In tot rästimpul dintre moartea lui Mihai Viteazul §i ráscoalalui Tudor Vladimirescu s'au ferecat nelncetat icoane In tärileromâne§ti, fie de me§teri bg§tina§i, fie de sträini care vin §i se.wag la noi. Pe vremea lui Mavrogheni, de pildà, se constatd,existenta, In Bucure§ti, a unei puternice bresle de asemenea me-

www.dacoromanica.ro

LUCRI'L METALELOR PRFTIOASE 1037

ten i argintari, avänd in frunte un prim sau ba§ argintar (vezimai sus, p. 1025). Lor li se datoresc frumoasele ferecäturi ale celortrei icoane impäräte§ti pe care voievodul le däruie§te In 1788ctitoriei sale din insula Paros. Pe una din ele, aceea infäti§ändpe Isus, se allá reprezentat, in partea inferioarg, un ora § cu case,biserici, tumuli: e capitala Munteniei, având deasupra stematärii: vulturul cu crucea in cioc §i insemnele domniei: buzduganul.sabia §i steagul. Tot de ace§ti argintari bucure§teni sunt fäcute§i imbräcä'mintile celor douà icoane dela Inceputul veacului alXIX-lea, pe care le reproducem mai jos. Una din ele poartä,In grece§te, indicatia: «1809, Mai 8, Bucure§ti cealaltà, In rom&-ne§te: «1808, Dechemvrie 12 » (vezi fig. 89 §i 90).

Ar fi imposibil sä mentiondm mAcar sutele de icoane ferecateIn argint care dateag din veacurile XVII §i XVIII; ele se alláräspändite In laca§urile biserice§ti mai insemnate din 01.6, apoila Muzeul de Artà religioasà, In colectiile Comisiunii Monumen-telor Istorice §i in mä'nästirile ortodoxe din Orientul cre§tin.Dintre acestea din urmä, amintim icoana ferecatà de DoamnaElina, sotia lui Matei Basarab, §.1 trimisä la mänä'stirea Hilandardela Muntele Athos. Tot la muntele Athos, dar la mänästireaVatoped, se allá o icoanä' a Maicii Domnului, ferecatä In aur,pietre pretioase §i märgäritare. DacA o pomenim este pentru cdinscriptia ei, In grece§te, din 1690, ne aratä pe meter: Nicolaegiuvaergiu » din satul NicoliÇa, deci, dupà toate probabilitätile,un Aromän (vezi, pentru acest sat din muntii Gramostea, vol.III, 1, editia a doua, p. 418).

In ce prive§te crucile,lemnul sculptat de obiceiu chiparosvenea, la foarte multe, din Sud, in special dela Athos unde cglu-gärii se specializaserä' din vremuri strävechi In aceastä ramurà.Nu este exclus insä ca, In anumite cazuri, el fa fi fost sculptat§i pe loe, In mä'nä'stirile noastre ; o insemnare moldoveneasca din1559 care, in§iränd cheltuielile pentru lucrul unei cruci ferecate,dä' §i cifra de « 50 de aspri gata pentru lemnul crucii », ar puteafi interpretatä §i in acest sens. In ori§ice caz, dacä asupra cruciipropriu zise, asupra lemnului, n'avem dovezi certe, asupra ferea-turii multora din ele, discutie nu mai poate IncApea. Ea a fostlucre-Ca' la noi, a§a dupà cum s'a lucrat §i mai inainte: insemnareamoldoveneasca amintità anterior este, in privinta aceasta, una

www.dacoromanica.ro

din dovezile peremptorii. Alte cruci veneau hug ferecate gatadela Athos sau din alte regiuni ale Balcanilor. Aqa este, de pilda,

Fig. 89. Icoana SIAntului Spiridon, ferecata in argint. Fereatura. pout& In roma-mote data: .1808 Dechemvrie 12i I numele tut Thoma, robul SIAntului Restul

insctiptillor In greceste. (Biserica Spirea Vecbe din Bncuresti).

crucea lucrata la 1692 In ora§ul Vrapt de catre maistoru Con-

1038 VTFATA CULTUR ALA

www.dacoromanica.ro

stantin, gi pe care mai tIVziu a comparat-o medelniceril loan

Fig. 90. Tcoana ferecata In mint, la Patrlarhle, Summit'. Trircriptia creaca dinpatea tnferlohra poart.1 data .1809, Mai e, ksucureeti el numele clunatorulni loan

Faca el al solid sale Marla.

Socoleact., dttruind-o episcopiei de Arge§. Transferata ulterior

LUCRUL METALELOR PRETTOASE 1089

www.dacoromanica.ro

1040 VIEATA CULTURALA

la Muzeu, ea face parte din grupur celor evacuate la Mos-cova.

Sub raportul tehnicei intrebuintate la ferecarea crucilor, se potdeosebi trei mari grupe: 1. crucile ferecate simplu in argint ; 2.crucile a caror ferecatura este lucrata in filigran; 3. crucile la careargintului i se adaoga §i podoabe de smalt, prin procedeul numitcloisonné. Adeseori, la ultimile &ma categorii, me§terii adaoga§i pietre pretioase sau semi-pretioase precum §i margaritare.

Numarul crucilor ferecate este insemnat. Numai la Muzeulde Arta religioasa se gasesc circa cincizeci: unele de masa, altelede mana, altele insfar§it spre a fi purtate pe piept, aarnate deun lant ; majoritatea sunt din epoca brancoveneasca, dela ctito-riile acestei familii §i ale Cantacuzinilor. Se adaoga apoi aceleadin bisericile §i manastirile vremii ; o expunere sistematica asupralor nu exista Inca. Reprezentative, sub toate raporturile, suntcrucile dela Muzeu care provin din mantistirile Cotroceni, Hurezi

Sf. Gheorghe Nou ; ele ne dau o idee §i de munificenta donatorilor.Dintre celelalte categorii de obiecte ferecate nu ma' voiu opri

asupra armelor, deoarece, iara§i, cercetarile in aceasta directie, lanoi n'au inceput Inca; pentru acela§i motiv voiu trece asupra dife-ritelor cutii §i raclite pentru giuvaeruri, pentru tabac, etc.); voiuprezenta Insà dou'd din raclele pentru pastrarea moa§telor. Marefer, in primul and, la racla ce cuprinde moa§tele SfantuluiIoan cel Nou. Lemnul ei a fost acoperit pe fata principalä, fron-tala, cu o serie de placi de argint reprezentând martiriul sfantului.Operatiunea acoperirii a avut loc, dupa parerea ultimului cerce-fa-tor, la sfax§itul veacului al XVII-lea; altii le atribuie insa ovechime mult mai mese, consideandu-le din veacul al XV-lea.Caracterul literelor slave ce alatuiesc legendele scenelor nu mise pare a pleda pentru star§itul veacului al XVII-lea; a§ inclinapentru o epoca mai indepä'rtata, inceputul acestui veac sau chiarsfar§itul celui de al XVI-lea. In once caz, aceste 13166, remarcabileca factura, trebuiesc supuse unei analize atente sub toate pri-vintele: poate ca cercetarea costumului pe.rsonajelor sau altedetalii, de alta natura, sà ne permita a preciza epoca executariilor.

Cealalta raclà este munteana ; se afla la manastirea Bistrita(Valcea) §i cuprinde moa§tele Srantului Grigore Decapolitul. Fe-

www.dacoromanica.ro

CONCLUZIE SI BIBLIOGRAFIE 1041

recaura ei a fost fAcutd in 1656 de &are voievodul Constantin,erban Basarab.

Examinarea diferitelor domenii ale artei in secolele XVIIXVIII duce spre una §i aceee.§i concluzie: Tàrile Române§ti au cu-noscut in aceastà vreme o adevgratd inflorire ; ea a culminat inMuntenia in epoca brAncoveneascg §i cea imediat urmàtoare, aMavrocordatilor. Operele artistice ale acestei epoci se disting prinpropoqii juste, prin armonie i elegant:a'. Ele aratà o societatecivilizatà, rafinatà chiar, capabild s'd dea in forme proprii con-cepVa §i sentimentul ei despre frumos. Se poate afirma, fttràteam6 de exagerare, cà aceasta epoc6 este, sub raportul realizà-zgrilor estetice, unicd in istoria Munteniei i egald cu epoca luitefan in Moldova.

BIBLIOGRAFIE

L Arta. Opere de siutezà. 1. N. IORGA qi GH. BA.LS, L'art roumain duXIVe au XIXe siecle, Paris, 1922, 412 p. in 40; 2. GR. IONESCU, Istoria arhi-tecturii rorrzdnegti, Bucuresti, 1937, 498 p. in 40

Arhiteetura bisericeaseii gi laid'. 3. GH. BAL5, Bisericile moldovenegtidin veacurile al XVII-lea gi al XVIII-lea, Bucuresti, 1933, 655 p. in 40;4. N. GHIKA-BUDESTI, Evolutia arhitccturii In Muntenia gi in Oltenia, IIIIV, Vàlenii de Munte, 1933 si 1936, 108 + 179 p. in 4°; 4. I. D. I$TEFA-NESCU, L'église « Doamnei* (de la Princesse) à Bucuregti, in Bul. Com. Mon.Isl., XXXVI (1943), p. 7-35; 6. CORIOLAN PETRANU, L'art routnain enTransylvanie, Bueuresti, 1938, 97 p. in 8°.

Piotura bisericeasch. 7. I. D. STEFINESCU, L'évolution de la peinturereligieuse en Bukovine et en Moldavie depuis les origines jusqu'au XIX-esiècle, Paris, 1928, XII + 338 p. in 10; 8. I. D. STEFANESCU, La peinturereligieuse en Valachie et en Transylvanie depuis les origines jusqu'au XIX-esiècle, Texte, Paris, 1932, IX + 439 p. in f°; 9. V. LITERAT, Biserici din TaraOltului gi # de pe Ardeal» zugreivite de o familie de pictori, In Anuarul Com.Mon. Ist. Sectia p. Transilvania, IV (1932-1938), p. 1-54.

Icoanele. 10. I. MILSI,EA, Pictura pe stield la Romdnii din 5Scheii Bra-govului, in Tara Bdrsei, I (1929), p. 36-52; 11. N. IORGA, Les arts mineurs enRoumanie: I. Icones. II. Argenterie. III. Miniatures, Bucuresti, 1934, 53 p.+ 128 pl. in 80; 12. *TEFAN METES, Istoria bisericii romdnesti din Transil-vania, vol. I, Sibiu, 1935, XXXVI + 599 p. in 80; 13. I. NEDA, Trei icoanepe sticld din Cugir,si Emprejurimile lui, in Rev. Ist. Rom., X (1940), p. 372-73;

www.dacoromanica.ro

1042 VIEATA CULTURAL/.

14. I. NEDA, In legdturd tot Cu pictura pe stick& In Rev. 1st. Rom.. XIXII(1941-42), p. 372-375; 15. I. D. TEE.ANESCU, Tampla #i icoanele din Vd-ndtorii Pietrii, In Rev, Ist. Rom., XV (1945), p. 495-498.

MInlaturl, frontispiell, inifiale. 16. SIRARPIE DER NERSESSIAN, Unenouvelle réplique slavone du Paris gr. 74 et les manuscrits d'Anastase Crim-covici, In Mélanges offerts a M. N. lorga, Paris, 1933, p. 695-725; 17. D.

Inacy, Quelques miniatures trouvées dans un evangile du XVII-e sihcle,ibidem, p. 877-89'*; 18. N. IonGA, La miniature roumaine, In Les artsmineurs en Roumanie, Bucure#ti, 1934, p. 45-53.

Gravurl. 19. G. OPRESCU, Gravurile pe lemn ale tdranilor din Nicula,aflate In coleclia Muzeului Etnografic din Cluj, in Transilvania, LIV (1922),p. 122-136; 20. GHEORGHE RACOVEANU, Gravura In lemn la mandstireaNeamtul, Bucureqti, 1940, 45 p. + 60 pl. in f°; 21. G. OPRESCU, Grafica ro-nidneascd in secolul al XIX-lea, Bucure#ti, 1942, 309 p. in 8°.

VIL Tesiturile. 22. N. Iorga, I.es arts mineurs en Roumanie II., I. LaSculpture en bois, II. Les tissus, Bucure#ti, 1936, 27 p. + 107 pl. in P.

V. #i p. 1041, nr. 1 gi 12.Seulptura In lemn. 23. OCTAvIAN MARCULESCU, Candelabrul de

lemn dela Jigoreni, En Rev. ht. Rom., XVI (1946) (sub tipar).V. #i p. 1041, nr. 4.

Luerul metalelor pretioase. 24. GR. G. TOLILESCU, Catalogul Mu-seului National de Antichitdii din Bucuresti, Bucure#ti, 1900, 164 + IV p.in 8°; 25. M. BEzA, Urme romdnesti in rdsdritul ortodox, ed. II, Bucure#ti.1937, 211 p. in 40; 26. MARCEL ROMANESCU, Argintdrie la Blindpni i laRomdnii Bakanici En veacurile XVIXVIII, im Rev. 1st. Rom., XIXII(1941-1942), p. 95-133); 27. MARCEL ROMANESCU, Odoarele noastre bise-ricesti, Craiova, 1943, 24 p. in 8; 28. MARCEI. ROMANESCU, Tezaurul delaCoveiu, In Rev. 1st. Rom., XVI, 1 (sub tipar).

V. #i p. 1041, nr. 11; vezi #i bibliografia capitolului respectiv din Vol.editia a patra.

www.dacoromanica.ro

INDICE

:38

www.dacoromanica.ro

Aaron, Petru Pavel, episcop, 379,388-389, 834, 933, 936, 939, 940;Vasile, versificator, 853, 873.

abet, tesut, 577.abageri, 577; breasla, 588.Aba,za Paga, din Rusciuk, relatii cu

Matei Bas., 3 , 34; la asediul Ca-menitei, 51-52; si Moise Movila,52; contra Polonilor, 55; - din Si-listra, 51.

Abdul Hamid sultan, 829.Abeillle du Nord, L', ziar, 889.Abel (Avel), Moartea lui, roman, 874.Abrittus, 520.Abrud, Sofronie la, 379; muntii, re-

giunea, 403-404; Iosif II In mun-tii, 401; rasculatii moti, 405, 406;tdrg, 520, 551; tip5.rituri la, 905,905 (Abrudfalva).

Abruttus, 520.Academia din Belgrad, biblioteca, 1008;

din Berlin, 799; din Bucuregti917-918, 922, 927, 942; cea trite-meiata de *erban Cantac., 163, 179;In clAdirea Sf. Saya, 179, 182, 919,930-931; se preda si greceste, 524;de Drept, Buc., 931; din Cluj, 869;Comerciald din Buda, opera aroma-nului Gh. Sina, 431; din Constanti-nopol, 105, 431, 783-784, 916, 937;de epistimii, 290; francezd, 881; dinIagi, c1Aclit6 de Gr. III Ghica, 273;domneasc5. din, 922, 924, 925, 948;

cursuri de 1. greacd la, 524; dinKiev, teologia, 379; lui Ch. Lazdr,932; din Metzova, 417; din Mosco-pole, 414, 417, 420, 423; din Peters-

Acarnania, 427.Acatist, tipdrit la Rainnic, 822; al lui

Clain, 848-849.Aciliu, sat, 377.

acrescengi t, impozite, 400.Ada Kaleh, insuld, fortAreat5 turca

331, 461.Adam Banul, 32; neme g de Hidvég

contele, 856.Adamovici Gherasim, episcop, 381, 382,

410, 950.adaosul haraciului, dare, 648-649.s Adelaida . . . lo, roman, 874.Adjud, tArg, 505, 514, 517; Turcii

Mtuti la, 313; Vechi, sat, 505, 514.Adormirea Maicii D-lui, m-re In Ga-

lati, 214; din Moscopole, 421; dinR.-SArat, 1018; Precistei, din Iasi,43-44.

38 *

burg, de stiinte, 801; din SdmbdtaMare, 911-912.

Academia Romdnd, mss., 149, 182-183,465,

248,490,

268,504,

272-273, 313, 464-549, 556, 593, 605,

616, 619, 635, 648, 656, 663, 667-668, 673, 679-683, 689, 692-693,695-696,796, 802,

699,805,

701,825,

703, 705, 790,831-832, 838,

842, 846, 851, 856, 865, 878-879,899, 901, 911, 927, 929, 945, 1008.

IND ICE

www.dacoromanica.ro

1046 INDICE

ldrianopol 122, 201, 214, 242, 460,900, 991; Brâncoveanu la, 127;erban Cantacuzino la, 127, 157;

Constantin Stolnicul la, 819, 921;tratatul dela, 488, 532, 593; fainoasede, 577; halva de 599; tesaturi de,596.

Adriatica, 299, 378, 398.Aeneas, 835.Aeneida, trad. In rom., 853._lfenduli, clucer, 804.Africa, 880; de Vest, comercianti la

Galati din, 506.,Ifumati, sat In Ilfov, case donmesti

la, 295; fabrica de hartie la, 318;fabr. de postav, 571; usa i pisaniabis., 572; Rada dela, 69.

oga, dregatoria, 478, 776; dare In le-gatura cu, 680-681.

Agapia, m-re 774; ctitori, 98, 152;garnizoana polona la, 209; tipogr.la, 891; Veche, m-re, 98.

Ag aton, m-re, 672.Igeirbiciu, 399; scoala la, 935.

.(igo'rlcic, 753.!flgqti, sat Ilfov, scoald In, 929.agiaf i, agenti executivi, 644.Agiudul, tinut disparut, 483; Lajii

scosi din, 505,agiu, scäzämant din valoarea unci mo-

nede, 620, 625.agiutorinta V. ajutorinta.agricultura, 547-553; ddri, 661,Ahilefs la Skiro, traducere, 875.Ahrnid al ¡II-lea, sultan, 232, 631;

Paga din Silistra batut de RaduSeran, 4.

-liud, 355, 401 ; Ungurii In, 529; Sincaila, 837; colegiu la, 921, 947,

afutor militar, obligatia domnilor fatdde Poarta, 460.

ajutorinfa, dare, 307, 481-482, 509,676; sub Callimachi, 270, 271; In.Muntenia, 656-657.

Akerman v. Cetatea Alba.akktulahltt, garda turceascd, 454.

alag4a, tesatura, 580.aleintul, dare, 634, 658, 662-663.Alba, judet, 378, 399, 520, 933, 935,

984, 985, 1003; Armeni In, 418;comitat, 403; tarani stramutati din,408; de Jos, 490.

Alba-Julia, 27, 364, 528, 588, 861,863, 885. 890, 939, 947, 950, 985,994, 999; asediatd de Unguri, 5;Hrizea prizonier la, 108; BocskayIngropat la, 351; Turcii i Tatariiard, 359; dieta din, 359, 376; mi-tropolia din, donatie dela Branco-veanu, 197, 367, 368, m-rea din, 365;367, 375, 383, 386, 389, 903; tipo-grafie la, 356, 365, 896, 903-904;tiparituri la, 864, 891; bis. ortodoxeluate de uniti, protest., 377, 394;sinod la, 374. 379; Iosif al II-leala, 401; graniceri recrutati la, 403;Horia, Closca i Crian la, 405, 407;Warni executati la, 408; Aromani la,429; Intarituri la, 773; Colegiu aca-demic, 917, 920-921 ; centru deicoane, 1003. v. si Balgrad.

Alba Regald, 160.Albac, 403, 407.-4lbanezii, 98, 756; pustiesc Gramostea

418; idem Moscopole, 426; contraAromanilor, 427.

Albania, 414, 417, 429; centru rom.din 413, 419.

Albanitts Albanensis, prof. la Padova,819.

Alba, biserica din Baia, 962; din Banat300; din Iasi, 152, 215.

Albert Gergey, opera a lui, 854.Albeqti, sat, 177; calcar de, 563.Albina ronuineascei, 889.Albintqa sau Floarea Darurilor, 875.Albul pciharnicul, 693.alceituirea oftirii, 740-744.Alcidalis et de Zélide, Histoire d',

trad. In rom., 874Alep, 900; tipar la, 892, 897; Paul

de, 78, 556, 559, 575, 964, 989, 909;

www.dacoromanica.ro

despre Matei Basarab, 64, 77; des-pre scoala lui V. Lupu, 98.

afefii, categorie fiscalà, 743.Alexandra, fiica lui R. Serban, 11;

mama lui I. Neculce, 804.Alexandria, 873, 899; patriarhia de

23; ajutor dela Brâncoveanu, 195;patriarhul Atanasie de, 795, 870;idem Samuil, 919; roman, 861, 872,877, 878; Sanhedrinul din 863.

Alexandrovici Toma, sol polon, 502.Alexandru, I, tarul, 324, 511-512,

881; al II-lea, tarul, 512; al II-lea,tatal lui Mihnea, 24, 29, 67, 70, 75,499; Voevod, 666; nepotul lui R.Serban, 11; Coconul v. Coconul;paharnicul, 129; fiul lui A. Ruset,146; nepot. mitr. Leon al Mold.,877, 932; cel Bun, 15, 22, 208, 795,809, 878, 914.

Alfieri Vittorio, 876.Ali Paca, ctiftAneste pe Apaffy, 361;

dela Giurgiu, 568; birul lui, 650, 713;din lanina, 417-418; i Caciandoni,427.

Alion Vodd, v. Leon Vodl.Almanach des Dames, 889.Almdj, sat, 585; bis. din, 297; cula

din, 992; valea, Banat, 585.Almdjanu, boier oltean, 827.Alma jet, sat, 585.Almd jenii, 712; breaslil, 582.Almosd, localitate, 351.Alo Bafa de Kiitajeh, 20.Aletead I. profesor, 917.Altdn-beg, porecla lui Brâncoveanu,

990; Tepe, deal in Dobrogea, 559.Altona, gazetà din, 889.Alvanitohorul v. Arvanithori.Amara:fa, sat, 635.Ambrozi, mitropolit, 582.amenzi, 634, 692.America, 527, 880; plante din, 547,

549; lucrare despre, 881 ; de Sud, 550.Amfilohie Hotineanul, episcop, 861,

932; lucrgri ale lui 880, 925 941.

INDICE 1041

Aminciu, v. Metzova.Amirali Maria, sotia lui P. $chiopttl,

24.Amiras AL, cronicar, 144-145, 460;

Anacreon, A. Hristopol, noul, 852.Anadan, v. Archirie.anafora, 290.Ananias Kouzanos, v. Kouzanos.anason, cultivarea, 551-552, 882.Anastasia, doamna lui Gh. Duca, 125,

137, 139, 152, 210; ctitorà la Bis.Alba, 215; fiica lui Gh. Duca, 152;nepoata lui Gr. Ghica, 210.

Anastasie Crimca, v. Crimca.Anastasie, lipcan, 270.anatef ter, condia de porunci, 678.Anatolia, covoare de, 598.Anca, din Coiani, 1; fiica lui R. Ser-

ban, 10, 15; sotia lui Vlddutulgerul, 10, 31.

Andrei, stricatu, 581; Wier *, 580;numele mirenesc al lui Ivireanu, 858.

Andréossy, ambasador francez, 328.Andronachi, (Vlasto?), 950.Andronic, cApitan ot Gherghita, 694.Andronius, v. Critil.Andruta-Verufi, familie de armatoli

427.angarii, suprimarea de, 176.Angennes Julie d', 874.Anghel A., v. Atanasie Anghel.Anghelina, monahia, 530; eroinA 'In

Tiganiada, 852.Anglia, 431, 605, 807, 950, 951; re-

gele, 83; protejeaz6 pe Al.139; in conflictul turco-austriac315; postav, 595; ziare din, 889.

Anina, arbuni la, 521.Aninoasa, m-rea, 652, 873.Ankara, 331, 791, 803.Anonymus Caransebiensis, diotionar,

842.

470, 562, 667, 676, 700, 745, 70,755, 762, 770, 791, 802-804, 808,993.

Amsterdam, 951.

www.dacoromanica.ro

1048 INDICE

Antemia, prima sotie a lui Barnowski,45; a lui Pdtrasco vistiernicelul, 741.

Anejé, lean Nicola, 525.Antim, m-rea, §coalà la, 930; bis. din

Buc 193-194; fratele lui IachintCritopol, 23; ieromonahul, 54; mo-nahul, 1007; din lanina, 1007; mi-tropolitul, 194; Ivireanul, 179, 239857, 875, 899, 902; tipdrituri la R.Valrea, 906; la Snagov, 858-859,898.

Antioh Cantemir, v. Cantemir.Antiohia, 784, 892, 936, 1023; patriar-

hia, 266; Macarie patriarh al, 989;Silvestru patriarh al, 279.

antologhion, 869, 891, 894, 898, 907,907.

Anton, bis. sf., 1035.Antonie, cdlugdr la Moldovita, 133;

ddrAban din Buc., 665; mitrop.Mold., 237, 581; din Ramnic, 594;monahnl, 1032.

Antonescu, familie din Pitesti, 419._tnvers, 539.Apa Bdiasilor, rd.u, afluent al Oltului,

557.Apacai Cseri, v. Cseri.Apaffy Mihail, 125, 363, 366, 466,

468, 520, 620, 730, 751, 903, 921,947; rdscoald contra, 115; decret allui, 164; stdpdn al domeniul Blaj,519; familia, 387, 519, 994; politicalui, 350; reprezentantul sdu laPoartd, 371; confirma pe S. Bran-covici, 164, 364, 371; despre n-rulVIahilor, 394; domnia En Transilva-nia a lui, 360-365; cum ia tronul,360; tratat cu Ludovic XIV, 362;moartea, 363; inlAturarea fiului sdu363; faicl de Ronulni, 364-365; ti-pografia infiintatd de, 365, 903;politica bisericeascd a lui, 365; Ro-n-1411A in oastea lui, 732; S'tefan, fra-tele sdu, zdlog la Turci, 358.

Apologhia lui Dimitrie al Rostovului,870.

Apostol, bldnariu, 582; Durac, v. DuracGheorghe, biv vel vistier, 227; La-zar, ctitor la Sf. Nicolae elari, 588;Voroavd, 790.

Apostolache, comisul, 72; pdralab deOrhei, 460.

Apostoli, bis. sf., din Bucuresti, 69,1020, 1022; din Brusa, 303; dinMoscopole, 415, 420-421, 588; dinPloesti, 70; din *Istov, Bulgaria, 70.

Aprilie, birul lui, 634.aprozi, agenti executivi, 562, 644; co-

respund ciohodarilor, 471; ceaus de475; de divan, 478; oaste, 762.

Apus, studentii la 828.Apu,seni, muntii, 862, 905, 985; reg.

ostild unirii, 377; rdscoala din 402;Romanii in, 529; ardturi in, 548.

Arabi, 872; tip. pentru, 892; val-a-toare cu soimii, 460.

Arad, 521, scoala preparandd din, 936,944; judet, 521, 525; Ungurii in,529; revolta in comitatul, 406.

affma% exploatarea, 77, 559.areintarii, breasla, Moscopole, 588.Arbetnasi, 699; sat in Bulgaria, 81,

202, 990.Arcadia, 391.Archirie Anadam, roman pop., 872-

873.Ardeal, 2, 7, 9, 25-28, 30, 35-36,

56-57, 64, 70, 78, 89, 90, 108-109,111, 113-115, 117, 124-125, 132,134-135, 152, 172, 177, 195, 214,227, 229, 243, 246, 253, 305, 389,417, 489, 519, 551, 608, 610, 612-613, 617, 708, 736-737, 771, 788-789, 835-837, 842, 814, 816, 821,824, 826-827, 829, 847-848, 854,859, 861-864, 869, 879, 881-882,884, 887, 890, 895, 896, 903-905,917, 933-936, 939-941, 945, 947,950-951, 984, 990, 998, 1003-1004,1010, 1018; R. *erban si 1, 4, 5,6, 10; fiscalitatea In, 5; evenimen-tele polit. dupd Szekely in, 6; Turcii

www.dacoromanica.ro

p6trurui In, 9; Lupu MehedinteanuIn, 26; Revoltatii vin in contra luiLeon Voevod din, 31-32; relatiilelui *t. Toma cu, 40; idem, M. Ba-sarab, 53-57; idem, V. Lupu, 87-91 ; Stroe Leurdeanu In, 120; re-latii cu Gh. *tefan, 131; Gh. Ducaprin, 148; f i Liga Sfântà, 161; Ve-terani generalul In, 163; *erban Can-tacuzino In, 164; al Austriacilor,175, 350, 372, averile lui BrAnco-veanu In, 178, 202; Brancoveanu f ibiserica din 195-198; Unirea cuRoma In, 195, 197, 376; boieri mol-doveni fugind, 218; oaste rusA re-tras6 prin, 236; Austriacii intrd InMuntenia din 239; boieri muntenifug In, 241; Giani Ruset In. 288,293; fii lui Al. Ipsilanti In, 295;C. Ipsilanti In, 323; idem, M. Sutzu,322, 340; armate strdine In, 352;Bethlen f i Românii din, 354; Ghe-nadie al, 356 370, 508; Moldoveniibat detafament al lui Ridcoczy IIIn, 359; Rdkoczy II 0 Românii din,359; Apaffy pus principe In, 360;protestanti emigrati In, 362; LudovicXIV f i, 362; Austriacii contra luiApaffy In, 363; Apaffy fi Romaniidin, 364-365; rol politic al cleruluidin, 367; Vieata religioasii a Romd-nilor din, 367-391. episcopia a368; Dosoftei mitropolit In, 369;Sava Brancovici al, 371; baftinafiisocotiti tolerati, 373; privilegiilepreotilor din, 375; Românii fi dom-mnii de pdmant s In, 373; AtanasieAnghel In, 375; rezistenta contraUnirii, 376-379; 384, 466; Sofro-nie din Cioara, 378-379; generalulBuccow in, 379; Elisabeta tarina 0,

numArul parohiilor ortodoxe,mAnAstirile din, 382-384, 392;

I. Inochentiu Clain, 387, 398; Luptapoliticil fi sociald a Rom. din, 393 -411 ; intoleranta maghiarä, 394, 396;

INDICE 1049

grAnicerii, 403; decretul de concivi-litate, 409; Romanii din Balcani In,414, 417-418, 428-429; Salariza-rea functionarilor In, 482; sate dis-plrute, In 532; cultivarea cartofului,550; vinurile de, 552; bresle In, 589;IndiltAminte din, 598; obiecte demetal din, 599, 600; rAdvane din,602; ceasornice din, 605; M. CostinIn, 792; descdlecatul din, 813; bis.de lemn din, 985; pofta In, 617;tipArituri In, 895, 896; V. 0 Tran-silvania.

Ardeleni, 59, 600, 889; In armata luiR. Mihnea, 2; urmAresc pe V. Lupu,57; in opera lui M. Costin, 791.

Arges, 567, 962; Matei Vodd la, 61;jud. 111, 124, 474, 498-499, 503,758, 930, 1001, 1014, 1020, 1022,tinut, 197, 375; zacAminte' de fierIn, 558; vin6riciul In 666; strator-niceii In, 741; bilniforii fi armAfeiiIn, 742; ciocnire cu Austriacii In,300; m-rea, 1, 75, 187, 946, 1031;mitropolia dela, 8; Curtea de, 962,964-965, 968, 975, 1018; ocupat6de generalul Wallis, 252; Sofroniedin Cioara episcop la, 379; bis. epis-copald din, 969, 982, 1026, 1039;Matei Basarab li face reparatii, 75;Iosif episcop de, 869; rciul. 498;pod peste, 568, 614; sat dispArut,531.

Argeqti, fabricA de arpacaf la, 576.Arghir, istoria lui, 853; Gheorghe, din

Moscopole, 421.Arghira, sotia riului lui R. *erban, 11;

sosia lui R. Mihnea, 42.Arghirie Gojdu 421.Arghirorastron, m-rea, 131..4rghiropc1, erou tntr'un pamflet bi-

zantin, 22.argint viu, 599.argintarii, breasla, 587, 605.Argirus Historioja, a lui Al. Gergey,

854.

www.dacoromanica.ro

1050 INDICE

Arhipelag, bombarde construite In, 570. 421-427; armatolii, 427; raspan-Arhivele Statului, 488, 569, 579, 637, direa lor, 427-431; insemnlitatea.

662, 685-686, 689, 692. 699, 706. economicd gi culturald, 430-432; InAriegi, (Aria§i), ran, 873. tarile romane, 524; confundati cuAristines Alesios, nomocanon al lui, Grecii, 525; fabricanti de paftale,

540. 604; argintari, 1025.Aristofan, poet grec, 818. Aron Tiranul, 502, 514, 515, 653, 788,Aristoteleq, 794; filosofia lui la §coala 794; ctitoria lui, 962; ingropat in

dela Si. Saya, 295, 928. bis. Alba, 528; m-rea, 48, 694, 705;aritmeticd, 912, 940. inchinata, 41 42, 48; calugdrii delaarmarnentul, 768-773. 668.armagii, numiti §1 ro§ii, 689. Aroneanu, m-rea, 962; biserica, 963,armata, lui Gli. *tefan, 133; lui ser- 974.

ban Cantacmino, 160-161; arpiicag, fabrica de, 576-577.Armatolit, organizatia militara, 427. Arpdtac, apele minerale dela, 856.arrndgei, agenti executivi, 644, 689, arsenal, ceara trimisa Turcilor pt.,

690; venitul, 692; in Valcea, 741; 458-459.In Arge§, 742; oaste, 762. Arsenie, ieromonahul, 136.

Arrniigegti, v. Nani§ori. s Arsu de Viena *, periodic, 889.armele, import de, 600 ; de foc, 768-773, argin, masura, 678.Armenii, 526, 749; In ora§ele rom., Argiia, mina de mangan, 559.

522 524 ; breasld, 578, 582-585; arta, 782, 959; laica, 779; bisericeasca,la Iba§falau, 520; In Moldova, 526, 779; bis. §i m-ri moldovene, 960656, 712. 968; idem muntene, 968-984.

Armenierstadt sau Gherla, 524. Arvanitochori, Bulgaria, 595; neamulArmenopol C-tin, codicele lui, 341, 451, lui V. Lupu era din, 98; Al. Ipsi-

540, 542. lanti reface §coala din, 295, 937.arndufi, 756, 776; lui *t. Racovita, Asaki Gh., 781, 861, 926-927, 931

284; prind pe Gr. III Ghica, 286; 932 ; cursuri la Ia§i, 332, 344; ori-In oastea lui Hangerli, 299; garda, ginea, activitatea, 345; traducen i de,332; lefegii, 745; steaguri de, 766. 875; Albina romdneascd a lui, 889;

Arnota, m-rea, 72, 723, 969, 970, 1020; Lazar, 345; Leon, arhimandrit, 861ctitoria lui M. Basarab, 63, 66, 75, 874-876.560; M. Basarab 1ngropat la, 114; Ascinegti, 413, 836.clopotele dela, 601. ascherlii, osta§i, 339-340.

Aronuinii, 413-414, 821, 952; pro- Asia, 551, 745, 880, 1005; *t. Tomaprietari de case de expeditie, 415; In oastea turca, 16; centrald , vana-darzi conservatori, 419; pun bazele toarea Cu §oirni, 460; micd, 281, 303,negotului In Serbia, 428; ridicgi 730, 811, 823, 892, 928, 963; Tö-m-re la Cluj, 429; In localitati din köli moan in, 364.Transilvania, 429, 524-525; revo- asiatici, 527.lutionari, 432; in veacurile XVII gi Asiria, 872.XVIII in Pen. Balcanicd, 413-432; Asiro-Babilonieni, 878.desvoltare economica, 414-417; aqe- Asian, vornicul, 30; parcalab de Orhei,zarile lor, 417-419; Moscopole, 512.419-427; personalitati culturale , asociatii de negustori, 594.

www.dacoromanica.ro

Aspasieni, targul, 508.423,

625 -683,

690; vechi i noui, 618.astar, tesatura, 580, 596.astaragii, 580.Astrahan, 924; blana de, 598.afezeimdntul, lui Barnowski, 42; al lui

Mihai Vit., 43; al luí C. Mavrocordat,256; al lui Al. Moruzi, 340, 715.

Asezeimintele brdncovenesti, 202.apernut, dare, 678-679.Atachi, v. Otaci.Atanasie, 379, 384; Anghel, mitr. Ar-

dealului, 939; formular de alegere368; hirotonirea, 197; afurisirea lui,198, 376; destivdrsirea Unirii cuRoma de catre, 375-376; obligatiiluate de, 375; legaturi cu Branco-veanu, 375; la Viena, 375; instalarealui, 376; Ion Tirca i, 377; patriarhal Alexandriei, 795; bis. Sf.,92; idem, din Moscopole, 421;Chiril, patroni ai caldamrilor, 587.

Atatiirk, 849.Atena, 950, 1036; I. Caragea la, 332;

Al. Sutzu, portret la, 334; mace-doneni In, 419; bibliotecanat. din, 845; muzeul bizantin din,1007.

Athanasie, mitrop., 104, 834; fost pa-triarh al Antiohiei, 784; al Alexan-driei, 870.athname *2 act turcesc, 351, 466.

.4thos, muntele, Sf. Munte, 21, 23, 27,

erban face danii la, 10; idem, MateiBasarab, 73; V. Lupu le platestedatoriile, 103; *erban C-zino In-china Cotrocenii la, 165; Branco-veanu ajuta, 195; m-ri inchinate23, 75; m-rile dela, 73; Dochiariude/a, 72; N. Mavrocordat cumpara

INDICE 1051

carti dela, 244; Lavra, 898; in-fluente dela, 1003.

atlas, al lui G. Golescu, 855; fesatura,574, 596.

Attila, 821.August, birul pe, 635.aurari, breasla din Moscopole, de, 605;

v. si Zlatari.Aurelian, Impilratul, 836, 839, 840 ;-

847.Aurelius Antonius Praedes, lexicon

842.aun, exploatare, 77, 555-557.Austria, 150, 172, 197, 290, 299, 424,

426, 468, 511, 606-607, 612-613,620, 623, 630, 828; R. $erban In_9; Leopold Impa'ratul, 161; In ligasfânta, 161; sol in InlocuireaMatei Ghica, 268; mijloceste pacearuso-turca, 288; cere Nordul Mol-dovei, 305; ad-tia Bucovinei, 306 -307 ; Al .Ipsilanti In, 313; In raz-boíul ruso-turc, 311; ocupd Moldova,311-313; victoria la Focsani, 314;pacea cu Turcii, 315; Al. Moruziopreste exportul lanei In, 318; si I.Caragea, 333; cal din Moldova pt._remontele din, 338; casa de, 349 ;-Aromani In, 415, 427-428, 430;postav din, 595; import din, 600,602, 605; export In, 606; jurnale

razboiu Cu Kiipriilii, 115; rivali-tate Cu Polonii, 162; intra In Mun-tenia, 163; Infranti la Zarnesti, 171In conflict cu Turcii, 228, 235-239;infranti la Belgrad, 236, 252; InOltenia, 239; In Muntenia, 241; nourazboiu cu Turcii, 252; pacea delaBelgrad, 252; Oltenia sub, 253-255,675; parasesc Oltenia, 255; batuti

30, 31, 65-66, 99, 103, 135, 163,594, 786, 858, 875, 891, 894, 944,1007, 1023, 1026, 1036-1038; R.

din, 889.Austriacii, 218,

352, 362, 487,609, 613-616,638, 655, 731,

244,509,623,739,

296,521,625,758,

302, 306,551, 606,627, 629,761-762,

766, 772-773, 774-775, 872, 993;

aspri, moneda, 101-102, 417,458, 554, 612, 619, 621, 623,627, 630-631, 635, 669, 679,

www.dacoromanica.ro

1052 INDICE

In Banat, 800; idem la Giurgiu, 301;nou razboiu cu Turcii, 288-303;IMO la Bacau, 300; victoria delaMartinesti, 300; ocupa CraiovaBucuresti, 300; pacea dela *istov,301-302; pun pe Al. Mavrocordat,309; cuprind Moldova, 313; o pa-rasesc, 337; pacea Cu Turcii delaZsitvatorok, 351; si R. *erban, 352;relatii cu Rákoczy I, 355; aliati cuPolonii, 358; pacea cu Turcii laVasvar, 361; relatii Cu Tököly, 363;

Ardealul, 372; relatii cu Fr. RA-koczy II, 377; razboiu cu Francezii,394; servicii aduse de Aromani, 432;ocupa Transilv., 468; razb. cu Turcii,499; intocmesc statistica, 511; ane-xeaza Galitia, 527; exploatarea a-ramei, 559; Impiedeca fabricarea o-glinzilor In Muntenia, 565 ; tarifvamal pt. Oltenia, 595.

Auxentie, fost mitr. al Sofiei, 785.Avarul, trad. In rom., 875.Avdela, localitate, 417.Averof, Aroman, sprijinitor cultural In

Grecia, 430.Avgar, legenda lui, 866-867.Avram, cioclu, 582; Savu al lui, 689.Avramias, patriarh al Ierus., 1026.Avrig, 853; G. Lazar originar din, 333.Azovul, castigat de Turci, 221; Rush

cuceresc, 235; pacea dela K. Kai-nargi II da Rusiei, 291.

Axinte Uricariul, 161, 696, 706, 760,801-802, 808.

Baba Ioana, 581.Babadag, 207; Seraschierul, 141; Du-

mitrasco C-zino caiftanit la, 152;pasa de, 263; Turcii se retrag la,275; bis. Sf. D-tru din, 295, 503;suecese rusesti la, 315, 327.

habeingiul, dregator, 476.Babilonieni, Asiro-, 878.bacalbasa, staroste de bacani, 586.

Bacdu, 745; judet, 518, 658, 967, 1021;teritoriu ocupat de Austriaci In, 306;targuri i sate in, 506; fantani depacura In, 561; sticla se fabrica In565; sate cu nume schimbat In, 531;desfiintarea tinutului, 484; Tatariibat pe Poloni la, 9; Rush ajung la,236; episcopia catolica din, 947.

Bachu, sf. martir, 903.Bacov Ivan, gravor, 1009-1010.Bacsici, misionar slay, 561.Baddeley John, 796.Badea, vataf de puscarie, 113; chiva-

rariul, 579; stolnicul, 1021; Obredi,72.

Baden, marchizul de, 172; ducele de,638.

bagaria sau iucht, iuft, 598.Bagration, general rus, 327.Bahluiul, rAu, 104, 273, 574, 916; pod

peste, 614; cimitir evreesc langa527; sesul, 50.

Bahna, vama la, 708.Baia, jud., 40, 518; targul, 16; pod

ghiazuri polone la, 208; T. Calmä-sul proprietar In, 269; ocupat deAustriaci, 306, 312; Sash din, 522;piva din, 570; biserica Alba din,962 ; de aramci, 77; targ, 501; ocupatade Austriaci, 299; straini In, 522;exploatarea aramei la, 559; de Crig,revolta täranilor la, 406; de Fier,exploatarea fierului la, 77, 558;Mare, Tatarii prada, 229; ocupatade Curuti, 362; Sprie, bis., 1021.

Bainski, capitan de lesi, 150.bairam, pastele turcesc, 459, 679.bairamldcuri, plätite Portii, 215, 649.Bakce-sarai, cucerit de Rusi, 235.balabani, soi de soimi de vAnatoare, 460.Balasache, paharnicul, 119.Balat, cartier In Constantinopol, 466,

966.Balauritu Moscu, armatol, 427.Balcani, 164, 415, 963, 1038; rolul

Aromanilor In, 414, 430.

www.dacoromanica.ro

Bale, mazilul, 693.negustori turci, 30, 610.

Balica, m-rea lui, 50; reflcutO de Gr.II Ghica, 232; hatmanul, 17; Dragul,rAsculat din Ardeal, 394.

halimezuri, tunuri de asediu, 769, 776.Balinos, enorie In C-nopol, biserica,

277.ctitor la Peri, 23.

Balf, vistier, 508; proprietar al mo-siei, apoi al Cahulului, 517; Ion, pro-prietar In tinutul HotArniceni, 486;familia, 877, 968.

Balta Verde, schela la, 708.Balthasar Gracian, traducen i din, 876.hame, 552.han, erban marele, 1; dregätoria in

Moldova, 470 - 471; remuneratia,471; caimacam Inlocuitor al 473;reforma lui Mavrocordat, 478, 643,646, 718.

Banat, 64, 382, 384, 519, 758, 827,842, 848, 869, 881, 933, 951, 1004,1018, 1031; Moise Secuiul se orga-nizeaa in, 5; Matei Basarab intrAIn Oltenia prin, 32; veterani In, 163;al Austriacilor, 241, 521; Turcii reiauo parte din, 252; Austriacii bdtuti In,.300; Tököli In, 364; biserica din,

resedinta episc. la Lipova In,Visarion Sarai trece prin, 377;

strAmutdri in, 408; co/onisti din,414; targurile din, 521; Românii In529; cultivarea orezului In, 551;txploatarea fierului In, 558; a aramei,559; AlmOjenii din, 585; articole fa-bricate din fier, in, 600; intärituriaustriace In, 773; scoalà rom. In,921; Temigan, 175, 610, 732; muntii,985.

bancheri, In Principate, 726.Banca Nationale!, 1034.Bandini, misionar italian 105, 506,

522; 544, 547, 608, 916, 947.Bouffier, 925. -

Beinfly Gh. guvernator al Transilv.,

INDICE 1053

364, 374, 381; castel la Huedin alfamiliei, 520; familia, 520, 945.

banii, monetk 478, 480, 557, 564, 571,613, 619, 620-630, 637-639, 642-643, 648, 654-656, 658-662, 665 -669, 671-672, 675, 677-678, 680,684, 693, 695, 698, 701, 703, 723,887; vechi i noi, 618; steagului,plAtiti la investiturk 235; miriei,649; de pellarnicie, dare pe carciumi,666; Vozianilor, dare specialk 650;gcoalei; dare, 698; cailor, dare, 741;grajdului, dare, 700.

banita, mAsurà pt. cereale, 663.Banovita, sat, scoald in, 929.Banta., Ana, sotia lui C. Cantemir, 210.Banu, m-rea, scutire de däjdii, 244;

biserica din Iasi, 968.Bar, colegiul din, 789.baraboi, cartofi, 551.Baranyi, tipOriturl a lui, 904.barati, cdlugAri catolici, 670.Barbara, seminarul Sf-ta, 835, 847.Barbaria, pt. Africa de Vest, 506.Barboglu Chiriac, din Zemlin, 415.Barbu, paharnicul din Ivänesti, 689;

postelnicul din Negoesti, 741; velvornic, 473.

Barcsai, familia, 732; i Saya Branco-vici, 371; drept de exploatare a mi-nereului dela Teliuc, 558; Acatiu,113, 366, 620; Milescu trimis in aju-torul, 134; origina lui, 359; domnia,359-360; luptele cu Rákoczy II,359-360; scuteste de dAri pe preotiiromAni, 360, 364-365, 735; moartea,360; bate monedk 360; Andrei, fra-tele lui Acatiu, 360.

Bargrave R., cAlAtor englez, 554, 556,567, 611; Wyborn, 736.

Bari, 932.Barnowski, Miron, 52, 81, 104, 109,

131-132, 451-452, 562, 691, 700,785, 788, 792, 807, 859, 944, 963 -964, 999-1000, 1036; Inceara re-luarea tronului, 48; domnia, 42-48,

www.dacoromanica.ro

1054 INDICE

50-51; origina lui, 42; gospodruireatgrii, apz6mantu1 lui, 43, 721; acti-vitatea ctitoriceasca, 43-45, 946,960; relatii cu Cantemir-bey, CuPolonii, 45; sotia lui, 45; mazilirea,45-46; solie moldovean6 la Ustia,la, 50; la Stambul, 50; p'arile contralui, 50; Cazacii pradd In timpul lui,51; decapitarea, testamentul lui, 51;Ingropat la Dragomirna, 51; ctitorla Barnowski Ia0, 92; la BArnova,136; Intemeeaza targul Nicolina568; Incearcà introducerea tip., 104895; solie la Moscova, 998, 1001;m-rea, 215, 946, 963; biserica, 44,999, 1008, 1011.

Barsi Niccolo, 92, 554-555, 599, 607,610, 728-729, 753.

Bart Petru, tipograf la Sibiu, 905.Basarab, Neagul Vv. se dà fiu I lui, 11;

fiul lui R. *erban, 11, 1015; celbdtrdn, 1; Entemeietorul, 169, 772;dinastia, 857; numele Basarabiei dela343.

Basarabia,101, 469, 542, 787, 913-914,pierderea ei, 328, 335, 485, 507;mo0e a lui D. Moruzi In, 329; ocu-paria ruseascd In, 343-344; veche,486; volintiri din, 763; tipografii,910.

Basire Isaac, teolog francez, 917.Basta, 528; 0 R. *erban, 2, 5; la

Gherla, 5, 350.bet., bulucbafi, mari cApitani, 751, 776;

capichihaia, 463; ciohodar, 471;drar, 669.

Bafa Mihalopol, 268, 283.Bagdu, valea, 509.Basotd biv vel cgminar, 339.Bata, casa lui N. Mavrocordat la

C-nopol, In cartierul 945.Bathory Gabriel, 567, 732, 811; relatii

cu R. *erban, 6-9, 351; candidatla tronul Ardealului, 7; proclamareaca principe al Tr., 7; relatii cu C.Movila i Imperialii, 7; navala In

Muntenia, 7-8, 15; 0 familia luR. Serban, 7, 11; InfrAngerea de-Iânga Brapv, 9, 352; i se ziceaDeli chiral, 25; relatii Cu R. Mihnea,25; scopurile politice, 349, 351-352;domnia In Transilv., 351-352, 368;moartea, 352; fatà de biserick 369;Sigismund, 947; a treia abdicare,4-5, 350; rudd lui Bocskay, 6, 351;55tefan, 916; rege al Poloniei, 7, 350,351.

Batigte Vevelli, 49.Batiltea, fabricl de hartie In, 566.Batin, Turcii InfrAnti de Ru0 la, 328..Batom, Polonii tnfranti de Cazaci la, 86.Batthyany Ignat, episc. ungur, 950.Bauer, general rus, harta lui, 510-511,.

643, 645-646, 824, 879, 880.Baumaister, Logica lui, 913.Bavaria, 889.Bilcani, sat, 210.

ia,si aurari, 557.bdibdracarii, croitori, Iai, 580.Bdicoi, boierii din, 495.Bdjescul Iordachi, medelnicerul, 284;

Mihai, postelnicul, 638.Bdlafa, epitaf dgruit de 1015; sotia

lui C-tin vel sArdar, 72, 111; fiicalui *erban C-zino, 168; Domnifa, bis_Buc., 931, 950.

Balceanu, tliat de N. Mavrocordat239; Constantin, aga, 172; mare vor-nic, 331, 333; Maria, 1026; stemafamiliei, 731.

Balacescu, 802; Dionisie, staret laHurezi, 981.

Beileinescu-Roset, biv vel log., 308.Billeanu Gheorglze, mare ban, 116, 125,

157-158, 812; Grigore, ginere luiSerban C-zino, 158-159, 168; ajutaAustriacilor, 240; pribeag In Ardeal,241; vel vornic, 943; /vase°, 158;clucer, 157; vel vornic, 894, 945;Manole, 574; Maria, sotia lui M.Cantacuzino, 115.

&Elena. partid,.1upte cu Cantacuzinii,

www.dacoromanica.ro

107, 115-117, 122, 125, 157-159,812, 814-815, 817; sat, 993.

Bdlegti, boieri, 719.,.Bdlgrad (Alba-Julia), 863, 890, 904,

939, 1036; Saya Brancovici in, 359,364; mitropolia din, 367-369, 391;mitropoliti din, 367-370; sinod la,369; episcopie, jurisdictie, 371-372;Atanasie Anghel la, 376; Ion Tircala, 377; tAbdcarii din, 588-589; ti-pdrituri la, 862, 864; v. si Alba-Julia.

Bälinegti, Dorohoi, bis. din, 1022.Btilteanu Stroe, Costea sin, 743.Bditeni, Ilfov, m-rea, 530; rumanii

din, 530; bis. din, 970, 975.Bedfi, targ, 511-512; judet, 512, 828;

tinut, 487.Bältategti, 745.handria, lui Dabija, dela Suceava, 138

626.Bdncild, cdpitanul, 108.Bdneasa, sat, Vlasca, 662.hdnia cea mare, venitul, 48.Bdniegti, sat, Vlasca, 73.Unifori, venituri, 692; in Dolj, 741;

In Arges, 742.bciratele, capelel . 755,Bardganul, populatia, 532; pdsune in,

656..barbdnfd, taxd, 585.hdrbieri, breasld, 581; din Jai, 586.Bdrboi, vornicul, 18; biserica, 232.Bdrbogi, 1004, mosia lui Miron Costin,

210, 791; lana alddrusani, 620;V. Sturzea din, 998, 1004.

Bdrbulq, sat Dambovita, 975; bis.din, 969.

Bdrcan, stolnicul, 25, 41.Bit- rcdnescu, familia, 333.heirci canoniere, 570.bcitaia, la tdlpi, 544..b4zmetn, v. bezmAn.Bdrdiac, Orilei, 680, 760; cdldrasii din

670.Bdcul, codru, 553; rau, 513,

INDICE 1055

Bdrcea Mare, sat Huniedoara, 359.Bd,rcupd Mtiteg, din Cotnari, 668.Bdrlad, 210, 506; pradat, 18; Ilias

trece prin, 50; C. Ipsilanti la, 325,327; bis, de breasld in, 588; Lajiisunt scosi din, 505; resedinta vor-nicului de T.-de-Jos, 507; breaslaJidovilor din, 583; tinut, 480; tinutdispdrut, 483-484; bis. Sf. Gheor-ghe din, 588; scoalä greacd la, 926.

Bdrnova, m-rea, 42-43, 45, 136-137,215, 232, 964; azi bis. Barnowski,1011; mosia, 42.

bdrsani, Romani din T. Barsei, 532.Rirsa, Tara, 532.Bdrsescu Preda, vel agá, 113.Bdrsegti, Ruda-, sat, Arges, 1001.Bdtcd, podul lui, 614.Bdznogeni, sat, 561.Beata, in Bulgaria, 302, 328.Beca, mosia, 369; Preda, dela Maia

108.becerul, vechiul pivnicer, 476.Bechet, 64.Becicherek, Igtoc, erou in Tiganiada

852; Mic, Timis-Torontal, 877.beglerbeg, domnul Moldovei era egal

cu un, 458.Beilic, Iasi, casele dela, 308.Beius, v. Beius.Beiztg, 521; domeniu al ep. unite din

Oradea, 392; Gimnaziul rom. din,391; Aromânii la, 428, 525; fabricdde hartie la, 567; commpaniile gre-cesti la, 594.

belacosd, tesaturd, 596, 605.Belcegti, lupta dela, 313.Beldiman, logofdtul, 18; Alexandru,

traducen, 550, 861, 874, 881, 883,Jalnica tragedie a lui, 874.

Belgrad, 111; 162, 415, 432, 460-461;Gh. Duca cu oastea la, 148; VizirulKara Mustafa se retrage la, 161;Austriacii bdtuti la, 236, 252; pacendela, 236, 252, 255-256, 397; Turciibatuti la, 241; cucerit de Austriaci,

www.dacoromanica.ro

1056 INDICE

.301; Tököly la, 362; colonie deAromani la, 419, 428; tratatul dela,241, 613; boii, carele, dan, 634, 650,703; Bibl. Acad. din, 1008; muzeulnational, 764.

Beliu, Bihor, fabrica de harte, 565.Belio, casa din Urlati, 993.Bellu, studiaza la Viena, 932.Belzebut, slujitorii lui, pictura, 997.Benakis, muzeul, Atena, 1036.Bender, 229, 266, 311, 315, 516; ra-

iaua, 101, 513, 481; Brâncoveanuajuta la refacerea cetatii, 172; WileturcWi In, 275; Moldovenii cer, 290;capituleaza, 314; ocupat de RuO,288, 324; tinutul, 486-487.

Bensdikt, Sf., sat. victoria dela, 117;infrangerea dela, 136; egumen laMoldovita, 289.

Bengdi-Tdrgul, azi CarbunWi, 108.Bengescu Staico, 239.Beograd, v. Belgrad.Berdndo Pamvo, ieromonah, 842.berbec, 749.berbenitd, putina, 613, 666.berber-bafa, 477.Berceni, Vla§ca, sat, 685.berea, se fabrica in Principate, 575-576.Bereg, comitatul, 6, 351.Beresteczko, Cazacii batuti la, 86.Berisldvegti, Arge§, schitul, 930.Berivoiul Mare, Stefan protopopul din,

372.Berlin, 622; Academia din, 799.Bernardin de Saint Pierre, 874.Bersasca, §coald elementar& la, 935.Berteftii, schela la, 708.Bertoldino, vieata lui Bertoldo §i a

lui, roman, 876.Bertoldo, v. Bertoldino.Blenovo, m-re In Srem, Jugoslavia,

416.oaste turceasa, 284, 753, 775.

befli-aga, 753. 775.Balden, 27; Alexandru, istoric, 821,

945-946; Francisc, 352, 356; Ga-

briel, 365, 372, 466, 917, 947; domnixin Transilvania, 352-355; principe,10; alegerea, 25-26, 352; raporturi,cu R. Mihnea, 26, 28, 35, 354; com-pania contra ImperiaMor, 28, 352;contra Polonilor, 35, 354; relatii cu.Moldova, 36, 38, 354; nazuinte falLde vecini, 349, 350, 354; tratatuldela Mikulov, 353-354; l'ata de-

Romana din Ardeal, 354; moartea.lui, 354; Teofil numit episcop de,.369; vinde domeniul Cut lui P..Aron, 389; idem Iba§faldul Arme-nilor, 520; familia, 360, 994; Gri-gore, capitan suprem, 364; loan, 821945; Nicolas, cancelarul, 362, 364;yStefan, 355.

Betlis, din Viena, casa greaca, 728.Beveregius, editor, 540.Beveridge, 871.Beyruth, 1023.Beza Marcu, 1023; originar din Vlaho-

clisura, 418.Bezdin, m-rea din, 381.bezmdn, 516-517, 676-677, 705; scu-

tire de, 660; dare, 673, 681.Bibescu, colectia, 173; logofät, 524;

Barbu, 932; Dincd, särdarul, 321;Dumitraelze, 932; Gheorghe, 932; buz-duganul lui, 455.

Bibefti, Vladutul postelnicul din, 689..Bibica Rosetti, capichihaia, 331.Biblia, 887; a lui Serban, 164, 862

863, 890, 897; trad. de Milescu, 796,.862; a lui Clain tip. la Blaj, 862-863,904; Upar. la Petersburg, 863, 914.

Biblioteca, 780, 782; Academiei dinBelgrad, 1008; Arhivelor din Viena,804; Central& din Blaj, 866; me-tropolitana din Blaj, 826; Imperial&din Viena, 1005; Nationala din A-tena, 845; Natonala din Paris, 797,803; Universitatii din ravi, 880;Universitatii din Lw6w, 1006; ro-?ruin ascd, revistd literard, 888.

Bicaz, sat, 306.

www.dacoromanica.ro

Bielski Ioachim, 789.Bihor, 391; jud. 521, 921; fabrica de

sticld din, 565.Bijlzij, v. Bd.lti.Bilbor, sat, 306.bilele, obligatie fiscald, 705-706.

boierilor, 30; reforma lui N. Mavro-cordat, 242; al temnitei, 329, 634,700; al femeilor rele *, 329, 634,

de aur, 557; al seicilor, 634,650; al lui Ali-Pasa, 568, 585, 650,71a; pe vremea lui BrAncoveanu,634-635; pe nume, 636; al ruma-nilor, 644-645, 690, 692; al capi-chihaialei de oaste, 650; al pesmetu-lui, 650; al sforii, 650; al salahorilor,65, 702-703; al sursatului, 658; alsdului, 660; al untului, 664; al me-iului, 664; al jignitei, 664; al viilor,667; pt. cheltuiala caselor domnestidela Targoviste, 667; al mierei, 671;cel slujitoresc, 673, 706; al ostirii,673, 701; al lefilor, 673, 701; cadare personald, 684-688; al rosiilor,rusala, 690-691, 693; al curtenilor,693; al cdldrasilor, 694; popesc, 695;al datoriilor, 695; cel moldovenesc,698-699; pt. cheltuielile vistieriei,

al 703; al carelor soluluinemtesc, 703; mdrunt de tard, 707;sulgiului, 707; al ruptasilor, 712;al Vozianilor, 712-713.

birarii, 692, 699.birdrie, 689.Birina, pràdatä i distrusd, 427.birnici, 568, 635-636, 641-642, 642,

648, 649, 651, 653, 658-659, 664,666-667, 671, 691, 695, 703, 712,723, 742-743; In Oltenia austriaca,254; Waal, 616, 655, 669; categoriefiscald, 673, 675, 711.

biscuit, birul, 650.Bisericani, m-rea, 40, 589.

INDICE 1057

biserici gi mánästiri moldovene, 960-968 ; muntene, 968-984; ardelene,984-985,

Bisterfeld I., prof., 917.Bistrean, log. din Goesti, 689.Bistref, 708; vamd, 707.Bistrita, 40; martalogi la, 760; m-rea

din Valcea, 73, 75, 706, 857, 878,946, 1020 (bolnita), 1021, 1027, 1040;Matei al Mirelor la, 7; moaste la,111; ctitorie a Craiovestilor, 187;m-re in Moldova, 561; Inchinatd. laSf. M., 132; clopotele ddruite de St.Toma, 40; district, 489; Turco-TA-tarii pradd in, 229; oras, 837, 947;Iosif II vizitd, 401; cetate, 589;argintarii sasi din, 1025; vinurileregiunei, 552; Ndseiud, 934; r&u,419, 555, 557, 611, 993.

Bistrifeni, 6, 27, 98; ciocnire Cu Ste-fanitti Vv., 135; Apaffy catre, 365,394.

Bitcuchi, loc. rom. In Albania, 419;distrus 'a, 427.

Bitolia, 418-419, 420, 429.prizonieri luati la, 406.

Bizantini, 878.Bizany, 157.Black, fabricant de potasgi, 567.Blaj, 410, 521, 783, 834-835, 839,

841, 852, 905, 932, 939-940, 1009-1010 ; tratat la, 363; atacat de cetelelui Sofronie, 379; domeniul, 382,387; m-rea Sf. Treime, 383, 871,950, 985, 1021; resedinta episcopald,387, 389, 391; scoald, bibliotecd,389, 539, 790, 826, 853, 866; lute-meierea, 519; Sincai la, 837; bu-coavna la, 849; corifeii dela, 861;tipdrituri la, 891, 903-904, 914;resedinta lui Apaffy, 994.

bleinari, 696; breasla, 578; breasla dinBklad ridicd bis., 588; idem Bo-tosani, 588; in oastea lui D. Can-temir, 746.

Blocul continental, 882,

bit, 15, 212, 215, 218, 285, 591, 634,637, 642, 645, 649, -653, 675, 692-698, 700, 735, 749, 760; se arenda

www.dacoromanica.ro

1058 INDICE

Boazchioi, Cernavodd, 295, 503.Bob I., episcop, 382, 835, 837, 841,

852, 871; sprijind pe V, Moga, 381;'Astoria 389-391; atitudinea fat&de RomAni, 391, 410.

Bobillna, Sofronie In satul, 378; re-volta tdranilor, 406; minereu de fierla, 558.

Bobogtita, Albania, 419.Bocskay yS'tefan, 466; origina, 6; domnia

In Transilvania, 350-351; Impreju-rdrile alegerii, 351; pacea cu Rudolf,351; relatii cu R. Serban, 6, 7;idem cu Rudolf Imp., 6; 1mpreundCu Bethlen contra Habsb., 352; fao.de bisericd, 368; moartea lui, 6, 351.

Boca, centru minier, 521, 558.Bodea, cdpitanul, 67.Bodoc, 856.Boemia, iobdgia desfiintatd In, 401;

cristaluri de, 593; export de viteIn, 606.

Boerebista, 821..bocrii, 28-91, 213, 289-291, 715

717; categorii, 254, 478-479, 643,713; 4 ...ro§ii alesi , 689; mazili,659; a§ezAmântul lui C. Mavrocor-dat, 256, 472-473.

boerinctgi, 476, 478, 646, 719; oastea762.

-bogasie, tesdturd, 580, 596.-bogasieri, 580.Bogas, Bosforul, 465.Bogazchioi, Cernavoda, 295, 503.bogatiile animale, 553-554; minerale,

555-563.Bodgan, fratele lui Al. Moghilä, 19;

pretendent, 55; vtori stolnic, 666;cel Orb *, 291; Gheorghe, vel jicni-

cerul, 147; la Paris, 932; Lupu, 210,945; Manolache, vel vornic, 308,536, 810.

Bodgani, Moldoveni, 829.Bogddnei, sat, Ialomita, 108.Boghici, fratii, 950; Constantin, din

Brapv, 905.

bohcele, 574.Bohotin, brani§tea domneascd dela,

703.boii, dare, 684; Belgradului, dare, 634;

650; zeciuiala, 653; Curutilor, 655.Boiagi Mihail, gramatica lui, 915.Boian, lupta dela, 208.boiangerie, In Bucure§ti, 574.

boieresc ., clack 724.Bala, sat, 947.Bolat 'ah, aga din Bugeac, 135.Bolgrad, 516, 517.Bolintinul, m-re, 75.Bolniia, dela Hurezi, 190.Bologna, 875; universitatea, 842.Bolotegti, sat, Putna, 859.bolovan, unitate de mdsurd pt. sare,

556.bolozane, vase pe Dundre, 318, 569.bond, prdvdlie, 596.bombarde, 570.Bonaparte Napoleon, 881.Bonfinius, 945; opera pt. Stolnicul

Cantacuzino, 821.Bongars Jacob, cdlator francez, 562.Bonvicino Valerian°, prof., 819.boorul, dare, 670.Bora, sat, Buzdou, 73.borangic, 577.Borbanti, Duma Ian4 dela, 904, 939.Borcea, brat al Dundrii, 708.Bordeiul indienesc, roman, 874.Bordegti, sat, 488.Borduja, nume, 509.Borgo-Prund, sat, §coall In, 934.Borla, In Turcia, tesdturi, 596.Bornemisa Ana, sotia lui Apaffy, 361.Boroh, Evreu, 565; cioclu evreesc, 582.Boroneai Laslo, 939.Borsec, sat, 306.Borzegti, 1036.Bosancea, sat, 871.Bosfor, 165, 25, 284, 465, 518, 798,

937, 1031; Brancovenii executati a-runcati In, 178; locuinta lui I. Ma-vrocordat pe malul, 263; idem T.

www.dacoromanica.ro

Callimachi, 271; idem Al. Mavro-cordat, 309.

Bosie yStefan, editor, 270.Bolkovich, diplomat si Invtitat sarb,

606, 610.Bosnia, pap de, 161; import din, 599;

export In, 606.bosniaci, trimisi lui C. Mavrocordat,

263.Bostangi-bafa, Inchisoarea, 295.bostangii, soldati turci, 285.Boteni, sat, 580.Botna, rau, 513, 518.botnarii, butnarii, 562.Botofani, trupele austriace la, 305, 312;

biserica Sf. Ilia din, 523, 588; breaslablAnarilor din, 578-579, 588; aldutarilor din, 581; a cioclilor din582; a Armenilor, 582; a ciobotarilordin, 585; orAsenii din, 727; semi&greceascA la, 924, 926; judet, tinut,263, 265, 487-488, 492, 518, 563,567, 879.

Botzaris Marco, Aroman eterist, 432.Botulescu Vlad, boier oltean, 872.

. Bouffier, geografia lui, 880, 941.Boul, vistierul, 18.bour, infierarea cu fier rosu in Moldova,

545; dare, 681; domnesc, 678.boza, braga, 580.bozagii, bragagii, 580.Bozovici, plas& jud. Cara, 585; scoalri

elementar& la, 935.Brad, 369; tAranii rAsculati la, 406 407.Bradul, m-rea, 699.Brabova, Gorj, cula din, 992.Braga Voevod, 580.Brand, capitan de dIrAbani, 749.Braia (Braea), nume, 503.Bran, Báthory trace in Muntenia pela,

R. *erban trece cu oastea pe la,cdpitanul dela, 25; Mihnea se

retrage In Transilv. pe la, 113;Heissler intra In Muntenia prin, 171;ciocnire la, 299, 300; Moroieni, Ro-mani din regiunea, 532.

INDICE 1059

Brancovici Ch., In Muntenia, 164; re-prezentant la Stambul, 369-371;se duce In Rusia, 371; Sava, 891 -892, 1018, 1031; mitropolitul Ardea-lului, 164; relatii Cu Ca/vinii, cu

erban Cantacuzino, 164, 371; re-latii cu Rákoczy II, 359; idem, cuApaffy, 364-365, 371; titlul lui,368; inaintasii al, 368-369; pdsto-rirea lui, 369-372; biblioteca lui947.

Brandemburg, electorul de, 132, 358;ortul de, 618.

Branifte, G. Gratiani e ucis In 38;Ilias trece prin, 50.

braniftea, dare, 670, 681, 703, 704, 706.Brapv, 77, 171, 228, 356, 368, 542 -

langa, 5, 8, 351-352; relatii cu R.*erban, 7; Báthory la, 8; Sasii din

M. Weiss, jude la, 11; postavde, 61, 78, 571, 595; asezare a luiBrancoveanu la, 202; Patina Canta-cuzino la, 206; boieri munteni la322; M. Sutzu la, 322; C. Ipsilantila, 323; Ion Caragea la, 332; Flech-tenmacher era din, 344; refractarunirii, 377; Dionisie Novacovici la,380; graniceri la, 399; vizitat deIosif II, 401; sucursalA a lui Bar-boglu la, 415 ; Aromanii la, 428-429,525; fabric& de hartie la, 566-567.companii grecesti la, 594; inventaral unui negustor roman din, 596;mhrfuri de, 602; Judele, 612, 659;tipArituri /a, 853-854, 893, 904,905; bis. Sf. Nicolae, 866, 917, 921,947, 950, 1036; *cheii, 528, 584,833, 842, 845, 994, 1003; gazeteledela, 889; Argintarii sasi din, 1025;cetate, 363, 589, 834; district, 489-490 ; judet, 519, 564.

Brafoveni, 639, 642, 667, 712, 749;nu primesc Unirea, 198; Ali papserie, 25; delegatie la congresul nat.

39

543, 598, 600, 604, 620, 624, 639,856, 875, 881, 885-886, 990; luptd

www.dacoromanica.ro

Lw6W, 894.Bradescul Barbul, paharnicul, 30.Bradegti, biserica din, 975.Bradetul, m-re, 75.Bradiceni, Bulgari din Kiprovat ave-

zati la, 254, 526 583.bragari, fAceau brag6, 580; breaslö In

Bucure§ti, 580, 587.brahari, v. brAgari.Braila, 209, 293, 325, 551, 555, 607,

612, 689, 708, 761; Al. Iliaq la, 26;V. Lupu la, 58, 88; mitropolia Pri-slavului, 99-101, 514; raiaua, 101,242, 285, 488, 529, 584; Hrizea Po-pescu fuge la, 108; cade In mAnalui Mihnea III, 113; Brâncoveanuajuta la refacerea cetAtii, 172; cu-cerità de Ru§i, 177, 288, 321; Gr.II Ghica vine pe la, 231; sub stà-pAnirea Turcilor, 489; sau Ibrail,515; regiune de iernare, 554; ceta-tea §i oraquI, planul, 609; dajdia pt.hotarul, 650; fumAritul din hotarul,675; export prin, 707; tipografii908; judet dispArut, 488.

712; breaslà de, 582, 584,585, 594.

Brailoiu Barbu, ajutd pe Austriaci,239.

Branegti, sat, moOerii din, 563-564;mo§ia, 690.

Bratagani, sat dispArut, 531.Brategani, Ghinea clucerul din, 741.Bratiani, Mihalcea sin Stoican din,

741.Bratuleni, atacul dela, 85, 89.tedie, din Ardeal, 598.

723, 731, 740, 749-751, 754, 783-784, 797-799, 801, 804, 815, 819,820, 823, 858, 861, 870, 886, 891 -892, 897-899, 902, 905, 907, 918,-919, 921, 932, 937, 940, 943, 945,959, 960, 970, 990, 995, 999, 1001,1008-1010, 1016-1018, 1021, 1025.-1027; 1031 -1032, 1036; c6satorit.Cu fiica lui Antonie Voda, 122; acu-zat de otrAvirea lui Serban Canta-cuzino, 163; domnia, 169-206; ac-tivitatea culturalci, tiparul, 179-183;ctitoriile lui, 183-195; ale doamneiMarica, 190; ale boierilor lui, 190-195 ; sprijinitorul bisericii orientale,195; biserica din Ardeal §i, 195-198, 375; atitudinea fatà de Unire,197. Construclii laice in vremea lui,198-204; nezamintele bräncove-ne§ti, 202; testamentul, 202, 911;realizari gospoddre§ti, hele§teul celmare, 206; gravurà, 170; paginIdintr'o tipAritura, 181; Insemnareautograf4, 182, 500; perdea de bi-sericti, ddruita de, 198-199; relatiiCu C. Cantemir, 209; boierii lui C.Cantemir fug la, 210; relatii cuAntioh Cantemir, 212-214, 216raporturi cu Iordache Ruset, 214;supraveghiat de Dim. Cantemir, 220acuzat de relatii Cu Ru§ii, 258;strAduinta de a stApAni provinciilerom., 349; sprijind pe Tököly, 363;ctitor la Sambata de sus, 383; idemla FlgAra, 386, 984; perhe§ plAtitde 407-408; Bulgari veniti pe vre-mea lui, 526; exploatarea aràmii

1060 INDICE

sttrb, 379-380; bresle de, 582, 584- Brancoveanu, 242, 461, 463; Constantin,585, 594; aveau ruptoare la vistierie, 72, 109, 169, 170, 172, 174, 176, 206,673.

broigovenie, 584, 673.451, 456, 495, 501, 504, 544-545,549, 554, 556, 562-563, 571, 584,

Brateg, 776. 593, 595, 601, 605, 606, 610, 619,Bratilov, sat, 77. 621, 624, 631, 634-635, 637-642,Bratislava, 939; postav de, 595. 644, 646, 648--651, 659, 662-663,Bratocea, 57. 666, 668, 674, 677-680, 691, 698,Bralca, m-re In Kiev, 104, 895; din 701-702, 706-709, 711-712, 716,

www.dacoromanica.ro

pe vremea lui, 559; vase fluvialeilcute de, 567-568; Intreprinderede lumAndri, 580; breasla Armenilorsub, 583; rdnduiala untului impd-rdtesc i sub, 660; carte de oluc-hacdela, 655; dijmdritul pe vremea lui,671; sardritul pe vremea lui 672;ddrile pràvliilor, hrisov, 673; con-dica vistieriei lui, 459, 460, 563,598, 619, 627, 629, 658, 664, 667,687, 741, 760-762, 771; epoca lui,780, 977, 997; (Wile sub, 634; re-forma fiscald a lui, 640-642, 742;cronica lui Greceanu, despre 817-818 ; cdntec istoric despre 830-831;ca vel log., 802; bibliotecd, 946;arta In epoca lui, 959, 977; mama luiera fiica lui Constantin postel., 981;tablou la Hurezi, 999; Constantin,fiul lui, gravurd, 170; avea Potlogii,200; Constantin, urmas sub C. Ra-covitd, 281; Ilinca, fiica lui, cAsá-toritä Mavrocordat, 176; Maria(Marica), sotia lui, 178, 179, 999,1020, 1026-1027, 1031-1032, 1036;Ii aduce oasele i pune candeld lamormAntul lui dela Sf. Gh. Nou, 178,179, 180; ctitorii ale ei, 190; do-neazd o perdea, 198; In pomelniculdela Sambdta de Sus, 190; era fiicalui Antonie Vodd, 122; fiica /ui,sotia lui C. Duca, 152, 251, 215,799; Matei, fiul lui, gravurd, 170;Nicolae, vel log., 229, 833; Papa,tatd1 sdu, 108, 116, 1008; uciderealui 747; Preda, 32, 969, 1008; velban, 113; Radu, fiul lui Constantin,170, (gravurd), 216; Stanca, mamalui, 169, 981; yS'tefan, fiul lui, 170(gravurd.), 200-201.

Brdncovenii, familia, 1U40; m-re, 64,73, 75, 185, 500, 891, 1027, 1032;Pesena Levin a lucrat la, 977; sat,targ, 30, 75, 200, 202, 409, 990;curtile din, 75, 775.

brdne, de matase, 596.

INDICE 10M

Brdnzd, tdrgul lui, pt. DrAnceni, 508.Breaza de sus, bis. din, 997.Brebu, m-re, 68, 75, 969.breslafi, 649, 671, 703, 741-744.bresle,

651,951, 960; a ardmarilor din Mosco-pole, 415, 588; organizatia lorMoscopole, 420-423; cele din Buc.se rdscoald, 284; jurd sub C. Ipsi-lanti tarului, 325; ale Bulgarilor,526; organizarea, 578, 585-592;caracterul lor, 589; decadenta 591;a abagerilor din Barlad, 588; a au-rarilor i argintarilor din Moscopole,605; a bldnarilor din Barlad, 588;idem din Botosani, 588; a butnari-lor din Piatra Neamf, 589; a Chi-provicenilor, 594; a Basoveni/or,594, 673; a Brdilenilor si a Dara-torenilor, 594; a tabdcarilor din Fa-gdrasi, 588-589; idem din BdIgratl,588-589; de argintari, 1036-1037.

Brest-Litovsk, Rdkoczy II ajunge la358.

Brezoianu, bis., 194; Ion, 239; Pit-tra.,sco, 194-195.

Briceni, cdpitan de targ la, 511.British Museum, 504.brocard, 596.Brody, Ovreiu din, 607.Bruckenthal, baronul, muzeul, 994.Briinn, Al. Ipsilanti, la, 313; postav

de, 595.Brussa, bis. sf. Apostoli din, 303; pa-

cea dela, 35, tesdturi de, 596; chi-limuri de, 598.

Brutus,tragedie, trad., 875.Buccow, general austriac, 379, 384,

398.Bucegeni, 232.Bucioc, mare vornic, 38; socrul lui V.

Lupu, 81; stolnicul, 130.Buciukfti, sotia i fiul lui V. Lupu

Inchisi la, 91; asezarea lui Gh.*tefan, 993.

39 *

568, 594, 641-644, 648-649,658, 691, 693, 726, 740-743,

www.dacoromanica.ro

1062 INDICE

Bueium, sat, 4069; bis. din 984.bucoavnii, abecedar, 849, 891, 896,

904-905, 910, 912 ,914, 916, 938-939.

Bucov, targ, 122, 495-496.Bucov4 m-rea, 23.Bucovina, 209, 229, 305, 487, 774;

numele, 306; ad-tia austriaca, 306-510, colonizarea ruteana, evreia-

sea In, 307, 527; mosiile clirosuluidin, 343; rupta dela Moldova, 344 ;boieri refugiati In, 347; rapirea, 508-509, 923; protectia padurilor, 553;exploatarea zincului, 559; a manga-nului, 559; pacura In, 561; calendar,887; tipografii In, 910; episcopia,926.

Bucooinenii, juramant fag de Aus-triaci, 308.

Butfeneccul Sandu, vel clucer, 279;biv vel serdar, 930; sotia lui, 930.

Bucur, bis. lui, 973, 1023.Bucurefteanul Barbu, tipograful, 890.Bucurevi, oras, 11, 23, 26, 31, 34, 42,

55, 58, 69, 72-73, 118, 122, 127,137, 157, 165, 175, 185, 193, 197,205, 212, 233, 239, 241-242, 246,268, 253, 257, 267, 279, 280-281,285-286, 296-298, 302-303, 307-

319, 321, 324, 340, 454, 456-458, 473-474, 503, 525, 551, 555,566, 574, 577, 579-580, 592, 602 -603, 614, 655, 660, 664, 673-674,677, 681-682, 692, 706, 709, 728.731, 737, 743, 747, 681-682, 692,706, 709, 728, 731, 737, 743, 747,760-761, 763, 776, 783-784, 812,815, 817, 822-823, 826, 828-832,835, 852, 854-858, 875-876, 880 -882, 884-885, 890, 892, 897-898,905-908, 910, 913, 919, 928, 931 -932, 940, 943, 946, 948-950, 969,971, 973-974, 977-979, 991, 993-997, 1002, 1007-1008, 1010, 1016-1017 ; 1020; 1022-1025, 1027-1028, 1030-1039; Leon Voda se

lupta cu boierii langa, 32; Mateiaga intra In, 32; Iviron, proprietatiIn, 73, 75; curti domnesti in, 75,295; Mitropolia din, 109, 110, 114119, 120, 244, 289, 685; Gh. Ghicala, 114; bis. Mihai Voda din, 124;ciuma In, 126, 330; Academia lui*erban, din, 163, 917-918, 992,;427, 942, 524; hirotonia mitropol.Ardeal. se facea la, 164; soseauaGiurgiu, 165, 166; Bis. domneascadin, 168; Mustafa aga cu mazilirealui Branc. la, 178; tipografia la179, 571, 907; Muzeul militar, 179,237, 300, 344, 600; bis. reparate deBranc. In, 187; Bis. dintr'o zi, 190;Bis. Curtea Domneasca din, 199,673-674, 684, 695, 697; Branc.face palat la, 200-202, 990; Car-vasaraua din, 250; bis. Stavro-poleos, 251; Wallis Inainteazä spre,252; bis. Sf. Gheorghe Nou din, 279;rascoala breslelor din, 284; ocupatde Carazin, 187-188; tratative depace la, 289, 291, 526, 926; *coaladomneasca din, 294-295; ocupatde principele de Coburg, 300; Gri-gore Ghica prins de Rusi la 313;magazia domneasca de grau din,318; Hangerli ucis la, 320; M.Sutzu parasi, 321-322; urmarilecutremurului de pamant la, 322;Sebastiani ambasadorul trece prin323; Miloradovici la, 325, 327; pa-cea dela, 928-929, 343; intrarea luiI. Caragea In, 329; legea lui Carageatiparita rom. la, 332, 543; Atana-sie Anghel si, 365, 375; Evreii In,528; biserici In, 530, 972; sate In-globate de, 531; fabrica de postavla, 571, 573; fabrica de tesäturi, 574;de bere, 576; de paste fainoase, 576;breasla cojocarilor din, 578; a ca-licilor, 581-582; a Armenilor, 583;vel seama platita de, 583; breaslaEvreilor, 583; bis. ridicata de bresle,

www.dacoromanica.ro

587-588; lipscanii In, 593; com-pania stràinilor In, 595; m-rea sí.loan, 665; baratii din, 670; Semina-rul dela Mitropolia din. 930.

Bucurestenii, fug din oras din cauzaciumii, 330.

Bucuvala, familie de armatoli, 427.bucvar, v. bucoavnd.Buczacz, pacea dela, 124.Buda, 161, 827, 839-840, 843, 854,

888, 912, 936, 940, 942-943, 952;cetatea, 159, 160; pap de, 160, 355,360; cucerità de Imperiali, 162; ocu-patà de Turci, 349; episcop ortodoxde, 379-380; AromAnii la, 428;Gh. Roja la, 431; tip5rituri la,550-551, 848, 869, 881, 874, 877,883 884, 911, 913, 951; incai la,838; gramatica lui Clain la, 849;calendare de, 617, 835, 839, 887.

Budai Aron, vicar si notar, 382; Iosif,urmasul lui S. Brancovici, 372.

Budesti, Ilfov, 322; Maramures, bis, delemn din, 985-986.

Budha, 872.Budweis, oras, 117.Bufier, v. Bouffier.Bug, 126, 148, 291, 316, 337, 913;

tinea de mitr. Proilaviei, 101.Bugeac, 56, 83, 85, 101, 213, 221, 291,

460, 485, 514, 517, 611, 649; T6-tarii din, 29, 55, 141, 229, 245, 270,288, 469, 553, 924, 658, 755; (ras-coa15.), 762; 5ah Bolat, aga din 135;colonisti bulgari In, 517; locuitorii,532; cai sAlbatici In stepa, 554;prAdat de Cazaci, 150; ramAneMoldovei dupl Luck, 220.

Buhalnita, 45; din, 1022.huhurdangiul, dregatorie, 473, 477.Buhus, hatmanul, 146; vel spdtar, 364;

Dumitru, sotul dafinei, 136, loan,logofdtul, 215; Nicolae, 945; Safta,sotia stolnicului C., 115.

Buia-Grioa, familie de armatoli, 427.Buicescu Diicu, 115; trimis In aju-

INDICE 063

torul lui Gh. *tefan, 59, 89; se re-trage din fata lui V. Lupu, 60ctitor, 69, 70; vel clucer, ucis deMihnea III, 113.

Buicesti, Radu Matil setrar din, 472.Buitul Gh., iezuit valah, 939.Bujoreanul, vistier, 194; sStefan, vor-

nicul, 240; Serban, pribeag In Ardeal,241.

Bulat Teodor, 763; Timoftei, 763.Buldu, baltà, 704.Bulgari, 414, 836, 891; vAd In Matei

Basarab un eliberator, 79; statutspecial pt. cei veniti In Oltenia,254; colonizati In Bugeac, 517, 532;catolici din Chipovat, 525-526,583; In tärile rom., 507, 525-527;lefegii, 745; In Brasov, 833.

Bulgaria, 81, 98, 295, 595, 623, 825,870, 891, 937, 991, 994; bis, alelui Matei Basarab In, 70; aseedriale lui Brancoveanu In, 202; ta-rani fugiti peste Dungre din, 318;Macedoneni emigrati In, 419.

Bulgaru Ionitei, din Focsani, 526.Buliga Lupu, vel càpitan, 72.buluc bas, comandant de steag seime-

nesc, 751, 776.bumbac, cultivarea, 551; tesaturi de,

596; carte pt. sddirea, 883.bumbasiri, Cu porunci, 176.Buna Vestire, seminarul, 389; dela

Blaj, 936.Bunea, vel sluger, 692; biv v-tori

vistier, 693.Bunesti, sat, Arges, 558; de Hieit,

idem, 558.Burduja, v. Borduja.Burdujenii, Suceava, orAsel, 509-510;

biserica din, 962.Burgas, golful, 42.burghezie, Aromänii creatori de, 430.Biirger J., 883.burlincii, monedA, 630.Burnaz, tArg In Bugeac, 517-518Basching (6 Bising 61, comentatorul /ni

www.dacoromanica.ro

1064 INDICE

D. Cantemir, 850.4tari, coborau butile In pivnite, 581;

breasla in P.-Neamt, 589.butuci, seimeni pusi In, 748.Burukaki Ianaki, casap, 232.Buzau, 6'7, 202, 495-496, 616, 699,

952; ep scopia, episcopul de, 67,.179, 243-244, 667-668, 683, 686,695, 697-698, 784. 826, 842, 897-898, 927, 946, 1006; rau, 241, ba-tafia la, 1; judet, 11, 67, 73, 244,474, 495, 686, 689, 741, 915, 9901022, subdiviziunile jud., 491; Sarbisi Bulgari In jud., 526; minereuride sulf In jud., 562; gärduraritulIn jud., 668; sararitul In, 672; ma-lurile de sare din, 556, 710; tipo-grafia, tiparitul din, 179, 822, 897-898, 907, 1009-1010; bis. sf. Ni-colae din, 72; C. Ipsilanti la, 325;pasul, 2, 9, 299 (ciocniri la); satedisparute din, 531; §coala In, 295,919, 928; biblioteca la, 946.

Buzdugan, cdpitan, 26-27; arma, 454;al lui Gh. Bibescu, 455; ca insemn,466.

Buzea Radu, armasul, 3.Buzescu Preda, banul, 683, 1032;

Stroe, sol la Praha, 2; luptele lui,2-3; piatra de mormant a lui, 2-4;sotia lui, 2.

Buzeftii, fratii, boieri, 1, 2; lupte 1,2, 3; ctitori la Stanesti, 3; cronicalor, 813.

Buzinca, vel sluger, 70.Buzoianu Dumitra§co, din Capatanesti,

118.

Cabac cafe, 599.cabanita, haina de blana, 41, 649.Cacavela leremia, 797.Caciandoni, capitan, 427.cacom, v. hermelina.C adrilater, 520.cafe6-ba.,sa, dregatorie, 477.

ca/tan, 466, 719; domnul era ImbracatCu, 454, 456; aga, al vizirului, 605.

caftangiul, Ingrijea de garderoba dom-nului, 476.

Cahul, orasul, 517; lupta dela, 288,768; judet, 517-518.

cai, dare, 235, 459, 634, 641, 652,673, 684, 707, 713, 741; moldove-nesti, 554; de menzil, 616, 655; deolac, 616, 652-653, 655, 673-674,684, 687, 695, 697-698, 700, 704-705; pt. ostire, 460.

Caian C-tin, zugrav 999.caice, 570, 761, 776; pe Minare, 568-

569.caimacam, 241; leafa, 481; la Dubil-

sari, 514; al Craiovei, 473, 537.Cairo, 631.caisul, cultivarea, 552.Calafat, 612, 661, 708, 762, 766; apar-

tinea jud. Mehedinti. 488, 501; Ma-vrogheni la, 301; jefuit, 321; T.Alladimirescu la, 325.

calaaral, exploatarea In Mun tenia ,562-563.

Calea Victoriei, Buc., 587; fosta po-dul Mogosoaiei, 682.

Caleca loan, patriarh al C-polului, 863.calendare, 904; f i Encercari de publi-

cafii periodice, 884-889; románevechi, 905; de Buda, 835, 839, 874.

Caliani Silvestru, candidat la episc.389; bursier la Roma, 933.

Caliarh Griaorc, postelnie, 323.calicii, breasla, 581-582.Calinic, patriarh al C-pol, 376.Calist, ieromonahul, 943.Callimachi, familia, 226, 346, 465,

877; mss. cu stema, 948; Alexandru,348, 512, 531, 669; domnia En Mol-dova a lui, 338-339; la Inchisoare ;familia, moartea, testamentul, 339;acuzat de complicitate la Eterie, 339,346; fiad lui Scarlat, principe deSamos, 346; Eufrosina, fiica luiAlexandru, 339; a lui Scarlat, 346;

www.dacoromanica.ro

mitropolit, 942; Grigore, 276286, 477, 556, 596, 599, 605-606,610, 636, 676-677, 681, 756, 809;fiu al lui loan Teodor, 271; Dom-nia lui, 271; bulà cu pecetia lui,272; a doua domnie, 273 - 275;hrisov al lui, 654; loan, fiul luiAlexandru, surghiunit in Siria, de-capitat, 339, 346; loan Teodor, 276,574 636, 676, 924, 942; domnia,69-271; Rala, fiica lui Alexandru,

sotia lui C. Ipsilanti, 339; fiicalui Scarat, 346; Scarlat, 348, 509,4329, 941; numit fri locul lui Al.Sutzu, 335; fiu al lui Alexandru,339; domnia, 342; a doua domnie,43; prizonier la Rusi, 343; a treia

clomnie, 344-346; Manolache DrA-ghici despre, 344; se aduce in Mol-dova din Tran. cartoful, 344, 550;codicele lui, 344-345, 542-543;mazilirea, primirea la C-pol, 345-346 ; moartea, familia, 346; Sma-randa, sotia lui Al. Hangerli, 342

Calmclful. numele de origine al Calli-machilor, 226; Teodor, tatäl lui I.T. Callimacki, 269.

Caloiani. sat, lalomita, 526.Colotet, slugerul ot Popesti, 685.calpace, islice, 579.calpaccii, 579, 580.Calvini, j. S5cueni, sat, 533; idem

Buzgu, bis. din, 1022; 11 persecutàpe Saya Brancovici, 164; inchidscoala din Cluj, 916-917.

-albinism, 903.carnet-Fla, 683, 705; dare, 676-677, 660,

773, 800; guvernatorul din, 45; ave-rea lui Barnowski dusa la, 146; ase-diat5 de Abaza Pasa, 55; V. Lupula, 89; asediul turcesc, 123, 142 -143,160, 213, 610; C-tin Rerban la, 135;zahereaua lui C. Duca pentru, 212;

INDICE 1065

raharea pt., 650.camfor, 605.canalul lui Ipsilanti, 498.canava, tesatura, 458.Candia, cetatea, 879.Candida Timandi, 389-390.Canisius, catechism catolic al lui, 939.canoniere, bArci, 570.Canta Ion, 651; cronicar, 213, 271,

676, 808, 867, 951.Cantw!uvisi, familia, partid politic, 107,

116, 115-117, 122, 125, 158-159,815, 818, 1028; nevinovatia postel-nicului, 118; pedepsirea lui Leur-deanu, 118-119; Antonie Voclà subautoritatea, 120, 122; suspectati demoartea lui Gr. Ghica, 124; sustinpe Gh. Duca, 124, 139; Ii pierd In-crederea, 125; fac patriarh pe Dio-nisie Seroglanul, 164; ctitori, 190-193 ; dusmänie cu Pusetestii, 209;sustin pe C. Mavrocordat, 282; inluptti cu Dudestii, 283; favorabiliRusilor, 286; b5tuti la trap', 544;palatul de la MArgineni al, 717; isto-ria, 771; idem a lui Cantemir, 801;Neculce se trligea din, 801, 807;cronica lui St. Ludescu sau a, 812 -814 ; genealogia, 825; biblioteca, 945,949; cei din Moldova, 993.

Cantaavino, 799, 808; familia, 512,720, 814, 981, 990, 1040; i se 'iabani de Gr. Chica, 117-1111; Apaffyera 15udat in familia, 364; dovedescnevinov'atia postehicalui, 117; ste-rna, 165, 196, 202, 572, 1017, 1020;frati, la viena, 932: Andronic, 23;Casandra, fiica lui $erban, sotia luiD. Cantemir, 168, 225, 1017; so(ialui N. Mavrocordat, 246; Constantinpostelnicul, 122, 113, 813-814, 819,825, 981, 1017; asillorit Cu Ilinca,fiica lui R. Serban, 11, 72, 115-116;fuge de ràzhunarea lai Mihnea III,113; stäruie pt. Gr. Ghica, 115;01'11 acestuia, 116; executat la Sna-

681, 670, 673.Carnenifa, 51, 147,

615-616, 663, 706,158,

769,227,752,

559,770

www.dacoromanica.ro

11- 66 INDICE

gov, 116-117, 801; Leurdeanu con-tra lui, 120; biblioteca, 945; re§e-dinta dela FhipeOii-Prahova, 989;Stolnicrel, 179, 429, 781, 783, 861,921; fiul postelnicului, 115; acuzata ar fi otrdvit pe Suban, frateleski, 163; autograf, 183; ta campaniadela Ujvar, 116; contra lui Leur-deanu, 120; contra lui BrAncoveanu,177; Inchis, apoi sugrumat, 205; seopune ca BrAnc. sd fie domn §i InMoldova, 214; despre AromAni, 429;opera, 819-822; ctitor la Afumati572; harta, 77, 495-496, 498-499,501-505, 531, 552, 558, 562, 614-615, 799, 854-855, 858; participala Biblia lui Serban, 862; calendaral, 886; ms dat lui Brâncoveanude, 945, 949; biblioteca, 945; Ste-fan, fiul lui, 178; fiul lui DrAghici,Ingropat la Comana, 10; fiul luiStefan, pribeag In Apus, 206; PM-ghici, Ingropat la Comana, 10; cd-sdtorit cu 1:luna Buicescu, 115; laUjvar, 116; trimis la Poarta deRadu Leon, 118-119; Dumitraqco,463, 624, 637, 647, 668, 694; nepotposteinicului, 143; domnia in Mol-dova, 143-144; recensamAnt fiscal,144; lupte cu garnizoanele nemte§tidin tard, 144; a doua domnie, 152 -155 ; presiune fiscak, 155, 646, 647;Canten* C. comp/oteazd, leggturinepermise, mazil, moarte, 155-156;Elena, 123; reface biserica din Coeni,10; sotia postelnicului, 71, 72;a lui R. Serban, 11, 115; se duce laSr. MormAnt, 168; iartd de pedeapsdpe Stroe, 120; testament, 812-813;Gheorgl e, fiul lui Serban, 168, 1017;sustinut de aga IldlAceanu, 172; subAustriaci, 253; lane, 23; Ilie, vi-stielul lui Antioh, 216, 655, 669;¡tinca, sotia lui Vintild Corbeanu,116; loniid, biv vel agd In Moldova660, 681; lordaclu., vel spatar, 115,

160; solie la Viena, 163; cerut caDomn, 241; !milis de C. Moruzi,308; din Pa§cani, 993; Maria, fiicapostelnicului, 156; sofia lui Serbanvoevod, fiica lui Stroe Leurdeanu,167; fiica lui Ghencea Rustea, adoua sotie a lui Serban, 168, 1017,1026-1027; fiica lui Suban, 168;Matei val agd, 115; ban al Olteniei,252; tatAl cronicarului Mihail, 824;Mihai, 283, 292, 708, 758, 783, 826,995, 1018, 1022; vel s'Atar, 115,918, 921, 977; acuzat cd a otrAvitpe Suban. 163; Insote§te pe Elinala SI. MormAnt, 168; organizeazd§coala la Coltea, 183, 928; ctitor,185, 187, 190-191, 197, 206, 991;sugrumat la Adrianopol, 205-206;stdpan a Afumati, 245; biv velvistier, delegatie la Ecaterina IT,289; bibliotecd, 945; .,Seitanoglu, 24;irtoricul, 431; opera, 495, 498-49,9,501, 526, 549, 568, 571, 645, 743(editatd de fratii Tunusli), 781, 823 -825, 912, 932; Petuna, fiica lui DiicuBuicescu, sotia lui Draghici. 115;moare la Brapv, 206; Pdrou, stolnic,283, 292; 765-766; ispravnic laHurezi, 185; Inteles cu Carazin,286-287; Raducanu, 921; la Paris,932; fiul lui Stefan, 206; Smaranda,fiica lui Serban, 158-159 sotia luiGr. Bdleanu, 168; Stanca, fiica po-stelnicului, 116; $erban, 107-108,

1022, 1026, 1032; fiul lui C-tin po-stelnicul, 11; urma§ii lui Matei Bas.pAnd la, 107-127; viitor domn, 115;Gr. Gbica ordond sd-1 Insemne lanas, 116, 118; intriga pt. domnie,116; In delegatia ce se plange contra

110, 112, 114, 116, 117, 118, 120,122, 124, 126, 177, 221, 241, 253,465, 470, 473, 549, 556, 583, 614,634, 654, 690, 694, 745, 749, 753-754, 771, 812-815, 817, 890, 944-945, 959-960, 975, 995, 1016-1017,

www.dacoromanica.ro

lui R. Leon, spdtar, 120; fuge InMoldova, 122; la Hangu, 123; sur-ghiunit In Creta, 123; vrea domnia,125; la Cehrin Cu Turcii, 127; laAdrianopol, 127; numit In T. Rom.,146; C. Cantemir fuge la, 155, 207,209; domnia, 157-168; rdzbunarepe Baleni, 157-158; sprijinitor alcultura, 163-164, 179; Academiad.ela Sf. Saya, 163, 918; tiparul, 163,164, 862, 897, 917; relagile cu bis.din Transil. 164-165; atitudineafata de Apaffy, 164, 371; fa ta deBalcani, 162, 164; l'ata de patriarhiadin C-tinopol, 164; ctitorii i alteconstructii, 164-165; reprezentatpe o tesatura, 165; pe pomelniculValenilor, 167; Familia, 167-168;mormântul la Cotroceni, 168; agaC. Baláceanu, ginerele luí, 1 72 ; pa-lat la Curucesme, 465; curtea lui,470 ; el ar fi introdus porumbulMuntenia, 549; construeste eice,567; fabrica de postav, 571; relnoe-ste ruptoarea preotilor, 695; epocalui, 780, 977; socrul lui D. Cantemir,797; nepotul Voevodului, rezidestebis. Sf. Nicolae- elari, 587-588;,pefan, 69, 194, 218, 225, 227, 461,593, 627, 640, 648, 666, 712, 801,815, 818, 820, 823, 831; fiul stolni-cului, 177; numit domn, 178; domnia,204-206; sileste sd fie condamnatBrancoveanu, 204; mazilit, 205, 239;ucis impreuna cu tatal /a Stambul,205; familia, 206; scuteste pe preoti,696; epoca stilului muntean In arta977; biblioteca tatalui sdu, 949; Teo-dora, a treia sotie a luí Mihail C-zinO,115; Toma, 742; trece la Rusi, 177-178 ; ctitor la Poiana-Prahova, 193;ce! din Moldova, opozitie lui *t.Lupu, 675; Deleanut, 555.

Gantemir, 517, 554; bey, 41-42, 48;capetenia Turcilor din Bugeac, 29,42, 45, 83; moartea, 83, 85; Ana-

INDICE 1(67

stasia, prima sotie a lui Constantin,210; Antioh, 207, 214, 223, 471y.

582, 617, 637, 655, 683, 687, 688,694, 697, 761, 769, 793, 798, 804,920, 1014; Brancoveanu ti e ostil,175; fiul lui C-tin, 210; domnia,212-214 ; casatorit cu EcaterinaCeaurul, 213; relatii cu Brame., 212 -213 ; reforma. fiscala, 213; la Stam-bul, 214; scoate din domnie pe M.Racovita, 215; a doua domnie, 216-217 ; Infiinteaza vadräritul, 669; fu-maritul pe vremea lui, 675; sosia lui,1003; Casandra, sotia lui Dim. C.

Constantin, 223, 507, 694, 697,719, 720, 729, 743, 745, 753, 770, 793,797, 806; cerut domn, 152; fuge InMuntenia, 155; domnia, 207-210;.pogondritul In timpul lui, 666; rup-toarea preotilor, 696; M. Costinconflict, cu, 210, 790; fiul lui An-tioh, 216, 223; In armata luí Miín-nich, 236; Dimitrie, 98, 207, 224,225, 451-452, 457, 459-460, 462,469-471, 476-478, 484, 87, 507-509, 511, 512-513, 527, 552, 557,606, 610-612, 619, 626, 679, 710,718, 742-743, 745-746, 749, 752-754, 769, 771, 780, 793-794, 797-801, 804, 806, 819-821, 823-824,850, 945, 1011, 1014, 1017; gravurd,

sot al Casandrei C-zino, 168;pierde tronul, 175; se alatura luiPetru c. Mare, 176, 218; fiul luiC-tin cu Ana Dantas, 210; primadomnie, 210-211; Intelegere pecu-niard cu Brame., 216; provoaca ma-zilirea lui N. Mavrocordat, 218; adoua domnie, 220-223; fii in armatalui Miinnich, 236; si tratatele cuTurcii, 291; despre Atanasie Naussi,431; palat la C-tinopol, 465, 467;despre Vrancea, 472; despre venitu-rile dregatorilor, 480; lista tinutu-rilor, 485; Descriptio Moldaviae, 510,.514, 516, 539, 561, 654, 729-730

www.dacoromanica.ro

1068 INDICE

(v. si Descriptio); paduri In Moldova,clupk 553; idem despre fertilitatea.547 minereu de fier, 558; despresilitra, 562; harta, 502, 506, 510,570, 820; ist, imp. ot., 625; fata depreoti, 696; biblioteca lui, 946; Di-mitragco, fiul lui Antioh, in Rusia,216, 223; fiul lui Dimitrie In armatarusà, 236; Ion, fiul lui Dimitrie,223; lonitcl, fiul lui Antioh, 216;Maria, fiica lui Dimitrie, 223; fiicalui Antioh, 216; Matei, fiul lui Di-mitrie, 223; Ruxandra, fiica lui Con-stantin, 210; Salta, fiica lui Con-stantin, 210; Smaragda-Ecaterina,fiica lui Dimitrie, 223; .5'erban, fiullui Dimitrie, 223.

-Cantemiregtii, 207-224, 799..Capadocia, 862.capanul, oficiu de aprovizionare turc,

593.capichihaia, 133, 282-283, 464, 466;

C. Cantemir, 207; ale luí C. Mavroc.,265; rol la Poartd, 266-267, 463,730; de oaste, bir pt., 650; leafa,481.

Capnic, topitorie la, 557.Cap/U Giurgc, goltuzul din Cotnari,

668; Petru, fost pivnicer, idem, 668.Capul Codrului, hotarul cu Austria

pe la, 306; Stlincei, Gh. Ghica bdtutla, 134, 752; pod peste Jijia la, 614.

capudan-baga, marele amiral, 452.capugibasi, un fel de mari portan, 454.Cara-su, vale, 503.Caracal, 499, 760; bis. zidita de Matei

Bas., 70; idem case domnesti, 75;Grig. Ghica la, 115; Branc. reparAcurtile domn., 199, 990; jefuit, 321;compania strilinilor din, 595.

Caracag Constantin, efor, 907.Caragea, 828; familia, 720; domnitoare

In epoca fanariota, 226; Constantin,fiul lui loan, 333; Elena, doamna luiloan, 333; Gheorghe, fost dragoman,329; fiul lui loan, 339; loan, 335-

336, 533, 544, 634, 646, 700, 829,859, 859, 240; domnia, 329-333;codicele lui, 332, 543, 711, 719, 724,726, 729; Gh. Lazar In timpul lui,332 -333 ; scoala, 332-333, 931;ginerele lui, 346; dregAtorii noi,475, 537; fabrica de fainoase, 576;dari pe petrol, 672; Nicole,e, 311,545, 555. 573, 906; fost dragoman,296; Ralu, fiica lui loan, 333; Ru-xandra, fiica lui loan, 333; Smarandafiica lui loan, 333; Vucagin, pietra-rul, 981.

Caragheorghe, 768; revolta, 233, 325,526.

caragrogi, moneta, 630-631.Cara-Mustafa, v. Kara-Mustafa.Caransebeg, 521, 842, 917; se precia

Ungurilor, 5; M. Basarab prin, 32;cucerit de Turci, 300, 359; de Tö-köly, 364; de Austriaci, 364; episc.de, 848; scoala rom., 921, 935.

Cara-Tasiu, familie de armatoli, 427.Cara, jud., 521, 585.Carazin Nazarie, maior rus, 286.carboave, rnonetà, 343.Carcalechi Zaharia, scoate rev. lit., 888.carde, bir, 634, 703; Belgradului, 650,

703; de oaste, 673-674, 703, 707;de braniste, 703; de Hotin, 703;de jold, 706.

carete, se fdceau In Polonia, Ardeal, 602.Carida Gheorghe, vistier, 108.Cariofil Ion, 822.Carlov4, v. Karlovitz.Carol I, 965; reface Caldärusanii, 66;

idem, Trei Ierarhii, 93; al VI-leaImp6ratul, 253, 583, 613, 622, 1010;al XII-lea, 177, 616, 803-804; In-frânt la Poltava, 217, 220-221;soldatii lui In Moldova, 227;. Vol-taire despre, 879-880; Gustav, 358.

Carolina, goseaua, 254, 613.Carp, ginerele lui, 790.Carpaii, 419, 468, 488, 519, 532, 541,

730, 736-737, 797, 843, 850, 890,

www.dacoromanica.ro

935, 952, 985, 989, 996, 998, 1012;935, 952, 985, .989, 996, 998, 1012;R. Serban trece, 2, 8, 9; soseauaCarolina trecea, 254; legaturi stransecu cei de dincolo de, 349, 356; ti-nutul de peste, 372; paduri In, 553;industria In regiunea, 563.

-aura Toma, paharnicul, 341, 548, 754;traduce pe Armenopol, 542; secretaral lui Gr. Ghica, 879.

-Carsium, 503.-Cartaginezii, 840.Cartal, 230, 745; cetatea, 516; vizirul

la, 663.-Carte de rugaciuni, a lui Clain, 848

849 ; romaneasca de invagiturd, 538539.

Cartianu, familia, 992.Cartiu, sat Gorj, 992-993.cartoful, introducerea, 344, 547, 549,

883; originar din Chili, 550-551.carvasaraua din Buc., (vama), 250,

709.-Casa artelor frumoase din Ungaria,

431; de Depuneri, 185; militara,Nasaud, 935; bisericii, din Buc., 946;rilsurilor, 669.

.casapii, 462.casapbasa, dajdia, 634, 651.-Casim aga, 265.-Caspica, marea, 800.Cassius Dio, v. Dio Cassius.Castoria, lac si centru aroman, 418

419.Cafin, m-rea, 750, 774, 966, 968, 1008;

bis. m-rii, 967; ctitoria lui G. *tefan,133; Vasile Ceausul se intari la,228-229; Curtea domneasca dela,993; Mill, 531.

ca9mir, 596.Ca,sovia, Gr. Ghica la, 117.Catalina, mare baneasa, 1007..catane, 228, 239, 407, 718, 754-755,

802; la Casin, 774; prind pe N.Mavroc., 240-241; se retrag dinCraiova, 252; intra In Moldova, 306.

INDICE 1069

Catargiu Ienache, 92; socrul lui Al.26; loan, 811.

catavasier, tip. la Radauti, 890, 908;la Blaj, 891.

catehism, 904; calvinesc, 859, 890, 896939; persan, 800; din Sibiu, 849,905; la Jai, 895; la Sambata mare,911-912; servea ca manual, 939940.

Caterina, doamna lui Dabija, 1008.Catif oro Antonio, gramatica, 846.Caton, lecturi din, 183.Catrina, sotia lui Gr. III Ghica, 308;

sotia lui Al. Coconul, 48; fiica luiGh. Duca, 152.

Caucaz, 92, 299, 858, 899.cavafi, 577.Cavalla, C. Duca surghiunit la, 214;

centru arom. In P. Balc., 419.cavalerie valond, In oastea lui R. ser-

ban, 2.Cavaliotti Theodor, operile, 423-424,

845; rector la Acad. din Moscop.,423, 914.

cavaz-bafa, dregatorie, 477.Cazaci, 39, 51, 56, 59, 89, 91, 135

160, 213, 516, 611, 649, 749, 770;In oastea lui R. Serban, 8; In a luiC. Movila, 15-16; In a lui V. Lupu,60; relatii Cu V. Lupu, 83-87; Za-porojeni, 85; revolta lui B. Hmiel-nifki, 85; relatii cu Polonii, 85-86358; V. Lupu se adaposti la, 91;C. Serban se duce la, 114; i Turcii,123, 126, 148; si Rusii, 126; ajutape G. Duca, 150; si G. $tefan, 131;pradä Iaii, 208; prind pe Gr. IIIGhica, 286; °cup& Buc., 287; Inoastea lui Rálcoczy II, 358; revolta598; lefegii, 745; In oastea moldov.,753.

cazaclii, negustori, 612.Cazan, spatariul ot Rusiceni, 693.cazania, 863, 906; lui Varlaam, 104,

863-864, 863, 895; dela Govora,863-864; dela Lw6w, 894.

www.dacoromanica.ro

1070 INDICE

Cazdrmii, str., 295.Cdcainii, pArdu, pod peste, 614.Mellad domneascd, i se da domn. la

numire, 466.localit. arom., 4.

Cdldragi, oras, 489, 496, 509-510, 750,755, 760 (fost Lichire§ti) ; oaste, 496,509, 675, 677, 680, 688, 690, 723,758; revolta, 28, 131; scutiti de ddri107; pldteau birul cdldräpsc, 694,ascultau de vel hatman, 743; sal.-ddresti, 760.

sau Cdlaru, localit. arom.417.

breasld, 587.Cedddrufani, 620; m-rea, 555, 628, 661,

907-908; Matei Bas. i, 65; vedere,66; nu poate fi Inchinatd, 75.

CcilimineFti, 672; fabr. de hArtie la77, 565, 896.

spdtarul, 72.Cillinescu G., 807, 853.

Iancu cdpit. din, 108; alCoziei, 653.

Ceilmdtui, balta, 73.cdltuni, 596.Calugdra, se fabrica sticld la, 565.Cciluglireni, 790; bis. din, 70; sat al

Cutlumuzului, 73; ctildrasii InfrAntila, 108; pod la, 165.

categorie de contribuabili,688.

cámara, tezaurul domnesc, 693-694.ceimcindrit, dare, 670, 677, 681-682.dimanarii, 677; agenti fiscali, 681.ceimcira,sul, dinnduntru, 476; devine

ralitivan, 477; de dulceti, 477; delumini, 477.

cámárâsei, 659, 677-678; de °mil',495, 702; judetele In care erau, 741.

tesdturi din pdr de, 596.cdminarul, strdngea camdna, 475-476,

478-479; vezi §i cdnanarii.Ceint'aliíreqti, Vaslui, 614; pod de piatrd,

98-99.Cdpliidnefti, ID. Buzoianul din, 118.

cdpeteniile de slujitori, 659.cdpitani, comandanti, 677, 758, 743

744 ; de judet, 498; de podan, 476;.de darabani, 749.

cdpitdnie, 499.Cdpoteftii, sat Putna, 104; codrii In

Vaslui, 86.Cdpusul de Cdmpie, 839.cardturi, sarcini fiscale, 234, 652.Carbunegti, fost Targul Bengdi, 108,

501; fost §i Tg. Gilort. 508.cdrbuni, la Petropni, 519; la Anina,

521; Indatorire fiscald, 704.Ccirpenig, satul lui Cloqca, 704, 708._

cdrlile s, titlurile, privilegiile mazil-lor, etc., 347.

carulagii, breasla, 587.cdrviisaria turceascd, locul unde trd-

geau cei veniti dela Stambul, 212.Cdscioarele, §antier naval la, 568

569.Cdtuna, local. In Acarnania, 427.Cdulani, In Tighina, 487, 515-514,.

516-517; boierii fug la, 265;514; Aloi, 514.

Cdvdransebesul, 521.Cliineni, 613, 709; oastea §.1 boierii

lui Mihai Vit. se Intorc pe la, 1, 2,;C. Serban trece prin, 114; ciocnirecu Austriacii la, 300; ora, 499;.vamesii dela, 595, 760.

Climpeanu Bizcar, apilan rom., 394.Cdmpeni, rdzmeritd la, 402, 406-407.Cdmpina, 193, 561; detasamente ale

lui Miinnich la, 236; ora, 496; tárg,495; Stolnicului, cartier, 396; Vis-tierului, cartier 496; pdcurd, 672;scheld (vaind) 708, §coald la, 929.

Cdmpulung, muntean, 213, 522, 598,682, 687, 745, 993, 1022; m-rea, 65,72-73, 75; ocupatti de Austriac,241; Curti domne§ti In, 75; vorni-cul de, 492; Sa§ii din, 522; mdrfuridin Braqov la, 567, 600, 602; tipo-grafie la, 78, 893-894; Veteranispre, 163; bis, Domneascd din, 244;.

www.dacoromanica.ro

ocupat de Wallis, 252; breasla ca-belle!' din, 581; intarituri la 773,uoala la, 918-919; moldovean, 9;229, 495, 550, 698,; ciocnire cuAustriacii la, 300; detasament al luiRákoczy II distrus la, 359; bis, ri-dicata de T. Calmasul, 269; rusesc,487; regim fiscal, 680.

Cdmpulungeni (Moldova), 698; hrisovdat, 654.

Cdmpuri, sat, 505, 529.Cdnda, log. 741.Cdnd,escul Moise, ucis de Mihnea III

113; Radu, idem, 113.-Cdndreni, hula de hotar pe la, 306.cdnepd, randuiala, dare, 680.cdntar, masura' de gr. 608, 613, 651.cdntdrit, dare, 678.,Cdntecul lui $'tefan Vag, 830-831..Cdrciumari, sat, 699.cdrciumeirit, dare, 235, 664, 669.cdrjalii, 318-319, 321.Cdrlibaba, 9.Cdrliglítura, tinut, 488, 492.Cdrnul, schit, 67.cdrpe, dare, 565, 672.Cdrstea, vornicul, 26; Teleleu, 579.edrstian, lupta dela, 5.Cdrstienegti, tabara dela, 1.Cdfla (Odaia vizirului), 293.cdflele, adaposturi de vite, 261, 282;

hanului, 649.cdzlar-aga, §eful haremului, 83, 452,

458-459.ceamuri, 776.ceaprazuri, 748-749.ceard pt. haraciu, 458; se trimetea

pe la Isaccea, 462; exportam, 610;dare, 651, 674, 684, 749.

minim), 903, 905, 914, 942, 969.ceaslovdr, 904.ceasornicarii, 577; In Moldova, 605,

In Muntenia, 605.Ceaurul Dumitrafco, 213, 253; Eca-

terina fiica iui, 253; Vasile, 228.ceaufi, 741, 776; spataresc, 207; stran-

INDICE 1071

gea dal-He breslei, 586; de aprozi,475; de paharnicei, 475; de podan,476.

Cehan, vornicul, 49, 51.Cehii, 769; Bethlen se vrea i rege al

354; MO de Habsburgi, 304.Cehrin, cetate, 126-127; expeditie

turceasca la, 146.ceir, oblig. fiscall, 704.cele cloud ceasuri, teritoriu dat Tata-

rilor, 229-230; depasite 232, 486.Celebi-aga, slobozia lui, 708; Ev

calator turc, 562; Petraki, 297.Celei, 708.Central, seminar In Buc. 950.Cepari, sat, 300.cepdrit, taxa, 670, 681.ceramica, industria, 575.Cercel Petru, v. Petru Cereal.Ceremu.yul, rail, 487.Cergitul Mare, sat, 387.Cerigo, localit, 846.Cerkez, serdarul, 488.Cerna-Gora, 110.Cernaia, sat, 689.Cernat, mazilul, 693.Cernauca, sat, 306.Cernavoda, lupta dela, 291; bis. SI.

Nicolae din, 295; targ, 503, 505.Cerndtefti, megiasi, 724; cula din,

992.Cernduli, 616, 618; regiunea anexata

la cetatea Hotin, 227; pradat deCazaci i Tatari, 86; rascoala luiDetincu, 130; Petriceicu prin, 150;hotar cu Austria la ras. de, 306;dijma tinutului era venitul ve!. log.480; ispravnicel de, 481; Evreii in,527; cod penal publicat In, 541;tinutul, 488, 492, 508; judet., 574;calendar la, 887; chrestomaticulrom., 888; primul text roman la910; seminar la, 926.

Cerneg, 708; Veterani ajunge la, 163,171; ocupat de Austriaci, 299; re-sedintA, 492; targ, 501; punct de

www.dacoromanica.ro

1072 INDICE

van-id, 707; dorobantii ot, 749; pa-trule pe Dundre parid la, 761; muscacolumbacti la, 818; scoald la, 9129.

Cernica, m-rea, 826, 975; biblioteca,950.

Cernica $tirbei, biv ve! armas, 185.1032.

Cernigov, Galetovski arhimand. al, 897.Cervantes, 876.cervif, export de, 554, 607.Cesarea, 339.Cefme, lupta navald dela, 288.Cetate, ciocnirile dela, 301; schitul,

1023.Cetatea Albel, (Akerman), 55, 57, 208,

487, 515, 516, 573, 671; raiaua,linea de mitr. Proilav., 101; BrAnc,ajutd la repararea cetdtii, 172; ocu-pata de Rusi, 288, 301, 324; leafacapichihaialelor dela, 481 ; tinut, 51g;de Baltd, comitat, cetate, 403, 734,994; Eterna' (Roma), 839; Neamtu-lui, 785; Lupu !si trimite familiala, 86; Ruxandra tàiatà la, 91;garnizoand de Nemti la, 144; V.Ceaurul Intdrit la, 228; Sobieskiatacd, 209.

Cetittuia, m-rea, 152-154, 784, 902,960, 962, 964; 965 966, M. Ra-covitd la, 229; Inchinatd, 215; loede plimbare, 262; tip. greacd la,900-902.

cetlitile, 773-775.Ceucani, bis. din, 697, 706.Chabert (Saber), francez, linea fa-

brica de sticld din Harldu, 565.Chalke, 295; m-rea, Brancovenii In-

gropati la, 178.Chanterinos, negustor grec, 24.Charkov, D. Cantemir la, 221.ehefal, icre de, 599.eltehaia, lnlocuitorul marelui vizir,

452-453, 458-459, 649-650; deciohodari, 471.Cheia Intelesului *, a lui Varlaam,163-164.

Chele arsà, v. Fdlesti.chelar, magazia, 462, 593.eheltuiala vistieriei, birul pentru, 34;IcheUuielile i, par a fi ndiamele, 683.Chenaan Paga, 55.cherestea, dare, 636, 650.cherhaneaua, fabrica, 564.Cherson, 315.Chesarie, arhimandrit, 289; ep. de-

Râmnic, 861, 867, 869, 946.Chiaro, v. Del Chiaro.Chiatra Mare, pdsunile -de pe, 418. )Chicioara, bis. din, 997.chiesadarul, v. mehtupciul.Chiev, v. Kiev.Chigheciul, tinut, 483-486, 688; co-

dru, 485.chihlimbar, 562.chile, mdsurti, 235, 610, 663.Chile, cartoful originar din, 550.Chilia, 338, 487, 515, 517, 554, 599,.

610, 761; V. Lupu zidi bis. la, 94;raja, 101, 481; ocupatd de Rusi, 288'325; Veche, 514; Nouii, 514.

chilim, tesdturd, 598.China, 796; Milescu In, 797.chindia, turnul din TArgov., 199.Chioariu, 389; cetatea, 363.Chioi, Arnclut- locuintele Mavrocordat..

la, 465.Chiojdul Mic, §coará. In, 929.Chiparissa N., cronica, 802.chiparo.,si, element ornamental, 966.Chiperefti, fabrica de postav, 273, 574..chiperiu (piper), import, 599.e chipriotica *, paste filinoase din Cipru,.

576.Chiprovat, Bulgaria, 525-526, 583;

argintarii din, 1025.Chiproviceni, 675, 678, 712; bresle de.

878, 582-584, 594-595.Chipru, 577; import 599; v. Cipru.Chiriac, vornic de harem, 475; iero-

dionah, 891.chiriacodromion, 891-892, 907, 924.chirie, dare, 674.

www.dacoromanica.ro

chiriccii, vAslasi, 761.Chiril, patriarh 92; f i Atanasie, 587.Chirilovici, Sofronie, episcop, 380.Chirifd Draco, porecla lui A. Ruset,

'144; Paleologul, postel., 17.Chiseletul, sat, 73.Chisthull, descrie palatul lui Banco-

veanu din Bucuresti, 201.Chigindu, 141, 213, 518, 531, 663, 760,

871; Antonie Voda la, 146; M.Sutzu la, 347; mortasipia, 480; subRusi, 485; breasla ldutarilor, 581;a Armenilor, 582-583; menzilul616; t5.rg, 513, 578; tinut, 485;tip6rituri, 845, 884, 910, 914, 939;scoalà greacd, 926; la Gura Botnei,513; pe Bdut, 513; pe Crig, 513.

Chiu, loc. In reg. Gramostea, 418chiurcibasa, starostele de cojocari, 586.Chiurd Osman, 261.chivere, coifuri, 686.chiveirar, meter de coifuri, 686.

Chrestomaticul romdnesc 888.Christofor Literatul, Gheorglze, 383.Ciangiiii, 783.Cibinii, 1031; v. si Sibiu.Ciceagof, amiral rus, 328, 768.Cicero, 794.ciferturi, 234-235, 307, 480.Cigala Matei, cronograf bizantin al lui

866, 878.Huniedoara, 852.

Cilibiu, j. Iasi, 966.Cimigli, (Cimislia), sat tältaresc, 514;

arg, 515.Cincig, Huniedoara, bis. din, 999.

cincizeci de aspri dare, 688.Cioara, seliste, 73; Sofronie din 378,

380, 384, 933; schit, 933.Ciobanului, Schela, azi Bechet, 64;

punct vamal, 708.Ciobeínegti, 636.ciobotarii, 577, breasla din Iasi, 585

586 ; din Botosani in oastea lui D.Cantemir, 855; din Suceava, 586;746.

INDICE 1073c

ciobote, taxI, 471, 543-544.lucrätori In ocne, 556, 710.

Ciocdnegti, sat, 27, 708, 760; punctde varnd, 707.

cioclii, breasla, 578, 581-582; diftIasi, 582, 586.

ciocoi, nume pt. strangAtorii birului,701-702.

ciocotnic, V. ciocoi.ciocotnici, V. ciocoi.Ciogolea, Costin, spatarul, 89; Pa-

tragcu, logof., 481, 945; stolnicul, 89.Ciogolegti, boieri, 48, 719.ciohodarul, 682; dreg. nou Infiintat6

469, 471; dare cAtre, 680.ciohodeirit, dare, 471, 495, 680, 682.Ciolac, ctitor la si. Ilie Botosani, 523.Cioplea, Ilfov, 73.Cioranii, t5.rg., 495; balta satului, 661.Cipru, insula, 281, 576, 784; Miha-

lopol fu executat in, 283; Lucamitr. al. 1005-1006; v. i Chipru.

circulafia monetard, 617-631.Ciregovul, sat, 73.Cinc, izvoarele de apil dela, 341;.

lupta dela, * 141.43, 256, 634, 636, 638, 641, 646,

656, 691, 696.Cisniidia, D. Novacovici la, 380.Cigmea, 333, tip. dela, 906.CismeauaRogie, sala de teatru deja, 333_Citera, episcop de, 866.Ciubdrciu, pe Nistru, 514; scoallí, 924.ciubuccibaga, dregtitorie, 477.Ciuc, judet, 520, 524; scaunul, 489

901 ; Sepviz, sat, 524.Ciufudu, sat, 387.Ciuhur, rAu, 487.ciuma, 834, 858; pe timpul /ui Gr.

Ghica, 115; idem Gh. Duca, 126;a lui Gh. Ghica, 134; a lui Dun/.Cantacuzino, 144; sub N. Mavrocor.242; sub C. Mavrocor,. 250; sub M.Sutzu, 317; sub Al. Moruzi, 316; sub.Caragea, 330-331; sub Callimachi,338.

www.dacoromanica.ro

1074 INDICE

Ciumernicu, cocina In, 73.Ciungi, (Bicaz), targul, 508.Ciutaria, vaduri de moara la, 73.Cioerturi, v. ciferturi..Cirstina, mama mitrop. Crimca, 1005,

1013.daca, 532, 715, 724; dupa a§ezamantul

lui C. Mavroc., 257; In Ardeal, 394.Cladom, 568, 818; cetatea, 172..Clain, 838-839, 852; gramatica, 847;

laca§uri Incepute de, 389; loan Ino-chentie, 392, 519; 933-934; epocalui, 781; lupta lui, 394-398, 411;activitatea ca episcop, 386-387; pic-tura, 388; urma§ii lui, 388-391;Samuil, 781, 837-838, 841, 848,872; participa la Supplex... o,409; lucrarile, 835-837, 843, 847,849, 861-863, 867, 887, 904, 912-913, 914, 950, 952.

sat, 531.clasele sociale, 715-737; boierii 715

717; dregatorii, 717-719; catego-riile de boieri, 719-720; rumanii,720-722; faranii liberi, 722-726,orasenii, 726-729; robii, 729-730;evolutia in Transilvania, 730-737;nobilimea, 730-732; iobagii, 732737.

Claudiu, Imp. roman, 818.clacasii, 724-726, 736.Cleanovul, targul, 501; jefuit, 321.Cliciul, sat, 531.Climent, arhiepiscopul Ohridei, 423.Cliscitufii, sat, 135.Clocociostenii, hrisov fals, 826.Clococioc, m-rea, 30, 70, 690, 723.Closca, 412, 836; in Codrul Scorage-

tului, 407; rascoala, 402-409; moar-tea, 408-409.

.clucerul, dregatorie, 478; de arie, 469,471-472, 478, 643, 646, 718.

Cluj, 5, 27, 350, 383, 837-838, 853904, 931. Bocskay e din, 6; tratatIncheiat la, 28; dieta din, 6, 351352 ; Oh. Lazar, invata la, 333; pro-

topop In, 409; losif II la, 401; Aro-manii la, 429, 525; rascoala, 406;comitat, 489; jud., 520, 548, 985;Maghiarii In, 529; tiparituri, 848849, 939; Scoala catolica, 916-917;Colegiu Academic, 869, 921; bis.catolica, 1003; MdriAstur, m-rea,383, 429, 984.

cnejia Moldovei, divanul, 509.cnezi, In Transilvania, 393, 732.Cobia, m-rea, 489, 1021.Cobilomf, Bulgari din, 526, 583.Coburg, printul de, 300, 313; de Saxa-

568, 762.cochi vechi, mezat, 676.Cochilef, calcar numit, 563.Coci Nicolai, tata lui V. Lupu, 81.Coconul Alexandru, 32, 42, 50, 52,

75, 636, 706, 1033; domnia, 28-30;domnia din Moldova, 48; Smaranda,sopa lui, 29; Catrina, sotia lui, 48.

Cocorasti, sat, 126.Cocoruz, v. Cucuruzi.Cocc1.5, cula, 992.coda.si, categorie de sateni, 209, 340

341, 715, 726.Codicele Dimonie, monument Merar a-

roman, 431; al lui Caragea, 719.Codinos Curopalates, 822.Codlea, 109.Codreni, talhari, 745.Codru, capitanul de, 232, 486; 744,

tinut, 485, 492, 517; Bacului, 553;Iasului, 553; Herfei, 503; Pietrei,553; Cotnari, 553; Tigheciului, 553.

Codul, lui Callimachi, 344-345; al luiCaragea, 475; al lui Napoleon, 345;francez, 543; attstriac, 542.

Coemgiopol, Aroman, 429.Coeni, VlaFa, bis., 10; Anca din, 1.Cofariul Mihail, 660.Cogalnicenii, mo§ia, 578.Cogalnicul, rail, 518; pod de piatra,

614.coi/un, meter de, 686.Cojani, local. arom., 418.

www.dacoromanica.ro

cojocari, 676; bresle de, 578; din Lugoj,587.

Cojocna, 384.folcadar, lacheu, 702.colaci, vladice§ti, 696-697; dati dom-

niei, 664; rasplata obligatorie, 665666.

Colegiu, academic, la Alba-Julia, 917,920-921, 947; reformat la, Odorhei,947.

Volentina, apa, 566, 615; poduri peste,614.

Colleti Ion, aroman, 417.Coliadnic, text astrologic, 885.Colincaug, sat, 871.-Colocotroni Theodor, eterist aroman,

432.Cologne, v. Colonia.

gazeta dela, 889.coloniale, 598-599.

m-re, 193, 206, 1023, 1027;bis. 972, 1020, 1022; §coala dela,183, 918-1919.

Co/fi, sat, chihlimbar la, 562.columbace, mute, 818.-Coman, ctitor la Precista, Galati, 99;

din Targovi§te, 564.Cornana, m-rea, 10, 102; Carazin ocupa,

287; Lazar episc. la, 372; ParvuCantacuzino la, 766.

Comanca, sat, 73.Comani, sat, 702.Comarnic, sat, 613.cometnace, 749, 755.Comeinevii, cucerit de Austriaci, 299,

745.comerful, 76-78, 547.Comisiunea Mon. 1st., 597, 603, 1001,

1021, 1023, 1037..comisul, dregator, 478-479.comifei, 644; atributii mil., 741.comitate, nona Impartire a Transilva-

niei, 402.; salarizarea dregat. In,482; pentru jud., 489-490.

Comnen loan, profesor, 163, 211; me-dicul lui Brancoveanu, 858.

INDICE 1075

companiile, greceqti, 428; asociatii denegustori, 594, 951; impozitul Curupta 582, 712; a Chiprovicenilor,595; din Lugoj, 521; de Aromani,524-525, 594; din Caracal, 595;din Ituc., 595.

companistii, 594, 695, 712, 952.conace, 530, 695; scutiri de, 664;

dare, 668, 673-674; ale Hanului,651; ale Tatarilor, 651.

Conachi, fratii, (Conache§tii), 932.concivilitate, decret de, 409, 489.condicd, se introduce la ispravnicii,

260; de obiceiuri, 471, 680, 698, alui Gheorgachi, vtori log., 809, 948;de venituri §i lefi, 654; de procedurapenald, 543; de socoteli a lui Bran-coveanu, 568; a Hategului, 844; avistieriei lui Brancoveanu, 563, 580,584-585, 598, 619, 621, 6127, 629,634, 640, 642, 651, 655, 658, 664,671, 687, 691, 701-702, 707-708,741-742, 749, 760-761; a vire-tilor, 545.

Condovlahul, argintar aroman, 416.Conduragiul Gheorghe, contra Evreilor

321.condurari, pantofari, 577.conservatorul ungur, se datore§te Aro-

manului Sina, 431.Consiliul de stat, organul Curtii din

Viena, 379.Constantin, fiul lui Teodor Negusto-

rul, 99; fost clucer, 141; Vodd,830-831; vataful, 588; beizadea,991; din Vrata, 1038-1039; yVerban,127, 451; vel sardar, 11, 63, 72,463, 470, 614, 635, 652, 721, 741,745-746, 740, 748, 752, 771, 1041;domnia, 107-1011; relatii Cu Ra-koczy, 108-109, 356-358; cu Gh.Stefan, 108-109, 131; Incearca tro-nul Moldovei, 113; relatii cu MihneaIII, 109-114; la Satmar, 114; contralui Gh. Ghica, 114, 134; refugiatla Cazaci, 135; In Ardeal, la Came-

40

www.dacoromanica.ro

1076 INDICE

nita, 135; tmparat, 880; Ieromona-hul, tipririturi, 914; Nacu, 133; f iElena, slujba, 898.

Constantinopol, 13, 24, 27, 109, 123,133, 165, 206, 225, 242, 246, 248,277, 282, 284-285, 294 299, 318,323, 329, 337-338, 340, 342, 344,423-424, 462, 465, 503, 524, 538,570, 572, 574, 592, 606-607, 612-613, 649, 650, 655, 761, 775, 783-784, 795-797, 799, 808, 822, 829,843, 845, 857,863, 886, 937-938, 943,951, 966, 990, 993, 0131; patriarlua,patriarhul din, 23, 75, 811, 91-92,101-104, 164, 268, 294, 540, 1007,928; Academia din, 105, 431, 916;Gr. Ghica la, 118; Radu Leon la120; Brâncoveanu si bis. din, 195;Spandoni retor al patr. din, 211;Ant. Cant. la, 216; rásc. la 232, 342;rap. al bailului, 234, 267; leg. Cupatr., 253; ambasadorul Frantei la,265; Sf. Spiridon Iasi i, 271; Gr.III Ghica, si cheltuielile la, 272-273 ; Gr. Callimachi la, 275; C. Ra-covità reclamat la. 281; C. Mavro-cordat la, 283; St. Racovitascoala gr. dela, 285; delegatie la,293; bis. Sf. Voevozi din, 295; ALIpsilanti ajut5, scoala din, 295; Al.Ipsilanti la, 296, 809; Al. Moruzila, 321; M. Sutzu la, 322; ambasa-dorul Angliei la, 324; cium'd adusiide la, 330; Al. Callimachi 1i facetestamentul la, 339; Scarlat Calli-machi la, 345-346; Calinic patr.din, 376; chilimuri de, 598; Stol-nicul la, 819; tineri din Moldovainvatà la, 921; influenta in art6,968.

Constanfa, Rusii ocupà, 327.Constantinos, zugrav grec , 997.construclii navale, 570.constitufii, elaborate in Transil., 367;

4 aprobate 4, 373, 393, 984.Conti Alessandro P., aritmetica, 941.

Contoiani lani, armatol, 427.contribufiile militare ale iobagilor din

Trans., 735.Convenfia dela Paris, 711, 719.copeici, 618-620.copii de =sit', oaste, 762.Copou, bis. dela, 92; m-rea dela, 214;

foisorul dela, 264; Iasii se intindpara la, 270; apa pt. Iasi dela, 341.

coräbii, 634; pe Dui-15re, 569.Corbea L, dascal In *chei, 921;

vid, fiul lui, 921 ; Teodor, idem,828, 842, 865-866, 921.

Corbeanu Vintilá, ve! ban, 116.Corbi, sat, 727; in Muscel, 737, 826.cordovane, piei lucrate in Turcia, 598.Coresi, 895; tiparituri, 863, 893.Contra, Albania, 419.corncIritul, dare, 216, 218, 655.Cornaleanu, Cristea, fiul lui Socol clu-

cerul, 108; Marula, sotia lui Socol,72; Socol, clucerul, 108; dat sei-menilor, 61, 72.

Corntifel, bank 73; luptil la, 242;targul, 498; pod peste Ialomita la614; schela la, 708.

Cornea, log. din Tg.-Jiu, 992.Corneille, traducen i din, 875.Corneli I., cleric transilvanean, 567,

843.Cornescu Grigore, face macheta Came-

nitei, 142.Cornefti, sat, scoalà, 929; fabricA de

arpacas, 576.Cornet, m-rea, 300, 969, 975.Cornul, lui Sas, 16; de aur, 225, 797.coroi, un fel de soimi, 459.Corpul pompierilor, unguri, 431; di-

plomatic din Stambul la executialui BrAncoveanu, 178.

Cosma Florea, Oran din Garbäu, 393.Cosme.,sti, sat, 745.cositor, 599.cositul flnului, dare, 652.Costachi, Conachi, poetul, 851; Gavri-

lifii, 793; Lupu, 227, 239, 793;

www.dacoromanica.ro

Constantin, hatmanul, 762; Venia-min, mitropolitul, 542, 586, 861, 869,870-871, 910, 924, 926, 942; bite-meiaz5. seminarul dela Socola, 345.

costande, monetA, 619, 628.Costandin, popa, tatáll Elenei din Tan-

tava, 11; iconar, 1001.Costandin, fiu nelegitim al lui R. Ser-

ban, 11.Costilche.,sti, izvodul, 793.Costea sin Stroe Balteanu, 743; che-

haia, 6.Costefti, Tutova, 552; Válcea, 706.Costia, cäpitan de Focsani, 753.

787; vel logofclt, 149; staroste dePutna, 209; moartea lui, 210; des-pre Aromani, 429; Poema polonci,486, 506 -508 ; Nicolae, 780, 782,791, 793-795, 801-802, 921; leto-piselul, 148, 527, 568, 629. 662, 666,721, 743, 808; ginere al lui Gh.Duca, 152; i se atribue tratatelede Inchinare, 291; logont, 861

Toma, polemici, 913; Yelicico, 790;hatman, 208; vel vornic, moartea,210.

Costinefti, familia, 790.cofeti, castel, 519.Cosula. m-rea, 879; biblioteca, 947.cot, masura, 569, 571, 573-174, 595 -

596, 670.cotarii, agenti fiscali, 678.cotetrit, dare, 670, 673, 678.Cotmeana, m-re, 75.

otnari, 782-783; codrul, 553; veni-tul paharnicului, 480; strAinii asi-

INDICE 1077

milati la, 522; vinul de, 552, 612;târg, 508, 668; seminar la, 920.

Cotroceni, m-rea, 164-168, 545, 969,972, 977, 1017; 1020, 1022, 1026,1032, 1042; Chenaan Paica la, 55;Austriacii ajung la, 252; lnchisoarela, 279; M. Sutzu la, 296; arliitec-tura, 984.

Cotroanta, vdna de aur, 905.Coonan, cäpitanul de, 744.Cotofeanul, sardarul, 160; Mihail, sp4-

tarul, 30.Cotofeni, casa dela, 992.Colovlah, cutovlah, Aromân, 429, 838.Covaci Meletie, episcop al Oradiei, 391.Covasna, ape minerale, 856,covoare, turcesti, 598; dare, 673, 678

-680.Covurlui, ocupat de Austriaci, 313;

judet, 506, 993; pädurile din, 553;tinut, 492, 570; cdpitan de, 744.

Covurluienii, 41, 719.Cozia, m-rea, 569, 653, 710, 766, 775;

969, 1015; nu poate fi Inchinatà,75; ocupatà de Austriaci, 299; ru-mâni, 499; Mardarie dela, 842;biblioteca, 946.

Cozianul Mihail, igumenul, 197.Cozma, satul, 360; popa, 587.Crainic Ladislau, 406.Craiova, 23, 111, 437, 499, 571, 681,

856, 992, 1007; bis. domneascd din,69, 969; Veteranii ocupd, 163; ca-tanele se retrag din, 252; BulgariiIn, 254; boierii din, 281, 526, 583,595; E. Gianni banul, 287; ocupatàde Rusi, 288, 325; Gianni Orgseste,293; scoalA la, 295, 919, 928, 930;caL Kray ocupà, 300; ciuma la, 318;jefuità, 5, 321, 324, 340; Dinu Mi-hall bogatas, din 430; Aromanii la,430; ocupata de Raoczy II, 358;caimacamul, 473, 537; imig.r6ri lo,525; Bunea Grildisteanu jade la,536; Grecii in, 504;

Craiovescu Parvu, 1.40*

Costin, Iancu, 789; Miron, 614, 208,649, 691, 746-747, 751-755, 758,769-770 ,780,804, 814, 817,

782,819,

789-793, 803-836, 864, 879.

916, 921, 945, 964, 993; letopisqul,13, 15-17, 19, 35, 39, 41-42, 45,48, 50, 58, 60, 79, 81, 86, 90-91,129, 132, 133, 135, 143, 146, 149,209, 456, 470, 480, 483-484, 496,498-499, 501, 530-531, 690, 748,

www.dacoromanica.ro

1078 INDICE

Craioveftii, 187, 813.Crasna, localit., 520..Craven, Lady, 548.chavefi, croitori, 580.Crdsnaru, cula, 777, 992.C; dm-Gherei, c6petenia T5tarilor, 270.Creditul Agrar Ungar, opera lui Sina,

430.creitari, moneta, 254, 607-608, 613,

620-621, 623-627. 629-630, 940.Cremidi §.tefanachi, stolnicul, 284.Cremnitz, galbenii de, 621crestatori, tdetorii birului, 690.crefterea vitelor, 547.Greta, insula, 576; Cantacuzinii in, 123,

125; lupte in, 239.Cretefti, sat, Valcea, 2; Fdlciu, se-

li0ea, 505; bis. din, 975.Gretulescu, bis. Buc., 244, 250; Radu

vel log., 156; Matei, 921, 945; bi-blioteca lui, 945.

Cricov, rdu, 495.Cricova, Làpupa, 563.Crimea Anastasie, mitropolitul, 45,

963-964, 1005, 1013; epoca luiin artd, 960; activitatea, 10051006 ; Cirstina, mama lui, 1005,1013; loan, tattil lui, 1005, 1013.

Crimcovici, v. Crimca.Crimeea, (Crâni), 83, 466, 730; V.

Lupu la, 91; hanul din, 218, 651;Petru cel Mare §i, 221, 235; revoltaTgarilor din, 231; Turcii infrântiIn, 288; Rusia ocupd, 298; Turciiincearcd recd§tigarea, 328; Tdtariidin, 469; sare din Moldova pentru611; cetati genoveze in, 622.

Criscior, sat, 406.Cristian, sat, 172.Cristodulo Serafim, aurar din Buc., 943.Cristur, 490.Crif, Chi§indu pe, 513.Crian, 412, 836, rgscoala, 402-409;

Köreosi, lucrare, 848.Critinefti, sat, 73.Critopol lachint, mitropolit, 23.

critarachia s, paste fdinoase cretane,576.

Critil fi Andronius, traducerea operei,876.

Crivesti, ciocnirea dela, 132, 134.Crivu Alexandru, meter, 73, 1031Croatia, 302, 428.Croce, Iulius Cezar, traducerea 876.croitorii, 577; cei din Buc., 591; In

oastea lui D. Cantemir, 746.Cromer, cronicarul, 829.cronica, lui Matei Basarab, 812; a lui

Canta; 808; stolnicului Dumitrache,823; a lui Radu Greceanu, 817-819;a lui Mitro fan Gregoras, 822 823 ;atribuitei lui E. Kogeilniceanu, 808809 ; a lui Stoica Ludescu, 812 814 ;Racoviteand , 793, 802-803; rciriiMoldovei fi a Munteniei (Miron Cos-tin), 483'184, 498, 792; a lui NauntRd mniceanu, 826; a lui Gr. Ureclsef i Simion Dasceilul, 816.

Cronicon Pietism, 1005.cronicari ceilugifri, 826-827.cronografe, 877; al lui D:onisie Ecle-

siarhul, 827.cronologia tabelarei, a Stolnicului, 821,

836, 918.cruce s, dare, 646; unitatea fiscald aaläraplui, 694.

crump, cartof, 551.crumpen, V. crump.crumpir, v. crump.Crufova, Macedonia, 419, 430.Cseri, J. Apacdi, profesor, 917.Csokotis, Vasile Gergely de, 850.cuca, c5ciuld domneasca, 454.Cucul Gh., 594.cucurd , tolb5 de sdgeti, 768.Cucuruz, ( ucuruzi, 883; sat Vla§ca

549, 692-693, 718.Cucuruzeni, sat Moldova, 549.Cugir, §coa15. la, 935.cuipare, 599.

argintari, 578;cuiumgibasa, staroste de argintari, 586.

www.dacoromanica.ro

culuccii, paznici de stradd, 341.clad, asezare bisericeasca lintarità, 775

776, 992.4 cuma », testiturd scumpd, 574.cumbarale, proectile, 769, 776.cumpeina, unitate de mdsurd, 556.cunila, dare pe vite, 234, 259, 265,

268-269, 636, 655-656.Cunitchi, hatman al Cazacilor, 150.Cupdregti sau Rusetegti, 139, 175,

209.cupru, 557.Cupga loan, nobil, 1003.curdlari, breasla, bis. din Iasi, 587,

968.cureituri, 549, 661.Gurechiu, sat, 405.curierul, domnesc, 477; Romdnesc al

lui Eliade, 889.curmale misir, de Egipt, 599.Curt, Celebi, grec, socrul lui Radu

Bias, 34, 55; Mehmet Paga, trimisIn Moldova, 226; Incearcd sa jaDomnia, 227.

Curte, Iasi, bis. cea mare dela, 215, 262;Domneascli, 40; din Buc., 198-199,456; bis., 648, 673, 681, 684, 695;Iasi, 42; din TArgoviste, 199; Veche,Buc., 200, 456; bis., 1034-1035.

ourtenii, oaste, 644, 690-694, 697718, 741; plateau ialovita, 653; bi-rul, 688, 693; aveau sef pe vel log.743; de ceimarei, 694; de ;ara', 694.

curtenia, darea curtenilor, 690.Curtigoara, cula din, 992.Curu-Cesme, Bosfor, palat, 165, 465.curuti, ostasi unguri, 171-172, 362;

dare, 655.Cusanizal, ef de pasvangii, 321.Cusciureanul Sava, mentin rdscoala

seimenilor, 108.Cu sfinti », bis. din Buc., 971:

Gusnicov, rus, presedinte al Principa-telor, 327.

Cut, domeniul episc. Blaj, 389; sat,700.

INDICE 1079

cutia, breslelor, 586; a cojocarilor dinLugoj, 587; a milelor, 669, 928.

Cutlumuz, m-rea dela Athos, 27, 30, 73.Cu;ovlahi, v. Cotovlahi.Cuurluenii, v. Covurluenii.Cuza Alexandru, 850; Ion, biv vel

spdtar, 308, 537, 810.dyrilla (Chiril), 849.Czenstochowa, m-re polond, 358.

Dabija Eustratie, 52, 133, 139, 4844.85, 505, 513, 584, 589, 617, 666,676, 703, 705, 793, 806-807, 964,1008; sfarseste BArnova, 45; la cam-pania dela Lewenz, 117; domnia,136-138; la campaniile contra Nem-tilor, 136; moneta, 136, 138, 618,626; A. Ruset capichihaia sub, 144;Maria, fata lui 137.

dabila cdleireigeasca, bir, 694.Daci, 520, 569, 791, 821, 826, 828

830, 836, 838-840, 855.Dacia, 488, 494, 551, 744, 791, 826,

828-830, 836, 841, 847, 912-913.C. Ipsilanti se visa rege al, 325;idem Bethlen, 354; Transalpind,661; .Romanei, 821 ; Traiand, 828829, 833.

Daco-romanii, 826, 856, 898, 890.Dafina, soacra lui Duca Gh., 125;

136-137, 139.Daia (sau Daea), nume 503; sat In

Vlasca, 503.Daiakioi, 502.

jdii 166, 269, 307, 643, 696-69$a cailor, 634; casapbasii, 634, 651;cAldräseascd, 694; a cherestelei, 635650; curteneascd, 690; a datoriilor,635, 649; domneascd, 696 698; 1m-pArdteascd, 686-687; vlddiceascfi,696; mirisii, 635; pt. hotarul650; Timisvarului, 650.

dajnici ccIldreigesti, 694.Damaschin, teshturd, 596; episcop, 781;

de Rdmnic, 860-861, 869-870,

www.dacoromanica.ro

1080 INDICE

1946; Gherbert, ieromonahul, 1009;loan, 870.

Danco, biserica din laqi, 214; yS'tefan,din Todireqti, 690; Pcirdianul, velpost., 113.

Dandea lonut, 406.Daniil, mitrop., 243; al Prislopului,

514; episcop, 372, 383; din Mosco-pole, 424-425, 845, 915; Sfäntul,m-re din Moscova, 311 ; Vass, 837838 ; tipograful, 903.

Danilo Jefarovici, 428.Danovici Pdtrafco, 878-879.Danzig, 567, 595, 599, 606, 612.Daponte Chesarie, 114, 949.Darabanii, tärgul, 508-510, 750.Darabant Ignatie, episcop, 391, 837.dardd, sulità, 751-752.dare, 357, 648; sistemul de, 634; cdtre

Turci, 648-652; pe vite, 652-661;pe prdvAlii, 673-674.

Darvari, fratii, 415, 418; Dimitrie, lu-crarea lui, 431, 940; Glzeorghe, medic,429; Marcu, casd de bancd, 415;familia, 525.

Dasedlu, v. Simion Dascälu.Daszow (Dayov = Oceacov), 45, 792.datoriilor, dajdia, 635.David, postelnic, 864; regale, 1011.Diteni, sat, 4.Ddesti, sat Arge*, 503; Valen, 503,

637.Ddieni, sat, tärg, Dobrogea, 4, 502

503 ; lupta dela, 502; In Gorj, 505.Ddigoara, sat T'Amaya Mare, 503.Daifa, sat Vla§ca, 503.

m-rea, 950.Ddmian, vie data lui, 668; Vasile,

izvodul lui, 793.Ddnefti, sat, 73.dardbanii, osta§i, 17-18, 32, 89, 131,

134, 509, 677, 713, 723, 740, 746,748-742; rdscoala, 747-748; a-gefti, 745, 762; localitatea, v. Da-rabani.

cfdrdbanti, v. dardbani.

Ddrmdnescu Iordachi Darie, paharnic,308; biv vel pah., 951.

Deis/usire 6, In versuri, a lui ZilotRomanul, 833.

Dcimbovip, 67, 576; judet, 72, 185,202, 295, 474, 492, 571, 614, 685.812, 818, 929, 969, 975, 990, 992,1020-1022; hotarele, 489; nezäriledin, 498; masiv pAduros In, 553;pdcurd In, 561; sticldrie In, 564;portdreii In, 741; rdu, 199, 201-202,295, 322, 973; fabricd de postav pe,573; poduri peste, 614; legatd cuColentina, 614-615.

Ddrnbul de Cdmpie, 985.ddrste, pt. postav, 570-571.Deirstariul Ch., 571.Ddrstorul, (Durostorul), 27, 242, 285,

295, 582, 584.Ddrstoreni, breasld de, 594.Ddrza, sat, 692-693; v. §i Sindia-de-

Sus.Dealul, m-rea, 1, 72, 74, 784, 811,

908, 968; Mihdiln Movild la, 15,Inchinatd, 31, 75; o repara Brânc ;189; tipografia, 78, 871, 894-895;de aun, v. Altar' tepe.

Decapolitul, Sf. Grigore, 111, 784, 811.857, 1027; moa§tele la Bistrita, 111,1040.

Decebal, regele, 821, 836.Decemvrie, birul lui, 635.decret imperial, 395-396.De¡, R. *erban la, 2; jud., Armenii In,

524.Dejani, Fdgdra, 399; qcoald la, 935.dejmari, agenti fiscali, 662.Del Chiaro, 461-462, 549, 554-556,

563-564, 573, 593, 606, 610, 635,750, 801, 831, 899, 1010.

Del Monte, 158-159, 470, 583, 690,694.

Delacroix, 612.Deleanu, I. Budai, 541, 852-854; Can-.

tacuzino, 555.Deleni, mo§ia, 91 ; Boto§ani, 563; fa-

www.dacoromanica.ro

bricA de hartie, proect, 566; palatCantacuzino, 993.

Deli-bey, pt. Al. Mavrocordat, 309,591; chiral, Bathory G., 25.

delnife, 729.Demostene, lecturi din, 183.Demotica, Gr. Ghica Investit la, 122.

De neamul Moldovenilor i, 429, 791792.

denghi, bani, moneta, 618.Desa, sat, 32, 689.Descriptio Moldaviae, a lui Cantemir,

98, 470, 472, 484, 486-487, 506510, 514, 516, 539, 558, 561, 611,654, 710, 729-730, 799-800, 824;Valachiae, a lui Cantacuzino, 824.

desetina, 214, 217, 664, 671, 687, 696.desetnici, 688.Despot-Yocki, 16, 36, 111, 770, 944.* Despre datorii /ucrarea lui N. Ma-

vrocordat, 241.Despina, sotia lui Dumitrasco sArdarul,

1031.De statu politico aulae othomanicae, a

lui Cantemir, 800.Detinca, rriscoala, 130.Dettine Stefan, zis Pivoda, 241.De un lemn, m-rea Valcea, 66-67, 75,

187, 637, 818, 969, 974, 1008, 1022,1028, 1030-1031.

Deux-Ponts (Doi-Pont), gazetà In Ba-varia, 889.

Deva, 999; Sarai la, 378; Iosif IIvizitA, 401 ; atacatà de revoltati,406-407; tArani executati la, 408;resedinta familiei Bethlen, 994.

Dia, ctitor la Precista-Galati, 99.Diaconovici-Loga, 936; manuale, 942

944.diadohii, 878.Dibra, Huniedoara, scoalà, 935.Dichiseni, sat, 73.Dicio-Scin-Martin, targ, 519-520.Digionarul lui S. Clain, 835; grecesc,

843-845.Didahiile lui A. Ivireanul, 858-859.

INDICE 1081

Diehl Charles 999.dieta, transilvanti, 6, 25, 351-352, 355,

357, 359, 360, 363-364, 367, 376,391, 394-397, 400, 410, 466, 934.

Diicul Buicescu, v. Buicescu.Diicesti, sat, 564.&Mal, 31, 107, 256-257, 264, 278,

354, 395-396, 400, 634, 663, 671,684, 715, 723, 725, 735; din oi, 24,56-57, 524; din miere f i ceard, 24;a Cernàufilor, 480,; din yin, 666;din stupi, 674; din peste, 691; dinpciine, 696.

dijmarit, 319, 322, 643, 646, 671, 691,695, 712; din stupi, 653.

Dimcea, V. Pherehyde.Dima, tabacul, 587; rosul, 689; preotul

iconar, 1001.Dimaiurucu, s'arb, 772.dimirlie, m'asurA, 663.Dimitrie, moldovenaul, 594; de Rostov,

786, 870; dela Basarabov, 857-858;preotul, legtitor de cArti, 948.

Dimitrievici, Lupin, tipograf, 894;Teodor, idem, 894.

D imitrios , gravor, 1010.Dimitrovca, sat In Rusia, 221, 223.Dimonie, codicele, 431.Dimu, Gheorghe Hagi, din Trikka, 910.dinari, monetà, 617, 886.Dinciitqi, v. Briceni,Dintr'o zi, bis. din Buc., 190, 1031.Dintr'un lemn, v. De un lemn.Dinjesti, sat, 532.Dio Cassius, 830, 867.Dionisie, m-re SI. Munte, 73; Ecle-

siarhul, 298, 317, 319-320, 624-826-827; Seroglanul, patriarh, 164.

Diosig, sat, 391.diploma leopoldinci, 364, 375-376,

394-395, 397-398, 934.director superior, al Olteniei, 263.a dismembra0a legii i, 379.districte, 489.Divanul lumii, al lui Cantemir, 798.divan-effendisi, dregator turc, 456, 477.

www.dacoromanica.ro

1082 TNDICE

divictarul, dreggtor, 477,dizdar, comandant 516.dirvari, 749.Djami, Kahrie-, 464.Djuvara, familia,' 430, 525.Dlugosz, cronicar, 829.Doamnei, bis. din Buc., 168, 199, 969,

972, 977, 997, 1017, 1022.,Doba, sat, 665.Dobdca, comitat, 489; Solnoc, 384.Dobra, curtile din, 406; escadron rom.

la, 399; Petru, 540; Visarion Saraila, 377.

Dobre, meter tipograf, 357, 891, 896;dela m-rea Glavacioc, 724.

Dobreni, sat Vla§ca, 72, 114; bis. din,72, 110, 470; Ilfov, palat la, 990.

Dobritin, (Debretin), 369.Dobrogea, 4, 270, 291, 656; Rusii In,

315, 327, 516; targuri §i sate In,502-505; aramd In, 559.

Dobrovity, m-rea, 103.Dobru§a, m-rea, 876.Dobrufegtii, sat, 706, 749.Dochiariu, m-re Athos, 65, 72-73, 75.Dognecea, sat, 521, 558-559.Dohan, cetatea, 148; Cale, v. Ghecet,

157-158, 160.dohot, produs din titeiu, 612.Doicescul, Udrea, slugerul, 108.Doiceqti, asezare a lui Brânc. la, 200,

202; sticldrie, 504; bis. din, 992.Dolj, 30, 64, 297, 488, 501, 526, 585,

656, 723, 969, 992, 1022; bdnisoridin, 741; stolniceii, 742; sat dis-pdrut In, 531.

Doman, minereu de fier la, 558.Domifian, Imp., 568-569.Domneascii, bis. din Thrgoviste, 187,

963, 1020; din Ia0, 39; din Um-pulung, 244; din Curtea de Argq,968.

Domnefti, 506; Duca la, 148; e prinsla, 150, 754, 803; târg, 505.domnii de peimcint *, 399, 400-401,404, 734, 934.

domnia, In epoca fanariotd, 451-468;alegerea, 451; instalarea, 456; cere-monia numirii la C-tinopol, 454-458; haraciul, 458-460; Indatoririmil. 0 de aproviz., 460-462; Mu-carerul mare si mic, 462-466; Prin-cipele Transilvaniei f i Poarta, 468_

Domnita Bitlafa, bis. Buc., 931, 950_Dona, vätaful din Socoteni, 689.Doni, vel cdpitan de margine, 760.Donici Andronachi, 542.dorobang, 60-61, 107, 108, 675, 690;

ot Cernegti, 749; V. 0 dardbanii.Dorohoi, pradat de Cazaci i T Atari,

86; Austriacii spre, 312; ora§ul, 518:,852; cdpitan de, 744; tinutul, 236,339, 480, 488; judet, 265, 750, 508--509, 1022.

Dorofcenho, hatman al Cazacilor, 123_Dorotei, din Monembasia, 866, 878.Dorpat, Gh. Stefan la, 132-133.Dos Alex., 576.Dositei, 784, 869; patriarh, 98, 165

376, 582, 795, 890, 900, 963; Obra-dovici, 848, 877; mitropolitul, 780-809, 880; Episcopal de999; mitr. al Moldovei, 208, 354, 369,429, 861, 866-867; mitrop. dinVlahoclisura, 418; ep. de Roman,864-866; molitvenicul lui, 941.

Draca Chirilá, porecla lui A. Ruset,144.

Dracfani, 35, 729; lupta dela, 19, 26,.236; fabrica de potasd, 567; v. 0Sulita.

Dracul, grec, 271.Drag, ctitor la Peri, 23.dragoman, 217, 218, 225, 241, 269,

466, 795.Dragomir, marele vornic, 72, 77;

pitan din Rdte0i, 689; iuzba§a, diaSdrata, 689.

Dragomirna, m-rea, 46, 47, 51, 556-786, 760, 962-964, 1005, 1013;isprdvità de Barnowski, 45; jefuitdde Cazaci, 90; pictura, 998.

www.dacoromanica.ro

dragoni, corp de oaste, 325, 399, 752,768, 934, 935.

Dragoslavele, Muscel, 59, 620, 708, 918,Dragosläveni, calun In Soveja, 59.Drago, Moise, sufragan ep. Oradea,

391; voevod, 800, 941.Dragotd , judet din Buc., 579; are

parte in Ghimpati, 685-686.Dragul, Balled, 394; párcalab din Pe-

steana, 512; logofät, 652.dramuri, mäsurä, 577, 619.Drama, oras, 419.Drava, 413-414.Dräcgani, v. Dracsani.dreiganii, oaste, 752; v. dragoni.Drilgäneasa, mosie, 561.Drdeznegti, bis. din, 67-69.Dreig&gani, tárg Válcea, 499.Dräghici, fiul Papei vistierul, 107-108;

fiul lui Stan log., 690; Manolache,cronica, 337, 339-340, .343-344,544, 550; Märgineanul, vornic, 72.

Drilgoi, log. din Fälcoi, 741,Dreigoi-Chioi, sat, scoalà, 937.Dragug, sat, 732.Drägugen, paharnic, 69.Dridgusescu Prodan, 141.Drdncenii, v. targul luidregd toriile, 469-482; cele noui, 469-

473 ; dublarea, 473-476; q edeclii476-477; organizarea dregeltoriilor,477-479; imp. pe clase, 478-479;salarizarea, 307, 479-482.

Dresda, 881.Princea. MPhedinti. 202, 990.Dristra (Silistral, 101; mitropolit al,

858.drobi, de sare, 556, 611.Drosrzl Ardarul, 15£1.Drugdnescu Rdlaga, 115.drumurile, 613-617; drumul aril »,

611-612.Drusiana Lazär, mama lui G. Bethlen,

352.dubase, de vase, pod 614; v. si tum-

bazuri.

INDICE 1083

DuMsari, pe Nistru, 514, 787; tip_rom. la, 913-914, 939.

Dubdu Tudorie, vel. log., 793, 945.Duca, familia, 720; emisar al Eteriei,

347; cula lui, 776; voevod, 210, 508595, 616, 654, 900, 941; cel Ritrdn,806; Catrina, fiica lui Gheorghe, 152;Constantin, 223, 549-550, 647, 661688, 720, 721, 722, 769, 772, 793,821,944; fiul lui Gheorghe, 152, 211ginerele lui Billie., 175, 211, 640;domnia, 211-212; Branc. 11 repuneIn scaun, 213; domnia a doua, 214 -215 ; fiscalitatea, 214; boierii contralui, surghiunit la Cavalla, 214; cti-torii, 214-215; familia, 215; i se-

zicea Duculet, 211, 803-804, 944;Dumitru, negutätor, 594; Eufrosinaa doua sotie a lui Constantin, 215;Glzeorghe, 91, 123, 128, 145-146,.155, 158-159, 211, 349, 463, 505,522, 637, 653, 687, 694-695, 702,705, 724, 743, 754, 758, 786, 803,806, 809, 820, 865, 890, 897, 920,944, 960, 1003, 1014; domnia, 124-127; urmo,sii lui V. Lupu pcinti la,129-128; Anastasia, fiica Dafinei,sotia lui, 137; vremea lui, 139-155;domnia I-a din Moldova, 139-140;a II-a domnie in Moldova, 140-142;a treia domnie, 146-152; familia,130; ctitorii, 152, 966; la asediulVienei, 160; mazilirea, 456; acordàscutire de sdrärit, 672; sprijinä cul-

212; Matei, fiul lui Gheorghe, 152;Salta, 152.

ducati, 70, 78, 124, 363, 556, 620.Dudescu Constantin, 281-283, 557;

Nicolae, 279, 282, 545; Radu, gi-nerele lui Gh. Bdleanu, 125, 204206.

Dudegti, sat, 531.dulapuri, de tras borangic, 577.

tura greacil, 784; tipografii, 903;Rearm, sotia lui N. Costin, 152;Maria, sotia lui Constantin, 152,

www.dacoromanica.ro

1084 INDICE

haine, 577.Duma /andp, dela Borbanti, 904.Dumbrdveni, v. Ibasfaldu.durnengiu, pilot, 761.Dumitrache, biv ve! stolnic, 928; cro-

nica stolnicului, 823.Dumitrafco, Ceaurul, log., 213; rari-

grcideanul, vistier, 115-116; Fulger,690-691 ; serdarul, 1031.

Dumitru, fiul lui Ipsilanti, 295; brd-harul, 580; cdpitan din Vernesti,689; chivdrar, 686; &sod' la Câm-pulung, 919; Buhuf, 136; ChirildPaleologu, 22; bis. Sf. din Babadag,295, 503; din Buc., 188; din Lraiova,969; din Iasi, 968; din Targoviste,70.

Dundre, 27, 56, 70, 81, 101, 108, 120,127, 131, 142-143, 148, 161-162,171-172, 175, 208-209, 227, 252,275, 277, 282, 286, 288, 290-291,301-302, 311, 315, 321, 325, 343,413, 415, 431, 487, 488, 496, 502-503, 506, 516, 524, 526, 551, 554-.555, 559, 568, 570, 571, 583, 606-607, 609, 611, 613, 615, 645, 650,661-662, 691, 704, 706-708, 745,760, 761-762, 766, 770, 792, 797-798, 821, 828, 850, 838-841, 907,936, 994, 1023; Turcii dela, 1; R..Serban ciocniri la, 3, 4; podul depeste, 28, 235, 461; 568-569; sche-lele dela, 113, 318; negot peste,254; armata turceascd la, 275; ho-tarul T.-Rom. la, 285; flotilä derdzboiu pe, 294, 736; lupte pe unja,301; Rusii la, 327; insula Adakale331; ceati la, 338; Romdnii de pemalul drept, 414; Rhigas aruncatIn, 432; cortibii domnesti transpor-tau domnii peste, 454; lunca, 532;orezul In bdltile, 551; aur In, 557;vase pe, 567; bombarde pe, 570.

Dupont Philippe, 606.Durac Apostol, medelnicerul, rdscoald,

141-142, 522, 803.

Duraman, cartier, 464.Durazzo, Gr. Ghica la, 118.durmele, broboade, 596.dufegubina, 543.dufegubinari, 43.dutca, monetd rusd, 620.Dzegd, râu, 419.

Ecarlat, postav rosu, 596.Ecaterina, sotia lui Alexandru II, 70;

sotia lui Antioh Cantemir, 213; sotialui Al. Ipsilanti, 296, 1031 ; sotialui V. Lupu, 92, 98, 129; sotia luiC. Mavrocordat, 248; a lui MoiseMovild, 42; tarind a Rusiei, 286,289-291, 299, 324, 879; de Bran-demburg, sotia lui G. Bethlen, 355.

Ecatontapiliani, m-re, 298, 1025, 1035.Eclesiarhul Dionisie, cronicar, 826-

827; v. j Dionisie.Economia Stupilor, trad., 882.ecsildarii, monetd, 630.edec, 776.edeclii, dregdtori personali, 476.Eder, Invdtatul, 839-840.Edesa, In Mesopotamia, 867.Edicule, 58, 775; V. Lupu la 91, 188;

M. Racovild la, 217; ambasadorulRusei la, 299; C. Mavrocordat la,282-283.

Efes, chir Petru. din, 943.Ef rem, patriarh al Ierusalimului, 927.Eftimie, patr. de nrnova, 857.Egee, marea, 214, 288.Eger, localit., 428.Egipt, 103, 506, 599, 611, 823.Egipteni, 828.Ekhard Peter, tipograf, 910.Elada, 783, 937.Elan, ocolul, Fdlciu, 490.Elefterie, bis. Sf., Buc., 972.Elementa linguae, a lui Clain osi Sincai,

847, 867.Elena, sotia lui R. Serban, 10, 1015;

prietena lui R. Serban, 11; sau

www.dacoromanica.ro

Elina, sotia lui Matei Bas., 61-62,64-67, 78, 560, 871, 989, 10071008, 1027, 1037; ctitord, 69, 70-73;patroand lit., 78-79, 891, 895;(Elenco), fiica lui Gr. III Ghica,308; doamna lui I. Caragea, 333;slujba Si. Constantin i, 898; sosiapostelnicului, v. Cantacuzino.

Eliade, v. Rddulescu.Elisabeta, sotia lui Ieremia Movild, 13,

15, 18; dusd la Stambul, 19; tarinaRusiei, 380; fiica jupanesei Tudora,576; vaduva lui M. Imreffy, 27.

Elisabethstadt, v. Ibasfaldu.Elvetia, 828; I. Caragea in, 332.Elve(ieni, colon. in Bugeac, 532.emigrare, moldoveanä peste Nistru, 337:

din Transilv. peste munti, 736.Eminescu Mihail, 53, 792, 851, 853.4 Empires, stilul, 968.Enchiridion, al lui Milescu, 795.Enciclopedia francezd, 867, 951.Engel, 840.Englezi, 575.Englitera, v. Anglia.enibahar, import, 599.Eniceri, 38.Enzenberg, general austriac, 307, 527.Epir, 417, 811.epocile stilului muntean, 968-984;

generalitAti, 968-977; epoca intdia,977-981; a doua, 981-982; a treia,982-984.

Episcopia, Alba-Iulia, 368; Buzdului,244, 686, 698, 897-898; Hufului,705-706, 947; Rädclizfului, 988;Rämnicului, 499, 827, 897, 946; Ro-manului, 576, 581, 687, 947; cato-licit din Bacciu, 947; romano-catolicd,565, 994.

epitropi, ajutoare ale staretului, 586.Erfurt, 327-328.erminie, bizantind, 995.Erotocrit, Noul, al lui Fotino, 830.Ertogrul, fiul lui Soliman, 800.Ernii Mari, coa15. elementard In, 933.

INDICE 1 OR5

Esop, 955; lecturi din, 183; trad., 861.Efi, v. Iasi.Eteria, 432, 952; Al. Sutzu si, 335;

Al. Callimachi i, 339; M. Sutzu si,347; si Aromânii, 417.

Eufrosina, a doua sotie a lui C. Duca,215; Callimachi, 346; sotia lui Al.Sutzu, 349; Mavrogheni, 509.

Eugeniu de Savoia, 175, 236, 239, 241.Euripid, 183.Europa, 138, 161, 241, 329, 527, 548,

550, 552, 617, 745, 795, 807, 850,874-875, 880-882, 887, 889, 906,924-925, 932, 938, 949, 951, 1005;Aromdnii in Apusul, 428-429; tu-tunul In, 550; caii Moldovei In raportCu ai, 606; Centrald, 338, 415, 593,596, 1014; influentä In Transilv., 999.

Euro peni, 883.Eusevie (Eusebius), Ist, bis. a lui, 925.Eustatievici D., 885-886, 935, 940.Eustratie, logof., 780, 787-789, 793;

treti logo., 538 539, 787, 879, 945;v. si Dabija.

Evanghelia, 183, 859, 863, 864; tipd-ritd la Peri, 382; copiatd la Feleac,383; din Iasi, 890; dela Kalocza,849, 912; la Râmnic, 898; la Sna-gov, 901; la Suceava, 911.

Evangheliarul, lui Condovlahul, 416;lui Gh. "Hrisicu, 422.

Evghenie, epistolia arhiepiscopului, 925;v. si Vulgaris.

Evhologhion, la Tärgoviste, 899.Evliyd Celebi, v. Celebi.Evrei, 397, 414, 597, 1011; imprumutd

pe Ilias, 140; reactiune contra, 309,321; din Onitcani, 231; in Bucovina,307; in targuri, 527-528; breaslade ciocli, 582-585; in Arad, 529;din Brody, 607; in Transilv., 528529 ; ga1iieni, 575; spanioli, 528.

Exaporitul, v. Al. Mavrocordat.exploatarea minierd, 501.exportul, 605-613.Ezeeul, m-rea, 75.

www.dacoromanica.ro

1086 INDICE

Faca loan, 1039.fabrici, intemeierea primelor, 563; de

baffle, 77, 318, 634, 672, 896; desticld, 77; de farfurii, 575; de po-stay, 273, 318.

Fabrotus Anibal, editie a Vasilicalelor,540.

Fac. de medicina, Paris, 855.falce, mdsurd, 340-341, 725-726.Famagusta, In Cipru, 283.Fanar, 214, 225, 271, 293, 452, 463,

465-467, 784, 937; Grecii din, 297,320; patriarhul din, 431.

Fanariolii, 218, 234, 238, 242, 271,293, 329, 451, 473, 488, 744, 751,762, 826-827, 932, 937; epoca InMuntenia, 239-258, 277-303, 317-335 ; in Moldova, 225-238, 259276, 304-316, 337-347.

Faptele Apostolilor, 183, 859.Faraoane, sat in Bicaz, 658.Farca.,9, Radu, cdpitan de rovii din,

741.Farinacci Prosper, jurist italian, 539.farduri, 602.farmazoni, v. francmazonerie.fasole, 547, 549; varietate nook 551.Papa Gh., gramaticd, 846.faclierii, breasld, 580.Fagarag, 3, 190, 381, 384, 532, 881,

985, 1020; Mihnea III la, 114; Gr.Ghica revendicd, 123; 1is. ridicatd.de Brânc. In, 187, 969, 970, 984,998; bis. reformatd, 195; A. BarcsaispAnzurat la, 360; Apaffy muri In,363; Iosif II vizita, 401; nobili ro-mâni In, 397; Romanii in, 529;hartie de, 567; tabdcarii rom. din,588-589; mitrop. al Mgr. vi al368; revedintd a episc. unite, 386;Blajul, reved. in locul, 387; sinodelectoral in, 388; episcopii de, 372,392; cetatea, 718, 816; vcoald la,917, 935-936; judet, 399, 559, 935,984; tinut, 371; situatia bis, a tinut.,372; mdniist. din tinut., 384; re-

giunea, 734; tara, 732-733.Fagaraqenii, 380.Falcienii, 41, 719.Falciu, 506-507, 663; prAdat de Ca-

zaci, 86; judet, 207, 221, 344, M8,562, 705; Frdtita, cdpitan de, 131,358; targuri vi sate In, 507; Lajiidin, 263; tinutul, 486, 490, 694;Bulgarii In, 526.

Falcoi Drdgoi, log. din, 741.Falcoieni, 1032.Falegti, targul, altddatd e Chele arsd

sau Pdnzdreni o, 507-508.Fälticeni, sat, 509; targ, 518.Färcafanu Maria, sotia lui Iordache

C-zino, 115; Radu, vel stolnic, 113rnfarcuful, teaca sabiei, 768.Fauresti, calcar la, 563.fan, dare din, 652-653, 665, 674;

domnesc, 616; de menzil, 616.agenti, 688, 701.

Fointdna Tiganului, 60, 204.Fcir.,seroti, 419.Feisdieni, sat, 532.Fdsaiti, v. FAsdieni.Fcisteici, m-re, 526.Februar, birul lui, 634.Fedelescioi (Fedelevoi), schit, 124, 565,

1020.Feleac, m-rea dela, 383.Feldru, sediul reg. II gran., 399.feleandraf, postav de Flandra, 748.femeile rele, 329, 688.Fénélon, trad. din, 873.Fene.,s, lupta dela, 135, 360.Feodorovici Mihail, tarul, 997.feredeul, din Iavi, 214, 232, 581; baia

publicd, 916, 920, 965.Ferdinandovo, in Bulgaria, 583.Ferelitz, cdpitanul de catane, 229.fidea, galbend i albd, 599.tier, exploatarea, 77, 521, 555, 558;

import, 599.Fiera, sdtean din DArza, 692.fierarilor, turnul, Sibiu, 589.Fiertivi (Fierevti), satul lui Ntisturel,

www.dacoromanica.ro

64; bis. din, 70; req. domn., 989..Fierbinti, lupta dela, 325.Fieri-Frarica, Albania, 429.Filadelfia, Gherasim mitrop. al., 819.Filantropia, spitalul, 298.Filaret, arhim., 289; episc., 827, 861,

867, 907, 496; mitr. al Mirelor, 857.Fildul-de-Jos, Cluj, bis. din, 985; de-

Sus, 985.filerii, monetä, 630.Filibert Carol, v. Lastririe.Filimon, romanul lui, 702.Filip, tragedie reprez. la Buc., 876.Filipeni, Intreprindere de postav, 574;

Noi 574.Filipescu Constantin, vistier, 331, 575,

829; cdpitanul, pseudo-cronicarul,815; Pand ve! spatar, 116, 561.

Filipesti, neam, 72; ai postelniculuiC-zino, 989 990 ; de Tdrg, 495 496 ;bis din, 72; de Pädure, bis., 969-970.

Filisanu D-tru, slugerul, 30.Filitti, familia, 720; Dositei, mitr., 930.Filos, logof., 22, 944; In cälugärie

Filotheu, 944.Filotei Soetaaorqul, 875.Filothei, mitrop., 942.Finlanda, Throrporare la Rusia, 327.Finta, 60-61, 64, 90, 109, 751-753,

748.Fiore di Virtu, trad. rom., 875.fiorini, v. florini.Firaris, v. Al. Mavrocordat.Firascd, plasä, 490.fisticuri, import, 599.

cartuqe, 776.Fiume, coloniale din, 599.fizica, manual de, 856.Flachat, calAtor franrez, 950.Flandra, postav de, 748.Flechtenmacher Cristian, jurist, 344,

542.¡lintel, 770.Flocesti, V. Floroasa.Floci, orasul de, 489, 497, 758, 760;

vinäriciul din 556; tArgul de 496, 726.

INDICE 1087

Floroasa, sat dispärut, 531.Florea, popa, 918; Cosnrt, 393.Florentinul, ostrov, 301, schelä la, 708.Florestii, din Deal, §coala, 929.Florenta, ducele de, 83; Conciliul dela,

847.Floricoiul Preda, din Greci, 32.Floreaiul, sat, Prahova, 561.Flori (Fleury), 889.Florian, trad. din, 881, 887.florini, monedd, 171, 195, 254, 307,

350, 354, 358, 363, 386-387, 389,403, 559, 594-596, 599, 604, 606608, 620-621, 627, 629, 630, 771,887, 948.

flota, pe Dunä.re, 294, 318, 568-569,615, 650, 761-762, 776.

foamete, 153, 242.Focsani, 50, 90, 204, 505-506, 510,

568, 753, 760, 768, 871; C. Mavro-cordat la, 233, 248; predat de Ruqilui Miinnich, 236, 286.; bis. Pro-fetul Samuil, 266, 368; congres depace la, 289, 291; Al. Ipsilanti la,311; Turcii batuti la, 314; C. Ip-silanti la, 325; Al. Moruzi la, 342;schell la, 462; SArbi qi Bulgari la525-526, cartierul tnäcarilor, 578;vutcar la, 580; breasla cioclilor din,582; bis, de breaslä, 588; qcoalä la919, 926; tArg, 495, 654, 788; Mun-teni, 489, 492, 494-495, 920; arqide V. Lupu, 60; exploatarea sili-trei, 562; judet, 474, 579; Lajiisunt scoqi din, 505.

focsanlli, slujitori, 766.Fograsi sS'tefan, 939.foldritul, dare, 658.fond religios, in Bucovina, 306.Forgdch, comnd. armatei imp., 9.fotaze, valtrapuri, 41.Fotino, 530; Atanasie, 829; Dionisie,

277, 470, 473-474, 476, 478, 481,487,501,

489, 491,507-509,

494-496, 498-499,526, 528-529, 531,

533, 555, 645, 710, 719, 742-743,

www.dacoromanica.ro

1088 INDICE

824-830, 912; Ilik, 488; Mihail, 540.Fotinopol Mihail, din Hios, 540.Fourguevaulx, relatii despre Moldova,

459-460.France, Mercure de, 889.Francesco Rezi, 920.Francezi, 327, 333, 414, 836, 881, 887,

989; in Bugeac, 532.Francisc, Bethlen, fatal lui Gabriel,

352 ; Frangepan, 361 ; imparatul Aus-triei, 541, 836, 854; al II-lea, 869;

ddasdy, 361.francmasonerie, 951.Frangepan Franeisc, 461.Frankenstein, Valentin Frank von, 850.Frankfurt, 796, 824, 880; Jurnal de

889.Franta, 355, 550, 607, 807, 825, 828,

932, 948, 951; i Gh. stefan, 132;C. Racovita si ambas., 265; boierulSaul trimis in, 307; Sebastiani am-basadorul, 323; coalitii contra, 324;sti atare Rusia, 324; Apaffy 0, 362;Ludovic al XIV-lea, 362, 394; Aro-manii in, 414, 419 (fac negot cu);postav din, 595-596; articole adusedin, 602, 604.

Frantz Wenceslaw, 384; imparatul, 854.Frasari, patria Farserotilor, 419.Frato.,stila, Mircea armasul, din 741.

frati membrii breslei, 589.Fratesti, lupta dela, 113.Fratita, capitan de Falciu, 131, 358.Fra tia Ortodoxa', imprimerie din Lw6w,

104, 864, 895; v. si Bratca,Froincul, din Cotnari, 668; loan Ro-

man zis, 886.f regate, 570.Frejureanul Dumitrascu, 108.Friederic, cel Mare, 622; Wilhelm, elec-

torul, 132.Frige-Vaca, porecla, 210.Frumoasa, m-re, 17, 232-233, 968;

helesteul dela, 262; azi Cahul, 517;schit in tin. Orhei, 669; resedintadomn. dela, 993.

Fruntufani, Ilfov, 671.fruntasi, categorie de sateni, 340-341,

715, 725-726.Fugarul, v. Mavrocordat.fugan i de bir, 685.fulari, agenti, 658.Fulgen .Dumitrasco, 690 691 .Fulticeni, V. Falticeni.fum, galben de, 699; taxd, 687, 673

674; de pravalii, 673.fuman, agenti fiscali, 674, 681.fumarit, dare, 216-217, 270, 670,

674-676, 681-682, 697, 735.Fundeni, fabrica' de hârtie, 566; Doam-

nei, bis. din, 991 ; lui Gherase, bis.,193.

funduclii, moneta, 630-631.Fundul Sacului, sat, Vlasca, 73.Furduesti, Ilfov, scoala, 919.Furdui Petru, din Abrudfalva, 905.Furtuna D., preot, 852.fu-stasi, 751-752; de divan, 479, 481.

sulite, 751.

Gabarituri, 570.Gabrova, sat, 531.Gaia, Iscrul log. din, 741; Stan, poste!.

din, 689.Galata, m-re, 15, 23, 187, 215, 232,

237, 962-964; casa lui Mavrocordatdin, 950.

m-rea Precista din, 99-100; C.Duca, face manastire la, 214; Rusiiard, 313; armistitiu semnat la, 316;drumul spre Stambul prin, 503;Lajii scosi din, 505; fragata lucratela, 570; fabrica de paste fainoasedin, 577; scoalä in, 920, 924, 926.

galbeni, monetd, 56, 82, 86, 231, 294,324, 343, 359, 407, 466, 543, 557,561, 583, 606-607, 618-619, 621

Gala4, 50, 55, 215, 218, 220, 231, 236,260, 265, 270, 275, 454, 502, 506,554, 555, 598, 607-608, 610-611,660, 677, 782-783; V. Lupu la, 58;

www.dacoromanica.ro

697-698, 701, 705, 920, 923; ungu-resti, 217, 235, 621-622; venelieni(venetici), 621 622 ; tataregti (geno-vezi), 612 622 ; turcegti, 621 622 ;austriaci, 621 622 ; obligatie fiscala687-688, 698; de fum., v. fum.

preotul Ioane§ din, 377; sat,737.

Galetovski Ioanichie, predicile lui, 897.galioane, 569, 570, 761, 776.galiongii, echipagiul, 761.Galitia, 305, 494, 527, 852, 882, 968;

G. Duca la campania In, 126; Bu-covina alipità la, 307; tdranii fugIn Moldova, 338; Rakoczy In, 358;Iosif II In, 401 ; Evreii vin la noidin, 527.

Gane Constantin, 454, 457; Ruxandra,210.

Gangura, 760,.Garoflid, 429; familia, 525.Caster, invdtatul, 873.Gaudin Honoré, francez, 574.Gavril, hatmanul, 98, 614; mitrop. de

Salonic, 270; al Chi§indului, 871,910; qi Mihail, patron al bresla§ilordin Roman, 588.

Gavrilag, Vasile din, 45.Gavrilov Iacov, zugrav, 997.Gazette de Vienne, La, 889.alegti, 489, 498.Gagetuzi, colonii In Bugeac, 532.Gageni, targ, 495.

itane, §ireturi, 580.gaitanarii, fabricantii de &lane, 580.Galayenii, 209.galbinagi, din, 688, 694, 701.Galbinei, sat, 327.galeata, dare, 635, 653, 664-665, 674;

cu fan, 663-664, 684, 707; mdsurd,552.

garduraritul, dare pe vii, 668.garzile cetatenegti, 768.alunogi, sat, 73.

INDICE 1089

gavane, pt. postav, 570.Gavanele, m-re, 672.gavanuri, de sucmani, 571, de pdsat,

571.Gaveinegti, sat, 699.Gadea, cdpitanul, 108.Garbau, Florea Cosma din, 393.Gdrbovi, sat, 758.Gealalau Vasile, cdmära§ de ocnd, 135.geamagirgi-basa, dregdtor, 477.geambasi, 700.Geanet, lordache, postelnicul, 265, 281

loan, lucrare a lui, 856.gelepi, 24, 462, 524.Gelepul Manolache, 280.Genet Iordache, v. Geanet.Geneva, 932, I. Caragea la ; 332.Genier Nicolae, 803; trad. In francez1

let. lui M. Costin, 791.Geoagiu, vedere de pe valea, 385; de

Jos, arderea Curtilor din, 406; pic-turd murald In bis., 1000; de sus,m-re, 384.

Geografia, Romaniei, a lui Philippide,817-818; universala a lui Bouffier,880; manual, 941; apdrutd la Buda,951.

Geomal, bis. din, 984.geometria practica, 926.Georgia, 288, 299; tip. rom. In, 892;

tipografii trimise In, 897; influenteIn artd din, 964.

Georgieni, 892.gephanaua, ars nalul, 776.Gergely de Csokotis, Vasile, 849-850.Germani, 428, 527, 1023; colonigti,

Banat, 521; In Bugeac, 532; gali-fieni, 522, 575; In Cluj, 529.

Germania, 139, 607, 807, 948, 950,958; boierul Saul In, 307; Aromaniiajung pânà In, 414, 431; postav din,595; piei din, 598; import din, 599,600, 605; export In, 606; jurnale din,889.

Gerului, Valea, 505.Ceti, 520, 821.

624, 616-617, 629-631, 646, 654,661, 671, 674-677, 684, 687, 691,

www.dacoromanica.ro

1090 IND ME

Ghedeon, ep. de Hui, 90; mar, Mold.,131, 786; Nichita, 380-381..

Ghelar, topitorie la, 558.Ghenadie, mitr. Ardealului, 356, 369-

370, 538, 863, 896.Ghencea, clucerul, 123; Bustea, 168.Ghenealoghia Cantacuzinilor, a lui M.

Cantacuzino, 825,Gheorgachi, v-tori log., Condica de obi-

ceiuri, 477, 755, 809, 948.Gheorghe, paharnicul, 99; vornicul,

122-123; hatmanul, 280, viitorulmitr. al Ard., 369; Moruzi, 317,319; Conduragiul, 321; Banff y, 364,381 ; Sina, 415; Hrisicu, 422; Cu-cul, 594; fiul lui *tefan Danco, 690;Ddrstariul, 571; vel vist., 750; dinTrapezunt, 783; mitr. Mold., 786;piotopopul din Cdpusul de Câmpie839; Nou, Sf., din Duo., 178-179,185, 242, 332-333, 687, 1027, 1030,1032, 1040; biblioteca, 946; Veclti,scoala de slovenie, 183, 822, 918-919, 925; bis. din Pitefti, 109; dinGalati, (m-rea), 215; din Herta, 507,518; din Steyer-Hof, Viena, 428;din Bdrlad, 588; din lafi, 968,1020; patimile lui, traducere dinslavd, 870.

Gheorghevici loan, vicar al ep. orto-doxe din Ard., 380.

Gheorghieni, in Ciuc, 524.Gheorghiu loan, 860.gherahul, doctorul curtii, 477.Gherasim, Cretanul, mitr., 819.; Vla-

hos, 845; ep. de Roman, 874, 932;viitor ep. 877; arhimandritul, 879 -880 ; tipograful, 909; arhidiaconul,

388, 519; i se zicea Szamos-U ¡oar,520; Armenierstadt ti zic Sasii, 524;Armenii la, 583; resedinta lui Gh.Rákoczy, 994.

Gherman Valahul, 875.Ghermano din Nissa Capadociei arhie-

reu, 862.ghermesituri s, tesdturi, fabricl de,574.

Gherocharitos, negustor grec, 24.Glzerontie, ieromonahul, 858; calugdr

la Neamt, 870.Ghervasie, monahul, 1011.Glzeuca, ve! vist., 147.ghiata, obligatie fiscald, 705.Ghica, familia, 226, 345, 720, 763;

Alexandru, dragoman, 257, 285-286, 320; Alexandru, Scarlat, 911,571, 573; domnia, 285-286; rdz-boiul ruso-turc, din vremea lui, 286;ctitor, 285-286; fabricd de postavIn vremea lui, 571; tipografie, 906;Constantin, hatmanul, 345; dictionargrec al lui, 845; Dumitrache, mareleban, 829; Elenco, fiica lui GrigoreIII, 308; Gheorgize, 91, 127-128,661, 747-748, 773, 802, 807, 866;domnia in Moldova, 133-134; inlupta cu C. *erban, 614; bas-airar,

819; domnia, 115-117; cdsdtorit CuMaria fiica lui Sturza, 116, 124, 133,fatd de poste!. Cantacuzino, 118;rdvas contra Leurdeanului, 120; adoua domnie, 122-124; ctitorii, 124,968; contra Polonilor, 143; al II-lea,

951. 292, 477, 487, 545, 582, 593, 616,Gherghina, jup. lui Hriza ve! ban, 634, 640, 663-664, 667, 669, 671,

1015. 681, 684, 700-702, 709, 739, 745,Gherghita, 28, 57, 108, 286; bis. din 748, 750, 754-755, 763, 803-804,

66; targ., 496, 503; pod la, 614; 808, 922, 937; domnia, 231-233;

1025; Grigore, 98, 114, 117-118,136, 158-159, 216, 231, 349,

132,458,

544, 748, 773, 795-796, 802, 814,

Andronie, cdpitan ot, 694. idem, 234-238,; vdr cu C. Mavro-Gherla, 1003; losif II vizitd, 401; ce- cordat, 248; domnia din Muntenia,

tatea, 5, 300, 500; domeniul, 386- 248-251; pdrdseste tronul, 257; se-

www.dacoromanica.ro

cretarul lui, 262; domnia a treia dinMoldova, 263; Scarlat fiul lui, 269;Grigore al III-lea nepot lui, 271,286; domnia a II-a din Muntenia,279-280; oastea pe vremea lui, 762;scoala, 923; palatul dela Frumoasa,993; al III-lea, 276, 286, 292, 309,311, 313, 315-316, 470, 485, 526,-568-569, 574, 584, 586, 636, 678,682, 684, 690, 695, 698, 701, 724725, 729, 754, 758, 761, 763, 808,810, 831, 879, 925, 928, 937; dom-ilia din Moldova, 271-273; idemdin Muntenia, 286-292; idem dinMoldova, 305-308; Rd pirea Bu-covinei, In timpul lui, 305-307;condica vistieriei lui, 474, 480, 485,486, 488, 492; fabrica de hartie pevremea lui, 565-566; mucarea pepreoti, 697; oastea, 763; executarealui, 832; scoala, 923-924, 947-948;Grigore, marele dragoman, 282; ma-rele log., 331; loan, 329; Maria,doamna lui Grigore I, 116, 124;era fiica Sturzei, 133; Marioara,fiica lui Grigore al III-lea, 308;Matei, 266, 280, 282, 292, 480, 582,656, 808; domnia in Moldova, 267268; idem in Muntenia, 280; Ra-lita, sosia lui Giani, 315; Ruxandra,fiica lui Alexandru, 320; idem, fiicalui Grigore III, 308; filed a lui Scar-lat Voda, 339; Scarlat, 268, 280292-293, 646, 660, 667, 682, 930,941-942; domnia in Moldova, 269;idem in Muntenia, 282; idem adoua oarii, in Muntenia, 285; eforal tip. grecesti din Iasi, 911 ;Zoita,doamna lui Grigore al II-lea, 280.

Ghicule.,sti, cronica, 808, 823.Chighiu, m-rea, 950.Chilav4, rail, 511.Chimia, 776.Chimpari, sat, 685.Chinea, vistiera!, 61; clucerul din Bo-

tosani, 741.

INDICE 40C)1

Ghiorma (Gehorma% banul, 31, 107.Ghirghi, biv vtori vist., 693.Ghitioara, ocna, 555-556.ghiaele, 776.Gibraltar, flail rusa In, 288.Cadiz, 360.Gilort, rau, 557; targul, 495; v. Tg.

Ben& ; y Carbunesti.Gin Ali, vizir 178, 239.Giroda, com. In Banat, 551.giubele, haine lungi, 577.Giura, 525; log., 3; capitanul, 559.Giurge, pârgar din Cotnari, 668.Giurgeu, Scaunul, 490.Giurgiu, 40, 454, 612, 831; B. Mihnea

la, 8; sotia lui Al. Ilia, la, 26;sat, 73; In mana lui Mihnea III,113; Gh. Qhica la, 114; soseaua,165; cetatea, 172; Carazin la, 287288 ; Austriacii batuti la, 301; ata-cat de Rusi, 327-328; tratative la,328; devine cap. de jud., 489; vaseconstruite la, 568 570; t xport,

raiaua, 498, 529; schelb, la,Marcu, 405, 836; V. si Crian.

Giumaia, localit. ram in P. Bal., 419.Glavacioc, m-re, 30, 75, 724.Gldmbocu, bis. din, 1022.Glebco( ici loar zetar, 894.Gligorie, fulgeratul, 581.Glina, sat, 73.gloabd, amendä, 543, 672, 692; ... pan-

tecului it, 543.Cluravii, sat, 6.Glorie P., giavo,, 1010.Goaza, de .tos, munte, 399; de sus,

idem 399.gocimoni (Gottesman), institutiecalvink, 372.

mosic, 741; Bistrean kg. din689.

Goetlze, 350.Goia, postel., 38.Gojdu, familie, 426; Arghirie Atanasie,

421; Emanoil, 421, 430.Goltieftii, sat, 531; bis. din, 966.

41

www.dacoromanica.ro

1092 INDICE

Goldoni, trad. din, 329.Golescu, Ch., sau lordache, 880; atlas

al lui, 855, 941; lexicon al lui, 845;Radu, 241.

Colefti, sat, 933; bis. din, 969, 975.Golia, m-rea, 23, 97, 135, 284, 512,

960, 962, 964-968; pictura, 998.Gope.Ful, local. rom. In Macedonia, 419.Gordsldu, 350.Gorgan, spdtarul, 30Corgane, sat, 73.Gorgota, m-rea, 1023.Gorj, 77 ,108, 202, 464, 505, 529, 585,

777, 990, 992; arzdrile din, 501,530; Sârbi §i Bulgari In, 526; roride, 741; postelniceii In, 742.

govina (gorrina), dijrnd, 24; 31, 146,262, 265, 320, 477, 524, 526, 687-688, 691, 996.

goftindrit, v. gorina.goftinari, agenti fiscali, 688.Gotha, Johann Timpel de, 576.Govcijdia, topitorie la, 558.Govdela, Dimitrie Panaiotadi, 941.Govora, m-rea, 75, 908; tipografia, 78,

894; tipArituri la, 356, 537-538,785, 863-864, 895-896; pictura,995; sfe§nicele, 1023.

Gozzadini Tommaso, cdlugdr, 875.Grabova, localit. In Pen. Balc., 426.Gradacac (Gradatat), 36.Gradczanin, numele lui Gratiani, 36.Grama, stolnicul, 48.gramaticd, 423, 940; a lui Clain, 847,

849; a lui Molnar, 847; a lui R.Tempea, 847-848; a lui I. Vdcd-rescu, 825, 846-847, 912; a lui G.Fatea, 846 ; a lui A. Calibro, 846;a lui Macarie Ieromon., 842; sla-vond, 892; ortografie, preocupii ri,845-850.

Gramostea, muntii, 417-418, 1037; lo-calit., 417-418; locuitori veniti laMoscopole din, 420; distrusd, 427.

Grafiani Gaspar, 39, 40, 52, 83, 111,140, 941; domnia lui, 36-39; V.

Lupu, vistier pe vremea lui, 81.Gratz, obiecte de metal din, 600.gravura, 1008-1011.grddinarii, breasld, 587.Grddipea, sat, Vlara, 498; targ, R.-

Sdrat, 495.Grticlifteanu Bunea, biv vel comis, 536.grdniceri, 403; reg. de, 398-399, 520;

de Secui, 398; Iosif II §i, 401.grdu, cultivarea, 547-550; export, 462,

610; dare din, 661.Greaca, 242; balta, 555; vinul de, 552.Grebena, localit. In Maced., 418-419.Greceanu, cula din MdIddreri, 992;

fratii, 796, 822, 861-862; Radu,179, 181, 781, 817-819, 897; bi-blia, 862; biblioteca, 945; Scarlat,fabrica de arpaca§ a lui, 576; vellog., 929.

Greceni, tdrg In Bugeac, 485, 517-518;Tutova, podgorie, 552; tinut, 485,487, 492, 517-518, 526.

Grecescu Constant, 815.Greci, 29, 35, 39, 49, 526, 528, 699,

702, 720, 730, 782, 832-834, 872,878, 887, 892, 900, 906, 918; mi§-cdri contra, 21, 27; In timpul luiR. Mihnea, 22; mitrop., 23; dre-gdtori, 24; rdscoala lui BArcan con-tra, 25; in timpul lui Al. Ilia§, 26,49-50, 140; In timpul lui Leon-Vodd, 31; V. Lupu contra, 81;timpul lui R. Leon, 118; arza-mânt contra, 81; adur de G. Duca,140; ucir la Iar, 141 ; In timpullui D. C-zino, 155; idem N. Mavro-cordat, 218; locuiau In Fanar, 225;In timpul lui C. Mavrocordat, 233;exclur din dreg., 236; §i MateiGhica, 268, 280; contra lui Mavro-gheni, 297; idem Hangerli, 320;Matei aga contra, 355; secta, 373;cei din Transilv., 386; episcop al,391; lupta cu Italienii, 419; rds-coald a, 426; Aromânii confundaticu, 428-429; servicii aduse de A-

www.dacoromanica.ro

romani, 432; in românesti,524-525; negol, 525; n raiauaBrAilei, 584; in Sibiu, 594; lefegii,745; la Neculce, 806; iconari, 1001;sat, Dâmbovita, 818; Preda Flori-coiul din, 32; Papa log. din, 34;vistierul din, 107; al Ivironului, 73;//fov, scoa15., 929; ulita in I'dgAra936.

Grecia, 417, 430, 938.Grecu, familie, 999.grefu, mAsurl, 573.greslele, monetà, 630.Grigorascu, aga, 747.Grigore, ce are acea nevoie, 581; Sutzu,

322; arhimandritul, 880; Moisii,argintar, 1036; din Nazianz, 1026;

serdar, 131, 141, 358;Moldovanul, 880; Neaniul, treti log.131; Stan Bro,soveanul, tip., 891,909; mitropol., 31, 289; insoteste peMatei la Poart5, 34; c5lugar, 870;tipograf, 909.

Grigorovici Ion, zugrav, 999.Grillewitz Gasse, Ipsilanti in Briinn la,

313.Grisellini, 551.gris, pregAtire, 550.Griva, Buia, v. Buia-Griva.Groapa-de-Jos, munti, 399; de-Sus,

idem, 399.Groapd, bis. din, 985.gromovnicul, 885.Grosera, God , 777; cula din, 992.Grosi, masiv, 553.grosii, monetà, 618, 623.grositele, monetA, 630.Grotius, 917.Groz4ti, sat, 133.Grozdvesti, sat, 531.Grumeizesti, 745.Guagnin Al., emisar, 789.Guevara Antonio de, 794, 876.guldeni, monetA, 364, 621.gunoiul, indatorire fiscala, 704-705.Guosdeni ¡pan, 525.

rNnrCE "093

Gura Lotrului, luptà la, 300; Motruluim-re, 75, 969-970, 975; .Rdului, bis.din, 1003; Sadu, bis. din, 999.

Gurghiul, cetatea, 363.Gustav Carol, regele Suediei, 358.Gyeröffy G., nobil ungur, 358.

Haan Ignatiu, funct. austriac in 01-tenia, 253.

Habsburgii, 352, 354-355, 372, 466.Hacquet, naturalistul, 561, 607.Hagiade Sergiu, 431, 548.Hagi-Luca, familie arom., 429; Moscu,

vornicul, 728; Popp, 429.Haiduci, oaste, 7, 25, 351, 749.Haim, Avram, nepot lui, 582.Haintl Frantisc, lucrare, 883.halep, mdsurä turceasc6 pt. cot., 678.Halet Efendi, 346.Halga loan, iobag din Hälmagiu, 730.Halici Mihail, 850.Halicz, voevodul de, 752.Hall, Pasa, 141; hotarul lui, 229,

486, 658, 663; Patrona, r6scoala laStambul, 232, 248.

Halke, insula, 48; bis. din, 195.Haller loan, 364, 734, 994.Halmaghi loan, editor, 860.haba de Edirne, 599.Hamadan, v. Hemeda.Hamburg, 599, 889.Hamza, banul din PkAieni, 689.Han-Tepessi, pt. Movila Rabalei, jud.

Falciu, 275.Hanesul-de-Jos, munti, 399; de-Sus,

idem, 399.hangere, 775.Hangerli, 321; Alexandru, domnia fa

Moldova, 342; Constantin, 335, 464,634, 832-833, 948; domnia, 319320.

Hangul, m-rea, 45, 123, 204, 774;tdrg, v. Aspasieni.

Hanos, din Cotnari, 668.Hantul, pitarul din Zahorna, 741.

41*

www.dacoromanica.ro

11,94 INDICE

ntarilor, 2, 3, 4, 5, 6, 86.haraciu, 27, 45, 83, 107, 114, 116, 122,

147, 174, 176, 242, 252-253, 292,294, 458-460, 462, 466, 559, 634,638, 641-643, 646, 648-649, 673,687, 691, 695, 712-713, 749-750;al Ardealului, 359; de nume, dare,659.

haragherii o strangeau d'a'rile In com-panii, 594.

Haralamb, tip. la Moscopole, 423.hardughie, cladire mare, 566.harem, 479..Hariton, mitrop., 23; Cazacul, 750.harta, lui D. Canlemir, 799, v. si Can-

temir ; a stolnicului, 820, 858, V. siC-zino ; a lui Rhigas, 855; v. siRhigas.

harturghii, fabr. de hartie, 566.Harvatin, v. Guosdeni.Hasan Rusciucliul, vizir, 302.hatigerif, 278, 611.hatmanul, dregAtor, 478; venitul, 480

481, 709; privilegiu, 670-671; dareaire, 680; de divan, 475.

Hatag, delicvent, 545.Hateg, 399, 410, 834; orasul vizitat

de Iosif II, 401 ; tara, 30, 401 ; ras-coalä In, 406; pag. din condica,844; scoalà, 935.

havaetul unditei, taxA, 661.havalele, sarcini exceptionale, 261.hazna, tezaur, 634, 649.Hdbeigescu Grigore, serdarul, 131, 141,

358.Hdlmagiu, Ion Halga din, 730.H'dlmetjanii, Almdjenii, 585.hatmania, ceaus al, 475.lidjdiz'u,5tefan, pArcAlab de Hotin, 141.Heincegtii, contra lui G. *tefan, 130

131.Hdncu, rAscoala lui, 522, 803; Mihalcea,

seful Hancestilor, 103; 134, 141142.

hansarii, sub sefia vel vornicului, 743,75B.

Helada, tinut, 19, 42, 487-488, 563,fabrica de sticld din, 565; RadaMihnea la, 29, 42; prAdat de Cazaci,86; strigAri de lefegii In, 745; judet,265, 993; targuri si sate In, 508.

Hdrgova, 4, 113, 301, 327, 503.hdrtii recenstimant fiscal, dare, 144,146, 216, 234-235, 636, 647, 675;pe tigani, 700; pecetluita, 636-637.

hdrtie, fabrica de, 634, 896; In Muntenia,565-566; In Moldova, 566; In Tran-silvania, 566-567; import din Ve-netia, 605.

Heidendorf, vinuri de, 552.Heissler, generalul, 171.Helmont Van, 798.Hemeda, cetatea, 816.Hertigti (Heresti), bis. din, 72; pod la,

568; resedintd domn., 989; v. siFiertisti.

Herlet, medic, 576.hermelina, (cacom), 598.Hermes cel inveiyat, ziar, Viena, 828.Herodot, 829, 879, 947.Herson, guvernämântul, 487.Herta, 312; bis. din, 507, 518; codru

553, 754; targul,' 488, 508.Herlegovina, 891.Hexabiblos, manualul de legi al lui

Armenopol, 540.hicleni, 545.Hilandar, m-rea, 1037.Hindtegti, sat, 531.Hinidora, v. Huniedoara.Hios, M. Fotinopol din, 540.hiukmfermani, decret de numire, 456.Hlincea, m-rea, 97, 135, 229, 660, 676,

704, 963; satul, 660, 675, 704.Hmielnitki, Bogdan, hatmanul Caza-

cilor, 85-86, 90, 649; Timug, 89;ruda si ajutorul lui V. Lupu, 59,60, 85-86, 90-91; Ruxandra, vl-duva lui, 135.

Hobita, sat, 737.HochnzeisterMartin, sas francmason 952.Hodivoaia, Vlasca, 498.

www.dacoromanica.ro

-Hodobeni, sat, 689.Hodopeni (Otopeni), sat, 73.Holanda, v. Olanda.Holstein, Jean Plokof, consilier de

879.Horner, 794, 946.Homonnay Valentin, candidat la tron.

Ardeal., 6, 7, 351.Homor, m-rea, 963.Homorici-Ungureni, sat, 533.Homorod, revolta In, 406.Hondol, Ioan Popovici din, 380, 382.Hores Ieronim, dragoman, 50.horgroful (hergro§u1), monetà, 630.Horia, 520, 736, 836; r5scoala lui,

402-409.Hotetrniceni, tinut, 486-487, 518.Hotin, 39, 40, 42, 45, 47, 59, 86, 89,

90, 130, 141, 143, 155, 229, 236 -237, 263, 269, 275, 290, 299, 300 -301, 307, 313-314, 324, 562, 568,721, 748, 757, 941; tratat la, 28;raja, 101, 227, 263, 265, 311-312,481, 511, 773; cetatea, 147, 227, 461,511, 615, 663, 706, 744, 773; linut,142, 487, 510-511, 744; judef, 509,518, 754; minereu de fier langti,558-559, carele de, 703; tArgovetiidin, 770; Amfilohie ep. de, 880,932; Gavril, mitrop. al Chi§inaului§i, 910.

hotnogi, dreettori militari, 469-470,514, 758, 776.

horilcá, rachiu, 677.Hozun Mustafa, 704.Hräte.,sti, sat, 73.Hrisant Notara, patriarhul, 232, 242,

784, 822, 922, 937, 946.hrisi, gri§i, 550.Hrisicu, Gh., 422.hrisovuliti, ai vistieriei, 526, 712.Hrisoscoleu, medelnicer, 513.Hristache, pitarul, 832.Hristofor, negustor rom., 594.Hristopol Atanasie, juristul, 332, -475,

543; a noul Anacreon », 851-852.

INDICF 1e95

Hristu, armatol din Moscopole, 427.Hriza, s'Atar, 108; vistierul, 125, 686;

tat51 lui Radu Popescu, 812, 815;vel ban, 1015.

Hronicul, lui Sincai, 837-839; al luiCantemir, 800-801, 821.

Hronologia d-lor T. Rom., a lui N.Râmniceanu, 826.

Huedin, tArg, 520.Hugas Ingigian, preotul, 489, 551, 559,

607, 612, 749.huila, 521.Huni, 821.Huniedoara (Inidoara), 370, 378, 399,

408, 519, 529; 1031, Jud., 352, 359,378, 383, 852, 935, 999, 1000; vi-zita lui Iosif II, 401 ; revolta In,405-406; topitorii In, 558; art. fa-bricate, 600; bis. greco-cat., 984%,

999, 1031.Hurezi, 184-185, 190, 826, 972, 977,

977-981, 984, 999, 1017, 1020, 1023,1026-1027, 1032, 1040; bolnita dela121, 1031; pisania, 1 86 ; parte dinchilii, 1 87 ; foi§orul, 188-189; ve-dere din foi§or, 190; paraclisul, 191;Schitul Sf. Apostoli, 192; frescA,193-194; detaliu dela, 200; piatràde mormant, 201; biblioteca, 946;pictura, 995; sat, 571.

Hurmuzaki, colectia, 944.Hurvat, mazilul, 693.husari, oaste, 311, 399, 768, 934.Hu.,si, 50, 144, 236, 506 -507 ; vadul,

221; episcopia, episcopi, 90, 289,369, 575, 705-706, 864, 870, 902,923, 947; §coalä la ep. de, 923;biblioteca ep. de, 947; Lajii din, 266;podgoria, 552; breasla läutarilor din,581.

hu.ynile, puri, 769.Hutovici Nicolae, vicar, 381.Hutovici Nicolae, vicar, 381.huzmeturile, 176.Hypomenas Gheorghe, din Trapezant,

921-922.

www.dacoromanica.ro

1096 INDICE

pesto, 614; tinut, 496-497.ialovila, dare, 225, 653-654.lalpug, 55, 229, 556.iamurluce, mantdi de ploaie.lanache, comisul, 129; cdrnarasul, 247;

V. si t atargiu; idem Vdcdrescu.landg, dascal In Ticvaniu Mare, 933;

Duma, dela Borbanti, 939; pro-topop, 984.

Iancu, Sasu, era luteran, 941; sotialui, 24; cdpitanul, din Alinesti,108; ovreiul, 575.

lane, C-zino, 23; Surdul, 111; Conto-iani, 427.

lanina, 417, 427, 906; Ali Paga din,417-418, 427; mitropolia, 943; An-tim din, 1007.

lanog Pater, negustor rom., 376.Ianovici, Nicolae, 425, 845; Toderagcu,

log., 52.Ianuarie, birul lui, 624.laruga, 36, 39; v. si Brusa.Isaccea, Rusa ocupa, 327.lasca, delicvent, 545.Iagi, 15, 18, 23, 38, 41-43, 45, 48,

1020; luptd la, 17; Al. Ilias pdrd-seste, 50; armatele lui G. $tefan In59; prddat, 86, 522; Gh. *tefan in-trd, 89; bis. Sf. I. Botezdtorul din,92; m-rea Trei Ierarhi, 93; m-reaGolia, 97; Curtile domnesti din, 98;sinod la, 103; ocupat de C. *erban,135; rdsculatii vin asupra, 141; sul-tanul la, 142; A. Ruset intrd In,145; ocupat de Petriceicu, 150; N.Mavrocordat vine la, 227; catanelelovesc, 228; ocupat de Miinnich,236; se Intinde spre Copou, 270;Ghica Gr. face cismea, 274; Turciipierd, 300; Gr. III Ghica e ucis In,307; C. Moruzi intrd In, 308; Al.Mavrocordat fuge din, 311; ocupatde Austriaci, 312; pace la, 316;Michelson intrd In, 324; C. Ipsilantila, 327; Al Moruzi numit la, 337;Callimachi Al. intrd In, 338; idempleacd, 339; alimentarea cu apd, 341teatru In, 344-345; Asaki la, 322,345; Ipsilanti sef al Eteriei In, 347;bis. Sf. Vineri din, 962; m-rea Sf.Spiridon, 268, 308, 678; Academiadin, 273, 524, 923-925, 942; scoliIn, 105, 232, 920, 927; tipografie,104, 261, 865, 866, 895, 900, 909;judet, 344, 964; tinut, 42, 487, 507-508, 790; m-rea din codrul, 962;codrul, 553, pArcalabia, 480; tipd-

labloiani, ocind In, 73.lachint Critopol, mitr., 23.lacobeni, mangan la, 559.Iacov, patriarhul C-tinopolului, 164;

mitr. Mold., 270, 861, 876, 909,

508, 511, 513, 527, 529, 542, 550,566, 576-577, 580-581, 586, 592,596, 598-599, 600, 611, 614, 616-617, 620, 625, 677-679, 681-682688, 696, 698, 703-705, 727-728,

925-927, 948; judetul din Ocnele 744-745, 748-750, 752-753, 760,Mari, 499; postelnicul, 689; apostolul,picturd, 733.

lacovlev Delco, zugrav, 998.

764, 771-772, 782-784, 787, 791,793, 798, 801, 803-804, 809, 828,839, 842-843, 845, 856, 860, 869-

lalonzila, 58, 60, 108, 661; judet, 65,73, 474, 489, 573, 707, 758, 829,929; Sarbi si Bulgari In, 526; sate

871, 876, 879-881, 885-886, 890,892, 895, 902, 910-911, 916, 926,931, 939, 941-942, 944, 946-948,

In, 530-532; spdtdreii In, 741; l'Al',242, 325, 489, 498, 571; poduri

951, 965-967, 968, 974, 982, 993,998-999, 1008-1009, 1011, 1013,

226, 230-233, 237, 257, 259-260,262-263,286, 289,

265,313,

270,317,

275,322,

280,342,

284,430,

454, 456, 458, 471, 476-477, 507-

51-52, 81, 87, 89-91, 102,139-140, 144, 146, 152, 155,208-209, 210-212, 214-218,

134,160,221,

www.dacoromanica.ro

rituri la, 538, 543, 863; cartier al,tábdcarilor, 578; breasla bldnarilor,579; idem a ldutarilor, 581; a mi-seilor, 582; a cioclilor, 582; a Arme-nilor, 582; a strdinilor, 584; a ciu-botarilor, 585; a tälpdlarilor, 587;vice consulul francez din, 594; bis.ungureascd. din, 660; Iezuitii din,670; camdna In, 677; bis. Curtadomnesti, 697; bis. armeneascd, 705;bancher din, 727; mitropolia, 913.

iatagane, 775.lbaqfaldu, (Dumbraveni), 361, 519

520, 524.Iberia (Iviria) sau Caucaz, 858, 899.lbrail, v. Brdila.Ibrainz .Manaf, 321.ibrictarul, dregator, 473, 477.ibrifin, mdtase, 577.ibrifingii, lucran ibrisinul, 577.Ichiului, valea, 141.icioglani, agenti executivi, 644.Iclodul Mare, 1003.icoanele, 1000-1004.lenei, biserica, 193..lenachi Mihu, 289.Ienicer aga, sprijinitor al lui Antioh

Cantemir, 214.ieniceri, oaste, 308, 454, 754, 751, 770.Ienikale, cetatea, 291..Ienímr, In Tesalia, 120.ierbari, agenti fiscali, 681, 772.ierbeirit, 654-655, 681.ierelmasi, un fel de cartof, 551.lernut, castelul din, 999.Ieronim Hares, dragoman, 50.Ieropolitica, (Rica), 786.Ierotei, calugdrul, 163.lerusalim, 582, 936, 1004, 1007, 1009,

1014-1015, 1026; patriarhia din,54, 215 ; Brkic. ajutd, 195; patriarhuldin, 185, 197, 375, 784, 1006, 1034;Dosoftei patr. al, 98, 165, 376, 795,890, 900; Hrisant al, 232, 822, 922;Teofan al, 814; Efrem al, 927; cd-liluza la loc. sfinte deja, 136; Risi-

INDICE 1097

pirea cea de pe arma a, 854; Pros-chinitariul, 892; Manual despre...,946; cetatea, 865.

Iefeni, 703.iezit, muna, 704.Iezuili, 376, 782; In Mold. lui V. Lupu,

105; misionan i In Ardeal, 373; ma-nifest pentru Unire, 375; In Cluj,837, 921; scoald la Iasi, 916.

Iglau, Moravia, postav, 595.Ignatie, mitrop., 930; Darabant, 391.Ignaliu, Haan, 253; Ievlevici, prof.,

105, 916.liare, Sf., picturd la Mântuleasa, 868.Ileana, fiica lui G. Duca, 152; Ma-

vrocordat, 271.Illov, 70, 73, 75, 202, 204, 295, 318,

322, 474, 542, 566, 568, 571, 573,576, 704, 716, 749, 929, 950, 969970, 989-990; asezdri in, 496;SArbi si Bulgari In, 526; satele In,530-532, Ungureni * In, 533; vis-tierniceii In, 741; stolniceii In, 742;scoald la Argesti In, 929.

Ilia, local., 352; revoltd la, 406.Iliag, fiul lui Al. cel Bun, 561, 809;

v. Lupu vel. vornic sub, 81, tatäl

26; domnia In Moldova, 39; a douaIn Moldova, 49-50; Radu, 49, 64;domnia, 32-34; RareF, 809.

Ilie, Sturza, 142; C-zino, vistierul, 216;sS'tirbei, 240; rifescu, 210; vistier-nicul, de Vrancea, 472; fiul lui I.Neculce, 804; dela Cernavodec, tipo-graf, 891; Miniat, cazaniile lui, 906;Sf., patron de bresle, 587; bis. sf.,din Botosani, 523, 588; BArlad, 588;a satului, din jud. Suceava, 1001.

Iliia, gravor, 1009.Iliiavici Dimitrie, Bucovineanul, 891.Ilieni, comuna, 732.Hinca, Cantacuzino, v. C-zino ; a doua

lui Alexandru, 26; Alexandru, 30,32, 34-35, 38, 89, 138-140, 218,226, 513, 530, 652, 684, 705, 729,750, 756, 795, 811, 1031; domnia,

www.dacoromanica.ro

1098 INDICE

sotie a lui Antioh Voda 122; Bran-coveanu, 176.

dare, 661, 688.Illyri, 756.Ilva, bis. din, 984.imas, 341, 715, 726.imbrohor, dregátor turc, 452.imigrare, in Moldova, 338, 736; in

Muntenia, 736.imineii, pantofi, 577.iminigiii, cei ce lucrau imineii, 577.Imperialii, fatá de cele trei principate,

Imperiul Otoman, 949; descriere deRycaut, 458.

Imreffy Mihail, 27.Indu, cetatea, 113, 359; resedintá epis-

copalä., 369, 372, 392.incunabule, 950.industria, 76-78, 273, 563-567; ce-

ramicá, 575; alimentará, 575-577.influenfe culturale sträine, 781-787;

turceascá in terminologia mil., 775777.

Ingigian Hugas, v. Hugas.inicercci, sineatá, 770.Inochentie, 835-836; ep. de Hui, 289;

papa, al XIII-lea, 386; sf., picturála bis. Mântuleasa, 868; v. si Clain.

Institutul, orbilor, din Ungaria, operaunui Aromán, 431; de istorie

Buc., 913; Batthyaneum, bi-blioteca, 950.

inul, cultivarea, 883.Ioachim, patriarh al Moscovei, 786,

900; pitdrelul din Mihaileasa, 741.fiul lui V. Lupu, 57-59, 88,

90-92, 94, 98, 102, 782, 920, 1014;;roda Viteazul, 86, 98, 462, 768;zugrav in Muntenia, 997; Mateifiu. lui, 998; dela Prislop, 367-369,321; din Aciliu, 377; din Saliste,377-378; chirie, protopop, 588;

Evanghelistul, 733, 1006; din ScheiiBrasovului, preot, 842; din Vinti,903-904; din Siret. 963; din Devaierodiaconul, 999; Rali, 876; Gheor-ghe Constantin, invätatul, 906; Theo-doranu, Tzinka, 1031; Botezátorul,Sf., biserica din Iasi, 44-45, 92;idem, Kurucesme, 518; m-reaSozopole, 48; grecesc, m-rea, Buc.185, 665; Zlataust, m-rea, 152;Gel Nou, 1006, 1011; moastele 208;vieata sf., 863; racla sf. 1040; Guráde aur, 261, 1026; m-rea, din Foc-sani, 494; Predeteci din Buc., 976.

Ioana, sotia lui Nicolae vel agá, 72;Baba, 581.

loands, de Huniedoara, 370.Ioanes, din Gales, 377.loanichie, loan Bacov, in

1009; gravor, 1010.Ioanovici Nestor, arhimandrit, 381;

Vichentie, patriarh din Carlovát, 985.Ioasaf, patriarh al C-polului, 24;

al Ohridei, 423; mitrop. Ardeal.164; grec, 372; Varlaam si, 872.

iobagi, 394, 399, 530, 934, 732-737;indatoririle lui, 399 400 ; ingrädiricivile, 400; Iosif II si 401; din Tran-silvania fugeau In T. Románe, 532.

desfiintarea, 408-409, 489.Ion, fiul lui Antonie Ruset, 146; Pa-

ladi, biv vel log., 289. din Sadurzis popa Tunsu, 379; Nicolide, me-die, 418; meter ferar, 576; Un-sariul din *chiopeni, 628; bänisorul665; párgar mare din Cotnari, 668;pálharnicel, 693; Scárasul (Scárariul)870; fiul lui Petru tipograf, 905;log., negotitorul, 950.

Ionasco, vátaf de sinetari, 770; Iacob985.

lonesti, conacul dela, 685.fiul lui Antioh, 216; Basota,

339; Blánaru, 588; Bulgaru, 526;Margos, 588; Otetelisanu, 545;

Ionut Dandea, 406.

5-9,161,

16,169,

25, 28, 36,171-172,

115, 117, 159174-175, 205,

209, 241, 352-354, 363-364, 413,460; monerd, 459, 710.

www.dacoromanica.ro

lordache, Ruset, 137, 146, 175; Olim-piotul, 432; sArdarul, 470; sArdarulde mazili, 762; Darie Därmlinescu,873; Hagi, din Cerneti, 929.

lordcichioaia, bunica lui Neculce, 804.forest, VIddica Ardealului, 369, 863;

Nasturel, 70.lorga, Nicolae, 99, 809, 815, 880; casa

din VAleni a lui, 993; din Viza,sluger, 283; starostele, 588.

Iorgache, Moruzi, 309; logofdtul, 704.lorgovici Iosif, prof. 936; Paul, 848,

913, 932.Iosif, mitrop. Ardeal., 164; impdratul,

173; al II-lea, 299, 306, 380, 389,411-412, 489-490, 630, 732, 836-837, 847, 905, 985; calAtoriile inArdeal, reformele, 400 -409 ; im-partirea ad-tivd, a Transilv., 483,519; budai vlAclick 372; Stoica,episcop, 372, 377; Teleki, 734; epis-cop al Argeplui, 869.

Iosip, schitul lui, 40.lov, 65; episcop, 377.Ipec, v. Pec.Ipolit, Cuvdntul lui, trad., 870.Ipsilanti Al., 226, 305, 316, 322, 503,

296; a doua domnie In Muntenia,319; domnia in Moldova, 311-316;e inchis, 323; e decapitat, 323-324 ; canalul lui, 498; codice de legial luí, 540-543; fabrica de MaioIn vremea lui, 566; se ocup5, debresle, 578; cronicA rimatä, 831;proclamatie, 907; capul eteriei, 347;Atanasie Comnen, 489, 494; Cons-tantin, 324, 335, 574-575, 739, 766,802, 826, 1034 -1035 ; hatmanul,285; fii lui fug, 295-296; domnia,In Muntenia, 322-324; Sub RuO,325; domnia, 325-327; intrigd Incontra, 338; domnia in Moldova,

INDICE 1099

339-340; tap de Chiproviceni, 595;Durnitru, fiul lui Alexandru, fuge295.

¡radie (Heraclius) Imp., Gromovnicullui, 885.

Irimia, pecetariul, 1025.Irina, mama lui V. Lupu, 81.Irinupolis, arhiereu de, 271.irmilici, monet5., 630.Isabella, regina, 732.Isaccea, 568; pod peste Dun4re la,

235, 338; schela la, 462.¡sala, arhimandrit, 163.Isaiev, general rus, 325.Isar Ioan, vistierul, 147.Isaurianul Constantin, Imp. bizantin,

538; Leon, eolectie de legi, 538.Iscrul, log. din Gaia, 741.Iskemne agasi, prefectul tronului, 456_Ismail, 102, 338, 1011; cetatea, 39;

bis. Maica D-lui, 99; bis. Sf. Nico-lae, 99; tinea de mitr. Proilaviei,101; bis. zidità de BrAncoveanu In187; ocupat de Ru§i, 288, 315, 325,327; asediul, gravura, 315; tinut,486; Seraschierul de, 514; sau Smil,

533.Istanbul, 610; 797, 810.Istoria Vechii Dacii, a lui Dionisie

Fotino, 277, 488, 828-830, 912;Universala a lui Pavel Kengelatz,381; In versuri despre Mold. iT. Rom., 792, 831 ; ieroglifick 798-799 ; imp. Otoman, 801; i ... Au-tenticd de Amiras, 803-804; Ro-mâniei, a lui Philippide, 827-828;a bis. Scheii Brapvului, 834; T-

536, 544, 547, 557, 569, 573, 616,624, 630, 634, 637, 646, 707 730,761-762, 827, 832-833, 855, 928,930-931, 937, 1031; domnia, 293-

515-516; judet, 517.isnaf, breasla, 578, 586, 591.Isocrat, lecturi din, la Sf. Saya, 182-

183.isprewnici, 254, 256, 259, 269, 290,

481, 485-486, 488, 490, 492, 494-496, 498, 501, 507, 517-518, 557,656.

isprcivnicii, 695; a ... de Ungureni o

www.dacoromanica.ro

1100 INDICE

Rom. a lui M. C-zino, 824, 912;idem a Stolnicului, 820-821 ; Ro-manilor, a lui S. Clain, 835-836,887, 950; manual de, 941; eclesias-tick 836; bisericii, a lui Maior, 841;pt. inceput. Rom. in Dachia, luiMaior, 840; a lui Herodot, trad.,879, 977.

Istoriograf ja, 787-841; moldoveand,787-810; munteand, 810-833; ar-deleand, 833 841 .

Istratie, postelnicul, 113; logofatul,787; Leurdeanu, 945; lemnarul, mes-ter, 981.

Istinye (Stenia), 937.Istvanfi, isvor al Stolnicului, 821, 945.

breasla, 579.iflice, 579.lqtvanovici Nihai, tipoeraf, 691.

999, 1023.Italieni, 419, 526.Itica, sau leropolitica, 786.Itinerariu Siberian, al lui Milescu, 796.ltodie, spatarul ot Rusiceni, 693.

vechi, bis din, 963.iucht, iuft, 598.luda, spanzurat, pictura la Mântu-

leasa, 868.Iuga Yodd, 941.Iuganii, mosie, 916.Julie, birurile lui, 635.Iunie, birurile lui, 634.iuzbafa, 677, 741, 776Jean, capitanul, 108; armenaul, 582.Ivanié, RomAni In districtul, 413.

Barbu pah. din, 689.Ivir, m-rea, 21, 23, 30-31, 73, 75,

594.Iviron, v. Ivir.Ivireanu Antim, mitrop., 179, 239,

817, 861, 940, 1009-1010.

Iviria, (Iberia), in Caucaz, 858, 899.Ivul, satean din Darza, 692.Izbezgegcu, nume de familie, 741.lzbzifoiu, nume de familie, 741.lzbiceni, sat, 683.Izlaz, 301, 319, 612, 707-708.lzvorani, mina In, 73.lzvorul Tazzulduirii, 906.Impeiratul Roman, hotel la Sibiu, 401.Inzprumuturi (imprumuta), bir, 634

635, 682-684, 687, 698, 713, 749.Indreptarea legii *, codice de legi,539-540.

infierarea cu fierul rofu, 545.

J. K., poet moldovean, 852.Jaca, cetate, 16.Jantra, in Bulgaria, 302.

jaiba In protap i, 537.Jalnica tragodie, a lui Beldiman, 874.kimblari, 580.Jdegla, scheld la, 708.jder, bldni de, 607.Jelarovici Danilo, 428.jeler, cultivator liber, 394, 732.Jenner, Invätat englez, 419, 884.Jezuiti, V. iezuiti.Jianu, Hagi Stan, 929, 1022.Jiblea, local., 299, 569, 613.Jidovii, 584; breasla de, 578, 583;

v. si Evrei.In Baragan, 656.

jignicer, dregator, 471.jignita, dare pentru, 664.Jigoreni, Vaslui, 1023.Jijia, rau, 90, 273, 574; caice pe, 570;

pod peste, 614.Jina, comuna, 399, 826, 935.Jipa, postelnicul, 686, 689.jirebii, clan*, 728-729.Jitianu, m-rea, 111, 969.Jiu, rail, 2, 299, 557; poduri peste,

614; oras, v. Targul Jiu.joimiri, ostasi, 212.Joppecourt, francez, 552, 612.

Italia, 118,551, 607,875, 921,

307, 332, 345, 504,610, 782-783, 828,932, 944, 948-949,

547,842,951;

postav din, 595; import din,ziare din, 889; influenta in

599;arta,

www.dacoromanica.ro

Jora, sArdarul, 148; cApitan, 760; An-tiohie, hatmanul, 227.

Jordanes, 847.Josephus Flavius, 854.Journal de Francfort, ziar, 889; En-

cyclopéclique 889; Littéraire, 889.Juda, minA de aramk 559.Jude;, primar, 254, 499, 673, 680.judefe, In Muntenia si Moldova, 483

489; subdiviziuni, 490-492.Jugoslavia, 764.jugul, pedeapsk 544-545.jupdni, v. mesteri.jurati, 254, 372.Juravna pacea dela, 126, 145.jurdtori, olteni, 689.juzii ligdnefti, 43.

Kahrie Djami, 464.Kalavryta, tinut In Moreea, 98.Kalocza Evanghelia dela, 849.Kamenitza (Camenita), cetate, 142

143.Kamenski, general rus, 327-328.Kampe, Ioann Heinrih, 881.Kann-K.4ra, v. Podul Sangeros ; v.

si Lipcani.Kara Hissarli Ahmed, 307-308.Kara Mustafa, vizirul, 127, 148, 159

161, 1 74-1 75, 132, 362.Karakallu, m-rea, 99.Karl Philipp, bate monet6 In Bavaria,

622.Karlovitz, pacea, 175, 197, 213, 349,

541, 617, 736; mitropol. din, 379380, 869; patriarhul de, 985; cate-chism la, 940.

Ifaunitz, ministrul, 305-306.Katona, E. Gelei, prof., 917.Katzikis Lampos, negustor, In Moldova

24.Xeskemet, Aromani la, 428.Kemény loan, general, 57, 59, 89, 90,

115, 358-360, 371.Kempis, Thomas a, trad. din, 871.

INDICE 1101

Kengelatz Pavel, arhimandrit, 381.Kereszturi P., prof., 917.Kertch, Rusia castigk 291.kervansarai (kiarvansarai), 709.Kiev, 14, 103-104, 323, 327, 379,

538, 780, 782, 784-786, 842, 845,859, 872, 886, 893-895, 900, 915916, 921, 1008-1009.

Kimburun, Rusii cuceresc, 235, 291.Kiprovq, 254.Kiracola, vistier, 22.Kiseletul, schela la, 708.Kiuciuk Kainargi, v. Kilçiik.kivirgik, 201, 606.Kloneis Rhizos, negustor, 24.Klopstok, 853.Kochanowski Jan, 865.Kogdlniceanu, 802; Enache, 264, 271

272, 505, 682, 724, 808-810, 815,951; Mihail, 809-810.

Kohani Simon, 565,Koki Vechi, v. Cochi Vechi.Köln, 889; v. si Colonia.Kolocsa, Kalocsa, tip. rom. la, 911.Kolosy Vasile, protopop de Sacgramb

843.Konieh, Asia Mick 281, 963.Koniecpolski, prizonier, 39.König, consul, 309.Kontoleo D., gravor, 1011.Kopitar, filologul, 841.Koprivnica, district, 413.Korecki, ginerele lui Ieremia Movilk

18-19.Koriatovici Teodor, cneazul, 110-111.Koridaleu Teofil, 105, 916.Kornis Sigismund, baron ungur, 1003.Körösi (Crian), 848.Kotranczi, v. Cotroanta.Kouzanos Ananias, jurist, 344, 542.Kray, colonel austriac, 300.Kremnitz, monetk 620.Kreuzer, v. creitar.Kristsori, familia, 406.Krizevici, district, 413.Kru.yedol, m-re, In Srem, 421.

www.dacoromanica.ro

1102 INDICE

Kuceajnska Cora, 416.Kiiviik-Kainargi, pacea, domnii Mold.

panel la, 259 275 ; idem ai Mun-teniei, 277-292; idem pdnei la paceadela A,S'igtov, 293 303 ; la pacea dela

305-316; tratatul dela, 291292, 298, 591, 611, 823-824, 857,908, 924, 928; Rusii ocupà, 327.

Kufstein, temnita deja, 377.Kuntovici ¡van, tipograf, 894.Kiipralii Ahmed, vizirul, 115, 126, 133.Kurucefmé, bis. SI. Ioan dela, 518.Kurucz, V. Curuti.Kiistendil, Aromani la, 419.Kiitajeh, Ali Pasa de, 320.Kutneinski, m-rea, 872.Kutusov, general rus, 328.

Labancz, v. Lobonti.lacherdei, import de, 599.

Lacu nemldsc o, gazetà dela, 889.Ladislaus, Basilius Pop p, doctor, 856;

Crainic, 406; Erdeli, trad., 874.Ladyszyn, cetate pe Bug, 126.Laertius Diogene, 794.lagumuri, 776, 772.Laiotd Basarab, 291.Laiovul, sat, 73.Laji, negustori turci, 263, 266, 505.Leile, geamie, 966.Lamba, mosia, 561.Lambadarie Petre, din Peloponez, 943.Lambrino, familie, 720.Lambru, postelnicul, 741.Lampos, Katzikis, v. Katzikis, Mor-

pheas, 24.Lancrdm, m-rea, 383.Langeron, general rus, 518, 592.Larga, valea, 150.Larissa, 423.Lastririe, Carol Filibert de, 551, 883.Lastryrrie, v. mai sus.Lafcarev Serghie, consul rus, 308.Lauzus i Lydia, bucatà literark 888.Laura, SI., m-rea, 98, 898, 1007, 1026.

Lavrentie, ep. de Roman, 581; eromo-nahul, 1023.

Laxmann, prof., 548.Laz, 562; centru de iconari, 1003.Lazar, Marco al lui, 583; Alexie, din

Buda, 887-488; episcop, 372; Dru-siana, mama lui G. Bethlen, 352;Gheorghe, activitatea, 332-333, 345,781, 833, 850, 854, 875, 931-932,940; Nicolae, din Ianina, 906; Loan,din Ianind, 906; Sdrbu, din Focsani,526; v. si Apostol.

Leiculete, m-re, 67, 70.leicuste, pe vremea lui Al. Moruzi, 318.Lelcusteanu Matei, vel sluger, 929.leidunci, 749.

import de, 599.Längescu Radu, dascäl, 919.LcIpu,sna, 86, 209, 213, 266, 748; judet,

469, 563, 718; Bangui hotnog al,470; skdarul de, 481; limit, 485,492, 513, 693, 756.

Lei pufneanu, Alexandru, 104, 113, 575,719, 998; Bosie, 50.pufneni, 130-131, 141, 147, 470.

Leirgalseni, Tecuci, 930.leiscaia, V. lescaie.

breaslà, 581.lea/ä, fixatä pt. dregAtori, 256, 700; a

d5.rAbanilor, 740.leageine, import de, 602.Leca, comisul, 685.lefegii, oaste, 133, 321, 701, 740, 744

748, 752-753, 755, 772-773.le filor, birul, 634.Le/ter, din Hodobeni, 689.lee-aura, lui M. Barnowski, 721; a lui

M. Viteazul, 720, 722.lei, monetg, 211-212, 230, 235, 252,

259,296,

263-264,307, 318,

270,320,

282,347,

285, 295481, 492,

550, 556, 571, 585, 605, 617-618,621-622, 624-627, 629-631, 644,646,663,

648, 651,666-667,

655-656, 658, 661669, 675-677, 694,

698, 700-702, 705, 710, 724, 728,

www.dacoromanica.ro

741, 746, 756, 769, 790; vechi i noi,618, 623; IMO, 624; obligatie fis-call 688, 694..

Leiba, jidovul, 576.Lipsca (Leipzig), 593, 824, 828, 874,

877, 880, 924, 932; targul de varAdin, 594; postav din, 595.

monetk 630._Lemberg (Lw6w), (Liov), 16, 45, 51,

97, 104, 113, 126, 133, 152, 269,345, 358, 771, 788, 811, 852, 864,882-883, 888, 894-895, 897, 911,913, 1006.

lemn, bis. de, din Ograda Vörnii, 215.kmne, export, 610-611.Lemnos, insula, 265, 282.Leningrad, v. Petersburg.koo,sii (leuasi), agenti fiscali, 688, 694,

701.Leon, Vodd, 30, 34, 118, 685, 698,

706, 749, 774-775, 812, 1001; dom-aia, 30-32; asezamantul lui, 21,119; Rada, 120, 128, 204, 458, 463,674, 690, 723, 816 ; domnia,118-120 ;mitropolit al Moldovei, 311, 932;Asaki, v. Asaki; Isaurul, 538.

Leonard, dipitan de martalogi, 670.Leontie, episcop, 947._Leopold, Imp. Austriei, 124, 161-162,

361-363, 374-375, 394, 413, 736;al II-lea, 409, 418; arhitectul, 968.

Leordeni, Popefti-, sat, 571.Leova, targ, 517.Le Roy, expert naval, 570.lescaie, monetk 624.1.eszczynski Rafael, sol polon, 506;

Stanislas, regele, 227.Lesi, 1, 16, 18, 26, 35-36, 38-40,

42, 45, 50-51, 90-91, 123-124,126, 143, 150, 160, 208, 212-213,218, 656, 753, 770, 773, 804; v. siPolonii.

Letca, bis. din, 985.Letopiseful, lui M. Costin, 791, 803,

V'. i Costin; idem al lui Neculce,806-808.

INDICE 1103

Leurda, localit., 236.Leurdeanu Stroe, 115-116, 118-120,

167, 812-819; Maria, sotia lui*erban C-zino, 167.

Leuta, apa, 566,leva, monetà bulgark 630.Lefvenz (Leva), Turcii la, 117, 751.Lexicon, al lui Clain si Maior, 835;

al lui Mardarie, 842.libra, mösurä de greutate, 554, 556.Lichia, In Asia Mick 811.Lichiresti, azi Calarasi, 285, 496, 513,

707, 758, 760.Liga Sfdntd, 148, 155, 161, 208.Liliana, sotia lui Gavril hatmanul

98, 614.Linchou, fratii, 607.Lintopea, local. arom., 418, 427, 943.Linz, pAnzeturi de, 596.Liov, v. Lemberg.Lipcani (Thrgul Podului, Kann Köprii),

509-511, 615, 750, 754; corp deoaste, 509-510, 775.

Lipnicul, m-re, 662.Lipova, 372, 521, 1031; bis. din, 999.Lipovitl, sat, 531.4lipsa haraciului i, dare, 634, 648.Lipscani, stradd In Buc., 593; negu-

stori, 593.lipscdnie, marfil de Lipsca, 593.Lisa, sat, 732, 737.Lisabona, 550.Lissa, §coal6 In, 935.Litenii Mari, 312.Literatul, Gh. Cristofor, 429, 984.litra, mösurk 557, 602, 669, 671, 695,

827.Liturghier arab, 785.Liturghie, tipariturk 902, 906, 910.liude, 505, 508,-509, 517, 526, 565,

570, 710.Livadia, 417.Livaniscul Diavolei, locul tipografiei

din Moscopole, 914.Lobon0, epitet dat Austriacilor, 362.Löcse, Gr. Ghica la, 117.

www.dacoromanica.ro

1104 INDICE

locul agesc, taxä, 670, 673, 681.Locurile sfinte, 582.Loga, diaconul, 933.Logica, tip. de Cavaliotti, 423-424;

a lui Clain, 913.logoidtui, dreg5tor, 475, 478-480; de

divan, 479, 659; de tara de Jos,475; de tara de Sus, 475; puscariei,557.

logofefia, se dubleazg, 473.logofeki, li se zicea s'i rosii, 689, 741.Loloiefti, sat, 721.Lomul, räu, 857.Londra (London), 504, 796; gazeta

dela, 889.longe, adunarea general5 a membrilor

breslei, 586.Longhin, episcop, 372.Lopatna, sat, 531.Lorantlfy Suzana, 917.lostrifä, varietate de peste, 555.Lotru, rail, 557._LoviFtea, 613-614, 758.Luca, vistierul, 220; Dimitrie, primar

In Lugoj, 521; al Ciprului, ep. deBuz5u, apoi mitrop., 784, 1005-6;lanuleos, dictionar al lui, 843; preotdin Iclodul Mare, 1003; episcop,1009; idem si caligraf, 1034; v. siBarsi Nicolo; v. si Hagi.

Lucania, Ocel din, 856.Lucaris, mitropolit, 103.Luciice.,sti, sat, 561.Luck, conventia dela, 202.Lucräri privind gospodäria f i scinátatea,

882-884.lucrul domnesc, dare, 749; metalelor

pretioase, 1023.Ludescu Stoica, 122-124, 159, 536,

781, 811-814, 816.Ludesti, sat, 812.Ludovic al XIV-lea, 220, 362, 394, 414,

773; al XV-lea, 621, 627.Lugasi Francisc. 945.Lugoj, 5, 359, 364, 521, 529, 732, 917;

Iosif al II-lea, vizitä In, 401; cojo-

carii din, 587; episcop de, 848;scoall in, 921.

Lujeni, bis. din, 1000.lurrulnärari, 580.Lumini, masiv paduros, 553.Lunca Mare, Putna, 755.Lungulefi, sat, 295.luntre, pe Olt, 569.Lupafcu, fiul Dafinei, 131.Lupeqti, sat, 73.Lupoianu, Constantin, stolnic, 496.Lupfa, lupta dela, 407.Lupu, sulger, 147; sArdarul de mazili,

470; biv vel staroste de scriitori,577; pahArnicelul din Verco, 741;dasellul de slovenie, 918; Alexandru,fiul lui Vasile \roda, 92; Bogdan,hatmanul, 210; Buliga, vel cdpitan,72; Costaki, caimacan, 227, 239,620; loan, fiul lui Vasile Vodä, v.loan; Irina, mama lui Vasile Vodd,81; Maria, fiica lui Vasile Vodà,86-87, 91 -92 ; Mehedinkanul, 784;Ruxandra, fiica lui Vasile Vodà, 85,87, 91-92, 135; L,Stefiini¡ii, fiul luiVasile Vodä, 92, 97-98, 129. 138,614, 660-661, 675-676, 694, 705,791, 795, 807; domnia, 134-136;Tudosca, (Teodosia), sotia lui VasileVodd, 81, 91-92, 94, 96, 1013-1014; Vasile, Vod5., 131, 228, 35-36, 38, 40, 42, 44-46, 48-52, 55,57-61, 129-131, 133, 137, 139,178, 349, 356, 456, 463, 469, 472,483-484, 506, 513, 522, 540-541,544, 547, 554, 575, 605, 608, 611614, 625, 633, 638, 649, 675, 705,719, 728, 745, 749, 751-753, 768-770, 773, 780, 782, 784-785, 787-789, 792, 807, 812, 859, 895, 911,915-916, 920, 939, 941, 946, 960,965-966, 975, 993, 997-998, 1008,1013-1014, 1027, 1036; domnia,81-106; Relatiile Cu Ardealul s'i cukMatei Basarab, 87-91; Familia,91 -92 ; sprijind bis. räsäritului, cii-

www.dacoromanica.ro

torii, 92-99; i mitropolia Proila-viei, 99-101; fi Patriarkia dinConstantinopol, 101-104; activita-tea culturald, 104-105; urmafii lui,129-138; lupta dela 115.ndsori, 88,531; pravila lui, 538-539; bis, lam-rea Putna, de, 964.

Luvru, muzeul, 179.Lcvdcv, v. Lemberg.Lybirake, 152.Lydia, v. Lauzus.Lyon, (Lion), 539; Acad. franc. din,

881; tesdttui. de, 596.

Macarie, ieromonahul, gramatica lui,842, 846; patriarhul Antiohiei, 989.

macaturi, tesdturi, 574, 596.Macedon Alexandru, romanul lui, 861,

872.Macedonia, 98, 417, 891, 914; local.

arom. In, 417-419.Macedonenii, 878.Maerii Beilgradului, 408.Maghiaroglu, Ali Paga, 25.Magna Curia, numele resedintei fami-

liei Bethlen, 994.Magnezia, pasa de, 161.Mahmud, sultanul, 268.Mahomed, sultan, 120, 460, 853; al

II-lea, 830.mahomedani, 225.mahut, postav, 595.Mai, birul lui, 634; Gheorghe, argin-

tarul, 1025, 1036.Maia, local., 108; nume de persoanti,

' 503.Maica D-lui, m-rea din insula Halke,

48; bis. din Ismail, 99.nzaimar-bavt, arhitectul Curtii, 477.Maier, comund, 934.Maior, Grigore, episcop, 388-389, 836,

933; Petru, 781, 835, 837, 852, 854,861, 913; opera, 839-841, 843, 849;participd la alcdtuirea lui Supplex...

INDTCE ilOS

409; traducen, 874; revizor, 912913.

majá, mdsurd pt. peste, 661.Makkai Ladislau, istoric, 732.Malaxos Emano il, nomocanonul lui,

538, 540.Malco, pdhdrnicel, 693.maluri de sare, din Buzdu, 710.Mamona Alexandru, 50.Manaf Ibraim, 321.Manea, Brutariul, bis. In Buc., 587;

starostele de brutari, 587; vdtafulzidarilor, 981.

Mangalia, 657.mangan, exploatare, 559.Manoil Grecul, boier, 22.Manolache, ctitor la Sambdta de Sus._

190; Bogdan, vel vornic, 308; Cos-tachi, vel cdpitan, 663; biv vel log.,681; Drdghici, 337, 339-340, 343344, 544, 550; Gelepul, 281; pdhdr-nicel, 693; Persiano. vel cdminar,906.

Manole, Spdtarul. 268; mesterul, 964969, 977.

Manoli, vel ciubuccibasa, 477.Manu Cavafu, bis. In Buc., 587.Manu Mihail, 280.Manual de legi de Fotinopol, 540;

despre cdteva nedumeriri, al lui I.Cariofil, 822; volare, 938-944.

Maramuref, 384, 520, 525, 788, 789829, 862, 903, 985-987, 1004; For-gách se retrage prin, 9; m-rea Peridin, 28; 'Mull pra0, 229; popaSavu episcop al, 359; mitropolit alBdlgradului si al, 368; Spiridonal, 368; Dosoftei vlädicd, i al, 369;sub ascultarea lui Brancovici, 371;episcopii de, 372, 940; Tinca episc.al, 377, rdscoala lui llákoczy In,394; Iosif II In, 401; Evreii In, 528;rezistenta nobilimii rom. In, 73:2;.

sat In, 733.Maramurefeni, 792.Marc Aureliu, linpdrat, 794.

www.dacoromanica.ro

Marcanich Francisc, cAlugAr catolic,891.

Marco, a lui Lazdr, 583; tabacul dinBuc., 579; vel armas, 689.

Marcu, episcop, 383; Darvari, casd debancd, 415; Beza, 418; Bangui, hot-nogul, 470.

_Mardarie, dela Cozia, 842.Marele stat major, Paris, 759.Mareg, banul, 122-123.marghiolii, monetd, 630._Marghita, vdduva lui Simeon Movild,

15.Marginea, comund, 732.Margos lonifd, 588.Mar quides Pulio, librar, 948.marhe (produse), 735.Maria, mama lui R. erban, 1; bunica

lui Alexandru, nepot lui R. $erban11; sosia lui Iancu Sasu, 24; Mo-gogescu, 115; doamna lui Ghica Gr.,116, 124, 133; (Marica), soSia luiBrancoveanu, 122, v. si Brdnc.;fiica lui Petru chiopul, 135, fatalui Dabija, 137; fiica lui G. Duca,152; (Marioara) fiica lui N. Mavro-cordat, 247; soSia lui Mavrogheni,302-303; Tereza, 305 377, 379-

1010; (Marioara), fiica lui Gr. IIIGhica, 308; Jupdneasa lui Cernica*tirbei, 1032; soSia lui Faca, 1039.

_Mariagii, monetd, 630.Marincovici, aroman, 429.Maritza, fluvial, 239, 859._Markid, 525.Marmara, marea de, 48, 178, 202, 295,

570, 991.Marmontel, Jean Frangois, trad. din,

874._Marsigli, contele, 800, 821, 842..martalogi, 675 708-709, 758, 760.Martie, birul lui, 634.Martinelli loan, arhitect, 387, 519,

985.

Martinegti, lupta dela, 300, 303, 31k-315, 766.

Martini, iezuit, 797.Marton, 888.Marula, 72.Marutinul, sat, 73.mascuri, gorstina de, 687, 696.mastica, 599.mataragiul, dregAtor, 473, 477.Matei, al Mirelor, mitropolit, 1, 7, 11,

17, 26, 784, 810-813, 816, 822, 857,1005-1007; Basarab, 11, 21, 30,32-34, 49, 62, 80, 86-87, 92, 103,131, 305-306, 470, 488, 495, 499,531, 538-540, 556, 558-560, 561,564, 571, 619, 627, 633, 634-638,647, 652, 661, 665, 673-674, 683,685-686, 692, 699, 704, 721, 724,739, 745-746, 751-753, 758, 768,771-775, 780, 785, 812-813, 825,861, 863, 870-871, 885, 889, 891,893-894, 896-897, 915-916, 919,969 975, 984, 989-990, 895, 1001,1007-1008, 1025-1027, 1032, 1036-1037; domnia, 53 -80 ; relaSiileCu Turcii, 53-57; relatiile cu Oh.Ralcoczy II, 56-60, 355-358; re-laSiile cu Moldova, 57-60, 87-91;revolta Seimenilor, 60-61; Familia,61-64; ctitorii, 64-75; Industriaf i Comertul, En vremea lui, 76-78,fabricd de hartie, 77, 565-566, 872;Inflorirea culturald, 78-79, 893-894 ; pravila lui, 78-79, 537-538;personalitatea lui, 79; urmagii luipcind la ,,Serban C-zino, 107-127;infiiazd pe nepotul Elinei, 64; fiullui Oh. Duca, 152; idem a lui BrAn-coveanu, 170; al lui D. Cantemir,223; C-zino, 115, 252; paharnicul,628; fiul lui loan zugrav, 998; evan-ghelistul, picturd, 733.

Mateiag, craiul, 827, 836; al II-lea,Imp., 413.

matrak, mdciucd, 611.Matzarakis Than, negustor grec, .24.

380, 389, 391, 400-402, 468, 521,541, 557, 732, 736, 904, 934, 936,

1106 INDICE

www.dacoromanica.ro

Mafil Rada, qetrar din Buicesti, 472.Mavrocordat, Alexandru Exaparitul,

176, 217, 219, 231, 456-457; biblio-teca lui, 948-949; Alexandru (Deli-Bey), 247, 299, 315, 456. 544, 591.;domnia in Moldova, 309; hrhor,541-542, 730; fabrica 2tirl), 565;Alexandra, II Firaris, 316, 342, 545,570; domnia in Moldova, 309-311;

337; Constantin, 16, 213,226, 247, 268-269, 284, 292, 309,469, 473, 512, 543, 583, 614, 63'i,636, 647, 651, 656, 667, 670, 677--681, 697, 711, 715, 718, 722, 724,740, 743, 754, 756, 765, 781, 783,SO4-808, 824, 830, 845, 908, 923,927, 932, 945 948-951, 981-982,1014; domnia in Moldova, 233-234,259-262; 263-265; 275-276; dinMuntenia, 247-248; 248; 252-257,277-279; 281 -282 ; 282 -283 ; bi-blioteca, 244; ajutä scoala elinä dinArvanitohori, 295; reforma, 471 -472, 478-480, 492, 536, 642-646,-693, 713, 715, 724; condica lui, 475,.543-544, 594, 660, 676; scoate peLaji din tara, 505; tutunäritul, 662;tiparul In Mold., 908; Invätämäntul,923, 927; Deana, sotia lui Gr. Cal-limachi, 271 ; loan (Iancul), 247, 258.309, 465, 614, 640, 660, 670, 696,823, 892; domnia tn Muntenia, 241 -242 ; din Moldova, 262-263; dra-goman, 227, 231, 269, si Tätarii;498; Marioara, fiica lui Nicolae,247; Nicolae, 176, 219, 224, 228-229,231, 233, 238, 248, 251, 258, 282,

636-465, 477, 486, 507, 634,425,637,687,743',794, 801-802, 815-817, 823, 858,910, 922, 927, 937-938, 946, 948-949, 959-960, 981-982, 984, 995,1014, 1017, 1020, 1022-1023, 1032;clomnia, 217-220; 226 -227 ; 239 -

INDICE 1107

42

642, 647, 662, 667, 674, 679,696, 700, 705-706, 729, 740,750, 752, 754, 760, 784, 793-

241; 242-247; Ralu, 513; Ruxandra231; Scarlat, 176, 247; Smaradan,sotia lui Nicolae, 247, 265; Sul-tana, 218-219, 267; syStefan fiullui Nicolae, 247; Zamfira, 242, 311.

Mavrocordalii, familia, 226, 720, 938,1018, 1027, 1041 ; In Muntenia, 239-258 ; biblioteca, 948; epoca stilului,981-982.

Mavrogheni, 313, 668, 762, 767, 825,830, 906, 1036; Eufrosina, 509; Ma-ria, sotia lui, 302-303; N icolae,346, 474, 544, 561, 682, 739, 761,766, 831-832, 856, 1025, 1035;domnia, 297-298; rdzboiul dintimpul lui, 346-303; Smaranda,fiica lui, 298; biserica din, Buc., 298,

Mavromol, m-rea, 214, 924.Mavros, zugrav, 1001.Maxares H., 728.Maximos Margunios, ep. de Citera,

866.Maxut, postelnicul, 227; roca dela,

563.Mazaris, coborlrea In [ad, pamflet, 22.Mazi Petre, 565.mazili, 213, 259, 269, 307, 340, 478,

536, 645-646, 659, 677, 683, 693,702, 713, 718-719, 741, 762; ser-dar de, 776.

Meicegi, sat, 723.Mdcin, 231, 315, 327, 502.

Mäestria ghiovdsirii t, lucrare a luiRuja, 850.

mclglasi, cat. de contr., 711.Mdgureanu, Pdrvu C-zino, 765; bise-

rica, 931.Milgureni, Prahova, 990.Meiguri, comund, 548.

taxd, 555, 661.e Mdlaiu Vodil *, pt. Mihai Vit., 550.McWiesti, sat, 15; Rodul din, 741.Maldfiregti, cula din, 775, 992.Malinavi, sat, 135.Mallet', clpitan, 753.Meindradea, sat, 387. 61.t.

www.dacoromanica.ro

110/1 INDICE

manastiri, rol militar, 773-774.ManIfour-Cluj, 383, 984.Mánáu, sat, 391.Manegti, Prahova, 28-29, 73, 133.Mari-cine, sat, 73.Maracineanu, clucer, 194.Maracineni, sat, 689.marami, din Olanda, 596.Marafeii, butnari din, 589.Marculegti, §coalti la, 929.Marcufa, m-re, 295; fabricä de tesä-

torie, 547.Marean, ceaus, 689.

miírfuri venefiene s, 602.Margarit, starostele, 587.marginagi, categorie de contrib., 254,

711.Margineanu vornicul, 72.Margineni, 377, 945, 949; m-rea, 72,

117, 168, 241, 717, 561, 1015, 1020,1032; Udriste din, 10; Andrei Sovoi-lovici din, 935.Märturisirea ortodoxa i, 906.

Martinegti, Huniedoara, 401.Mastanegti, m-re, 72.

masurd vadrä, 548, 669.matase, tesätur6 de, 596.Matttsaru, sat, 202, 990.

m-re, 66-67, 75, 24E, 699,760.

Mazdreanu Vartolomei, 289, 786, 925.nuigla, movilä, 710.

Mdna lui Damaschin », manual decronol. bis., 860.

muincaturi, taxe except., 176, 664, 683,685.

Mandra, com., 732; deal, 668.Mdneci-Pamanteni. sat, 737; Ungureni,

533, 737.Mantuleasa, his. Buc., 868, 996.Marza, cäpitan, 718.Meca, 39, 516.medelnicerul, dregätor, 473, 479, 410.Medgidia, 503, 505.Media", 359, 401, 409.Mediterana, m-rea, 288, 823.

meghistani, la Poartä, 24, 213, 280,282-283, 452, 536, 797, 886.

megiagi, 254, 637, 724.Mehadia, 300, 848, 935.Mehedinfeanu Lupu, 26-27, 784, 811.Mehedinfi, Jud., 30, 202, 321, 488,

491-492, 501, 526, 530-531, 533,585, 707-708, 719, 743, 827, 929,969, 990; rosii de, 741.

Mehesi Iosif, 409.mehter-basa, 477, 777.mehterhaneaua, muzica, 477, 777.mehtupciul, arhivar, 477.Meitani, familia, 430, 525; Panu, 427.meiul, cultivarea, 547-551, 580.Meletie, mitrop., 101; Sirigul, 102

103 ; Covaci, epis., 391; Macedonea-nul, ieromonah, 893-894.

Melik, casa, 993.melisa, 283.Melnic, In P. Balc., 419.Menedic, m-re, 75, 915.menzil, posta, 294, 470, 615-617, 655.Mera, m-re, 210:216, 229, 774.Mercure de France, 256, 889.Mercy, general, 521.Merigani, sat, 175, 197, 375.Merope, traducere, 875.mertice, 556, 668, 673-674, 695, 704,

710.mera, 663.merul, (mearul), taxg, 585.Meseritsch (Moravia), postav de, 595.Mesopotamia, 293 730, 867.Mesta, räu, 419.mesteri, 556, 585, 710.Mesteacan, bis. din, 405.megtesugurile, 577-592.metale, import, 599.Metastasius, 875.meterezuri, 776.Metohul Sf. Mormant, C-tinopol, in

Fanar, 808.Metzburg, de, 488.Metzova (Aminciu), 414, 417.Mexic, 550.

www.dacoromanica.ro

rnezat, 577.Michaleni, revoltA, 406-407.Michelson, general, 324-325, 327.Mickitin Pronca, zugrav rus, 998.Micldug, protopop, 984.Michlugani, sat, 790.Miclestii, v. Popovca.Mica loan, 387; v. I. I. Clain.midii, import, 599.Miechowski, cronicar, 829.mied, 676-677.Miera, v. Mera.Miercurea, 401; Muregului, dieta, 6.miere, dare, 458, 468, 635, 651, 674,

684-685, 707, 749; export, 610.migdale, import, 599.Mihai, Viteazul, 1, 2, 4, 5, 9, 10, 21,

23, 32, 43, 56, 70, 72, 79, 108, 111,113, 163, 199, 333, 349-351, 354,360, 367, 376, 383, 408, 462, 471,495, 499, 502, 520, 525, 528, 530,550, 614, 634, 638, 648, 683, 701-702, 715, 718, 720-722, 739, 740,746, 755, 772-773, 779, 810, 813,816, 834, 944, 947, 985, 1005, 1012,1036; m-rea, 23, 32, 295; bis. 124,973-974; podul, 614; statuia, 906,918; Weiss, judele Brapv, 7, 11,78; *eitanoglu, 24; Imreffy, 27;Cotofeanul spnar, 30; SpAtarul, 32;Eminescu, 53; ciohodarul, 108;Radu, v. Mihnea III; Cozianul, 197;Sturdza, 228; Manu, 280; Teleki,362-363; Timar, 410; Papatete,episc., 421; familie de Aromani,430; gi Gavril, Sf., patron. bresl.din Roman, 588; bis. sf., din Tg.Jiu, 928; Strilbilki, 786, 842; DirSibianul, tipograf, 891; Ro, preot910; Feodorovici, tarul, 997.

Mihailovici Alexie, tarul, 131.Mihailovna i5'tefania, 133; Elisabeta,

576; Tudora, 576.Mihalache, popä, 909.Mihalcea, Ildncul, 130, 134, 141-142;

sin Stoicdv, 741.

INDICE 1109

mihalitii, partizanii lui M. Racovitl,277.

mihalç pete, 555.Mihdilag, v. Movild.Mihalopol Baga, 268, 283.Mihart, postelnicul, 689.Mihdileasa, sat, 741.

tArgul, 508.Mihnea, Radu, 1-4, 8-9, 11, 18-19,

32, 48, 51, 75, 81, 111, 352, 354,488, 581, 633, 653, 690, 699, 721,792, 811, 944, 1032-1033; domniaEn Muntenia, 21-26; cregterea in-fluentei grecegti, 22 -25 ; relagile cuvecinii, 25-26; domnia a doua,27-28; domnia in Moldova, 35-36;domnia a doua, 40 -42 ; Turcitul, 1,3, 21, 29, 67, 75, 462, 636, 690722; al III-lea (Mihail Rada), 109,114, 118-119, 127, 134, 199, 473,617-618, 645, 674, 699, 721; 754,764, 771, 773, 802, 813, 944; domnia,111-114.

Mihu, spätar, 28.Mihut loan, prof., 936.mijloca,s, categorie de sateni, 340-341,

715, 725-726.Mikulov, 353-354.Milano, 872.Milcov, 2, 59, 60, 87, 89, 90, 157, 210,

246, 343, 352, 528, 539, 561, 640,648, 689, 743, 746, 760, 975.

Milcoveanul, 545.Miler, fiul Teodorei Mihailovna, 576.Milescu Nicolae, 132, 134, 781 795-

798, 861-862, 879, 921.Milegtii, sat, 795; Mici, 563.Milet, Thales din, 794.Milies, sat, In Tesalia, 828.Militari, str. In Buc., 295.militie, Wire, 253, 768.Millot, trad. din, 881.Milo, v. Milu.Miloradovici, gen. rus, 325, 327.Milestie, pt. Gratiani Vod., 36.Milu, lenachi, biv vel spatar, 289;

42*

www.dacoromanica.ro

1110 INDICE

950, 969-970, 1023; din Alba-Iulia,197, 367-368, 391; din 268,272-273, 542, 700, 705, 861, 866,900, 909-910, 913, 924, 947-948,951; din Tdrgovifte, 899, 962-963,1021; Chifinau, 910.

Mitterpacher Ludovic, 883.Mizil, 202, 495, 616, 990.

moara de hartie *, 5, 9, 565-566.mocanii, 593, 766.Mocioni, familia, 426.Modor, orasul, 10.Moga, Vasile, episcop, 381-382.Moghila, v. MovilA.Moghilev, gubernia, 824.Mogopscu Maria, 115.Mogofoaia, 173, 817; biserica din, 185;

palatul din, 200, 202, 455, 716, 989,990-991; podul, 682.

Mohacs, lupta, 162, 349.mohairuri, tAtAresti, 596.Mohamed, 39, 58, 516.Moise, Secuiul, v. Szekely; v. Movil6;

Cdndescul, 43; DragoF, 391; Putnic,380; popa din CArpenis, 408.

Moisii Grigore, argintar, 1036.Moisil C., 617.Moldova, 1, 2, 7-11, 14-16, 18, 21,

23-24, 28-29, 32, 35-36, 38, 40-42, 44,-46, 48-50, 52, 55, 57-59,67, 81, 85-86, 90-91, 98, 103 -104, 108-109, 113-114, 116-117,123-124,126-127,129-130, 132-136, 139-140, 143-144, 146, 149 -150, 152, 155, 157, 161, 169, 175-176, 183, 207-210, 212-214, 216-218, 220-222, 225-228, 231-234,236-239, 246, 248-249, 255, 257,259-275, 279-282, 287, 289, 291,294, 296, 299, 300, 305-307, 311 -313, 316-318, 321-322, 324-325,328-329, 337-347, 349-350, 352,354, 356, 364, 367, 369, 372, 380,382, 399, 417, 429, 432, 451, 453,456, 458-459, 460-463, 466, 469-470, 473-474, 476-481, 486, 488-

Matei (Milo), 851.Mina Cuiumgiu, argintar, 564.mina, exploatarea, 501, 519; de aramA.,

de tier, 77.minee, 866-869, 872.minerals, bogdtiile, 555-563.Miniat Ilie, predicator, 859.miniaturi, frontispicii, inigals, 1004-

1008.Minologhion, la Suceava, 909.mintene, fabricA de, 574, 577.Mira, m-re, V. Mera.miralem-aga, dregator, 403.Miralichia, Sf. Nicolae din, 503.Mircea, cel Batrdn, 22, 77, 169, 291,

559, 709, 740, 772, 944; Ciobanul,24 456, 753; armasul, 741.

Mircefti, mosia, 665.Mirelor, 784, 810-813, 822, 857,

1005-1007 (v. i Matei al); Filaret,mitrop. al, 857.

Mirescul Ion, polcovnic, 746.miriei, banii, dare, 635, 649.mirisii, V. miriei.Mirislau, 528.Miron, stolnicul, 17; v. i Barnowski.Miroslava, 35, 49.Mirov Augustin, 225.

Mirtil f i Hloe o, piesA, 345.Misail araugarul, 789.misirii, monetA, 630-631.Miskolcz, AromAnii la, 428.Mislea, m-rea, 75.Mica, cApitan, 760.

breas11, 578, 581-582Mitilene, 284, 856.Mitrea, vistierul, 30.Mitrofan, episc. de Buzau, 179, 842,

897-898, 1009; al Husilor, 902;Gregoras, 822 -823 ; ieromonahul,900.

Mitro polia, 368, 880, 905, 907; dinBuc., 109, 114, 119-120, 163-164,169, 188, 215, 244, 295, 541, 566,580, 640, 685, 857-858, 891, 897,906, 908, 928, 930, 945-946, 948,

www.dacoromanica.ro

492, 498, 501, 505-522, 524-528,531-533, 536, 539-542, 544-545,547-557, 559, 561-567, 570-571,574-578, 580, 584, 586-587, 591-592, 594, 599-600, 605-607, 610-613, 615-619, 622, 624-625, 628,636-637, 640, 642-644, 646-649,651, 653-658, 660-663, 666-668,670-671, 675-676, 678, 680-682,687-691, 694, 696-703, 706, 710,719-722, 724-726, 728-729, 736 -737, 742-745, 748-750, 752-756,760-761, 763, 766, 768, 770-775,779-783, 785-788, 791, 795, 797-799, 801-802, 804, 808-810, 816-817, 821-822, 825, 828-831, 836,841-842, 845, 855-859, 861-865,867, 870-874, 876-878, 881, 886,889-891, 895-897, 900, 937-938,941-942, 944-946, 948, 950-952,960-968, 993, 995, 997-998, 1001,1003, 1005-1006, 1008, 1011-1014,1018, 1020, 1022-1023, 1033, 1035,1036, 1041; Noud, 337; dintre Prutçi Nistru, 486, 510-519.

Moldovangi, pas5. de Vidin, 284; vizir,286.

Moldovanul, sat, 531.Moldoveni, 1, 33, 38, 51, 60, 79, 83,

85, 117, 132, 143, 148, 150, 232,236, 284, 289-290, 306, 338, 359,429, 502, 515, 532, 625, 688, 699,709, 745, 753, 760, 770, 789, 791,821, 829, 850, 889-891, 900.

Moldovita, m-rea, 133, 289, 658, 963.Molihre, trad. din, 875.molitvenic, tip., 382 809, 890, 893-894,

904, 909, 941.Molnar I., doctor, 402, 407, 409, 848,

861, 869; opere, 847, 881-882, 913,942; francmason, 952.

Molomoc, m-rea, 699.Molovivea, in Maced., 418-419.Momuleanu, Barbu Paris, 851, 907.Monembasia, mitrop. al, 102, 784, 866,

878.

INDICE 1111

Mongolia, 656.Monor, sat, 934.Montecuccoli, general, 117.Montesquieu, 800.Morava, valea, 414.Moravia, 401; postav de, 595.Moravita, Banat, 559.mordritul, dare, 575, 664, 669.Moreea, 98, 239, 462, 1032.Mormdnt, Sf., 81, 103, 132, 168, 463,

465-466, 808, 892, 922, 1014-1015.Morona Panaiotache, 217.mortasipia, dare, 146, 480, 507-509,

518, 654, 660, 680-682.Moroieni, din reg. Bran, 532.Moruzi, familia, 226, 465, 720; Ale-

xandru, 309, 317, 324, 329, 335,347, 474, 476, 478, 526, 542, 553,566, 569, 573, 599, 602, 637, 647-648, 715, 725, 743, 851, 855, 925-926, 929; domnia in Muntenia, 318-319; idem a doua, 321; domnia in.Moldova, 337-338; a doua, 340-342; a treia, 342; Constantin, 296,307, 316, 337, 479, 509, 512, 536,932; domnia in Moldova, 308-309;Dimitrie, 309, 328-329, 342; Eca-terina, 296; Gheorghe, dragoman, 317,319; Iorgacht, 309; Panaiotaki, dra-goman, 329; Smaragda, sotia luiC-tin, 309; Sultana, fiica lui C-tin,308; Zoita, 475.

Moscopole, 413-415, 417, 419-427,428-429, 430, 432, 588, 605, 845,850, 892, 914-915, 1025.

Moscova, 97, 163, 172, 223, 311, 380,598, 784, 785, 795-797, 799-800,811, 859, 865, 876-877, 900, 916,997, 1001, 1017, 1023, 1034, 1040;G. Stefan, tratat Cu, 131; D. Can-temir la, 221, 223; Saya Brancovicila, 371; patriarhul Ioachim al, 786.

Moscovita, 131, 139, 161.Mosca Balauritu, din Moscopole, 427.Mostiqtel, sat pe, 532, pod peste, 614.Mosul, tes àturi de, 596.

www.dacoromanica.ro

1112 INDICE

Mo; Sdrbul, pitarul, 588.Motru, m-rea, 930; rail, 614.Moti, 402-403, 408-409.Mope, vornicul, 104; Varlaam din

neamul lui, 104; neam de litze0, 859.Movila Rdbdiei, 144, 275, 562.

Alexandru, 20, 26; domnia,18-19; Constantin, 7, 8, 13, 17,20; domnia, 14-16; Elisabeta, sotialui Ieremia, 13, 15; Gavril, 14, 26,34, 87, 354, 811, 813; domnia, 27;leremia, 13, 15-16, 19, 471, 512,649, 688, 741, 763, 1012-1013; loan,fiul lui Simeon, 14, 87; Margareta.(Melania), (Marghita), 14; Mihail,fiul lui Simeon, 19, 20; domnia,14-16; Moise, 14, 42, 55, 719, 834;domnia din Moldova, 48-49; idema doua, 51 -52 ; Petru, 14, 103-104,538; mitropolit, 780, 784-785, 859,872, 895, 915-916; tipar., 893, 895,900; Simeon, 1, 2, 3, 11, 26, 48,.512, 1012-1013; domnia, 13-15;otrAvit de Elisabeta, 19; Teodosia,fiica lui Simion, 14.

Movildu, 787, 861; tip. la, 913-914,939; v. 0 Petera.

Movilegtii, 6, 13,-20, 22, 40, 48, 65,87, 135, 774, 782, 1005, 1036.

Moviliia, sat, 505.Movilova, v. Petera.Moruzeni, sat, 741.Moxa (Moxalia), 538, 780, 878.Msticicov, bis. din, 110-111.mucaiesea (mucaiesAn), 593.mucarea, dare, 697.mucarer, dare, 176, 226, 231, 697; cel

mic, 226, 462-466. 648; cel mare,462-466, 648, 659-660.

Muhareciko, apitan, 754.muhurdarul, dregator, 477..muhzur-aga, 454.munMafiri, 320.murngii, lumangrari, 580.Munkdcs, m-rea, 110, 193, 389; epis.,

372, 850, 940.

munci, olbigatie fiscal6, 634, 645, 702-707, 723.

Miinchen, 807.Mdnnich, general, 236-237.Minster Sebastian, 830.Muntele AM, Cehii InfrAnti la, 354;

Sf., v. Athos; Sinai, 1031.Munteni, 1, 2, 38, 45, 51, 59, 85, 87,

90, 117, 136, 211, 284, 289-290,541, 593, 730, 745, 789, 791, 836,889.

Muntenia, 7, 8, 21, 23-24, 28, 56,64, 90, 143, 155, 161, 163, 169,171-172, 206-207, 210, 225-226,236, 241-242, 248-249, 252-255,261, 272, 277-292, 305, 317-335,338, 340, 343, 345-346, 349, 352,354-356, 364, 372, 379-380, 399,415, 417, 429, 451, 453, 458-459,460, 462, 466, 469-471, 473, 476-477, 479, 483, 488-492, 494-502,504, 508, 513, 519, 522, 524-529,531-533, 538-542, 544-545, 547-549, 551-557, 561-578, 580-581,583-584, 586, 592, 594-595, 599,600, 602, 605, 607, 610-615, 618-619, 621, 624, 634, 636-637, 640,643-644, 647-648, 650, 653-656,659-660, 662-664, 667-669, 671 -675, 678, 680-683, 688, 690, 694,699, 700-701, 704, 706, 710, 719-722, 726, 736-737, 741-743, 745-746, 748-750, 752-756, 760-761,765-766, 768, 771-774, 779-781,783-787, 792, 801-802, 804-805,810, 814, 819-822, 824-825, 829-831, 836, 841, 852, 855-857, 861-863, 867, 869, 875, 880-881, 887,889-891, 893-894, 896-897, 905-906, 908, 913, 915-917, 919-920,927, 930-932, 937, 939, 944-947,949-952, 960, 963, 966, 982, 984,990, 992, 995, 997-998, 1005-1006,1008-1009, 1012-1014, 1017-10181021, 1023, 1025, 1033, 1035, 1037,1041.

www.dacoromanica.ro

Mitre?, judet, 520, 1003; Scaun sl-cuesc, 489; rail, 352, 378-379.

Muscali, 177, 215, 287, 770; v. p Rup.Mustafa-aga, 178, 562; al II-lea, sultan,

631, al IV-lea, 342, 631.Mustacov, Hagi Ion, 576-577.Muste Nicolae, 656, 793, 802, 808,

_Musulmani, 417.Muscel, judet, 73, 474, 488, 492, 498,

530, 581, 620, 687, 741, 826, 873,918, 929, 969.

Mufetefti, sat, 202, 990.Mu.,9ii, din Ru§cieni, 693.Mufitu, ropil ot Rupceni, 693.enufte columbace, 818.Muta, porecla mamei lui Neculce, 804.Muzeul, de artel bis. (religioasd), din

Buc., 72, 165, 197, 946, 1007, 1017,1020, 1022-1023, 1027, 1029, 1031 -1032, 1034, 1036-1037, 1040; deand Nationalcl, din Buc., 994; Be-nakis, Atena, 1036; bizantin, Atena1007; militar, Buc., 137, 179, 237,287, 300-103, 314, 600, 602, 763,765; National din Belgrad, 111, 764;National Maghiar, fAcut de Sina,430; National din Sofia, 1015; dinSinaia, 1021; Jucl. Severin, 587; dinVillenii de Munte, 1001.

_Nam Constantin, 133.Nciclasdy Francisc, 361.naema, V. naiamA.1Vagszegi Gabriel, 376-377, 394._Nagy, cdpitan, 9.-naima, v. nAiamil._Naisteter, (Neusteidter) Mihail, 884._Napoleon, Imp., fag de Rup, 323, 327

-328, 768, 851-852; codul, 345, 543._Napoli, 932..narghelegi-ba-ya, dregAtor, 477.nart, pret fix, 580, 586.Nasirtusi, tablele gheografice§ti ale lui,

INDICE 1113

Nastasia Trubetkol, 221.i naguni s, cele trei din Ardeal, 367,

387, 394, 398, 402.Naues, v. Naussi. A.Naum, Sí., tipografia din Moscopole,

914.Naussi Anastasia, Aroman, 431.navlon, indatorire fiscalà, 706-707.Naxos, insula, 36-37.Nazarie Carazin, 286.Nazianz, Sf. Grigore din, 183, 1026.naziriea de poduri, 341, 473, 476.nifiamil, dare exceptionalA, 683-684,

695.Ndmegti, bis, de lemn din, 985.Nandfori, lupta dela, 58, 66, 88, 531;

V. p Armappi.ncipati, fisca/e, 690.nilramze, portocale, 596, import de ;

599.Naiíud, district, 399; Iosif II in, 401

judet, 520; ora, 520; re§edintareg. II gr. 934; §coala normalk 935.

Natase, *.árban din, 686.Natural, Iorest, 70; Radu, postelnicul,

64; Udrifte, 64, 70, 77, 79, 780, 785,861, 863, 871-872, 916, 921, 945,989.

ntiutul, introducerea, cultivarea, 551 -552, 599, 882.

Narap, din Darza, 692.narciti, luntri, 569, 615.Neagoe, Basarab, 1, 23, 813, 1025, in-

vAtAturi, 811; bis. dela Argeq, 1026;pitarul Reitescu, 970.

Neagrd, Marea, 35, 42, 51, 85, 131 -132, 235, 263, 291, 300, 487, 514,557, 570, 798; bis., din Bra§ov, 994.

Neagul, Voevod, 11; postelnicul, fiullui Antonie din Pop., 121-122; vd-tahul de tabaci, 579; din Dana, 692;mazilul, 693.

Neajlov, pod peste, 614.Neamt, m-rea, 92, 212-213, 611, 700,

745, 786, 795, 845, 858, 869-870,872, 908-910, 946, 1009, 1011; ii-

www.dacoromanica.ro

1114 iNDTCE

nutul, 134; cetatea, 229, 755, 773,807; judet, 306, 507, 561, 873, 891,993, 1002, 1022.

Neamtu, Petre Mazi, 565.neamuri, 478, 643, 646, 718-719.Neaniul Grigorie, vtori log., 131.Neapolul, regatul, 315.Necsingului, Haintl Fr. domnul, 883.Nectarie, cartea lui, 900, 903; Pelago-

nianul, ieromonah, 893.Neculce, Ianaki, vistierul, 804; loan,

122, 124, 132-133, 136, 140, 143,148, 152, 155, 207-208, 210-212,215-217, 221, 232, 234-235, 248,259, 260-261, 456, 507, 549, 567,605, 614, 616, 626, 639, 644, 647,655, 661, 663-664, 666, 669, 675,680, 683, 697, 700-702, 719, 745-746, 752-754 761, 769-770, 772,781, 788, 793, 804-808, 814, 819,825, 864, 923, 965.

Nedeia, balta, 707; schelà la, 708.Nedelea, a doua sotie a lui C. Serban,

111.Nedelcu, zugrav, 999.Negel, Grigore, 870.Negoescu, Pand, 193; Safta, sotia lui,

193.Negoesti, bis. din, 70, Barbul post.

din, 741.Negoild, frate cu R. Cândescu, 113;

vistierul, 125; pdharnicul, 686.Negovani, valen, 555.Negro pont, pasa din, 417.Negru, Vodd, 68, 73; m-rea, 65, 993,

1022; Vacile, român In rAscoala luiFr. Rakoczy, 394.

Negruzzi Costache, 542.Negustori, bis., 72.Nemesis ThPresiana lo, cod austriac,

541.nemesii, unguri, 350-351, 361 -362 ;

abuzuri In Transilvania, 396.Nemti, 38, 117-118, 136, 144, 148,

239, 460, 745-746, 749, 752-754,802.

Nenciulescu, la Viena, 932.Nenciulegti, baltà, 73; sat, 75.Neochorion, v. Yenikiöi.Nenul, feciorul lui, 753.Neofit, monahul, opera, 859.Nersi-s, arhimandrit, 589.nesfielele, monetg, 630.Sesteutes Ion, patriarh al Constanti-

nopolului, 538.Nestor, clucer, 332, 543, 931; Marco-

vici, arhim., 381; Urerhe, v. Ureche_Nestorovici Uros, 944.Neuhaus, postav de, 595.Neul dusel v. Uivar.Neuhold, loan Nep., 884.Neustadt, oras, 117.Neustädter, v. Naisteter.Nevesca fn Maced., 418.Nica, famile de AromAni, 429.Niceia, 103.Nichita, nevolnicul, 581.Nichitici Ghedeon, episc., 380-381.Nicoard Prdiescul, v. Prgjescul.Nicodim, dilugAr, 380; ctitorul Pris-

lopului, 384, 834; ieromonahul tipo-graf, 891.

Nicola, Vasile, v. Horia; Ivan Antie525; vistierul, 34; popa, 999.

Nicolae, aga, 59, 72; Pdtrascu, 10;Sofialciul, clucer, 119; Pop, proto-pop, 380; ctitor la SAmbgta de Sus,190; Oprea, din Sgliste, 377; cu-pefu, 587; protopopul, 588; ctitor labis. unit5 Huniedoara, 984; zugrav,998; din Pitesti, 999; giuvaergiu,1037; bis. sí., din TArgoviste, 69;dtn lasi, 89, 90, 142; idem, Domnesc,145, 152, 210, 456, 926; din Chilia,94; din Ismail, 99; din Cernavodd.295; din Moscopole, 421; din Bo-gazchioi, 503; -,Felari, Buc., 587; -Tabacu, Buc., 517; din Sdrbi, Ma-ramures, 733; din Suceava. 962;din Ftlgdras. 1020; din Scheii Bra-SOV, 833-834, 865-866, 917, 921,947, 1036.

www.dacoromanica.ro

Nicolau, familie de Aromani la Brasov,429, 950; Nicolo, traducator, 874.

Nicolaide Ion, medic, 418.Nicolina, cartier al Iasilor, 45, 508.Nicolifa, sat In m-tii Gramostea, 418,

427, 1037.Nicomedia, Asia Mica, 364.Nicopoli 113, 328, 599, 825.Nicorefti, podgoria, 552.Nicorifa, armas, 17; hatmanul, 48;

podpolcovnic, 763-764.Nicot, arnbasadorul francez, 550.nicotina, 550.Nicula, bis. din, 1003.Niculifa, v. Nicolita.Niemirov, local., 148, 235-236.Nifon, mitrop., 23; vieata sf., 813.Nils Nyström, trad din, 882, 913.Nil, fluviul, 103.Nipru, 85, 135, 148, 160, 291, 650.Nistru, 35, 38, 48, 51-52, 55, 59, 90

91, 94, 101, 135, 139, 141-144, 148151, 155, 208, 212-213, 221, 227,236, 299, 311, 313, 315-316, 337338, 340, 342-343, 461, 469, 483'485-487, 510, 512, 514-515, 518,532, 558, 563, 571, 574, 650, 691,706, 726, 760-761, 763,-764 769780, 798 913-914 924.

In Serbia, 291.nizamuri, statutele breslelor 578, 586.nobilii s natiune o in Transil.: 367, 393,

400.nobilimea, In Transilvania, 730-732.Noemvrie, birul lui, 635.Nohai, Tatarii, 470.Nomocanon, bizantin, 535, 537-538.non,le, dare, 735.* Nopfile lui Young , 876.Notara Hrisant, v. Hrisant.

Notizie del Mondo lo, Jurnal, 889.Nou Anastasimatar s, al lui Fotino,830; .. .Doxasticar », al lui Fotino,830.

Noua, Sulifd (Novo Selita), 511; deJos, 511; de Sus, 511; Pedagogie,

IN DICE 1115

a lui C-tin Ucuta, 915.3 Noul Erotocrit 10, versuri ale !ni Fo-

tino, 830.Noul Testament, 862, 871, 890, 896,

914.Nouy, Lecomte de, 94, 965.Novacii Bulgari, sat, 52-56.Novacovici Dionisie, episcopul, 379-

881.novele, gazete, 887.Novisad, Aromani la, 419, 428..Novoselifa, v. Noua Sulita.Nucet, m-rea, 75.Nuc.,soara, bis. din, 999.Nuremberg, 771.Niqa, armasul, 32.Nyssa Capadociei, 862.Nyström, v. Nils.

Oaia, sat, 933.oaie sea* dare, 653, 684.oarneni liberi, 722.Oand, boier moldovean, 561,Oargd Ion, v. Closca.oaste, 321, 339; a lui Simion Movila,

1; a lui Mihai Vit., 1; a lui R.Mihnea, 2; a lui R. Sorban, 2, 8; alui C. Movila, 16; a lui SkenderPasa, 19; a lui Gr. II Ghica, 232;a lui Mavrogheni, 299; pamanteana,sub C. Ipsilanti, 325; Clain da Aus-triei oameni de, 30; sprintend, la/a Turci, 19; data de bresle, 589;cea mare, 772.

Oafului, Tara, bis. din, 985.Obedeanu, Petru, serdar, 239; biserica

Craiova, 930.obiceiul pdmdntului, 341, 345, 541

542, 544, 535.obiecte de podoabd, din Apus, 602.Obilefti, sat, 73, 202, 327; palatul lui

Branc., 990.obligafii fiscale noui, 634.Oblucifa, vadul dela, 124, 516.Obradovici, Grigore, 913; v. i Dositei,

www.dacoromanica.ro

1116 INDICE

Obredi Badea, 72.obroc, mIsurà, 695.obuzu, talAra, 619, 769.oca, mIsuril, 552, 556-557, 573, 587,

Occident, 430, 932.Ocea, sat, 'bis. din, 1002.Oceacoo (Dasov sau Vozia), cetatea,

236, 300, 302, 316, 461, 650.Ocel din Lucania, filosof, 856.ocna, de sare, 269, 616, 634, 710; ve-

nitul spAtAreilor era dela, 480; pe-deapsA la, 672; dela Teifani, 204;oral, 499; Sibiului, bis. din, 187;Mica, expl. sArii, 555; de Fier, 558;v. i TArgul.

()mete Mari, 158, 193, 471, 499, 555,569, 612, 615, 708, 710.

ocoale, subdiviziune ad-tivA, 490-492.octoih, 897, 903, 909.Octomorie, birul lui, 635.ocupalia ruseascd, 335, 343-344.Ocze, pt. Socii, 506.Ddaia, Doamnei, sat, 286; Vizirului,

285, 293.odclile, 266.Oder, 527.-Odivoaia, 760.Ddivoianul, cApitan, 109, 115, 358..0clatenii; sat, 531.odobafi, comanaant inferior, 776.

OdobeFti, 505, 531, 548, 552, 580, 612,670, 680-681.

Ogost, riu In Bulgaria, 583.Ogrezeni, sat, 498.()gratin, lupta, 2; bis. din, 997.'Ohaba, scoall in, 935.Ohrida, lac, 418; local., 419; Ioasaf

patriarh de, 423; Climent al, 423;codicele Diaconis gAsit la, 431.

oi, de sursat, dare, 658; tmparatefti,dare, 634, 651; ale Hanului, dare,651; exportul de, 606.

oieri, agenti fiscali, 659, 662, 760.oierit, dare, 107, 279, 293, 319, 322,

643, 646, 653, 658-660, 674, 691,712.

Oie.,sdea, bis. de lema din, 985.Oituz, 89, 134, 148.Ojogeni, lupta, 58.olac, caii de, 615-616, 622, 652-653,

655, 673-674, 684, 687, 695, 697-698, 700, 704-705.

Olanda, 315, 595-596, 599, 951.olanii, galbenii olandezi, 622.Olari, tun al cetatii Sibiu, 589; bis.

In Buc., 1016; bis. in C.-de-Arges,969.

olat, tinut, 564.Olcinegti, bis. din, 608.014eni, bis. din, 230.Olimpiotul lordache, 432, 775.Ols dvskij , Mihail Manuil, 940.Olt, 29, 30, 41, 77, 124, 241, 244, 253-

navigatia pe, 569, 615; pod peste,614; judet, 72, 474, 488, 498, 573,741, 755; Tara, 384, 999.

Oltea, mama lui *t. ce! Mare, 1036.Olteanu, lupta dela, 325.Olteni, bis., 588.Oltenia, 2, 32, 77, 239, 252, 254, 277,

253-255; In stAp. Austriei, 239,241, 253-255, 490-491, 557, 675;ocupatà de Rusi, 325; jefuitl depasvangii, 318, 321, 324; de Ttitari,499.

Ddor, pAhlrnicel, 693. 287-288, 293, 320, 325, 414, 526,Ddorhei, scaun, 490; judet, 520; co-

legiul reformat din, 947.540, 557-558, 583, 594, 607, 610,613, 615-616, 620-621, 623-627,

.oerit, V. oierit.ogiaguri, hornuri, 676.oglinzi, import, 602.

629, 654, 662, 688, 758, 761, 766,768, 774, 823, 827-828, 933, 946,992; dupa pacea din Belgrad, 236,

599,660,

602,663,

608, 610,669-670,

612-613, 624,672, 677-678,

680-681, 695, 710, 827.

254, 256, 287-288, 320, 473, 553,557, 565, 613, 672, 675, 896, 999;

www.dacoromanica.ro

Oltenica, 426, 613, 707-708.Oltec, 614, 708.oluc-hacul, v. ierbAritul.omiliile, patriarhului I. Caleca, 863.Omor, com. in Banat, 551.Oncegti, bis. din, 985, 987.Onciul, pitArelul, 741..0nitcani, targ, 231, 512, 527.Onofrei, Sf. bis., 964.opacinagi, obligatie fiscal, 706, 749.opácini, vAsle, 706.opere, filologice, 841 845 ; literare,

850 854 ; idem, traducen, 871 877 ;religioase, 856-860; gtiincif ice, 854856 ; privind istoriasi geografia, trad.,877-881.

Opitz Martin, poet, 917.opium, 605.Oppeln, ducatul de, 350.Oprea, Nicolae, din Säliste, 377; da-

rttban, din Buc., 664; aga, 685; cio-coiul, din Plesoi, 702.

Oprean Gheorghe, boier, 888.Oradea, 25, 135, 370, 428, 521, 525,

594, 838-839, 985; Mare, 352, 360361, 429, 835; Episcopia, 391-392,950; -Venecia, 985.

Orak-Ugli, trib Mar, 513.orage, 522-533, 729.Oravica, 521, 558.oreigenii, 726-729.Oreigtie, 401, 489.()rest, tragedia, trad., 874, 876.orez, cultiv., 551; import, 599.orfanotrofia, 295, 573..organizarea, Transilv. sub Austr., 364;

breslelor, 585; financiará, 633-713;judecdtoreascel, 535 546 ; militará,718, 739-777.

Orhei, 86, 94, 98, 209, 269, 614, 758;jud.4, 36, 213, 492, 563, 582, 680,688, 718, 741, 770; Cinut, 471, 485,487, 512-513, 531, 661, 669-670,693, 756; párctIlab de, 460; sArdarulde, 469, 481, 492.

INDICE 1117

Orlteieni, revoltà, 141, 147.Orient, 244, 415, 430, 807, 889, 900,

917, 922, 927, 936, 989, 1020, 1023;cregtin, 23, 938, 1006, 1034, 1037;influenta in artà, 964.

Orlat, Sibiu, 399, 934-935.Orlik Filip, 503.Orgova, 113, 162, 239, 252, 319, 521,

551, 612, 661, 708 (Rusova); cuce-rill de ,Veterani, 163; cetatea, 301;-Mehadia, 848.

orta-cusacii, dregAtori, 476.Ortakiöi, palat la, 797; bis. din, 1031.ortagi, agenti fiscali, 688, 694, 701.ortografia, opere despre, 848-849.orti, monetà, 230, 585, 618, 624, 628,

630, 639, 656, 662, 674, 676, 702,705; Wait, 588; obligage fiscalei,688, 694; idem, st6rostesc, 671,680-681; id,em, vätAsesc, 680682.

Orumbet-Ugll, trib War, 513.orzul, dare, 661.Osipov, v. Sidor Pospeev.Osman, sultan, 28, 39, 42-43, 268,

516, 721; Chiurd, turc, 261; v. siPasvan-Oglu.

osmoglasnic, apare la Abrud, 905.ostrachia ., paste fdinoase, 576.

Ostrov, Turcii din, 656.Otaci (Otace, Atachi), teirg, 511-512;

sat, 512.Otegti, sat, 16, 530.Oteteliganu lonicet, 545.Othman I, sultan, 530.Oto peni, v. Hodopeni.Otwinowski, cronica lui, 791.Otzelowitz, Horia con, 316, 511.ocel, import din Germania, 599.ocet, de vin, vama, 519.Ocetari, bis. din Buc., 587.Ovidiu, 829.Ovrei, 709, 712; breasla, 589; se wail

In T. Rom., 591.Oxford, 1005.Oxintiia, mosie, 770.

www.dacoromanica.ro

1118 INDICE

Pacea, Famur ieftin, 459.Paciurea, celnicul, 418.

552,

pa/tale, 603-604.pahare, dare exceptionalk 678-679.paharnicul, dregAtor, 476, 478, 480.pitharniceii (rosii), 689.Pahomie, eg. la Neamt, 786; dasc61,

915.Paisie, pretendent, 29; din Pultava,

786; Radu, ctitor la Plumbuita, 67.Pal, v. Szent-Pal.Paladi, Ion, biv vel log., 289; familia,

720.Paladie Damian, In Italia, 922.Palanca, prtidata de Turci, 300; tArg,

517-518.Palate, case domnefti f i boierefti, 989.Paleologul, postelnicul, 17;

rud6 cu Movilestii, 22; DionisieRalli, mitrop., 10; loan, 795.

Palestina, 892.Palulie Petar, 525.Pamperi, v. Procopie, Dimitrie.Panaghia, m-rea, 665.Panahidie, trad. lui V. Aniareanul, 870.Panaiotache, Morona, fost vel postelnic,

217; Moruzi, mare dragoman, 329.Panaite, Scordeli, chihaia de ciohodari,

471; Iordache, slugerul, 511 ; fiulTudorei Mihailovna, 576.

Panaitescu P. P., 807.Parid Filipescu, 116, 561.Panciu, tArg, 505; Sarbu, din Focsani,

505, 526.Panciova, 300, 408.Pandovici Diimtrie, tipograf, 891, 904.panduri, 325, 756-760, 763, 768; sat,

758.Pandurul, sat, Ialomita, 758.Pangal, maiorul, 768.Pangas, aromân, 430.Panonianul, Daniil Andrian, 540.Pantelimon, m-rea, 279-280, 285; epi-

trop la, 823; zugrav, 999.

pantofari, 577.panfiri, oaste, 745, 755-756, 762.Panu, Meitani, 427; Stirbu, din Foc-

sani, 526.Panzini, italian, 547.Papa, binecuvinteazg liga sfAntA, 161;

Nectarie scrie contra, 900; logof.din Greci, 34; vistierul din Greci,107-108, 125; v. si Brânc.

Papacostea, familia, 417.Papadopol Nicolau, 871.Papatete Mihail; 421.Paphos, episcop din, 947.papucari, 577.papugii, 577.Papurii-Vodd, porecla lui *tefànit6

Lupu, 134.para, monetd, 217, 263-265, 279, 481,

Paraclisul Mitrop., Buc., 249.Paraclisul Precistei, tip., 896.Paramon Sf., pictur5. la Mántuleasa,

Buc., 868.Parapani, sat, 73.Paraschiva Sf., m-re Iasi, 23; bis. dint

Liov, 97; idem din Moscopole, 421;moastele, 102, 264, 784; slujba, 811857; vieala, 857, 863-864.

parcime, odgoane, 650.Parimiile de peste an, vecernie a lui

Dosoftei, 809.

parmezan, import din Italia, 599.Paros, insul6, 36-37, 297-8, 1025

1035, 1037.Partenie, patriarh al C-tinopolului,

102-103; decret sinodal al lui, 104.895; archimandrit al Argesului, 1026,

Paru, v. Paros.Pasca, brat al DunArii, 708.Pascal, orbul, 581.Pascale, vel ispravnic, 660; vornicul,

921.

Paris, 179, 345, 570, 592, 602, 711719,874,

759,876,

796-797,881, 911,

801,921,

803,932,

855,944..

565, 571, 573, 599, 607, 618, 622625, 630, 662, 682, 701, 710, 827..

Padova, 21, 41,595, 614, 783,

118,819,

425,921,

504,944.

www.dacoromanica.ro

Passarowitz (Pojareva6), pacea dela241, 254.

paste fainoase, 576.pastrama, export In Turcia, 607.pasvangii, oaste, 321, 324, 339, 501.Pasvan-Oglu, Osman, 318, 320-321,

323, 325, 415.Pasvantoglu, v. Pasvan-Oglu.Paszkowski Martin, cronicar, 789.Pagcani, 141, 993.Patachi, loan, episcop, 384-386, 392,

519..Patelarie Athanasie, patriarh, 103.Pater Ianog, 376, 655.Patmos, insula, 938, 1031.patriarhia, din Constantinopol, 49, 99,

164, 225, 268, 452, 540, 784, 811,822, 857, 928, 1007; ajutatA de V.Lupu, 91, 101-104; din Ierusalim,54, 1006, 1034 ; Rusiei, 99; din Buc.,454, 747, 978-979, 1024, 1039.

Patrona Hall, 232, 247-248.Patruzeci, de mucenici, bis. Buc., 928;

de sling, Buc., 580.Paul, v. Alep ; v. Iorgovici.Papel, 525; fiul lui S. Movilk 14;

ctitor la Cluj-Màngstur, 383, 429,984; sticlaru, 563.

Pavlu Andrei, bancher, 727.pdcornicerii, fIceau pdcornitele, 581.pacorn4e, vase de ars pacurk 581.pacura, exploatarea, 559-561, 581,

612-613.Pacurar, fAntana lui, 17, 576.Pacurei, e fantâna cea neagr5. a », 561.Pacurariu, lexiconul lui, 842.Padure A,Stefan, 793.paduri, 552-553.Peldureni, sat, 505.Paduref, jud., 488.Padureg, v. Clanta.pahare, dare, 673-674, 684.pandrnicei, 475, 478, 644, 674, 689

693, 718, 741-742.Pdlade, faclierul, 580-581.pcileinci, 598, 776.

INDICE 1119

pcipugoi, v. porumb.parting, dare pe pogonul de, 212, 661.Pdrhauti, bis. dela, 963.pasat, 571.pascutul cailor, dare, 652.patlagele, 552.Patrago, banul, 471 ; vistiernicelul, 741,

Nicolae, fiul lui M. Vit., 10, 718;Ciogolea, 48-49; Urziceanul, 158;Buzoianul, mare vornic, 194-195.

Patru, fiul lui Antonie-Vodg., 122;rogul, 693.

Pclun, Poiana lui, 267.Pauna, mama lui M. C-zino, 824; v.

§i Cantacuzino.Paunegti, v. Paclureni.Paw, schit, 111.Pdugegti, sat, 685; Mdglagi, 710.pazitorii granifelor, oaste, 758.Pdcliganu Zenovie, 841.Pdnacle, sat, 387.4 Pcinea pruncilor *, tipdriturk 904.Pcinzcireni, v. FMesti.Ptirdianul Danciul, ve! postelnic, 113.Pardieni, Hamza banul din, 689.0mM:chi, 254, 256, 492, 498, 507.piirccildhie, dare, 654, 671, 680.pdrgari, 507.parpcirul, dare, 661, 666.Pcirgcoveanu ,5tefan, 293.Pcirvu, 826; log., 125; vistierul (?),

496; postelnic din Válcanesti, 741;v. si C-zino.

Pecerska, lavra din Kiev, 104, 786,895, 1009.

pecetea ageasca, taxk 681-682.pecetluitti, rol fiscal, 243, 636, 642

643, 647.Péchy Simion, cancelar, 18.pedepsele, 543-546.e Pedimontan doftorul *, cartea lui, 887.peicii, (paicii), soldati turci, 454, 752,

775.Peking, 796-797.Peloponez. 98, 462, 795, 936, 943.Peninsula Balcanied, 135, 161-162,

www.dacoromanica.ro

1120 INDICE

604, 855; Rorndnii din, 413-432.Penird, pdrealabul, 668.Pentaglosar, 845.Penticostar, 869, 890, 982, 909Pere, 24, 234, 257.perdegi-ba+a, dregAtor, 477.Perekop, 235.Peri, m-rea, 23, 382.periodice, 780, 884.Perigani, sat, 613, 774.Persani, 16, 878.Persia, 221, 596, 800, 807, 872-873,

1005.Persiano Manolache, 831-832.pescuitul, 554-555; dare, 669.Pesena Levin, 977.pesmet, birul pt., 650.Pesta, Aromânii la, 428, 431; Univer-

sitatea din, 840; tip. in limba rom.la, 911, 913.

Pestalozzi, 925.pestreala, bdtaia sAgetii, 768.pegchirgibasa, dreggtor, 473, 477.peche, 452-453, 457, 459, 649; al

Bairamului, 643.pegte, dare din, 661.Petera, (Movilova, Movilau), 148, 512,

156, 773, 864; domnia, 142-144.petrol, puturi de, 672; v. i plcurA.Petrifaldu, sat, 387.Petrovaradin, lupta, 239.Petru, (Petre), §'chiopul, 24, 97, 135,

514, 691, 788, 944, 962; cel Mare,176, 217, 220-223, 229, 291, 592,619-620, 627, 746, 769, 786, 798,800, 887, 965; fiul lui D. Cantemir,223; episcop la Feleac, 383; cel Tit-lair, 459; ceasornicar, In Buc., 577;mdjarul, 661; v. si Rareg; Cercel,665, 770-771, 944; din Efes, 943.

Petrachi Constantin, grec, 576.Petrogani, sat, oras, 519.Petrovici Naum, prof., 943.Petruseanii, schelk 708.Peyssonel, consul francez, 514, 557.Pherekyde, familia, 429, 525Philip pide, Daniil, 827-830; Dimi-

trie, dilug6rit Daniil, 828.Phrantzes, cronicar bizantin, 816.Piasecki, cronicar, 791.piagtri, monetk 329, 607, 630, 662,

700.Piatra, 611, 797. ,Foimului, 110; Co-

dru, 553; Neamt, 745, 761; breaslabutnarilor din, 589.

Piata Natiunii, 201.picheucd, picioick pt. cartofi, 551.pictura bisericeascd, 995-1000.piei, import, 598.piepteni, import, 602.Pierre Blanchard, 874.Pietrari, sat, 685; subalterni ai c6p._

de panduri, 476; leafa, 481; delaAlbesti, 563.Pilde filosofe.,sti *, tip., 891.

Pinul, m-rea, 67, 672.Pindar, lecturi din, 183.Pindul, muntii, 417.Pirinei, 16.Pisa, 332, 932.Piscu, tArg, 506.Pisculegti, sat, 73.pistoale, import, 600, 770-771.Pistoia, Toscana, 771.Pigdtori, cascadk 513.spita ateirascti i, un fel de cartof, 551,

884.pitac, monetà, 625.Pitagora, lecturi la Sf. Saya din, 183.Pitar, MOSU, bis. Buc., 588; dregAtorp

479; brutar, 580.

531.Petersburg, 206, 221, 261, 286, 310,

323-324, 548, 801, 823, 963, 880,913 914.

Petraki Celebi, 297.Petriceicu Vodd, 124, 148, 150, 152,

Pitegti, 70, 109, 202,553, 612, 758, 919,

Piva Petrii, sat, 497,piue, pt. postav, 570.pive, mortiere; 769.

419,990,571.

495,999.

552

www.dacoromanica.ro

pivnicer, dregator, 476.pivniceritul, dare, 669-670.pivnire, dare, 674.Pivoda, 241; v. i Dettine Stefan.plaiuri, subdiv. ad-tivk 490-491.plasd, subdiv. ad-tivk 254, 490-492.Plato, 794.pldegii, 209, 711, 758.Pleitaresti, m-rea, 67, 70, 75, 969.Plciviceni, m-rea, 72.Plegoi, Oprea ciocoiul din, 702.plocon, dare, 557; Hanulai, 635; sul-

tanului, 635; de CrAciun;de rumani,de ora§e, 664-665; de nume, 666.

Ploegti, 28, 70, 120, 202, 495-496,499, 503, 616, 760, 950, 990.

Plokof Jean, consilier, 879.Plopii, Rumanestilor, masiv paduros,

553; schela, 708.Plopul, mo§ie, 723.plumb, irn Transilv., 557; din Germa-

nia, 599.Plumbuita, m-rea, 34, 67, 969.Plutarch, 182, 918; lucrare despre,

874.Poarta, 13, 16, 25, 27-28, 32, 34,

36, 40, 42. 49, 53, 55, 83, 58-59,88, 90, 101,109, 118, 122-125, 131-132 134, 142, 160, 174-176, 178,204, 207, 209, 211, 213-218, 220,225, 229, 231-232, 234-235, 237,242, 246, 248, 257, 261-263, 265,267-270, 273, 275, 277, 280-283,285, 288, 291-293, 296, 298-299,306, 308-309 311, 313, 315, 317,322-325, 329, 331-333, 338, 340,342-343. 347, 354, 359, 417, 427,451-452, 458-460, 463, 465-467,536, 569, 607 611, 624, 633, 638,642, 649, 659, 671, 676, 702, 713,733, 751, 779, 783, 800, 824, 843,932.

Pobrata, m-rea, 94, 864.Pociculci Sofronie, tipograf, 104-105,

895, 916.Pociovaliste, fabrica dela, 571-573.

INDICE 1121

podoane, 481, 659, 662, 671, 680, 698;Hanului, 583, 584 649, 673, 707,712-713, Empdratului (sultanului),585, 649, 673; steagului, 643, 649,695-696; vizirului, 649, 712-713;chi haielii, 650; bairamului, 687;vlddicesc, 698; pa§ii, 707; v. §i

plocon.pod, de piatrk 98-99; peste DunM'e

235.podltrit, venitul podarilor, 571.Podeni, sat, 933.podgheaz, 208, 213, 150, 228, 653, 745.podini, obligatie edilitark 682.Podoleni, ocol, 490.Podolia, 124, 126, 213, 612, 663.Podul, sdngeros, sat, (fost Kann Kö-

prii, apoi Lipcani), 510; Iloaiei, 132,745-746 ; vechi, rachierita dela, 155;Senatului, in Buc., 279; Mogosoaiei,.In Buc., 682.

podvoade, (podvezi), 652-653, 664,673-674, 687, 695-697, 700, 704-705.

Poema polond, a lui M. Costin, 484,486, 506-508.

pogon, 548-549, 629, 661-662, 670,725-726; de tutun, darea pe, 550.

pogonctrit, dare, 138, 217, 234, 259,643; pe vii, 256, 629, 666; pe tutun,.480, 550; pe porumb, 662.

Pogoniana, m-rea, 31, 811.Poiana, m-rea, 193; sat Ialomita, 929;

-Märului, 533; avezare a lui Bran-coveanu la, 202, 991; m-rea, 786;a lui Pclun, 267.

Pojarevac, v. Passarovitz.Pojejena, sat, 935.Pojon, Aromâni, 428.polo, de Sarbi, 325; de husari, 768.polcovnici, 474, 746.

arp, fiul lui M. Strilbitki, 886.Polizoe, loan Papa, grec, 575.Poloni, 1, 8,

36, 38, 40,13,48,

15-16, 18, 28,86, 143-145,

35-162,

208-209. 213, 358, 394, 522, 532,

www.dacoromanica.ro

1122 INDICE

554, 559, 593, 721. 745, 75., 755,769, 793-794, 804, 864; relatii cuV. Lupu, 83-87; cu Gh.131; In Liga SfAntA, 148.

15,87,

108-109, 115, 117, 123, 131-132,135, 144, 147, 152, 155, 161, 213 -214, 221, 227, 262, 289, 350-351,354, 356-359, 361, 364-365, 460,528, 574, 595-596, 599, 600, 602,606, 607, 610, 612, 616, 623, 647,653, 656, 746, 754, 769, 771, 782,784, 788-789, 791-792, 804, 816,820, 823, 864-866, 921, 965, 968,1014.

Polovragi, m-rea, 321.polturac, monet6, 625-626, 629.Pomdrla, sat, 48.Pomerania, 132.

Pompei fo, tragedia lui Corneille, trad.,875.

Pompiliu Numa, Istoria lui, trad., 881.Ponor, drumul spre, 408.Pont-Neuf, Paris, 876.pontoane, 568.Pon yatowski, contele, 574.Pop, Nicolae, protopop, 380; Hagi

C-tin, din Sibiu, 932, 950, 985.Popa, Tunsu, 379; Zenovie, aromin,

415; Soare, bis., 587; Robului, m-rea723; Florea, 822.

Popcluti, ctitoria lui t. c. Mare, 266.Popescu, Hrizea, 157, 158, 473; Radu,

cronicarul, 53, 116, 122, 158-159,179, 242, 253, 638, 780, 801, 804,811-812, 814-819.

Poperti, Antonie Vodd din, 120-121,128, 463, 661; domnia, 120-122;Calotd, slugerul din, 685; Leordenisat Ilfov, 571 ; Ungureni, sat In j.SAcuieni, 533.

popii, categorie fiscal, 712.Popldceanu Ion, 594.Popovici, Duran, Invatat sarb, 414,

428-430; Eustratie, 905; loan, .din

Hondol, 380, 382; I. Barac, ver-sificator, 853-854; Sava, din Mi-nan, 880.

Popovca, sat, 531.Popp, Vasilie, 856 861.Popricani, 16, 59, 90.populatia orarelor, 522-533.Porceni, luptà la, 299.Porcerti, ctitoria lui M. Basarab la,

70, 984, 998.Porfirie, mitrop., 103.Porfirogenetul Constantin, Imp., 464.portarul, dregAtor, 481.portdreii, 741.portocale, import, 599.Portile de Fier, 113, 398, 555.Porumbrini, numire, 693.porumbul, 212, 547, 549-551, 661 -

662, 882.Posada, 1005.Posen, Prusia, 424.Poserti, bis, de lemn din, 985, 988.;

Pclmtinteni, 737; Ungureni, 533, 737.poslurnici (servitori), 674.Posolski Pricaz, Consiliu diplomatic,

795.Pospeev Sidor, (Osipov), zugrav rus,

997.postav, fabrici de, 570-575; import

de, 595-596.Postdvari, sat, Ilfov 571; In DAmbo-

vita, 571; de lard, 571, 573.postelnicei, subalterni, categorie, 478,

644, 689-690, 741-742.postelnicul, dregMor, 478, 480-481.porta, 254, 615-617, 655; unitate de

mdsurä, 216; Centrald, din Buc., 251.potasa causticd , 567; export, 612.Poteca Eufrosin, 940.Potemchin, 315; cantecul lui, 810.Potlogi, bis. din, 185; palat, 200, 203

817, 990-991.Potocki .St., ruda Movilestilor, 15-16,

87; Iosif, voevodul de Halicz, 752.Potocul, m-rea, 75.potronici, monetä, 122, 234, 622, 625 -

.Poionia, 7, 8, 9,47-48, 50-52,

19, 26,55-56,

36,83,

41,85,

www.dacoromanica.ro

626, 663, 670, 677, 680.Pouqueville, consul, francez, 418.povara, In sens de masura, 564, 619

(de aspri).poverne, pt. tuica, 575, 583.

Povestire pe scurt... *, cronica luiMatei al Mirelor, 811-812.

povestiri istorice In versuri, 809-810,830-833.

'povodnici, cai de &Wade, 704.Poznan, miner, 559._Praha, 2.Prahova, ran, tinut, judet, 28, 58,

68 108, 120, 193, 202, 204, 474,495-496, 526, 530, 553, 556, 561,652, 717, 737, 741, 945, 969, 985,988-990, 997, 1020, 1022; palea,295, 613; pod peste, 614; plaiul,614.

prapor, steag, 587, 762.Prau, abatele, 951.pravila, 356, 536, 541, 545, 625, 787,

892, 895-896; tipeirite i manuscrise537-543.

Pravoslavnica mcirturisire, tip., la Bu-zan, 822, 897.pravul *, iarba de puKá, 772.Praxis et theoria criminalis o, 539.

Praxiteles, 873.Preijescu Nicoard, vel vistier, 652.

masura, 725-726.preivari, 772.Preajba, bis. din, 1022; §coala, 929.Precista, m-rea, Galati, 99, 100, 275

din Roman, 266._Preda, din Sirineasa, 637; postelnicul

din Periani, 741; Stanciovici, tipo-graf, 894.

411Predeal, 300, 613; -Timig, 299.Predicile, lui A. Ivireanu, 858-859.preorii, categorie de contrib., 688.

694-698.Prespa, lac, 418._Principatele, 278, 292, 327-328, 382

399, 429-430, 472, 482, 502, 524,553, 610, 642, 715, 730-731, 735,

INDICE 1123

737, 768 781, 807, 821, 826, 828 -829, 900, 952, 998; zaherea din,462; Aromanii In, 525; imigr. Sarbi§i Bulgari In, 526; cartoful in, 550;industria In, 563; categorii de con-trib. 711 ; bancheri In, 726; stareataranimii In, 736; ziare In, 889; bis.de lemn In, 985-988.

Principele Transilv. gi Poarta, 466-468.

pripas, vite de, 709.Prisaca, sat, 859, 891, 896.prisacaritul, dare, 664, 671.priseici, 553, 555.Prislop, episc. roman din, 354; loan

dela, 367; Teofil dela, 369; m-rea,367, 369, 383-384, 391, 834; satal m-rii Cutlumuz, 73.

Pristol, local., 557.privilegii, pt. companii o, 594.Procopie, Dimitrie, tipograf, 425, 894.Prodan Dr ügugescu, 141.Prodromul, m-re, 42; de langa Mosco-

pole, 426.proestogii, ajutoare ale starostelui, 586-

587.Prof ir, m-re, 672.Proilavia, mitrop., 99-101, 514.Prooroceanul Freda, capitan, 175, 544.Proschinitarul, Sf. Munte, 858; Ieru-

salimului, 892.Prosper Farinacci, 539.Proti, insula, 295.protimisis, drept de, 573.protipendada, 479.Protopeiria, lui Cavaliotti, 423, 845;

dic. lui Daniil din Moscopole, 915.provizor v. parcalab.Prozorovski, general rus, 327.Prund, Borgo-, comuna, 934.Prundu, insula, 609.Prusia, 289, 315, 338, 425.Prut, 16, 38, 52, 59, 86, 94, 103, 208,

217, 221, 227, 291, 307, 313, 328,338, 340-341, 343-344, 347, 469,483, 485-487, 490, 507, 510, 515,

43

www.dacoromanica.ro

1124 INDICE

Psalmii, trad., 860, 864.Psaltire, trad., tip., 864-867, 890-

891, 894, 909-910, 914, 941-942;slavo-romAnA, 903.

Pucioasa, plasa, 564.Pulliu Marchides, 425-426.Pulkeria Tzoukis, 246.Pultava, 177, 217, 227, 726.

punga I, de bani, 624.Purcelesti, sat, 859.Purice, aprodul, 807.puscdrie, log. de, 557.

pufcdriafii », categorie de contrib.,688.

pusci, 147, 748, 769, 770; pLitunuri,768, 775; cu fitil, 602; cu sdc6lup,762; husnife, obuziere cu tragere Incurbti, 769; de apà, 770; import de600.

Putna, tinut, 16, 67, 104, 136, 148,492, 530, 656; judet, 57, 59, 88,209, 216, 306, 505, 513, 529, 533,677, 712, 755, 859 ;985; m-rea, 133,770, 786, 880, 925, 942, 946, 964-965 ; starostele de, 472, 492; recen-gmant fiscal, 526; garlele, 760.

Putnic Moise, 380.Puteni, Lajii scop din, 505; tArgul,

505-506.Putureni, sat, 48.Quijote, Don, 876.

quinquagesima s. dijma din oi, 400.

Raab, consul austriac, 566.Raan, von, memoriile lui, 511.Racoce Teodor, 888.Racoviia, §coall In, 935.Racovild, familia, 218, 226, 719; cro-

nica, 793, 802-803; Ana, doamnalui Mihail, 217; Constantin, 270, 276,282, 284, 292, 561, 568, 575, 669,676, 681, 701, 703, 920, 937; domnia

in Moldova, 265-267; idem, 268-269 ; domnia in Muntenia, 280-281;idem, 383-384; loan, vornicul, 215;Ion Mihail (lonit6), 265, 802; Mi-hail, 104, 175, 183, 214-216, 223,231-232, 238, 246-248, 257, 265,278, 527, 557, 562, 655-656; 581,629, 634, 636, 658, 662, 664, 666-667, 669-671, 675-676, 684, 687,700, 702, 724, 743, 750, 774, 786,799, 803, 806, 919, 922, 927, 1031;domnia in Moldova, 215; idem, 217;idem, 228-231 ; domnia in Muntenia,248; idem, 277; Sultana, fiica luiConstantin, 283-284; Stefan, 292,540, 667, 679; domnia din Muntenia,284-285.

Radovanul, mo§ia, 322.Radu, .Ferban, 1, 5, 11, 15. 21, 25, 38,

72, 115, 350-352, 451, 567, 614,683, 720-721, 756, 773, 775, 811,893, 1015; domnia, 1-11; Elena,sotia lui, 10; Buzea, 3; cel Mare,23, 813; Vodd, (Sf. Troit6); m-rea,29, 42, 73, 75, 111, 674, 692, 706,771. 776, 815, 96P, 973, 1002, 1027-1028, 1032-1033; v. §i m-rea Sf.Troitd; Voevod (Negru), 597, 800,826; v. §i Negru-Vodà; logofdt dinDesa, 32, 689; Verzarul, arma, 61;fiul lui Udri§te NAsturel, 64, 785,916, 918; v. §i _astarel; vel cdpitan,67; Cdndescul, ve! vornic, 113; Fdr-cdfanu, ve! stolnic, 113; Crefulescu,116; logoldt, ginere lui Marev, 123;I udescu, 125, 204, 206; Ocnarul, 1E8;Brdncov., 170, 216; Magi, 472; vetvornic, 473; Radului, 686; mazílul,693; cdpitan de roO, 741; din Md.*ldesti, 741; iuzbap de fu§ta§i, 751;v. Greceanu; Leon Vvd.; Mihail ;Mihnea; Paisie; Popescu.

Radzin, pacea dela, 147-148.Radzitvill lanusz, ginerele lui V. Lupu,

87.Rafail, monahul, 815.

532, 542, 570-571, 614-615, 688,691, 706,763-765,

715, 726,770, 790,

750, 754,799.

761,

www.dacoromanica.ro

rafturi, harnasamenturi, 776.Raguza, 598.Rahova, 761.rahtivanul, dregAtor, 477.raja, 148, 162, 220, 213, 227, 292, 461,

481, 498, 855; Hotinului, 237, 311,511, 744, 773; Brdilei, 242, 285,529, 584, 650; Turnul, 488,

529; Bender, 513; Giurgiului, 529;cele dela Dunäre, 798.

Raicevich, 553-554, 562, 606, 610, 612.Rdkoczy, Prancisc, al II-lea, 377, 390,

394, 400, 520; Gheorghe I, 7, 30. 32,56-57, 79, 87-91, 134, 349-350,358, 365, 393, 429, 594, 615, 620,771, 895, 896, 917, 994, 999; domnia,355-356; Gheorghe II, 56-57, 59,87-91, 108-110, 112-115, 131 -132, 134-135, 349-350, 359, 365,371, 456, 463, 754; domnia, 356-360,Sigismund, 6, 7, 87, 351; familia,372.

Rdkos, câmpul numit, 351.Ralet Constan tin, 1029..Ralila Ghica, 315.

v. Paleologu.Ralu, Caragea, 333; Gallimachi, 339,

346; .Mavrocordat, 513.Ramadanoweki, general rus, 126.Rami. Mehmed, vizirul, 176.Rangul Marca, 470.liares Petru, 513-514, 661, 770, 807,

998.Rascia, 891.Rasova, oras, 505.Ras, Sdrbu, din Focsani, 526.Rascov, 35, 91, 135, 141. 311, 511, 512.Ratibor, 350.Raf, Gheorghe, apitan, 5, 718; N icolao,

preot 408.

INDICE 1125

Rdchitenii, mosia, 912.Reiddsani, sat, 16, 40. 915.Rddeiuti, 509, 527; tipogratie In, 261,

890-891; episcopia, 908, 923.Reideana, bis. din, 1021.Reiducanzi, Cantacuzino, 206; fiul Ftol-

nicului Dumitrache 823; Golescu,855; Glinceanul, 907.

Reidulescu, Eliade, 431, 850, 889.reídvane, import, 602. 613.Rdscoala lui Horia, Closca Crian,

402-409, 412.Rdspunsul o, lui Varlaam, 859, 890,896.

Reistoaca, pod peste, 614.rasura, tax6, 259, 307, 480-481, 641,

701; casa, 669.&levan, mahalaua, In Buc., 321.Riiscanu Grigore, caminarul, 513.Reisinari, 880; bis. din, 999.Rdspacului, Fr. Haintl domnul, 883.~sea. Neagoe, pitarul, 970.Reitesti, sat, 689.Reiut, l'Al', 512-513.reizetsii, 530, 718.

Movila, 562.Reizboiul ruso-austro-turc, 235-237,

252-253, 286-292, 298-304, 311 -316, 324-335, 426-427.

Beizvadul-de-Sus, bis. din, 72.Rdjnov, Mihnea la, 110.Rdm, v. Roma.rdmdtori, dare din, 653, 674.Rchneti, m-rea, 384; tupid ca Austriacii

la, 407.Rdmnic, 254, 495, 583, 594, 695; epi-

scopi de, 253. 281, 860-861, 867,869-870, 878, 886; Episcopia de,499, 697, 827, 898, 997; tipAriturila, 822, 831, 857, 892, 897-899,

43*

Ra(ca, mosie, 10.Rczgrad, local. In Bulgaria, 81,Ildalciuni, sat, 90.Rdcdsdia, §coalti la, 935.Rclaittlu, rau, 16, 530.Rdcenii, sat, 73.

343.907, 939; judet, 526, 628; rki, 557;Sdrat, 1, 195, 246, 300, 314, 488-489, 699, 760, 786, 950; judet, 66,488-489, 492, 494, 498, 533, 556,562, 668, 672, 741, 760, 920, 1001;m-rea, 185, 187, 191, 197, 1018;

www.dacoromanica.ro

1126 INDICE

Vdlcei, 522, 526, 531, 993, 1009;moail de hartie aproape de, 565;tipArituri la, 846, 891-892, 905,907; scoall In, 919; bibl. epis., 946.

Ramniceanul, Dimitrie, tipograf, 891;Mihail, tip. si gravor, 1009; Naum,cronicarul, 322, 824, 826; Petra,tip., 891, 1009; Rada, tip., 891.

Rancaciovul, m-rea, 75.rdnduiala s, breslelor, 588; cailor,dare, 641 ; carelor, dare, 634, 651,703; oilor, dare, 634, 651, 673;boilor, dare, 634; fdnului, dare, 635,711 ; geiletii, 635, 711 ; ciinepii, dare,635, 650; mierii, dare, 635, 651,671, 711; untului, dare, 641, 651;lemnelor lui Ali Pasa, 650; cerei,dare, 651, 671, 711 ; sursatului, dare,658; vacilor, dare. 673.

Reinzesti, valea, 694.rasi, obligatia pieilor de, 673, 679-

680 ; bldni din Turcia, 598; export,607.

Rdul Mare, sat, 407.Rdureni, bálci la, 499.Reactia contra Unirii, 376-379, 392,reali, monetd, 30, 55, 91, 122, 140.Recea, sal., 202, 990.Recele, rau, 562.recensilmant fiscal, 146, 180, 505, 508-

509.Redatore italiano, .11, jurnal, 889.Rednic Atanasie, episcop, 389-390.Reformatilor, colegiu al, 837.reforma, fiscala a lui Brânc., 640-642;

a lui C. Mavrocordat, 642-646; alui Antioh, 647.

regealele, ministrii turci, 282.Reghin, 40, 489, 839-840.regiment, de grAniceri rom., 398-399,

520, 912, 934-935; de secui, 398;de dragoni rom., 935; de husarisecui, 399.

Regulamentul Organic, 487-488, 491,501.

Reiclierstorf, harta lui, 160, 514, 516.

reis-effendi, dregAtor turc, 452, 454,459.

Remetea, 524.remonta', cai, pt., 338.Renafterea italiand, influentA, 965-

967, 981, 1023.Renii (Tomarova), 39, 101, 486-487,

516; tinut, 486-487, 516.Renzi Francesco, 783.repartitia imnozitelor, scutirile, 711-

713.Ressi, franciscan, 920.Re.,sita, 521, 558.Retorica, lui I. Molnar, 913.Révai, enciclopedia, 430.Revoluga Francezd, 302, 400, 882, 926,

932, 952.Resina, 85.Rhigas Velestin, 432; harta lui, 494,

498, 503, 510, 516-518, 566, 571,855.

Rhodos, 24, 296.Ribita, 406.ridicata, vAnzare cu, 573.Riga, G. *tetan la, 132; cetatea, 769.Rizo lacovache, 282, 830, 950-951.roate, de tras borangic, 577.Robert Bargrave, v. Bargrave.robi, 721, 729,-737.robia, 264, 278.robota, muna, 732, 735-736.rodii, import de, 599.Rodna, 49, 229, 401, 559, 736; v.

Veche, 557.rohmistru, Opa. de caval., 207, 746..Roja Gheorghe, Aromân, 431, 850, 913.Rojdanicul, 885.Roma, 206, 345, 387, 429, 782-783,

788, 791, 829, 842, 881, 906; Unireaca, 195, 197, 372-375, 391-392,394, 398, 834 836, 921-922, 999,933-934, 939-940; export de vitela, 606; intemeierea, 835; studentirom. la, 837, 932.

Roman, 8, 39, 59, 210, 266, 305, 313,337, 369, 568, 576, 581, 587, 687,

www.dacoromanica.ro

745, 761, 791, 881, breasla in, 582,585, 588; judet, 507; tinut, 652,916; Episcopia, 684, 687, 697, 923,932, 947, 1005; episcopi de, 786,864-865, 870, 874, 703; I, fiii lui,802; nume, 849.

Romana, Dimitrie Contoleo, 1011.Romanati, jud., 30, 255, 464, 499,

500, 526, 530-531, 721, 741, 755,891, 990.

Romanescu Marcel, 464-465, 467,1032.

Romani, 568, 821, 836, 839, 850, 856,869; lupte cu Dacii, 791.

Romanul Ioan, cArturar, 886.locuiesc satul Ddeni, 4, 502;

In orasele din Transilv., 528-529;din Schei, 584; la Gr. Ureche, 789;la M. Costin, 791 ; la Stolnic, 821;

despre ineeputul qi starea de astdzia *, op. lui Nika, 854; la Sincai,838.; Istoria, lui P. Maior, 840,973; Unirea tuturor, 877; Istoria, luiClain, 913, 950; manual de istoria,941 ; iconari, 1001; din Ardeal,vieata religioasd a, 367-391; idem,Lupta pt. desrobirea politica i so-ciald, 393-411; din Peninsula Bal-canied, 413-433; in Principate, 1;v. passim.

Romdnia, Philippide intrebuinteaza ter-menul, 828; sinteze in l. greacii despreist. qi geogr., 827-830.

Romcinul, v. Zilot.Romulus, gravurd, 888.Rönne, general rus, 221.Ropcea, Bucovina, 209; cdpitan de,

744.Roset, Bäldnescu, biv vel log., 308;

Dumitragcu, 929.Rosetti, familia, 720; Bibica, 331;

Maria, str. In Buc., 728, 993; -Ro-snovanu, N., aga, 911.

Rostov, Dimitrie de, mitrop., 786, 870.Rogcani, sat, 406.rogcove, import de, 599.

INDICE 1127

Rosecilor, °coin!, Falciu, 490.Ro.,sia, 406, 905.Rogiaci, sat, 788.Rogiani, sat, 741.Rogiegti, sat, 490.rogii, oaste, 31, 60, 113, 498, 549, 690,

694, 718, 723, 741, 755; categoriefiscala, 688-690, 692-693 ; In Vlasca742; alesi, 689; birul, 693.

Rogiorii-de-Vede, 498.Ro.,su Mihail, 912.rotmistru, v. rohmistru.Rotunda, sat, 531.Rovine, lupta dela, 878.Roy, Le, v. Le Roy.Roznovul, sat, 133.ruble, monetd, 221, 619, 626.rubiele, moneta, 343, 630.Rucdr, 5, 9, 59, 64, 109, 918; ciocnire

la, 299, 300; schela la, 708.Ruedreni, a:tun In Soveja, 59.Ruckert, G. Christian Albert, 550, 883.Ruda Btirsegti, bis din, 1001.rudarii, 556-557; v. si zlatarii.Rudeinesti, sat, 565.Ruchireasa, rau, 557.Rudolf, Imp., 2, 5-7, 350-351, 413;

Schmidt, 79.ruf etu?i, bresle, 284, 578, 586.rumini (vecini), 254, 530, 637, 645,

685, 689 691-692, 699, 720,-722,,35; birul, 644. 664 665, 690.

rumdnia, 645, 715, 722-723; desfiin-(area, 226, 257, 263, 277-279, 724.

Rumele, Aromanii in, 429.Rumeli, m-rea patruzeci de mucenici

dela, 214.Rumelia, 139 596.Rumianzotv, general rus, 306, 908.Rump!, I. D. F., 881.rupi, subdiviziune a cotului, 573.ruptagi, categorie fiscald, 213, 307, 340,

647, 703, 712, 743.rupte, ale camarii, 340; ale vistieriei,

340, 712.ruptoare (ruptä), impunere fiscald prin

www.dacoromanica.ro

1128 INDICE

Invoia14, 262, 533. 583-584, 641 -642, 647, 673, 677, 687, 695-696,711-712, 743, 920.

Rusdnescu ,Pelan, 831.Rusciuk, 32, 113, 239, 291, 302, 328,

342-343, 857, 989.Rusciucliul Hasan, vizir, 302.Ruset, Antonia, 127, 156, 615-616,

687, 705, 866; domnia, 144-146;Constantin, vornicul, 248; Elena,fiica lui Antonie, 146; EmanuelGiani 287 316 856 ban al Olte-niei, 288; activitatea in timpul rAzb.ruso-turc, 289-292; numit domn,293, 313-315; lordaclu., 137, 146,175, vistier, 213-214, 217-218,507; vornic, 729, 753; Vasile, hat-manul, 270; Zamfira, 146; Zoe, 146.

.Rusete.,stii, 139, 175, 209, 217; v. siCupArestii.

Rusia, 99, 132, 135, 216, 221, 226,235, 257, 289-292, 298-299, 306,311, 315, 324-325, 327-328, 333,337, 342, 371, 380, 414, 428, 598-599, 606, 610, 746, 763, 781-782,785-786, 796, 798-800, 804, 824,834, 851, 859, 863, 875, 881 891,893, 921, 924, 940, 968, 997-998.

Russo D., 100, 811.Rustea, Chencea, vornicul, 168; Maria,

fiica lui, 168.rufala, birul rosilor, 690-691.Rusava, vam6 la, 707; v. si Orsova.Rweni, rosii ot, 549, 692.Rufii, 85, 126, 131, 147, 163, 176-178,

193, 217-218, 220-221, 225, 235-238, 252, 275, 286-287, 288-292,298-300, 305, 307, 309, 313-316,323, 325, 327-329, 337, 342-343,391, 426-427, 485-487, 498, 503,515,-516, 526, 532, 568, 570, 663,739, 745-746, 751, 756-757, 761 -762, 764, 772, 798, 825, 831, 845,891, 910; iconari, 1001; de-Vede, 28,175, 489, 498, 760.

Ruficeni, 693.

Rutenii, 307, 386, 532, 911..Rua andra, fiica lui V. Lupu, 85, 87,

91-92, 135; Gane, 210; Cantemir,210; fiica lui Al. Mavrocordat, 231;Ghica, 308; idem, sosia lui Al. Cal-limachi, 339; idem, soSia lui Han-gerli, 320; Caragea, 333.

R ucaut, 458-460.

Saac, Jud., 555.Sabar, râu, 566.Saher (Chabert), fabricant, 565.Saca, seliste, 73.Sacmar, epis. de, 369-37).saclzul (mastica), import, 599.sacnacsiul, parte a locuinSei, 787.Sadu, sat, 379, 387-388, 835.Sadagura, Rusii bat moneta la, 618.Sadova, m-rea, 64, 75, 319.Saegiu Scarlat, 29, 30.Safta, Bultuf, 115; soSia lui G. *tefan,

132-133, 1014; ffica lui G. Duca,152; Negoescu, 193; Cantemir, 210;Vetcarescu, 326.

Sahat, plasa popii lui, 490.Sainte-Geneviève, biblioteca, 801.saivan, cort, 776.salahori, 235-236, 261, 702; birul,

635, 651.salarizarea dregdtorilor, 479-482.Salcia, schela la, 708.

salhana *, abator, 677.Salomon Gessner, 874.Salonic, 270, 418-419.Salvaressos Ecaterina, 24.sama (seama), 294, 641, 646, 691, 695;

ca recensgmant, 637, 686; cea mare,583, 635, 641, 643, 649, 673, 686-687, 696, 712; cea midi, 643; adoua, 634, 639, 641, 673, 687, 707;a treia, 641, 673, 687, 707; scrip-turii, 637; obgteascd, 643; birului,686.

Samakovo, Aromâni la, 419.Samara, sat, 531.

www.dacoromanica.ro

Samdangi-bafa, dregator, 477.Samos, 346.samsari, 577.Samuil, m-rea profetul, Focsani, 266,

268; patriarh al Alexandriei, 919;Vulcan, 391; v. si Clain.

Samuilovici loan, hatman, 611.samur, blana de, 598.Landa, fiica lui Gh. Duca, 152.Sandford, 888.Sandu, tipograf, 909, 1009.sangeac, 453.Sangiakdar Jokuqu, palatul lui Can-

temir pe colina, 797.Sanhedrinul, din Mexandria, 863.4 Sanhopanca », 876.

San Stefano, asezarea lui Branc. la,202, 990.

Santa-Maura, adunarea din, 427.saracci-basa, dregator, 477.saracci-iamac, dregator, 477.Saragea, nume de familie, 776.saragele, oaste munteana, 675, 753,

766, 776.Sarai, casa, 465; Visarion, 378, 834;

Bogdan, 464.Sarandino, logof., 22.sardele, import, 599.sare, 615, 643; exploatarea, 555-556;

export, 611-612; puncte de export,707-708; (IAA, 671-672; monopol,672; gema, 556.

Sascut, sat, 513.Sassu, Iancu, voevod, 24, 653; Maria,

sotia lui, 24.SaFii, 9, 367, 373, 393-394, 396, 519,

522, 524, 526, 550, 570-571, 575,947, 984, 998, 1003.

Satanasie, parcela lui Atanasie An-ghel, 376.

satara-belea, 683.satarale, dari exceptionale, 216, 673,

675, 683-684.satdrii, corp de oaste, 752, 775.sate, 522-533, 709, 711-712.Satu Mare (Satmar), 2, 114, 229, 361,

INDICE 1129

394, 520, 850, 984, 1021; Verde, 990.Saul, boier trimis in Apus, 307, 948;

procura ziare, 889.Sava, 413 414 ; Cusciureanul, 108;

din Vestem, 372; asociat la fabricade Aida, 564; capitan din Maraci-neni, 689 ;* m-rea Sf., scoala dela,Buc., 145, 163, 179, 185, 215, 261,294-295, 332-333, 906,918-919,928, 930-931, 940, 945-946; idem,Iasi, 843; idem, dela Sinai, 1007.

&win, din Iasi, 580; Ologul, 581.Savoia, Eugeniu de, 175, 236, 239, 241.Sapu, popa, 359; din Fatesti, 689.Saxa-Coburg, principele de, 568, 762,sdbii, import, 600.sdalafe, tunuri, 762, 769,-770, 775.Sdardmb, 557, 843.Scicui, 6, 9, 171, 364, 367, 373, 393,

929; targul, 495.sdcuime, 114, 352, 401, 524, 529, 933,

935, 985.Sdgeata, sat, 327.sdlulidace, tolbe de sageti, 581, 768.sdhcliddcari, cei care faceau tolbe de

sageti, 581, 768.Sdlaj, jud., 391, 520, 837.Sdldtruc, sat, 613.Sdlcioa, sat, 873.Salcula, targ, 517-518.Sdlifte, 377-378, 984, 1003.Sämdscani, sat, 741.sd punari (soponarii), 581.Sitpunaru, bis. din Focsani, 588; Dinu,

588.sdpundritul, dare, 671.siírdarul, 470, 478, 488, 679-680, 746;

de Orhei, 469, 481, 485, 512; deLapusna, 492; de mazili, 469-470,776.

Sdrata, Dragomir din, 689; palat allui Brancov. la, 802, 990; gura vaii,208.

529, 532, 550, 737, 933, 984, 998.Sdcuieni, jud., 2, 474,

533, 555, 636, 668,491,672,

495,699,

530,741,

www.dacoromanica.ro

1130 INDICE

Sdrdcinefti, luptil la, 300.Sdrindar, m-rea, 69, 969.Sdrund, v. Salonic.sdu, bir, 660.Sdveni, tArg, 509.Sdmbdta, de-Jos, 387, 519, 990; Mare,

911-912; de-Sus, 190, 200, 202,383, 984, 998.

Sdmpietru, sat, 9.Sdncel, sat, 387.Sdngeorgiu, ,coa16. 111,934 ; sdcuesc, 490.Scirbeni, toponimic, 525.Sdrbefti, toponimic, 525.Sdrbi, 164, 325, 386, 414, 432, 525,

699, 745, 758, 760, 768, 835, 876887, 891, 895; sat, 733, 1004; Su-seni, 984.

Seivestreni, comung, 732.Sbaraz, cetate, 126.Scanavi, Maria, sotia lui Mavrogheni,

303.Scarlat, epitaf dAruit de, 1015; v.

Callimachi, Ghica, Mavrocordat.Scaunele, sdcuelti, 5, 482, 489; s5sesti

489; strad5. in Buc., 660; bis. inBuc., 1020.

Scdeni, sat, 202.Sciírariul Ion, v. ScArasul.Scdnteia, sat, 507, 802.scharlat, postav, 689.Scheia, luptä la, 132-133; targ, 507,

652, 726.Schela Ciobanului (Bechet), 64.scheld, vana, 593, 707-709, 760.schileri, vamesii, 708-709, 760.Schileru, nume, 708.

schimbul banilor i, indatorire fiscalk674, 682, 684, 687.

Schiopeni, sat, 628.Schmid Rudolf, 79.Scopie, in P. Balc., 419.Scordget, codru, 407.Scorei, comunk 732.scorfivare, import de, 599.

In Moldova, 567.scrisoare, taxA, 687.

scrumbii, din Turcia, 599.sculpturd in lemn, 1018-1023.scumpia, export, 613.scutelnici, oaste de, 299, 475, 644-645,

675, 758, 760, 766.scuzi, monetà, 13, 27-28, 58, 362,

627, 949.Seatiftea, in Maced., 418, 426, 801.Sebastiani, ambasador francez, 323.Sebe, 401, 489, 1003; Mare, 360;

seisesc, 365, 381, 429, 525, 903-904.Secul, m-rea, 23, 104, 209, 432, 774

775, 786, 859, 946, 998, 1003.Secui, v. Sdcui.secuime, V. sAcuime.Secuiul Moise, v. Székely.segbani, seimeni, 751, 776.seinzeni, oaste, 60-61, 107-108, 131,

134, 299, 356, 614, 652, 677, 720,740, 746, 748, 750-752, 766, 776.

Sebeful Mare, lupta dela, 115.Selim III, sultanul, 342.Semendria, 415.seminar, dela Blaj, 389, 936; dela

Cut, 389; Central din Buc., 950;dela Mitropolie, 930; dela Socola,926; din Transilvania, 936.

Septemvrie, birul pe, 635.septenarius, v. pitac.Serafim, preot, 594.serai, 308; v. i sarai.Seraphim loan, la Paris, 855, 932.seraschier, general, 252, 514.Serbia, 172, 241, 252-253, 2.77, 32&

419, 428, 430, 460, 704, 891, 994.serdar, v. rArdar.Seres (Serres), in P. Bale., 419, 596.Sergiu, sf. martir, 903.serhaturi, 481.Seulescu, Elena Mihail, 1034.Sevastos Nymenites, invätat grec, 918.Sever, Imp., 818.Severin, judet, 521, 587; origina nu-

melui, 818; v. i Turnu.monetà, 630.

sferturi, 265, 269, 277-278, 294.

www.dacoromanica.ro

Sfetagora, v. Athos.Sling, bis., Buc., 587, 829, 995; im-

parati din Targov., 975.sfoarti, birul, 650.sgriptor, talerul imperial, 627.Siatistea, v. Seatistea.Siavus Pap, din Silistra, 108.Siberia, 599, 797.Sibianul, v. Mihail.Sibiciu, sat, 533.Sibieni, 64.Sibile, v. bis. Sfintilor.

950, 952, 984, 994, 1003; judeti, 70,399, 519, 835, 934, 984; tinu-

tul, 387; comitat, 406 ; cetatea, 589-190 ; resedinta episcopala, 380-381;fabrica de hartie, 566; postav din,595; tip. si tiparituri, 847-849, 853,860-861, 873, 875-876, 912, 932939; bibliot., 947; läcasuri, 985; ar-gintarii din, 1025; candela din, 1031.

sibner, v. pitac.Sichira, localit., 73.Sighetul Marmatiei, cetate, 363.Sighisoara, 115, 322, 360, 401, 489,

947, 985.Sighipreni, Ali pasa serie, 25.Sigismund, v. Bathory; v. Rákoczy.Silezia, 401, 596, 606; prusiana, 606.silihtarul, spatar, 452.Silistra, 4, 18, 29, 51, 92, 101, 108

113-114, 135, 291, 301, 311, 327-328, 460, 584, 612, 707, 858; v. siDarstor.

mosie, 10.Silisteni, sat, 207.siligti, 520, 535, 561, 662.silitrd, 561-562, 612, 771.silitrarii, scoteau silitra, 562.Silvayul, 368, 383, 834.

INDICE 1131

Silvestru, Stroe Leurdeanu, la calu-garie, 120, 891 ; patriarhul de An-tiohia, 279; Caliani, 389; ieromo-nahul dela Govora, 863.

Sima, sotia lui S. Buzescu, 3; bivvtori vistier, 685.

simbriasi, 585.Simeon, Pantea, 873; preotul, zugrav,

999.Simionovici loan, tipograf, 891, 969.Simion, yStefan, mitrop., 369, 371, 780,

861-862, 890; numele lui SayaBranc., 369; Szeremi, 374; dregator,In Câmpulung, 510; Dascaul, cro-nica, 664, 749, 787-790, 791, 793-794, 816, 821, 836, 919; mina des-chisä de Austriaci, 559; Ciuntul, 581;din Tesalonic, 900; preot, 1011 ; v.Movila.

Simon, Péchy, 18; Kohany, 565; Ji-dovul, 582.

Simoni losif, staroste de Evrei, 583.Simopetra, m-rea, 23.Sina, Gheorghe, Aroman, 415; Sinzeon,

Aroman, 415, 430.Sinai, muntele, 193, 195, 239, 859,

936, 1007, 1023, 1031.Sinaia, m-rea, 191, 193, 206, 299, 613,

672, 766, 775, 972, 1027; pitcura,995, muzeul. din, 1021.

Sinan Pasa, 43, 352, 525, 706, 720-721.

Sindia de Sus, sat, 531.Sindipii filosofului, lstoria, trad., 873.Sinea, sat, 838.sinetari, 770.sin*, 745, 749-750, 770.sinod, 103, 398.Sinopsis, al lui lacov fluir., 870; tip.

la Ramnic, 907.Sinteze in limba greacii despre Ront.,

827-830.Sion Gh., 830.Sipoteni, sat, 48.Siracu, 417.Siret, 67, 209, 229, 236, 294, 299, 306,

Sibifel, 1003.Sibiu, 6, 9, 78, 113, 164, 172, 209,

241-242, 253, 333, 372, 376-380,382, 384, 401, 407, 410, 428-429,525, 553,886-887,

594,904,

826,931,

880-882, 884,933, 935, 940,

www.dacoromanica.ro

1132 INDICE

341, 611, 715, 726, 744, 761; revAr-sarile, 540-506; vase de razboila gura, 570; caice pe, 570; navigatiepe, 615; strainii asimilati In 522;Evreii In, 527; bis. si. loan din, 963.

Siria, 339, 730; tip. trimise In, 892, 897.Sirigul Meletie, 102-103.Sivas, regiune In Asia Mick 963.Sirca, lupta dela, 60, 90.Skender Paga, 10, 18-19, 26-27, 35,

38, 352.Skit, m-rea, 135.Ski pturile, m-rea, 672.Skiro, Ahilefs la, trad., 875.Slatina, 321, 580, 755, 852, 935; m-rea,

929-930, 946.Slavi, 525-527, 872, 1008.Slavonia, 413.Manic, expl. sarii la, 555, 611, 707,

710; MT, 495, rau; 562.Sldtineanu, lordachi, 873, 875; Radu,

571 573.Sldtioarele, m-rea, 70.Slobozia, 65, 327, 758; lui Enache, 65.

75; lui Celebi-Aga, schela la, 708..slobozie, 42, 218, 338, 634, 641, 662,

703, 713.Slovacia 756.Slovenii, 758.slugeriei, birul, 635.slugile, subalterni ai hatman., 43;

boiere0i, 746.slujbe, obligatii, 684.slujitori, osta§i, 17, 29, 60, 116, 212,

644, 659, 666, 671, 675, 677-678,690, 694, 697, 723, 739, 745-746,761-762, 766, 775; categorie de con-tribuabili, 673, 712; breslele de, 688.

.Slutk, In Polonia, 597.Srnaranda, sotia lui Al. Coconul, 29;

Cantacuzino, 158-159, 168; Cante-mir, 223; Mavrocordat, 247; sotialui M. Racovitd, 265; sotia lui C.Moruzi, 309; Caragea, 333; Callima-chi, 342; fiica lui Mavrogheni, 346.

Smaragda, v. Smaranda.

.3'mil, v. Ismail.Smila, vale, 516.Smirna, 293, 730, 803.smochine, import de, 599.Smucild, Grigore, 471; Ilie, '*71; Sa-

vin, 471.Snagov, m-rea, 75, 117, 120, 158, 545,

699, 706, 749, 785, 908; tipogr.,tipar. la, 179, 822, 858, 875, 892,897-899, 901, 940, 963; Inchisoarela 279, 544; monetarie? la, 617;stilul, 962.

Snyatin, 358.Sobieski loan, regele, 91, 126, 155,

161, 208, 773-774, 798, 864-866;hatman, 124, 143; la asediul Vienei362.

sobornicescul hrisov, al lui Al. Mavro-cordat, 542.

Soci, targul, 506.Societatea de Asigurare, Maghiard, 430;

a femeilor romane, 952.Societali diverse, 951-953.Socola, feredeul dela, 267; seminarul

dela, 345, 926-927.Socolescu loan, medelnicerul, 1039.Socoteni, sat, 689.Sofia, Aromanii In, 419; covoare de,

598; mitropolit de, 785; MuzeulNational din, 1015.

Sofialittl Nicola, clucerul, 119.Sofiano, familia, 465.Sofocle, lecturi din, 183.sofragi-bafa, dregator, 477.Sofronie, din Cioara, calugar, activi-

tatea sa, 378-380, 384, 933; Chi-rilovici, 380; Pocialchi.

Sofroniu, Istoria lui, trad., 873, 875.soldrit, dare, 702.Solca, m-rea, 39, 289, 946.Soliman, Paga, 160; f ah, tatal lui Er-

trogul, 800.solizi, moneta, 138.So/noc-Dobaca, 384; v. i Dobaca.Some.", 135, rau, 407; 520; judet, 510,

985.

www.dacoromanica.ro

sorcovd;, v. sfant.Soroca, 35, 86, 90, 144, 148, 150, 209,

213, 221, 260-261, 553-554, 562,575; Lajii din, 266; tinut, 469, 487,511-512, 693, 744, 792, 945; ce-tatea, 151, 563; judet, 718, 876.

orocenii, 141, 147.

sparanghel, 551.Spdtacul, sat, 387..spdtar, dregator, 471, 478, 480-481,

762; str. in Buc., 993.spdtdreii, oaste, categorie fiscalä, 478,

718, 741-742; ot Cucuruzi, 549,689-690, 692; li se mai zicearosii, 689.

Spectateur du Nord, ziar, 889.Speriefi, bis. din, 985.Speriliotis Teodor, negustor, 24.Spini, sat, 387.Spirea Veche, bic. din Buc., 587, 1038.Spiridon, m-rea, Sf., Iai, 268, 270-

271, 308, 677-678, 968; din Buc.,279; Nou, din Buc., 285; sfdntulpatron argintarilor, 587; icoana Sf.1038; episcop in Trans., 368.

spital, de ciumati, 318; de copii inUngaria, 431; la Coltea, 183, 193;la Sf. Spiridon, 271.

Spitalele Civile, arhiva, 1007.spiyerie, la Coltea, 193.Sredifte, scoald in, 933..Srem, in Yugosl, 416, 421-422.

INDICE 1133

Staico, postelnicul,122; paharnicul 175,544; plasa lui, 490; boier, 819.

Stamate Iacov, 721, 870.Stamati, nepot patr. de C-pol, 24.Stamatiadi Petru, 856.Stamatie, fost postelnic, 135-136.stambolii, monetd, 630-631.

din Gaia, 689; logofdtul, 690; dinD'Ana 692. pdhArnicel, 693; zugrav,

999, 1003.Stanca, jup. lui Lupu Buliga, 72;

mama lui Brânc., 116, 169.Stanciovici Radu, tipograf, 894.Stanciul, din Vernesti, 686; mazilul,

693; logof., 857; fiii lui, 894; fau-rul, 900; ierei, 918.

Stanislau Leszczynski, 227.Stanovici Grigore, tipograf, 890, 1009.Stanos Tamiris, negustor, 24.starostele, 492, 587; de Putna, 472,

492; de negustori, 673, 680; infruntea breslei, 585-586.

Stateini Spisok, a lui Milescu, 797.Statie, ctitor, 984.4 staturile o, 466.Stavnifkii Vo.silii, tipograf, 900.Stavrache Iordache (Stavarache), 265,

268, 270-272, 281, 283-284, 463.Stavracoglu, v. Stavrache.Stavrinos, vistierul, 701, 718, 755, 816,

947.Stavrodrom, cartier in C-pol, 206.

Sotiriovici Duca, din Thassos, 909.sotnic de Cazaci, 753.

Stambul, 8, 16, 19, 24, 26-27, 29,30, 32, 34, 36, 41-42, 45, 48-

Soveja, m-rea, 59, 67, 88, 136, 975;sat, 505, 529.

51, 55-56, 59, 78-79, 83, 91, 118,123-124, 132, 139-142, 144-146,

Sovoilovici Andrei, din Märgineni,935-936.

152, 155, 174-176, 178, 205, 211-212, 214-218, 220, 227, 231-232,

Sozopole, 42; m-rea Sf. Ion din, 48.spahii, ostasi turci, 217.

247, 261-263, 265-266, 270, 277,302, 305-306, 308, 319-320, 323-

Spandoni, rctor al patr. C-pol, 211. 324, 338-339, 342, 371, 419, 452-Spania, 315, 414, 807. 454, 456, 463-466, 481, 502-503,Spanioli, Evrei, 528; aduc cartofii in 518, 536, 570, 586, 602, 610-611,

Europa, 550. 631, 645, 726, 730, 797, 818, 820,Spanos Alexios, editor, 540. 965, 993.Spaniov, sat, 704; scheld, la 708. Stan, sticlarul, 563-564; postelnicul

www.dacoromanica.ro

1134 INDICE

Stavropoleos, bis. din Buc., 2M, 1020,1022-1023; pictura, 995; Panaio-takis, 246.

Saincesti, sat, 686.Strinesti, schit, VAlcea, 2, 3, 23; sat

In Back', 531.Sainilesti, 177, 193, 221, 226, 229, 749,

754, 769-770, 798, 800, 804.Striuceni, lupta dela, 236.sidnjen, mdsurd, 568, 619-620, 626

628.steaguri, 746, 748; unitate de luptd,

498, 762, 765-766, de cdldra§i, 496;de lefegii, 745; poclonul, 649.

Steaza, de Jos, muntii, 399; de Sus,idem, 399.

stegari, 741.Steininger, soi de vin, 552.Steinville, general, 253, 255, 257.Stejarul, bis., In Buc., 587.Stelea, bis., 59, 88, 960, 975, 981.Stelnica, sat, 758; scheld la, 708.Stenia, 937.Stettin, 132, 795.Steyer Hof, Viena, bis. din, 428.Steyer, v. Stiria.sticla, industria, 563-564.sticlari, pämAnteni, 564.Simia, 600.Stoian, bdia§, 559.Stoica, Josif, episc., 372, 377; iuzba§a,

752; v. §.1 Ludescu.Stoicdv, Mihalcea sin, 741.Stokholm, 796.stolnicei, oaste, categorie fiscald, 690

691, 741-742.stolnicia, venitul, 480.stolnicul, dregdtor, 478-479, 481.Storojing, Evreii in, 527; sat, 510.Stracrls, §coala In, 921.strafide, 599.Strassburg, 606.Stratigos Anton, studii In Italia, 922.Stratimirovici rpefan, arhiepisc., 869.

compania din, Caracal, dinBuc., 595; pldteau Cu rupta, 712.

strajerii, oaste, 758.Strdmba, sat, 531.Strdmbu, topitorie la, 557.Strdmbeanu Dospina, 629.Streachie Vasile, starostele, 581.Strehaia, m-rea, 67, 70, 969; ora, 501.stridie, Radu Leon zis, 118, 458; im-

port de, 599.Strikowski, cronicar, 829.Strilbitki Mihail, 861, 886, 913-914,

939, 948, 1009, 1011.Stroe, vornicul, 125; vel vistier, 685,

v. §i Leurdeanul.Stroesti, tArg, 518.Stroici Vasuie, log., 17.Struma, rdu, 419.Stryi, ora, Dosoftei la, 865.Studenila, cetdt.uie, 55.studena rom. in straindtate, 920-922.Stulpicani, sat, 306.stupai, Ru§i, 831.stupi, dijindrit din, 653.Sturnari, Aromdn, 430.Sturdza, familia, 345; hatmanul, 18;

Teodor, spdtar, 124; Scarlatache, 309,932.

Sturdzestii, 226, 719.Sturdza, vornicul, 133; Ilie, 142, 456;

Mihai, 228; Constantin, 492; Vasile,dascd1, 921.

Sturzea V asile, din Barbo§i, 998; iconar,1004; zugrav, 1004.

Suceava, 9, 11, 81, 86, 91, 98, 129,131, 134, 138, 144, 150, 152, 208i213, 306, 487, 522, 598, 700, 745,1006; cetatea, 90, 773; judet, 306,509-510, 518, 533, 1001; tinutul,480, 680, 702, 915; Evreii in, 527;Armenii in, 582; breasla ciubotarilordin, 586; bändria lui Dabija din,617-618, 626; Sf. Iodn cel Nou,863; tip. la, 909, 911; Sf. Nicolaedin, 962.

Sucevila, m-rea, 13-14, 19, 104, 135,774, 960, 1005, 1012, 1036; pictura,998.

www.dacoromanica.ro

sucmani (sumani), 570-571.Sud, influenta In artd din, 962.sudig, elemente alogene, 590-591.Sudzu, v. Sutzu.Suedia, 132, 177, 217, 221, 616, 803,

807..Suedezi, 355, 358, 616 ( vezii), 769.Suhaia, selistea, 73.suhaturi 723.Luidas, lexicograful, 830.suiulgii, fântAnari, 341.sulful, In Muntenia, 562.sulgerul, dregdtor, 479.sulgiu, dare, 653, 661, 688, 749.Sulita (Sulitoaia) zis si Dräcsani, 508.Sultana, Mavrocordat, 218-219, 247;

Racovilii, 283 -284 ; Moruzi, 308.-sultanul, 6, 16, 58-59, 108, 160-161,

172, 178, 212, 452.Sultan-Sarai, 235.Sulzer Fr., istoricul, 548, 551-555,

557, 561, 661, 736, 840, 846, 931,949.

Sumela, m-rea, 269, 938.Supplex Libellus Valachorum, 381, 391,

409-412, 838-839.Sura, seliste, 73.surghiun la m-re, pedeapsd, 545.surguciu, 454.Surpatele, m-rea, 190, 1020, 1022; pic-

tura, 995.sursat, dare, 658, 673, 713.surugii, vizitii, 616.sutali, 659, 677-678.Suiza, familia, 226, 465, 720; fratii,

271; Alexandru, 280, 322, 325, 339;domnia in Muntenia, 324, 333-335;in Moldova, 340; Constantin, 573;.Enachi, 271; Grigore, 322, 338; bei-

928-929, 937-938, 941; domnia EnMuntenia, 296-297, 317-318, 321-322 ; domnia in Moldova, 338; 346-

INDICE 1135

348; Nicolae, 271, 273, 275; condicade obireiuri, 809; cumpArd arti delaC. Mavroc., 950.

Suvarof, general rus, 315, 515.Svezi, v. Suedezi.Sviftov, bis. Sf. Apostoli din, 70;

drumul, 73.Swiniin, lucrarea Rusului, 485, 487,

508, 510-512, 516-518, 540.Szad, v. Sad.Szamos-Ufvdr, 520; v. Gherla.Szamosközy, cronicar, 525.Szapolyay Ion Sigismund, 356.Szeghedin, 160, 428.Széhely Moise (Secuiul), 4-6, 7, 9,

350-351, 567.Szent-Pitl, nobil, 393.Szeremi Simion, preot, 374.

$aguna Andrei, 367, 426.*ah Bolat, aga din Bugeac, 135.

monetd, 138, 617, 625-626; v.

falenghi, v.al ur i , 596.alvaragi i, 577.

Salvari, 577.L,Samsud, sat, 837.anta, Iasi, 454.

fantier naval, la Cdscioarele, 568; laGalati, 570; la Giurgiu, 650.

ganturi de luptd, 2.ygapte Turnuri, v. Edicule.arhorod, oras, 584, 598.

garlat (ecarlat), postav, 596.'aza-Lupa, sat, 408.

ga-ici, 231, 318, 570, 615, 706, 749,776; construite de *. C-zino, 567-569 ; birul pt., 634, 650.

IcIrban, spdtar, 628; sin Nästase, 686;v. i C-zino i C-tin Basarab.

,sSchei (*chiai), Brafovului, 380, 528,584, 673, 833, 842, 845, 917, 921,1036; bis. Sf. Nicolae din, 587, 834,866, 947; centru de icoane In, 1003;

zadea, 929; loan, 22;338, 340, 345-347,508, 513, 518, 545,662, 671-672, 709,

Mihail, 304,460, 501, 507-570, 576, .583,730, 908-909,

www.dacoromanica.ro

1136 INDICE

valea, 990.§.chiopeni, sat, 689.chiopu, v. Petru.

fcoala, 104-105, 179, 183, 193, 232,244, 260-261, 273, 294-295, 307-308, 332 333, 345, 365, 402, 780,782-784, 845, 875, 895, 903, 906,915-916, 919-920, 924-925, 927,933, 935-936, 943-944; ardeleara,781, 833-841, 845, 847, 849, 926,940-941; manuale de, 938-944;sloveneascei dela Sf. Gh., Buc., 332,822, 918-919, 925; Frtliiei ortod.din Lw6w, 864; din C-tinopol, 937.

yS'coleriu Toader, gramatica lui, 845.qeici, V. sàici.yVelimbar, 5, 367.yS'eptelici, hatmanul, 38; loan, biv.

stol., 658.Serban, ginerele lui P. Craioveanu, 1;

Cantemir, 223; Yodti, hanul, 285;podul, 614; v. Arban.

§erbcInevi, sat, 11.Serbegi-bafa, clm6ras de dulceturi, 477,ySerbefti, bis. din, 92.ferbie, Valahii din Ardeal, 394.yS'erbul, ctitor, 99.,F ere nzet o v , feldmaresal rus, 221.yS'erf, evreul, 948.fetrar, atributii, 472.fetrcirei, atrib. militare, 644, 741.filingi, monea, 138, 617-618, 625-

626.Sinca, §coalà in, 935.Sincai Ch., opera, 391, 409, 567, 781,

837-839, 841, 847, 849, 852, 861,867, 887, 912, 935, 939, 950.

9inlic, demonstratie de bucurie, 769.§iitta, sat, 929.Sipoteanul Andrei, 147.§ipotele, mosie, 42.§irineasa, 637.Sifatovat, m-rea, Sibiu, 422.§ifman, m-rea din m-tui Tarnovei, 295.§iftov, 301, 328; Deja K. Kainargi la

pacea dela, 293-303; pacea deja,301-302, 317, 568, 591, 775; postav

trimis la, 571.§itoaia, sat, 741.f leauri, drumuri, 613.yS'oanul Petcu, 886.§oimi, pt. haraci, 459-460, 466.yS'oimuf, sat, 406.yS'oldeinevi, sat, 509.yS'ona, sat, 387.§'oplea, lupta dela, 57, 108, 131, 356,

652.yS'ottinga, fabrica de sticlà la, 564.yStair, v. Stiria.yStefan, bis. Sf., din Viena, 10; cet

Mare, 22, 65, 103, 131, 133, 195,266, 291, 306, 456, 509, 516, 553614, 740, 761, 772, 944, 964, 969,998, 1036, 1041; podul lui, 614;antecul lui, 830-831; Gheorghe, 59,60, 87-91, 108, 133, 138, 356-358,456, 460, 463, 614, 688, 691, 7'i4-745, 748, 751, 769, 771, 773, 792,795-796,807, 966, 993, 1021, 1014;domnia, 129-133; sdrdarul, 89, 137,469, 719; mitropolitul, 118, 371, 540,1015; fiul lui Radul Leon, 120; fiullui Oh. Duca, 152; din BerivoiulMare, 372; fiul lui Al. c. Bun, 561,809; spdtarul, 665-666; ep. Bu-zAtilui, 667; pivnicerul din Cotnari,668; pArcdlabul din Soroca, 792,945; ieromonahul, 869; ierodiaconul,870; ep. RAmnicului, 886; zis Um-blA iute o, 893; din Linotope, 943;zugravul, 1006.

§tefanachi, boier, 280; Cremidi, 284_yS'tefania Mihailovna, 133.sgteftinefti, HArlAu, 15, 480, 508, 616;

Muscel, 73.Stefanigi, paharnicul, 129; v. si Lupu_yS'tejdrei, sat, 531.yS'tirbei, Cernica, 185, 1032; banul, 204;

Constantin, clucerul, 612, 819; Ilie,,vistierul, 240.

yS'tirbeftii, boieri, 819.yS'utoniu Constantin, parintele, 912_ySuici, lupta dela, 300..5' ulaner, lupta dela, 236.

www.dacoromanica.ro

,,Sumild, v. Vlahu.,Sum/a, 291, 302, 328.uftacul, monetgi, 626.

Svabi, 521.s5vezii, v. Suedezii.

Tabac, sat, 229; tutun, import, 599.tabacii, v. tabacarii.Tabacu, bis. Sf. Nicolae, Buc., 587.Tabdra, pod de vase la, 614.tabii, b4ti de pAmânt, 776.tabla-baga, v. saracci-bap.tabulhana, muzica turceascA, 453, 777.tabdra legatd, 38, 51, 60, 150.taffetas, teskturg, 596.Tahtaminare, cartier al Fanarului, 463.lain, 745-746.Taina Francmasonilor, trad., 951.talen, monetà, 58, 86, 107, 110, 117-

118, 158, 162-164, 178, 278, 286,362, 364, 459, 462, 466, 503, 559,561, 568-569, 573-574, 584, 594-595, 598, 619, 621-622, 622-623,625-630, 625, 637, 641-642, 648-652, 655, 658, 662, 664, 666-668,671-672, 683 685, 687, 691, 699,701, 703, 705, 728, 741-742, 916,937, 949; vechi, 927; obligatie fis-calk 685-686, 688, 694.

aleragi, agenti fiscali, 688, 694.osta0 pedeqtri, 754.

Tarabya, 937.tarapanagiu, 297.Tauchnitz, editor, 828.Tavac, pt. Bolgrad, 519.laxe sidoxiale +, 381 -382.

Tazldu, fântAni de pAcurg pe, 561;cel Sdrat, 561.

tdbcicarii, breaslà, 578, 587-589.tdetorii de lemne, leafa, 481.Tdimdcel, bis. din, 999.

cartier In Ia0, 578; breasla,587.

Tdnasie, staroste de strlini, 584.Tdmisuicd, negustor, 324.

INDICE 1137

Tardfa, schitul lui, 267.Tiitarii, 1-3, 5, 9, 16, 28-29, 33-36,

38-39, 41, 45, 55, 58, 83-87, 89,91, 109, 113-114, 123, 132, 134-135, 139, 141, 144, 150, 153, 158,160, 171, 178, 207-209, 213, 221,229-232, 241-242, 245, 252, 263,265, 270, 288, 291, 313, 358-361,469, 485-486, 494, 498, 510, 532,553, 622, 634-635, 649, 651, 658,663, 676, 679, 729-730, 745, 749,751, 753, 755, 762, 809, 920, 924,942, 947; Nohai, 470.

Teadrani, sat Prahova la, 202, 990.Tätdreni, lupta, 18; sat Ilfov, 531.Tdutegti, 18.

Tdlcuiri I), a lui Teofilact, 870.Tdmpegti, sat, 509.Tdnganul, m-rea, 75.Tdntava, sat, 11.Tcirgovigte, 5, 8, 11, 21, 27-28, 56,

59-61, 63-64, 69-70, 75, 78, 88,109, 111, 113-114, 177, 187, 190,202, 204, 252, 492, 495, 522, 525,536, 539, 555, 564, 598, 655, 659-660, 666-667, 671, 674, 697,, 773-774, 812, 817, 861, 895, 919, 921,945, 962-963, 975, 990, 993, 1020-1021 ; tip. la, 892-893, 897, 899,907.

Tdrggor, 122, 496.tdrgul, In leafti, 17; gi sate, 494-522;

populatie, colonizare, 522-533, 729;dAdeau osta0, 740; v. 0 ample.

Tdrgul, Muregului, 6, 113, 351-352,359, 361, 528, 837, 839, 933; Jiului,31, 321, 499, 501, 595, 600, 708, 928,992; Trotug, 38, 506, 556; Frumos,313, 745; Ocna, Oltenia, 321; Bacau,506; Bengdi, 501; Neamj, 522;Sdcuesc, 525, 529, 985; Floci, 726;Gilortului, v. Ben& ; Nou, v.Mihaileni ; Podului, v. Lipcani.

Tdrnava, vinurile de, 552; Mare, judet,399, 503, 519, 935; Micd, judet,519, 734, 994.

www.dacoromanica.ro

1138 INDICE

Tdrnosania, tip., 870, 896, 909.Tdrnova, 79, 295, 429, 604, 857, 937;

muntii, 295; chilimuri de, 598.Teatrul, National, in Ungaria, 431;

de societate, 927.Tecucenii, 41.Tecuci, 2, 18, 50, 506-507, 522, 663,

744; Jud., 313, 505-506, 525, 552,930; Lajii sco§i sunt din, 505.

-tefterdar, 452, 454, 458-459.4 Tegeia s, in Arcadia, 391.Tei.yani, Teiwni, sat, 2, 3, 38; ocna

dela, 204, 556; Ungureni, sat,533.

Teiusi, 369, 374, 399; §coala in, 935.telal-bafa, 578.telalii, 577.teleaci, masseuri, 577, 581.Teleajen, 1, 57, 60, 108, 495, 683.Telega, vama dela, 73; ocna de sare

dela, 496, 555-556, 561, 612, 710,707, 929.

telegari, 704.Teleki, contele, 410; Mihai, 362,-363;

losif, 734.Télémaque, trad., 873-874.Telenefti, tArg, 512-513.Teleorman, 67-69, 474, 489, 498,

525-526, 531, 573, 741.Telinefti, 582.Teliuc, minereu la, 558.Tentifana, 732.temnifa, birul, 329.Tentpea Radu, 834, 847-848.Tenedos, insula, 263, 277, 309, 338.Teoctist, mitrop., 368.Teodor, negustorul, 99; v. i Callimachi,

Cavalioti.Teodori, bis. Sf-Iii, din Ia§i, 966. 968.Teodorovici loan, 843; Nika, 853

854.Teodosia Movila, 14.Teodosie, mitrop., 164, 376, 814, 918,

1015.Teofan, patriarh lerusalim., 814; ie-

rodiac., 876.

Teofil, episc., 31, 34, 878; mitrop.,538; de Prislop, 354; mitrop., Ar-deal. 368-369, 374-375, 1018;monah, 1006.

Teofilact, arhiep. Bulgariei, 870.Teohari, biv. vel pah., 672.Tereza, v. Maria Tereza.teriaca, un fel de magiun cu opium, 605.terminologia militara, influentà In, 775

778.terzibasa, starostele de croitori, 586.terziman, 218; v. §i dragoman.Tesalia, 73, 120, 417, 1031.Tesalonic, 900.teslari, subalterni ai c6p. de poduri,

476, 481.teslarie, obligatie, 705-706.testemele, 574.Texte astrologice, Calendare, periodice

884-889.Thales, din Milet, 794.Thassos, Duca din, 909.Theodori, Al. 843.Theofilact, vel clucer za arie, 682.Theotoki Nikifor, 924.Therapia, 937.Thoma, 1038.Ticvaniul Marc, sat, 933.Ti/lis, 816, 892, 897, 900.Tigheciu, codru, 553.Tighina, 150, 216-217, 220, 227, 261,

266, 288, 518, 616, 804; raia, 229;cetatea, 461, 563; judet, 487; tinut,513-515; pava de, 804; v. §i Ben-der.

Tilfa Tapului, minereu la, 558.Tilsit, 327-328.Timandi Candida, mama lui I. Bob,

389-390.Timar Mihai, vicar, 410.timfii, monetà rus6, 620, 627.Timil, lupta dela, 8 299; valea, 613;

Torontal, 521, 877.Timipara, 5, 83, 162, 175, 380, 429,

521, 525, 529, 650, 950.Timoc, Rom&nii din valea, 414.

www.dacoromanica.ro

Timoftei Bulat, 763.Timos Turbantianos, negustor, 24.Timotei Cipariu, 836.Timoteu Alexandrovici, tipograf, In

Moldova, 78.Timpel, v. Gotha.Timpurepti, schela la, 708.Timug, v. Hmielnitki.Tinciud, bis. din, 110.Tint, oras la gura Ialpugului, 516.tiparul, tipografii, 356, 359, 365, 423,

779, 782, 784, 858, 866-867, 871,875, 889-915, 919, 920-925, 927,930-932.

Tiranul, V. Aron.Tirnavia, 10; V. si Sambata Mare.Tisa, 352, 362, 737, 836; conifer, 611.Tismana, m-rea, 27, 32, 73, 75, 299,

384, 513, 611, 681, 702, 756, 766,770, 775, 933, 946, 962, 1027, 1032;sat, 501, 529, 756.

Titefti, sat, 613.Titireciu, schit, 193.Titoi, sat, 741.Tiurul, sat, 387.tiutiun, 480; v. si tabac.Toader, Gura putitea, 581; spatarelul,

686; din Cotnari, 668; dascal, 919.Tobac, oras, 516, 518; Vechi, 517;

Nou, 517.Tobolsk, 796.Toderasco, Ianovici, 52; vel log., 945.Todirefti, D. Fulger din, 690.Todireni, m-re, 509-510.Tohani, sat, 171, 533, 737, 935.Tokay, Ungaria, 6, 351, 428, 552.Tokat, Turcia, tesaturi, 596, 598, 604.Tököli Emeric, principe al Transil.,

160, 171-172, 362-364, 655.Tomarova, tinut, targ, 101, 486-487.Toma L5tefan, 15, 25-26, 28-30, 41,

domnia, 16-20, i6-20; 39-40..Tomfenii, mosie, 916.topciu, tunar, 761.

INDICE 1139

Topliceanul Dumitrache, biv vel sluger,907.

Toplita, topitorie, 558; m-rea, jud.Mum, 1003.

Topolnita, m-re, 72.toporafi, meseriasi, 476.Toporliutt, 42, 45, 48.Toppeltin Laurentius, 879.topuri de 'Artie, 566-567.torsada, 963.Toscana, 771.topuz, buzdugan, 454.Torcatory, sat, 570.Torcefti, sat, 571.Torontal, V. Timis.Totoescul, vel capitan, 772.Tofita, Aroman, 439.Tracia, 596, 891.traditia, ca izvor, 782, 791.traducen, 860-889.Traian, Imp., 402, 409, 791, 818, 821,

826, 836, 838, 854; valul lui, 485,518; podul, 792; targ, 517-518.

Transilvania, 6, 0, 30, 56, 83, 115,123, 134, 148, 172, 253, 333, 338,344, 353-361, 363-364, 368, 371,394, 453, 456, 460, 466-468, 483,489-490, 513, 528-530, 532, 550,553, 557, 578, 602, 607, 610, 615,620, 622, 655, 732, 751, 754, 771,773, 779-781, 821, 823, 829, 833,841, 852, 863, 879, 880, 895, 896,903-904, 914, 916-917, 920, 922,933-935, 947, 952, 960, 993-995,998-999, 1001, 1003, 1012, 1018,1021, 1023, 1031, 1036; targuri sisate In, 519-52Z; Armenii In, 522,583; companiile grecesti, 524-525,594; Aromanii In, 524-525; EvreiiIn, 528-529; vieata economic& In,547-631; porumbul iri, 549; pod-goriile In, 552; bogatii minerale ale,554-558; industria In, 563-567,570, 575, 590; Istoria polit. dela

..moartpa lui M. Vit., pdnd lq paceadela Karlovitz, 348-365; Viecita re-

44

52, 152, 352, 354, 369, 531, 614,745, 748-749, 792, 915, 964, 1013;

www.dacoromanica.ro

1140 INDICE

ligioasd a Rorndnilor din, 367-391;Lupta pt. desrobirea poi. gi soc. aRom. din, 398-411; evolutia claselorsociale, 730 -737 ; lcicaguri, 984 -985.

transporturi, obligatii, 254.Trapezunt, 263, 269, 922, 938, 1011;

Gheorghe din, 783.Trelmbila romelneascd s, 831.

treapdcl, tax6, 471, 569, 665.Trebeg, sat, 701.Trebisch, postav de, 595.Trebizonda, 599.Trebujenii, selistea, 661, 688, 770; V.

si Golaestii.Trei lerarhi, m-rea, 47, 86, 91-94,

Treime, m-rea Sf., 73; v. Radu Vodti;idem din Alba Julia, 375, 382-383,386, 389, 773, 871.

Trei Scaune, district, 490; judet, 519.Trembowla, cetate, 126.trepetnicul, 885.Trestia, sat, 406.Trica, Tesalia, 73, 910, 1031.4 tricapello s, hartie zis, 605.Triest, 415, 599.Trifon, Sf., 587.Triod, tip., 830, 869, 892, 904; pen-

ticosar, 893, 895.Trisfetitele, m-rea din Iasi, 577, 581.Trivalea, m-rea, 70.Troia, 835.Troianul, 229.Troigt, sf., v. Sf. Treime.Trotu,s, 57, 59, 87, 89, 300, 313, 505,

766; targ, 506, 556; tinut, 483-484.

Trubetzkoi Nastasia, 221.trunchi de mesernird, 660.Tucidide, 182, 829, 918.Tucikof, general rus, 486, 516.Tudor, logof. din Doba, 665; Vasile,

din Cotnari, 668; legAtorul de carti,

948; v. si Vladimirescu.Tudorachi, din Crusova, 430.Tudoria, sat, 531.tugra, (turaua), steing, 631, 731.tuiu, insemn, 148, 453.Tulcea, 327, 338, 568.Tulgheg, sat, 306.tultul, monetà, 627, 639.tumbazuri, pontoane, 568.tumblii, monetà, 630.Tundja, rfiu, 239, 859.Tunsu Popa, 379; v. si Ion din Sadu.tunuri, 133, 600, 748, 770-771, 775.Tunusli, fratii, 431, 495, 549, 564, 571,

584, 645, 708, 743, 824, 912.Tupdlu, v. Mihail.tura, V. tugra.turalii, galbeni, 631.Turbag, bis. din, 969.Turcii, 1, 2, 3-6, 8, 9, 13, 16, 18-19,

21, 25, 27, 30, 36, 38-40, 45, 48-49, 53-57, 64, 78-79, 83-89, 101,107-109, 111-115, 117-118, 120,123,-126 132, 314, 136, 140, 142-144, 146, 148, 152, 155, 157, 159-161, 169, 171-172, 174-178, 197-199, 201, 208, 213, 216-218, 221,225-228, 235-239, 241-242, 252,254, 261, 263, 266, 273, 282, 285-286, 289, 291, 293, 298-299, 301,307, 311, 313, 318, 325, 327-328,

766, 769, 771-775, 779, 787, 798,804, 807, 817, 823, 831-832, 834,849, 852-853, 879, 892, 910, 923,990; rAzb. cu Austria si Rusia,287-292; 298-303; 305-306; 311

351-356,413, 415,

358-361, 363-364, 369,426-428, 432, 451, 453,

460-462, 486, 499, 503, 510-511,514-516, 519, 521-522, 525-526,528, 537, 550, 552, 554, 559, 568,570, 584, 600, 605-608, 611-613,615, 631, 633, 638, 641, 648, 651-653, 655-656,703, 707, 713,

663, 676,719, 721,

679, 698,730, 739,

744-745, 753, 756-757, 761-762,

102, 104, 135, 264, 870-871, 895,915,998,

946,1036.

960, 962, 964-966, 982,

www.dacoromanica.ro

-316; 324-336.Turcia, 143, 596, 598-600, 602, 604,

989, 990.Turda, 381, 391, 401, 528, 994; comi-

tat, 403, 489; jud., 520; campia,718.

Turia, local. aromâneascd, 417.Turkestan, 460.Turnul, 328; raiaua, 488, 529, 675;

Mligurele, 301, 489; Rom 228; Se-verin, 501.

Turtucaia, 252, 291, 328.Tutana, m-rea, 962.Tutova, jud., 313, 507, 552, 697,

706; tinut, 492.tutun, 212, 547, 549-550, 599, 613;

dare din, 319, 661-662.tutunari, agenti fiscali, 662.tutundrit, 319, 662.tutungi-bafa, dregator, 473, 477.Tuturor Sfinyilor, m rea, Buc., 295.Tuzla, Turcii din, 656.Tuzora, targ, 513.Twardowski, cronica, 791.Typaldos Gh., 855.Tzigara Zotu, 24, 97, 135.Tzinku, _loan Th., 1031.Tzoukis Pulkeria, 246.

Tara, Beirsei, 7, 377, 833; de Jos, 17,133, 157, 473, 483, 507, 513, 790;Romdneascd, 1, 2, 5, 8-11, 14-15,18, 27, 30, 35-36, 38, 41, 49, 54,57-58, 63-64, 77, 79, 81, 83, 87-88, 104, 108-109, 112, 117-118,127, 131, 134, 141, 143, 146-147,159; 162, 164, 176, 179, 198, 201,214, 227, 231, 233-234, 239, 259, 263266, 268-269, 282, 285, 296-297,300, 311, 313, 317, 320, 322, 325,329, 333-334, 340, 343, 351, 367,369, 371-372, 375-376, 382, 431,458-459, 464, 476, 478, 494, 536,539, 555, 564, 565, 568, 582, 6-17,623, 638, 704, 758, 760, 784, 792,

INDICE 1141

813, 816-817, 820-824, 826-827, 829, 831, 933-834, 836, 855-856, 880, 890, 895-896, 911-912,928, 937, 945, 949, 1001, 1007; v,s'i Muntenia; Munteneascil, 51, 791;v. Muntenia; Ungureascd, 148, 368,393, 565, 576, 617, 789, 791, 816,836, 911; Oltului, 384; Fdpira§u-lui, 732-733; Moldovei, 789, 791-792, 803, 806-808, 834; v. Moldova ;Oafului, 985.

Tarigrad, 6, 11, 39, 49, 51, 133, 212,214-215, 228, 231, 265, 341, 415,463-464, 574, 593, 598-599, 758,

831, 937, 945, 993; v. C-po/s'i Stambul.

Tarigrddeanu, Dumitragco, 115-116,Tudorache, 574.

idctilihse, V. sAdilase.girani, 213, liberi, 715, 722-726.Tdrile Romdne, 25, 290, 462, 784, 854,

879, 938, 944-945; vieala econo-midi , 547-631.

Tantari, Aromâni, 414.repef, v. Vlad.Tesar Heinrich, 943.fesdturi, industria, 574-575, 596, 1011

-1018.Tichindeal, Dimitrie, 848, 877, 936.Ti/a, schela la, 708.Tifescu Die, (Frige Vaca), 210.ligaie, lan5., 554, 607.Tiganul, porecla lui Béthlen, 352.figani, 698, 852-853; regimul, 542,

688, 699-700, 729-730; zldtari, 77Tiganiada, 852-853.Tigeinauca, local. 148.tigändritul, dare, 227, 664, 700.Tigdnesti, local, 676.p..geínit, dare, 669, 700.timirafi, V. timiri.timiri, Insotitori oficiali, 758.Tintild, Vasile, 887.fintuirea cu urechea de stillp, 544.tinuturile, 483-492.Top, bis. din, 985.

49*

www.dacoromanica.ro

1142 INDICE

4 00/411, pdinea §colarilor din Blaj,389.

Tirca loan, epis., 377.titei, 561, 612, 671-672.turcane, oi, 554.Tutora, 38, 49, 123, 142, 236, 275,

615, 706, 786.Tutuieni, Rom. din reg. Fdgdraq-

Sibiu, 532.

Ucenici, In bresle, 585.Ucraina, 101, 124, 126-127, 139, 144,

147-150, 157, 160, 213, 221, 235,610, 706, 786; polonezd, 584.

Ucraineni, 85.Ucuta Constantin, 426, 912, 915.Udrea, Doicescul, 108; banul, 665.Udri.,ste, vistierul din Mdrgineni, 10;

vel spdtar, 113; din Spinoasa, 637;vtori log., 785, v. Ndsturel.

ughi, 31, 217, 235, 543, 583-585,618-621, 623, 625-628, 652, 658-659, 664, 670-671, 675, 677, 689,695-696, 700, 706, 712-713, 749.920; dajdie, 688.

Ugocea, 6, 351, 394.Ujvar (Neuhdusel), 115, 116, 136.Ulita ruseascd, Ia§i, 598.Uluk bey, geograful, 816.Uman, cetatea, 126.

Umblei iute *, Stefan, zis, 893.undelemn, dare speciald, 695.Ungaria, 9, 28, 115, 136, 160-161,

175, 239, 241, 259, 349, 351-353,355, 362, 368-369, 374, 394, 400,419, 430-431, 460, 525, 533, 596,606, 622, 645, 737, 816, 838, 912,914, 917, 935, 943, 952, 989; de-Sus,362.

Ungureni, 32, 532-533, 709, 737, 760.Unguri, 5, 32, 38, 40, 83, 87, 358,

362, 372-373, 381, 394, 397, 405-406, 409, 432, 520, 522, 526, 528-529, 554, 732, 745, 750-751, 771,788, 826,836, 839, 917, 933, 984, 998.,

Ungrovlaki, 890-891.Ungrovlahia, 111, 197, 375, 640, 764,

784, 891, 906; v. T. Rom.Uniev, 865.Unjo trium nationum, 409, 529.Unirea cu Roma, 372, 379-380, 389,

392, 394, 398-399, 834, 836, 841,896, 904, 921-922, 933-934, 939-940, 984; cauzele, 372-374; Reactiacontra, 376-379, 392.

Uniiii, 394-395, 410, 532, 783, 905,912.

Universitatea din Buc., 333, 906, 918;din Pesta, 431, 840; din Bologna,842; din Ia.,si, 843, 880; din Cluj,916, 921; din Leipzig, 932; dinBuda, 942; din Ltvdtv, 1006.

Unna, räu In Croatia, 302.unt, export, 462; rdnduiala, dare, 641,

651, 660-661; de lemn, import,599; dare, 684.

Unteni, sat, 73.Uramhaza, Becicherek Istoc de, 852.Uranitis Teodor, negustor, grec, 24.Ureache, v. Ureche.Ureche, spdtar, 49; Grigore, cronicarul,

539, 664, 749, 780, 782, 787-788,791, 793-794, 816, 836, 921, 945;Nestor, vornicul 18, 23, 788-789,946, 962; fratele cronicarului, 1002.

Urja, tesdturi de, 596.Uricariul, v. Axinte.Urichegti, conacul dela, 665.Urlati, 177, 495, 993.Urmagii, lui loan de Prislop, 368-372,

391; lui Saga Branc., 372-374, 392;lui I. Clain, 388-391, 392.

Ursache, vistierul, 142, 147, 729.Ursul, cioclu jidovesc, 582; din Pie-

trari, 685-686; Nicola, 403, v.Horia; zugrav, 1009.

Ursuline, 933.Urgani, bis. din, 961, 997.urginice, catifele, 41.Urziceanu Peitragco, 158.Urziceni, 489, 496, 498, 554.

www.dacoromanica.ro

Ustia, 47, 50.ustuace, slepuri, 568.ugclrei, dregatori, 478-479, 741.uferul, dregAtor, 471, 478.uyerei, V. ustirei.u,surul, dare, 634, 663.Utrecht, 889.

Vaca, sat, 405.vaci, dare, 651; grase, dare, 653; sterpe,

653.Vad, mitrop. al, 368-370.vadra, mAsura de capacitate, 557, 561,

643, 669-670, 677, 695, 827; dePitesti, 612; ungureasck 612; dom.neascii, 666; obligatie fissalk 680-681.

Vadul Ro,scului, v. Rascov.Vaida-Rece, §coal6 In, 935.Valahi, 387, 394, 397, 402, 593, 838,

921, 984.Valahia, 22, 174, 234, 248, 489, 541,

562, 569, 607, 629, 824, 829-830,855; Transalpind, 8; citerioark 113,

Valaori, familia, 430, 525; v. s'i Ba-lauritu.

Valea, m-rea, 75; Schiailor, 202, 990;Seaccl, 213; ScIrii, 472; Anii-Ungu-reni, sat, 533; Stdlpului-Ungureni,533, 737; Stdlpului-Pdmcinteni, 737;Porcului, bis. din, 903; Danului, bis.din, 1018-1019; Largd, 555; Mieilor555; Negovanilor, 555.

Validé, sultana, 452, 459.Valievo, mitrop. de, 277.Valoa, Valois, familia, 825.Valoni, In oastea lui M. Vit., 718.Valul lui Ti-ajan, 485, 518.Vama, monument la, 229.vamefii, dela CAineni, 595.Van Helmont, 798.Vardalah Constantin, 856, 942.Vardar, valea, 419.Varlaam, m-rea Sf., 23; mitrop.,.Mold.

103-104, 124, 780, 785, 861, 890,

INDICE 1143

964; opera, 104, 859, 863-864,895-896, 939; al Munteniei, 163,897; urmaf al lui S. Branc., 372,374; si loasaf, 872; episc. de Rd-&tug, 908.

Varna, 98, 291.Varnita, 227, 616, 804.Varfovia, 358.Vartolomeu Meizdreanul, 870.vase, comerciale, 569; de rbboiu, 569;

fluviale, 567-570.Vasile, sin Gavrilas, 45; numele lui

V. Costachi, 870; popa, 833-834;postelnicul, 561 ; din Ddrza, 692,ctitor la bis. unitk Huniedoara, 984;biv vel paharnic, 1001.

Vasilescu Al., 815, 822.Vasilicalele, 341, 540.Vasiu lonafcu, popa, 984.Vaslui, 18, 99, 141, 236, 299, 313, 507,

510, 766; tinut, 86, 795; judet, 507,802, 1023; Lajii sunt scosi din, 505;vinul de, 552; pod la, 614.

Vasvar, 361.Vaticiu, râu, 571.Vatoped, m-rea, 23, 99, 135, 1026,

1036-1037.Vauban, 773.Vavilonului, la apa, 865.Vdcdrescu, Alecu, 851; Barbu, 281

lencichild, 178, 296, 299, 302, 781,825, 831, 846-847, 849, 851, 912,952, 1036; lancu, 932; Nicolae, 851Safta, 326; ,pefan, 281, 825.

Viicdregti, m-rea, 55, 73, 219, 243-247, 454, 545, 816, 906, 927, 945-946, 975, 982-984, 1016, 1026-1029 ; Inchisoare la, 279; sat, 531.

vdeeirit, 211, 213-214, 230, 234-235,256-257, 259, 262, 265, 268 270,277, 320, 627, 635-636, 638-640,642-643, 655-657, 662, 676, 697-698.

vddrar, bug-, 669.vddrdrit, dare, 216-217, 234, 268..Villeni, deal, 73; m-rea, 167; codru,

www.dacoromanica.ro

1144 INDICE

553; Cu pdcurile, 672; de Munte,57, 495, 518, 708, 993, 1001.

(Ami, 634, 672, 681, 760; f i ocne,707-710; ale ardmii, 559; agiesti,681 -682 ; domneascd, 682.

Vdrzeiregti, m-rea, 786.Vdsianca, sat, 929.Otafi, 254, 460, 475, 491, 557, 586,

681, 689, 743.vatagei, 474.Vdtulegti, sat, 689.Vdlcan, pasul, 30, 239, 293, 299, 595,

600, 608, 708.Vdlcanii, sat, 564; schitul, 563.Vcilednegti, sat, 531, 741.Vacea, judet, 2, 3, 23, 63, 66, 185,

255, 464, 499, 503, 526, 557, 608,637, 666, 685, 706, 710, 741, 775,846, 857, 878, 961, 969, 997, 1020-1022, 1027, 1040.

Vcilcul, vornicul, 158.vandtori, oaste, 209, 740, 745, 755-

756, 762; sat, 758.Vdneita, pod peste, 614.Vcirciorova, 708.Vdrnovita, sat, 142.Vdrget, episc. de, 848.Vechiul Testament, 863, 871.(eeini, 264, 530, 691, 699; obligatii

664-665.vecinia, 264; v. si rumania.[Teclea, rdu, 498.Velciu, abdgeriu, 526.Veles, centru aromanesc, 419.Velestin, Rhigas din, 432.Velicico, v. Costin.

comuna' Fdgdras, 732.Venetieni, 91, 414, 427.Verbilki, Timotei Alexandrovici, 893-

894.Verbila, sfesnicele dela, 1023.Verca, In Orhei, 741.Vergilius, Aeneida lui, 853.Verja, In Bale., 419.Vernardos Cretanul, Manuil, 211.Vernegti, sat, 686, 689.Verugi, v. Andrutu.Verzarul, Constantin, 120; Radu ar-

masul, 61.verste, mdsura, 487.Vegtem, sat, 164, 371-372, 935.Veterani, general austriac, 163, 813-

814.e vetre de foc s, topitorii, 558.Vevelli, grec, 28, 49, 50.Veza, sat, 387.Via Carolina, 613; v. si Carolina.

Vieata qi petrecerea sfintilor s, a luiDosoftei, 866-867.

Vieata, economicii, 547-631; cultural&779-958; 959-1041; lumii, 792;Sf. Nifon, hagiografie, 813.

Vicleim, 865.Vicol, dascal, 919.Vicovul, sat, 561.Victoria, sotia lui Leon-Vodd, 31, 1001.Vidali, grec, 270; Galaction, egumen,

898.Vidin, 172, 252, 284, 287-288, 293,

318, 320-321, 340, 415; bis. Sf.Vineri din, 70.

Viena, 9, 10, 36, 56, 117, 124, 126,Velicicovski Paisie, 786, 858, 869- 132, 148, 150, 159-163, 169, 171 -

870, 1011.van*, de rachiu, 575.

172, 174, 177, 197, 206, 241, 253,255, 309, 311, 329, 332-333, 345,

Venediet, episc., 588. 351, 355, 362-363, 373, 375-381,Venetia, 21, 30, 41, 118, 136, 161, 386-387, 389, 395, 397-401, 403-

172, 177-178, 418, 423-424, 540, 404, 407, 410-411, 414-415, 418,595-596, 599, 602, 604-607, 610, 420, 425, 428, 431, 541, 543, 553,702, 726, 783, 819, 845-846, 851, 591-593, 602, 610, 726, 728, 732,866, $78, 915, 921, 932, 944; sub-urbie a Oradiei, 25, 985; de-Jos,

771 782-783, 804, 817, 824, 828,830, 835, 837, 839, 846-849, 852,

www.dacoromanica.ro

Vieros, m-rea, sfesnicele dela, 1023.Vieile Sfintilor *, trad., 830, 860, 869.Viforita, m-rea, 190, 1001.vii, däri pe, 634, 666.Vijnita, tärg, 510; Evreii In, 527.Villara, familia, 720.Vilom (Villaume), pedagog francez,

943..vin, import, 599; export de. 612; da-

rile pe, 666, 669; domnesc, 670, 681682 ; ha'tmanesc, 670-671.

vindriceri, agenti fiscali. 674, 701.

929; domnesc, 464.Vindsesti, sat, 531.Vineri, bis. Sf., din Vidin, 70; a He-

revilor, 72; din Tirgoviste, 111; dinIasi, 962.

Vinetchi Cavriil. 884.cäpitan de rosii, 113; Cor-

beanul, vel ban, 116; Vlad-, delaSlatina, 580; vel clipit. de margine,760.

Vint, schit la, 378; popa Ion din, 903904 ; de-Jos, revolta, 406.

Visarion, m-rea, 279-280; spitalul,279-280; arhiepisc. Larisei, 423;v. si Sarai.

Vislei loan, 865-866.vistierul, dregAtor, 478-479, 481, 644.vistiernicei, subalter. vist., 644, 690.Vistiernicenii, sat, 513, 531.Vistea-de-Jos, scoalä, 935.a Vita C-tini Cantemyrii , a lui D.

Cantemir, 799.Viteonita, m-rea, 416.vitejii, lui M. Viteazul, 755.vita de vie, cultivarea, 547-549, 552.Vitioara, m-rea, 73.

cäpitanul, 765.Viza, Iorga din, 283.Vlad, Tepes, 3, 10, 122, 852; Ctilu-

INDICE 1145

345,766,926,

Vladislav, IV, regele Poloniei, 79.Vlah-Sarai, 463; re-rea, 464.Vlahi, 418, 431, 821, 829; v. si Valahi,Vlahia, 98; v. si Valahia.Vlahoclisura, In Maced., 418, 429.Vlahu, armatol din Ianina, 427.Vlaicu Yodel, 772; din Blaj, gravor,

1010.Vlasie, pitärelul, 741.Vlastares Mihail,. Syntagma lui, 540.Vlasto, 950; v. si Andronachi.Vlasca, judet, 72-73, 114, 474, 489,

498, 503, 526, 549, 568, 573, 662,685, 693, 718, 741-742, 818.

rumânii din, 665; v. sihäileni.

Vladescul Pcirvu vistierul, 113.Vleidut Vodti, 813.Vlcidutul, postelnicul, 689; slugerul,

1031.Vodita, m-rea, 384; local., 557; räu,

708.Voevodul de Cliusani, 514.Voevozi, bis. Sf., din Roman, 39; din

C-tinopol, 285, 295; din Moscopole,421 ; categorie soc. In Ardeal.

Voicecovschi, cäpitan, 131, 134.Voicu, postelnicul, 125.voinici, sarbi, 754.voit (soltuz), 582.Vincent Voiture, roman al lui, 874.volintiri, români, 286-287.Volo, AromAnii In, 419.Voltaire, trad. din, 874-876, 879.vornic, dregdtor, 253-254, 474, 478,

481, 492 ; subalternii, 644; de Vrancea469, 472; de Tara-de-Jos, 473-474,

harem, 474, 671; de politie, 474

480-481, 507, 513; de Tara-de-Sus,473-474, 480 481 ; al obvirilor,474, 574; de cutie, 474, 481; de

854-856, 867, 882, 887, 889, 911913, 915,945-946,

921,1005.

931-932, 940-942,

vindrici, 31, 320, 322, 555, 643, 646,666, 668, 672, 674, 684, 688, 695,

gdrul, 501,Vladimirescu Tudor, 325, 335,

496, 634, 648, 715, 739, 763,779, 781, 783, 827, 833, 854,929, 982, 1036.

www.dacoromanica.ro

114g INDICE

475; de poartd, 478, 536; de Cdm-pulung, 492; de Tdrgovifte, 492.

vornicei, categorie fisc., 690, 741.Voroavd, Apostol, 790.Voronet, m-rea, 1006.Vovidenia, bis. din Iasi, 962.Vozia, cetatea, 139, 235, 261, 650; v.

s'i Oceacov.Vozianii, birul, 650, 712-713.Vrancea, 469, 472.Vranos Andrei, negustor grec, 24.Vrata, oras, 1038.Vucafin Caragea, mester, 977.Vulcan &mull, episc., 391, 521, 839.Vulgaris Evghenie, tuvdlat grec, 423,

856, 871.Vulpe, bis. din Iasi, 587; Uancl de,

598.Vulpefti, mosia, 685.Vulturul, sat, 505.Vurpdr, Mihnea III la, 114; revolta

la, 406.vutcarii, Mean vutca, 580.vutcd, 580, 599.

Wallis, general austriac, 252, 255.Waniowice, C. *erban la, 109.Weigand, 431.Weiss Mihail, Judele Brasovului, 7, 11.Wilhelm Frieclerich, Electorul de Bran-

dem., 132.Wiszniewiecki, ginerele lui Ieremia, 15,

18-19.wodka, v. vutc5..

Xenofon, lecturi din, 182, 918; m-rea,10, 73.

Xeropotam, m-rea, 23.

Yedicule, v. Edicule.Yenikiöi, §coala dela, 937.Yefilkidi (Satul Verde ; San-Stefano),

990.

Young, trad. din, 874, 876.Yugoslavia, 416, 421-422.

Zabeti, ofiteri de poliSie, 743.Zagra, scoa15. In, 934.Zaharia Carcalechi, editor, 874.zandr, extragerea, carte pt., 883.zaherea, 158-159, 172, 198, 212-213,

Zahorna, Orhei, 741.zaigea, dar anual, 646.Zalescyk, 574.Zam, revoltà la, 406.Zamfira, fiica lui A. Ruset, 146; sosia

lui I. Mavrocordat, 242; idem luíAl. Mavroc. Firaris, 311; fiica luiMoise-Vodà, 834; bis. m-rei, 1022.

Zamoyski, 38.Zane Gh., 617.zapcii, 474, 479, 491, 557, 660, 754.Zaporojeni, Cazacii, 85.Zarand, 377-378, 403, 405-408, 489.zowmacupii, monetà, 630-631.zavera, 871.Zavira Ioan, din Siatistea, 801.zdbunari, 577.zdbune, 577.Zdrnesti, 171-172, 174, 363, 655, 753.zbornic romdno-slav, 356.zdrente de cdrpe, oblig. fiscalg, 634.zeciuiala boilor, dare, 653.Zélide, 874; v. si AlSidalis.Zemlin, Kiriac din, 415; Aromanii la,

428.Zemplen, comitatul, 351.Zenovie Popa, AromAn, 415.Zenta, 175, 220, 236, 798.Zgdrcitul (Avarul), trad. din Moliére,

875.ziare, 889.zibelincl, bliinuri, 13.Zilot Romdnul, 833.Zimnicea, 301, 612, 707-708, 760.

275, 320, 323, 461-462, 567, 569,575,664,

593,673,

615-616, 625,706, 776.

638, 650,

www.dacoromanica.ro

zinc, In Transilv., 557.zingirlii, galbeni, 631.Zlataust, Sf. loan, bis. din Sarbi, 733.Zlatna, 401, 409, 558, 629.Zldtari, hanul, 429; bis. din Buc., 588,

603; liganii, 556, 578, 699.zlot, monetgi, 47, 51, 211-212, 216

218, 230 235, 254, 380, 549, 618,621-622, 628-630, 661, 667, 675,687, 705; dare, 630, 688, 694.

agenti fiscali, 218, 630, 688,

INDICE 1347

694, 701.zodiacul, 885.Zoe, sotia lui A. Ruset, 146.Zografu, m-rea, 103, 894.Zoifa, sosia lui Gr. II Ghica, 280.Zolkiewski, hatmanul, 38-39.Zolyomy de Albes, Elisabeta, 27.Zonaras, 867. .

Zrinyi Petre, revoltà, 361.pacea dela, 6, 351.

zurbagii, 748.

www.dacoromanica.ro

LISTA FIGURILOR

Pag.

Tuiuri turcesti 453Buzdugan domnesc 455Alexandru Mavrocordat Exaporitul 457Ostrovul Ada-Kale 461Hrisovul pentru Vlah-Sarai 464Casa familiei Sofiano din Fanar 465Ruinele palatului lui D. Cantemir din Fanar 467Ctitorii bisericii din Calvini 491Piatra de morn-14'ra la Piva Petrii 497Autograf al /ui Brâncoveanu 500Harta Munteniei de Stolnicul Cantacuzino 504Schitd Infatisand Ismailul in 1790 515Portret mural la biserica Sf. Ilie din Botosani 523Araturi In terase, In Muntii Apuseni 548Matei Basarab si Elena Doamna 560Usa de intrare i pisania bisericii din Afumati 572Act din 1668, privind Bucurestii 579Trei din turnurile de apdrare ale Sibiului 590Tesaturà veche, zisd Braul lui Radu-Vodgi » 597Mali din secolele XVII-XVIII 600Clopot dela mändstirea Arnota 601Pusti cu fitil din secolele XVII si XVIII 602Paf tale de argint 603Costume femenine si paftale din sec. al XVIII-lea 604Biserica din Olänesti, cu scene de vandtoare 608Planul cetàíi i orasului Brdila 609*fling ( saldu ») bdtut de Dabija 617Alt siling bdtut de Dabija 617*ilingi suedezi falsificati 618Monetd de argint dela Mihnea al III-lea 618Ducat austriac de aur 621Ducat olandez de aur 621Taler olandez leonin 623

www.dacoromanica.ro

LISTA FIGURILOR 1149

Pag.

Sfant de argint 630Piatra mormantala din Mangalia 657Palatul Brancovenesc dela Mogovaia 716Ruinele palatului Cantacuzinilor, la Magureni 717Ora§ean din Boto§ani 727Casa de targovet din Bucure§ti 728Stema Balacenilor 731Pictura murala pomenind pe sboierii maramure§eni 733Castelul contelui Haller 734Ruinele cetatii Hotinului 744Crucea amintind rascoala ddrabanilor 747

-45. Colonel de arnauti 757Pandur din veacul al XVIII-lea 759Steag osta§esc dela Ieremia Moghila 763

Steag dela Mihnea al 111-lea 764Steag osta§esc moldovean 765Mavrogheni rasplatind otile biruitoare 767Manastirea Sucevita, Intarita cu ziduri §i turnuri 774Cula lui Duca dela Maldare§ti 776Cula Crasnaru dela Groera 777

.54. Act autograf dela Miron Costin 790Autograf al lui Ion Neculce 805Iscalitura autografa a lui Gh. *incai 838

-57. 0 pagina din Condica Hategului 844Pictura murala Infati§ând 4 Sfantul Obru 868

Iscàlitura autografa a lui Antim Ivireanul 899Coperta unei tiparituri brancovene§ti 901

Liturghia In limba greaca §i araba 902

Biserica din Ur§ani 961

.63. Biserica manästirii Ca§in 967Biserica lui Brancoveanu din Fägara§ 970

Biserica cu sfinti din Bucure§ti 971

Biserica Sf. Elefterie din Bucure§ti 972

Biserica Bucur din Capitala 973Foi§or la manastirea Dinteun lemn 974Chenar de fereasträ, In piatra sculptata 976

Iconostasul paraclisului Patriarhiei din Bucure§ti 978Detalii din iconostasul paraclisului Patriarhiei din Bucure§ti 979

Jilt arhieresc In lemn sculptat 980

Interior din biserica mAnastirii Vacare§ti 983

Biserica de lemn din Bude§ti, Maramure§ 986

Biserica de lemn din Once§ti, Maramure§ 987Biserica de lemn din Pose§ti, Prahova 988Fresea din biserica Mantuleasa 996

www.dacoromanica.ro

1150 LISTA FICXRILOR

Pag.

Frescd din biserica Geoagiul-de-Jos 1000Icoand ImpArAteascd dela Radu-Vodd 1002Icoand din biserica SArbi, Maramures 1004-Rucavite dela biserica Olari si mAndstirea Vdcdresti 1016Iconostas mutat la and bisericd i 1019Sculpturd In lemn: latura unui jilt 1024Candela de argint dela Radu-Vodd si Vdcdreti 1028.Candeld de argint dela Vticdresti 1029-Candeld de argint dela Sf. Gheorghe-Nou 1030Ripidä de argint aurit dela Radu-Vodd 1033Disc de argint dela Curtea Veche 1035.

89, Icoana Sf. Spiridon dela Spirea-Veche 1038.90. Icoand dela Patriarhia din Bucuresti . 1039.

www.dacoromanica.ro

LISTA HARTILOR

Pag.

4. Muntenia lntre 1601 si 1821 11551. Moldova titre 1601 si 1812 1156

. Transilvania !litre 1601 si 1821 1155

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULPag.

Prefati VDomnia 451-468

Alegerea si confirmarea Domnului. Numirea lui 451. Hara-ciul 458. Indatoririle militare si de aprovizionare 460.Mucarerul mare si cel mic 462. Capichihaielele 463. Prin-cipele Transilvaniei si Poarta 466. Bibliografie 468.

Dregatoriile 469-482DregAtoriile noi 469. Dregatorii personali, de curte sauedeclii 476. Organizarea dregAtorilor in veacurile XVII siXVIII 477. Salarizarea dregAtorilor 479. Bibliografie 482.

Judete, tinuturi, comitate, district° 483-493Moldova 483. Muntenia 488. Transilvania 489. Ocoale,plAsi i plaiuri 490. CArmuitorii judetelor i inuturilor 492.Bibliografie 493.

Orasele sau targurile. Satele 494-534Muntenia 494. Oltenia 499. Dobrogea 502. Moldova 505.Transilvania 519. Populatia oraselor. Colonizäri 522 Sa-tele 529. Bibliografie 533.

Organizarea judecatoreascii, 535-546JudecAtorii mari speciali. 536. Pravilele tipArite i manu-scrise 537. Pedepsele 543. Bibliografie 546.

Vieata economica 547-632Agricultura 547. Bogätiile animale 553. BogAtiile mine-rale 555. Industria 563. Mestesugurile i breslele 577.Organizarea breslelor 585. Importul i exportul 592. Dru-murile 613. Navigatia i posta 615. Circulatia monetarA617. Bibliografie 631.

Organizarea financiara 633-714Importanta organizArii financiare 633. Sporirea numAruluidArilor 634. Cisla i pecetluita 636. Reforme fiscale 637.DArile noi 648. Mille pe vite 652. DArile pe produseleagricole 661. DArile pe vii i vin 666. DArile pe miere

www.dacoromanica.ro

1154 CUPRINSUL

Pag.

ceard 671. Ddri pe produse industriale §i minerale 671.Ddrile pe prdvdlii 673. I:Wile catre diver§i dregdtori 680.Birul sau darea personald 684. Muncile 702. Vdmile §iocnele 707. Repartitia impozitelor. Scutirile 711. Biblio-grafie 713.

Clasele sociale . 715-738Boierii 715. Rumânii 720. Taranii liberi 722. Ord§enii726. Robii 729. Evolutia claselor sociale In Transilvania730. Bibliografie 737.

Organizarea militarli 739-778Alcdtuirea o§tirii 740. Lefegii 744. Pandurii 756. Pdzi-torii granitelor 758. Flotila de Dundre 761. Incercdride organizare militar. In epoca Fanariotilor 762. Arma-mentul 768. Cetatile 773. Influenta turceascti in termino-logia militard 775. Bibliografie 778.

Tiesta cultural I 779 -958Elementele componente ale culturii 779. Epocile culturale780. Influentele culturale strdine 781. Istoriografia mol-doveand 787. Istoriografia munteand 810. Istoriografiaardeleand 833. Opere filologice 841. Opere literare 850.Opere §tiintifice 854. Opere religioase 856. Traducen i detexte religioase 860. Traducen i de opere literare 871. Tra-ducen i de opere istorice §.1 geografice 877. Traducen i de opereprivind gospoddria §i sAndtatea 882. Texte astrologice. Ca-lendare. Incercdri de periodice 884. Tiparul 889. *coala915. Manuale §colare 938. Biblioteci 944. Societäti di-verse 951. Bibliografie 953.

Vienta culturaiii. II 959-1042Caracterizare generald 959. Biserici §i mdndstiri moldo-vene 960. Biserici §i mAndstiri muntene. Stilul brancovenesc968. Ctitorii transilvdnene 984. Palate. Case domnqti §iboiere§ti 985. Pictura bisericeascd 995. Icoanele 1000. Mi-niaturi, frontisipcii, initiale 1004. Gravura 1008. Tesätu-rile 1011. Sculptura in lemn 1018. Lucrul metalelor pre-tioase 1023. Bibliografie 1041.

Indice 1043-1147.Lista figurilor 1148-1150_Lista Wainer 1151.

-Cuprinsul 1193 - 1154

www.dacoromanica.ro

TARA ROMANEASCA INTR E 1601 SI 1821DE

CONSTANTIN C. GIURESCU

oMu,e,

DEW\

0 20 40 60 80 100 i(rn

oFP"'

ALBA IULIA

A N S

SIBIU C)MO ARA§

s

Br<incoveni

g

).-S.-.. ,44-'''-(.**°-1/4,.,1-°'%<-

1-(C.g7n7ni.)"4)--()'-'.'""(o Caransebes 8- ./. )

°7-1,te,sti

Ofrerisani1.4.-ni '1 .(. %O.

_,,, 7 .7.4 r.-- a -'- Si/Jr( uciv A lbesti Mineciu-r JrHomoriiciuP.Vulcan _1

2i6 HiZe.stio

uHd ua' r:earz3n:: ::::::442-46/:e.'19 Campulung, . x o :/:vic.sC)rtedifp0a

Tisin na WIG de Fier g

(::

R.VALCEARguréni

Ocnele Mari

C.DEARGES ,,_, Drá-gclneasaX cgmpina

\ (.. -°" Birbätesti Filtpesti uritia omiziloGigenist e"tko \rid/ecru 0 TG.J1U ? 1.! Eunes n

ofindeTher

Baia de A ra m d o Tg.Bengäi

0eUn Lemn sgd12.* Doicesi`i ov,0 &Joey`LvPI.tt

(C,drbunesti)

T0PIESTI4,..

5Q.Fa mica LOESTTA RGOVN_IS ERatAte

tfucePk m F,Gherghita

BahnaMamu I

es Y 0Cornesti Aldnisori

OridPsuo

(Ari-niseti)0,,3ova V Severin y., orndterziceni

f', 5 naguv 6 6* ;Cernetii 6 o ,,..,_Giesii° BgneSli\ . Cif lodruosapnoi viteni

Cladova ' Strehaia ré'n tdreni rdgäsani CiocAesfi 6

.uAz fumaiiBrezo._,aele

Floczasaii r-.4:ystri

oCieanovui SLATINA FundeniBa/ta Verde 0y oAlatu

o Almai

CRAIOVA-rcuta

©

Orizeni rozave%

Crates'',

oNegotin v 8169

v F/orentin

Vid in

©BRASOV

Hodivoala .

itz GIURGIUSlobozia

N j174 RUSCIUCPetruseanrv''

VO Zimmcea

I',......,Focsani

%

Poses/i- o7eSibto-0 00 Anii

(Se Mdxineni 6

/Cioranii

,'BR - ILAtUngureni --, c ).

R.Sarat

ngur,u/- A

iTeisarn-

vVäleni den.,()BUZAU

'

GridiSlea,

e',7-2' /GuraGird 10;7rei wan/ I.

Timpuresti ?Jigili 'V OCernauoda

Oco

00 NM.

BUCURESTIPo.vgvari

G

Copicent `-heresti Moara de Kirli ce

21 01 vte.nS rant

Chiselet rest.Cilugarem Ciscioareie

SILISTRAastr°v

TURTUCAIA

,o

Tecuci

8ertestiP7opii'

OrasuIdeFloci'Piva Pietpeiz

Lichiresti(CAT si)

Galat:

CO

Reni

artal

Bolgrad

Smii(Ismail)

Mäcino

ISACCEA

TULCEA

CHILIA NOu

o

/71,

11111/r=rf

Sumfa fz Varnao

Babadag

A itgn Tape

TuzIf

Manga/ja

(7J

Constanta

LEGENDA

Orase

o Tärguri si orase

o Sate A. Pcduri

Mänästiri si biserici

Cetäti

V Puncte de vamä

Cäpitänii

5e Mine z Fabrici

Polonic

790.7.77.0"777.7...7777

V,Jclegla i'ira v ' [Vedeja 6 Sadova0 Gala rat Bistret aV4..., 4 Clobanul Celeiul

114"4Rk v 0Corabia 0.-- TURNUVIslazV

Rahova Nicopo

0o Tg.Trotus

SI GHISOARA Adjud

SlaboziaStelntca o

lagthita

CaracalRusil d%Vede

RazgradSiStOV7 1

°Ddieni

Harsova

ORasova

Bazargic

y

a

Ciocinesti

/

.

www.dacoromanica.ro

.1

F&pen,

,?odna C)CA M PUL UN('

06C0i,

oo

0Ì

NOu8 Suitt,. Podul ( Ltocano

o CERNAuTi No<tfef5,3Vij n It aS, Storopnet

e Poprea r, tieqa 00Jra.ban,

Sorel

o

Are, nnt

T9. Neam(t

Bglti test,

6 Serb.c;?,

Piatraor,

Mãràiei

Novosehta de JosO

Bricent

Ste/Wriest,

0 rOSAN I

lucgcest, 0nilugara o Costesti

O Soci Ts. Filciu

R .SATRA r

"or

°tact

o

o

( Pinra rem,

'DCa-hie;tA f'sa jI- 0.....,........______relenesti

cap.+ ...0OM&

l'esteraTuzora (Cilirasi rg)

Stan,

.tl Io

LeoviaO /

tyGodruTi9heciului

1

FrutrioasaCahul )o

P0

Grecenii

c o

Renn

(saccea

.

Cart

Jora

riiurest,ariiacVistiernici Dug sari\ -

\\CDHISINAU

-N E NOrickstea

o

:11

Tu/ces 141111061011

Burnaz o

O TobacBolgrad

Smi/isinail)

1:9 tgpusna I' desti;

g

lcuta

Ti hica tt

oV"vc,fupqii.NoiGangurac,.

Cioarctu

Cimislia

Ps

raía

Chi/la Noug

Chi//a Veche

, Palanca

PocONIC.

r-)\\or

mpulung

T A

©BRASOV

o

a a,oRàdiutIA.

Dragom:r...a6 \-.\

sucEAVA *0 Surdujem

r all ice'',

BAIA

4e

Nsk

ercrg . Ocna

miureaSIGHISOARA

Ceucatn y ,13Srlad

P.

MOLDOVA iNTF1E 1601 si 18120E

CONSTANxiN C GIL1P2ESCU

Oracsam&gem

rt\ortaxutHjrtio

Comine.sr,

o \o 0 AComa",

PoduIma,e,O0ouTg rumos

Scheta CatarinaWieolina 0 Chip

o (.)TG TROTUS

0/us

BACAU

res

t.gft,

Cintgliresti

Vaslut

e.. \ .

I

'P ..- So

cfli f du I Inveja cgm,,,., o lIchndulNou

6 o -7.9-°0recent

;,--rrrL*aizestio Domes°, pp. aSnact

11 . Nicoresu

'et. 6 Odobest". ...., 00 Vingsesti.

Tecki

Torc,itori

°pump/FAGARAS .--. 1

Piscul. 0t. Gaiaor

BIRAILA

S

IU%

0

LEGENDA

00raseo rArguri st orase

e Sate Poduri

Mán5sbri si biserici

Itr C et 5ti

C5pit5nii

'X Mine si ocne

at Fabrici si atelier.O

Päduri

20 40 .60 80 100 Km4-1

Focsani

0 Dubiseri

Gurgbiu

0 Gheorghtem

RUINCo f Irani

oOP 0 HOI U osiv,

o

Soroca

droot can, oRasco.'Oo

Pascov

omanoScinteta

CET. ALBA#

1-,.1,

olampo'

1

\

-,

\

www.dacoromanica.ro

Szolnok

Zenta

Szeghedin

Miciu ARAD

TIMISOARA G,dao

BELGRAD

Omer

Vgrset

sos'.

Ocnade Fier

Mora vitaDognecea

Biserica Alba0 Panciova

Mehadia

Pojarevat.

DOOR! TINo

Salonta

Lugo]

ORADEA

Bella

lneul

ure

TRANSILVANIA INTRE 1601 si 1821DE

CON STAVIN C GIURESCU

Resita

St Doman

0Carei

Beius'

Cras a

0Munkacs 47 AK.

BERED -90 1tr Hust '9 I

47

S Satmar

onlau

Cimpem

Sgoiramb

DEVA

° cRTeliuc

Hunedoara Bobälna

ävojdiaGhelar steg

Caransebes

Huedino CLUJ

Sighet

"S;Baia Mare r <('o

Strgmbu

DEJ

Chioara

Turda

Gherla

ALBA IULIA

OSebepl Sisesc

Nifsgud

nCet. de

MartiSalta lbasfaliu

Blaj

Rodna Veche

strife N.Heidendorl

Regh inToplita

Reine tea

Gurghiul

g Mures

LEGENDA

0 OraseT5rguri si orase

Sate

Cet5ti

5t' Mine

Fabrici si ateliere

0 20 40 60 80 Km

O. .

Gheorghief

'BRASOV©21

pvio

Câmpulun

TARGOVISTEWEST(

oePiatra

Miercurea

sr Gheorghe

LOESTI

Aiud°Abrud

Teiuso o Zlatna

It' o80.?'ia Brad

BUCURESTI

,lediasSIGHISOARA

FAGAR

©

Odorhei

Cdc

www.dacoromanica.ro

MON1TORUL OFICIAL SIIMPRIMERIILE STATL7LUIIMPRIMERIA NATIONALABUCURESTI 1 9 4 7

C. 37.2.5r.

www.dacoromanica.ro