Istoria contemporană a românilor

Prof.univ.dr.

Ion Alexandrescu

1. Consecințele actului de la 23 august 1944 asupra societății românești

Revenirea la un regim democratic care respectă și garantează libertățile publice și drepturile cetățenești.

- decretele de amnistie generală politică, militară și agrară, desființarea lagărelor de internare;

- repunerea în vigoare a titlurilor II și III ale Constituției din 1923;

- reluarea activității legale a partidelor politice (cu excepția celor de extremă dreaptă).

1. Consecințele actului de la 23 august 1944 asupra societății românești

Participarea la război, alături de Aliați, pentru eliberarea întregului teritoriu al Transilvaniei de sub ocupația horthystă și hitleristă și înfrângerea hitlerismului.

- efortul uman și material;

- reinstalarea administrației românești în teritoriul răpit prin Dictatul de la Viena;

- contribuția la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și unor localități din Austria.

1. Consecințele actului de la 23 august 1944 asupra societății românești

Armistițiul cu Națiunile Unite.- caracterul și clauzele armistițiului (politice, economice

și militare);

- efortul pentru îndeplinirea prevederilor armistițiului;

- consecințele economico-sociale și politice ale prevederilor pentru evoluția statului român;

- urmările imediate și ulterioare ale armistițiului.

2. Abandonarea României în sfera de interese a U.R.S.S.

Rolul preponderental U.R.S.S., conferit de Aliați, în evoluția României.

- rolul și misiunea Înaltului Comandament Aliat (sovietic) și al Comisiei Aliate de Control în România;

- acordul ”procentajelor” (9 octombrie 1944);- hotărârile Conferinței de la Ialta;- percepția și atitudinea partidelor și oamenilor

politici față de rolul atribuit și asumat de Uniuna Sovietică.

3. Acapararea puterii politice de către Partidul Comunist Român și aliații săi

Rolul și misiunea B.N.D. și a F.N.D. În evoluția României.- interpretări și semnificații diferite ale prevederilor platformei

B.N.D.;- constituirea F.N.D., instrument al partidelor de stânga în

lupta pentru puterea politică;- radicalizarea acțiunilor F.N.D., în prezența și sub protecția

I.C.A. (sovietic) și a C.A.C.;- căi și mijloace utilizate în lupta politică;- ofensiva continuă a comuniștilor pentru întărirea pozițiilor lor

în structurile puterii (primării, preturi, prefecturi, guven);- misiunile lui A.I. Vâșinski la București;- instalarea guvernului Petru Groza, dominat de comuniști și

aliații lor, cu sprivin sovietic.

3. Acapararea puterii politice de către Partidul Comunist Român și aliații săi

Acțiunile economico-sociale și politice ale guvernului de la 6 martie 1945

- legiferarea și înfăptuirea unei noi reforme agrare;- înființarea economatelor;- control / liberalizare în circulația mărfurilor;- epurarea aparatului de stat și pedepsirea celor

implicați în dezastrul țării;- eludarea vinovăției celor ce se alăturau puterii;- organizarea și falsificarea rezultatului primelor alegeri

generale postbelice;- remanierea guvernului și validarea noului parlament;

- etatizarea B.N.R.

4. Eliminarea principiilor economiei de piață (1947). Preluarea întregii puteri politice de către comuniști

Măsurile anticapitaliste inițiate de comuniști.

- reorganizarea Ministerului Industriei și Comerțului condus de Gh. Gheorghiu-Dej;

- înființarea oficiilor industriale;

- reforma monetară din august 1947;

- introducerea sistemului de aprovizionare a populației pe bază de rații și cartele.

4. Eliminarea principiilor economiei de piață (1947). Preluarea întregii puteri politice de către comuniști

Simplificarea vieții politice.

- scoaterea P.N.Ț. în afara legii;

- încetarea activității P.N.L.;

- pregătirea ”unificării” P.C.R. cu P.S.D.

4. Eliminarea principiilor economiei de piață (1947). Preluarea întregii puteri politice de către comuniști

Abdicarea regelui Mihai I și proclamarea republicii.

5. România la Conferința de pace de la Paris

Statutul juridic internațional al României (1944-1947)

5. România la Conferința de pace de la Paris

Pregătirile pentru participarea la Conferința de pace.

- activitatea Comisiei pentru Studiul Problemelor Păcii;

- structura și misiunea delegației guvernamentale.

5. România la Conferința de pace de la Paris

Activitatea delegației române la Paris.- contactele membrilor delegației;

- prezentarea celor 14 documente oficiale (memorii, observații, scrisori, răspunsuri, remarci);

- expunerea ”Declarației României la Conferința de Pace” făcută de Gh. Tătărescu;

- activitatea grupului de diplomați și demnitari români înlăturați din posturi și stabiliți în Occident;

- mecanismul de adoptare a hotărârilor Conferinței. Dictatul Marilor Puteri. Nerecunoașterea cobeligeranței;

- învingătoare ”de jure” alături de Aliați, tratată ca o țară învinsă, ”de facto”.

5. România la Conferința de pace de la Paris

Tratatul de pace – un document care trebuie semnat.- prevederile Convenției de armistițiu, transferate, cu

adăugiri agravante sau ușurări nesemnificative, în Tratatul de pace;

- tratatul ”pune capăt unui trecut nenorocit și deschide un drum spre lumină” (Petru Groza); ”unele obligații impuse României sunt excesive și altele nedrepte” (Gh. Tătărescu); ceea ce rîmâne conform Tratatului de pace ”țara ca o unitate, cu hotarele ei așa cum sunt, este de ajuns ca temei pentru ca să pășim uniți la construcție ...” (Petru Groza).

6. Structura regimului politic și economic totalitar

Instituirea sistemului monopartid (1953).

- ”Unificarea” P.C.R. cu P.S.D. (1948);

- ”autodizolvarea” Frontului Plugarilor (1953).

6. Structura regimului politic și economic totalitar

Adoptarea Constituției după modelul sovietic (1948).

6. Structura regimului politic și economic totalitar

Naționalizarea principalelor mijloace de producție (1948).

- Conducerea economiei pe baza planului unic;

- Stabilirea birocratică a prețurilor.

6. Structura regimului politic și economic totalitar

Cooperativizarea agriculturii după modelul din U.R.S.S. (1949-1962).

- abuzuri și fărădelegi în procesul de cooperativizare;

- Forme de integrare a țărănimii în sistemul cooperatist;

- Mutații în politica agrară a P.C.R.

6. Structura regimului politic și economic totalitar

”Reforma” învățământului și cultelor.

7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964)

Structura geopolitică a României între Armistițiu (12.IX.1944) și Tratatul de Pace de la Paris (10.II.1947).

7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964)

Construirea ordinii bipolare postbelice.

7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964)

România în rețeaua tratatelor de prietenie și asistență mutualî inițiată de U.R.S.S.

7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964)

Sub povara sovrom-urilor și a quasimonopolului sovietic în schimburile economiei externe.

7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964)

România, membră a C.A.E.R., promovând protecționismul economic.

7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964)

Tensiuni și crize în monolitismul impus de Kremlin.

7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964)

Opoziție față de integrarea în structuri militare ale Tratatului de la Varșovia dominate exclusiv de U.R.S.S.

7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964)

Pași pentru redobândirea independenței și afirmarea pe plan extern.

9. Industrializarea unei economii preponderent agrare în cadrul planificării

socialiste: căi, mijloace, rezultate

Mobilizarea cu precădere a resurselor umane și materiale interne.

- lărgirea bazei de mateii prime;- atragerea forței de muncă excedentară din agricultură;- alocarea principalelor resurse bugetare pentru construirea

de noi capacități de producție industriale și de transport;- menținerea nivelului retribuțiilor sub nivelul creșterii

productivității muncii;- păstrarea – timp de aproape un deceniu – a sistemului de

raționalizare a consumului de alimente și îmbrăcăminte;

9. Industrializarea unei economii preponderent agrare în cadrul planificării

socialiste: căi, mijloace, rezultate

Mobilizarea cu precădere a resurselor umane și materiale interne.

- neglijarea construcției de locuințe în mediul rural (timp de peste un deceniu);

- introducerea și menținerea cotelor obligatorii de produse agricole pentru deținătorii de terenuri arabile (destinate aprovizionării orașelor, industriei alimentare și textile și pentru export);

- importul, parțial pe credit, de mașini, utilaje și materii prime pentru industrie;

- exportul masiv de petrol și produse agricole pentru plata importurilor destinate industriei;

9. Industrializarea unei economii preponderent agrare în cadrul planificării

socialiste: căi, mijloace, rezultate

Mobilizarea cu precădere a resurselor umane și materiale interne.

- menținerea unor prețuri mici (sub prețul de cost) pentru produsele agricole predate Statului;

- creșterea rapidă a producției industriale și stagnarea celei agricole;

- dobândirea și consolidarea – treptată și sigură – a rolului industriei ca motor al economiei;

- protejarea și stimularea producției autohtone de mașini și utilaje față de importul acesteia din alte țări socialiste.

10. Criza economică din România la sfârșitul anilor ‘80

Caracteristici și trăsături ale celor trei decenii de creștere economică rapidă.

- creșterea accelerată a producției industriei grele și a ramurii construcției de mașini;

- sporirea productivității muncii și a venitului național;

- dezvoltarea producției agricole și a productivității muncii în agricultură;

- modernizarea structurii producției agricole;

10. Criza economică din România la sfârșitul anilor ‘80

Caracteristici și trăsături ale celor trei decenii de creștere economică rapidă.

- creșterea rapidă a datoriei externe, îndeosebi după aderarea la F.M.I. și B.I.R.D. (de la 0,55 miliarde dolari în 1972 la 10,48 miliarde dolari în 1981);

- impactul negativ al crizei petrolului (1973-1974), a inundațiilor din 1972 și 1975 și cutremurului din 1977;

- creșterea deficitului comercial al țițeiului (2 miliarde dolari în 1980);

10. Criza economică din România la sfârșitul anilor ‘80

Criza financiară severă din 1981.

- degradarea rapidă a structurii datoriei externe;

- acordul stand-by din iunie 1981; reeșalonarea datoriei din 1981 și 1982;

- neîndeplinirea condițiilor impuse de F.M.I.;

- abandonarea schimbărilor structurale și revenirea la un control mai centralizat al conducerii economiei;

10. Criza economică din România la sfârșitul anilor ‘80

Criza financiară severă din 1981.

- consecințele economico-financiare și sociale ale plății anticipate a datoriei externe în valută convertibilă;

- măsuri convenite cu F.M.I. Îndeplinite în anii 1981-1984.

11. Revoluția din decembrie 1989. Prăbușirea regimului totalitar.

Criza regimului totalitar socialist.

- evoluția raportului de forțe pe plan internațional;

- încercările gorbacioviste de a reforma sistemul socialist;

- apogeul centralismului;

- ravagiile cultului personalității.

11. Revoluția din decembrie 1989. Prăbușirea regimului totalitar.

Anul schimbărilor decisive în Europa.

- frământările din prima parte a anului 1989;

- schimbările decisive din țările central și est europene socialiste;

- întâlnirea de la Malta;

- inevitabilitatea schimbării în România;

- instaurarea noii puteri la București.

12. Revenirea la sistemul pluripartid. Altenanța la putere

Abandonarea rolului conducător al unui singur partid și statornicirea unui regim democratic pluralist de guvernamânt.

- Comunicatul către țară al Consiliului Salvării Naționale.

- Decretul privind înregistrarea și funcționarea partidelor politice din România.

- Primele alegeri libere generale după căderea regimului totalitar.

- Schimbarea din 1996.

- Schimbarea schimbării (2000).

12. Revenirea la sistemul pluripartid. Altenanța la putere

Revenirea, de facto, la principiul separării puterilor în stat. Adoptarea noii Constituții.

- Elaborarea și adoptarea Constituției din 1999.

- Revizuirea și aprobarea Constituției prin referendumul din 2003.

13. Partide de guvernământ. Alianțe politice și electorale (1990-2005)

Principalele partide de guvernământ.

- F.S.N., P.D., P.N.L., P.N.Ț.C.D., P.D.L., P.S.D., U.D.M.R.

13. Partide de guvernământ. Alianțe politice și electorale (1990-2005)

Alianțe politice și electorale (1990-2005).- Convenția Democrată Română (C.D.R.)

(1992-1996);- Polul Democrat Social din România

(P.D.S.R.) (2000-2001);- Alianța Dreptate și Adevăr, P.N.L. – P.D.

(2003-2005);- Uniunea Social Democrată (U.S.D.) (1995-

1999).

14. Economia României în tranziția la economia de piață

Procesul de restructurare a sistemului economico-social în direcția economiei de piață.

- liberalizarea prețurilor: caracter, ritm și dimensiune;

- privatizarea întreprinderilor de stat: ritm și consecințe;

- relația privatizare-restructurare;

- metode și ritmuri de privatizare;

- evoluția și structura PIB;

- volumul și structura producției materiale.

14. Economia României în tranziția la economia de piață

Dezindustrializare și decooperativizarea agriculturii. Consecințe economico-sociale.

14. Economia României în tranziția la economia de piață

Relațiile economice externe ale României (1990-2008).

- integrarea în U.E. Realități și perspective.