Andrei Groza - Din istoria necunoscută a românilor - 2001

5/10/2018 Andrei Groza - Din istoria necunoscut a rom nilor - 2001

Din istorianecunoscutaa romfinilorSccolele I-XIV


CZU 94 (= 135.1) "0/13"G 89

Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cartii,Groza, Andrei

Din istoria necunoscuta a romanilor (Secolele I-XIV)Andrei Groza. - Ch.: S.n., 2001 (Tipogr. "Reclama'L - 72 p.ISBN 9975-900-76-31000 ex.

94 (=135.1) "0/13"

ISBN 9975-900-76-3

Andrei Groza, 200 I.

Tipar executat la Tipografia "Reclama"Chisinau, str. Alexandru eel Bun. 111


Cuprins

4 A rgumentum5 Cuvant inainteII ..... U n singur neam de la muntii Caucaz pana l a P eni ns ul a

A penina (secolul l=- m ijlocul secolului al V -lea)2 6 ..... G e ti i d in Balcani ~i getii de la nord de M area Neagra

(sfarsitul secolului al V -lea - sfarsitul secoluluia l VI II -l ea ) .

3 2 ..... C on stitu irea ~ i d ezv oItarea statu lu i rom an (sfarsitu lsecolului al V III-lea - sfarsitul secolului aIIX -lea).

47 ..... D ezvoltarea statului ~i poporului rom an In tim puldomniei lu i S im eon (8 93 -9 27 ).

54 ..... D ezm em brarea statului rom an (m ijlocul secoluluial X -lea -Inceputul secolului al X I-lea)6 4 ..... S ta te le r orn an es ti Bulgaria. Rasia si Ungaria

In seco lele X I-X IV .


Argumentum"Scrutdnd cu atentie istoria oricarei istoriografii, se observa cii

anumite teme sunt tratate in mod ciclic, reluate deci la diferiteintervale de timp; aceasta pentru ca fiecare generatie are dreptul, darsi obligatio, sii-si faca imaginea proprie asupra trecutului, tocmai infunctie de prezent; fiecare generatie trebuie, sau ar trebui, sii-siformeze 0 viziune proprie asupra trecutului, In primul rand asupratrecutului national.

Pentru a realiza acest tel, este desigur necesar sii se cunoasca siimaginea pe care si-au facut-o generatiile premergatoare asupratrecutului; aceasta insd nu trebuie s-o conditioneze pe cea a gene-ratiei prezentului. Cunoscdndu-l si folosindu-l cu spirit critic, crea-torii unei noi viziuni preiau din patrimoniul stiintific al generatiilorpredecesoare ceea ce Ii se pare valabil si valorificabil pentru propriaimagine. Pe acest fond traditional se reazemii imbogiitirea originalafie prin interpretiiri noi, fie prin desteleniri documentale"

Adolf Armbruster, Romanitatea romdnilor

Lucrarea istoricului Andrei Groza constituie 0 tentativa extrem deindrazneata, dar ~i plina de responsabilitate, de a ataca probleme funda-mentale, chiar sacramentale, din istoria neamului romanesc. Am sustinutintentia publicarii acestui studiu, chiar daca el, dupa cum marturiseste autorul,este prezentat abia intr-o forma de schita, chiar daca stilul lucrarii este destulde lapidar, chiar daca argumentele sunt pe alocuri insuficiente.

Pe de alta parte, pentru 0 tema de asemenea sernnificatie ~i comple-xitate sunt oarecum si firesti unele imperfectiuni, Cu toate acestea, necesitateapublicarii este evidenta, din mai multe considerente:

lucrarea abordeaza probleme de conceptie ~i de majora semnifi-catie in istoria romanilor;

autorul i~i construieste cercetarile pe principii metodologice noi; studiul de fata este prima incercare de a intregi 0 noua istorie aromanilor din secolele I-XIV; ~i nu in cele din urma, in speranta ca lucrarea va trezi interesul

specialistilor, va genera discutii, cautari si noi cercetari.Mihai Adauge,

editor

4


Cuvant inainte

Cadrul cronologic al prezentei Iucrari cuprinde 0 perioada depeste 0mie de ani, timp cand in lume s-au produs schimbari epocale:au evoluat imens modul de trai, cultura materiala si viata spirituala,credinta ~i mentalitatea oamenilor, s-au format noi popoare, au trecutin istorie unele state si au aparut altele. Popoarele ce au supravietuitin aceasta perioada au realizat totodata pasi considerabili indezvoltarea lor istorica,

Problemele fundamentale caractensnce acestei perioade inistoria neamului romanesc, ca ~i in cazul altor sementii europene, suntformarea poporului roman si a limbii romdne, evolutia societatiiromdnesti si constituirea statului (medieval) la romdni.

in abordarea prosecelor istorice desfasurate in acest aproapeun mileniu si jumatate, precum si a problemelor punctate mai susistoriografia romaneasca, aproape in corpore, converge la 0 unicateorie. Principalele idei componente ale acestei teorii se prezinta,evident in linii foarte generale, astfel:

in urma cuceririi Daciei de catre romani, dacii, inclusiv ceidin afara noii provincii romane, au fost romanizati;

Ca rezultat al acestui proces de romanizare (care a duratpana in sec. V), in secolele urmatoare putem vorbi despre 0 populatierornanizata;

in aceasta perioada, de dupa secolul al V -lea, elementulautohton romanizat da 0 lupta indelungata si decisiva pentru existentacu "pluritatea elementului migratoriu" si cu Bizantul. La capatulacestei lupte elementul romanizat va reusi sa-si mentina pozitiilenumai in spatiul Carpato-Dunareano-Pontic; in secolele VII-VIII lncepe etapa de finalizare a etno-genezei romanilor.

5


Bastinasii acestor teritorii se numesc pe sine romanus,rumdni, romdni - de la etnonimul roman;

Strainii, insa, i-au numit intotdeauna - vlahi, blahi, valahi,olahi etc.;

Astfel, in spatiul Carpato-Dunareano-Nistreano-Pontic seformeaza poporul roman, care este 0 simbioza a elementelor etnicegeto-dac si roman;

Limba rornana are la temelie latina populara (vulgara); Aceasta populatie este atestata ca traieste in diferite struc-

turi statale ~i prestatale - cnezate, jupanate, banate, voievodate, {ari -separate; Totodata, aceste formatiuni ajung in dependents de regii

maghiari, iar dupa plecarea tataro-mongolilor se constituie statelemedievale romanesti, independenta carora este recunoscuta de regiiUngariei.

Aceste teze expuse foarte lapidar vizeaza, de fapt, etapedistincte si cruciale in desfasurarea procesului de etnogeneza roma-neasca .~ide constituire a statelor romanesti - proces foarte indelungatca perioada istorica si extrem de complex.

In acelasi timp, complexitatea acestor procese istoricenecesita si 0 abordare pe masura, 0 teorie privind etnogeneza trebuiesa se inscrie perfect in contextul diferitelor altor procese sievenimente istorice inregistrate in aceasta perioada in spatiul dat, safie in concordanta cu marturiile istorice.

Or tocmai aceasta epoca in istoria neamului rornanesc este ~ifoarte vag prezentata, si lasa fara raspuns un sir intreg de intrebari,atat la capitolul structura logica, cat si la capitolul fapte istoriceconcrete. Spre exemplu:

?! - Unde a disparut pentru un timp de eel putin 700 de ani(de la sfarsitul secolului al III-lea pana la sfarsitul secolului al X-lea,cand sunt mentionati vlahii (valahii) in izvoarele istorice) un popormult mai numeros decat.grecii, bulgarii, sarbii, maghiarii si altii??! - Cum s-a intamplat ca slavii de sud si-au creat statui sauin secolul aI VII-lea, sIavii de rasarit - in secolul al IX-lea, maghiarii

6


- la inceputul secolului al X-lea, iar romanii, care locuiau in mijloculacestor popoare si aveau traditii statale de veacuri, abia in secolul alXIV-lea, cu 0 intarziere de 400-700 ani?

?! - De ce popoarele vecine (straine), pentru care era foartecunoscut etnonimul si politonimul "roman", de la care a derivat sietnonimul "roman", nu ne-au numit cum era si firesc - romanus,rumani, romani, ci au inventat un alt etnonim pentru noi - vlahi, blahi,valahi, etc.?

?! - Cum se explica faptul ca istoriografia noastra pana astazinu poate da un raspuns explicit: ce ar insemna In acest contextcuvantul "vlahi / blahi ... etc."?

?! - De ce in istoriografia noastra nu gasesti un raspuns clar:cand si cum au ajuns romanii de la Sud si Est de Carpati sub sceptrulregilor Ungariei?

?! - De ce istoriografia romaneasca ii numeste pe bulgarii dinsecolele VII-XI ca fiind slavi, cand nu exista nici 0marturie scrisa inacest sens?

?! - in baza carer argumente istoriografia romaneasca admiteca triburile asa-numitilor rosi sunt triburi slave, cand, de asemenea, nuexista nici 0 rnarturie scrisa in acest sens?

Asemenea intrebari pot fi puse inca foarte muIte la careistoriografia noastra n u da raspuns. qf!r

Dupa parerea noastra, cauza rezida nu in lipsa de specialisti sinu atat In Jipsa de izvoare. Istoria noastra a prezentat totdeauna si maiprezinta inca un interes sporit pentru straini, Pozitia lor ofens iva, iarpe alocuri chiar agresiva, in talmacirea istoriei noastre a impus inca dela inceput scoala istorica romaneasca sa ocupe, yorba militarilor, 0pozitie de aparare adanca si de lunga durata, fiind, nevoita permanentsa demonstreze continuitatea romanilor la ei acasa, in zona Carpatilor,ca in felul acesta sa fie lasate in necunoastere cele mai adanci si maiputernice radacini ale poporului roman.

Romanii incep sa-si scrie istoria mai tarziu dedit vecinii lor,rusii si maghiarii, care intre timp nu numai ca reusisera sa-~i"Iegifereze" din punct de vedere istoric dreptul lor asupra numelui pe

7


care ilpurtau ~i asupra teritoriului pe care locuiau, dar mai pretindeau~i la pamanturi locuite de rornani. Dupa ce ne-au furat 0 parte dinistoria noastra, cautau deja sa-~i argumenteze si poftele teritoriale.Rusii aratau ca pamanturile de la rasarit de Carpati din cele mai vechitimpuri Ie-au apartinut lor, maghiarii spuneau ea ei primii s-au asezatpe teritoriul dintre Dunarea de Mijloc si Carpati si, deci, au tot dreptulasupra acestor teritorii.

in studiile elaborate de vecini privind istoria rornanilor aprimat cu preponderenta interesul politic de stat. De multe ori, insa,acest interes politic a umbrit si cercetarile stiintifice de la noi. Un viuexemplu in acest sens sunt chiar eforturile intreprinse de actualaguvemare comunista de la Chisinau de a introduce prin acolitii eisavanti falsul si interesul politic in stiinta istorica, cautand eudisperare argumentare pentru non-valorile promovate, moldovenismulprimitiv si 0 structura statala efemera.

Acceptand rolul de avocat intr-o pozitie de adanca ofens iva,scoala romaneasca de istorie, dupa cum era si de asteptat, a sustinut(sau a fost ajutata sa sustina) din capul locului unele ipoteze gresite,care s-au amplificat ca un bulgare de zapada in rostogolire, ajun-gandu-se astfel la 0 teorie total gre~ita p~i~r:t~etnogenez~oD!lYiroman.~--- in cautarea raspunsului la mai multe intrebari de felul eelorenumerate mai sus, autorul a studiat izvoare scrise, lucrari stiintifice,a analizat date si evenimente istorice, le-a contrapus, le-a verificat pefundalul istoriei universale. in consecinta, s-au conturat mai multeidei si concluzii principiale si noi, care, adunate impreuna, prezinta 0cu totul alta istorie a rornanilor in secolele I-XIV lata unele dintreprincipalele idei componente ale acestei istorii ~iteorii:

in primele secole ale mileniului intai e.n. pe toata intin-derea, de la Peninsula Apenina pana la muntii Caucaz, locuia unsingur neam tromanii. ilirii, tracii, geto-dacii) care vorbea 0 singuralimba.

Astfel, dacii nu au fost, si nici nu puteau fi romanizati, Pana in a doua jurnatate a mileniului intai intreg spatiul dinBalcani ~i pana la Don, Cubani si muntii Caucaz era populat de un

8


mare si putemic neam - neamul getilor, care era faramitat in maimulte comunitati getice diferite.

Astfel, asa-numitii goti, huni, avari erau geti. Bulgaria in secolele VII-XI si XII-XIV, Rosialkosia in se-

colele IX-XI si Ungaria in secolele X-XN au fost state romanesti. Cu numele de bulgari, rosi irosii), ungari erau numiti

atunci romiinii. Procesul de constituire a poporului si a Iimbii romane seincheie in secolul al X-lea, leaganul de formare al carora sunt

pamanturile dintre Dunarea de Mijloc, Drina (rau de hotar intreBosnia ~i Serbia), lacul Ohrid (intre Albania si Macedonia), raulAliakmon (Grecia de Nord), Marea Egee, Marea Neagra, inclusivPeninsula Crimeea, Niprul de Jos, raul Rosi (Ucraina), Carpatii deVest.

Etnonimul roman provine nu de la roman, ci de la cuvantul"ruman/ruman/rumen", ceea ce inseamna de culoare rosie inchisa,bruna. La etapa de finalizare a procesului de etnogeneza romanii s-aunumit pe sine rosii si rum ani. In ambele variante si cazuri etnonimulprovine de la nume ce indicau culoarea rosie, considerata culoareanobila ~i regala, Mai mult chiar, etnonimul cu care ne numeau veciniiin aceasta perioada - vlahi / blahi / valahi. .. , are aceeasi etimologie,provine de la greeescul "blah", care insemna culoarea rosie / brunii.

lata ea semnificatia celor trei etnonime ale rornanilor dinperioada de finalizare a proeesului de etnogeneza are 0 explicatielogica si fireasca,

La inceputul secolului al X-lea romanii aveau eel mai marestat din Europa.

Slavii si maghiarii in diferite perioade, unii un timpindelungat, altii mai putin, au fost supusi ai statului roman. Chiril si Metodiu au inventat nu alfabetul ehirilie, ct

glagolie. Asa-numitul alfabet chirilic a fost alcatuit de romani ~Itrebuie numit alfabet romanesc.

Odata eu iesirea, in secolul al XIV-lea, din componentaUngariei romane a Munteniei si Moldovei, romanii de acolo i~i pierdrolul conducator in stat, iar numele de ungar treptat, pe pareursul

9


secolelor, ~i-I insusesc maghiarii, de altfel asa cum au procedat sibulgarii si rusii.

Imensitatea ~i complexitatea temelor abordate, precum sicadrul lor cronologic extrem de vast impun autorului un stil foartelapidar, de schita, mai mult sub forma de teze si antiteze, atata catpoate incita cititorul. S-ar fi putut merge pe calea unei lucrari depolernica unde am fi atacat falsurile, concluziile gresite, lipsa demarturii si alte neajunsuri ale teoriei oficiale. In acest caz lucrareaputea sa ia proportii exagerate si nejustificate, ramanand totodataneelucidat mersul general al evenimentelor si proceselor istorice dinepoca, adica schema generala a procesului de etnogeneza romaneasca.De aceea, am ales pentru acest studiu un stil combinat: ca baza sepropune 0 schita privind istoria romanilor in secolele I-XIV, iarmomentelor cheie am cautat sa Ie dau 0 argumentare suplimentara,

Totodata, autorul este constient de faptul ca problemeleabordate necesita 0 argumentare mult mai convingatoare, ca multemomente necesita 0 concretizare ~i dezvoltare in continuare. Orscopul major al lucrarii date este tocmai de a pune in circuitulstiintific aceste puncte de vedere pentru a pomi discutii, care in celedin urma ar duce la cercetari vaste si fundamentale in problema.

10


Un singur neamde la muntii Caucaz pana la Peninsula Apenina(secolul I - mijlocul secolului al V-Iea).

Dupa cum am mentionat deja, una din ideile fundamentale aleteonet etnogenezei romanilor in versiunea istoriografiei noastrevizeaza razboaiele daco-romane, cucerirea: Daciei si, finalizareaacestui proces - romanizarea dacilor. Or ~i la acest capitol concret seimpun un sir de precizari ~i intrebari.

~ Mai intai vom constata un adevar cunoscut ca dacii erauun popor destul de numeros si populau un teritoriu foarte vast - dintreDunarea de Mijloc, Nipru si chiar Marea Azov. A se vedea in acestsens marturiile istorice:

Ptolemaeus - scria ca larmul, de la gura cea mai de nord aDunarii pdna la varsarea jluviului Borysthenes si ininteriorul teritoriului pdnd la raul Hierassus, este locuit deIcarpi (daci - n.n.) ; Marcianus din Heracleea Pontica - arata ca Dacia se

2intinde de la Carpati pdnd la Nipru Stefan din Bizant - afirma ca Dacia este 0 lara aproape de3Nipru; Isidor din Sevilla - plaseazd Dacia intre Germania si4Marea Azov Vasile Parvan, analizand rezultatele sapaturilor arheologi-ce, constata ca elemente thraco-getice se gasesc dincolo de

5Nipru chiar pdnd la Caucaz , etc.~ Vom constata, de asemenea, ca 'provil1_ciaromaDa Daci.Ci,

cuprinsa intre Carpatii de Sud si Dunarea de Jos, constituia cel mult a1O-~_ ~arte din tot teritoriul .~c_~pa!.de~!lci, ceea ce inseamni-c[;

11


majoritatea absoluta a dacilor nu au intrat in componenta ImperiuluiRoman. De aici rezulta fireasca intrebare: cum putea fi romanizatacest popor, cu 0 civilizatie destul de avansata si intr-un interval detimp relativ redus. Nici chiar dacii din Dacia romana nu puteau fiasimilati intr-un rastimp de aproximativ 165 ani.

Acest lucru este confirmat de istoria multor popoare aflatesub stapanire straina sute de ani in sir, in conditii mult mai propicepentru asimilare, dar care si-au pastrat, totusi, identitatea nationala,Istoria nu cunoaste nici un caz ca un popor relativ numeros sa fieasimilat intr-un termen atfit de scurt.

~ Nici un izvor scris nu arata ca limba geto-dacilor eradeosebita de cea a romanilor; din contra, unii autori vorbesc despre 0limba comuna pe intelesul ambelor comunitati:

marele poet Ovidius a scris versuri in limba getilor,mentionand ca a facut acest lucru organizand cuvintele barbare dupa6regulile limbii latine ;

Priscus Panites spunea ca gotii (getii n.n.) vorbesc7aceeasi limba cu italienii

***Asadar, la inceputul mileniului I e.n. pe imensul teritoriu

cuprins intre muntii Caucaz si Peninsula Apenina locuia un singurneam, destul de numeros, dar divizat in mai multe ramificatiiromani, iliri, traci, geto/daci, etc., faramitati, la randul lor, informatiuni statale ~i prestatale, uniuni de triburi mai mari sau maimici. Fiecare comunitate, insa, avea propriul nume, proven it de ladenumiri de cetati, rauri, indeletniciri, de la nume de conducatori s.a.care deseori se schimbau odata cu modificarea circum stante lor data-toare de nume. Astfel, aceeasi comunitate in diferite perioade istorice(decenii, secole) si in diferite zone putea fi numita in mod diferit.La inceputul erei noastre acest neam era raramitat nu numaipolitic, dar si sub aspectul ocupatiilor, structurii sociale, credintelor,12


etc. Unii se ocupau cu agricultura, altii erau crescatori de vite; uniitraiau decenii, secole intregi in sate si orase, altii erau nomazi si traiauin carute ~i corturi; unii credeau in zeii Marte si Jupiter, altii inZamolxis si Ares. Ceea ce ii lega pe toti si Ii facea sa constientizeze caau aceleasi radacini si sunt de un neam era limba vorbita, care, inpofida deosebirilor privind modul de trai, mijloacele de producere,obiectele de uz casnic etc., era inteleasa de toti, indiferent de regiuneain care locuiau.

Unul dintre aceste neamuri, care locuia in partea de apus, pePeninsula Apenina, si care se numea romani, dupa numele orasuluiRoma, avea la inceput de mileniu un stat dezvoltat ~i destul deputernic, un imperiu chiar - Imperiul Roman.

Romanii aveau pretentia de a fi stapanitori nu numai pesteneamuri straine, dar si peste cei mai apropiati dintre consangenii lor-peste traco-ilirii din Balcani. In anul 46 e.n. Imperiul Roman reusestesa lichideze ultimul regat trac, astfel Balcanii in totalitate ajung subcontrolul Romei. Romanii deseori i~i incrucisau sabiile si cu 0 altacomunitate inrudita geto-dacii, care erau cea mai numeroasaramificatie a acestui neam ~i stapaneau, dupa cum s-a vazut, intregteritoriul dintre Dunarea de Mijloc si muntii Caucaz. Geto-dacii seimparteau si ei in geti agricultori si geti nomazi. Primii populaucampiile ~i muntii dintre Dunarea de Mijloc si Nipru, ceilalti - stepeledintre Nipru ~i Caucaz. Atat unii cat si altii erau iarasi divizati, larandul lor, in numeroase comunitati care permanent luptau intre ele.

Romanii, care se considerau mai superiori, ii numeau pe totiacestia "barbari" sau "sclti"

Dupa ce i-au supus pe traco-iliri, in urma mai multor razboaie,la inceputul secolului al II-lea romanii reusesc sa-i invinga ~i pe geto-dacii din Carpati condusi de Decebal. La nord de Dunare, lntreCarpatii de Sud si Dunarea de Jos, a fost creata provincia romananumita Dacia. Ceilalti geto-daci din inima Carpatilor, sustinuti deconfratii lor de la rasarit, au continuat sa lupte impotriva romanilor.Spre mijlocul secolului al III-lea, cei mai puternici intre getii dintreTisa si Nistru devin carpii. Unind in jurul lor mai multe comunitatigetice, acestia intreprind incursiuni atat in colonia romana Dacia, cat

13


si peste Dunare - in Moesia, Tracia, IIiria si Panonia. Romanii suntnevoiti sa-i recunoasca pe confratii lor ca federati (aliati) aiirnperiului, platindu-le anual 0 anum ita suma de bani. Pentru cateritoriul roman sa nu fie devastat irnparatii romani plateau un anum ittribut si getilor din stepele de la nord de Marea Neagra, Totodata,Imperiul Roman duce 0 politica de invrajbire ~i faramitare cat maipronuntata intre comunitatile getilor. Deseori ei plateau unorcomunitati mai mult, altor rnai putin, cu unele incheiau aliante, iar cualtele Ie rupeau etc. Cu toate acestea, hotarele im periului erau atacatepermanent ba de unii geti, ba de altii, Astfel, in anul 249, su bpretextul ca romanii au incetat sa Ie mai plateasca suma de baniconvenita anterior, carpii, in fruntea mai multor comunitati getice,pun stapanire pe provincia Dacia si pustiesc regiunile de pe maluldrept al Dunarii. in aceste lupte, in anul 251, cade imparatul Decius"

Getilor din regiunea Carpatilor Ii se a la tu ra getii dintre Nistru#Nipru.in anul 262 trupele getilor ~i sarmatilor (0 ramura mare a

aceluiasi neam , care popula toata intinderea dintre D unarea de M ijloc,V istula si cursul superior al N iprului si din care mai tarziu secon stitu ie comu nitatea slavilor) pustiesc Tracia si Macedonia.Corabiile lor ajung pana la orasele de pe litoralul asiatic al MariiEgee. Vazand succesele confratilor lor, spre Dunare se indreapta ~igetii riisiiriteni de langa Marea Azov. Cativa ani mai tarziu, flotauuita a getilor, in numar de peste 1200 vase (aproximativ 300 000o am en i), in ce nd iin d orasele romane de pe litoralul de apus al MariiNegre, trece in Marea Egee si ataca localitatile din Grecia. Balcaniica d prada tru pe lo r g etic e.

Rornanii, la randul lor, concentreaza forte considerabile, darmai ales ajutati de ciuma si foametea ce bautuia in randurile getilor,reusesc sa-i irnpinga pe acestia spre Dunare. Treptat, cea mai mareparte a getilor care luasera parte in campanie a fost nim icita sauprefacuta in ro bi"

Un rol important in zdrobirea getilor I-a avut Aureliancomandantul cavaleriei romane, care si el se tragea din neamulc arp i lo r.

14


Aici e cazul sa mentionam faptul ca spre m ijlocul secolului alIII-lea rolul principal In armata romana II jucau nu italicii, ci tracii,ilirii ~i geto-dacii. Centrul m ilitar, cultural ~i chiar econom ic alim periului in cepe a se deplasa spre rasarit.

in anul 270, A urelian, sustinut de conationalii sai, de legiuniledin partea de rasarit a imperiului, este ales imparat. in aceasta posturael intreprinde mai multe campanii militare impotriva germanilor,persilor, sarmatilor si chiar a getilor, R euseste sa restabileascaunitatea teritoriala si politica a imperiului, care incepuse a sedestrarna, fapt pentru care In Roma in anul 274 el este num it .restau-r at or a l un iver su lu i? '"

Pornind, In anul 272, impotriva autoproclamatului regat dinPalm ira care incerca sa iasa din componenta Imperiului Roman,Aurelian ia cu dansul si legiunile din Dacia roman a, iar pe functio-narii si colonii de acolo Ii transfera pe malul drept al Dunarii InMoesia, pe teritoriul cuprins intre Dunare, M orava de Vest, Drina ~iorasul Vukovar de azi (si nu pe malul drept al Dunarii de Jos, peteritoriul Bulgariei de azi, dupa cum afirma unii istorici). Ca rezultat,pentru 0 perioada de 10-15 ani teritoriul dintre Carpatii de Sud ~iDunarea de Jos, adica teritoriul coloniei romane Dacia, practicrarnane putin populat. La aceasta au contribuit mult si razboaielefrecvente dintre geti si romani, intrucat pe aici spre nord si nord-esttreceau legiunile romane, iar spre sud si sud-vest trupele getilor.Astfel, provincia Dacia, ramanand de jure un teritoriu al imperiului,de facto nu mai era controlat de romani. De aici nu se mai strangeauimpozite, deoarece nu era de la cine sa fie stranse; aici nu se maiconstruiau tabere stationare pentru unitati m ilitare, deoarece acesteanu aveau pe cine pazi si nu puteau f asigurate permanent cu celenecesare.

Asadar, ~i d upa anul 272 Dacia a ramas provincie romana, M aimult chiar, ceva mai tarziu stapanirea romana de pe malul stang alDunarii de Jos se extinde. in anul 277 imparatul Prob trece Dunarea~i-i invinge pe getii num iti bas/ami, care locuiau pe teritoriul dintreDunare si N istru, pe malul M arii Negre!' Pe timpul lui Diocletian,prin anii 285-297, este supusa ~i cea mai mare parte a carpilor'", careau condus lupta geto-dacilor din stanga Dunarii irnpotriva romanilor

15


mai multe decenii la rand. Hotarele imperiului se extind de-a lungulMarii Negre pana la Nistru. Teritoriul dintre Dunare, Carpatii de Sudsi raul Arges sau Ialornita este inclus in cornponenta provinciei Dacia,care la aceasta data cuprindea si teritorii din dreapta Dunarii. Iarparnanturile dintre Arges sau Ialomita, Dunare si Nistru au fostincluse in componenta unitatii teritorial-administrative numite ScitiaMica, care mai cuprindea !?i0 parte a teritoriului din dreapta Dunariide Jos. Drept rezultat, unitatile militare romane in marea lormajoritate sunt completate cu geti atat din dreapta, cat !?idin stangaDunarii. Totodata creste ponderea !?irolul getilor nu numai in armatarornana, ci si in stat. Italicii care sute de ani au fost primii intrepopoarele inrudite, adica printre iliri, traci si geti, cedeaza acumpozitiile. 0 asemenea situatie, probabil, I-a si facut pe irnparatulGalerius (306-311), el insusi de origine dac, sa declare la inceputuldomniei sale ca este dusmanul numelui de roman si ca ar vrea saschimbe titIul Imperiului Roman in Imperiul Dacl3

Razboaiele interne intre imparatii legitimi si cei autoproclamatiau dus in primele doua decenii ale secolului al IV-lea la slabireacontrolului din partea imperiului asupra getilor din nordul MariiNegre. Acestia devin, practic, stapani asupra intregului teritoriu dinstanga Dunarii, inclusiv si asupra fostei colonii Dacia. Mai mult caatat, imparatii din Constantinopol, ca sa fie scutiti de invaziile getilor,se vad iara!?inevoiti sa plateasca acestora an de an tribut in bani"

Peste putin timp, insa, la sfarsitul anilor 20 - inceputul anilor30 ai secolului al IV-lea, intre triburile getice incepe un razboifratricid, sangeros si istovitor, dupa cum marturisesc unele izvoarescrise, pus la cale de catre Constantin eel Mare" In urma acestuimace I bizantinienii nu numai ca obtin anularea platilor pe care Ieachitau anual geto-dacilor, ci preiau chiar controlul asupra unei partidin teritoriul lor.

Extinderea puterii imperiului asupra pamanturilor din stangaDunarii, slabirea militara a getilor a oferit lui Constantin la inceputulsecolului al IV-lea posibilitatea sa reconstruiasca unele fortarete de pemalul stang si chiar sa construiasca un nou pod din piatra pesteDunare, Siguranta ca hotarele de aici sunt inviolabile, ca nu exista unpericol real dinspre stepele de la nord de Marea Neagra ii permit aces-16


tuia sa transfere capitala imperiului In orasul Bizant, situat pe maluleuropean al stramtori i Bosfor, num it cu aceasta ocazie Constan-tinopol.

Pentru 0 anumita perioada confruntarile militare In stangaDunarii au incetat, fapt ce a permis geto-dacilor sa-si restabileascaviata economics si culturala. Despre aceasta ne vorbesc rezultatelesapaturilor arheologice. Geto-dacii construiesc noi cladiri, biserici,fondeaza noi sate, reconstruiesc orasele Alba lulia, Obreja, Spalnaca(jud. Alba), Arad, Felnac, Arad-Vladimirescu (jud. Arad), Biharea,Cociuba Mare, Curtuiuseni, Ghenetea, Oradea (jud. Bihor), Archiud,Galatii Bistritei, Ocnita (jud. Bistrita) ~. a.16 Un argument importantca pe aceste teritorii se traia 0 viata intensa II constituie mormintelestramosilor ce se lntalnesc In foarte multe locuri.

Odata cu recunoasterea de catre Constantin a crestinismuluidrept religie oficiala a statului, incepe raspandirea ei si mai intensa Inrandurile geto-dacilor. Printre cei mai activi apostoli ai religieicrestine sunt cunoscutii episcopi Nichita ~i Ulfila. ~~~!!LUlfiL~Q_i!1_!)~ciaparticipa In anul 343 la Sinodul delaSerdica. Acesta, dupa~~Immarturisesc i~t9!iai timpului, devenind episcopaC-getilor ainventat literele gotice (getic~~a~t~lmaclt--sc_tj~rije sffnteln~Hmba-getica. Cu -toate acestea, raspandirea religiei crestine printre getliiltarnpina anumite greutati. Mai9nJatYE_4intr_~b_a~tin~i, dar m~j ales9jlltr(;)_g~1iide_la rasarit deNipru, ramaneau fideli religiei lor vechi cucredinta In zeii Zamolxis ~i Ares. ----- -

Ma, muItclliar,- In aniT 60-70 ai secolului al IV-lea, fiindnemultumiti de raspandirea religiei crestine In r an du rile g etilo r, con-ducatorii acestora (printre ei s-au evidentiat Atanaricus, regeletervingilor, care locuiau intre Carpati si Nistru si Ingur (Vingur,Uingur), 17 dupa cum dovedesc izvoarele istorice, regele getilor dintreriiurile Don # Cubani), au declansat persecutii In rnasa impotrivacrestinilor si mai cu seama impotriva propavaduitorilor noii religii.

In aceasta perioada 0 mare parte din getii increstinati au muritca martiri, refuzand sa se dezica de Hristos.Tot atunci getii-unguri (de la Uingur, Ingur, Vingur) navalescasupra vidinilor, gelonilor, agatiir#lor - geti care locuiau intre raul

17


Cubani ~i muntii Caucaz si care de aflau sub stapanirea getilor-alani.Intr-o perioada de timp destul de scurta, getii de /dnga Caucaz fie caau fost supusi de catre getii-unguri, fie ca au fost nevoiti sa incheie cuacestia 0 alianta rnilitara. In situatia creata getii-alani sunt impusi saaccepte crearea unei noi formatiuni politico-militare In care dominaugetii-unguri.

Unindu-si astfel fortele, getii dintre Don si muntii Caucazdevin destul de puternici si rnilitanti. Tree stramtoarea Kerci ~i intr-untimp foarte scurt pun stapanire pe teritoriul getilor dintre Nipru siDon (ostrogo(i1or) I

8La momentul dat aceste pamanturi eraucontrolate de _grguthungi - a uniune de triburi getice asezate intre

Nistru si Nipru, In frunte cu regele lor Ermenar, care pana atunci erauconsiderati de bizantinieni ca cei mai puternici dintre geti. Ermenarnu a putut opune rezistenta getilor veniti pe neasteptate din rasarit siI~i pune capat zilelor, iar nepotul acestuia, Vithericus, fiind Inca copil,la sfatul cornandantilor, se ret rage spre apus si se adreseazaimparatului din Constantinopol cu rugamintea de a fi primit subocrotirea lui.

Aceasta noua situatie ii pune in garda pe bizantinieni. Ei nustiau ce reprezinta in realitate fortele care veneau dinspre Don ~iCaucaz, din ce neamuri sunt alcatuite. Auzind de la refugiati ca ei Iinumesc pe nomazi unguri (in latina .hunguri's au hotarat ca acestiasunt din neamul hunilor (neam turcic ~care pustiise Asia Centrala si laacel moment se-afla in stepele din nordul Marii Caspice, nu departede unde s-au pornit getii rasariteni) si, deci, au inceput sa-i numeasca"huni" Peste putin timp, cand aceste triburi au ajuns la Dunarebizantinienii si-au dat searna ca cei care veneau cu razboi nu suntaltcineva dedit aceiasi geti, mai exact 0 ramura aparte a getilor, ~i auinceput sa-i numeasca masageti, adica geti puternici. Intrucat, lnsa,nurnele de huni se rasp'andise mult prea repede in mijlocul populatiei(ca si orice veste despre vreun mare pericol), el a si prins cel mairepede radacini, cu toate ca se folosea uneori ~i numele de .sciti"(dupa cum s-a mentionat mai sus, deseori romanii ii numeau asa petoti getii). Noi, insa, nu vom repeta aceasta confuzie care a dus, larandul ei, la confuzii ~i mai mari in talmacirea istoriei, Ii vom numi pegetii rasariteni asa cum erau in realitate - getii-unguri.18


Asadar, getii-unguri, urmarindu-i pe getii din nordul MariiNegre, s-au apropiat de Nistru, de teritoriul tervingilor, condusi deAtanaricus. Acesta a incercat sa se opuna, dar a fost infrant. 0 partedin tervingi se retrage spre Dunare, sperand de asemenea la ajutorulbizantinienilor, 0 alta parte, in frunte cu Atanaricus, trece Carpatii sise refugiaza la fratii lor de acolo.

Dupa mai multe negocieri imparatul Valens din Constantinopolpennite trecerea Dunarii atat getilor lui Vithericus, cat si celor venitide la Atanaricus. Getii dintre Nipru si Carpati, care pana acum eraucunoscuti sub diferite nume - greutungi, tervingi, taifali, victofali,peucini s.a., acum practic nu mai pot fi deosebiti dupa triburi, din carecauza bizantinienii incep sa-i numeasca pe toti , ' , g O ! i "

~ Cu adevarat, triburile numite de catre bizantinieni goti inrealitate erau geti. s-r-: - -~T . -- ------------- -Aceastane=0 dovedesc destul de clar izvoarele scrise ale timpului.

+.Astfel, autorul lucrarii .Jstoria imparati/or" mention a dupa anul 394ca "got;; ... sunt numiti # geri,,19+.Acela~i lucru II afirma la inceputul secolului al V -lea in .Istorii

impotriva piigdnilot" ~i istoricul Orosius. "Ge(ii aceia - spune el, - careacum sunt numiti goti. .. au intrat ... cu toate fottele lor in provinciileromane'i"+.La fel de clar vorbeste despre aceasta si Philostorgios (368-425) in.Jstoria bisericeascd", unde spune: "Scitii de dincolo de Istru pe care ceiveehi ti numeau geti, iar eei de aeum ii numese g01i',2I, au trecut peteritoriul roman.

+.De faptul ca anume in aceasta perioada getii de la nordul Dunariiincep a se numi "gop ", ne vorbeste Synesios, care traieste la rascrucea sec.IV-V: "Aee$tia (gel;; # masagetii) ... care obisnuiesc sii-# punii alt nume,ba chiar unii dintre ei isi sehimbii triisiiturile fetei printr-o anumitii dibiieie,ea sii parii cii s-a niiseut din piimlint un neam nou si ingrozitor. ... Ei treeIstrul # eer platii pentru paeea pe care ne-o ingiiduie,,22

+.Cel mai argumentat ~i convingator privind realitatea ca gotii suntgeti (mai exact, 0 ramura mare a getilor) ne vorbeste chiar istoricul gotlordanes. In lucrarea sa fundarnentala, unde descrie istoria dacilor, alanilor,gepizilor, vandalilor ~. a. ~i care se numea ':,Getica", spunea: "despre caregeti ani ariitat mai sus eli sunt gO(i,,23.

19


+.Ca argument In favoarea acestei teze sunt ~i relatarile lui Procopiusdin Caesarea. In lucrarea .Despre riizboaie", scrisa la mijlocul secolului alVI-lea, el arata ca; "neamurile gotice erau # sunt # astazi multe la numar sideosebite unele de altele... Altadata Ii se spuneau sarmati #melanhleni, iarunii ii numeau neamuri getice,,24

+.Tot atunci la mijlocul secolului al VI-lea, loan din Lidia in tratatulsau "Despre luni" confirma acelasi lucru: "gol;; sunt ge(j',25

+.Apoi Isidor din Sevilla (prima jumatate a secolului al VII-lea)mentiona: "cei vechi i-au numit mai mult geli dectu goti, neam tare si foarteputernic, inalt prin statura corpurilor, ingrozitor prin felul armelor,,26

In aceeasi lucrare, .Etimologii", acesta spune: "dadi au fost mladi{eale gotilor # se crede cli. s-au numit daci ca dagi, fiindca s-au nascut dinneamul goti/or,,27Asadar, autorii de atunci ne aratau destul de elar - cu numele de "get"

sau "got" era numita una si aceeasi comunitate de oameni.Acest adevar este confrrmat si de alte marturii, In unele lucrari,

anumite evenimente, fapte sunt descrise cu referinta la gotl, iar In altele careferitoare la geti.

Bunaoara, in unele lucrari de epoca se vorbea ca imparatul Decius acazut In lupta impotriva gotilor, ca Constantin eel Mare i-a infrant pe goti, caU1fila era episcopul gotilor, pe cand In alte izvoare istorice se arata ca toateaceste evenimente s-au intamplat cu getii. De exemplu, Eusebius din Caesarea(260-340) scria ca Decius a fost omorat de get;28, iar irnparatul lulian (331-363) arata ca Constantin eel Mare a luptat cu gefi;29 Geti sunt numiti cei dinstanga Dunarii de catre Claudis Claudianus (sec. IV_V)3o Tot despre geti nevorbeste Hieronymus (345-420) atunci cand descrie procesul de increstinarea populatiei dintre Dunare si Nipru. "Clima reee a Scitei, - scria acesta, - seineinge de dogoarea credintei, armata roseate si blondii a getilor inconjoardeortul biser ie ilor ,,31

Sirul de argumente In acest sens poate fi continuat, insa coneluzia cerezulta din ele este aceeasi - getii care au trecut Dunarea In anii 70 aisecolului al IV-lea incep a fi numiti de bizantinieni goti,

Asadar, majoritatea covarsitoare a getilor dintre Nipru siCarpati, impusi de situatie, intr-un numar destul de mare, tree Duna-rea si se asaza pe teritoriul imperiului, unde ehiar din prime Ie zile au

20


fost nevoiti sa infrunte un sir de greutati, m ai ales foametea provocatade functionarii bizantinieni. Acestia profitau de lipsa de alimente siridicau excesiv preturile la produse. Se intam plau cazuri cand parintii,pentru a-si salva copiii se vindeau In robie, sau I~i vindeau unii copiica sa-i salveze pe altii, Nemultum iti de situatia creata, getii se ras-coala. in lupta impotriva bizantinienilor ei recurg la ajutorul getilor-unguri ce ajunsesera la Dunare. in scurt timp getii devin stapani pecea mai mare parte din Tracia. D rept raspuns, im paratul V alensmobilizeaza forte importante, dar In lupta hotaratoare din anul 378trupele bizantiniene sunt infrante, iar insusi Valens I~i gasestem oartea. D upa aceasta getii ocupa noi teritorii In B alcani.

F iind speriati de-a binelea, bizantinienii aduna trupe din to a tecolturile im periului. Peste vreo cativa ani getii incep a f stram torati siim pinsi spre Dunare. La slabirea puterii getilor au contribuit mult sineintelegerile interne. Astfel, In anul 383, in urma unor asem eneaconfruntari, regele A tanaricus, care se afla In Carpati, este neyoit sase refugieze In Constantinopol. Toti getii aflati sub conducerea luidevin federati ai imperiului. Getii sunt lasati sa traiasca in T racia siDacia, adica pe ambele maluri ale Dunarii de Jos.

Spre sfarsitul secolului al IV -lea imparatul Teodosiu reusestes a p ric in ui as ca getilor-unguri cateva infrangeri destul de serioase.In tre tim p, getii din imperiu, In anul 397, il proclam a pe conducatorullo r Alaric rege. Implicat In lupta pentru putere intre cei doi im parati(Arcadie din partea de Rasarit a imperiului si Onoriu din cea deApus), acesta i~i indreapta consangenii sai spre Apus, spre ltalia,unde, In anul 40 I, incearca sa ocupe orasul Roma. O noriu, lnsa,reuseste sa-l atraga pe A laric de partea sa si astfel Ii intoarce pe getispre Rasarit, unde acestia pun stapanire pe lIiria (teritoriul cuprinsintre M area A driatica, D unare ~i raul M orava din Serbia).

La inceputul secolului al V -lea Dunarea de Jos era trecuta rard e tru pe le getilor-unguri, cauza fiind nu atat puterea imperiului, catfram antarile din interiorul acestui neam . in anii 30 situatia se schim bacand conducerea asupra tuturor triburilor din regiunea Carpatilor treceIn rnainile fratilor Atilla si Bieda. Relatiile dintre Im periul Rom an deRasarit si cei care se aflau la nord de Dunare devin tot mai tensionate.

21


Acumuland noi forte, dar mai ales completandu-si randurile cu getiilocali, getii-unguri reincep incursiunile asupra imperiului.o parte dintre supusii lui Atilla, mai ales din randurile fostilorconducatori de triburi, nemultumiti de situatia in care au nimerit,fugeau peste Dunare, unde cereau azil. Unii dintre ei ajungeau chiarpana la Constantinopol.

Dupa un anumit timp, mai ales dupa ce a reusit sa preiacontrolul asupra celei mai mari parti a getilor locali si a sarmatilor,Atilla cere imparatului bizantinian sa nu-i primeasca pe fugari, iar pecei aflati pe teritoriului imperiului sa-i retrocedeze. imparatul ezita,incearca sa se impotriveasca. Intre imperiu si Atilla se contureaza unconflict de proportii. In anul 442 trupele geto-ungare tree Dunarea siincep sa prade lliria ~i Tracia. Imparatul incearca sa satisfaca cerintelelui Atilla, are loc un schimb intens de misiuni diplomatice, dar eratarziu. Geto-ungurii, simtind slabiciunea imperiului, au continuat sainainteze. in mainile lor trece intreg teritoriul dintre Dunarea deMijloc si raul Sava. Ei reusesc sa preia controlul si asupra unei fasiide pamant destul de mare de pe malul drept al acestui rau, Teritoriulstapanit de Atilla se intindea de la Marea Adriatica pana la raul Don siCaucazul de Nord.

~ Aici am dori sa aducem un argument In favoarea tezei expuse maisus precum ca getii-unguri (adica, getii numiti de bizantinieni "huni") siromanii erau de acelasi neam ~i vorbeau, practic, aceeasi limba. Astfel,istoricul si diplomatul bizantinian Priscus Panites, aflandu-se la curtea luiAtilla ca membru al unei misiuni diplomatice, mention a ca "scitii suntamestecati # pe llinga Iimba lor barbara cauta sa vorbeasca sau Iimbahunilor, sau a gotilor, sau a ausonilor (a italicilor - n.n.), atunci ciind uniidintre dlin$ii au de-aface cu romanii (bizantinienii. care vorbeau ~i Iimbalatina - n.n.)" 32

Asadar, geto-ungurii, acumuland forte destule, s-au simtit inputere sa inainteze cerinte nu numai imparatului din Constantinopol,ci si regilor din Europa Centrala. La mijlocul secolului al V-lea eipomesc spre Italia. In scurt timp pustiesc 0 buna parte din EuropaCentrala si de Vest.

22


Dupa moartea lui Atilla, in anul 453, in randurile geto-ungurilor incep certurile. Triburile getilor-gepizi, in frunte cuArdaric, n-au mai dorit sa se supuna feciorilor lui Atilla. Sustinuti dealti geti, ei se rascoala ~i in urma unor lupte destul de sangeroase iiinving pe getii-unguri punand astfel capat existentei forrnatiuniistatale a lui Atilla. Din cauza rivalitatilor reciproce cornunitatile geto-dacilor, a geto-ungurilor si a slavilor, fiecare in parte, incearca sacapete sprijinul imparatului din Constantinopol. Unii dintre ei chiarcer permisiunea de a se stabili cu traiul pe teritoriul imperiului. Nouasituatie Ii aranja intru totul pe bizantinieni. Acestia, fiira a pierde niciun ostas, fiira a depune vreun efort s-au pomenit in prag cu multi geto-unguri si geti de la nord de Dumire, care nu demult, fiind impreuna,erau teama Europei, iar acum rugandu-se fiecare in parte sa fie ajutati,

imparatul permite unora dintre ei sa se aseze in Panonia si inMoesia Superioara. Geto-gepizii au continuat sa locuiasca in Carpati,Cea mai mare parte de geto-unguri s-a indreptat spre stepele din jurulMarii Azov, "spre locurile lor de bastina"

Analizand campania militara a getilor-unguri spre apus sidominatia lor intr-un interval de timp relativ mic asupra celorlalti getidin tot spatiul Marea Adriatica - rnuntii Caucaz, putem conch ide cagetuL~tilia este unul din!a.rii9~~~~lcatori care a incercat sa-i uneascape toti getii intr-o singura formatiune statala. Anume 'in aceasta mica-~rioada dedominatieaget!_!2~~unguri au fo~ macinate I!~_meroase~--triburi-geficeTconTonTlmfirturiilor lui Orosius, Peste 50 de tribuji'")aflateln permanenta cearta ~i s-au creat comunitati _ge.tice maicompacte: -Stapanrtoare peste-- teritorii mult mai mari, 'in caredeosebirile e~onolnice, cuit~ra-Ie ~Ichiar -p~-Iitfce au _fQ_;t ~duseconside~bil. Astfel fusese facut un pas mare spre realizarea uriTtatiinationale a tuturor getilor. Cu parere de rau, acest proces dupa.~llOartea lui Atl1falili a fost continiiat. - -

23


* * *In anii 469-470 getii din Panonia tree Dunarea si pun stapanire

peste teritoriul dintre Dunare ~i Tisa, inclusiv si peste orasulSingidunum. Bizantinienii ii recunosc ca federati, Mai tarziu, in anul488, getii din Dacia, de pe malul drept al Dunarii si Panonia pleaca inItalia unde se aseaza printre getii de acolo.

La acea vreme,_getii numiti in continuare de catre bizantinieJIL."gop ", jl!__ln_~~c(l_~aor spre apus, reu~ise!:.a s~_J2!lI1asta_p_~nirt!p~teritoriile de azi ale-ftalie{ -Frante~-Spaniei si Portugali~i ... VenindincOllce~Icontoplil_d!!~s~i:ll_P2_RuT~fla~~iili1a~a~~~Cal:l_at na~tere uno;noipopoare - italienii, francezii, spaniolii ~i portughezii. .~--------~-.---- ---.---_._---

NOTE

I. V Parvan, Getica. Chisinau, 1992. p. 144.2. Marcianus din Heracleea Pontica, Periplu II lz vo are le is to riei R on uin iei,

vol. II. Bucuresti , 1970. p. 171.3. Stefan din Bizant, Nume de popoare II lzvoarele istoriei Ronuiniei, vol.

II. p. 339.4. Isidor din Sevilla. Etimologii in XX de drti lzvoarele istorieiRomaniei. vol. II . p. 577.5. V Parvan, op.cit., p. 146.6. Ibidem. p. 977. Priscus Panites, Despre soliile romanilor la cei de alt neam II lzvoarele

istonei Romdniei. vol. II. p. 265.8. Lactantius, Despre felul in care au murit prigonitorii I I I zv oa re le

istoriei Romdniei, vol. II, p.5.9. S. I.Kovaliov, Istoria Rima. L.. 1986. p. 649.10. Ibidem, p. 650.II . Scriitorii istoriei lmparatilor Izvoarele istoriei Romdniei, vol. II.

p.109: lordanes, Getica 1/ lzvoarele istoriei Ronuiniei, vol. II. p.419.12. lordan, 0 proishojdenii i deianiah ghetov. M., 1960. p.84.13. Lactantius, op. cit., p. 7.14. Eusebius din Caesarea, Viata tmparatulu! Constantin lzvoareleistoriei Romdniei, vol. II. p. 15.15. loan din Antiohia, Cronica 1/ lzvoarele istoriei Romtiniei. vol. II, p.

355.

24


16. Nicolae Stoiccscu, 0 falsa problema istorlca discontinuitateapoporului roman pe teritoriul stramosesc. Bucurcsti. 1993. p. 221-222.

17. Usta de mucenici gori // lzvoarele istoriei Ronuiniei. vol. II. p. 72718. lordanes. op. cit.. p. 427.19. Scriitorii istoriei lmpararilor. p. 101.20. Orosius. Istorii impotriva paganilor in sapte carti /1 lzvoarele istoriei

RO I 1 1 c 1 l 1 i e i . vol. II. p. 189.21. Philostorgios, Istoria biserteeasca // istoriei Ronuiniei. vol.

II. p. 20 I.22. Synesios. Cuvantare in fata Imparatulul // lzvoarele istoriei Rouuiniei,

vol. II. p. 183.23. lordanes. op, cit.. p. 415.24. Procopius din Caesarca, Despre razboale 1/lzvoarele istoriei Ronuiniei.

vol. II. p. 435.25. loanes Lydos, Despre luni /1lzvoarele istoriei Ronuiniei, vol. II. p. 491.26. Isidor din Sevilla. op. cit. , p. 575.27. Ibidem.28. Eusebius din Caesarea, Constantin catre sacra adunare lzvoarele

istoriei Ronuiniei. vol. II. p. 17.29. lulian. Elogiul lmparatului Constantius II lzvoarele istoriei Romaniei.

p.31.30. Claudius Claudianus, Impotriva lui Rufinus. cartea intai /1 lzvoarele

istoriei Ronuiniei, vol, II. p . 167-169.31. Hieronymus. Scrisori // lzvoarele istoriei Ronuiniei, vol. II. p. 18732. Priscus Panites, op, cit.. p. 265. Opinii referitor la faptul cfi acesti huni

sunt get! au existat si in evul mediu tvezi ill aces/ sens: D.Cantemir. Istoria moldo-vlahica /1 Opere complete. IX. tomul I. Bucuresti, 1983. p. 153).33. Orosi LIS. op.cit.. p. 189.

25


Gelii din Balcani ~igetii de la nord de Marea Neagra

(sfarsitul secolului al V-Iea-sfarsitul secolului al VII-lea)

Asadar, la sfarsitul secolului al V-lea numerosul neam al getilorramanea divizat in cateva mari cornunitati in frunte cu regii sai:

comunitatile getilor din Europa de Apus (numiti gresit inistoriografie "goti");

comunitatea getilor-geplzi din Carpati; comunitatea getilor din Balcani, in cea mal mare parte

supusa inparatului din Constantinopol; comunitatea getilor-uuguri, care dupa moartea lui Atilla s-au

asezat in stepele de la nord de Marea Neagra si in jurul Marii Azov',numiti in continuare de bizantinieni "huni' Getii-unguri, la randullor, erau tmpartiti in cateva uniuni de triburi, printre care seevidentiau doua: utigurii (de la ut-inguri - n.n.) ~i cotrigurii (de lacotr-inguri - n.n.). 0 parte neinsemnata dintre getii-unguri, care n-aplecat spre rasarit, s-a asezat in Balcani printre getii de acolo '

Slabirea getilor, divizarea lor, certurile interne li bucura mult pebizantinieni si pe slavi, care catre aceasta perioada se constituiseraintr-o comunitate deosebita de cea a getilor, desi se trageau dinaceleasi radacini.

Slavii se folosesc de faptul ca teritoriul dintre Siret si Nistru erapractic abandon at, cii aici ramasesera un numiir neinsemnat de getiautohtoni, de geti-gepizi, si treptat incep a cobori in jos spre gurileDunarii, de unde intreprind incursiuni de jaf asupra Imperiului Romande Rasarit, asupra getilor din Balcani, incendiindule satele si orasele,omorandu-i sau facandu-i robi.26


In aceasta perioada getii-gepizi din Carpati si getii din Italia seslabesc reciproc In razboaie fratricide. Dupa cum marturisesc izvoa-rele timpului, deseori pe carnpul de lupta ramaneau zeci de miidemorti, regiuni i i r t r e g i erau parjolite,_.!!!ii de oameni fugeau ba intr-oparte, bain alta pentru ascapa de urgiilerazboaielor, Deseori getii-gepizi erau ajutati de getii-unguri, mai ales de getii-cotriguri, Astfel,getii continuau caji mai Inainte _sa_st!__autodistruga~

La inceputul secolului al VI-lea acest proces se inteteste. Pelanga contradictiile de ordin regional, economic, politic acum se maiadauga ~icele ell ca~acter religios.

In aceastKperroad~ sejilt~re~te regatul getilor din Italia, ceea cenu Ie convenea imparatilor din Constantinopol. Venind la putere,lustinian (527-565) se angajeaza intr-un razboi de lunga durata sidestul de costisitor impotriva Romei. Cu pretul a zeci, poate chiar sutede mii de vieti ornenesti, majoritatea dintre care erau geti, acestareuseste sa preia controlul asupra Italiei. In timpul razboiului, ca sa-siasigure securitatea la nordul Dunarii, lustinian incheie alianta cu getii-gepizi, indreptata irnpotriva slavilor si getilor-unguri, Conducatorulgetilor-gepizi Mundus este numit comandant militar al prefecturiiIliria3 Acesta In cateva lupte pricinuieste slavilor si getilor-unguripierderi considerabile si pe 0 perioada de timp hotarele imperiuluisunt lasate In pace. Cu toate acestea, la sfarsitul anilor 40 ai secoluluial VI-lea slavii reusesc totusi sa preia controlul asupra teritoriuluidintre Siret ~iNistru.

La aceasta a contribuit probabil, ca de obicei, cearta dintregetii-cotriguri ~i gretii-utiguri. in afara de cotriguri si utiguri, istoriciitimpului mai amintesc de_ge{ii-ulpizlIrL ~i_ge(ii-bur_l(gunzL iar dupacum marturiseste istoricul Agathias, "altii aveau si alte numemostenite de la stramosi si inca uzitate'"

In anul 558 getii-cotriguri traverseaza stepele de nord ale MariiNegre si navalesc asupra Imperiului Roman. Pentru a-i opri ~i a-iimpune sa renunte la aceste intentii, imparatul lustinian recurge, cuajutorul banilor si obiectelor de pret, la invrajbirea conducatorilorgeti5 Intr-adevar, In anul 559 getii-cotriguri se cearta cu getii-itiguri sise angajeaza Intr-unJ'ii~bQi Jratr4:~ destul de sangeros, care a slabitconsiderabil arnbele comunitati. De aceasta situatie profita triburile

27


hazarilor, care la inceputul anilor 60 pun stapanire pe pamanturileutigurilor (intre Don ~i C aucaz). Situatia creata i-a impus pe avari - 0uniune de triburi getice din Ire raul Cubani si IIIll11!ii Caucaz - satreaca mai lntai in Crimeea, apoi In stepele de la nord de MareaNeagra. A ici, folosindu-se de faptul ca cotrigurii erau razletiti,supun. M ai apoi, impreuna cu acestia, la propunerea imparatuluiJustinian, geto-avarii porn esc irnpotriva slavilor care se gaseau intreCarpati si N istru ~i care, dupa cum s-a aratat mai sus, deseorisavarseau incursiuni asupra imperiului. Justinian le promite geto-avarilor ca Ie va permite sa se aseze cu traiul in Tracia, daca ii alungape slavi cat mai depal1e de hotarele imperiului. Dupa ce slavii, in ceamai mare parte, au fost fie supusi, fie alungati spre nord, imparatulJustin, care In anul 565 II inlocuieste la tron pe Justinian, Ie refuzageto-avarilor dreptul de a se aseza in T racia. Acestia inconjoaramuntii Carpati si pleaca la franci, angajiindu-se in serviciulimparatului de acolo. Peste un an-doi, fiind refuzati si de acesta, ei nuau unde se stabili practic cu traiul.

Tocmai atunci geto-Iongobarzii Ie propun ca impreuna sa-i bat ape geto-gepizi ~i sa Ie ia parnantul si bogatiile" Geto-avarii, insperanta de a-si gasi un loc pentru a se aseza cu traiul, cad de acord.A stfe l, in lllW I ;i6 7_ ,_ _ ge to -a va rii ~ Lg ~.p -IQ ng ob arz ji ii in friin g Qe geto-gepizi."---L-a aceasta a contribuit ~ i Constantinopolul, fii;ldca dupaIilfrangerea geto-gepizilor teritoriul dintre Carpatii de Sud, Dunare siO lt sau Arges trece sub controlul imperiului ~i este inclus incom ponenta districtului I1iria. G eto-avarii, ca invingatori, se stabilescin Panonia de unde in anul 568 Ii impun pe geto-Iongobarzi sa piececu totul. Acum intreaga Panonie apartinea geto-avarilor si supusilorlo r - sl av ilo r ~ i g eto -c otrig urilo r.

intre tirnp, slavii din directia Niprului de M ijloc s-au intors peteritoriul dintre Carpati si N istru si incep iarasi sa atace hotareleimperiului. lmparatii Constantinopolului, fiind antrenati in razboiirnpotriva Persiei ~ i neaviind posibilitatea sa tina aici forte m ilitareirn po rtan te, ho tarasc sa recu rga d in no u la ajuto ml g eto -av arilor. P en tru 0an um ita plata acestia accepts rugamintea imparatului. in anul 578, treeprin Dacia de-a lungul Dunarii, ajung acolo unde se aflau slavii ~ i Iepricinuiesc m ari pierderi. insa aceasta victorie a adus castig de cauza m ai28


mult geto-avarilor dedit bizantinienilor. In primul rand, geto-avarii Iisupun si pe acesti slavi, iar impreuna cu geto-cotrigurii si slavii dinPanonia devin 0 forta periculoasa chiar si pentru imperiu; in al doilearand, trecand pe teritoriul imperiului, geto-avarii s-au convins ca inaceasta parte practic lipsesc forte militare (ele se aflau In Persia) si deci nuera cine sa Ie opuna rezistenta, jntiirindu-~i fortele, geto-avarii incep s aintreprinda incursiuni In teritoriul imperiului. In anul 580, dupa lupteinversunate, este cucerit orasul Sinnium, situat pe locul Belgradului deastazi. Peste doi ani, In 582, geto-avarii ataca ~icuceresc mai multe erasede pe ambele maluri ale Dunarii, printre care si orasul Singidunum dinDacia. Bizantinienii semneaza un acord de pace prin care se obliga sa Ieplateasca geto-avarilor 80 mii bani-aur. In unna presiunilor din parteaacestora, In anul 584, suma este ridicata la 100 mii7

Cu toate acestea, incursiunile geto-avarilor si slavilor continua.Destul de activi devin slavii de la gurile Dunarii. Lupte cu succesealternante dureaza Inca mult timp. in anul 600 intre geto-avari sibizantinieni este semnat un nou tratat de pace, in conformitate cu careDunarea este recunoscuta ca rau de hotar"

in anii urrnatori, de aceasta situatie au profitat slavii de laDunarea de Jos. Ei inainteaza de-a lungul malului stang al Dunarii siajung pana acolo unde Dunarea se intalneste cu Carpatii. Inaintandde-a lungul malului stang al Dunarii, slavii s-au asezat cu traiul nunumai aici, ci ~i In bazinele multor rauri ce due spre inima Carpatilor,Venind In contact cu populatia de aici, ei traduc din limba populatieibastinate In limba slava numiri de munti, rauri, localitati etc, uneledintre care au ramas In uz pana azi.

Geto-gepizii nimerind In componenta formatiunii statale a geto-avarilor, au fost impusi sa plateasca bir si sa indeplineasca anumiteprestatii. Geto-avarii nu erau nurnerosi, fortele lor militare eraualcatuite In majoritate din slavi si geto-cotriguri. Birul it strangeaudetasamentele slavilor, in frunte cu conducatori numiti voievozi. Pemasura contopirii geto-avarilor, geto-cotrigurilor cu geto-gepizii (iaracest proces a durat mai mult de 200 ani) functiile de voievod incep afi indeplinite de insesi capeteniile geto-gepizilor. Cu timpul acestcuvant s-a incetatenit atat de mult In limba bastinasilor incat

29


conducatorii lor militari de diferite ranguri au inceput a fi numitivoievozi.

in pofida aeordului incheiat cu imparatul din Constantinopol,geto-avarii impreuna eu supusii lor, si dupa anul 600 tree deseoriDunarea ~i prieinuiese pierderi eonsiderabile Imperiului Roman deRasarit, Cel mai mult sufereau insa getii de aiei, fiind mai aproape, pecand greeii traiau mai departe si se alegeau eu perderi mult mai miei.

in anul 630 hanul geto-avarilor moare (aiei rnentionam, ea geto-avarii care in anumite perioade s-au aflat in supunerea neamurilortureiee ~iau trait alaturi sute de ani au imprumutat de la ei numele dehan) ~i intre geto-avari si geto-cotriguri, cum era de asteptat, lncepelupta pentru dominatie in stat. Dupa mai multe incairar! catre anul 635geto-eotrigurii dintre Nipru si Don in frunte cu Cubrat, avand sprijinuldirect al confratilor lor - getii-utiguri aflati sub supunerea hazarilor,se declara independenti, iar formatiunea lor statala 0 numese

J ! u l g _ a r ! _ a _ . . _ i n seurt timp ge!_~~o!!ig~'!ii(de acum inainte vor fi numitihu/gari) reusesc sa-i includa in componenta statului lor si pe slaviidintre Carpati ~i Nistru. Cubrat stabileste relatii destul de bune euImperiul Roman de Rasarit pe care Ie mentine pana la sfarsitul vietiisale. EI adopta crestinismul, dar care de fapt n-a reusit sa fie aceeptatde rnase, de paturile de jos. Ca multumire din partea imparatuluibizantin el prirneste titlul de patricius. Dupa 0domnie destul de linis-tita (el nu a atacat niei 0 data Imperiul Roman de Rasarit) in anul 668(dupa alte izvoare 679) Cubrat moare, iar feciorii lui, luindu-se lacearta, due la dezmembrarea statu lui. Primul feeior rarnane stapan peteritoriul dintre Nipru si Don, inelusiv Crimeea, iar putin mai tarziueste invins de hazari. Cel de-al doilea treee pe teritoriul utigurilor, pemalul rasaritean al Marii Azov._Aspar.. eel de-al treilea feeior, treeeNiprul, Nistrul ~i se asaza la gurile Dunarii. In anul 679 (681) aeestaimpune Imperiul Roman de Rasarit sa-i recunoasca pe geto-bulgariiveniti incoace ea federati si ehiar sa Ie plateasca un tribut anual. Cutoate ea eea mai mare parte a eotrigurilor a ramas pe teritoriul dintreNipru si Don, _bizaI}JilljeniL!lUmesen_oua~ formatiune statala a luiAspar, tot Bulgariq. Cel de-al patrulea feeior al TlirCubraf eSte primifd ' e consangenii lui, de geto-avarii din Panonia. Si in sfarsit, eel de-al

30


cincilea se opreste tocmai la Ravena (Italia de Nord), la getii deacolo"

Astfel, la sfarsitul secolului al VII-lea in Bazinul Dunarii de Jos seintalnesc frontierele a trei state mari: a Imperiului Roman de Rasarit, astatului geto-bulgarilor lui Aspar si a statului geto-avar care cuprindeateritoriul de azi al Ucrainei de Vest, Belarusiei, Poloniei de Sud-Est,Slovaciei, Ungariei, Romaniei dintre Carpatii de Est si Tisa, Croatiei deEst, Sioveniei ~i Serbiei de Nord. Cu unele mici modificari (gettii-bulgarii~i largesc controlul asupra teritoriului de la sudul Dunarii s.a.), aceastasituatie de pastreaza pana la sfarsitul secolului al VIII-lea.Pierzand controlul asupra geto-cotrigurilor si asupra unei partiinsemnate a slavilor, avarii incep a pierde si rolul conducator asupragetilor-gepizi. La aceasta au contribuit si alti factori: geto-gepiziiaveau 0 organizatie obsteasca superioara, practicau 0 agricultura maiavansata, un mestesugarit si un comer! mai dezvoltat, cultura, viataspirituala erau net superioare, intretineau legaturi cu getii din imperiu.Geto-avarii ~i slavii din acest stat imprumuta de la geto-gepizi ~i de lagetii din Balcani scrisul latin, religia, multe elemente de cultura sichiar multe cuvinte, fenomen la care vom reveni pe parcurs.

NOTEI. Procopius din Caesarea, Despre razboaie II lzvoarele istoriei Ronuiniei, vol.

II, p. 453-455.2. Iordanes, Getica II Izvoarele istoriei Rornaniei, vol. II. p. 431.3. loannes Malalas, Cronografia II lzvoarele istoriei Ronuiniei, vol. II, p. 505.4. Agathias, Istorii II I::voarele istoriei Romdniei, vol. II. p. 479.5. loan din Antiohia. Cronica II I::voarele istoriei Ronuiniei. vol. II , p. 357.6. Menandr Protector, Fragmente II lzvoarele istoriei Romdniei, vol. II. p. 511.7.Teotilact Simocata., Istorii II lzvoarele istoriei Romdniei, vol. II. p. 531-533.8. Teolilakt Simokatta, Istoria, Moo1957, p. 30.9. Theophanes Confessor, Cronografia II I::voarele istoriei Romdniei, vol. II. p.

619: Nicephoros. Scurta istorie II Ibidem. p. 625--627.

31


Constituirea ~i dezvoltarea statului roman(sfarsitul secolului al VIII-Iea-sfarsitul secolului al IX-lea)

In anul 796 geto-avarii sufera 0 infrangere zdrobitoare dinparte a francilor. Geto-gepizii din Carpati si slavii dintre Dunarea deMijloc, Vistula si Nipru practic devin independenti. Geto-gepizii ilrecunosc ca rege allor pe cneazul Crumus.o parte dintre slavii de Apus i~i formeaza statui lor, numitMoravia. Ceilalti slavi, mult mai numerosi, de la nord si nord-est deMuntii Carpati, dezbinati intr-un nurnar mare de cnezate, nu reusescsa creeze un stat aparte. Acestia, in virtutea legaturilor economice,politice ~i religioase intretinute cu geto-gepizii din Carpati careconstituiau 0 comunitate mai avansata, raman in mare masuradependenti de statui lui Crumus.Tot atunci, la sfarsitul secolului al VIII-lea, Bulgaria lui Asparajunge intr-o situatie destul de dificila. Ea suferise cateva infrangeride la bizantinieni, in urma carora intre gruparile conducatoare aparneintelegeri.

De aceasta situatie profita Crumus, care intre timp si-a intaritconsiderabil fortele armate. In anul 802 Crumus reuseste sa preiacontrolul asupra intregului teritoriu dintre Carpati ~iNipru' populat deslavi si geto-bulgari. In componenta statului lui Crumus a fost inclusasi Peninsula Crimeea (de la numele lui Crumus - Crimeea, in limbarusa - Cram).

In locul Bulgariei lui Aspar, Imperiul Roman de Rasarit sepomeneste cu 0 Bulgarie muIt mai puternica si mai periculoasa. Maipericuloasa macar si din considerentul ca geto-tracii din imperiu incep

32


a privi cu simpatie la fratii lor din Carpati care nu plateau impozitemari, erau mai liberi si aveau deja un nume cunoscut In lumea dinjur.

In scurt timp, relatiile dintre imperiu si getii de la nordulDunarii, se inrautatesc si due la declansarea, In anul 807, a unuirazboi2 Peste doi ani Crumus cucereste orasul Serdica (Sohaoe azi)3Geto-tracii de aici, de la sud de Dunare, in majoritatea lor tree departea lui. Armata getilor inainta fara a intarnpina greutati sau vreorezistenta serioasa. In anul 81 1 in timpul unei lupte cu armata luiCrumus I~i pierde viata imparatul bizantin Nichifor4 Teritoriul dintreDunare, raul Orina si muntii Rodopi trece sub controlul statului get(bulgar). Ml![e!ll!l~_21~_i!l!te~tilQ[_Qjp_~_aJC:l!ni,_C_ar.pati,__ordul MariiNegre, Crimeea, adica a getilor care au stat la baza formarii natiuniiromane, au fost uniti In cadrul unui singur stat. -rn--ifara hotarelor auramas getii utig!Jri,__caretraiau In parte a de r~srrit a Marii Azov si pecare bizantinienii Ii mai numeau turci, de la numele suzeranilor lor -al hazarilor. Astfel, la inceputul secolului al IX-lea in cadrul statu luinumit in continuare de bizantinieni Bulgaria incepe procesul definalizare a constituirii limbii si poporului roman, numit de aceiasibizantinieni "bulgar"

~ Folosirea In acea perioada, apoi ~i rnai tarziu pana In secolul al XIV-lea, a nurnelui de "bulgari" cand in realitate era yorba de rornani nu este unfenornen cu totul iesit din cornun. In istorie sunt cunoscute cazuri cand populatiatarii se numeste pe sine intr-un fel, iar cei straini 0 nurnesc cu totul In alt fel. Deexernplu, reprezentantii populatiei autohtone din Grecia se nurnesc pe sine elini,iar vecinii, inclusiv noi, romanii, ii nurnirn greci; bastinasii din Germania l~i zicDeutsch, vecinii Ie zic germani sau nemti; populatia majoritara din China l~i zichan-gen, noi 0 nurnirn chinezd etc. Sunt cunoscute cazuri cand unele popoare,traind un tinp impreuna, au irnprurnutat, ~iacurn poarta nurne1e vecinilor sau alfostilor stapanitori.Asadar, Bulgaria creatd di!_Crumuera ufls_tElU()'!14n~~i locuitorii eicare stapaneau peste celelalte nearnuri erau ronuinii. Pur ~i sirnplu;-inaJiarziu,cand rnajoritatea covarsitoare a rornanilmdln Balcani. Iifost izgonita sau nimicia,iar locul lor i-au ocupat slavii de sud, nurnele de "bulgar" a fost insusit deacestia, iar istoria romanilor-bulgari au scris-o ca 0 istorie a slavilor-bulgari._t\stfe! au _fostJas_a~~_iI1__ecunoastere celernai l!danci_~i p!!~rnj~_r!~_acjni alenearnului romanesc, - ,

33


in eontinuare, pentru eonfinnarea eelor spuse mai sus vom incerca saa du eem u ne le a rg um en te .

D in eapulloeului trebuie sa mentionam un lueru:.p~~ritQr:_iuLByJgari~i deazi, ee l putin pana in s ee olu l a l X I-: I~ .~ ,-~@_ '{ lil !: :1 I! lJQ eu it . ste e un os eu t f ap tu l caaee~tia, m aaouaJum atate a secoliJlui al V I-lea, au fost adusi intr-adevar de geto-avari ~ i s-au asezat eu traiul pe malul drept al Dunarii, numai ca al Dunarii deM ijloc, pe teritoriul Ungariei de Vest si C roatiei de Est. in eeea ee privestete rito riu l B ulg ariei c on te rn po ra ne, ei s-au sta bilit aici tre ptat, d e-a lu ng ul a nilo r,d up a s ee olu l a l X I-le a. D e a ltfe l, !1 U~ xi? _ !~ _ !1 Le iJ ,lQ e um e.l! u;~ rt! I~ -_ l a te stapreze!l.ffiE traitor] pe_l1_1aluL~!.e~ Dunarii de Jos m ai devrem e. AstfeC atunci --e "ifn din a nu r6 79 g eto -u ng urii, z is i ~ i b ulg arl, - a u i r e cu t Dun ii re a , l i f e r tr aia u r ud elelo r, tra co -g etii, lo eu ito ri d e s ee ole p e a ee ste p am an tu ri.

Isto ricii d in see olu l a l X -le a, p rin tre c are si C Q!1 sJ an tin P orfiro ge netu l, b uncunoscator al framanrarilor etniee din Balcani, facea 0 deosebire clara intrebulgari ~i slal'i.~~i!tan~u-i caneamuri d ife rite . A ra ta nd c in e locuia in s ee oh .il a l-X I-lea pe teritoriul de -air-al Bulgariei, .A_ na Comnin spune ca aeestea suntcornunitatile rtYmerilllS .e~LbQ_gat~;de ~~c_ ilo!_~i t~eilor5 -Au to ri i e ron ic ii " E Q J ' e . S l i _ l i r e _ m e _ n [ l a h lee din R usia K ieveana, care au trait~ i au seris in jum atatea a doua a seeolului al X I-lea - prim a jumatate a secoluluia l X I I- le a , enumerand n eamu rile s la ve si a ra ta nd lo eu rile u nd e a ee ste a traiesc, nu -i numese printre ele pe bulgari. Puteau oare autorii sa numeasca toatecornunitatlle- slave. ehiar ~i eele m ai rnici, iar pe bulgari, care erau destul denumerosi, sa-i treaca eu vederea? Desigur ca nu, autorii nu-i num ese pe bulgarip rin tre trib urile slav e, fiindca acestia nu erau slavi. M ai mult decat atat, ei~rQ~e_~_ 5J:)r~_ ~ulgari ea despre un eu t otul alt popor. -Aceeasi fucrarearntll-carflirn~~pe care slavli II considera, de rand euM e to diu , in teme ie to ru l a lfa be tu lu i n um it chirilic, in to rca nd u-s e d in M ora via u nd eatradusdin lim ba greaca in Iim ba slava P sa ltir ea ~ i a lte carti re lig io as e, e l~ ae a inBulgaria, 1 . I ! l ~ ~ i!!'{_ at!Jjm ba buJgar~~ D e aici dedueem : daca lim ba bulgara ar fYost'sIava, apoi Chiril, dupa ee a tradus din greaca in slava, nu ar mai fi avutn ev oie sa in vete b ulg ara .

A ici e eazul sa atragem atenti,a la unele proeedee folosite de cercetatoriidin Rusia pentru a falsi fica istoria. In "Povesti vremenndh let" serie in Iim baslava veehe ca, dupa ee au tradus din Iimba greaca in limba slava Evanghelia,P sa ltire a ~ i a lte carti, "Constantin (Chiril - n.n.) s-a intors inapoi ~i s-a dus ~invete Iimba bulgara, iar Metodiu a ramas in Moravia?"; in Iimba rusaconternporan a, lnsa, a fost tradus-eu totu l altceva, si anum e: dupa ee au tradus dinlim ba greaca in Iim ba slava E vanghelia, P saltirea si alte carti, "C onstantin (C hiril- n.n.) s -a Inters inapoi ~i s-a dus sa invete poporul bulgar, iar M etodiu a ram asin Mo ra via "

34


Este clar de ce s-a facut aceasta. Dad! traducerea in limba rusacontem porana ar corespunde cu cele scrise in vechea slava, atunci ar fi fo st c la rpentru toti ca bulgarii am intiti in lucrare nu erau slavi ~i c a lim ba lor nu era lim baslava, iar de aici si alte deductii ~ i rationam ente m ai vaste.

Si daca unele lucrari arata ca bulgarii de atunci nu erau slavi, apoi altelene vorbesc ca ei erau rornani. De exemplu, istoricii care au descris asediulC on sta ntin op olu lu i d e la 9 23 d e c atre im "a ratu lb u-Ig arilo r S im eo n, m en tio ria u aacesta era salutat de armata _bulgara in limba romano (romano - n.a.)" O r f l U~ Cuno~ tem nici uncaz iii istorie c a n o a rm ata -u ne iliin ~ ar fi s alu ta t p e im pa ra tu le i in tr-o a lta lirnba dedit cea a tarii date. A cest fapt este un argum ent concludent- ell numele "bulgari" e ra u n um iti romdnii. La aceeasi concluzie ne conduc ~im arturiile unor istorici ai tim pului, precum Ana C om nin, N ichita C honiat, Clari~ i altii, care num esc unul ~i a celasi popor s i "bulgar", ~, "vlah"

Concluzia falsa precum ca bulgarii secolelor VII-X I sunt slavi a fostformulata mult m ai ta rz iu .

J .> eJ ajuma ta te a a dQu a_ a s ec olu lu i a t XV IU -Ie a, d in neamurjle.carelocuiau,il l B alca oi - ~@ _v i,_ g!~ c~ ,_ ~oman iL tu r .i ~ .a . - n im en i n u _ ~e rec un oste a b ulg eri,p ra ctic to ti u ita s~ ra c a~ e~ te te rito riia u fac ut c an dv a p arte d in tr-u n.s tat ro man esc ,jnare ~i puternic, num it, in.Jzvoarele _ yechr Bulgal'ig,-_Dupa c um martu ris es ccontem poranii, d~ ca_ sejntam pla ca cineva dintre strain] sa-l numeascape slavii'de acolobiJJgf!J{ acestia ~e suparau ~i se considerau ofensati" -- -- - ---- Tot in secolul al XVIII-lealii-nordul Dunarii se contura un conflict dintrerornanii din Carpati, pe de 0 parte, ~ i austrieci ~i m aghiari, pe de alta parte.A cestia din urma, in dorinta de a-~i legifera cumva dreptul lor asupraTransilvaniei, incercau sa demonstreze ca romanii ca popor s-a constituit inBalcani si, deci, sunt veniti in Carpati mai tarziu decat maghiarii. La sud deD unare in aceasta perioada traiau m ulti rornani, dar nu alcatuiau m ajoritatea, ceimai numerosi aici erau slavii, ~i deci y,f!rea ca romanii ca neam n-au pututn ic id ec um s a s e c on stitu ie pe aceste terito rii. T ot in aceasta vrerne, slavii de aici,in lu pta lo r im po triv a tu rcilo r ~ i g re cilo r, in ce p sa-si ce rce tez e ~ i e i p ro pria isto rie .lata atunci un calugar slav, pe nume Paisii, care a cutreierat Balcanii ~i AsiaM ica, a fost pe la manastirile d in M untele Sfant A thos ~i care cunostea intr-oanumita m asura izvoarele scrise vechi, latine ~i grecesti, afla ca in Balcani cumulte secole in urma, a trait un popor numit "bulgari" ~i ca tara lor mare ~ip ute rn ic a g re cii 0 num eau "Bulgaria" Pornind de la aceste inform atii, el trage 9_ concluzie foartes implisja; ~i anum e: intrucat s lavii sunt cei mai multi aici lam om entul de fata, inseam na c~ traiesc rna) de dem ult ~i dec! statui vechi, num itBulgaria, a fost statuI lor. Concluzia parea argumentata, cu atat mai mult cu catslavii ca nearn sunt am intiti destul de des in izvoarele scrise d in secolele V -V II.Astfel.Pais]! a inceput sa inchege istoria B ulgariei, a _ b ulg arilo r; (c are inrea lita te e ra a romanilor) din secolele VI-XIV ca istorie a s lavilor. in anul 1762

35


el term ina d e scris lucrarea "Istoria slaveano-bolgarskaia D narode i tareah"@Ioria slavo-bulgara despre popor si regi), ma i ta rz iu t ra nsc ris a s i ra sp an dit aintre slavi'" 'T ot atu nci Im periul R us, in d orin ta de a pu ne stapanire p e strarnto rileB osfor ~i D ardanele aJungem B alcani, ia cunostinta de luerarea lui Paisii ~ i_~ ! !S tin~J_ I !t ruo tu l ide il e expuse acolo . ~ It !_ indre_p ta leauac tiun i l~_~mate i r use ..p rezen tandu-I eas tf el a repfr riASur ide apar ar e nu nUl11aricr e~ iTni lo r ,cum se f aceap an a a tu nc i, c i si a u nu i p op or c are d e m ii d e a ni tra ieste aic i.O d a ta c u d ez vo lta re a m is ca rii d e e li be ra re n atio na la d e s ub tu rc i, i de ile lu iP aisii prind rad acin i si m ai adanci, P este v reo do ua-trei g en eratii rand urilesl av ilo r c re sc uti ~ i e du ca ti in b az a p ov es tiril or is to rie i " bu lg aro -s la ve " s-a u maim arit, C u sp rijin ul d ire ct a l R usiei a ici se d esc hid sco li sla ve (p _a nain sec olu l alX IX -lea aici nu existau scoli unde s-ar fi studiat in lirnba slava-sau istoriaslav ilo r), in c are b ulg arii d in trec ut su nt p re ze ntati d re pt stramo si a i sla vilo r.T re pta t, s pre m ijlo cu l s ec olu lu i a l X IX -le a m ajo ri ta te a s la vilo r d e a ic i in ce p a sen um i b ulg ari. Nume le d e b ulg ar s -a i nc et ate ni t ~ im a i mu lt i n tim pul r_ iiz bo ai elo fc on tra tUfc iJ or.jn ro la nd u-s e in d et as am en te le d e v ol un ta ri , s la vii s e c on sid era udrept u rm asi ai bu lg arilo r din trecu t care au fo st can dv a ind ep en den ti, au avu ts ta tu i lo r lib er ~ i se n umea u c u mand rie "bulgari"Mai ta rziu , c an d slav ii d in su du l D un arii d ev in in de pe nd en t], e i e rau d ejacunoscut i c a "bulgari", ia r ta ra lo r - "Bulgaria"La e xtin de re a a ce st ui n ume a su pra s la vilo r d in B alc an i a c on trib ui t m u lt,du pa cum s-a m en tio nat m ai sus.Rusia, $ i n u n umai p rin s us ti,! ~re a a co rd at a i l}edi ta re a manual el or , p rega ti re a c ad re lo r d id ac ti ce , d es ch ider ea s co li lo r s la ve e tc .A rm a ta " ( 1 J s a .d e m ulte o ri p re zen ta in B alca ni, a p us stap fu ,ire p e _ u n numa r m ared e d ocumen te si lu crari scrise v ec hi ca re au fo st d use i n Rusi a - ~i ca re au permi sa tu nc i ~ im a i ta rz iu is to ric ilo r ru si ~ i b u lg ari s a in te rp re te ze fa pte le i st oric e d up a~bun lJ ll or p la c, d e mu lt e o ri numa i i n i nt er es e po li ti ce .. Is to ri ei i r ornani , s us tra si i nd is cu ti il e c u magh ia ri i ~ i a dep ti i l or , a pa rand 0par te d in i st or ia neamului ~ i l i ps it ide izvoare ce le-ar fi putut ajuta in aceasta confiuntare stiintifica, nici nu auobservat ca ll se fura cea mai im portanta parte a istoriei nationale - istoriaf ormari i popo ru lu i r oman, con st it ui ri i ~ i d e zvo lt ar ii s ta tu lu i l or pe 0 per io ada dem ai m ulte seco le. M ai tarziu, in p erioada co ntem poran a, rom an ii, fiind p artec ompon en ta a familie i p op oa re lo r d in la ga ru l s oc ia lis t, n ic i n u p ute au a dm ite s ase gandeasca sa puna la indoiala istoria vecinilor sai. In felul acesta istoriaB ulg ariei ro mane din seco lele V II-X IV a fo st tran scrisa in istoria slav ilo r d inBulg ari a d e a zi ~ i s -a re us it s a s e s te arg a d in m emo ria rom an ilo r e pis oa de c ru ci aled in i st or ia nat ional a: e a anume in c ad ru l Bu lgar ie i r omane st i s -a i nche ia t p roce su lde constituire a poporului rom an ~i a lim bii rom ane, ca leaganul de fonnare aacestora su nt p am an tu rile din tre D unarea de M ijloc, D rina (rau d e ho tar intreB osnia ~i Serbia), lacul O h rid (lntre A lbania ~i M acedonia), raul A liakm on36


(G recia de Nord), M area Egee, M area Neagra, inclusiv Peninsula Crimeea,N iprul de Jos, raul R osi (U craina), C arpatii de V est (la aceasta ch estiune vom m aire ve ni p e p arc urs c u n oi a rg um en te ).

A sadar, concluzia trasa din toate cele expuse mai sus nu poate fi decatunivoca:Bulgaria din secolele VII-XIV era un stat romanesc;cu numele "bulgari" in a ce a p er io ad a erau atestati romanli;rllmba bulgara" insemna de rapt l im b a r om a n .E ste interesant sa m entionam totodata ca rornanii in aceasta perioada m ai

erau nurniti de catre germani - "avari?" Germanii, care timp de peste douasecole au luptat cu geto-avarii, geto-gepizii (geto-dacii) ~i slavii, acum , laincepu tu l secolulu i al IX -lea, ii av eau in fata p e aceiasi geto-gep izi, geto -bulgarisi slavi. Pentru ei, practic, nu s-a schim bat nim ic. Din aceasta cauza continua saJe,zica locl!it9rilo r B ulgariei - avari. Dupa cum ati vazut mai sus, la fel auprocedat si bizantinienii cu intreaga populatie din asa-num ita Bulgarie. Desistatui de la nord nu m ai era num ai al geto-bulgarilor, ei continuau sa-i num eascap e toti getii, adica p e r oman i - bulgari.

Toate acestea fiind spuse este necesar sa vedem cum in~i~i getii dinB ulgaria se nu meau p e sine.

D in cele relatate mai sus este clar ca acest nearn numeros, multdezmem brat in trecut, ajunge la inceputul secolului al IX-lea alcatuit din geto-gepizi (geto-daci), g eto -bu lg a ri , g et o- avar i ~i geto-utiguri (a ces tia d in u rm a a fla tiinca sub controlul hazarilor). G etii din Carpati, de sub conducerea lui Crum us,spre a se deosebi de ceilalti geti pe care i-au supus, au inceput sa-~i zica "ro$;;",adica geti-regali, mai nobili decat supusii lor. Mult mai tarziu (la aceastach estiune vom reveni in alt capitol) num ele de "rosii", trecut prin filiera slava, acapatat forma de "rosi", iar istoricii rusi, lntalnind acest nume in izvoarelebizantiniene sau arabe, I-au talm acit drept num e al strarnosilor lor (ex act cum auprocedat ~i bulgarii). In realitate insa, nu exista nici un izvor care ar arata ca rosii(rosl) din secolele IX-XI sunt de nearn slav. Ba dirnpotriva, lucrarea "Poveslivremenndh let :, m ult apreciata in R usia, U craina, B ulgaria si alte tari, en um erand

~e din aceasta perioada, nu-i numete p e r o si i ( ro s i) l2 fi nt re ele.Totodata, in ea se arata destul de clar < ' " ' c a num ele de rosii irosiv se trage de lastraini ~i nu este un num e slav. C onstantin Porfirogenetul m ention a, la m ijlocul~Iui al X-lea, ca slavii sun! sllpl/Sii r o i i l O - " ~q7lIjmbq__a_(gsIQra eSle alIadecal cea a slavilor. ~-- --

A stfel, descriind calea parcursa de corabiile rosilor pe N ipru, el arata caacestea sunt nevoite sa treaca mai multe praguri (anume asa este scris in Iimbagreaca - "prag", ~i nu "porog" cum se scrie in varianta rusa a lucrarii), numelecarora su nt in dicate atat in lim ba rosilo r, cat ~ i cea a slav ilor".

37


Despre faptul ca rosii (rosl) se trag din neam ul geto-dacilor ne vorbestedestul de dar ~i istoricul Leon Diaconul (sec. X) in lucrarea "Istoria", in cared escrie cam pan ia lui S ve ato slav (la acest num e, de asem enea, vom reveni -n.n)din 972 la Dunare, impotriva bizantinienilor. Astfel, vorbind despre modul incare ~~ii i~i ingropau dura luptii m or!li, el arata cit acestia organizall c~re!!l_ gI1L ifun erare co nfo rm l~ Qr_ Iru :_ _ strn !l!9 ~e~ ti,d errin se de la A nah arsis ~ i Z am olx is ~ .Din cele cunoscute de noi insa, lu i Z am olx is se in ch in au g eto -d acii, si n u slav ii.

T ot acolo, Leon D iaconul rnentioneaza ca ro~ii~ J:!iciodatii pana acum nus-au lasat infhinJi de.greutati; ci in m om entul cand p ie rd n ad ejd ea ca vo r scapa,fi i .'nfIg sab.i1e in maruntaie ~i se om oara ei i~i~i in felul acesta" Exact asa cum'0 ~ dacii lui Deeebal - a m aoa ug a-ilo I "F acfu.d-~ a, _ : c on tin ua a uto rul, - i~ ic~tiga 0 glorie nespusa, Se zice c a cei ucisi in razboaie, in lupta cu dusmanii,dupa m oarte ~i dupa despartirea sufletelor de trupuri slujesc in infern celor care i-au omorat':"

Un alt argument incontestabil intru sustinerea parerii noastre ca rosii(rosi) n u sun t sla vi, ci ro rn an i, il co nstituie afirm atiile isto ric ulu i arab d in se co lula! X -lea M ukiJ2asi A cesta, aratand cine ~i cand' i-ai"'upus pe hazari in a douaJum atate a secolului al X -lea, m entiona urm atoarele: ".Aupa aceea eu ~ _ llUzi!{~~_~~!\ ...c~e~te Rus l!_ n?_ \'~liU:l!)upra I~ (a hazarilor - n.n.)~I_~pus s tapamrt rpf tar a lor?" ~-- Treptat, pe parcursul secolului al IX-lea, slavii, mai ales cei de rasaritcare, practic, erau dependenti de rornani, ~ribuie num ele de rosi trosii) tuturor[_ om anilor. Prin intermediul lor acest num e devlrie-cunoscut -popoareTor aTnbazinele raurilor Don ~i Volga, din Caucazul de Nord, inclusiv a~~U .~, care ne-au la sat iz vo are sc rise d esp re rosii. Arabii se intalnesc cu romanii in prim ii ani aisecolului aIIX -lea, im ediat dupa ce rosii pun stapanire pe pam am urile din N ordulM arii Negre ~i Peninsula Crimeea, ~i pornesc incursiuni in Caucazul de Nord -zo na d e in fluen ta a arab ilo r.

Nurnele "rosii" provine de la culoarea rosie, L a geti, la rom ani ea insem nacu loa re'a v lt~ ~~ dri_ ~inl:l.!iQ n_ ale.._ V esm in te ro sii p urtau fun ction arii d e stat,oam enii bogati, conducatorii uniunilor de triburi. Acest neam chiar si zeii sai iirep rez en ta ca ro scati ~ i m a slin ii la ch ip.

_ C u n um ele d e " ro ~jj" , " ro su ", " ro ~ie " roma nii d in C arp ati i~ i n um ea u_m u!ltii,t red it or il e, r au ri le , l ocal it ii ti le e tc . E s te de st ul s a p rivim h arta R om anie i de azi: v arfu lP iatra R o$ ie U i i G . Arad), p as ul T umul RQ $1I ( jud , Sibiu), l oca li ta ti le D um brava Rosie( ju d, N e am t), RQ$ia ~i Turnu-Rosu (ju d. S ib iu ), Rosiite ( ju d, V atc ea ), Rasia deAmaradia ( jud , Go rj ), Rasia de S ec as . R o si a Montana ( jud . A lba ), Rosia ( jud , B iho r)~ i m ulte a ltele. R osii, d upa cum am m ai sp us, se n um eau , prob ab il, ra ul Crasna ~i l aculCrasna (jud. Salai), schim bate de slavi prin traducere. A ici putem presupune c arom anii din stanga D unarii i~i num eau rnuntii C arpati - Mumti Rosii. Ace as ta n e-od ov ed es te d en um ire a c elu i m ai m are r a u d in c en tr ul C a rp atilo r - AJII_It!$1I1i denumir il e

38


lo ca litatilo r am pla sa te in a ce asta reg iu ne . M ag hiarii, c are a u trec ut p e a ici la ras cru ce asecolelor IX-X, asa ~i au pastrat n um ir ea r au lu i -_Aflll"O$, adica raul din M untii Rosii,Tot a s a , pe parcursul secolelor Targul din M untii R o~ii s-a transfonnat in TarglllMares, Santana din M untii Rosii - in S antana de M a res, Sancraiu din M untii R osii -in S dn cr aiu de Mttres, Singeorgiu din M untii R osii - in Sdngeorgiu de Mures, Luncadin Mantii Rosii - in L un ca M u r es ulu i s.a T recuti prin filiera slava, m untii PoianaR osie s -au tra nsfo nn at in P o ia na R us ca . comuna Rosia M ontana - in R us ca M o n ta na ,varful R osu - in "arflll Rusca. com una R osii-M unti - in Rl~ ii -A t um ! etc.

Revenind la cronica evenimentelor de la inceputul secolului alIX-lea, la statui lui Crumus, constatarn ca viata in comun in cadrulacestuia va inlatura deosebirile regionale de limba, obiceiuri etc., !?ivacontribui la constituirea unei comunitati mult mai omogene,superioara celor de pana acum. Cu toate ca 0 parte din izvoarele scrisedin aceasta perioada, secolele IX-XI, continua sa vorbeasca debulgari sau rosii, noi ii vorn numi pe cetatenii statului condus deCrumus - romtini.

In anul 813 romanii sub conducerea lui Crumus asediazaCQnstantinopolul. Luptele au durat un timp indelungat si erau destulde sangeroase. Nefiind in stare sa cucereasca orasul, romanii acceptapacea propusa si se retrag. Odata cu plecarea armatei lui Crumus sprenord, se ret rage, conform marturiilor istoricului bizantin Grec, si unnumar mare de romani (geto-traci) - fosti supusi ai irnperiului'"Dupa tratatul incheiat cu bizantinienii, 0 perioada de timp nuprea mare, regii romani nu lupta cu nimeni. Ei erau preocupati deconsolidarea statului, intarirea pozitiilor cucerite, determinareadirectiilor strategice in relatiile cu vecinii. In deceniile 2-3 alesecolului al IX-lea, cand Imperiul Roman de Rasarit era slabit,dusrnanii principali ai statului roman devin francii. Implicandu-se inciocnirile fratricide dintre slavii din Panonia, francii pun stapanire peo parte din teritoriul acestora.

Noua situatie nu-i aranja pe romani, cu atat mai mult cu cat inaceste regiuni locuia si populatie romaneasca. Ca sa opreascainaintarea francilor, in anul 827 armatele rornanilor tree Dunarea !?iiau sub controlul lor teritoriul dintre Drava !?iSava' Peste doi ani, in829, francii !?i rornanii incheie un tratat de delimitare a hotarelor si

I d . fl ~8zone or e 1 1 1 uenta .39


C u toate acestea, relatiile dintre rom ani si franci ram an cat se poatede oficiale, destul de reci si pline de suspiciune. in acest sens estecunoscut un fapt istoric real. M em brii unei delegatii rom ane aflate in 838-839 la Constantinopol, auzind ca de aici pleaca la franci 0 solie, au rug atsa fie luati ~i ei, motivand ca asa Ie va fmai usor sa se intoarca acasa, inCarpati, decat sa treaca peste pamanturile de la Dunare populate deslavi" A jungand la im paratul german, acela a banuit ca delegatia romanadoreste sa treaca pe teritoriul tarii sale nu pentru ca se temea de slavi, cipentru ca sa vada situatia de aici; cu alte cuvinte, rom anii indeplineau unserviciu de recunoastere. D in aceasta cauza el da indicatii ca delegatia safie retin uta temp ora r, p an a la c larifica re a situ atie i,

in anul 843 rege al romanilor devine Boris (acest num e provine,-~:.-- -~--. - -~-probabil, de la latinescul "boreas", ceea ce insearnna win! nordic, ori

de la toponimul Boristene vechea denum ire a N iprului), care adomnit pana in anul 888 ~i care a jucat un rol deosebit in istorianoastra.

C hiar d e la incep utu l do rnn iei, B oris, stiin du -si h otarele asigurate lasud si vest, hotaraste sa puna com pletam ente stapanire asupra slavilor caretaiau la nord-est de Carpati - intre V istula si N ipru pe directia orasuluiNovgorod de azi. Siavii de aici si pana la aceasta se aflau, dupa cum s-arnentionat rnai sus, intr-o situatie dependenta de romani, dar intr-od ep en den ts relativ a, A stfel, in n urn ai cat iv a ani (4--6) par nan tu ri le s la vi lo rsunt incorporate in statui rom an. in fruntea noilor tinuturi sunt desem natia dm in istrato ri civ ili, n um iti cnezi (de la latinescul sau poate geto-dacul"cneus" - cavaler). O biceiul de a nurni ca sef ai oraselor sau teritoriilorsupuse pe reprezentantii paturii instarite (a cavalerilor) se trage din celem ai vechi tim puri, inca din perioada Imperiului Roman. Cnezii de acoloi~i indeplineau obligatiunile avand in subordinea lor detasarnentein arrn ate, in fru nte cu com an dan ti, n urn iti voievozi.

in cazurile cand capeteniile unor regiuni, orase, localitatirnanifestau loialitate fata de noii stapanitori si supusenie regeluiBoris, ei erau desernnati in functii de cnezi si reprezentanti ai statuluiroman in aceste locuri. Rolul de supraveghetor in asemenea tinuturi ilin de pli ne au c on du ca to rii rnilitari.

40


41


Preluand la inceputul anilor 50 ai secolului al IX-lea controluldefinitiv asupra slavilor, rornanii nu s-au amestecat practic In viata lorinterna. Cnezii rornani, precum si cei slavi, pentru serviciul lor Infolosul regelui primeau In proprietate anumite suprafete de pamant,care puteau fi vandute, schimbate, lasate ca mostenire etc. Parnantulatlat In folosinta cornuna a satenilor asa ~i a ramas proprietate com unaa intregului sat. 0 atare situatie Ii aranja pe rornani,

Andrei Groza - Din istoria necunoscută a românilor - 2001

Documents

Transcript of Andrei Groza - Din istoria necunoscută a românilor - 2001