Principatele Romane de la 1829 la 1848

Regulamentele Organice

Geneza, continutul si insemnatatea Reg. Org.

In 1828, dupa intrarea trupelor ruse si plecarea celor doi domni, administratia Principatelor a fost preluata de generalii rusi ; cu titlul de presedinte plenipotentiar al celor doua Divanuri. Se vor suceda la conducerea acestora, generalii Phlen si Jeltuhin, apoi pentru un rastimp mai indelungat, Pavel Kiselef (1828-1834). El a adoptat masuri pentru inlaturarea abuzurilor din administratie, pentru combaterea un or calamitati naturale. Lui i-a revenit misiunea de a duce la bun sfirsit operatiunea de elaborarea reg. Org.

La inceput s-a constituit o Comisie de reforma, care in elaborarea proiectului aveau sa tina cont si de alte surse de inpiratie, cum ar fi : memoriile si proiectele de reforma elaborate de boierii romani dupa 1821 si adresate Rusiei, rapoartele consulilor de la Bucuresti si Iasi din anii anteriori, s .a.

Proiectul de Regulament, a fost adoptat in 1831 in ambele Principate, si a intrat in vigoare ia T.Rom. in 1831 iar in MD in 1832.

Regulamentele Organice aveau la baza principia identice de organizare, insa fiind deosebite ca forma.

La baza organizarii institutiilor este asezat principiul modern al separarii puterilor in stat (executive, legislative, judecatoreasca).

Puterea executive – apartine domnului, ales pe viata din rindul marilor boieri paminteni, in virsta de 40 de ani. Are importante atributii : numeste si revoca pe ministri, sanctioneaza legile dezbatute si adoptate de puterea legislativa. Domnul isi exercita puterea cu ajutorul ministrilor, care alcatuiesc Sfatul administrative extraordinar , compus din 6 sefi de department : Interne, Finante, Secretariatul de stat, Justitie, Culte, Armata. Ministrii de interne, finante si secretariatul de stat alcatuiesc un consiliu restrins, Sfatul administrativ cu misiunea de a rezolva chestiunile curente ale conducerii de stat.

Puterea legislativa – revine Adunarii Obstesti, care dezbate si adopta legile. Adunarile Obstesti limitau puterea executiva, creind premisele sistemului parlamentar modern, in timp ce Adunarilr Obstesti Extraordinare le reveneau misiunea alegerii domnilor . Ambele categorii de Adunari aveau ca presedinte de drept pe mitropolitul tarii.

Puterea judecatoreasca – se inscrie pe linia principiului separarii puterii in stat, desi nu va fi independenta de puterea executiva. Se stabileste o ierarhie a instantelor judecatoresti, cu tribunale judetene, cu divanuri judecatoresti, ca instante de apel si Inaltul Divan ca instanta suprema de judecata. Se introduce principiul modern al stabilitatii jedecatorilor in functii pe un termen de 3 ani. Apar si alte doua institutii – a avocatilor si a procurorilor, si eliminarea din sistemul penal a pedepselor anacronice.

Domeniul administratiei locale – se mentine impartirea traditionala : judete in T.R. conduse de ocirmuitori ; tinuturi – in MD conduse de ispravnici. Se introduce principiul stabilitatii in timp de 3 ani.

Administratia oraseneasca – se infiinteaza Sfaturi orasenesti cu 3-5 membri, ca organe de conducere alese de oraseni. Acestea vor ajuta la modernizarea oraselor, infiintinduse importante servicii publice.

Domeniul Fiscal – s-au desfiintat numeroase dari directe si indirecte, si s-a inlocuit cu o dare fixa, pe cap de familie : capitatia – in sate ; patenta – in orase, pentru mestesugari sau negustori. Se instituie masura

efecturii de recensaminte septenale, se desfiinteaza categoriile scutite de dari in favoarea boierilor (scutelnici si poslusnici). S-a desfiintat vamile interne, s-a unificat sistemul monetar si s-a infiintat o banca nationala, care vor esua in deceniile urmatoare.

Organizarea militara – i-a fiinta militia nationala; pe linia Dunarii se instituie serviciul de carantine.

Domeniul organizarii invatamintului national – se subscriu 2 principii de baza : principiul limbii nationale, ca limba de predare pe toate treptele de invatamint ; si principiul caracterului prioritar al scolii publice. S-a prevazut infiintarea de scoli primare in toate resedintele de judet, si reorganizarea colegiilor de invatamint superior de la Bucuresti si Iasi.

Organizarea bisericii – se stipuleaza principiul dupa care mitropolitul si episcopii nu pot fi alesi decit numai dintre clericii paminteni ; alesi de catre membrii Ad. Obst. Hirotonirea de preoti si asezarea de egumeni se fac numai cu aprobarea domnului, instituinduse un control al acestuia asupra intregului cler.

Reglementarea relatiilor agrare -

Regulamentele Organice

Prin Tratatul de pace de la Adrianopol (care a încheiat războiul ruso-otoman din 1828-1829):

Rusia a devenit putere protectoare a Principatelor Române, fiind limitată suzeranitatea otomană,

manifestată prin plata tributului şi confirmarea domnitorilor;

s-a propus adoptarea unor reglementări interne (legi fundamentale) pentru cele două ţări.

Între anii 1828 şi 1834, Principatele Române s-au aflat sub ocupaţie militară rusă. În acest timp, două

comisii boiereşti au redactat pentru Ţara Românească şi Moldova primele legi fundamentale cu rol de

Constituţie: Regulamentele Organice.

Principalele prevederi ale Regulamentelor Organice erau:

organizarea ţărilor pe baza principiului separării puterilor în stat

1. puterea executivă, exercitată de domnitor şi Sfatul domnesc;

2. cea legislativă, Adunarea obştească

3. cea judecătorească, de Înaltul Divan Domnesc şi instanţele de judecată

constituirea bugetului statului;

refacerea armatei;

reorganizarea sistemului fiscal;

reformarea justiţiei;

păstrarea privilegiilor boiereşti.

Regulamentele Organice contineau prevederi asemănătoare pentru Principate şi au fost aplicate din 1831

în Ţara Românească şi din 1832 în Moldova, menţinându-se, cu unele modificări, până în 1848. Acestea

au contribuit la modernizarea celor două state.

Domniile regulamentare. Pe baza Regulamentelor Organice au domnit:

Alexandru Dimitrie Ggica (1834-1842) şi Gheorghe Bibescu (1842-1848) în Ţara Românească,

Mihail Sturdza (1834-1849), în Moldova.

Deşi, în ansamblu, au avut un rol pozitiv, Regulamentele Organice au contribuit la accentuarea

controlului Rusiei asupra Principatelor Române.

Regulamentele Organice sunt privite diferit de multi istorici. Astfel, acestea sunt privite atit din punct

pozitiv cit si negativ. Pozitiv ar fi faptul ca ele au stat la baza modernizarii statului, a fost primul pas in

calea formarii statului roman. Acestea au fost facute atit din interesul boierilor romani cit si a puterii ruse,

nu poate fi vorba doar de o infuenta rusa in acest caz, deoarece privind in ansamblu toate modificarile

facute in viata statului roman vedem ca au fost infaptuite multe lucruri pozitive, de aceea aici a fost si

interventia marii boierimi. Negativ este faptul ca au fost pastrate interesele boierimii, au fost patrate

anumite privilegii acestora, scutiri de dari si obtineau dreptul de a obtine scaunul domnesc.

Domniile regulamentare si miscarea de redesteptare nationala (1834-1848)

1834 Turcia isi achita datoriile de razboi, Rusia este silita sa isi retraga trupele din Principate, luind sfirsit

ocupatia rusa. S-a recurs la numirea de domni nu la alegerea lor : Alexandru D. Ghica – T.Rom. ; Mihail

Sturza – MD. Acestia trebuiau sa puna in practica Reg. Org.

Domnia lui Al. Ghica (1834-1842)