ist angliei moderne

8/2/2019 ist angliei moderne

1/12

I

1

R

Cel mai de searna eveniment din istoria moderna a Angliei a fost re-volutia burgheza.

Cauzele Cauzele revolutiei englezeau fost: economice, so-dale si politice. In Anglia, la jumatatea veacului al XVII-lea, se dezvol-tase mult economia capitalista.radica industria, comertul, bancile. Ele seaflau in stapinirea burgheziei si a noii nobilimi, adica a nobilimii intere-

sata in dezvoltarea capitalismului.Stapinindchiar si 0 parte din pamin ..turi, burghezia avea 0 putere econo-mica mai mare decit vechea nobi ..lime. Dar economia capitalism nuseputea dezvolta din pricina numeroa-selor impozite si restrictii aplicate dereprezentantii feudalitatii (regele, ve-chea nobilime sau aristocratia, bise-rica). Puternica din punct de vedereeconomic, burghezia pretindea, cutot mai multa energie, dreptul de aconduce tara. Nernultumiti erau sitaranii, carora lise luau mereu pa-minturile si adesea erau Iasati pedrum uri. Agitatiile taranilor se imbi-nau cu ale burgheziei si faceau sa

creasca nemultumirea generala impo-triva aristocratiei si a regelui.

In loc sa acorde libertati, regiidin familia Stuart guvernau tot maidespotic. De pilda, regele Carol I a

CAROL I STUART, in costurn de rnuschetar,dizolvat Parlamentul (1629) si un-. pictura de Van Oyck.

7


2/12

sprezece ani a condus singur. EI a angajat tara in razboaie grele. Cheltuie-lile pentru razboaie si pentru luxul de la curte au secatuit tezaurul. Ca sascoata banii necesari, regele a pus impozite noi. Populatia a refuzat sa leplateasca. Atunci regele a convocat Parlamentul (1640) si i-a cerut sa vo-teze impozitele. Reprezentantii burgheziei si ai noii nobilimi, care formau

majoritatea in Parlament, s-au impotrivit vointei regelui, au anulat impo-zitele "iIegale", au .judecat si condamnat la moarte oamenii politici carel-au ajutat pe Carol I sa guverneze despotic.

Pentru ca a functionat 13 ani, in istoria Angliei, acest parlanient s-anumit Parlamentul eel lung.

civil intre Parlament ~i rege, a desfasurarf remengleze. La inceputul anului 1642, regele a dat ordin armatei sa

imprastie cu forta Parlamentul, pentru ca i se impotrivea si refuza sa vo-

teze impozitele. Dar multimea din Londra I-a aparat cu armele.Speriat,Carol I si aristocratia au parasit capitala, s-au adapostit in nordul Anglieisi au mobilizat armata.

Ajutat de masele populare, Parlamentul a ramas stapin in Londra. Injurul lui s-au strins burghezia si noua nobilime, care se ridicasera impo-triva guvernarii tiranice a regelui si partizanilor sib. Asa s-a dezlantuit unIndirjit si .lungrrazboi civil intre Parlament si rege(1642--1649).

Printre cei mai inversunati adversariai -regelui s-a .ridicat OliverCromwell. Era un- om dirz, aspru, sever, necrutator cu.dusmanii. In desfa-surarea razboiului s-a dovedit un exceptional organizator.: un foarte bungeneral ~iun, indemiriatic' om politic.

Cu ajutor~l lui?livef' Cronlwell, Parlamentul a reorganizat armata,c~eIl1ind sub armelndeos:bi oameni de rind: tarani, mestesugari, sara-cime. 9fiterii au fost ale~idintre soldatii cei mai vrednici. Asa s-a. formatArmatanoului model, 0 armata cu.caracter popular si revolutionar..Ca s a

cheltuielile pentru razboi; Parlamentul aconfiseat parninturilesi vindut burgheziei si noiinobilimie Astfel, aces-

matistlprafete de pamint. In trei mati batalii,l-a infrint pe rege. In ultima, la Preston (1648),

Judecat ca tradator, .a fast condamnat la1649).


3/12

GLiVER CROMWELL. Figuraaspra ~i severs, caracter dirz,

hotarit, energic.

Cit a condus statuI englez, Cromwell adat rnulte legi,care au ajutatdezvoltarea economiei capitaliste in Anglia: Cea mai de seama a fost Ac-tul de navigatie (1651), prin care corabiile straine aveau voie saaduca inporturile engleze numai marfuri fabricate in tarile lor. 'Toate celelalte tre-buiau aduse numai pe corabii engleze. Actul de navigatie lovea in flotaspaniola, portugheza , franceza, dar maiales in cea olandeza, pe atunci"caniU$a mdrilor", Ca sa-si intareasca puterea, Cromwell a purtat douarazboaie singeroase cu Irlanda si cu Scotia, pe care le-a .cucerit. De ase-menea, flota engleza a sustinut grele lupte na vale cuOlanda si Spania.

din Revolutia burghezd dinAnglia s-a desfdsurat sub forma unui rdzboi civil fntre rege.ca reprezentantal aristocratiei, si Parlament, reprezentant al burgheziei si al noii nobilimi.In timpul ei, la conducere a venit 0 clasd noud - burghezia; piimtnturilearistocratilor au fost confiscate; s-au dat multe libertdti economiee, socialesi politice pentru burghezie; regalitatea a fost desfiintatd s-a prociamatRepublica.

Revolutia burghezd din .Anglia a insemnat un important pas fnainte inlupta omenirii, pentru cucerirea libertdtilor 'sociale, politice, spirituale.

engle:

"Cu ci t regele esteUnul dintre noului model spunea: "Parerea

eu sint ferrn convins ca nimeni


4/12

nu va tagadui faptul ca izvorullegilor se gaseste in.popor. Si daca lucrurile stau asa, at uncicum justificarn restringerea drepturilor electorale? Faptul ca eu sint sarac da oare cuivadreptul s a rna asupreasca?'

au fost- Ce reforme s-au

ce a

burgheze din Anglia?revolutiei si ce importanta au avut ele?

dictatura militara si ill folosul cui?

(1658) a nelinistit burghe-revolta maselor populare.

republicasi a .restaurat

Reintoarcerea si guvernarea Stuartilor s-a numit in istoria Angliei -Restaura/ie.Restauratia in Anglia adurat din 1660 pinaIn J688 -:Cu toateca fagaduise sa nu ia nici 0 masura impotriva celor care condusesera re-volutia, dinastia Stuartilor a persecutat pe multi dintre revolutionari si. aincercat sa introduca absolutismul monarhic.

glorioasa". Nemultumit de guvernarea absolutista a lui Ia-cob al Il-lea Stuart, Parlamentul l-asilit pe rege sa abdicesi aadus in 10-cui sau 'pe Wilhelm de Orania .~ conducatorul Olandei, inrudir cu Stuar-tii. Incoronat sub numele de Wilhelm al III-lea, acesta a jurat sa respecteDeclaratia Drepturilor, 0 constitutie prin care se stabileaudrepturile si In-datoririle poporului si ale regelui.

Indepartarea Stuartilor si. crearea unei noi monarhii, pe placul bur-

gheziei, s-a numit in istoria Angliei .revolutia glorioasd" (1688)~Parlamentul facea legile; reprezenta deci puterea legislativa. Regele nu

putea nici face, nici, suspenda legile; era insa obligat doar sa le aplice; re-prezenta deci puterea executiva; de asemenea, nu putea incasa .impozite sinici intretine armata fara consimtamintul Parlamentului. Socotindu-se re-prezentant al poporului, Parlamentul ingradea si controla puterea regelui;era mai puternic decit regele.

In secolul al XVIII-lea, guvernul a inceput sa fie format dintre mem-brii Parlamentului; prin aceasta el a ajuris adevaratul conducator al statu-lui englez. Aceasta facea sa se spuna ca in Anglia poporul era suveran.Dar, deputatii se alegeau doar dintre bogati: din burghezie si noua nobi-lime. Saracii, muncitorii nici nu aveau drept de vot. Astfel, Anglia a deve-nit 0 monarhie constitutionald parlamentard, in care stapiueau si condu-ceau doar cei bogati, grupati in doua partide: tory si whigy.

10


5/12

Torsul ~i depanatul linii tntr-o rnanutactura.

revolutia Ca urmare a revolu-tiei, eeonomia Angliei s-a transformat. In primul rind s-a dezvoltat indus-tria, indeosebi industria textila, prin folosirea masinilor de tesut si detors. Tot acum; James Watt a inventat masina cu abur. Cu ajutorul masi-nilor englezii au putut fabriea marfuri mai multe, mai repede si mai ief-tine. In locul manufaeturilor s-au eonstruit fabrici si uzine. Avind tot mai

11

Extragerea carbunelui la sftrsitul-secolulul at XVlll-lea In Angliq; slntfolosite maslnite cuaburi.


6/12

multe, rnarfuri ce trebuiau jransportate in~lt~it~ripentrua fiyindute,si-au sporit flota. Asemenea.dezvoltare. industriaI~.~ fost.~uputil1tajJe~-tru c~. Anglia avea: a)ltlat;,rii prime>__ .;ier,.carbu~e'ilina;b)multibaniproveriiti din. comert.~idinexpl()a tarea.col()niilor;c)ltlil1axde luc;u ie~-tina,. rezultata din. forta de muncaa taraniloralung~tide.I'~palTIil1turilelor; d) obuna jJiala. interna ~i e) .0 numeroasafl()~c()ltlercial~ca~a

::~~s~~hte a:~j~~~.ei. ori unde. pe. glob .. Angli0;aqeve~itce0~ai.~Ogata

Marea 'prefaceresi dezvoltare . aindu~trieiprin Jolosireanw$inilor.s ... a

:~:~tare:eo:~{~1ie~ndustriald... Anglia .a fost . Jrima~tar~ .are. ..n~~t~it

Una dintre ur rn arile cele mai. insemnatealerevolutiei. inqustri~lea

fostformarea prolet~riatului industrial. Societ~t?a.nrodernaengle.za s~~)iltl.

~~? l t .U~~ i~ ! a~~~e..... istincte si potrivnice; ..b.urghezi.~ .~.i:.~letari~~ulsauIn prima jumatate a secolului al XIX-lea Anglia si-a desa vir~i~revolu-

If a industriald. Masinile jucau un rol tot rnai mare in productia indus-triala. Ca sa poata construi masini tot mai numeroase, englezii au dezvol-tat foarte mult industria. metalurgica .. Marfurile engleze se cumparau petot globul. De aceea i s-a zis atelierul lumii.

Incepind din 1829, Anglia a construit prima cale ferata din lume; in1848 ajunsese sa aiba aproape 6 OOO.kmde cale ferata, mai rnult ca orice

tara.Tot acum, in flota engleza, in locul pinzelor s-a introdus motorul cu

aburi. Folosirea motoarelor a impus construirea vapoareIor rnari, meta-lice. Construirea cailor .ferate si a


7/12

transporturile pe glob. Si productia agrara a crescut mult in Anglia. Darpentru ca populatia, mereu -mai numeroasa, era ocupata mai ales in in-dustrie, englezii aduceau din colonii cantitati din ce in ce mai mari de ce-reale pentru hrana populatiei, Odata cu dezvoltarea industriei s,.a iritaritburghezia si a sporit foarte mult numarul muncitorilor.

Din 1707, unindu-se cu Scotia, Anglias-a numit Regatul Unit al MariiBritanii.

Cei, mai de seama oameni politici englezi din secolul al XVIII-lea au fost Wi/-

liam-Pitt-senior si William-Pitt-junior. Prirnul a organizat mai bine Anglia, iar al ' doilea acondus tara in timpul unui lung si greu razboi cu Franta si cu alte state din Europa.

Dintre regii Angliei din aceasta vreme, cea mai insemnata a fost regina Victoria(1837-1901). In istoria Angliei, domnia ei foarte lungii si bogata in evenimente s-a numitera victoriana. Dar conducerea statului se afla in mina guvernului si a Parlamentului. Sicum in Parlament i~i trimitea reprezentanti numai burghezia bogata, aceasta conducea s i

stiipinea de fapt tara.Muncitorii si saracii nu aveau drept de vot. Unele localitati mici trimiteau in Parla-

mentmai multi deputati decit multe erase noi, de zecide ori m~i mario De aceea, poporulenglez cerea reforma electorald. Muncitorii, prost platiti, rau hraniti, tarii locuinte, amenin-tati de somaj, luptau cu energie pentru imbunatatirea conditiilor de trai si pentru drepturipolitice. Ei organizau mari dernonstratii impotriva patronilor si, impreuna cu mica burghe-zie, luptau pentru modificarea legii electorale. Cu mare greutate, Parlamentul engle;z a vo-tat legea eleetoralii din 1832. Prin aceasta lege se largea dreptul la vot, acordindu-li-selocuri de deputat tuturor oraselor cu populatie numeroasa ,

Formarea Aplicind actul de navigatie, An-

glia si-a construit un numar mare de vase maritime. Cu timpul, invingindflota Spaniei, a Frantei si a Olandei, a devenit stapina marilor. Totodata ,a ocupat numeroase si bogate colonii: 13 state-colonii pe tarmul atlantical Americii de Nord, Jamaica ~i alte insule din Golful Mexic, apoi Gi-braltarul (1713), Canada (1763) etc. Tot in secolul al XVIII-lea, ,AngUa ainceput cucerirea Indiei, care a devenit cea mai valoroasa colonie engleza ,i se spunea perla coroanei britanice, Sute de milioane de indieni mun-ceau 'pentru stapinii. englezi. Tot acum, guvernul si burghezia .en~lezii au

inceput patrunderea in China. Din colonii, englezii luau materii prime ief-tine si vindeau marfuri fabricate in .Anglia. Realizau astfel cistiguriimense din exploatarea singeroasa a popoarelor supuse in aceste colonii.

Desdvirsirea revolutiei industriaIe, Jormarea Intinsului imperiu colonial,extinderea comertului, a flotei si a bdncilor peste tot. globul au Jacutdin An-glia cea mai mare putere economicd si politicd a lumii de la jumdtatea seco-lului al Xl.X-Iea:

Din .Declaratia drepturilor" (1689): Camera Lorzilor si a Comunelor (Parlamentul),re-prezentfnd natiunea, declard cd sustin > ; vechile lor drepturi si libertati":

1. Cit puterea de a suspenda executarea Iegilor de catre autoritatea regala, tara con-simtamintul Parlamentului, e potrivnica legilor. (oo . )

13


8/12

4._ Ca orice incasarede bani pentn .. folosul.Coroanei.efara ea easafie acordata deParlament, e potrivnica Tegii ( ... ).

6. Ca a recruta si a intretine () armata inregat, tntimp de pace,fara consimtamintulParlamenrului, .e un aptpo.trivnic. legii ( ... ).

8. Ca alegerile de deputati in Parlament trebuie rsa fie libere.Filozoful francez Montesquieu (1689-1755), comparind regimul politicfrancezcucel

englez, scria: "Anglia este in prezent cea mai libera tara din cite sint pe lume ... : 0. numesclibera , pentru ca regele n-are putere de a face absolut nici un fel de nedreptate, intrucitputerea lui e controlata si marginita de lege".

Istoricul francez Jules Michelet anita cd: "Anglia e construitape un munte de carbunesi de fier".

Ce legdturd are aceastd . constatare cu lectia noastrd?

Victorioasa in razboiul de 30 de ani; Franta a exercitat in totveaculal XVII-lea oadevarata hegemonie in Europa. Aceasta se datora puteriieconomice, organizarii militare si unor'valcrosi oarneni politici' ca: JulesMazarin, Jean Baptiste Colbert si regele 'Ludovic al XrVqea.

''''',"U''''''.'' franceze.. DupXf:'IIloartea lui Ludovic.,alXIII-lea, fiul rsau fiind minor, conducer~a ___luat-o sardinalul Mazarin(1643). Acesta a infrint rascoalele aristocratilor (a~a-tlull1if.~le ,,_frpnde") ~ia pregatit pentru tiriarul rege conditiileuinei dpmnii ab~()lu~iste.

Ludovic al XIV-lea si-a inceput doIIlnia in 1~61 ,dupaIIlparte~ __uiMazarin __i a. condus pina in 1715. Bun org


9/12

rea" sau la .culcarea" regelui. Aceste mo-

mente obisnuite din viata oricarui om se sa -

virseau Ia Versailles cu un ceremonial precis,

obligatoriu, cu maretie, fast si lux. Astfel s-a

format "cultul rnajestatii regale". Cur tea din

Versailles era cea mai striilucitii curte regalii

din Europa.

lui Colbert. Ca s 1 1poata domni dupa dorinta sa,Ludo-vic al XIV-lea si-a ales ajutoare din-tre oamenii care Ii indeplineau po-runcile rara cirtire. Cu ajutorul lor aintarit mult monarhia franceza.

Cel mai de seama colaborator al

lui Ludoeic al XIV-lea a fostColbert, fiul unui negustor de pos-tav: Poarte priceput, staruitor ,cre,..dincios si supus, .boul de muncd alregelui", cum Ii spuneau aristocratii,s-a ocupat de finante, de industrie,de comert, de colonii, de marina, dedezvoltarea artelor. LUDOVIC AL XIV-lea, supranumit "regele scare".

Ca sa procure banii necesari pentru curte si pentru armata, ca si3.in ...tareasca statuI feudal, Colbert a facut, cu invoirea lui Ludovic aLXIV-Iea,o serie de reforme: a stabilit un buget, cuprinzind veniturile ~i cheltuielilestatului; a dezvoltat industria, infiintind multe manufacturi unde se fabri-cau indeosebi obiecte de lux pentru curtearegala si pentru nobilime: pos-tavuri fine, catifele, matasuri, tapiserii (goblenuri), oglinzi, mobile-de lux,

Aratul ~i semiinatul in Franta (secolul at XVIII-lea).

15


10/12

din Franta (secolut al XVIII-lea).

obiecte de arta; s-a dezvoltat comertul; s-au' imbuna tatitcaile de comurii-catie; a construit numeroase corabii si a modernizat porturilei Marsilia,

Toulon, Brest, Bordeaux; a intemeiat mai multe companii cornerciale' ma-ritime,care transportau marfurile franceze si aduceau din alte f:iri, si maiales din colonii, mirodenii, zahar, fructe, metale pretioase:

PALATULDIN VERSAILLES,construit in timpul lui Ludovic al XIV-lea.

16


11/12

Attt industria cit si comertui au fost foarte amanuntit ~i sever organi-zate. Cine nu respecta regulile de fabricatie ori de vinzare era aspru pe-depsit.

In agricultura, pe linga cereale si pasuni, s-au extins culturile de in,cinepa, tutun, vita-de-vie, asa dupa cum cultivau dudul necesar pentrucresterea viermilor de matase.

Reformele lui Colbert au facut din Franta una din tarile bogate alelumii de atunci.

17lstorta univ modernii i contemporanii cl a VII a coala 2


12/12

mul feudal absolutist din Franta sa intretntr-o perioada de criza, care-Iva duce la prabusire.

In secolul al XVIII-lea, in Franta .au trait scriitori si filozofi vestiti.Cei mai straluciti au fost: Voltaire, Montesquieu ~i Jean Jacques Rousseau.In operele lor, ei criticau orinduirea feudala, condamnau absolutismul re-gal si propuneau indreptarea lucrurilor prin legi bune ori prin ~~.yolutie.

Scrierile lor au revolutionat gindirea vremii~i au influentat pedespotii Iuminatiin politica lor de reformare atarilor. Dar, mai.ales,auirl~urit gindirearineretului revolutionar. De aceea, wremea lor se mai nu-meste si iluminism sau epoca .luminilor.

indata dupd moartea lui crizaeconomicda reapdrut. in 1686 scriitorulLaBru-yere nota: "Se vild unele animale salbatice ... , raspindite pe cimp, negre, livide si arse-desoare.. aplecate asupra parnintului-pe care-l sapa: ~i pe care-l lucreaza .cu 0 stiiruinta deneinfrint; au glas articulat, si cind se ridicaInpicioare arata ca au inIati~ate omeneasca.si

in adevar sint oalIleIli ..Noaptea se retrag in colibe, unde se hranesc cu pi ine neagra, cu apa

si radacini; ei scut~sc peceilalti oameni de osteneala de a sernana, de a ara si de a culegeca sa traiasca~i merita sa nu fie lipsiti de piinea pe care au semanat-o".

In 1694, un alt scriitor anita 'lui Ludovic al XIV4ea: "Popoarele voastre, pe care s-arcuveni sa Ie iubiti ca pe copiii vostri, si care pinaacum au dovedit attta dragoste pentrudumneavoastra, .morde .foame. Cultivarea pamintului a fost aproape piiriisitii, orasele,

cimpiil y. se depopuleazii;toateJne~te~ug\lrilelincezesc si llu mai hrii.nesc pe eei care Ie inde-plinesc .. Intregul comert.este nilllicit. Prinurmare, domnia voastra ~.distrus productia gininteriorul statului vostru,ca sa faceli si ca s a aparati zadarnice cuceriri din afara. In loc sa

smulgeti bani de la acest popor sarmancart rebui sa-l miluiti si sa4 hra niti.T'ranta 'nu-ide-cit un mare spital trist ~i farii hrana",

decaderii

-Razboiur-de-30de pustiit terifol"iur-rmpeiiu!uiromano-ger111an

si .l-aidezmembratin inuIlleroase ..tate. Dintre acestea.-doua: Austria si

Prusia s-au refacutllla!irepede ~i . s-au ridicat deasupra celorlalte.Austria era condusade imparati din dinastiade Habsburg,careel'au

si regi in Cehia si suzeranipeste mai multe state germane si chiar.italiene,De aceea teritoriile stapinite de ei le numim Monarhia habsburgicd sauImperiul habsburgic.

18

ist angliei moderne

Documents

Transcript of ist angliei moderne