ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

august

8, 2 015PLIMBARE NOCTURN+

Evelina TOMA, cl. a VII-aL. T. M. Sadoveanu, H]nce[ti

PortT=cerea ca pe un accesoriu distins.

pag. 1-5 Cuvintele dragoste, iubire, ]ndr=-

gostit ]mi umbl= prin minte ca ni[te tainice avioane de recunoa[tere.

pag. 12; 24, 25 Stratul de ozon re\ine radia\ia

ultraviolet= a Soarelui, protej]nd ast-fel P=m]ntul de supradozare.

pag. 14, 15 Astfel ]nc]t uneori se ]nt]mpl= c=

tinda bisericii e mai plin= [i mai ]nc=r-cat= dec]t ]ns=[i biserica...

pag. 21

La 25 de kilometri de Baku este un deal, Yamarday, unic ]n lume, care arde ]n permanen\=, dar nu se r=s- p]nde[te, numit Dealul de Foc...

pag. 25; 30, 31

NOI

antologie noi

AL+TURIValerie TUDOR

TE C}NT

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.

Te c]nt de la-nceput, ]n poezie,Te c]nt de la-nceput de drum,Te c]nt ne]ncetat,Te c]nt, te c]nt numai pe tine,Te c]nt din suflet, c=ci nu te-am uitat.Te c]nt cu inima la r=s=rit de soare,Te c]nt cu g]ndul la apus, mereu,Te c]nt c]nd nu mai am culoare,Te c]nt c]nd dorul e st=p]nul meu.Te c]nt ]n clipele amare,Te c]nt, te voi c]nta mereu.

Te c]nt, mam=, te c]nt ]n orice clip=-a vie\ii,Te c]nt c]nd mi-este greu [i c]nd mi-e bine,Te c]nt, mam=, te c]nt ]n taina dimine\ii{i-o via\=-ntreag= te voi c]nta numai pe tine.Chiar [i atunci c]nd totul este bine{i grijile de mine au uitatTe c]nt, mam=, te c]nt numai pe tine,Te c]nt mereu cu sufletul curat.

Marinela LUPU{OR, 14 aniCobani, Glodeni

2015, august noi

capriciile muzei

1

M arinela LUPU{OR (Cobani, Glodeni). Poezia impresioneaz= prin descoperirea din final.

Este o lucrare care \ine de categorii filozofice, cu o viziune larg= [i un diapazon vast al g]ndirii. Eseul, de asemenea, are o deschidere notabil=, o libertate deosebit= a sim\irii [i a expresiei artistice. Felici-t=ri!

Tatiana BALAN, cl. a VIII-a (Slobozia, {tefan-Vod=). interesant= este aceast= varia\iune pe tema eminescian=: „E u[or a scrie versuri”. Textul este ine-dit, cu excep\ia punctului de pornire, [i abund= ]n jocul fanteziei. Totu[i, pe alocuri, se creeaz= im-presia unui conglomerat aleatoriu de enun\uri. Ar fi bine s= discerni mai atent ceea ce dore[ti s= a[terni pe h]rtie [i s= oferi spre lectur= semenilor, c=ci: „Ce-i scris e bun scris”.

Marcelina BULAI, cl. a VIII-a ({old=ne[ti). Po-ezia este ]nchegat= bine. Discursul poetic e fluent, nelipsit de un anumit rafinament [i comport= for\= de convingere. Un ]nceput bun este. Aten\ie ]ns= la dozarea frazei, la detaliile care pot ]mbog=\i, intri-ga, dar pot s= [i supere, fiind ]n plus. Succes!

Dan GORBATOVSCHI, 18 ani (Orhei). Cu riscul de a ne repeta, revenim la scriitura pe care ne-o prezin\i de ceva timp. Chiar dac= am [i publicat c]-teva texte care ne-au p=rut cvasiexplicite, acest fel de a fi ]n poezie, care aminte[te de ermetism, dar [i de suprarealism, comport= pericolul canton=rii ]n aria confuzului, dac= nu chiar a trivialit=\ii. nu tot ce zboar= se m=n]nc= [i nu tot ce este ]n[irat pe h]r-tie, chiar dac= are [i ritm, [i rim=, este poezie. De-sigur, la un grad ]nalt de rafinament [i cultur= po-etic= s-ar putea repeta aventura barbian=.

David MEDONI, cl. a X-a (Chi[in=u). Titlul Dra-goste ]nt]mpl=toare ne-a provocat la ideea c= [i aceast= poezie este una ]nt]mpl=toare. or, dragos-tea nu presupune cerin\e, ci d=ruire. numai d=ru-indu-ne ]n iubire, avem [ansa de a fi d=rui\i cu har poetic.

nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

D+RUI|I CU HAR POETIC

DEST+INUIREVin spre tine{i g]nduri melancolice deodat=-mi apar,Ca niciodat=.M= apropii...Roua cuvintelor m= face s=-\i vorbescScriuDespre tine, despre dragostea noastr=.Mi-ai spus c=M= la[i,}mi la[iinima suferind=, sufletul tremur]nd.Respir

Amintiri reciCu tine, cu noi.La[iochii s=-\i cad= ]n jos.Descop=rnostalgia c]nd s]ntem am]ndoi.PortT=cerea ca pe un accesoriu distins.DespicCuvintele t=ioase ce nu \i le voi spune...

Marcelina BULAI, cl. a VIII-aL. T. A. Mateevici, {old=ne[ti

DESTINULE u[or a scrie c]nd nu ai ce spune,C]nd e[ti doar o umbr= ]n aceast= lume.Te transformi ]n nea,{i cazi ]n pierirea-\i undeva.

Te pierzi printre vicii [i rovine{i cau\i ca un dement cineva s= te aline.Cer[e[ti apoi pierduta iertare,o pl]ngi [i explorezi ]ntreaga lume ]n a ei

chinuitoare c=utare.

}\i faci din pene unse-n cear=Aripi, duc]nd pe umeri o povar= prea amar=.{i zbori apoi spre soare, crez]nd c= e un astru zeu.Ajung]nd la el, ]n\elegi c= e[ti doar un plebeu.

Sim\i apoi o dur= remu[care,{tiind c= sufletu-\i sc=pare nu mai are.Cazi ]n gol f=r= a-\i da seama{i din portretu-\i sublim r=m]ne doar rama...

Tatiana BALAN, cl. a VIII-a Slobozia, {tefan-Vod=

Aceast= revist= a fost publicat= cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe — Departamentul Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pre-tutindeni. Con\inutul acestei publica\ii nu reprezint= pozi\ia oficial= a Departamentului Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pretutindeni.

noi, august 20152

cap ri ci ile mu zei

M+{TI TEATRALE

PRIS

AC

A D

E L

A A

RIE

Mih

ai C

HIO

RE

SC

U, 1

2 a

ni{

coa

la d

e A

rte,

Lip

cani

, Bri

ceni

Am ]ncercat s= dau o [ans=iubirii mele blestemate,S= uit de-al vie\ii carnaval{i de m=[tile spurcate,

Am ]ncercat s= dau o [ans=Celora ce m-au tr=dat,Dar au ascuns raza cu o c]rp=.iertarea ]ntre buze mi-a ]nghe\at.

Am ]ncercat s= lupt pentru dreptate,S= ap=r tot ce este sf]nt,Dar n-au l=sat, jos, nici o arm=,nici m=[tile la p=m]nt.

Am ]ncercat s= le mai dau o [ans=,Dar mul\imea nu m-a ascultat!nu-mi pare r=u pentru nimica –Eu, m=car am ]ncercat!!!

Nelea COG}LNICEAN, cl. a XII-a Colegiul Pedagogic Ion Creang=

B=l\i

SEAR+ DE SEAR+De[i ]ncerc s= uit de tineTe visez sear= de sear=,}mi iei g]ndurile cu asaltF=r= nici un pic de ]ncetineal=!{i degeaba tot fug{i ]mi ascund sentimentele,oricum doar ]ndr=gosti\iiViseaz= ]nt]lnirile!Ah, dar visul de ieri...C]t a fost de frumosEu ]n rochie cu dantel= alb=,Tu ca de obicei ar=tai maiestuos!M-ai ]mbr=\i[at ]ncet pe la spate,{i eu speriat= \i-am zisC= nu-i neap=rat s= faci asta}n publicul larg [i deschis!Dar tu, aplec]ndu-te spre mine,Cu sur]sul t=u lin mi-ai [optit:|i-am dat drumul deja o dat=,Acum ]ns= vreau s= te \in ]n bra\e

p]n' la infinit!Asfin\itul soarelui, gr=bit ca de obicei,Pune cap=t pove[tii frumoase

pe care o tr=iesc{i care-mi hr=ne[te sufletulCu emo\ii ce t=m=duiesc,Dar seara... c]nd vreau s= adormTe a[tept iar=[i s=-mi vii ]n visPe aripi st]rnite de dor,Ca o frumoas= amintire a anilor!

Elena PORUBIN, cl. a IX-aHolercani, Dub=sari

LA P

OA

LELE

MU

N|I

LOR

Dum

itri

\a C

AR

AM

AN

, cl.

a I

X-a

Br=

vice

ni, O

rhei

MA

HA

LAU

A N

OA

STR

+ Irin

a B

UR

|EV

, 9 a

ni{

coa

la d

e A

rte

Pla

stic

e, F

lore

[ti

2015, august noi 3

ACELA{I DRUMOlga SPIJOVCA, cl. a XI-a

Liceul Nr. 3, Drochia

IMPOSIBILITATELumini violente-mi insufl= teroareaC=ldurii ]ncinse de frica iubirii.}nvie ]n t]mplele mele martirii{i-mi cheam= t=cerea s=-mi \ese chemarea.

Ea vine, [erpoaic=, [i-mi caut= glezna,}mi caut= ochii [i-n reci ondula\ii,T=cerea-mi deschide secretele spa\ii{i m= ]nvr=jbe[te cu timpul [i bezna.

Luminile-mi cer f=r= spor c=p=t]iul,iubirea-mi prepar= ]n pori cianur=,Dar nu te pot trece, suav= c=ldur=,Aduceri-aminte ]mi leag= c=lc]iul.

Crina DURUGHEAN-SNEGUR, cl. a XI-aL. T. P. Halippa, Cubolta, S]ngerei

ACAS+

L umea este mare, dar asta nu ]nseamn= c= g=z-duie[te pentru fiecare ]n parte lini[te, prietenie,

iubire, ]mplinire [i fericire. Pentru c= acestea nu s]nt lucruri care se g=sesc la orice col\ de strad=. Se g=sesc doar acolo unde ai deschis pentru prima dat= ochii, unde ai spus primul cuv]nt, unde ai f=cut primul pas, unde ai tr=it prima bucurie, primul succes, dar [i prima dezam=gire, unde \i-a fost otr=vit= inima, apoi \i-a fost vindecat=, unde ai gre[it [i unde ai pu-tut s=-\i repari gre[eala... adic= ACAS+! Despre cas= s-au spus at]t de multe, dar probabil nu s]nt multe de spus, ci multe de sim\it. Doar un om care a gustat am=r=ciunea str=in=t=\ii poate pre\ui valoarea pla-iului natal. Teoretic, [tim cu to\ii c= nic=ieri nu-i ca acas=, dar poate c= ]nc= nu [tim suficient.

S]nt sentimente care se citesc ]n ochii omului care s-a ]ntors acas= dup= c]\iva ani buni de colindat lu-mea str=in=, s]nt sentimente care se simt ]n cuvintele celui care vorbe[te despre acea lume mare, frumoa-s= [i primitoare la care vis=m to\i, dar despre care nu [tim nimic, s]nt sentimente care se oglindesc ]n privirea celui care ][i prive[te casa [i \ara ca pentru prima dat=, dornic s-o redescopere [i s-o ia de acolo de unde a l=sat-o atunci... plec]nd. E at]t de u[or s= pleci c=ut]nd ceva mai bun, dar e at]t de greu s= r=m]i [i s= creezi acel ceva mai bun ACAS+. Tot ceea ce este departe, tot ceea ce nu avem, ni se pare at]t de dulce, at]t de frumos, at]t de interesant, ]nc]t ne av]nt=m cu o vitez= spectaculoas=, dornici s= evolu=m, s= cu-noa[tem, s= descoperim. Dar ne ]mpiedic=m la un moment dat de ceva mult mai puternic dec]t dorin\e-le noastre arz=toare de a c=l=tori... ne ]mpiedic=m de DoR. Dorul de cas=, dorul de noi, cei de acas=, dorul de lumea ]n care am crescut, dorul de pove[tile care ne-au alinat copil=ria, dorul de biscui\ii care ne-au ]ndulcit, dorul de r=s=ritul soarelui privit de pe dealul din curtea casei p=rinte[ti, dorul de aerul ca-re-\i vindec= pl=m]nii, dorul de bucatele cu gust de cas=, dorul de limba matern=, dorul de oamenii cunos-cu\i, dorul de familie, dorul de tot ce e AL noSTRU!

nu putem s= ne am=gim sufletele, promi\]ndu-le c=, plec]nd, vom dob]ndi mai multe, c= vom c=p=ta o profesie avantajoas=, c= vom avea un c][tig mai ma-re. Sufletul cere altceva... ceva ce nu se g=se[te nici m=car ]n v]rful unui zg]rie-nori. El cere ]n\elegere, duio[ie, iubire, c=ldur=, bra\e primitoare, ochi sin-ceri, aer de cas=...

nicic]nd, nic=ieri, nimeni nu a fost mai fericit dec]t acolo unde [i-a auzit pentru prima dat= mama strig]n-du-l pe nume...

Marinela LUNGU, 15 aniL. T. Ion Creang=, F=le[ti

T+CEREA MOART+ DINTRE NOI

M= ruinezi pe zi ce treceCu g]nd mi[el... ecou pierdut{i lacrima mi-e tot mai rece –Ascund, m= pierd, ]ncerc s= lupt.Croiesc din nou acelea[i drumuri,Tuneluri spre al t=u t=r]m.Pustiu... trecutul, viitorul.Sub umbra vechiului salc]m,}n ritmul molcom, adriaticP=[esc timid [i ]n\eleg –Voi fi pe veci prizonieraT=cerii rupte din morm]nt.

Vlada TALAI, 15 aniL. T. M. Eminescu, Drochia

4 noi, august 2015

cap ri cii le mu zei

MAMA MEA, MOLDOVAM oldov=, \ar= sf]nt=, patria mea, e[ti c]ntecul [i

mama mea. Moldov=, ai dus at]tea lupte, r=zboaie, condamn=ri [i totu[i tu, Moldov=, ai r=mas \ar= sc=ldat=-n victorii. |ar= de lacrim=, de dor, de bucurii e[ti tu, Moldov=. Ai f=cut ca ]nc= noi s= cunoa[tem ce ]nseamn= victorie [i dor. Moldov=, sf]nt cuv]nt, sf]nt= mam=. Ai f=cut ca duios pe me-leagurile noastre s= mai zboare o pas=re, s= mai ]nfloreasc= o floare [i s= ]nflorim [i noi, s= privesc liber= la bl]nda lun=, s= mai ascult un c]ntec al p=s=rilor, s= stau la bra\ul mamei [i s=-mi odih-nesc privirea. S= merg pe strad= [i s= ]mi hr=nesc sufletul cu o vorb= dulce a vecinului.

iubesc ]ntotdeauna. iubesc ]n limba rom`neasc= \ara mea, Moldova. oriunde a[ fi pribeag ]n lume, m=-ntorc spre ce mi-e sf]nt [i-aproape. Spre tine, mama mea, Moldova!

Rosa LUPAN, cl. a IX-a L. T. V. Alecsandri, Coliba[i, Cahul

Z}NELEDaniela BALAUR, cl. a VII-a

L. T. M. Sadoveanu, H]nce[ti

CEL MAI FRUMOS UNIVERS

C el mai frumos univers este cel imaginat de noi ]n[ine, ]n care totul este perfect. Fiecare per-

soan= ][i creeaz= o lume aparte, diferit= de celelalte.Universul meu este precum un vis. Uneori visez

chiar [i cu ochii deschi[i la miracolul vie\ii mele. Universul meu ar ]nsemna, ]n primul r]nd, o carier= de succes, dar nu una deosebit=, doar s=-mi plac=. S= m= trezesc ]n fiecare diminea\= cu z]mbetul pe buze [i s= merg cu mare pl=cere [i satisfac\ie la locul de munc=. S= am un program bine stabilit, ]n care s= am timp rezervat [i pentru lecturi sau scrieri.

}n plan personal, familia ar constitui cea mai mare valoare a vie\ii. A[ vrea s= am parte de un so\ frumos [i inteligent, cu o meserie bun=. nunta noas-tr= s= fie pe malul m=rii, pe data de 11 iunie. Eu s= fiu ]mbr=cat= ]n rochie alb=, catifelat=, iar mirele ]n costum albastru elegant. invita\ii s= poarte vesti-menta\ie cu imprimeuri florale, vestind sosirea verii. Decora\iunile s= fie ]n culorile alb [i ro[u, albul sem-nific]nd puritatea, cur=\enia, iar ro[ul – dragostea. S= avem o feti\= pe nume Emily, care s= ne bucure via\a cu realiz=rile ei. S= fie cu ochi alba[tri [i gropi-\e-n obr=jori, a[a ca mine.

Valeria ROMAN, cl. a IX-aL. T. A. David, Bardar, Ialoveni

DRAGOSTEA MI{C+ SORI {I STELE

P rin acest titlu, Dante Alighieri a confirmat un adev=r incontestabil: dragostea poate urni

mun\ii din loc, ne poate da via\a peste cap, ne poa-te schimba ]n mai bine, dar ]n acela[i timp ne poate distruge ]n mii de buc=\i. S-a constatat c= pentru a se ]ndr=gosti unui om ]i trebuie un pic mai mult de o secund=, dar pentru a trece de suferin\a [i durerea provocat= de o dragoste nenorocit= are nevoie de luni sau chiar ani.

Pentru mine dragostea este un joc de noroc, ]n care unii c][tig= premiul, fiind o via\= lini[tit= al=turi de o familie fericit=, iar al\ii pierd, r=m]n]nd doar cu sufletul zdrobit [i amintirea insuportabil= a clipelor frumoase. Acest sentiment divin al iubirii are dou= fe\e: una bun=, ]n care totul este roz, [i bine, [i alta rea, zugr=vit= ]n cele mai ur]te [i mai negre culori.

Un om ]ndr=gostit poate ]nvinge totul: foametea, boala, triste\ea, r=zboiul, dar cu o condi\ie: de a avea aproape sufletul lui pereche.

Nicoleta NANIUlmu, Ialoveni

52015, august noi

departe de noi, aproape de noiabonament

GENIUL NU-L PUTEM FALSIFICAF iul meu m= las= masc= ]n drum spre cas= cu

]ntrebarea: „Mam=, tu \i-ai fi dorit un copil ge-niu?”. Ca s= c][tig timp pentru a g=si r=spunsul potri-vit, ]l ]ntreb: „Dar tu [tii ce ]nseamn= un copil ge-niu?”. „{tiu, mam=. E ceva... nep=m]ntesc, dar care totu[i exist=”.

Defini\ia copilului meu de [ase ani pentru cuv]ntul geniu m-a f=cut s= caut topurile [i clasamentele copi-

ilor supradota\i care st]rnesc at]ta curiozitate. o [tire sau un reportaj despre un copil-minune sau despre conceptul de supradotare ]n toate formele sale de manifestare fur= aten\ia oricui, chiar [i celui mai ocupat om din lume.

De la an la an lista geniilor mici se schimb=, iar recordurile atinse de ei se tot str]mtoreaz=. or, cei care vin din urm= au de dobor]t ziduri grele de tot. De[i s]nt ]nc= copii, numele celor de mai jos au uimit lumea cu inteligen\a lor.

Malala Yousafzai, cunoscut= mai ]nt]i publicului din Pakistan sub pseudonimul de Gul Makai, la nu-mai 11 ani \ine un jurnal ]n care de-scrie via\a familiei sale sub regimul taliban, dict]ndu-l mai t]rziu unui corespondent BBC. Pentru aceast= ]ndr=zneal=, ]n octombrie 2012, este ]mpu[cat= ]n cap ]n autobuzul cu care venea de la [coal=. Supravie\uie[te ]n mod miraculos, iar ast=zi ][i continu= campania ]n slujba educa\iei, mai ales ]n r]ndul fetelor, num=r]ndu-se printre cei mai influen\i

Continuare ]n pag. 13

D rag= prietene, Te po\i abona pentru urm=toarele 4 luni ale anu-

lui 2014. Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la

revista noi. }ndeamn=-i s= se aboneze! Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un

abonament la revista noi. Abon]ndu-te la noi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.

Colaborarea noastr= este una deschis= – ]n pagi-nile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curi-ozit=\i... noi este revista care poate vorbi simplu des-pre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.

Pe parcursul mai multor decenii, au debutat [i au colaborat cu revista noastr= scriitori ca: ion Dru\=, Petru Zadnipru, George Meniuc, Liviu Deleanu, Liviu Damian, Vasile Coroban, Grigore Vieru, Spiridon Van-gheli, Vasile Vasilache, Vladimir Be[leag=, Victor Te-leuc=, nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Valeriu Matei, Leo Bordeianu, Leo Butnaru etc., arti[tii plas-tici: isai C]rmu, Gheorghe Vrabie, Alexei Col`bneac, Roland Vieru, ion Moraru, Eudochia Zavtur, Violeta Zabulic= etc., compozitorii: Eugen Doga, Petre Teo-dorovici; savan\ii: Mina Lozan, Andrei Munteanu, iurie Scutaru. S]ntem siguri c= [i cei care citesc [i colabo-reaz= azi cu noi vor ajunge personalit=\i notorii.

Revista noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament pentru urm=toarele 4 luni este de 60 de lei.

Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista noi poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

noi, august 2015

cu ta re r]nd mu[ c=

6

M icu\= fiind, m= urcam ]n bra- \ele tat=lui meu [i-l rugam

s=-mi povesteasc= despre r=zboi. Parc=-i aud [i acum vocea, iar ]n memorie ]mi st=ruie fr]nturi din is-torisirile lui.

Vara anului 1992 s-a deosebit de altele. A fost una mai lung= [i mai fierbinte. Luase foc cerul, ar-dea p=m]ntul. Ardeau [i iarba, [i floarea, se sufoca v=zduhul. nu se vedeau nici p=s=ri, nici insecte, totul ]mpietrise. M]inele bunicu\e- lor se ridicau ]n semn de rug=ciune c=tre Domnul.

Satul Hagimus, fiind m=rginit cu Tighina, a sim\it toate groz=viile [i urgiile r=zboiului de pe nistru. }n primele zile, tat=l meu, ]mpre-un= cu cei [ase fra\i ai s=i, cu bu-nicul meu ion [i cu al\i cons=teni, s-au ]nrolat ]n calitate de volun-tari. Pentru patriotismul [i erois-mul de care a dat dovad= ]n acele lupte, tata a primit mai multe dis-tinc\ii.

Ast=zi tata nu mai este [i eu adesea ]i privesc medaliile. }mi place cum lucesc la soare, ]mi place s= le m]ng]i, s]nt m]ndr= de el, [i-mi pare nespus de bine c= are [i tata un r]ndi[or, ]n care s-a scris numele lui cu litere de aur, ]n istoria \=rii noastre. S]nt m]ndr= c= ]n acele zile de restri[te, s-au g=sit mul\i feciori ai neamului, pentru care cuv]ntul Patrie nu este o simpl= no\iune, ci un ideal sf]nt [i etern. noi ne plec=m capul ]n fa\a lor.

Aliona CAZACU, cl. a VII-aHagimus, C=u[eni

PATRIA — IDEAL SF}NT

O C+UTARE CONTRA CRONOMETRU

} ntreaga via\= este o c=utare contra cronometru, [i dac=

ne-am g]ndi care perioad= e mai solicitat=, am c=dea de comun acord c= toate s]nt mereu parc= ne]mplinite.

Dar adolescen\a este timpul tuturor activit=\ilor [i viselor ce ades r=m]n doar vise. Citind Ro-manul adolescentului miop de Mircea Eliade, trebuie s= recu-nosc c= deseori m= reg=seam ]n situa\iile protagonistului, fiind treaz= chiar [i mai t]rziu de mie-

zul nop\ii. Consider c= acest obi-cei este unul prost, deoarece este absolut necesar s= ne odihnim, ca a doua zi s= fim ]n form=.

noi, adolescen\ii, ar trebui s= l=s=m un pic calculatorul, s= lu=m ]n m]n= o carte, s= facem o plimbare ]n aer liber. Astfel, cre]n-du-ne deprinderi utile [i frumoa-se, pentru c= via\a este o c=utare contra cronometru.

Veronica RO{CA, cl. a IX-aColiba[i, Cahul

M+N+STIREA CURCHI

Marina STOICA, 17 aniCania, Cantemir

EUROPA LA NOI ACAS+L a sf]r[itul lui aprilie (timpul

ploios ne-a cam schimbat graficul activit=\ilor) am mers ]mpreun= cu diriginta noastr= ]n livada de cire[i, unde am cur=\at [i amenajat un izvor. La sosirea noastr= nu prea se vedea locul izvorului, n=p=dit de buruieni, ciurlani, murd=rie. Datorit= efor-turilor noastre am l=sat ]n urm= cu totul alt= priveli[te.

Alexandru Co[le\ a ]mpletit un capac din nuielu[e de salcie pen-tru f]nt]ni\a izvorului, Toma Stra-tu a cur=\at suprafa\a apei, Dori-

na Lungu a v=ruit. }n timp ce fetele nivelau terenul din jurul iz-vorului, b=ie\ii ]nt=reau sc=rile me[terite de ei pentru ca to\i dori-torii s= poat= u[or ajunge la apa r=coroas=. Laura Rusu a realizat filmul Cu drag de ap= de izvor pentru al nostru viitor. Eu am ela-borat un poster izvora[ cu ap= lin=, ne dai ap= cristalin=. Con-sider=m c= am f=cut un lucru bun. ne-am g]ndit c= ar fi bine s= mer-gem ]n fiecare an la acest izvor [i s=-l men\inem ]n cur=\enie.

ne bucur= mult faptul c= rodul muncii noastre a fost apreciat de profesori, de s=-teni, dar cel mai mult de diriginta clasei, care a con-tribuit la toate rea-liz=rile noastre din cadrul acestui pro-iect.

Valeria DODI, cl. a VIII-a

Fundul Galbenei, H]nce[ti

Fiecare om are o patrie, restul s]nt \=ri.

Octavian PALERMIGRA|IE

Dan GORBATOVSCHI, 18 aniColegiul Pedagogic V. Lupu, Orhei

2015, august noi 7

noi [i voi

1. Cine din familia ta prefer= sarea?

2. Renun\area la sare are efecte adverse grave pentru s=n=tate, toto-dat=, prea mult= sare stric=. Cuno[ti care ar fi norma pe zi?

3. {tii c= sarea a fost moned= de schimb ]n tim-purile mai ]ndep=rtate? De ce a fost numit= aur alb?4. }n \ara noastr= apar tot mai multe saline arti-ficiale. Cuno[ti care este ]ns= cea mai mare salin= natural= din Europa?5. Care este cel mai mare bloc de sare de pe pla-net=?6. Ai auzit de sarea neagr=? Unde se pre-par= aceasta [i care este re\eta sa?

7. Clorura de sodiu (sarea) se formeaz= atunci c]nd sodiul instabil reac\i-oneaz= cu clorul gazos. Este singura familie de „pietre” pe care oame-nii o m=n]nc=. Ce alte curiozit=\i cuno[ti despre sare?

8. La ce se folose[te sa- rea pe timp de iarn= ]n ]ntreaga lume?

9. Ce rubric= a revistei NOI cuprinde cuv]ntul sare? Care este semnifi-ca\ia lui ]n acest sens?

10. }n ce opere literare ai ]nt]lnit acest element? 11. Cuno[ti expresii, pro-verbe ]n care sarea sare ]n ochi? Ce semnific= ele?

12. Comenteaz= afirma\ia lui Ionel Teodoreanu ]n Lorelei: Mi-e inima sur= ca o minge de sare lucrat= ]n ocne. Cine nu cunoa[te truda [i setea ]nchise ]ntr-un bulg=re de sare, s= stea la o parte.

CHESTIO NAR

ZILE {I NOP|I EGALE PENTRU CEASORNIC, DAR NU {I PENTRU OM

De c]nd m= [tiu, am confundat ziua cu noaptea. Randamentul muncii nocturne parc= era mai mare. La examene ]nv=\am noaptea, noaptea citeam cu veioza

aprins= p]n= apucam zorii, am prins [i nop\i albe pentru a ne distra, studen\i fi-ind... Lucru cu care nu m= laud, c=ci ]n timp toate acestea ][i spun cuv]ntul asupra s=n=t=\ii. Din r=spunsurile la chestionarul din nr. 5, 2015 vom afla dac= cititorii no[tri obi[nuiesc s= schimbe ziua pe noapte. Dac= da, atunci c]nd [i de ce?

AURUL ALB

A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent. Succes!

1. Ziua ]mi pare lung= [i noaptea scurt= atunci c]nd s]nt obosit=.5. De obicei, schimb ziua pe noapte anu-me duminica, deoarece ziua m= odihnesc, iar spre sear= s]nt mai activ=.7. M= obi[nuiesc foarte u[or cu schimbul orei de iarn= [i de var=.9. Mi s-a ]nt]mplat s= ajung acas= mai t]r-ziu de ora 24 o singur= dat= – ]n seara de Cr=ciun.

Mihaela NECRU|U, cl. a VII-aCuhure[tii de Jos, Flore[ti

3. }n timpul zilei mi se face somn atunci c]nd am pierdut noaptea preg=tindu-m= pentru examene.11. A spune cuiva c= e prost ca noaptea este ofensator. Se are ]n vedere c= ]n ca-pul lui este ]ntuneric. noaptea este lipsa total= a luminii, adic= lipsa total= de in-teligen\= ]n cazul de mai sus. 12. Afirma\ia lui i. L. Caragiale, mare-i noaptea care ziu= n-are, are ]n vedere noaptea de chin dup= o zi istovitoare de munc=, c]nd, de[i obosit, nu po\i ]nchide un ochi sau noaptea grea a unui bolnav care are dureri cumplite 24 din 24 de ore.

Ion URSACHI, cl. a X-aChi[in=u

2. nu m= prinde somnul ]n timpul nop\ii c]nd m= iau grijile pentru a doua zi.4. {tiu c= este indicat s= dorm la amiaz=, ]ns= nu am timp de ajuns. 8. niciodat= nu m= culc mai t]rziu de miezul nop\ii, fiindc= nu este nimic mai important dec]t s=n=tatea mea, iar orele de somn suficiente contribuie ]n mare m=sur= la sus\inerea unei st=ri de bine a organismului uman. 10. C=r\ile pentru mine s]nt o parte fru-moas= din via\a mea, ]ns= deocamdat= nu mi-am permis s= citesc toat= noaptea.

Maria BABCENCO, cl. a VII-a Cuhure[tii de Jos, Flore[ti

1. C]nd a[tept pe cineva, ]mi pare ziua lung=. M. Proust spunea ]n acest sens: Zilele s]nt poate egale pentru un ceasor-nic, dar nu pentru un om.2. Zgomotele puternice ]mi afecteaz= somnul, cum ar fi muzica tare, claxonul ma[inilor, v]ntul puternic. 5. Prefer un ritm biologic asem=n=tor unui ceasornic: la orele 21 deja dorm, pentru a m= putea trezi diminea\a la 7 plin= de energie [i bine odihnit=.6. Evident c= munca ]n schimbul de noapte afecteaz= s=n=tatea. Dar ce ne-am face f=r= muncitorii nop\ii: anga-ja\ii aeroportului, brutarii, [oferii?!

Aliona CAZACU, cl. a VIII-aHagimus, C=u[eni

4. nu reu[esc s= prind somnul de la amiaz= ]n fiecare zi, dar uneori m= bu-cur de el, c=ci ]n a[a mod prind la putere pentru a duce la bun sf]r[it lucrurile pla-nificate pentru acea zi.5. Trebuie s= avem un regim bine stabilit fiind elevi. Dac= vom merge odihni\i la [coal=, vom ]n\elege mai bine materia predat= la ore.7. M= adaptez mai greu la schimbul orei de iarn= la cea de var=. Primele 2-3 s=pt=m]ni le suport diferit, apoi totul de-curge normal.10. Mi se ]nt]mpl= s= stau nop\ile s= ci-tesc. Ultima oar= am p=\it-o cu opera Singur pe lume de Hector Malot, unde pagin= cu pagin= am savurat-o.12. Prin Mare-i noaptea care ziu= n-are se are ]n vedere c=, tr=indu-ne via\a f=r= momente fericite, amintiri [i z]mbete, ne irosim ]n zadar, ad=ug]nd la nop\ile destinate pentru odihn= [i relaxare nop\i pline de triste\e.

Ruslana CABURGAN, 14 aniCioburciu, {tefan-Vod=

noi, august 20158

poezie

COPIL }N PIA|A ORA{ULUI

Iustin PAN|A

S-a n=scut ]n Bucure[ti (1964-2001). A absolvit Liceul Gh. Laz=r din Sibiu, apoi Facultatea de Electronic= la Bucure[ti. A publicat volumele de poezie Obiecte mi[cate (1991), Lucruri simple sau echilibrul instabil (1992), Limitele puterii sau mituirea martorilor (1994, cu Mircea Iv=nescu), Familia [i Echilibrul indiferent (1995) [i postumele Cealalt= obi[nuin\= (2002) [i Inten\iile t=cerii (2012), precum [i dou= c=r\i de eseu/jurnal/investiga\ie poetic=: Banchetul – echilibrul stabil (1998) [i Manual de g]nduri care lini[tesc/ Manual de g]nduri care nelini[tesc (2000).

Era un copil – ][i tr=gea de sfoar=ma[inu\a f=r= o roat= [i pl]ngea.Mul\i trec=tori din pia\a ora[ului]l priveau sur]z]nd, al\ii ]ncruntau sever din spr]ncenela zgomotul nesuferit al juc=riei pe asfalt;acum se plimb= ]n pia\a ora[ului\in]ndu-[i g]nditor m]inile la spate –

f=r= s= pl]ng=.Totu[i, dac=-l prive[ti mai atent]l vezi tr=g]nd ]n urma lui de o invizibil= sfoar=,un sentiment dureros, ca o ma[inu\= f=r= o roat=sco\]nd un zgomot ascu\it pe asfalt.De data aceasta trec=torii nici m=car nu-l privesc.

TAT+L C+TRE FIUL S+UMi-a spus tat=l meu odat= (alt= dat= mi-a spus: anonimatul e sf]nt)tu, fiul meu, pe toate le-ai f=cut de-a-ndoaselea: ai avut un copil [i nu erai ]nsurat, te-ai ]nsurat f=r= s= ai o meserie,\i-ai cump=rat tablou [i nu aveai perete de care s=-l at]rni. Eu ]i r=spundeam: chiar [i ]n momentul c]nd glontele pornit din pu[c= mai are c]\iva centimetri p]n= la t]mpl= mai po\i s= r=storni lumea, nu te ]ngrijora, tat=. Fiule, mi-a spus tat=l meu mie, astea s]nt vorbe,eu ]\i spun: bucur=-te, c=ci fiecare gur= de aer este o bucurie.nu uita: aproape o jum=tate din via\= dormim, ]n somn nimic nu-i deosebe[te pe cei ferici\i de cei neferici\i,pe cei buni de cei r=i.S= dormi mult c]t e[ti t]n=r, la b=tr]ne\e mai pu\in. Tat=, i-am spus eu tat=lui meu, c]nd m= g]ndesc c= peste o sut= de aninici unul dintre oamenii de acum nu vor mai fi]mi vine s= vomit.nu te nelini[ti, asta nu conteaz= c]tu[i de pu\in. Ascult=-m=:a[a cum vreau s=-mi mi[c p=r\ile paralizate ale trupului meuspre st]nga [i ele se ]ntorc, dimpotriv=, spre dreapta, a[a se ]ntorc [i faptele noastre asupra noastr=, cur]nd. Dar stai, unde pleci at]t de zorit?...Trebuie s= fie o scen= teribil= aceasta: s= mori iarna [i s= nu \i se topeasc= fulgii de z=pad= pe obraz.

}NCERC S+ SCRIU O POESIE (II)

Asemenea argint=riei at]t de fine,cu capetele linguri\elor sub\iate ca foi\a de staniolsub degetele genera\iilor succesive ce le \inuser=

]n m]ini,a pierde ceva, care dup= pierderea ta s= r=m]n= viu, este lucrul cel mai crud. o cruzime la care senzualitatea se adaug=, sau o triste\e pu\in timid=, care se na[te dintr-o via\= f=r= bucurii]nseamn= o seduc\ie sigur=.(Fermec=tor de demodat= – umilin\a ridic= la demnitate.) A ]nceput o ploaie puternic=,o furtun= a izbucnit ca o min= ce explodeaz= ]n plin= zi –oameni, case, trotuare, parcuri au s=rit ]n aer; doar pe ici-colo umbre cenu[ii, brodate cu dantel=de lumin= –deodat=, chiar l]ng= mine aud o voce [i un r]s ]ndr=gostit. S= fie doar veselia unui personaj de tragedie? Sau un gest splendid de neglijen\= dispre\uitoare?

}n fa\a =stei bl]nde\i orgolioase [i nespus de crude: elegan\a [i delicate\ea de a m= sim\i timid [i str=in, politicos [i autoritar, fermec=tor de demodat.S= ]nchidem astfel o zi]nc]t s= ne putem spune la apusul soarelui:a mai trecut o zi ]n care n-am f=cut nimic,n-am sup=rat pe nimeni[i ne-am mai [i bucurat din c]nd ]n c]ndsau m=car o dat=.o mul\umire obosit=, f=r= preget,dup= care somnul s= urmeze deodat= simplu.

2015, august noi 9

Vio

leta

ZA

BU

LIC

+ CONTURURI STR}MBECiudatul ]n\eles – [i totu[i infailibilal copilului purtat ]n bra\e de o cer[etoare b=tr]n=st]nd pe marginea str=zii [i str]mb]ndu-sedin tot corpul, copilul acesta devine mai apoisufletul altcuiva, care ]l poart= ]n sine.iar sufletul r=m]n]nd ]n ticul cer[etoarei,]nc= str]mb]ndu-se ]n interiorul sinuos al unei fiin\e,v=z]nd totul ]n jur, cl=tin]ndu-se(a[a cum f=cea b=tr]na aceea – iar el ]n poal=privea lumea ]ntr-un continuu leg=nat).Contururi str]mbe, melodrama str=zii poluate,unele ]ngr=m=diri de obiecte privite fugitivd]ndu-\i iluzia unei fiin\e sauunui alt obiect –toate ]nsemn]nd urm=ri at]t de fire[tiale cer[itului pe strad=ca un copil nevinovat – \inut ]n bra\ele unei str=ine.

RESENTIMENTS= ]n\elegem exact gestul de a sta cu ochii deschi[ipe ]ntuneric, f=r= putin\a de a adormi.Fiindc= ]n\elesul unei asemenea scenee ca o v]sl= cu care cineva ]mpinge puternic apa]naint]nd spre un t=r]m necunoscut.{i cealalt= v]sl= lipse[te –tocmai de aceea te ]nv]r\i uneori ]ntr-un cercmai mare (c]nd nici nu-\i dai seamac= nu ]naintezi) sau ]ntr-unul mai mic;iar atunci m]nuie[ti v]sla ]ntr-un anume fel[i barca ][i schimb= mi[carea (de fapt, descriecercul mai mare de dinainte).C=ut]nd ]n\elesul tot mai exact, intrinsecnu cum s-a ]nt]mplat c]nd el a spus:„ ... plecase c=lare pe ploaie...”Ai ]nceput s= te g]nde[ti cum ai dapinteni unei ploi – din acelea n=r=va[ede var=, alerg]nd cu tine ]n [a –sim\ind sub picioare animalul fierbinte [i asudat.Dar scena este mai simpl=tocmai pentru c= ochii deschi[i pe ]ntunericpot ]nsemna o mul\ime de lucruri;totu[i s= strecur=m acolo unde lipse[teun sentiment – ca o virgul= care poatedescurca o fraz= ]ntreag=.

OUTSIDERZi ireal=, ]nt]mpl=tor r=t=cit= printre celelalte –un fel de arm=sar f=r= [anse pe care nu miz=m niciodat=,trec]nd surprinz=tor linia de sosire.Totu[i oamenii tr=iesc o dezvoltare ]n noi[i alta ]n afara noastr=, iar aceast= zi de acums-a petrecut foarte departe ]n ]nchipuire,starea at]t de pl=cut= de la sf]r[itul amiezii,chiar dac= ea a ]nceput cu sunete nefire[tiasem=n=tor celor cu care se ]nchide capaculsicriului ]nainte de a fi cobor]t ]ntr-o groap=.iar capul l=sat relaxat peste mas=pare at]t de odihnitor – oaresemeni cu condamnatul la moarte\in]ndu-[i capul pe butucul c=l=ului?(un ritual pl=cut de data aceastaacompaniat de o muzic= ]ncordat= –f=cut= de pianele purtate de cat]ripe marginea pr=pastiei c]nd ace[tia s-au pr=v=litunul dup= altul ]n h=uri – pianele sco\]ndzgomote neimitabile lovindu-se de st]nci).Apoi ziua va mai dura foarte pu\inc=ci mul\umirea de sine (poate e prea mult spus fericirea)atunci c]nd pleac= undeva][i arunc= ]n aer cazarma –nimeni s= nu [tie cum a fost construit=.

10 noi, august 2015

pa uz= de g]ndi re

A lbert Einstein spunea c= lumea este un loc periculos pentru a tr=i, nu din cauza oamenilor care s]nt r=i, ci pentru c= oamenii

nu fac nimic ]n privin\a asta. Cuvintele lui s]nt at]t de actuale, dar ce putem face? Putem noi prin simple gesturi de omenie s= schimb=m lumea ]n care tr=im? Dac= nu reu[im s= schimb=m lumea, atunci m=car s= nu l=s=m lumea s= ne schimbe pe noi!

Elevii clasei a VIII-a de la Gimnaziul M. Eminescu din Baimaclia, Cantemir, ne spun ce ar face fiecare dintre ei pentru a schimba lumea.

Gheorghe DANEA: Salutul este primul semn de bun=-cre[tere. S= nu uit=m s= d=m bun= ziua la oameni.

Valeria ALDEA: S= fim mai buni cu cei din jur, doar a[a vom face o schimbare [i lumea va fi mai colorat=.

Andrei ARABADJI: noi, elevii, ar trebui s= ]nv=\=m mai bine [i schimbarea va veni. S= d=m do-vad= de responsabilitate [i respect.

Ana-Maria BEZVOLEV: Pentru ]nceput, am putea s= nu mai b]r-fim, s= nu ne implic=m ]n treburile care nu ne apar\in.

Mihaela GUIGOV: Dac= ar

disp=rea alcoolul, \ig=rile, drogu-rile, ar fi mult mai bine.

Elena VERIUTINA: S=-i ajut=m [i s=-i ]ncuraj=m pe cei mai tri[ti ca noi.

Petru CALANCEA: To\i copiii s= se aboneze la revista noi, c=ci aceast= publica\ie ne ]nva\= nu-mai lucruri utile.

Silvia BULBOAC+: S= muncim cu drag [i s= respect=m intimita-tea fiec=rui.

Sergiu CORNEANU: S= fim cinsti\i unul cu altul. S= fim exem-plu pentru cei mici.

Elizaveta GABATIUC: E nevoie de pu\in= bl]nde\e, iubire [i since-ritate. S= dispar= ranchiuna [i ura.

Maria CIOROI: ne lipse[te co-municarea, la noi nu [tie st]nga ce face dreapta. Lucrurile mari se fac cu pa[i mici.

C=t=lina CHICIUC: S= nu uit=m c= natura nu are nevoie de oa-meni. oamenii au nevoie de natur=.

Dumitru HANTEA: S= ne aju-t=m [i s= stim=m p=rin\ii, s= \inem cont de sfaturile profesorilor [i s= fim sinceri cu colegii de clas=.

Grigore CHIRIAC: }n societa-tea noastr= cei care vor s= schim-be lumea, f=c]nd fapte bune, se lovesc la tot pasul de r=utate, indi-feren\=, la[itate [i mizerie uman=.

Pentru NOI – Iuliana BUNUBaimaclia, Cantemir

ACAS+ DE S+RB+TORIS tudiile arat= c= stabilirea [i men\inerea unor tradi\ii de familie

contribuie cu adev=rat la bun=starea acesteia. S=rb=torile petre-cute al=turi de cei dragi prev=d timp [i spa\iu ca s= putem fi ]mpreun= cu ceilal\i membri ai familiei. Este un timp pre\ios, ]n care s]nt confir-mate valorile familiei, se consolideaz= leg=turi mai str]nse [i, nu ]n ultimul r]nd, ne putem bucura ]mpreun= de compania celuilalt.

Un grup de copii din raionul Anenii Noi ne-au povestit despre s=rb=torile de familie preferate.

Cristina URSACHI, cl. a V-a, Ro[cani: S=rb=toarea mea pre-ferat= este Anul nou, deoarece atunci se adun= ]ntreaga familie. nu lipsesc dulciurile [i cadourile, nici bradul ]mpodobit [i buna dis-pozi\ie. Aceast= s=rb=toare ]i face pe to\i s= se simt= copii.

Alexandru FILIPA{CO, cl. a VI-a, |]n\=reni: M= ]nc]nt= Cr=ciunul, s=rb=toarea na[terii Domnului. Familia ]mpreun=, colindele fru-moase, voia bun= [i z=pada dau farmec acestui eveniment.

Milena CHIPER, cl. a IX-a, De-lac=u: Cea mai frumoas= [i mai a[teptat= s=rb=toare este Pa[tele. Este unica s=rb=toare unde am

ocazia s= m= ]nt]lnesc cu persoa-nele apropiate. Vopsim ou=le, coa-cem pasc= [i cozonac, [i ne-a-p=rat, mergem la biseric= ]n noaptea }nvierii. Prin rug=ciune putem deveni mai buni.

Elena BACAL, cl. a IX-a, Delac=u: Pentru mine cea mai special= zi din an este ziua tat=lui meu, pe care o s=rb=torim pe 21 noiembrie. De ce anume ziua ta-t=lui [i nu ziua mea? Foarte sim-plu, de ziua tat=lui meu vin rudele de peste hotare [i avem ocazia s= st=m ]mpreun= la masa de s=r-b=toare. iar acest lucru este cel mai important.

Emil STRELE|, cl. a III-a, |]n-\=reni: Mie ]mi place s=rb=toarea

de 8 martie. }mpreun= cu familia oferim flori [i cadouri scumpelor bunicu\e [i tuturor m=tu[ilor.

Nichita BRADU, cl. a III-a, Ma-ximovca: Ziua mea de na[tere este pentru mine una special=. }n primul r]nd, ]mi place s= m= bu-cur de aten\ia celor dragi, apoi, desigur, de felicit=ri [i cadouri.

Cristina CIOBANU, cl. a VI-a, Anenii Noi: }n familia mea a de-venit o tradi\ie ca pe 1 iunie, de Ziua interna\ional= a Copiilor, s= mergem cu p=rin\ii [i fratele meu s= ne distr=m. P=rin\ii ne alint= cu dulciuri [i multe alte surprize.

Pentru NOI – Olga BALAN

Anenii Noi

S+ CREZI }N LUMEA TA

2015, august noi 11

LE {TIM DOAR NOIS tau c]teodat= [i-mi aduc aminte... dr=g=li\=-Doamne... vorba lui

Creang=, c]te au mai f=cut [i colegii mei prin [coal=. C]te n=zb]tii. C]te avertiz=ri. Adun=ri de p=rin\i. Pedepse. Agende verificate. Dar inte-resant. Ne tremurau picioarele, dar [otiile trebuiau s= fie la ordinea zilei. Eram sau nu pedepsi\i, ]ns= ele ne ]nveseleau [i ziua parc= era altfel.

Oare mai fac [i azi copiii [otii? Despre aceasta ne spun elevii din c]teva [coli din raionul Dub=sari.

Rodica NICOLAEV, cl. a IX-a, L. T. Doro\caia: Eram la ora de educa\ie fizic=. {i c]nd profeso-rul ne f=cea instructajul, nu [tiu ce ]mi veni, c= am luat o minge de volei [i am ]nceput s= bat cu ea. Profesorul s-a sup=rat [i mi-a f=cut observa\ie. M-am sim\it oribil.

Alexandru TINEI, cl. a VII-a, Co[ni\a: La una dintre pauze, mare tr=snaie am mai f=cut. Am dat cu ceruz= scaunul unui co-leg. S-a pl]ns directorului [i am fost mustrat.

Anghelina CORNIENCO, cl. a IX-a, L. T. I. Creang=, Co[ni\a:

Matematica. Stres. Team=. Teme dificile. Profesoara iese din cla-s=, iar c]nd s= intre noi \ineam de u[=, deoarece b=ie\ii au aprins o petard=. Am luat to\i nota 1. A doua zi s-a organizat o adunare la care au fost invita\i [i p=rin\ii. Ce a urmat nu v= mai spun.

Dana DIORDIEV, cl. a VII-a, L. T. Doro\caia: Era o zi de mar\i. o \in bine minte. Lec\ia a treia, am chiulit de la lec\ia de art= plastic=. Urm=toarea aveam reli-gia. {mecheri! ne-am dus s= ve-rific=m dac= este preotul, care ne preda aceast= disciplin=. ne-am

uitat pe hol, nu era nimeni. {i am mai [terpelit-o de la o lec\ie. A doua zi am avut de f=cut teme de dou= ori mai mult.

Corina URSUL, cl. a VI-a, P]r]-ta: Am r=sturnat g=leata cu ap= pe holul [colii. C]nd a venit ]ngri-jitoarea s= ]ntrebe cine e vinovat, eu am dat vina pe colegi.

Mihaela |URCAN, cl. a VIII-a, L. T. I. Creang=, Co[ni\a: nici nu reu[ise bine profesoara s= anun\e pauza, c= am s=rit peste geam, care era foarte jos, [i am ie[it afar= s= ne juc=m mai repe-de. Primul doi l-am avut atunci ]n agend=. o alt= [otie a fost atunci c]nd am ]nceput s= ne stropim cu ap= ]n timpul pauzei. C]nd am ajuns la lec\ie, eram uzi leoarc=.

Mihaela HANGAN, cl. a VIII-a, L. T. Doro\caia: La lec\ia de bio-logie, m-am parfumat din toat= inima. Voiam s= miros bine. Doam-na profesoar= era alergic=. A fost zarv= mare. De asemenea, odat= la cantin= am pus sare ]n ceaiul unui b=iat, iar unei fete – gum= de mestecat.

Daniel ANDRONIC, cl. a VII-a, Co[ni\a: Am legat de scaun [ire-turile ]nc=l\=mintei unui coleg. C]nd s-a ridicat ]n timpul orei s= mearg= la tabl=, a c=zut scaunul [i s-a f=cut mare g=l=gie.

Evelina |URCAN, cl. a VI-a, P]r]ta: Am legat geanta unei co-lege de scaun. Profesoara mi-a \inut o lec\ie de bune maniere pe care nu am s-o uit niciodat=.

Pentru NOI – Olesea COSOIDub=sari

{OTIOASAMircea ANDREI

noi, august 201512

proz=

ZEFIRUL

Continuare ]n pag. 24

P rim=var=.Pacea e la o azv]rlitur= de b=\.

nem\ii ]ns= contraatac=. De mai bine de dou= ore contraatac=. Plou= cu obuze. iar eu urlu ]n p]l-nia receptorului: chem ]ntruna punctul de comand= al regimentului. }n bordei, lumina v]n=t= a zilei p=trunde printr-o deschiz=tur=. E mai mult ]ntune-ric dec]t lumin=. R=nit, comandantul batalionului geme [i \ip= la mine: „M=, d=-mi Zefirul c= te ucid!”. iar „Zefirul”, punctul de comand= al regi-mentului, nu r=spunde.

Plou= cu obuze. P=m]ntul se clatin= ca o nav= ]n plin= furtun=. Urlu c]t m= \ine gura:

— „Zefirule” m= auzi? M= auzi? Sfat „Laleaua”.„Zefirul” nu m= aude. Leg=tura n-a fost ]nc= re-

stabilit=, iar comandantul m= amenin\= c= m= ]mpu[c= dac= nu-i dau „Zefirul”.

Un soldat n=v=le[te ]n bordei [i raporteaz= c= tancurile inamicului au p=truns ]n flancul compa-niei ]nt]i. Alb la fa\=, cu bandajele n=cl=ite de s]nge, comandantul, p=r=se[te ad=postul. Din prag, m= amenin\= din nou:

— Auzi, te ]mpu[c dac= nu-mi dai leg=tura cu „Zefirul”.

Dac= nu l-a[ cunoa[te! M= amenin\= ori de c]te ori leg=tura cu regimentul se ]ntrerupe. nu ame-nin\=rile lui m= nelini[tesc, ci altceva! Filimon, aju-torul meu, a plecat pe „fir” s= restabileasc= leg=-tura [i nu mai d= nici un semn de via\=.

— „Zefirule”, m= auzi?Ce-o fi cu Filimon? nu cumva? Atunci ar fi al

treilea transmisionist ]n ultimele zile. B=t=lia se desf=[oar= cu aceea[i intensitate. P=m]ntul nu se mai poate opri din cutremurul s=u. Plou= ]n bordei cu \=r]n=. Eu urlu ]ntruna, dar zadarnic. Aud, ]n schimb, foarte aproape, huruitul tancurilor hitleriste. Ce-o fi la compania ]nt]i? {i ]ntr-acolo

Haralamb ZINC+

Acesta este pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman (4 iulie 1923 - 28 decembrie 2008, Bucure[ti), autor de romane poli\iste [i c=r\i-document. Din m=rturisirile scriitorului, afl=m c= ,,la nici 22 de ani, a fost unul dintre acei evrei din Rom`nia care au luptat ]n cel de-al Doilea R=zboi Mondial...”

A fost bibliotecar la ARLUS (1945-1946). A absolvit {coala de Literatur= [i Critic= Literar= Mihai Eminescu (1950-1951). A lucrat ca redactor-[ef adjunct la revistele T]n=rul scriitor [i Luceaf=rul, redactor la Via\a Rom`neasc=, secretar responsabil de redac\ie la Gazeta li-terar= (1962-1966) [i director al Casei Uniunii Scriitorilor, din 1967.

Este autorul a peste 50 de c=r\i poli\iste [i de spionaj, fiind distins cu Premiul Asocia\iei Scriitorilor din Bucure[ti (1971) – pentru cartea {i a fost ora H (Editura Militar=, Bucure[ti, 1971) – [i cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976).

A decedat la 24 decembrie 2008 la Bucure[ti, dup= ce mul\i ani a suferit de boala Alzheimer [i a fost aproape uitat. Fiul s=u, Andrei (Abraham) Zinc=, locuie[te ]n SUA [i e un cunoscut regizor de telenovele latinoamericane.

leg=turile s]nt rupte. S= mor strivit de [enilele unui tanc?! Urlu ]n p]lnia receptorului:

— „Zefirule”! „Zefirule!”}ncremenesc! Pe fir aud o voce de femeie. {i mi

se pare c= aiurez, ]nciudat ]mi trag una cu recep-torul ]n cap. Dar vocea femeii persist=. R=m]ne pe fir la fel de ginga[= [i nefireasc=.

— „Zefirule” tu e[ti? insist eu.— Eu s]nt „Zefirul”.— „Zefirule”, tu e[ti?— Eu s]nt „Zefirul”, ]mi r=spunde acela[i glas

sub\ire de femeie. Ce-i cu mine? {tiu ca to\i transmisioni[tii punc-

tului de comand= s]nt b=rba\i. {i dintr-odat= o fe-meie: un glas cald de femeie... ]n nebunia explozi-ilor... ]n plin contraatac al inamicului... c]nd p]n= [i v=zduhul se retrage speriat de urletele solda\ilor. o voce de femeie, aici, l]ng= urechea mea...

Da, da, aiurez. M-au z=p=cit exploziile obuze-lor. Sau poate c= tot strig]nd „Zefirul”, am prins, prin cine [tie ce minune, ]nsu[i glasul zefirului...

— „Laleaua”! De ce taci? „53” de la noi vrea s= vorbeasc= cu „53” al vostru.

nu, nu aiurez. E o femeie. De fapt, acel „53”, pro-nun\at energic, m-a trezit din scurta mea z=p=ceal=. R=spund:

— imediat!ies din bordei ]n tran[ee. Dup= c]\iva pa[i, m=

opresc. Doi solda\i, ]nso\i\i de [eful statului-major al batalionului, aduc cadavrul comandantului. M= retrag ]n bordei, urmat de ceilal\i [i, automat, apuc receptorul. o clip= ezit: s= raportez sau nu? Dar trupul plin de s]nge al comandantului zace la pi-cioarele noastre. Cuprins de un acces de violen\=, raportez:

— „Zefirule”, aici „Laleaua”, „53” a fost omor]t!

2015, august noi 13

departe de noi, aproape de noi

Urmare din pag. 5

adolescen\i la nivel mondial. Malala ajunge s= \in= discursuri ]n s=lile sediului onU din new York, de-venind simbol al protestelor pa[nice. Este distins= cu Premiul nobel pentru Pace 2014, devenind astfel cea mai t]n=r= de\in=toare a fabulosului premiu.

numele indianului Akrit Jaswal a f=cut ]nconjurul lumii ]n anul 2000. Pe atunci avea 7 ani [i a efectuat o procedur= chirurgical= foar-te complicat= de refacere a m]inii unei feti\e indiene care suferise arsuri grave, iar de-getele de la o m]n= r=m=se-ser= lipite ]ntre ele. F=r= nici o preg=tire ]n chirurgie, Akrit a reu[it s= separe de-getele feti\ei [i s= redea mobilitatea m]inii. Av]nd co-eficientul de inteligen\= de 146 de puncte, Akrit Jas-wal este recunoscut cel mai inteligent copil din india (\ar= cu peste un miliard de locuitori). Cum domeniul medicinei are nevoie de min\i erudite, Akrit devine cel mai t]n=r student admis vreodat= la o universi-tate indian= [i cel mai t]n=r chirurg din lume – chirurg la 7 ani.

Copilul-minune al [ahului, pe nume Fabiano Lui-gi Caruana, n=scut ]n 1992, cucere[te ]n 2007, titlul de mare maestru al sportu-lui min\ii. La 14 ani, 11 luni [i 20 de zile devenea cel mai t]n=r mare maestru [ahist. }ntr-un clasament publicat de Federa\ia interna\ional= de {ah, Fabiano Luigi Caruana are un coeficient Elo de 2649 de puncte, fi-ind cel mai bun juc=tor la categoria de v]rst= sub 18 ani. Pentru compara\ie, drag= cititorule, campio-nul mondial Garri Kasparov este de\in=torul celui mai mare coeficient Elo atins vreodat= de un [ahist: 2851 de puncte.

La prima vedere – un pu[ti normal de 9 ani, Marko Calasan. St= ]n Macedonia [i este pasionat de calculatoare ca orice copil de v]rsta lui. Aten\ie ]ns=, are o diplom= de adminis-trator de sistem [i o slujb= de inginer la Microsoft, cu acte ]n regul=! Prima diplom= a fost re-cunoscut= aici pe c]nd avea 6 ani. St= ]n fa\a calculatorului peste 4 ore pe zi, uneori ajung]nd [i la 10 ore. Cite[te de la 2 ani, iar de la 5 ani [i-a instalat primele programe pe calculator [i tot

atunci a ]nceput s= lucreze voluntar ca administrator de sistem pentru onG-uri. Ast=zi este [i profesor, pred= informatica elevilor de 8-12 ani. Pentru c= petrece mult timp la computer, Marko a ob\inut per-misiunea guvernului macedonean de a merge la [coal= doar atunci c]nd are timp.

Succesul muzical record dat de \ara noastr= prin numele Cleopatra Stratan a \inut cap de afi[ mult= vreme. n=scut= ]n 2002, la Chi[in=u, la numai 3 ani c][tiga 1000 de euro pentru un c]ntec. Devine ast-fel cel mai t]n=r artist care a ob\inut ]n 2006, cu albumul La v]rsta de trei ani, un ade-v=rat succes comercial; c]nt= live timp de dou= ore ]n fa\a unui public numeros; intr= ]n posesia mult r]vni-tului premiu MTV Awards; faimosul Ghi\= ajunge pe locul ]nt]i ]n clasamentul unei \=ri (1 hit in Romanian Singles Chart). Frumoas= reu[it= pentru Republica Moldova!

{i dac= am p=[it pe f=ga[ul artelor, trebuie s= men\ion=m [i numele Aelitei Andre, pictori\a care la doar 2 ani ][i are lucr=rile expuse ]ntr-o galerie de art= din Australia. Povestea ei sun= cam a[a: un fotograf uimit de crea\iile Aelitei ]i arat= picturile directorului galeriei de art= din Melbourne. Directorul, Mark Jamieson, surprins de picturile abstracte, accept= s= fie expuse ]n cadrul unei expozi\ii de grup. C]nd a aflat ]ns= ce v]rst= are feti\a, [ocat, dar [i ]ngrijorat, ezit= totu[i. Risc= ]n cele din urm=, iar numele Aelitei Andre ajunge rapid p]n= la noi.

Daniela CODREANU

P. S. Genialitatea se na[te, dup= care trebuie descoperit= [i aprofundat=. Un copil talentat nu ]nseamn= un elev eminent. Iar un copil-minune poate avea uneori rezultate [colare slabe. Copiii supradota\i ar trebui s= beneficieze de programe educative superioare celor din programa [colar=, lucru valabil ]n toat= lumea. Identificarea timpurie a copiilor ]nzestra\i nu trebuie s= le scape p=rin\i-lor [i profesorilor. Iar pentru aceasta mai este nevoie, de exemplu, de [coli dotate cu laboratoare performante de chimie [i fizic=. Oare c]te genii ale picturii s-au pierdut din lips= de acuarele [i h]rtie? Oare s=r=cia nu poate fi mama vitreg= a geniului?

D. C.

noi, august 201514

nimic altceva

STRATUL DE OZON — SCUTUL PROTECTOR AL PLANETEI

N =scut pe 11.07.1958 ]n V=ratic, R][cani. Absolvent al Facult=\ii

de Biologie [i Pedologie a Univer-sit=\ii de Stat din Moldova (1980). Pe-dolog-agrochimist. }n 1994 a studiat ]n Germania la Fraunhofer Institut fur Umweltchemie und Okotoxcologi. A activat la Sta\iunea Republican= a Plantelor Eterooleaginoase [i Uleiuri Eterice; Institutul Na\ional de Ecolo-gie. }n prezent e [eful Laboratorului Ecosisteme naturale [i antropizate al Institutului de Ecologie [i Geo-grafie al A{M [i coordonatorul Ofi-ciului Ozon/ Ministerul Mediului al Republicii Moldova.

Este autor a circa 100 de lucr=ri [tiin\ifice, inclusiv dou= monografii; c=r\i [i articole ]n reviste na\ionale [i interna\ionale. Doctor ]n biologie, specialitatea Ecologie.

— Domnule Anatol T=r]\=, cititorul revistei noas-tre e curios s= [tie: ce ]nseamn= stratul de ozon [i de ce este at]t de important pentru planet=?

— Stratul de ozon este un scut protector al tuturor vie\uitoarelor de pe planeta P=m]nt, care le prote-jeaz= de radia\ia ultraviolet= ]ndreptat= de la Soare c=tre P=m]nt. Menirea principal= a lui este de a ab-sorbi p]n= la 80% din aceast= radia\ie. De aceea este foarte important pentru s=n=tatea popula\iei, pentru ecosistemele terestre, acvatice, artificiale.

ozonul este forma triatomic= a oxigenului — are trei atomi ]n loc de doi. El se formeaz= natural ]n stra-turile superioare ale atmosferei P=m]ntului sub ac\i-unea radia\iei ultraviolete (RUV) a Soarelui. Radia\ia desface molecule de oxigen, eliber]nd atomi liberi. Ace[tia se unesc cu alte molecule de oxigen, form]nd ozonul. Circa 90 la sut= din tot ozonul se formeaz= pe aceast= cale la ]n=l\imea de 15-55 km de la su-prafa\a P=m]ntului ]n partea atmosferei numit= stra-tosfera. De aici [i denumirea stratul de ozon.

— Cine [i c]nd a adus la cuno[tin\= p=m]ntenilor problema rarefierii stratului de ozon?

— }n anii ’70 ai secolului trecut, atunci c]nd se cer-ceta impactul avioanelor supersonice asupra mediu-lui ambiant, ]n mostrele gazelor de e[apament colec-tate de speciali[ti s-au descoperit atomi de clor [i de brom care nu aveau nimic ]n comun cu combustibilul utilizat de acele avioane. }n 1974, savantul american Mario Molina, laureat al Premiului nobel pentru chimie (1995), a anun\at problema rarefierii stratului de ozon. El a demonstrat pentru prima dat= c= anume

substan\ele produse de c=tre om sub denumirea de freoni, care con\in atomi de clor [i haloni care con\in brom, s]nt cauza epuiz=rii stratului de ozon.

— Exist= posibilitatea „cicatri-z=rii” g=urilor de ozon ]n urm=-toarele decenii?

— Dup= calculul Comitetului {tiin\ifico-Tehnic, creat pe l]ng= Protocolul de la Montreal, concen-tra\ia ozonului va reveni la nor-mal, cum a fost ]n anii ‘70 ai secolului trecut, c=tre 2060 ]n emis-fera sudic=, unde gaura este foar-te imens=, iar ]n emisfera nordic=, unde este amplasat= [i Republica Moldova, se estimeaz= c= situa\ia va reveni la normal c=tre anii 2040, cu o singur= condi\ie – s= nu se emane nici un gram de freoni ]n atmosfer=.

— De c]nd activeaz= Oficiul Ozon ]n \ara noastr=? Care este menirea lui?

— oficiul ozon s-a creat pe l]ng= Ministerul Me-diului ]n anul 1999. Rolul s=u principal \ine de res-pectarea angajamentelor [i obliga\iunilor luate de Republica Moldova fa\= de Protocolul de la Montreal, responsabil de reglementarea producerii [i consu-mului substan\elor care distrug stratul de ozon (SDo) Republica Moldova a devenit parte la Conven\ia pen-tru protec\ia stratului de ozon (Viena, 22 martie 1985) [i a Protocolului de la Montreal (Montreal, 16 sep-tembrie 1987) ]n anul 1996, asum]ndu-[i angajamen-tele s= respecte [i s= ]ndeplineasc= prevederile [i restric\iile acestor instrumente interna\ionale.

— }n \ara noastr= se utilizeaz= substan\e care distrug ozonul?

— Republica Moldova nu produce substan\e cu impact negativ asupra stratului de ozon, dar con-sum=, ]n primul r]nd, sectorul frigorific [i de condi\i-onare a aerului. Frigiderele, climatizoarele care au fost produse p]n= ]n anul 1996 con\in asemenea substan\e. }n conformitate cu cerin\ele Protocolului [i obliga\iunile asumate, ]n \ar=, din 2010 se interzice utilizarea clorfluorcarburilor (freonul CFC-12), care este al doilea pe lista substan\elor reglementate, de asemenea se aplic= restric\ii dure la importul, expor-tul, tranzitul [i punerea ]n circula\ie pe pia\= a hidro-clorfluorcarburilor [i a echipamentelor cu asemenea substan\e. Producerea „freonilor” a ]nceput ]n anul 1928. De atunci, p]n= ]n 1987 ]n lume au fost produse ]n jur de un milion de tone [i aproximativ 80% din

DE VORB+ CU DR. }N BIOLOGIE ANATOL T+R}|+, COORDONATORUL OFICIULUI OZON/ MINISTERUL MEDIULUI

Fotografie din arhiva personal=

2015, august noi 15

aceast= cantitate care a fost „aruncat=” ]n atmosfer= mai continu= s= pluteasc= ]n straturile ei.

— Popula\ia nu este informat=: deseori l]ng= tomberoanele de gunoi s]nt l=sate frigidere vechi...

— A[a este, cu p=rere de r=u, Protocolul nu regle-menteaz= frigiderele de uz casnic, de[i ele s]nt la fel de periculoase. Un singur frigider de uz casnic con\i-ne p]n= la 150 de grame de freoni. nu e mult, dar av]nd ]n vedere cantitatea de frigidere din lume, se adun= sute de mii de tone.

— 16 septembrie este declarat= Ziua Mondial= a Protec\iei Stratului de Ozon. Ce se ]ntreprinde ]n aceast= zi ]n \ara noastr=?

— Anual, ]mpreun= cu cele 197 de state care au semnat Protocolul de la Montreal, Republica Moldo-va marcheaz= aceast= zi. La rug=mintea noastr=, cu suportul unor organiza\ii neguvernamentale, al re-vistei noi, al Asocia\iei Frigotehni[tilor, al Ministeru-lui Educa\iei ]n institu\iile de ]nv=\=m]nt se desf=[oar= ore ecologice despre protec\ia stratului de ozon. De asemenea, se organizeaz= mese rotunde cu partici-parea „vinova\ilor”, adic= a importatorilor majori de freoni [i echipament frigorific. Sigur, sectorul frigorific ]n \ara noastr= trebuie s= func\ioneze normal. S]ntem \ar= agrar=, depindem de „frigul artificial” pentru p=strarea [i conservarea fructelor, legumelor, pro-duselor alimentare.

— Domnule coordonator, Protocolul de la Mon-treal [i-a f=cut efectul?

— Protocolul de la Montreal are un succes imens privind protec\ia mediului la nivel mondial [i local. Problema se con[tientizeaz=. C=tre anul 2010, ]n lume, au fost scoase din produc\ie [i uz 98% de substan\e cu poten\ial mare de distrugere a ozonu-lui. |ara noastr=, ]mpreun= cu alte 197 de \=ri ale lumii, care au rectificat [i Conven\ia de la Viena, [i-a onorat con[tient obliga\iile asumate.

— }ntr-o \ar= s=rac=, posibilit=\ile protej=rii stratului de ozon s]nt un pic mai dificile?

— Protocolul este [i unul economic, pe l]ng= care a fost creat un fond financiar special, anume pentru sus\inerea \=rilor ]n curs de dezvoltare, cum este [i \a-ra noastr=, care beneficiaz= de asisten\= financiar= [i tehnic=. Pentru instruirea continu= a speciali[tilor frigotehni[ti care monteaz=, deservesc, repar= teh-nica frigorific= [i de condi\ionare a aerului, pe l]ng= Universitatea Tehnic= a Moldovei a fost creat Centrul „Tehnofrig”, care a fost dotat cu echipamente [i lo-gistic= adecvat= din partea acestui fond. Pe parcur-sul anilor au fost instrui\i, certfica\i [i dota\i cu echipa-mente specializate peste 450 de fitotehnicieni.

— Asist=m la mari schimb=ri climatice. Acest fenomen are leg=tur= cu rarefierea stratului de ozon?

— Sigur c= da, schimb=rile climatice [i epuizarea stratului de ozon s]nt legate. Stratul de ozon re\ine radia\ia ultraviolet= a Soarelui, protej]nd astfel su-prafa\a P=m]ntului de supradozare. El creeaz= un ]nveli[, care opre[te cea mai mare parte a radia\iei

beta. ozonul stratosferic, de asemenea, influen\eaz= distribu\ia temperaturii ]n atmosfer=, ceea ce joac= un rol important ]n reglarea climei P=m]ntului. Di-minuarea concentra\iei ozonului ]n stratul de ozon cu un singur procent duce la cre[terea radia\iei ultravio-lete cu 2%, deci este mai cald, mai uscat. Aceste dou= probleme de mediu au impact masiv asupra ecosis-temelor.

— Probabil, ]n copil=rie nici nu b=nuia\i c= ve\i deveni doctor ]n biologie...

— Ca to\i copiii, am avut [i eu un vis: ]mi doream s= devin profesor de geografie. Dup= absolvire m-am pornit spre Tiraspol s= depun actele la Facultatea de Geografie. Am ajuns la Chi[in=u, unde era fratele mai mare, student la Facultatea de Biologie [i Pedo-logie. El m-a convins c= e mai bine s= fii biolog dec]t geograf. Am devenit doctor ]n biologie [i accidental coordonatorul oficiului ozon.

— Care era atitudinea copiilor de atunci fa\= de mediul ]nconjur=tor?

— Sincer, cred c= atitudinea copiilor din genera\ia mea era mai bun=, noi aveam o anumit= fric= de Dumnezeu, de p=rin\i, o stim= fa\= de cei mai ]n v]rst=. Cred c= eram mai aproape de natur=. Acum, ]n goa-na dup= confort, anual ]n lume se produc mii de substan\e chimice noi, care pe diferite c=i ]n cele din urm= ajung ]n componentele mediului – ap=, aer, sol [i apoi, cu alimentele ajung pe masa noastr=.

— Care au fost jocurile copil=riei Dvs.?— }n mahalaua noastr= erau patru gospod=rii. }n

familia noastr= erau patru copii, ]n celelalte – [apte, zece [i doi. To\i eram prieteni. {i acum s]ntem. Priete-niile legate ]n copil=rie r=m]n pentru toat= via\a. Jo-curile copil=riei mele erau inventate de noi. Mingi nu erau, poate doar la ora[, a[a c= le confec\ionam noi. Secelam vaca, adunam p=rul [i-l coseam cu stof= [i ne alegeam cu o minge mic= cu care jucam fotbal. Copil=ria mi-am petrecut-o ]n lunca r]ului Ciuhur. Vara mai venea [i c]te-o tab=r= de \igani, ne ]mprie-teneam cu copiii romi.

— Care s]nt sfaturile pe care le-a\i primit de la p=rin\i?

— M= doare aceast= ]ntrebare, mama a decedat ]n aceast= prim=var=, tata acum [apte ani... P=rin\ii ne ]ndemnau s= ]nv=\=m bine la [coal= ca s= nu muncim a[a ca ei din zori p]n= ]n noapte ]n colhoz. M= bucur c= i-am ascultat [i am ]nv=\at ]mpreun= cu fra\ii mei. ne spuneau s= fim oameni cinsti\i, one[ti [i f=r= l=comie. Cu educa\ia mai mult era mama, tata muncea foarte mult s=-[i intre\in= familia.

— Chiar [i la nivelul la care a\i ajuns Dvs., continua\i s= studia\i pe principiul „]nv=\=m toat= via\a”?

— Da, ]nv=\=m toat= via\a. Acum datorit= teh-nologiilor moderne se descoper= noi [i noi lucruri, [i un om care se respect= trebuie s= le cunoasc=.

— A\i g=sit r=spunsuri la ]ntreb=rile general umane care v= fr=m]nt=?

— Dac= g=se[ti r=spunsurile finale, nu-\i mai r=m]-ne de ce s= tr=ie[ti. S]nt ]n ve[nic= c=utare.

Pentru NOI – Iuliana BUNU

noi, august 201516

MAICA DOMNULUIP =rintele Cleopa avea mare evlavie la Maica

Domnului – „}mp=r=teasa Heruvimilor [i a Se-rafimilor [i St=p]na noastr=”.

Spunea p=rintele Cleopa: „{ti\i voi cine-i Maica Domnului? Ea este }mp=r=teasa Heruvimilor, }m-p=r=teasa a toat= f=ptura, c=mara ]ntrup=rii lui Dumnezeu-Cuv]ntul, u[a luminii, c= lumina cea neapropiat=, g]nditoare prin ea e venit ]n lume. Ea este u[a vie\ii, c= Via\a Hristos prin ea a intrat ]n lume. Ea este poarta cea ]ncuiat= prin care n-a tre-

cut nimeni dec]t Domnul, cum spune Proorocul iezechiel”.

Mai spunea: „Maica Dom-nului este scara c=tre cer; porumbi\a care a ]ncetat po-topul p=catelor, precum po-rumbi\a lui noe a adeverit ]ncetarea potopului. Este c=-delni\a dumnezeiasc=, c=ci a primit focul dumnezeirii [i Biseric= a Preasf]ntului Duh. Maica Domnului este Mirea-sa Tat=lui, Maica Cuv]ntului [i Biserica Duhului Sf]nt.”.

Zicea b=tr]nul: „Bra\ele Maicii Domnului s]nt mult mai puternice dec]t umerii heruvimilor [i ale preafericitelor tronuri. Deci, pe cine \ine Fecioara Maria ]n bra\e? Voi [ti\i pe cine \ine? Pe Cel ce a f=cut cerul [i p=m]ntul [i toate cele v=zute [i nev=zute”.

iar=[i spunea: „{ti\i voi cine este Maica Domnu-lui [i c]t= cinste, c]t= putere [i c]t= mil= are? Este mama noastr=, c= are mil= [i de s=raci, [i de v=duve, [i de cre[tini. Pururi se roag= M]ntuitoru-lui Hristos pentru noi to\i.

{i ]i sf=tuia pe to\i: „S= lua\i ocrotitoare [i ajut=toare pe Maica Domnului, Mama noastr= din cer [i de pe p=m]nt, }mp=r=teasa cerului [i a p=m]n-tului!”.

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

CE AVEM LA MAS+ AST+ZI

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXSEPTEMBRIE

11 T=ierea Capului Sf]ntului Proroc Ioan Bote-z=torul.

14 }nceputul anului bisericesc.21 NA{TEREA MAICII DOMNULUI.22 Sfin\ii [i Drep\ii P=rin\i Ioachim [i Ana.27 }N+L|AREA SFINTEI CRUCI. Zi de post.

F eti\a mea [i-a dorit s= priveasc= filmul Titanic, fiind interesat= mult de istoria omenirii [i di-

verse ]nt]mpl=ri pe glob. i-am atras aten\ia la secven\a ]n care eroina principal=, Roza, prive[te cu mil= spre o feti\= care st= la mas=, iar mama de al=turi o tot cic=lea cum s= stea corect, cum s=-[i aranjeze [erve\elul, cum s= \in= spatele.

Se m=n]nc= ]ncet, cu ]nghi\ituri mici [i dese. Se mestec= bine, pentru a evita senza\ia de sufocare [i chiar ]necare. M]nc=m cu gura ]nchis=, nu plesc=im. Dac= avem oaspe\i al\i copii, copiii-gazd= le acord= aten\ie [i ]i fac s= se simt= bine. Acas= sau ]n ospe\ie, dac= m]ncarea servit= nu este pe plac, se gust= totu[i pu\in din ea indiferent dac= place sau nu. Este un gest de polite\e, dup= care invoc=m un motiv de genul „Deja s]nt s=tul, mul\umesc, nu mai doresc” [i ]ndep=rt=m pu\in farfuria.

Uit=m de regula „La mas= nu se vorbe[te”. La mas= se discut= subiecte simple: despre ceea ce a f=cut fiecare dintre membrii familiei, despre un eveniment ce urmeaz= a fi organizat, c=l=torii, func- \ia alimentelor de pe mas= pentru s=n=tate etc. Atunci c]nd to\i membrii se a[az= la mas=, nu se ]ncep discu\ii despre probleme financiare, expe-rien\e nepl=cute despre notele proaste luate ]n ajun, sau despre nereu[ita la olimpiad=, sau la competi\iile sportive. S= ]ncerc=m realiza-rea unei atmosfere de bun= dispozi\ie [i pl=-cere reciproc=. nu ui-t=m ]ns= despre regula de baz=: la mas= nu se vorbe[te cu gura plin=. Este indicat s= spunem de fiecare da-t= un simplu „Mul\umesc” c]nd se serve[te un nou fel de m]ncare.

Dac= m]ncarea e prea cald=, nu sufl=m ]n ea. Cel mai bine ar fi s= a[tept=m s= se r=ceasc=. nu \inem cu m]na farfuria din care m]nc=m [i nu o ]n-clin=m pentru a lua ultima pic=tur= de ciorb=. Lu=m p]inea din co[ cu m]na, nu cu furculi\a. indi-cat ar fi s= o rupem cu ambele m]ini ]n buc=\i po-trivite, nu s= mu[c=m din ea. }n timpul mesei nu stric= s= apreciem m]ncarea prin simple remarci: „Ce apetisant miroase”, „Ce m]ncare delicioas=”. De asemenea, e de dorit s= m]nc=m tot din farfu-rie. Din aceast= cauz=, ar fi bine s= avem grij= s= nu punem prea mult ]n farfurie, ci doar c]t con-sider=m c= putem m]nca. nu ne ridic=m p]n= c]nd nu au terminat to\i de m]ncat, cei mici se cuvine s=-[i cear= permisiunea.

Dup= o mas= delicioas= [i ]n companie pl=cut=, ne oferim s= str]ngem masa, doar dac= s]ntem acas= sau la ni[te rude foarte apropiate. {i tradi- \ia rom`nului cere s= mul\umim: Mul\umim |ie, Doamne/ De p]ine [i de sare/ {i de darurile Tale.

Alexandru DIMITROV

Icoana Maicii Domnu-lui Dulcea s=rutare din chilia p=rintelui Cleo-pa de la M=n=stirea Sih=stria

2015, august noi

FRA

M U

RSUL

PO

LAR

57 /

64 /

Cez

ar

PETR

ES

CU

Fra

m s

e sc

=rp

in=

cu

ung

hiile

la

bei

]n

cr

e[te

t, cu

m

f=ce

a

Aug

ust

cel

pros

t, c]

nd n

u ni

me-

rea

r=

spun

sul

la ]

ntre

b=

rile

f=

r=

r=sp

uns.

Se

c=\=

r= s

=-[

i ca

ute

ad

=p

ost.

}l g

=si

. o g

ur=

de

pe[t

er=

, ap=

rat=

d

e v]

nt.

R=

m]n

ea a

cum

s=

ma

i ca

pete

[i

ab

ona

men

t la

un

rest

aur

ant

.C

eea

ce

n-a

g=

sit d

in n

efer

icir

e ni

ci a

dou

a z

i, ni

ci d

up=

o s

=pt

=-

m]n

=.

Dup

= o

s=pt

=m]n

=,

geru

l us

-ca

t sl

eise

oce

anu

l p]

n= d

epa

rte.

S

oare

le ]

ncep

use

s= s

e ]n

al\e

pe

cer.

St=

tea

]nc

= r

o[u

[i u

ria

[, l

a

ma

rgin

ea z

=ri

i, d

easu

pra

r=

s=ri

-tu

lui.

Se

]ntin

sese

un

seni

n st

ic-

los;

dur

= o

nes

f]r[i

t= d

imin

ea\=

cu

fri

gul

asp

ru,

pref

=c]

nd a

bur

ii r=

sufl=

rii

]n

\ur\

uri

pe

bot

ul

lui

Fra

m.

Punt

ea d

e g

hea

\= s

e l=

\ise

c]t

cupr

ind

eau

ochi

i.Fr

am

o ]

ncer

c= p

rev=

z=to

r cu

pi

cior

ul. E

ra g

roa

s= [

i ta

re. S

ocot

i po

triv

it ce

asu

l s=

po

rnea

sc=

la

d

rum

, pe

ba

nchi

z= s

pre

nord

, aco

-lo

und

e in

stin

ctul

]i

spun

ea c

= s

e a

fl= a

l\i u

r[i,

fra

\ii lu

i de

dep

art

e.Pu

rces

e ]n

bej

enie

, f=

r= g

rab

=.

Se

sim

\ea

[i

slei

t d

e pu

teri

. Fo

a-

mea

]i

rod

ea c

runt

m=

runt

aie

le.

}n

guril

e po

di[t

ei

de

ghea

\=,

]n

ochi

urile

ver

zi d

e ap

= se

ivea

u un

e-or

i ca

pete

rot

und

e d

e fo

c=.

Ma

-

mel

e ][

i ]m

ping

eau

puii

cu b

otul

, a

jut]n

du-

i s=

se

salte

]n s

us, l

a lu

-m

ina

rec

e a

soa

relu

i. Fr

am

]nt

or-

cea

och

ii. }[

i bir

uia

ispi

ta. S

ing

ura

hr

an=

i-a

fos

t ]n

tim

pul

ace

sta

o

halc

= e

norm

= d

e m

ors=

, ]ng

he\a

t=

[i p

rins

= d

e sl

oi.

Poa

te r

=m

=[i

\a

unui

pra

znic

, din

ca

re s

-a ]n

des

tu-

lat a

lt ur

s a

lb. P

oate

un

le[

t]r]t

de

cure

ntul

ape

i, ]n

\epe

nit

o d

at=

cu

]ng

he\u

l [i

p=

stra

t a

[a ]

n fr

igor

i-fe

rul b

anc

hize

i.Fr

am

dez

gro

p= c

arn

ea c

u g

hea

-re

le d

in ]

nvel

i[ul

stic

los.

}nf

ulec

=

h=m

esit

p]n=

ce

sim

\i c=

nu

se m

ai

poa

te m

i[ca

din

loc

. S

e to

l=ni

s=

a

doa

rm=

al=

turi

. D

up=

un

som

n zd

rav=

n, ]n

ghi

\i [i

r=

m=

[i\e

le p

r]n-

zulu

i. Pe

urm

=, p

orni

ma

i dep

art

e,

cu p

uter

ile ]n

zdr=

veni

te.

nu

ma

i ave

a c

a la

cir

c o

m=

sur=

a

tim

pulu

i.n

u se

[tia

c]n

d a

trec

ut o

noa

pte

[i o

zi,

fiind

c= a

ici n

u er

a n

oapt

e [i

zi

. Une

ori m

erg

ea ]n

[ir

, de

trei

ori

c]

te d

ou=

spre

zece

cea

suri

. A

lteor

i d

orm

ea to

ropi

t, c]

t ar

fi fo

st v

rem

e d

e o

zi [

i o n

oapt

e. i-

a tr

ebui

t mul

t s=

se

dep

rind

= c

u a

sem

enea

di-

min

ea\=

f=r=

sf]r

[it,

dup=

cum

gre

u s-

a ]n

v=\a

t s=

]nd

ure

[i g

erul

.A

poi,

dup

= o

s=

pt=

m]n

=, p

oate

d

up=

dou

=,

c]nd

soa

rele

era

]nc

=

ma

i s=

ltat s

pre

mijl

ocul

cer

ului

, s-a

iv

it d

easu

pra

ba

nchi

zei

o d

ung

=

fum

urie

de

p=m

]nt.

Va

urm

a. }

ncep

utul

]n n

r. 1

a. c

.

c]nd

vre

i s=

-i a

ting

i [i ]

[i b

at j

oc d

e fu

ria

altu

ia.

Fra

m r

=m

ase

sin

gur

...Pe

urm

= ]

nt]ln

i a

lt ur

s [i

]nc

=

unul

. }n

cerc

a s

= l

ege

prie

teni

e ]n

to

ate

chi

puri

le.

Se

apr

opia

]nc

et,

tiptil

, ca

ori

ce a

lt ur

s, f=

r= s

alu

t=ri

le

]nv=

\ate

la c

irc.

Cel

=la

lt a

r=ta

col

- \ii

. Se

repe

zea

asu

pra

lui F

ram

. {i

atu

nci,

ursu

l de

circ

, ca

s=

]nl=

ture

o

b=

t=lie

]n to

at=

reg

ula

, se

sluj

ea

de

vicl

e[ug

urile

dep

rins

e d

e la

Au-

gus

t ce

l pro

st, d

e la

nic

hi [

i Pic

hi.

Se

mul

\um

ea s

=-i

ului

asc

= [

i s=

-i ]n

sp=

im]n

te.

}nd

at=

ce

]n

cepe

a

figur

ile d

e ci

rc,

saltu

rile

mor

tale

, pa

[ii

de

vals

, m

ersu

l ]n

la

bel

e d

e d

ina

inte

[i

echi

libru

l ]n

ca

p, u

rsul

s=

lba

tic

zg]ia

oc

hii,

]ncr

emen

it lo

culu

i.n

u m

ai

cute

za s

= s

e re

pea

d=

[i

s=

]nc

eap=

lup

ta c

u a

sem

enea

n=

zdr=

van=

ar=

tare

, ]i l

=sa

ma

sa

]ntin

s= [

i ale

rga

, cu

pant

alo

nii a

lbi

de

bla

n=

, p

rea

la

rgi,

cu

rg]n

du

-i

]n v

ine,

s=

se

coco

a\e

c]t

ma

i d

e-pa

rte,

pe-

o st

]nc=

. De

aco

lo p

rive

a

cu m

are

mir

are

[i

cu o

tea

m=

ne-

cuno

scut

= l

a u

rsul

ca

re e

ra u

rs

dup

= c

hip

[i ]n

f=\i[

are

, da

r nu

era

ur

s d

up=

apu

c=tu

ri.

Fra

m s

e ]n

=l\a

]n d

ou=

lab

e. C

u ce

lela

lte d

ou=

[i c

u ca

pul ]

i f=

cea

se

mne

pri

eten

oase

de

]mp=

care

.}n

mor

m=

itul l

ui s

pune

a:

– H

aid

e! V

ino!

E v

]na

tul

t=u.

D

rept

ul t

=u.

Te

pofte

sc l

a m

asa

ta

!…C

e n

aib

a?

Se

ved

e c=

to\

i s]

nte\

i fr

a\i

cu n

=ro

dul

[i

c=p=

\]-no

sul

care

[i-a

lua

t lu

mea

]n

cap!

Po

fte[t

e la

ma

s=!

}mi

pare

r=

u c=

n-a

m o

stic

l= d

e b

ere,

pus

= a

ici

la g

hea

\=,

s= t

e ci

nste

sc c

um c

in-

stea

m p

e A

ugus

t ce

l pr

ost,

la C

ir-

cul S

tru\

ki...

Sem

nele

de

prie

te[u

g s

e pi

er-

dea

u ]n

s= ]n

v]n

t. U

rsul

cel

=la

lt se

a

scun

dea

dup

= s

t]nc=

ori

o lu

a la

g

oan=

, ]m

pied

ic]n

du-

se ]n

[a

lva

rii

alb

i. Fra

m ][

i d=

du

sea

ma

c=

e o

s]n-

dit

s= r

=m

]n=

pen

tru

mul

t= v

rem

e si

ngur

. C

eva

ta

inic

[i

r=u,

ne]

n\e-

les,

]l

des

p=r\

ea d

e ur

[ii

s=lb

atic

i a

i pol

ului

. Sim

\ea

u [i

ei c

= e

str

=in

]n

mijl

ocul

lor

, c=

vin

e d

in a

lt= l

u-m

e. E

ra u

n m

usa

fir n

epof

tit.

Ce

c=ut

a a

ici?

!E

l lu

a v

ia\a

]n

glu

m=

. S

au

cel

pu\in

p=

rea

c=

o i

a ]

n g

lum

=.

nu

era

un

urs

seri

os.

R=

s=re

a d

e d

up=

o s

t]nc=

, ]n

plin

pr

azn

ic. U

rsul

cel

=la

lt ri

dic

a b

otul

m

orm

=in

d,

cl=

tina

ca

pul,

dez

ve-

lea

col

\ii, g

ata

s=

se

n=pu

stea

sc=

. Pe

urm

=, c

]nd

ved

ea tu

mb

ele,

sa

l-tu

rile

mor

tale

, sa

lutu

l [i

pa

[ii

de

vals

, se

tr=

gea

u ]n

pa

tru

lab

e d

e-a

-nd

=r=

tele

a,

o cr

oia

la

goa

n= [

i Fr

am

se

pune

a p

e os

p=\.

Mer

eu

n=d

=jd

uind

c=

va

d

a

pest

e a

stfe

l de

tova

r=[i

, c=

l=to

rea

]n

trun

a d

e pe

o i

nsul

= p

e a

lta, p

e pu

ntea

de

ghe

a\=

ori

pe

sloi

urile

p

luti

toa

re.

Pre

tuti

nd

eni

ace

lea

[i

]nt]m

pl=

ri, a

cele

a[i

pri

mir

i cu

mor

-m

=it

du[

m=

nos

[i c

u r]

njet

de

col\i

.Lu

min

a ]

ncep

u s=

se

]mpu

\ine-

ze.

Soa

rele

cob

ora

, ur

ia[

[i r

o[u

spre

asf

in\it

. S

e a

prop

ia n

oapt

ea

pola

r=.

noa

ptea

cea

lun

g=

de

c]-

teva

luni

.

noi, august 2015

58 /63 /

Era o insul= lung=, at]t c]t cuprin-d

eau ochii, m

ai pu\in st]ncoa

s=

dec]t cea

lalt=

[i poate m

ai pu\in

pustie.S

e deslu[ea

u pe ghea

\= [i pe

z=pa

d=

urme d

e pa[i. U

rme fe-

lurite. Fram

a recunoscut, ]nd

at=

, pa

[i la\i [i g

rei, ca urm

ele lui. Da

r se

ma

i ]ncruci[a

u [i

alte

urme,

f=r=

num=

r, m=

runte, am

estecate,

unele de m

ers, altele d

e s=ritur=

; unele

perechi, a

ltele ]m

pletite. Poa

te urme d

e vulpi. Poate d

e lupi. Poa

te de iepuri. Poa

te de c]ini. E

l nu ]nv=

\ase s=

le citeasc=

acestea

[i s=

le cunoasc=

]ntr-o via\=

unde

asem

enea ]nv=

\=tur=

nici nu i-ar fi

folosit.G

r=b

i mersul. }na

inta cu n=

rile l=

rgite pe urm

a pa

[ilor de urs. U

r-m

ele ]l ducea

u, f=r=

ocol, pe un d

rum d

e bun=

seam

= prea

cunos-cut d

e cel=la

lt urs [i str=b

=tut d

e nen

um

=ra

te ori de d

]nsu

l. Se ghi-

cea, ]ndat=, c= acela se sim\ea a

ici, la

el aca

s=, st=

p]n

. nu-[i tip

=rise

]n z=pa

d=

pa[ii [ov=

i\i f=r=

\int=,

t]nd=

lindu-se ]ncoa

ce [i ]ncolo.E

rau

pa[i

care

ducea

u d

e-a

dreptul spre un loc hot=

r]t. Poate

un ad

=post. Poa

te un ascunzi[ d

e p]nd

=. Poa

te o ascunz=

toare d

e hra

n=. S

ub b

lan=

, sub coa

ste, ]n cu[ca

piep

tului, inima

lui Fram

zv]cnea

cu nelini[te [i cu o bucurie

cum nu m

ai sim

\ise p]n= a

tunci.}n sf]r[it, se a

propia o ]nt]lnire

de m

ult a[tepta

t=.

Un

frate

necunoscut, lib

er, n=

scut [i tr=it ]n g

he\uri; un to-va

r=[ g

ata

s=-l ]nve\e tot ce el

n-a [tiut sa

u uitase. U

rmele se ci-

teau proa

spete. Din ce ]n ce m

ai

proaspete.

Acum

, ]n

aerul

rece, m

ai st=

ruia m

irosul apropia

t.A

[a

a

fost ]nt]lnirea

. Fa

\=

]n fa

\=, rid

ica\i ]n d

ou= la

be. U

rsul s=

lba

tic al d

e[erturilor polare [i

ursul ]ntors din ora

[ele oam

enilor. U

rsul str=in a

]nceput s= m

orm=

ie, a

r=t]nd

col\ii. Fram

a scos g

las

prietenos. A

]na

intat

apropiind

b

otul. Ursul str=

in a r]njit [i a

vrut s=

mu[te. Pe urm

=, s-a

repezit s=-l

cuprind=

]n bra

\e, ]n lupta f=

r= cru-

\are a

ur[ilor, care trosnesc oa

sele [i se rostog

olesc la p=

m]nt, p]n=

ce unul d

in doi r=

m]ne r=

pus din

]nc=iera

re.C

]nd

cel=la

lt urs

se repezi,

Fram

f=

cu un

salt

sprinten ]n

l=turi. }n privirea

lui str=b

=tea

un a

mestec d

e mira

re [i doja

n=. }i

p=rea

r=u c=

a d

at peste un prost,

r=u

crescut [i

neghiob

. {

i-i era

m

il=, fiind

c= lupta

se vestea d

e la

]nceput inegal=

. El ]nv=

\ase ]n

tov=r=

[ia oa

menilor vicle[uguri d

e lupt=

pe care un n=

rod ca

ursul a

cesta c=

p=\]nos n-a

vea d

e unde

s= le [tie. S

e hot=r] d

eci s=-i d

ea

o lec\ie bl]nd=, at]t numai c]t s=-l ]n-

ve\e minte.

S=

ltase sprinten ]n l=

turi. Ursul

s=lb

atic se l=

s= ]n

pa

tru la

be.

}i d=dea t]rcoale leg=n]ndu-[i ca-pul m

are, ceea

ce la to\i ur[ii d

e pe fa

\a p=

m]ntului e sem

n de m

a-

re m]nie. S

e n=pusti piezi[ s=

-l lo-vea

sc= ]ntr-o coa

st=. Fra

m f=

cu un sa

lt morta

l dea

supra lui [i c=

zu d

incolo ]n dou=

lab

e.C

el=la

lt urs

r=m

ase

cu g

ura

c=sca

t=.

A[a

ceva nu m

ai v=

zuse. intra

anevoie ]n priceperea

lui greoa

ie. S

e ma

i n=pusti o d

at=

]nd=

r=t.

Da

r Fram

? Fram

era num

ai un

urs care nu ]nv=

\ase s=

v]neze. {i

a[a

, urs fl=m

]nd [i nefericit cum

se a

fla ]n \inuturile pola

re, ]nc= nu se

]nvrednicea

s= sug

rume v]na

tul cu g

hearele [i col\ii.

}l priveau d

in ceala

lt= via

\= a

lui, d

e la circ, ochii m

ari, b

l]nzi, ro-tunzi [i nevinova

\i ai focilor. P=

reau

c=-l privesc cu o d

ojan=

. De c]teva

ori

tr=sese

c]te o

lab

=

vulpilor nea

st]mp=

rate. n

u ma

i pomenise

]nc= a

semenea

obr=

znic=turi! S

e g

=sea

cotrob=

ind ]n vizuina

lui. Se

h]rjoneau [i-i d

=d

eau b

uzna ]ntre

picioare c]nd

dorm

ea. S

e chema

u una

pe alta

cu un schel=l=

it u[or. S

e ]nc=iera

u de la

o pas=

re alb

=,

cu care venea

u ]n gur=

s= um

ple colib

a lui Fra

m d

e pene [i fulgi.

Ce u[or i-a

r fi fost s= le rup=

[ira

spin=rii! n

uma

i s= lovea

sc= ni\el

ma

i ap=

sat. D

ar Fra

m nu se ]nd

u-ra

nicioda

t=. }ntind

ea o la

b=

moa

-le, ]n g

lum=

, a[a

cum ]l a

tingea

pe A

ugust cel prost, spre b

ucuria

ga

leriei, ]n v]rful scufiei sau tur-

tindu-i na

sul de g

ogo[a

r. Vulpea

se rid

ica poc=

it= d

e jos, dup=

ce ]nca

sa pa

lma

, [i o tulea la

fug=

. n

u ma

i privea ]nd

=r=

t, bucuroa

s=

c= a

sc=pa

t ieftin.U

n timp, Fra

m a

petrecut [i s-a

osp=ta

t pe socoteala

s=lb

aticului

c=p=

\]nos.D

e la oa

meni ]nv=

\ase ]n schim

b

c= toa

te f=pturile a

u un nume. La

C

ircul Stru\ki pe leopa

rzi ]i chema

R

aja

h sau K

im; pe pa

pag

ali, C

oco sa

u Jack, pe elefan\i, Colos sau S

tr]m-

b=

-Lemne-n Trom

p=; pe m

aim

u- \oi. To\i a

veau un num

e, o porecl=,

o poveste.

Fiindc=

ursul s=lb

atic leg

=na

o c=

p=

\]n= c]t toa

te zilele [i fiindc=

]n

c=p

=\]n

a lu

i nu

mijea

nici o

sc]nteie de d

e[tept=ciune, Fra

m ]l

numi „C

=p=

\]nosul”. }[i d=

duse el

prea b

ine seam

a d

e la ]nt]lnire c=

n-a

re cu cine se ]n\elege.

L=sa

c=

p=\]nosul

s=

plece la

v]nat. E

l ][i c=uta

de lucru ]n

alt=

parte. S

e ducea

la \=

rm s=

privea

sc= ocea

nul unde se topise

ba

nchiza [i und

e pluteau sloiurile

spre dep=

rt=rile necunoscute, ca

ta

inice nave f=

r= p]nze, f=

r= v]sle

[i f=r=

v]sla[i.

Apoi o lua

dom

ol, t]rziu, pe ur-m

ele pa[ilor [i pe d

]ra d

e s]nge.

nu

era

prea

greu

s=

priceap=

, d

up= a

ceste urme, c=

s=lb

aticul

[i-a term

inat v]n=

toarea

; c= s-a

a

scuns s=

-[i ]n

fulece p

rad

a

la

ad

=p

ost, ]ntr-un loc dosit. A

[a c=

se ivea

]n plin osp=\.

Rid

icat

]n d

ou=

lab

e, sa

luta

[=g

alnic, cu pa

lma

la t]m

pl=, ca

[i cum

ar fi spus:

– Poft= b

un=, C

=p=

\]nosule! Bu-

curos de oa

spe\i?S

=lb

aticul

nici nu

ma

i a

vea

vreme s=

se [tearg

= pe b

ot. Fugea

d

e rupea p=

m]ntul. Fra

m se insta

-la

[i sf]r[ea pr]nzul celuila

lt. S=

tul, se b

=tea

cu lab

a pe b

urt= [i pleca

s=

-[i fac=

somnul d

e dup=

-ma

s=,

f=r=

nici o mustra

re de cug

et c= se

tic=lo[ise [i c=

tr=ia

pe socoteala

a

ltuia.

Da

r de la

o vreme, C

=p=

\]nosul d

isperase s=

tot v]neze pentru al-

tul. }[i lu= lum

ea ]n ca

p. Porni pe un sloi plutitor, c=

tre alte \inuturi,

unde nu s]nt ur[i neb

uni, care fa

c tum

be, se prefa

c ]n ming

i de g

um=

2015, august noi

59 /

62/

Rid

ica

t ]n

dou

= la

be,

sa

luta

[=

ga

lnic

, cu

pa

lma

la t

]mp

l=...

Ad

ria

n M

OR

AR

U

Fra

m ]

l sa

lut=

ca

la

cir

c cu

o

reve

ren\

= p

]n=

la

p=

m]n

t. A

poi

se

a[e

z= f=

r= g

rab

= la

ma

s=.

G=

sise

res

taur

ant

f=

r= a

bon

a-

men

t [i

f=

r= p

lat=

; n-

ave

a n

evoi

e s=

dea

nic

i b

ac[

i[.

}[i

c][t

iga

se

hra

na d

e to

ate

zile

le c

u le

c\iil

e d

e la

Cir

cul S

tru\

ki.

BUFO

NUL

OC

EAN

ULUI

PO

LAR

nev

oia

]nv

a\=

pe

om.

Cu

at]t

m

ai m

ult p

e ur

s.Fr

am

fol

osi

expe

rien

\ele

am

a-

re

de

p]n=

a

tunc

i ]n

no

ua

lui

via

\= s

=lb

atic

=. M

ai f

olos

i [i ]

nv=

-\=

min

tele

vec

hi,

cule

se o

din

ioa

r=

de

la o

am

eni.

Acu

m

[tia

s=

-[i

dur

eze

un

ad=p

ost.

Tem

eini

c [i

ar

=tos

, a[

a

cum

nu

s-a

r fi

pric

eput

s=

-l cl

=-

dea

sc=

nic

i un

alt

urs

alb

, de

c]nd

se

afl=

pe

lum

e ur

[i a

lbi.

nu

ma

i d

eger

a, z

grib

ulit

ca v

ai d

e el

, ]nt

r-o

v=g

=un

= s

ufla

t= d

e v]

nt,

]n z

ilele

d

e vi

scol

[i d

e ur

gie

.C

]nd

nu

g=

sea

o p

e[te

r=,

][i

]nto

cmea

sin

gur

viz

uina

. C

l=d

ea

sloi

pe

ste

sloi

, c=

r]nd

le

spez

ile

str=

vezi

i ]n

b

ra\e

; a

cope

rea

vi

-zu

ina

cu

alt

sloi

ma

i la

t. B

=te

a

z=pa

da

pro

asp

=t=

la s

p=rt

uri.

Ma

i ]n

jghe

ba

[i u

[=, c

]nd

por

nea

urg

ia

de-

afa

r=:

o le

sped

e a

stup

]nd

in-

tra

rea

, a

[a c

um t

r=g

ea u

[a d

up=

el

]n c

u[ca

de

la C

ircu

l Str

u\ki

.A

stfe

l d

even

i un

ma

re m

e[te

r zi

da

r.

n-a

fo

st

nevo

ie

de

prea

m

ult=

b=

taie

de

cap.

De

c]te

ori

nu

v=zu

se e

l, ]n

cea

lalt=

via

\= a

lui

, pe

m

e[te

rii

circ

ului

]n

=l\]

nd

din

p=

m]n

t, ]n

tr-o

sin

gur

= z

i, g

rajd

uri,

ma

ga

zii [

i cor

turi

? A

ci n

u-l g

r=b

ea

nim

eni.

Ziu

a e

ra l

ung

=,

de

c]te

va

luni

. Tim

p lib

er, b

erec

het!

nu-

l zo-

rea

nic

i o re

prez

enta

\ie d

e g

al=

, cu

afi[

ele

lipite

pe

zid

uri.

– Z

or!

Zor

! zb

iera

atu

nci

dir

ec-

toru

l. – Z

or!

Zor

! se

]nd

emna

u m

e[-

teri

i. – Z

or! Z

or! s

e in

tere

sau

gim

na[t

ii [i

ech

ilib

ri[t

ii cu

m m

erg

e lu

crul

.–

Zor

! Z

or!

]ncu

rca

u tr

eab

a d

in

vech

iul l

or o

bic

ei [

i clo

vnii.

Pe

el

nu-l

gon

ea

nim

eni

din

ur

m=

cu

nici

un:

zor

! zor

! Luc

ra p

e ]n

del

ete,

tact

icos

, chi

bzu

ind

u-se

[i

soco

tind

u-se

.E

dre

pt c

= n

-ave

a la

]nd

em]n

=,

ca m

e[te

rii

Cir

culu

i S

tru\

ki,

ma

-te

ria

l a

du

s ]n

va

goa

ne

[i u

nel

te

]nch

ise

]n c

utii.

nic

i lem

n, n

ici t

en-

cuia

l=,

nici

nis

ip,

nici

mis

trie

, ni

ci

cioc

an,

nic

i cui

e…o

s=

r=ci

e lu

cie.

Da

r la

pol

, ca

la

pol

!E

l nu

cu

no[t

ea

pove

stea

lu

i R

obin

son

Cru

soe,

na

ufra

gia

t ]n

in-

sula

de[

art

= d

e la

cel

=la

lt ca

p=t

al

p=m

]ntu

lui,

]n

m=

rile

ca

lde.

H

ab

ar

n-a

vea

de

iscu

sin\

a c

u ca

re

Rob

inso

n ][

i dur

ase

[i e

l ad

=po

st,

fab

rica

ace

[i

a\=

, ][

i cr

oia

str

aie

d

e pi

ele,

dom

estic

ea c

apr

e [i

cul

-tiv

a g

r]u.

Era

[i

el u

n fe

l d

e R

o-b

inso

n C

ruso

e a

l ur[

ilor

alb

i, f=

r=

s= [

tie, d

escu

rc]n

du-

se d

in n

evoi

e cu

pri

cepe

rea

[i

chib

zuin

\a l

ui d

e a

nim

al.

Ma

i gr

eu d

e d

ezle

gat

era

]ns

=

prob

lem

a

hra

nei

de

fieca

re

zi.

Rob

inso

n C

ruso

e a

vea

pu[

c= [

i un

di\=

; v]

na [

i pe

scui

a.

De

c]te

or

i ]l

r=zb

ea f

oam

ea,

de

]nd

at=

]i

g=

sea

lea

c.

noi, august 2015

60 /61 /

Fram

repet= sa

ltul. Ursul s=

l-b

atic lunec=

]n bot. Fra

m nu l=

s=

s=-i

scape

prilejul. }[i

f=cu

v]nt lunecu[ d

up= el, ]l ]n[f=

c= d

e cea-

f= [i d

e spinare cu a

m]nd

ou= la

-b

ele [i ]l scutur= cum

f=cea

el cu pielea

d

e urs

]n a

rena

Circului

Stru\ki, c]nd

ie[eau pa

ia\ele s=

-i pa

rodieze prog

ram

ul.A

poi ]i d=

du d

rumul. }l a

[tept=

cu o lab

= ]n [old

. ochii lui scli-

peau ]nveseli\i, f=

r= r=

utate. Pa

rc=

spuneau:

– }\i ajung

e, onorab

ile? Precum

vezi, eu [tiu de g

lum=

. Consta

t cu p=rere de r=u c= tu [tii m

ai pu\in. |i-am

da

t numa

i o prob=

. Ma

i cunosc [i a

ltele. Cu m

ine n-o sco\i u[or la

cap=

t! De a

ceea te sf=

tuiesc s=

ne ]mp=

c=m

! Ce m

orm=

i a[a

? C

e ]nseam

n= a

ceasta

: mor-m

or?! E

[ti cara

ghios c]nd

te ]nfurii de

poma

n=.

Ma

i b

ine b

ate

palm

a

aici [i ha

i s= fim

am

ici! nici nu-\i

ima

ginezi c]t=

nevoie am

eu de un

am

ic ]n pustietatea

acea

sta!

Fram

a[tepta

cu ochii sclipitori d

e veselie prietenoa

s=, cu o la

b=

]n [old

, cu ceala

lt= ]ntins=

.D

ar ursul s=

lba

tic nu [tia ]ntr-

ad

ev=r d

e glum

=. n

u putea s=

ierte cutezan\a veneticului. S

e ]n=l\= d

in nou ]n d

ou= la

be [i se repezi ia

r=[i

cu un mug

et.Fra

m ]i ]ntinse o pied

ic=. A

[a

cum ]l ]nv=

\ase A

ugust cel prost.

o pied

ic= d

in acelea

care nu d

au

gre[ niciod

at=

[i st]rnesc hohotul g

aleriei.U

rsul s=lbatic se rostogoli ]n bot.

Fram

]l salut=

cu lab

a la

t]mpl=

, com

ic [i ba

tjocoritor.D

in n

ou

s=lb

aticu

l se rid

ic=

]n picioa

re. Din nou se repezi g

]f]-ind

. Din nou Fra

m s=

ri peste ca

p,

]n cel ma

i izbutit d

ublu sa

lt morta

l pe ca

re l-a execu

tat el vreod

at=

]n via

\=.

Ursul

s=lb

atic

se lupta

cu

o um

br=

, cu un urs de g

lum=

[i de re-

sorturi ca o sf]rlea

z=. Fra

m ]i lune-

ca, s=

rea, ]l a

tingea

]n der]d

ere cu d

osul lab

ei pe bot. A

poi, sc]rbit

de a

t]ta n=

t]ngie [i ]nc=

p=\]na

re, Fra

m se a

g=

\= ]n c]rca

s=lb

aticului

[i nu se ma

i l=s=

desprins.

Era

alt=

figur=

comic=

]nv=\a

t=

de la

Aug

ust cel prost.C

el=la

lt urs

se scutura

, urla

, m

orm=

ia, fug

ea, se ]n=

l\a ]n d

ou=

lab

e [i c=d

ea ia

r=[i ]n pa

tru, ]ncer-ca

s= m

u[te, s= zg

]rie, se r=sucea

[i se t=

v=lea

]n n=m

e\i.intra

se groa

za ]n el. D

up= m

in-tea

lui ][i ]nchipuia c=

a d

at peste

un urs nebun, peste o d

r=covenie

cum nu s-a

ma

i v=zut, un fel d

e de-

mon a

l ur[ilor alb

i. nu m

ai d

orea

altceva

dec]t s=

scape d

e acea

st=

pa

coste c=\=

rat=

]n ceafa

lui [i s=

-[i ia t=

lp=[i\a

.C

]nd

Fram

, ostenit

[i sc]rb

it, sl=

bi str]nsoa

rea [i c]nd

se l=s=

s=

-i lunece din c]rc=

, ursul s=lb

atic

o zbug

hi la g

oan=

. Fugea

c]t ]l \i-nea

u cele patru la

be; tr=

gea

cu coa

da

ochiului ]nd=

r=t, i se p=

rea

c= d

r=covenia

se preg=

te[te s=

sar=

dup=

ei [i o ]ntindea

]n ga

-lop [i m

ai cum

plit. Chia

r c= s-a

r fi potrivit vorba c=-i sc=p=rau c=lc]ile, d

ac=

ur[ii polari a

r avea

potcoave

de fier la

c=lc]ie [i d

ac=

sub g

he- \urile d

e la pol s-a

r afla

st]nci de

cremene.

Fram

]l

privea

din

urm=

cu

p=rere d

e r=u [i cu ]nciud

are.

Cea

dint]i ]nt]lnire cu cel d

int]i fra

te al s=

u de d

eparte ja

lnic= m

ai

fusese [i prost ma

i sf]r[ise! }n loc d

e un tovar=

[ care s=

-l ]nt]mpine

cu semne d

e bucurie, Fra

m nim

e-rise peste un n=

t]ng c=

p=\]nos [i

pus pe har\a

g.

Da

c=

a[a

vor

fi a

r=t]nd

la

a

puc=turi [i la

fire to\i ur[ii alb

i de

la pol, a

tunci deg

eab

a a

ma

i b=

tut el d

rumul p]n=

aici, s=

-i caute [i

s=-i cunoa

sc=! C

ople[it de ob

id=

, r=

t=ci f=

r= \int=

printre ghe\urile

care ]i era

u at]t d

e str=ine [i d

e d

u[m=

noase.

Acum

ar fi vrut s=

simt=

o m]n=

om

eneasc=

[i bl]nd

= netezind

u-i b

lana

[i ceafa

]ntre urechi, po-tolind

u-i am

arul. A

[a cum

veneau

oam

enii d

e at]tea

ori s=-l ]n

trebe

]n vremea

din urm

=:

– Ce este cu tine, m

= Fra

m,

m=

? De ce e[ti tu a

[a d

e nec=jit [i

botos?…

Ha

ide, r=

spunde! |i s-a

u ]neca

t cor=b

iile? n-a

i c][tiga

t la

loterie?D

ar nu se m

ai a

fla nim

eni s=-i

aline a

leanul.

Din fa

\a lui fug

eau vulpi a

lbe,

zv]cneau

din

arcul

picioarelor

iepuri alb

i, dea

supra f]lf]ia

u stoluri d

e p=s=

ri alb

e.E

ra

o insul=

m

i[un]nd

de

viet=\i, cu toa

te c= se a

fla m

ai spre

mia

z=n

oap

te [i ]ntr-o d

ep=

rtare

]nc= m

ai frig

uroas=

dec]t ostrovul

pustiu unde-l l=

sase va

porul. Da

r lui Fra

m nu-i m

ai f=

ceau b

ucurie a

ceste s=

lb=

ticiuni lib

ere, sprin-

tene, fug

=rin

du

-se, p]n

dind

u-se, juc]nd

u-se, v]n]ndu-se. Prea fugeau

de el. Prea

]l socoteau d

u[ma

n. D

u[ma

n ]l socotise chiar [i ursul

alb

, fratele lui b

un, cu acela

[i chip [i cu a

ceea[i a

sem=

nare. }n loc

s= a

jung=

prieteni, nici una, nici

dou=

, el, hai la

har\=

[i la b

=ta

ie! C

e naib

a? n

u-i loc destul la

pol pentru to\i ur[ii pola

ri?D

e c]teva ori ]l z=

ri din nou.

Ursul

c=p=

\]nos, d

e b

a[tin=

, p]nd

ea

de

dup=

zid

ul st]ncilor.

Fram

]i z=rea

numa

i botul [i ochii

nedum

eri\i, prosti\i, frico[i. }nda

t=

ce se apropia

, s=lb

aticul o rupea

la

g

oan=

. o

fug

=

cara

ghioa

s=,

care pe Fra

m ]l scotea

din s=

rite. P

oftim

! El c=

uta

un

tova

r=[ s=

-i \in=

de ur]t, [i c]nd

colo cel=la

lt nu [tie d

ec]t s= m

orm=

ie! mor-m

or! m

or-mor!

mor-m

or! {

i la

fug

=,

b=

iete!T]rziu d

e tot, ma

i d=

du o d

at=

peste

s=lb

aticu

l c=

p=

\]nos.

Se

afla

]ntr-o v]lcea d

e l]ng=

\=rm

: un a

d=

post cu totul ascuns. E

ra ]ntors

cu spatele. }nfuleca lacom dintr-o

co[cogea

m

ors=.

T]r]se v]na

tul a

colo [i se ]ndopa

, morm

=ind

de

unul singur. C

]nd a

uzi pa[i sc]r\]-

ind

pe z=

pa

d=

, r=su

ci cap

ul [i

]n=l\=

ochii.Fra

m [tia

acum

cu cine are d

e-a

face.}n loc s=

morm

=ie [i s=

ara

te d

u[m=

nos col\ii,

se b

urzului ]n

glum

=, se pref=

cu, rotind la

bele,

c= se reped

e la el, s=

ri de d

ou= ori

peste cap ]n sa

lt morta

l [i se r=suci

sf]rleaz=

pe c=lc]ie.

S=

lba

ticul o lu= la

fug=

. Se lip-

sea d

e m]nca

re, l=sa

prad

a d

e-a

ga

ta, num

ai s=

scape d

e, nebun.

2015, august noi 21

DIN TINDA BISERICIIE var= adev=rat= aici la mine ]n Dealul Schinoa-

sei. Se coc cire[ele. Se rumenesc sus pe v]rfuri, asemenea unor obraji de fat= mare, [i se coc pe la poale, ca ni[te pic=turi de s]nge din tainica inim= a lumii. Ce mare noroc au avut ]n anul acesta n=r=vos [i bezmetic cire[ii. Mai mare noroc dec]t cel al pr=sazilor. {i dec]t cel al prunilor. {i dec]t cel al merilor. {i dec]t cel al cai[ilor. {i chiar dec]t cel al vi[inului. To\i copacii mei din Dealul Schi-noasei, to\i prietenii mei devota\i, mai ales vi[inul, ]naintemerg=torul, au fost smeri\i [i ofili\i ]n anul acesta de ]nghe\uri. Schema e simpl=, de veacuri, a cedat vr=jma[ul de la el c]teva zile cu soare, m]n- g]ietoare, i-a ispitit, ei s-au umplut de floare [i al-bin=, dup= care s-a ]ntors [i cu suflarea-i de vifor, din est, a pr=v=lit ]ntr-o clip= tot la p=m]nt, [i road=, [i zbor, [i zumzet de via\=. Abia de-a r=mas pe crengile lor zdren\uite [i negre c]te-o speran\=.

{i doar cire[ele au sc=pat. {i da-c= au sc=pat cire-[ele, ]nseamn= c= au sc=pat [i copi-ii de examene, ]n-seamn= c= ]ncepe marea lor v]n=-toare de cire[e. {i dac= ]ncepe ma-rea v]n=toare de cire[e a copiilor, ]nseamn= c= se deschid [i marile mele drumuri spre Sfintele Liturghii ale verii, spre ma-rile s=rb=tori ale Maicii Domnului, ale Preasfintei

n=sc=toare de Dumnezeu [i pururea Fecioarei Maria. La |ig=ne[ti. La biserica Sf]nta Parascheva din Dealul Schinoasei. oriunde bate clopotul pentru aceste s=rb=tori [i unde sun=, se aude, face Sf]nta Liturghie pentru ele. oriunde r=t=ce[te copil=ria mea slobod=. nimic mai fericit pentru mine dec]t chemarea acestor nemuritoare clopote. nimic mai f=g=duitor dec]t chemarea acestor dulci rug=ciuni. nimic mai plin de n=dejde dec]t ie[irile spre ele. Ce se ]nt]mpl= acolo, ce tain=, poate m=car acum voi afla? At]ta doar c= ajuns la ele, la rugul aprins al rug=ciunii unite, ]n miez de var= [i r]d, ]n sanc-tuarul bisericii abia de reu[esc s= prind c]te o fraz=-dou= din slavoslovirea ritualic= a preo\ilor. Abia de izbutesc s= spun, s= \in m=car o rug=ciune proprie de jum=tate de or=, cu g]ndul curat la Dom-nul. Dup= care ba mi se face prea cald, ba m=

dor picioarele, ba ]ncep s= caut un scaun, ba m= deranjeaz= vecinul de al=turi, ba ni[te g]nduri ur]-te, p]n= c]nd ]ntr-un sf]r[it rug=ciunea devine o tor-tur=.

{i atunci alt= ie[ire dec]t tinda bisericii nu e-xist=, m=car pentru o clip=, pentru a trage o gur= de aer. {i asta eu cu rug=ciune ]ntins=, de-o iarn=, ]n chilie. Ce s= mai zici atunci de alt= lume? Astfel ]nc]t uneori se ]nt]mpl= c= tinda bisericii e mai plin= [i mai ]nc=rcat= dec]t ]ns=[i biserica [i atunci te ]ntrebi dac= nu cumva pricina tuturor nevoilor noastre se afl= ]n aceast= tind= ve[nic ticsit= de lume. Pentru c=, la urma urmei, ce lucrare poate face un om pe lumea asta dac= el nu poate duce m=car o rug=ciune simpl= p]n= la cap=t? Sau ce proiecte, ce guverne, ce \ar= putem ridica dac= nu putem \ine, uni\i, m=car o clip= din chinul cel ve[nic al lui iisus? {i care este ie[irea din tinda aceasta ]n care ba ie[im, ba intr=m, timp ]n care ne scap= toate, [i via\=, [i \ar=? nu [tiu, nu s]nt un proroc.

Cu ani ]n urm= ]ns=, ]ntr-o toamn=, la plecarea fiicei Ana peste hotare, am f=cut un tur pe la m=-n=stirile din codrii Moldovei. niciodat= p]n= atunci [i dup= n-am mai v=zut at]ta frumuse\e. Ciudat este ]ns= c= din aceste frumuse\i am memorat doar un c=lug=r de la H]rbov=\. Trist [i dezn=d=jduit, ca o noapte de toamn=, c=lug=rul acela. }ntr-o bise-ric= rece [i pustie, numai piatr=. Doar cu icoana f=c=toare de minuni a Preasfintei n=sc=toare de Dumnezeu... Ani ]ntregi a psalmodiat el ]n memo-ria mea. Ani ]ntregi am v=zut doar biserici ridicate din nou, cu ctitori tari la chimir [i turle bogat aurite. {i tinde ticsite. Astfel ]nc]t nu mai [tiam, vorba b=tr]-nului Jung, unde e el [i unde s]nt eu. o suferin\= eram. {i-n clipa c]nd eu eram el [i el era eu, adic= dezn=dejdea perfect=, ce mi-am zis, ia s= mai cerc o dat=, la aceast= biseric= a USM, }nt]mpinarea Domnului, care ascuns= ]ntre ziduri urbane, mi-a tot sc=pat p]n= acum. Care nici nu e biseric= parc=. nici un semn din afar=. Doar un cer[etor. {i-am intrat, ]n preduminica Pogor]rii Duhului Sf]nt. Dar n-am izbutit bine s= urc pe sc=ri, c= tinda s-a [i golit. Doar o copili\= cu un prunc ]n bra\e a r=mas ]n ea. Ca o imagine arhetipal= a Maicii cu Pruncul. Ca o rug=ciune de ]nceput, care pornit= din tind=, cu osteneala p=rintelui Mo[in [i mila celorlal\i pre-o\i, printre care p=rintele Bort=, a prins a urca din incinta bisericii spre bol\i, cu puterea de jertf= a unei parohii, pentru ]nt]lnirea [i ]mplinirea etern= cu Duhul cel Sf]nt. {i ca o imagine minune. Pentru mine desigur, prima fotografie, f=cut= cu aparatul foto primit drept cadou din primul salariu al Anei, ]n Regatul Unit al Britaniei.

Ion BRADUFotografie de autor

caligrafii

O IMAGINE ARHETIPAL+

noi, august 201522

Carul-Mic

P orumbelul voiajor este animalul domestic ce posed= cel mai bun sim\ al orient=rii. C]nd

este transportat spre o destina\ie oarecare, ]ntr-un vagon ]nchis [i pe rute oric]t de ]nc]lcite, el, odat= eliberat, reg=se[te locul de unde a pornit. Mai mult, ace[tia pot atinge viteza de 70 km/h, parcur-g]nd ]ntr-o zi 800-900 km, abilitate pentru care, probabil, s]nt folosi\i ]n misiunile de salvare de pe ocean, fiind antrena\i s= vad= vestele ro[ii sau portocalii ale naufragia\ilor

}n general, aceste specii de p=s=ri s]nt foarte iste\e. Ambii p=rin\i ai puilor de porumbei ][i hr=nesc odraslele cu lapte. Acesta este similar cu laptele produs de mamifere pentru puii lor. Dac= g][tele, g=inile [i alte p=s=ri beau apa d]nd ciocul peste cap, atunci porumbeii o sorb, o caracteris-tic= neobi[nuit= pentru p=s=ri. Zboar= u[or pentru c= oasele lor s]nt pline de aer [i v=d ]n culori, per-cep]nd, totodat=, [i lumina ultraviolet=. Mai ciu-dat, cercet=torii sus\in c= s]nt printre pu\inele viet=\i capabile s=-[i recunoasc= reflexia ]n o-glind=.

} n timpul domniei lui Petru cel Mare al Rusiei, dac= b=rba\ii voiau s=-[i lase barb=, erau

obliga\i, prin lege, s= pl=teasc= o tax= pentru a avea acest drept. Aceasta pentru c= \arul nu putea s= aib= o barb= respectabil=, lucru ru[inos ]n ace-le timpuri, ]ncerc]nd astfel s=-i determine [i pe ceilal\i b=rba\i s= [i-o rad=. Dup= al\ii, \arul dorea europenizarea b=rba\ilor ru[i.

Petru i a devenit \ar la v]rsta de 15 ani din cauza decesului tat=lui s=u. Via\a sa a fost plin= de vio-len\= [i minciun=, doar dragostea mamei sale era cel mai de pre\ lucru.

P ara, paraua/ parale ]n limba turc= ]nseamn= bani. Ast=zi dic\ionarele ne propun urm=toarea

explica\ie: Moned= f=r= valoare egal= cu a suta parte dintr-un leu vechi; mic= moned= turceasc= de argint care a circulat [i ]n \=rile rom`ne[ti; ban de valoare mic=. Paraua era din argint, ]ns= ]n pe-rioadele de criz= ale imperiului s-a devalorizat foarte mult.

o alt= moned= cu acela[i nume de para [i cu o istorie care avea s= lase un gust amar rom`nilor din aceea[i cauz= a devaloriz=rii a fost b=tut= din bronz pentru Moldova [i |ara Rom`neasc=. }n combina\ie cu un alt cuv]nt de aceea[i origine, chior, au dat na[tere cunoscutei expresii o para chioar=. }n trecut expresia dat= avea sensul de moned= g=urit=, purtat= ca podoab=, [i care ast-fel nu mai avea nici o valoare. Ast=zi, utilizat= ]n contextul a nu avea nici o para chioar=, ]nseamn= a nu avea nici un ban. Prin excluderea cuv]ntului para s-a ajuns la o alt= expresie: a nu avea un chior, astfel chior ]nsemn]nd bani ]n general.

M ]ntuie[te, Doamne, [i p=ze[te \ara noastr=, st=p]nirea [i oastea ei [i pe to\i drept-m=ritorii

cre[tini. Amin!

RUG+CIUNE PENTRU |ARA }N CARE TR+IE{TI

COPIL+RIEExist=-o \ar= mult frumoas= }n care po\i oric]nd pleca,Strigat de maica ta la mas=,ori invitat de-o viorea.o \ar= unde gr=niceriiS]nt greiera[ii cei verzui{i-n loc de pa[aport se cereS= spui la vam= poezii.Copil=rie: poezieMai ieri ]n scr]nciob noi ne-am dat,Copil=rie: p=p=die,Ce grabnic vremea te-a suflat!

Exist=-o \ar= din poveste}n care tu e[ti ]mp=rat,o \ar= unde totul este,iar craiul umbl= desc=l\at;{i unde nu e luni sau vineri,Ci numai ea: duminic=!o \ar= unde-s ve[nic tineri{i tat=l t=u [i maica taCopil=rie: p=p=die,Ce grabnic vremea te-a suflat!

TAXE PENTRU BARB+

Grigore VIERU

2015, august noi 23

Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

{ ti\i [i voi c= fiec=rei viet=\i de pe aceast= lume Bunul Dumnezeu i-a

dat rostul cu mult= ]n\elepciune. A[a se face c= atunci c]nd Dumnezeu a chemat la El toate f=pturile, ca s=-i r]nduiasc= fiec=reia hrana, dup= felul s=u, nu [tiu cum s-a f=cut c= \]n\arul a ]nt]rziat.

La sf]r[it, vede Bunul Creator c= apare [i \]n\arul a[tept]nd cuminte hot=r]rea Ce-lui Atotputernic. Se g]nde[te Dumnezeu ce s=-i r]nduiasc= \]n\arului drept hran=, fi-indc= le cam ]mp=r\ise pe toate, [i ]i spu-ne: „|ie ]\i dau darul acesta: s= te hr=ne[ti prin ierburi [i buruieni, c=ut]n-du-le sucul [i seva”.

De[i cam nemul\umit, \]n\arul i-a res-pectat ]ntocmai voia lui Dumnezeu. Dar, \]n-\=roaica nu-i d=dea pace nici o clip=. Me-reu ]l b=tea la cap, nemul\umit= nevoie mare [i repro[]ndu-i ]ntruna:

— nu vezi, b=rbate, ]n ce hal ai ajuns, c= e[ti slab [i am=r]t ca vai de tine? Du-te [i cere-i lui Dumnezeu altceva c= asta nu-i via\= de noi!

{i azi a[a, m]ine a[a, ajunsese \]n\=-roaica s=-i scoat= sufletul \]n\arului cu ne-mul\umirea ei. }ntr-o zi, n-a mai putut r=bda \]n\arul [i i-a spus:

— Dac= nu-\i place ce m]nc=m [i mai e[ti [i a[a plin= de sine, du-te singur= [i nu-mi mai bate capul!

At]t i-a trebuit nevestei, care nechibzu-it= [i cu gura mare, s-a dus valv]rtej la Dumnezeu cer]ndu-i s=-i schimbe m]ncarea r]nduit=.

Dup= ce a ascultat-o cu r=bdare, Dumnezeu i-a spus:— De azi ]nainte te vei hr=ni cu s]nge de om sau

de vit=, iar de nu vei g=si, s= mori de foame. iar de te vor prinde, omul te va pocni cu palma, sau vita cu coada [i-\i vei g=si sf]r[itul. B=rbatul t=u ]ns= are voie s= m=n]nce din toate felurile de iarb= [i ver-dea\=.

{i uite-a[a a r=mas [i p]n= ]n ziua de azi c= \]n-

\arul niciodat= nu-l ]n\eap= pe om, dar \]n\=roaica l-ar face ciur, dac= ar putea, s=-i sug= tot s]ngele [i nu se opre[te p]n= c]nd nu-i pocne[te omul o palm= zdrav=n=, de o face una cu peretele.

Dar, vezi cum e lumea asta, c= bietul \]n\ar, f=r= vin=, trage [i el ponoasele de pe urma nevestei, c= omul de teama \]n\=roaicei care ]n\eap=, nu st= s= aleag= [i pocne[te orice \]n\ar ]i iese ]n cale, f=r= a [ti dac= e \]n\ar sau \]n\=roaic=.

— De...! Ce s=-i faci, dac= nu s-au mul\umit cu ce le r]nduise Domnul?!

POVESTEA |}N|ARULUI

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

Leon MAGDAN

noi, august 201524

A{TEPT UN SFAT

Vocea de la cel=lalt cap=t nu-mi r=spunde. {i-mi dau seama c= am fost r=u, dur, c-am speriat o fe-meie. Totu[i, nu m= pot ]mbuna. Strig cu aceea[i, violen\=:

— „Zefirule” m-ai auzit? R=spunde-mi!Aud pe fir un murmur de copil [i ]n\eleg c= am

fost auzit, ]i ]ntind receptorul [efului de stat-major al batalionului. nu-l aud ce vorbe[te. M= uit n=uc la trupul comandantului [i nu-mi vine s= cred c= b=rbatul =sta voinic [i ]ndr=zne\ nu se va mai ridi-ca niciodat= ]n picioare. B=t=lia n-a ]ncetat. P=m]n-tul continua s= se legene. Plou= cu \=r]n= peste fa\a alb= a comandantului.

{eful statului-major ]mi spune c= a fost numit comandantul batalionului. P=r=se[te ]n grab= bor-deiul. R=m]n singur. Duc receptorul la ureche. Aud din nou glasul ei: vorbe[te cu telefonistul celorlalte subunit=\i. Pe cablu, glasul prim=verii, glasul zefi-rului, iar la picioarele mele cadavrul comandantului.

***I namicul a fost respins. Frontul restabilit. Co-

boar= peste linia frontului un amurg de prim=var=. Coboar= parc= din ad]ncul cerului, de acolo unde obuzele n-au putut ajunge. }l ]ngrop=m pe comandant. Pe un d]mb, la vreo cincizeci de metri de bordei. Eu nu s]nt acolo. Am ordin s= stau cu receptorul la ureche. Dar m= g]ndesc la coman-

Urmare din pag. 12

proz=

dant. E prim=var=, iar pacea-i la o zv]rlitur= de b=\. oric]nd e greu s= mori, dar acum, parc=-i [i mai greu...

opai\ul lumineaz= tremur]nd bordeiul [i um-brele lui m= nelini[tesc. nu mai vreau s= fiu sin-gur. Cur]nd apare ]n bordei noul comandant. Cal-c= greu. obosit. }ndurerat. E urmat de ajutorul meu, Filimon. Am]ndoi tac. ofi\erul se a[az= la masa de lucru, prive[te o clip= harta, apoi adoar-me cu capul pe mas=. Filimon ][i ]ntinde mantaua pe locul unde ]nainte z=cuse trupul comandantu-lui, ][i a[terne s= doarm=. Se uit= obosit la mine, iar eu, nu [tiu de ce, ]i spun:

— {tii, la punctul de comand= e o fat=...— {i? m= ]ntreb= el cl=tin]ndu-se.— Cum [i?! o fat=, o femeie...— {i?Filimon m= m=soar= cu ni[te ochi s]ngerii [i

umfla\i de oboseal=. Am senza\ia c= nu m= ]n\elege. Spun:

— nu vrei s=-i auzi vocea?— Ce s=-i aud?— Vocea. Are o voce dulce.— Dulce, zici? Filimon casc= ostenit. Da, vocea

femeii e dulce. Casc= din nou. Se ]ntinde apoi pe locul unde ]nainte z=cuse cadavrul comandantu-lui [i, ]ntorc]ndu-se cu spatele la mine, doarme bu[tean.

Ar trebui s= m= sup=r, dar n-o fac. R=m]n cu g]n-durile mele. Lini[tea-i [i mai ad]nc=. M= simt de parc= m-a[ preg=ti pentru o mare aventur= [i asta m= tulbur=. Cuvintele dragoste, iubire, ]ndr=gostit ]mi umbl= prin minte ca ni[te tainice avioane de recunoa[tere. B]z]itul lor m= tulbur=, dar, ]n acela[i timp, m= [i atrage. M= g]ndesc la ea [i a[tept s=-i aud glasul pe firul care ne leag=. Un singur fir leag= batalioanele de inima lor – punctul de co-mand= al regimentului. Aud:

— „Zefirule”! aici e „Salc]mul”. Control! Recunosc glasul telefonistului de la batalionul

„Unu”. iar ea r=spunde cu un ton firesc, blajin, de parc= nu ne-am afla ]n r=zboi, ci sub acoperi[ul primitor al unui c=min oarecare.

}mi cunosc tovar=[ii [i-mi dau repede seama c= ast=zi s]nt prea st=ruitori ]n a controla leg=turile cu regimentul, ]i b=nuiesc [i pe ei la fel de tulbura\i de apari\ia pe fir a unei voci de femeie. numai eu lipsesc din circuit. Prefer s-o ascult a[a cum ai as-culta o melodie.

— „Zefirule”, aici e tot „Salc]mul”. „Zefirule”, cum te cheam=?

— Chiar, cum te cheam=?— Cum te cheam=?— Cum te cheam=? r=sar pe fir ]ntreb=rile curi-

oase ale solda\ilor.Se face o pauz=. S]nt numai urechi. inima-mi

bate proste[te, ame\it=, nici eu nu [tiu de ce.

„ Z

efir

ul”

nu m

= a

ude.

Ale

xei C

OL~

BN

EA

C

2015, august noi 25

Continuare ]n pag. 30-31

roza v]nturilor

EDUCA|IE {I DICTATUR+P =[ind pe p=m]ntul azer, aten\ia mi-a fost atras=

de num=rul mare de copii, adolescen\i [i tineri – credeam c= majoritatea ][i a[teapt= p=rin\ii, rude-le sau prietenii pleca\i peste hotare. }n prima loca-litate, unde am f=cut un scurt popas, la fel m-a mirat mul\imea de copii [i tineri – m-am g]ndit c=

m]ine ]ncepe anul de ]nv=\=m]nt [i cu to\ii s]nt ]n alert=. La marginea unei urbe, dou= echipe de adolescen\i ju-cau fotbal. num=-rul suporterilor – copii [i adolescen\i – impun=tor. Am aflat c= duminica urm=toare vor juca

un meci amical cu semenii lor din Georgia.— {i cine crede\i c= va c][tiga? i-am iscodit.— noi, au r=spuns c]teva voci.— De ce anume voi?— noi, fiindc= s]ntem mai mul\i...— Bine, dar ambele echipe vor avea acela[i

num=r de juc=tori...— oricum, noi s]ntem mai mul\i!Azerbaidjanul are aproape zece milioane de lo-

cuitori, dintre care un sfert sub v]rsta de 15 ani, iar jum=tate din popula\ia \=rii n-a ]mplinit nici 30 de ani.

}n ora[ul Gandja am fost invita\i la un liceu la primul sunet de clopo\el (]n Azerbaidjan anul de ]nv=\=m]nt ]ncepe pe 15 septembrie). Am r=mas un pic mirat c= festivitatea a ]nceput nu cu un cuv]nt de salut al directorului [colii – ]n fa\a careului a fost chemat un b=ie\el din clasa a cincea, f=c]ndu-i-se observa\ie c= a tras-o de cosi\e pe o coleg=. Pe toat= perioada afl=rii mele ]n \ara azer=, nu am fost martor ca un b=iat trecut de 10-11 s= se r=s-teasc= la vreo fat= ori, cu at]t mai mult, s-o ]mbr]n-ceasc=. Dac= cineva din grupul de copii ]n mi[care l-a atins ]nt]mpl=tor pe vreun trec=tor, atunci ][i cer scuze cu to\ii. Un b=iat nu-[i permite s= copieze o lucrare de la o fat= – e ru[inos [i umilitor. Chiar din fa[= copiii s]nt educa\i s= aib= un comportament respectuos unul fa\= de altul, iar fa\= de fete ]nde-osebi.

nu am z=rit nici un adolescent cu \igara ]n gur=. Cum se las= ]nserarea, copiii [i adolescen\ii parc= intr= ]n p=m]nt, iar [i dac= vei vedea pe cineva, neap=rat ]nso\it de un adult. Am c=l=torit de c]teva ori cu transportul public. Cu toate c= erau locuri li-bere, copiii preferau s= stea ]n picioare, erau con-[tien\i c= la urm=toarea sta\ie putea urca un v]rst-nic sau chiar un b=tr]n. M-am convins nu o singur= dat=: dac= discut= doi sau mai mul\i maturi, copiii intervin doar ]n cazul ]n care s]nt ]ntreba\i.

VULCANI NOROIO{I

— B=ie\i, r=spunde ea cu un aer ceva mai ofici-al, m= cheam= Valentina [i am gradul de sergent.

— S= tr=i\i, dom’le sergent, izbucne[te vesel un transmisionist.

}l recunosc: e Vasilescu de la grupul de artile-rie... un palavragiu... un nesuferit...

Credeam c= o s= se supere de izbucnirea b=ie- \ilor, dar Valentina nu s-a sup=rat, ci a mul\umit politicoas=.

A[adar, o cheam= Valentina!... Valentina... Mi-ar pl=cea s= fim singuri pe fir, iar eu s=-i spun sim-plu: Vali.

— „Zefirule”, aici „Criv=\ul”... Control.— Control ,„Criv=\ule”!— „Zefirule”, a[ vrea s= te ]ntreb ceva...Tresar. Ce-o fi vr]nd [i blegul =sta de la „doi”,

de ce nu-[i vede de treab=? A f=cut controlul, gata... Mai pune [i ]ntreb=ri ]n afara regulamen-tului...

— „Zefirule” cum ar=\i? E[ti dr=gu\=?E din nou t=cere. Mi se pare c= aud inimile tutu-

ror transmisioni[tilor din preajm=, ]n cele din urm=, Valentina r=spunde:

— A[a cum ar=t, s= [tii c= nu s]nt de nasul t=u...

izbucnesc ]n r]s transmisioni[tii. R]d [i eu.Doamne, parc= n-am fi pe front.— „Zefirule”, c]\i ani ai? ]ntrebarea e a unuia de

la branduri.— „Zefirule”, nu-i r=spunde! o sf=tuie[te cel de

la „Unu”. „Mesteac=nul” e un afemeiat.— B=ie\i, am nou=sprezece ani!S]nt un transmisionist „b=tr]n”, nicic]nd ]ns=

urechea mea n-a auzit o convorbire mai frumoas=. A[ vrea s=-i spun: „{tii, Vali, [i eu am dou=zeci [i unu de ani!”.

Trei obuze grele r=scolesc pe nea[teptate flan-cul drept. Cel de la „unu” raporteaz= cu o voce ne-spus de p=rinteasc=:

— „Zefirule” s= nu-\i fie team=. obuzele au ex-plodat la noi, la „Salc]mul”. nu-i nimic grav. Uite „53” al nostru vrea s= vorbeasc= cu „53” al vostru...

— |i-l dau, „Salc]mule”.Apoi Valentina n-a m=i r=spuns la telefon. A

fost ]nlocuit=. Acum pe fir „patruleaz=” glasul ur-suz al sergentului major Tudorache. Am sim\it de-odat= o sf]r[eal= ]n tot trupul. }i trag un picior lui Filimon, ]l trezesc, ]i fac un semn c= trebuie s= m= ]nlocuiasc=. }njur=. Casc=. nu-l ]nc]nt= schimbul, dar se ridic=. }mi ia receptorul, iar eu trec ]n locul lui. }nchid ochii [i o simt pe Valentina l]ng= mine... ]i simt r=suflarea cald=, r=suflarea femeii... a zefi-rului... {i adorm pe locul unde ]nainte z=cuse ca-davrul comandantului.

noi, august 201526

pa gi na mu ze lor

ALIONA MOON

A liona Moon s-a n=scut la 25 mai, 1989 ]n Chi[in=u [i este absolventa Facult=\ii de Jur-

nalism a Universit=\ii Libere interna\ionale din Re-publica Moldova. Chiar dac= Aliona nu a avut o educa\ie muzical= academic=, ea posed= un fin sim\ muzical [i o voce unic=.

}n 2010 Aliona Moon s-a clasat pe locul iii la con-cursul Star Factory-2. }n anul 2011 a c][tigat trofeul Dan Sp=taru ]n Rom`nia. A urmat anul 2012, care i-a adus Alionei Moon ocazia s= p=[easc= pe scena Eurovisionului de la Baku, ca back-vocalist= pentru Pasha Parfeny's – L=utar, melodie care s-a clasat pe locul 11.

Eu am descoperit-o pe Aliona ]n 2013, c]nd a fost desemnat= c][tig=toarea etapei na\ionale a Euro-visionului cu piesa o mie, care a fost de fapt [i de-butul ei. ne-a reprezentat cu succes \ara la Malbo,

Suedia. interpretarea Alionei Moon ]n final= a fost ]ndelung aplaudat= de c=tre fanii prezen\i ]n sala de concert. Republica Moldova a acumulat 71 de puncte [i s-a clasat pe locul 11.

Aliona Moon a reu[it ]n 2014 s= impresioneze ju-riul [i publicul cu vocea sa inconfundabil=, ajun- g]nd p]n= ]n finala celui de-al patrulea sezon Vocea Rom`niei, ]n echipa lui Smiley.

La ]nceputul verii Aliona [i-a surprins fanii cu piesa Loc pentru dragoste. Este prima sa pies= lansat= ]n colaborare cu HaHaHa Production din Rom`nia. „Mi-am dat seama c= Smiley [tie foarte bine s= citeasc= o persoan= ]nainte de a-i compune o pies=, este un c]ntec care expune ]n mod complet pozitivul din mine [i dorin\a de a sus\ine oamenii atunci c]nd au nevoie ”, spune Aliona.

Ana BRADU

2015, august noi 27

STUART BINGHAM

A m avut c]teva tentative de a juca biliard, dar ]n-cerc=rile mele au e[uat. Am ]n\eles c= trebuie

s=-mi dezvolt unele abilit=\i pentru a reu[i, de aceea am hot=r]t doar s= privesc biliardul [i s=-i las pe cei mai buni s= ating= culmile succesului. Ast=zi, m= g]n-desc la cei care au fost declara\i legende mondiale ale biliardului. Printre ei se afl= [i englezul Stuart Bingham, cel mai b=tr]n juc=tor de snooker (o cate-gorie a biliardului, cu acelea[i reguli, dar a fost in-ventat ]n secolul XX) care devine ]n premier= campi-on mondial, dup= ani [i ani grei de munc=. }ndr=zne\, nu crede\i?

S-a n=scut ]n luna cire[ilor prin 1976, c]nd nici prin cap nu le-a trecut p=rin\ilor c= pe la 35 de ani va fi cel mai bun printre cei buni. nu a vrut s=-[i fac= public= via\a de familie, or ceea ce prive[te cariera, a l=sat-o ca toat= lumea s= o cunoasc= [i s= tr=iasc= ]mpre-un= cu el toate succesele ce urmau s= vin=.

Dorin\a arz=toare de a deveni un juc=tor profe-sionist de snooker mocnea ]n marele campion de foarte devreme. La v]rsta de 17 ani [i-a cump=rat propria ma[in= pentru a merge la ilford s= se antrene-ze cu Ronnie o’Sullivan, Steve Davis [i Ken Doherty, to\i campioni mondiali. Prietenii s=i nu-i d=deau nici o [ans=. Dup= doi ani de la antrenamentele de la

ilford, prin 1995, ][i ]ncepe cariera la profesioni[ti. Desigur, primii ani au fost f=r= mare succes.

}n decurs de 15 ani a avut c=deri dureroase [i ridic=ri uluitoare. Dac= ]n 2000 uime[te audien\a de Crucibile c]nd ]l elimin= ]n mod fabulos pe sco\ianul Stephen Hendry, cel mai titrat campion mondial din istorie, atunci din 2003 au urmat cinci ani de declin total. nu reu[e[te s= se califice nici m=car pe tabloul principal. Abia ]n 2007 intr= pentru prima oar= ]n Top 32, an care pune cap=t insucceselor sale morale [i materiale. Pierde ]n 2013 de la Ronnie o’Sullivan, dar aceasta semnaleaz= o t=rie psihic= [i ]i ridic= moralul, crez]nd [i mai mult ]n eul s=u. La doi ani distan\= juc=torul bunului-sim\ se r=scoal= [i ]nvinge pe cei care alt=dat= au f=cut istorie.

nimeni nu l-ar fi ales c][tig=tor, fiind plasat toc-mai pe locul 10 p]n= la acest campionat. Bingham ]ns= c][tig= [i ][i asigur= un loc printre legendele ce-lui mai greu sport cu bile.

M= g]ndesc c= dac= cineva ar fi pariat pe Stuart Bingham la casele de pariuri cu o lun= ]nainte, ]n ziua de 5 mai 2015, ar fi c][tigat sume enorme. La casele de pariuri ar fi fost cozi, iar fanii – plini de satisfac\ia zilei de atunci.

Olesea CURMEI

time-out

28 noi, august 2015

I

E firesc c= a existat [i exist= un interes mare pentru a decripta informa- \iile [i mesajele cu scopul de a cunoa[te inten\iile celui ce le-a expe-

diat. Din perioada Rena[terii este cunoscut discul lui Alberti, ce permitea ca mesajele s= fie criptate sigur; cel care ]l primea av]nd la dispozi\ie un disc identic, afla con\inutul cu u[urin\=.

}n 1918 talentatul inginer german Arthur Scherbius a brevetat un mecanism electromecanic, asem=n=tor ma[inii de dactilografiat, pentru criptarea [i decriptarea automat= a mesajelor. Era convins c= marile companii [i-ar fi dorit s= se protejeze de spionajul industrial [i comer-cial. Dar pre\ul exagerat, pe care l-a cerut, a diminuat, pentru moment, interesul fa\= de inven\ia sa. Totu[i, fiind expus= la Congresul Uniunii Po[tale interna\ionale din 1923, ma[ina lui Scherbius, numit= sugestiv Enigma, a provocat interesul participan\ilor, fiind ulterior cump=rat= de b=nci [i mari ]ntreprinderi din Germania. Apoi, astfel cum perioada de dup= Primul R=zboi Mondial era destul de tensionat=, principalii clien\i s-au dovedit a fi for\ele armate.

Un model obi[nuit dispunea de dou= tastaturi – inferioar= [i superi-oar=, butoanele celei superioare se iluminau, indic]nd fie litera criptat= (]n regim de transmitere), fie cea decriptat= (]n regim de recep\ie). Cel mai important mecanism era constituit din trei rotoare diverse, pe care erau gravate 26 de litere ale alfabetului german [i care aveau tot at]tea contacte electrice, de o parte a discului, [i ace electrice cu arcuri, de alt= parte. Circuitul electric de la contacte la ace se deosebea de la rotor la rotor. Toate se ]mbr=cau unul l]ng= altul pe un ax. Pentru cifrarea infor-ma\iei era important= at]t ordinea acestor rotoare ]n „cuibul” ma[inii, c]t [i pozi\ia lor ini\ial=. Fiecare dintre ele puteau fi aranjate cu una dintre cele 26 de litere ]n dreptul semnului respectiv. C]nd era ap=sat un buton al tastaturii inferioare, primul disc se rotea cu o pozi\ie. Dup= o rota\ie complet=, discul vecin, la r]ndul s=u, se rotea cu o pozi\ie, iar dup= un cerc deplin al acestuia se antrena [i al treilea rotor. Astfel o liter= crip-tat=, s= zicem „a”, ]ntr-un caz putea fi reprezentat= prin „b”, alt= dat= – prin „k”, a treia oar= prin „f” etc., [i niciodat= prin „a”, deoarece sem-nalul electric, dup= ce parcurgea toate rotoarele, ajungea ]ntr-un disc reflector, care ]l ]ntorcea ]napoi prin rotoare, dar deja pe o cale diferit= de cea ini\ial=. Reflectorul, ini\ial fixat ]ntr-o singur= pozi\ie, cu timpul a fost perfec\ionat – putea fi aranjat ]n una din 26 de pozi\ii, iar mai apoi ][i schimba pozi\ia pe parcurs. Pentru sporirea securiz=rii, ]n modelele militare, dup= 1930, pe partea anterioar= a ma[inii erau prev=zute perechi de contacte electrice, care permiteau s= fie schimbate perechi de litere prin intermediul firelor de leg=tur= p]n= ca semnalul electric s= ajung= la primul rotor. ini\ial erau 6 perechi, apoi 10 [i chiar 13. num=rul de combina\ii cre[tea esen\ial: din 26 de semne oricare 12 (apoi 20 sau 26) puteau fi combinate c]te dou=.

Cea mai sofisticat= Enigma a fost construit= pentru flota german= [i, ]n primul r]nd, cea de submarine, pentru care securitatea informa\ional= ]nsemna supravie\uire. }n fazele finale ale celui de-al Doilea R=zboi Mondial, Enigmele submarinelor aveau la dispozi\ie opt rotoare, dintre care cinci se utilizau aleatoriu pentru criptare-decriptare. Dar [i rotoarele puteau fi mai complicate – pe l]ng= cele 26 de litere latine ale alfabetului german unele mai con\ineau [i c]te 3 cu diacritice – Ā, Ö, [i Ü. Evident, ca rezultat, nivelul de confiden\ialitate cre[tea. num=rul total de combi-na\ii posibile la o ma[in= Enigma cu 3 discuri ]n func\ie este enorm – 158 de milioane de milioane! Dac= fiecare p=m]ntean dintre cei peste 7 mi-liarde de oameni de pe Terra, de la mic la mare, ar forma o combina\ie pe secund=, f=r= a fi repetat=, pentru a le testa pe toate ar fi nevoie de peste 46 mii de ani de munc= continu=! Pentru decriptarea doar a unui mesaj un computer modern ar avea nevoie de 1 an de zile.

{i totu[i, geniul uman a reu[it s= „dezghioace” tainele Enigmei, iar istoria captivant= a acestei peripe\ii o ve\i citi ]n num=rul urm=tor.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

ENIGMA, DEPOSEDAT+ DE ENIGME

Violeta ZABULIC+

galeria Minervei

292015, august noi

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

REGLARE DE INTERESE

PISTRUIATUL VESEL

30 noi, august 2015

roza v]nturilor

A zerii s]nt s=ritori la nevoie. Dup= ce Rusia a ]ncetat s= mai livreze gaze [i petrol Georgiei

]n urma invaziei din august 2008, Azerbaidjanul le-a ]ntins ]ndat= o m]n= de ajutor, oferindu-le aceste bog=\ii subp=m]ntene.

La 25 de kilometri de Baku este un deal, Yamar-day, unic ]n lume, care arde ]n permanen\=, dar nu se r=sp]nde[te, numit Dealul de Foc sau Focul Viu, zic]ndu-i-se [i Muntele Sf]nt. Datorit= acestui deal, Azerbaidjanului i se mai spune |ara focului. Cine se apropie pentru prima dat= de Dealul de Foc, ne-cunosc]nd realitatea, intr= imediat ]n panic=, crez]nd c= arde ceva, fiind gata s= alerteze pompierii. Aici se simte mereu miros de gaze. Dealul arde din tim-purile cele mai vechi [i var=, [i iarn=, pe ploaie [i pe v]nt. Se presupune c= a ]nceput s= ard= dup= un cutremur de p=m]nt ]n urma c=ruia gazele au ie[it la suprafa\=. B]ntuie o legend= precum c= un cioban, dup= ce [i-a aprins luleaua, a sc=pat jos chibritul, de unde s-a pornit focul. }nc= ]n secolul 13 cunoscutul c=l=tor vene\ian Marco Polo a fost mar-torul Dealului de Foc.

Azerbaidjanul are 65 de monumente de impor-tan\= mondial=.

o perl= a acestui p=m]nt s]nt [i mul\imea de vul-

cani noroio[i care nu pot fi ]nt]lni\i nic=ieri ]n alt= regiune a planetei.

Dup= descoperirea pe[terii Azîh, s-a demonstrat c= ]n aceste locuri a tr=it pentru prima dat= omul.

C=l=torind prin Azerbaidjan, am constatat c= num=rul magazinelor de covoare cedeaz= doar alimentarelor. Covora[e de m=rimea unei palme [i covoare de sute de metri p=tra\i. Aproape c= nu-i ]nc=pere f=r= covoare – pe pere\i, pe podea. nu am v=zut mai mult de dou= covoare cu acela[i design, am impresia c= varietatea decorului covoarelor azerbaidjene e mai mare ca cel al ambalajelor de bomboane produse ]n jum=tate din \=rile europene. }n Azerbaidjan se g=se[te unicul muzeu de covoare din lume.

}n Azerbaidjan s]nt 35 de rezerva\ii [tiin\ifice, naturale, pentru v]n=toare [i cinci parcuri naturale (pentru compara\ie: ]n \ara noastr=, cu un teritoriu de 2,5 ori mai mic ca cel azer, s]nt doar cinci rezer-va\ii [tiin\ifice [i un singur parc na\ional)...

Azerbaidjanul e situat pe o pozi\ie geografic= foarte favorabil=, fiind o verig= important= ]ntre cele dou= p=r\i ale continentului euroasiatic. |ara azer= e un coridor al tuturor transporturilor – aerian, maritim, feroviar, inclusiv terestru.

Se [tie c= planeta noastr= are 11 zone climateri-

Urmare din pag. 25

BAKU }N NOAPTE }NCEPUT DE AN {COLAR

{COAL+ NOU+ – COLEGI NECUNOSCU|I MO

SC

HE

E

DE

M}N

+ P

RIN

OR

A{

UL

VE

CH

I

AL

CA

PITA

LEI

312015, august noi

ce, dintre care 9 s]nt pe teritoriul Azerbaidjanului – de la zona subtropical= p]n= la c]mpiile alpine de ]nalt= altitudine. Cel mai ]nalt v]rf de munte aici atinge 4466 de metri.

Marea Caspic= sau marea Khazer, cum i se spune ]n azer=, este cel mai mare rezervor de ap= din lume care nu are leg=tur= cu oceanul Plane-tar. De aceea apa din Caspica este mai dulce ca a altor m=ri, cum ar fi, bun=oar=, acea din Marea neagr=. Coasta azer= se ]ntinde pe litoralul M=rii Caspice aproximativ 800 de kilometri.

De[i suprafa\a agricol= a \=rii nu dep=[e[te nici o cincime din teritoriul s=u, Azerbaidjanul e ]n frun-tea produc=torilor de bumbac, ceai, struguri [i tu-tun la nivel regional.

Azerbaidjanul e bogat ]n gaze naturale, petrol, aur, aluminiu...

S-a constatat c= ]n majoritatea \=rilor cu mari bog=\ii, ]n primul r]nd cu petrol [i gaze naturale, e regim de dictatur=. nu face excep\ie nici Azerbaid-janul. Dac= pari un pic suspect, poli\ia te opre[te f=r= nici un motiv, solicit]ndu-\i actele la control. Doi colegi de-ai mei, unul ucrainean [i altul georgi-an cu care am c=l=torit ]mpreun=, au fost aborda\i de c]teva ori de poli\ie sau de reprezentan\ii altor servicii, oblig]ndu-i s= [tearg= unele imagini pe care le-au fotografiat cu camera digital=: o b=tr]-

nic= cu o m]n= ]n ghips, cl=direa unei institu\ii de stat cu un perete jerpelit, un c]ine care dormea ]n fa\a pie\ei agricole...

}n Azerbaidjan pre[eden\ia \=rii ([i alte posturi de conducere) se transmite din tat= ]n fiu. Fostul pre[edinte Heydar Ali-yev, tat=l actualului pre[edinte ilham Aliyev, e un idol [i azi ]n \ar=. Aproape c= nu-i localitate ]n care s= lipseasc= portretul [i monumentul fostului lider; multe institu\ii ]i poart= numele, i-au con-struit [i un mausoleu... B=[tina[ii vorbesc

cu simpatie [i aten\ie despre el. observ]nd c= s]ntem str=ini, nu o singur= dat= s-au apropiat de noi b=[tina[i, ]n cea mai mare parte femei ]n etate, rug]ndu-ne s=-i film=m ori s=-i ]nregistr=m la dicta-fon: Pe mine m= cheam=... Eu ]l iubesc foarte mult pe Heydar Aliyev. El este zeul nostru... Revenind ]n \ara georgian= de unde urma s= m= ]ntorc acas=, un vechi cunoscut m-a ]ntrebat ]n glum= dac= am num=rat monumentele cu ex-pre[edintele pe care le-am v=zut... iar un azer care vindea fructe exotice la pia\a agroindustrial= din capitala \=rii noastre m-a [ocat cu cele povestite. El a confirmat c= noi s]ntem cre[tini ortodoc[i, iar ei s]nt islami[ti; cartea noastr= de c=p=t]i e Biblia, iar a lor e Coranul. Apoi a continuat: noul Testament din Biblie con\ine rug=ciunea ]ncep=toare }n numele Tat=lui, al Fiu-lui [i al Sf]ntului Duh... Fostul nostru pre[edinte s-a mul\umit doar cu Tat=l [i Fiul, pe Sf]ntul Duh l-a omis...

Majoritatea popula\iei azere se ]mpac= cu dic-tatura, consider]nd c= a[a [i trebuie s= fie. Ei nu [tiu c= se poate tr=i altfel, c= exist= [i democra\ie. Mult= lume de acolo nici nu vrea democra\ie, le pare ceva ciudat [i str=in.

Valerie VOLONTIRAzerbaidjan

Fotografii de autor

TURNUL FECIOAREIALEGERI DIFERITE

PRIMA EXCURSIE

V}NZ+TORUL DE M+TURI

PR+V+LIE DE SUVENIRE O ZI PLIN+

POFT

ICIO

{II

TURTE DIN STRUGURI {I KIWI

32 noi, august 2015

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

ULI|A COPIL+RIEI. }N CASA BU-NICILOR. Ionel Teodoreanu. Chi[i-n=u: Prut Interna\ional, colec\ia Bib-lioteca pentru to\i copiii, 2014, 238 p.

Cite[ti [i nu-\i dai seama: e proz= sau poezie. Te fur= la propriu! Supra-numit de G. ibr=ileanu „poet ]n proz=”, ionel Teodoreanu se reg=se[te ]n copil=rie “ca ]ntr-o sfer= a ]mplinirii ne-for\ate” (Ana Banto[). Universul feeric al acestei c=r\i invit= genera\ia tinerilor de ast=zi, fura\i de mijloacele tehnice performante de comunicare, s= simt= [i s= tr=iasc= ]n lumea copil=riei lui ionel Teodoreanu: prin prezen\a bunicilor ]n via\a noastr=, respira\ia prim=verii, deschiderea sufletului adolescentin, descoperirea sen-timentului de dragoste etc.

CONTELE DE MONTE-CRIS-TO. Alexandre Dumas. Partea I (604 p.), partea a II-a (643 p.). Chi[in=u: Cartier popular, 2015.

Romanul intrig= prin via\a tu-multuoas= a lui Edmond Dantès, care este ]nchis pentru ]nalt= tr=-dare, fiind considerat informator al “Uzurpatorului”, ]n persoana lui napoleon Bonaparte. Prietenia cu de\inutul prelat itali-an, abatele Faria, ]i schimb= radical cursul vie\ii. Aces-ta ]i dezv=luie existen\a unei comori ascunse pe o in-sul=. Ambi\ia [i consecven\a cu care eroul ][i realizeaz= planurile te \ine ]n suspans, a[a c= te las pe tine, drag= cititorule, s= descoperi aventura ce urmeaz=. „Conetele de Monte-Cristo r=m]ne, al=turi de Cei trei mu[chetari, opera cea mai citit= [i, f=r= doar [i poate, cea mai reu[it= a lui Dumas” (Jean-Pierre de Beaumarchais).

GHICITORI (48 p.) [i PRO-VERBE {I EXPRESII COMENTA-TE (48 p.) Bucure[ti-Chi[in=u: Litera mic=, 2014.

„Cinel-cinel:/ De ce o lunge[ti,/ De ce mai scurt= o faci. (Via\a)” sau „Am un ceaun umflat,/ Peste lume r=sturnat. (Cerul)”. {i tot a[a te distrezi de minune, pui mintea la ]ncercare, g=sind solu\ii pentru ghicitorile aranjate ]n ordine alfabetic= din colec\ia ]ngrijit= de Anatol Vidra[cu.

Seria Lecturi [colare din colec\ia Scriitori rom`ni ilustra\i prezint= proverbe [i expresii comentate pe ]n\e-lesul tuturor. A fi urechea satului, coad= de topor, [ade pe m=gar [i caut= m=garul, a face g]t, [i-a g=sit sacul peticul s]nt c]teva exemple. iar ilustra\iile realizate de Alex Dimitrov, Serge Samsonov [i Simion Zam[a te \in cu sufletul la gur=. A[adar, despic= firul ]n patru!

punctul de pornire

FASCINAT+ DE SPORTUL MIN|II

—C um te sim\i dup= ce ai cucerit medalia de aur?

— La ]nceput nu-mi venea s= cred c= am reu[it s= ]nving ]ntr-o lupt= acerb= cu [ahistele din alte 12 \=ri, ob\in]nd opt victorii frumoase de la reprezentantele \=rilor cu tradi\ii ]n [ah ca india, Federa\ia Rus=, SUA, Grecia, Brazilia [.a

— De c]t timp joci [ah? — Practic [ahul de la v]rsta de 5 ani.— Care a fost cea mai pl=cut= victorie a ta de p]n=

acum?— Cea mai pl=cut= victorie de p]n= acum a fost cea

de la Campionatul Republicii Moldova (femei), Liga superioar=, anul 2014, c]nd am devenit campioan=. Acest titlu mi-a permis s= particip cu echipa Republicii Moldova la olimpiada interna\ional= de {ah din nor-vegia.

— }nfr]ngerile te fac s= suferi?— orice ]nfr]ngere te face s= suferi, dar te [i ajut=

s=-\i analizezi gre[elile, s= tragi ni[te concluzii [i s= ridici capul sus pentru noi victorii.

— Ai recomanda [i altora acest sport?— Copiii ar fi bine s= practice [ahul de la o v]rst=

fraged=, pentru c= [ahul dezvolt= memoria [i g]ndirea logic=.

— Ce calit=\i trebuie s= aib= un [ahist pentru a deveni campion?

— S= fie r=bd=tor, pentru ca s= reziste s= stea la masa de joc 5-6 ore, perseverent [i s= nu se dea b=tut.

— S-ar putea spune c= [i norocul te poate aju-ta uneori s= c][tigi?

— norocul este unul dintre factori, ]ns= nu este bine s= te bazezi doar pe noroc, deoarece ]n orice moment el se poate ]ntoarce ]mpotriva ta.

— Oricine, dac= se antreneaz= mult, poate de-veni un bun [ahist?

— Dac= te antrenezi mult, ai practic= de joc [i norocul uneori te ajut=.

— |i-ai dori s= joci cu Karpov sau Kasparov?— Cu Anatoli Karpov am jucat ]n partida simultan=

de la Chi[in=u. Mi-a[ dori s= joc cu Magnus Carlsen [i cu iudit Polgar. A[ prefera s= joc [i cu Garri Kasparov.

Pentru NOI – Iuliana BUNU

Paula-Alexandra G~TU, elev= ]n clasa a IX-a la Liceul Teoretic George Co[buc din B=l\i. Multipl= campioan= [i premiant= a Campi-onatelor Republicii Moldova de {ah, at]t ]n categoria sa de v]rst=, c]t [i la femei, discipol= a {colii de {ah din B=l\i, elev= a maestrului Va-sile Sanduleac. A cucerit medalia

de aur la Campionatul Mondial pentru amatori (Gre-cia, 2015).

332015, august noi

fii s=n=tos!

CICATRICILE — AMINTIRI DIN COPIL+RIE

poft= bun=!

D e ceva timp ]n toat= lumea se vorbe[te despre un miracol al mileniului – un superaliment, al

c=rui nume ar trebui s=-l cunoasc= fiecare. Este vor-ba despre semin\ele de chia. Provin din planta nu-mit= Salvia Hispanica [i s]nt unele dintre cele mai bogate alimente ]n substan\e nutritive. Curiozitatea m-a ]ndemnat s= fac [i eu rost de ele. {i pentru c= m-au cucerit foarte repede cu gustul fin [i cu efectele lor puternice, treptat am ]nceput s= le introduc [i ]n alimenta\ia copilului meu. Chia constituie o surs= considerabil= de fibre alimentare, vitamine (B1, B2, B3), minerale (zinc, calciu, magneziu, fosfor) [i acizi esen\iali, ca omega 3 [i omega 6, care, ]mpreun=, ]nt=resc sistemul imunitar [i previn apari\ia unui [ir de boli. Fibrele din compozi\ia lor asigur= mai ]nt]i un sistem digestiv s=n=tos, ofer= o senza\ie de sa\i-etate de lung= durat= [i, totodat=, ajut= la normali-zarea nivelului de zah=r din s]nge, ceea ce ]nseamn= un risc sc=zut de apari\ie a diabetului – boal= foarte r=sp]ndit= ]n prezent. De[i s]nt foarte m=runte [i par nevaloroase, semin\ele de chia con\in de cinci ori mai mult calciu dec]t laptele [i s]nt un lider la capi-tolul proteine, cu un procentaj mai mare dec]t ]n ma-joritatea cerealelor.

Consumul regulat de chia scade colesterolul din s]nge [i regleaz= tensiunea arterial=, asigur]nd ini-mii condi\iile necesare pentru o bun= func\ionare. Concomitent cu a-ceasta, micile se-min\e miraculoase, exercit= o ac\iune considerabil= asu-pra creierului, prin ]mbun=t=\irea me-moriei [i a g]ndirii. }nzestrate cu tripto-fan – aminoacid care ajut= la relaxarea organismului – semin\ele de chia s]nt un remediu sigur ]mpotriva insomniilor, asi-gur]nd, ]n schimb, un somn lini[tit.

Semin\ele de chia au un gust pu\in asem=n=tor cu cel al nucilor. Dar miros nu au, ceea ce ]nseamn= c= pot fi ad=ugate ]n orice m]ncare f=r= a-i influen\a gus-tul [i aroma. Chiar [i unele produse de patiserie [i panifica\ie con\in semin\e de chia. iat= ce po\i face cu chia: le po\i pune ]n cerealele cu lapte servite la micul dejun, le po\i pres=ra peste salatele de crudit=\i sau peste sandviciuri. Totodat=, pot fi consumate cu iaurt, sau pur [i simplu cu suc sau cu ap=. Amestec= seara 1/2 linguri\= de semin\e ]ntr-un pahar cu ap= [i bea-l diminea\a la micul dejun. Te vei ]nc=rca cu su-ficient= energie, care s= te men\in= activ [i binedis-pus ]ntreaga zi.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

N u exist= copil=rie f=r= episoade triste. Fie c= te-ai r=nit din neaten\ie, ai c=zut, ai suferit o ar-

sur= sau ai avut de suportat o interven\ie chirurgi-cal=, inevitabil ]n urma vindec=rii, te vei alege cu o cicatrice. Cicatricile s]nt semne pe piele, de culoare maro sau roz, l=sate de o t=ietur= sau o zg]rietur=. Dar, totodat=, pot fi [i urma unei acnee severe sau, mai r=u, a unei boli contagioase, cum ar fi variola. Unele cicatrici s]nt sub\iri, abia vizibile. Altele ]ns= s]nt inestetice [i ne produc ]n permanen\= o stare de disconfort. Atunci c]nd suferim o ran= deschis=, asu-pra ei se formeaz= o crust=, care are un rol de protec\ie. C]nd crusta se usuc= [i cade, aceasta las=, de obi-cei, o cicatrice. Cicatricile nu pot fi ]ndep=rtate ]n to-talitate, dar exist= totu[i anumite remedii care le pot face mai pu\in vizibile. Pentru a reduce cicatricea, evit= s= dai jos crusta, pentru a evita p=trunderea bacteriilor ]n interior. Vitamina C, prezent= ]n cantit=\i mari ]n citrice, Vitamina K, con\inut= ]n legumele verzi, c]t [i cremele ]mbo-g=\ite cu vitamina E ajut= la re]nnoirea celulelor pielii [i la gr=birea procesului de vindecare.

Propriet=\i deo-sebite are sucul de l=m]ie. Acesta este cunoscut ca un ]n=l-bitor al pielii, ajut= la cre[terea celule-lor noi [i red= elasticitatea pielii. o linguri\= de suc de l=m]ie se pune pe un disc de vat= [i se aplic= pe cicatrice pentru 10 minute. {i bicarbonatul de sodiu este un exfoliant foarte bun. Acesta ]ndep=rteaz= in-flama\ia [i irita\ia, elimin]nd ]n acela[i timp celulele moarte. Se aplic= sub form= de past=, ob\inut= dintr-o linguri\= de bicarbonat cu ap=. Se maseaz= u[or zona afectat= [i se las= pu\in pentru a se absorbi ]n piele [i se cl=te[te. Un alt produs natural minunat este mierea. Mierea are propriet=\i antibacteriene [i ]nmoaie pielea. Se face un amestec dintr-o linguri\= de scor\i[oar=, una de suc de l=m]ie [i una de miere. De trei ori pe s=pt=m]n=, cu masa ob\inut= se unge u[or cicatricea [i se las= pentru 15-20 de minute. Apoi se cl=te[te cu ap= cald=.

o procedur= foarte important= pentru ]ngrijirea cicatricilor este masajul. Masajul regulat previne apari\ia cr=p=turilor [i a durerii la nivelul cicatricii. Se recomand= ca masajul s= fie efectuat cu uleiuri naturale, precum cel de m=ce[e, cu lo\iuni pe baz= de Aloe Vera sau cu unguent din g=lbenele. {i uleiul de m=sline este de luat ]n seam=. Acesta hr=ne[te pielea [i particip= la regenerarea celulelor. Dac= cicatricile nu trec de la sine, ]n timp, trebuie s= se consulte medicul dermatolog.

MIRACOLUL MILENIULUI

34 noi, august 2015

abc-ul Af ro di teisimbolistica lunilor

D e[i a noua lun= din actualul calendar (gregorian), sep-

tembrie, a fost a [aptea lun= din calendarul roman p]n= ]n anul 153 ]. Hr., de aici provenind [i numele ei, ]n latin= septem ]nsemn]nd [apte. }n emisfera nordic=, 1 sep-tembrie reprezint= ]nceputul toam-nei meteorologice.

Potrivit tradi\iei astrologice, sim-bolurile oamenilor n=scu\i ]n luna septembrie s]nt piatra de safir, flo-rile: zoreaua, ochiul-boului [i nu-m=-uita, [i arborii: salcia pl]n-g=toare, l=m]iul verde [i m=slinul.

numit= [i Aster, floarea de ochiul-boului simbolizeaz= farme-cul, gra\ia, r=bdarea, elegan\a, amintirea, credin\a, puterea [i dra-gostea. Cuv]ntul aster provine din limba greac=, av]nd semnifica\ia de „stea”. Al=turi de crizantem=, ochiul-boului este una din florile clasice ale toamnei.

Zoreaua, purt]nd [i numele de „Morning Glory” (gloria/ splen-doarea dimine\ii), este un simbol consacrat al afec\iunii, tinere\ii, frumuse\ii, iubirii, mor\ii [i rena[-terii. A[a cum le descriu [i denu-mirea, zorelele ]nfloresc diminea\a, tr=ind adeseori o singur= zi, p]n= seara.

Floarea de nu-m=-uita este un simbol al adev=ratei iubiri, al spe-ran\ei [i amintirii. }ntr-o legend=

german=, Dumnezeu d=ruise c]te un nume tuturor florilor, cu excep- \ia uneia care i-a strigat „nu mai uita, Doamne!”. Dumnezeu i-a re-plicat: „Atunci acesta s= fie nume-le t=u”. o veche poveste cre[tin= spune c= iisus copil, a[ezat ]n poalele Fecioarei Maria, i-a spus acesteia c= ][i dorea ca viitoarele genera\ii s= poat= vedea ochii mamei sale. El a atins ochii Maicii Domnului [i apoi [i-a ]ntins m]na peste p=m]ntul din care au r=s=rit pe dat= florile de nu-m=-uita.

M=slinul este un simbol al p=cii, fertilit=\ii, purific=rii, puterii, victo-riei [i r=spl=\ii. }n tradi\ia cre[tin= [i ebraic=, m=slinul este un simbol al p=cii, datorit= ramurii de m=slin aduse de un porumbel lui noe odat= cu ]ncetarea potopului. }ntr-o veche legend=, se spune c= [i cru-cea lui iisus a fost alc=tuit= din lemn de m=slin [i cedru. }n islam, m=slinul este un arbore foarte pre- \uit, ca ax= a lumii, simbol al omu-lui universal [i al Profetului.

S eptembrie, R=pciune, este luna ce deschide u[a toam-

nei, cu vreme schimb=toare. Toto-dat=, este [i luna vinului – Vini\el, acum str]ng]ndu-se rodul viilor. Dat fiind c= acum ]ncepe un nou anotimp, tradi\iile populare fac iar=[i leg=tura ]ntre luni [i vreme. Astfel, dac= de R=pciune e cald, atunci luna urm=toare, Brum=rel, timpul va fi rece [i cu mult= ume-zeal=. Dac= tun= ]n septembrie, e semn de mult= z=pad= ]n F=urar. Dac= ]n septembrie ]nfloresc sca-ie\ii, atunci toamna va fi lung= [i frumoas=. Dac= r]ndunelele se duc repede, atunci e semn c= [i iarna e aproape

CARTEA TA DE VIZIT+

P robabil, fiecare dintre noi are un model care ne inspir= prin

felul s=u de a fi. o persoan= des-curc=rea\=, ce reu[e[te s= dep=-[easc= obstacolele ap=rute, care este ]nzestrat= cu anumite tr=-s=turi pe care \i le po\i atribui sau ]mbun=t=\i [i tu. Ea [tie s= se simt= bine ]n corpul s=u [i nu ezit= s= arate asta prin stil, prin detalii-le ce exprim= originalitate. Atrage toate privirile, dar nu pentru c= are o frumuse\e deosebit=, ci pen-tru atitudinea plin= de ]ncredere pe care o afi[eaz= oric]nd.

Po\i fi [i tu a[a, nu trebuie s=-\i lipseasc= niciodat= ambi\ia. nu te mul\umi cu pu\in pentru c= me-ri\i ce este mai bun. Munce[te c]t e nevoie pentru a-\i atinge scopul [i nu te l=sa dobor]t= de un e[ec sau de o problem= ap=rut= ]n calea ta. Perseveren\a e un principiu de via\= [i, indiferent de circumstan\e, dorin\a de a-\i atinge scopul tre-buie s= fie motiva\ia pentru orice activitate.

Fii ]ntotdeauna con[tient= de faptul c= a gre[i nu e ceva catas-trofal, iar gre[eala e doar o lec\ie de via\=, nu o ]nfr]ngere. Tocmai de aceea ]ncearc= s= ]nve\i din fie-care experien\= [i prive[te partea plin= a paharului. indiferent de ]nt]mpl=rile mai pu\in bune, bu-cur=-te de ceea ce ]\i ofer= fiecare zi [i treci cu u[urin\= peste orice impediment.

Pentru a reu[i ceea ce ]\i pro-pui, trebuie s= faci tot ce \ine de tine, tot ce e necesar, mai pu\in s= fii pref=cut=. Bazeaz=-te ]ntotdea-una pe autenticitate. Pune-\i ]n eviden\= calit=\ile fizice f=r= s= exagerezi. Prima impresie c]nt=-re[te foarte mult, iar impactul vi-zual este cartea ta de vizit=. A[a-dar, nu uita s= ai grij= ]ntotdeauna de aspectul t=u fizic, dar [i interior!

SEPTEMBRIE

352015, august noi

IERI — VISUL, AZI — VENCER

ieri [i azi

SEPTEMBRIEE una dintre situa\iile rare c]nd

nu am ce s= dest=inuiesc des-pre „ieri”, iar prezen\a la capitolul „azi” este at]t de promi\=toare, ]nc]t nu trece neobservat= de amatorii de automobil – „tr=snet”. Compa-nia Vencer a luat na[tere ]n olan-da, ]n 2010, propun]ndu-[i o sarcin=

de vis – s= ofe-re pie\ei de au-tomobile spor-tive, cu clien\i boga\i [i des-tul de exigen\i, un automobil care i-ar rupe

de la standurile marilor branduri interna\ionale. |in]nd cont c= ]n ni[a respectiv= s]nt angaja\i cei mai talenta\i constructori, ingineri, de-signeri [i circul= mijloace financia-

re enorme, iar istoria concuren\i- lor v=de[te experien\e valoroase, obiectivul celor de la Vencer p=rea mai mult mistic dec]t realist.

Tr=im ]n timpul, c]nd cele mai ciudate forme, schi\ate pe monitorul com-puterului, pot fi transpu-se ]n materiale moderne f=r= probleme, iar mo-toare dorite, transmisii, cutii de vitez=, suspensii performante pot fi procurate. }n aceast= situa\ie primordiale devin viziunea, conceptul, care ar face ca automobilul s= se deosebeasc= prin ceva memorabil, f=r= a le co-pia pe cele de succes de pe pia\=.

iar, ]ntruc]t legile aerodinamicii im-pun forme optime pentru a reduce rezisten\a aerului ]n timpul mi[c=rii, [i la acest compartiment libertatea designerilor [i a constructorilor este limitat=. A[a c= r=m]n pu\ine posi-bilit=\i pentru a uimi.

Totu[i, cei de la Vencer se pare c= au reu[it. Deja ]n 2013 au pre-zentat un prototip de pre-producere la Salonul Privat, care avea toate caracteristicile „de ras=”. Aici, ]n gr=dina palatului Blenheim la nord-vest de Londra, ]ntr-un cerc res-tr]ns, s]nt apreciate cele mai r]vnite automobile sportive ]ntr-o competi- \ie febril=. Cu at]t mai senza\ional= a fost victoria „novicelui” Vencer, care a intrat ]n posesia titlului „Cel mai elegant automobil”. Dar echi-

pa produc=torului, condus= de fondatorul Robert Cob-ben, [i-a notat aspectele, ce puteau fi ]mbun=t=\ite [i ]n toamna lui 2014 au pre-zentat publicului versiunea final=, Vencer Sarthe, ]n care s-a reg=sit un motor mai puternic – un V8 de 6,3 l, ce dezvolt= 622 c.p. Aces-te modific=ri au ]mbun=t=- \it accelerarea – de la 3,8 s la prototip la 3,6 s pentru a atinge viteza de 100 km/

or=. V= imagina\i care este pre\ul zecimilor de secund=? Viteza ma-

xim= a sporit [i ea – de la 326 la 338 km/or=.

Renumitul automobil cost= 270 mii de euro [i se produc doar 12 exemplare pe an.

Iurie SCUTARU

75 de ani de la ]ncheierea celui de-al Doilea R=zboi Mondial (1 sept. 1939 – 2 sept. 1945).

65 de ani de la stingerea din via\= a lui Traian VUiA, construc-tor de avioane [i motoare, inven-tator, pionier al avia\iei mondiale, membru de onoare al Academiei Rom`ne (18 aug. 1872 – 3 sept. 1950).

80 de ani de la na[terea lui Va-leriu RUSU, lingvist, profesor uni-versitar, traduc=tor, originar din Basarabia, stabilit ]n Fran\a (9 sept. 1935 – 5 nov. 2008).

430 de ani de la na[terea Car-dinalului de RiCHELiEU (Armand-Jean i. du Plessis de Richelieu), om de stat francez, cleric, nobil, om politic, fondator al Academiei Franceze (9 sept. 1585 – 4 dec. 1642).

140 de ani de la na[terea lui {tefan octavian ioSiF, poet [i traduc=tor rom`n, membru fonda-tor al Societ=\ii Scriitorilor Rom`ni (11 sept. 1875 – 22 iun. 1913).

90 de ani de la na[terea acto-rului [i regizorului rus de teatru [i cinema Kirill LAVRoV (15 sept. 1925 – 27 apr. 2007).

60 de ani de la na[terea lui George CioLPAn, actor, panto-mim interna\ional, profesor de pan-tomim=, mi[care scenic=, acroba- \ie, scrim= (25 sept. 1955).

65 de ani de la na[terea lui Ti-tus Bogdan JUCoV, actor, regizor, director al Teatrului Republican de P=pu[i Licurici (28 sept. 1950 – 17 nov. 2013).

120 de ani de la na[terea lui Lewis MiLESTonE (Lev Mil[tein), regizor de filme american, c][tig=tor al premiului oscar, originar din Basarabia (30 sept. 1895 – 25 sept. 1980).

calendar

noi, august 201536

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. nu le pas= de nimic. 2. Erbiu – Mortal=. 3. nenorocite. 4. Lop=\ic= de cur=\at br=zdarul plugului – Sf]r[it de strig=t! 5. R]nduia-l= – T=t=reasc=. 6. Dojenit – Prins ]n mijloc! 7. Dimpotriv= – Un ]nceput arhaic! 8. ofi\er otoman – 1432 in[i din alai! 9. Fapt= josnic=. 10. Apar\in elitei sociale – A doua pe scar=.

VERTICAL: 1. Lipsite de noroc. 2. Sus\in=tori ai unei erezii – ion Luca. 3. Capriciu – Aici. 4. Cela... ]ntors! – Monarhie. 5. Frunze cu margini zim\ate (masc. pl.) – Acela. 6. Academia Tehnic= din irlanda – Fir – A[adar. 7. Sub]n\eles – B=rbieri\i. 8. oligocra\ii. 9. nereu[ite – V=zduh. 10. Alcool.

Cuv]ntul borangic ]nseamn=:1. M=tase; 2. Plant=; 3. Boschetar.

R=spunsurile corecte – nr. 6, 2015

ORIZONTAL: 1. Coti. Regal. 2. Alerg=tori. 3. L=l=i. An. 4. Ace. Rapid=. 5. Lian=. Ri. 6. ore. T. A. Ri. 7. R]uri. Lam=. 8. im. ie[ire. 9. Test. Erat=. 10. Br=det.

VERTICAL: 1. C=l=torite. 2. olac. Rime. 3. Teleleu. Si 4. ira.

Cuv]ntul musafirl]c ]nseam-n= vizit=; petrecere.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

Dac= v= conduce\i de logica urm=-toarelor exemple: 3 + 1 = 12; 2 + 3 = 10, care ar fi urm=torul r]nd: 4 + 1 = (?)

Drumul, desigur.

cuvinte ]ncruci[ate

Caissa

Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.

cuvinte ]ncruci[ate

P rima olimpiad= mondial= de [ah a avut loc ]n anul 1927 ]n capitala Marii Britanii, Londra. La ea au participat [ahi[ti din 16 \=ri ale lumii. Pe primul loc s-a situat echipa din Ungaria.

Rit. 5. Gira\ie. 6. Ra. Ana. Ser. 7. Etap=. Lir=. 8. Goni. Parad. 9. Ar. Drume\e. 10. Lip=i. A\.

Caissa

1. Th1 T x h1 2. D x h1X, sau 1. Th1 b2. 2. Rb3X.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Lilla CABOT PERRY (1848-1933): ALICE PE C+RAREPictori\= american=. Promotoare a impresionismului francez ]n SUA.

Portretele [i peisajele s]nt cele care o reprezint=. numeroasele c=l=torii ]n Europa, America, Japonia s-au sim\it ]n picturile sale, observ]ndu-se, astfel, mai multe stiluri [i subiecte utilizate de c=tre autoare. Fiicele sale au fost modelele care au inspirat-o. Cea mai mare influen\= ]n formarea sa ca artist a avut-o Claude Monet.

Lucr=ri: CoPiL LA FEREASTR+, BiCiCLiST T}n+R, AUToPoRTRET, ConCERT }n AER LiBER, SCRiSoAREA, FLoRi DE nUF+R etc.

Bilan\ul concursului de crea\ie.

De vorb= cu viceministrul Educa\iei Liliana niCoLAESCU-onoFREi.

poezie: A VEniT ToAMnA, ACoPER+-Mi iniMA CU CEVA.

Bilan\ul concursului de umor.

lumea ]n cuvinte [i expresii cu Eugen LUnGU.

FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo Lon TiR

iuliana {CHiRC+secretar responsabil

Leo BoR DEiAnUre dac tor de sec\ie

olesea CURMEire dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CoDREAnUco rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

olga BALAnope ra tor

Sergiu FRUnZ+[ofer

Co man da 7835For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: revistanoi1930@yahoo.comFacebook.com/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al

Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei

GHIOZDAN CADOUValerie VOLONTIR