8/17/2019 IRES_Analiza Perceptiilor privind Sistemul Medical din Romania

1/4

PERCEPȚII ASUPRA

SISTEMULUI MEDICALDIN ROM ÂNIA

8/17/2019 IRES_Analiza Perceptiilor privind Sistemul Medical din Romania

2/4

2

Sistemul public de s ănătate este unul din domeniile cu un grad ridicat de sensibilitate înRom ânia ultimilor 20 de ani.

Discursul public și politic deopotriv ă cu privire la s ănătate este grevat de no țiunea dereform ă, î ns ă realitatea unor cazuri precum cel produs î n luna august la MaternitateaGiule ști din Bucure ști ne aduce cu picioarele pe p ăm ânt și ne arat ă că strategiile șiprogramele guvernamentale asumate de to ți mini ștri care au de ținut acest portofoliu s-aulimitat la umplerea unor goluri vizibile f ără să aprofundeze mecanisme și solu ții deschimbare insitu țional ă.

Cheltuieli publice pentru s ănătate sunt printre cele mai reduse din Uniunea European ă. Î ntr-o statistic ă european ă, Rom ânia se afla pe penultimul loc, dupa Albania 1, iar subfinan țareasistemului este unul din principalele neajunsuri invocate deopotriv ă de managementulsistemului, de personalul medical, dar și de pacien ți pentru a motiva precaritatea serviciilor.

La nivelul Pre ședin ției Rom âniei exist ă î ncă din 2008 un raport al unui grup de exper ți carevizeaz ă î mbun ătăț irea serviciilor medicale prin interven ții concrete cu privire la finan țarea șiorganizarea sistemului, la serviciile de asisten ță primar ă, sectorul spitalicesc, politicamedicamentului și resursele umane din sistem 2.Putem presupune ca recomand ările au fost asumate de catre factorii de decizie din s ănătate,dar politicile publice cu privire la s ănătate nu au generat o î mbun ătăț ire a sistemului ținândcont ca de faptul ca nu trece o zi f ără să vedem la televizor sau s ă citim î n ziare desprepacien ți care trebuie s ă își cumpere din buzunarul lor medicamentele și consumabilele decare au nevoie atunci c ând sunt interna ți î n spital, care se pl âng c ă m âncarea esteinsuficient ă și lipisit ă de elemente nutritive sa u care contactează infecții pe parcursulinternării .

Media a dezb ătut intens fiecare caz î n parte și fenomenele pe care le-au generat, f ără să reu șeasc ă să provoace o dezbatere cu privire la schimb ările profunde de care are nevoiesistemul î n ansamblu pentru a î mbunat ăț i calitatea serviciilor medicale. Dup ă evenimentelecu un mare poten țial emo țional - incendiul de la Maternitatea Giule ști, decese ale unor copiisau adul ți care se presupun a fi determinate de serviciile medicale deficitare, diminuareasalariilor personalului medical cu 25% sau plecarea personalului medical în alte țări - presainterna țional ă a devenit atent ă la s ănătatea romaneasc ă. BBC a titrat în august: ”Sistemulmedical rom ânesc î n c olaps”3, iar concluzia celor de la Financial Times a fost aceea casistemul este ”muribund” 4.

1 Euro Health Consumer Index, 20092 http://www.presidency.ro/static/ordine/COMISIASANATATE/UN_SISTEM_SANITAR_CENTRAT_PE_

NEVOILE_CETATEANULUI.pdf3 http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-10914678 (publicat la 12 august 2010)4 http://www.ft.com/cms/s/0/87e34eb6-cf66-11df-9be2-00144feab49a.html (publicat la 4 octombrie 2010)

http://www.presidency.ro/static/ordine/COMISIASANATATE/UN_SISTEM_SANITAR_CENTRAT_PE_http://www.presidency.ro/static/ordine/COMISIASANATATE/UN_SISTEM_SANITAR_CENTRAT_PE_http://www.presidency.ro/static/ordine/COMISIASANATATE/UN_SISTEM_SANITAR_CENTRAT_PE_http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-10914678%20(publicat%20la%2012http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-10914678%20(publicat%20la%2012http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-10914678%20(publicat%20la%2012http://www.ft.com/cms/s/0/87e34eb6-cf66-11df-9be2-00144feab49a.htmlhttp://www.ft.com/cms/s/0/87e34eb6-cf66-11df-9be2-00144feab49a.htmlhttp://www.ft.com/cms/s/0/87e34eb6-cf66-11df-9be2-00144feab49a.htmlhttp://www.ft.com/cms/s/0/87e34eb6-cf66-11df-9be2-00144feab49a.htmlhttp://www.bbc.co.uk/news/world-europe-10914678%20(publicat%20la%2012http://www.presidency.ro/static/ordine/COMISIASANATATE/UN_SISTEM_SANITAR_CENTRAT_PE_

8/17/2019 IRES_Analiza Perceptiilor privind Sistemul Medical din Romania

3/4

3

Cet ăț enii vor sa se implice î n evaluarea serviciilor medicale

Cercet ările IRES din anul 2010 cu privire la percep ția rom ânilor asupra sistemului medicalrelev ă faptul ca cet ățenii doresc sa aib ă un cuv ânt de spus î n evaluarea serviciilor pe care leachit ă prin contribu țiile de s ănătate. De altfel, 77% dintre cei chestiona ți se declar ă pu ț in șifoarte pu țin mul țumi ț i cu privire la raportul dintre suma platit ă ca și contribu ție la asigur ărilede s ănătate și calitatea serviciilor de care beneficiaz ă.Părerea bolnavilor și a clien ților serviciilor de s ănătate este necesar ă pentru evaluareaspitalelor, clinicilor sau laboratoarelor î n opinia a 92% dintre participan ții la studiul IRES.84% dintre subiec ții cercet ării IRES consider ă că pentru evaluarea asistentelor și infirmiereloreste necesar ă părerea bolnavilor și a celor care beneficiaz ă direct de serviciile lor, iar 79% auaceea și opinie î n ceea ce î i prive ște pe medici.

Mai mult de jum ătate dintre responden ți sunt și mai transan ți. 52% dintre ei opteaz ă pentru ca evaluarea serviciilor de s ănătate de c ătre bolnavi s ă fie impus ă prin lege.Bărba ții, persoanele de peste 65 de ani și preponderent din regiunea Moldovei sunt cei care î nclina mai mult spre legiferarea acestui tip de evaluare. 60% dintre responden ți consider ă că bolnavii sunt competen ți pentru a realiza o astfel deevaluare.

Salariile medicilor sunt mici î n compara ție cu a ctivitatea pe care o prestează ,iar cet ăț enii recunosc c ă le acorda stimulente financiare sau de alta natur ă 76% dintre cei chestiona ți apreciaz ă că salariile pe care le primesc medicii din sistemul

sanitar de stat nu sunt corecte în raport cu activitatea pe care o presteaz ă, iar 61% sunt deacord ca ei s ă profeseze î n paralel și la clinici private.Aspectul remunera ției personalului medical se reflect ă și î n problematica oferirii destimulente financiare angaja ților din sistemul de s ănă tate. 43% dintre responden ți recunoscca au fost nevoi ți să ofere bani sau cadouri personalului medical pentru a primi î ngrijire.Practica este î nt âlnit ă cel mai frecvent la responden ții î ntre 18 și 35 de ani și mai pu țin î nTransilvania.Medicii curan ți și asistentele sunt categoriile de personal c ărora cet ățenii le acord ă cel maides stimulente financiare – 83% . Ace știa sunt seconda ți de infirmiere – 76% și mediciianestezi ști 65%.

Procentele î n sc ădere fa ță de cercetarea IRES din aprilie 2010 care viza acela și aspect se î ncadreaz ă î n marja de eroare, astfel î ncât nu putem aprecia c ă practica oferirii acestorstimulente a sc ăzut.Aprecierea fa ță de activitatea prestat ă de medici se reflect ă și î n procentul ridicat - 73% - alcelor care sus țin că nu li s-a î nt âmplat s ă primeasc ă un diagnostic gre șit de la un medic.Totu și 13% declar ă că au fost o singur ă dat ă î n situa ția de a fi diagnostica ți gre șit, iar 10%sus țin că au tr ăit de mai multe ori experien ța unor diagnostice gre șite din partea medicilor.

Condi ț iile precare din spitale nu sunt î n m ăsur ă sa influen țeze î n moddeterminant opiniile cet ăț enilor cu privire la serviciile medicaleIndicatorii de m ăsurare a calit ăț ii serviciilor medicale, utilizați de IRES î n cercet ările depercep ție asupra sistemului sanitar, r ămân in limita marjei de eroare și nu se modific ă î n

8/17/2019 IRES_Analiza Perceptiilor privind Sistemul Medical din Romania

4/4

4

mod consistent. Experien ța cu sistemul sanitar arat ă că cet ăț enii sunt mul țumi ți și foartemul țumi ți de comportamentul medicilor (71%), inteligibilitatea informațiilor primite șirespectarea intimit ăț ii (70%), informa țiile cu privire la starea personal ă de s ănătate (68%),

urmate de disponibilitatea personalului de a oferi ajutor (62%) și polite țea personalului(60%).Mai mult de jum ătate dintre responden ți au fost nevoiți să cumpere cel puțin o parte dinmedicamente atunci cand au fost interna ți î n spital, 11% s-au confruntat cu nevoia de aaduce lenjerie de pat, iar peste 60% și-au completat din resurse proprii hrana necesar ă.Din cei 80% de responden ți care au afirmat c ă au fost cel pu țin o singur ă dat ă interna ți î nspitalele de stat din Rom ânia, 77% se declar ă mul țumi ți și foarte mul țumi ți de legatură cugrija care le-a fost acordat ă. Însă 35% afirmă că au fost nemul țumi ți și foarte nemul țumi țide calitatea și varietatea hranei primite, 30% de confortul salonului și igiena din spital, iar24% de cur ăț enia din salon . Î n pofida acestor nemul țumiri, doar 22% dintre responden ț iafirm ă trans șant c ă nu se vor mai interna î n acela și spital, iar 68% ar recomanda spitalulrespectiv și altor persoane pentru a primi î ngrijire.

Rom ânii s-au obi șnuit cu starea de precaritate și deficien țele din sistemul medical rom ânesc,percep țiile lor actuale asupra sistemului au ca referință experien țele trecute cu acelașisistem, astfel î ncât modul î n care se raporteaz ă la sănătate este unul mai degrab ă moderat.

Cet ăț enii simt nevoia de responsabilizare70% dintre responden ți sunt de acord c ă ministrul S ănătăț ii trebuie s ă răspund ă directpentru calitatea serviciilor medicale din Rom ânia.Dintre cele mai bune m ăsuri luate de actualul ministru, pachetul cu privire la interzicereasubstantelor halucinogene î ntrune ște cele mai multe op țiuni (18%), urmat dedescentralizarea sistemului medical (15%), controalele privind prevenirea incendiilor (12%) sideblocarea posturilor din s ănătate (10%).

Sistemul medical din Rom ânia r ăm âne î n percep ț ia public ă drept unul competent, av ând labaza un prestigiu ridicat de care se bucur ă profesia de medic î n Rom ânia, dar care r ăspundecu greu cerin țelor minime de eficien ță și calitate.Cet ățenii au ajuns s ă considere fireasc ă acordarea de stimulente medicilor și personaluluimedical sau auxiliar pentru a primi î n schimb servicii medicale corecte și, mai grav, s ă semul țumeasc ă cu din ce î n ce mai pu țin.