Turism medical in Romania
-
Upload
exquisite-dent -
Category
Documents
-
view
238 -
download
3
description
Transcript of Turism medical in Romania
Turismul medical – pilon pentru o dezvoltare
durabilă a României
În parteneriat cu:
Comisia de Sănătate din Senatul României
The Money Channel
Revista Politici de Sănătate
Medica Academica
Mulțumiri
Participanților conferinței „Turismul medical – pilon pentru o dezvoltare
durabilă a României” (3 iunie 2014, Parlamentul României)
Mihai-Răzvan Ungureanu, Președinte Inițiativa Civică de Centru-Dreapta
Nicolae Cazacu, dr. CNC Dental ART, fost secretar general al Colegiului
Medicilor Dentiști din România
Ion Luchian, Președinte Comisia pentru Sănătate Publică din Senatul
României
Prof. Dr. Irinel Popescu, Director al ”Centrului de Chirurgie Generală și
Transplant Hepatic Dan Setlacec” - Institutul Clinic Fundeni
Alexandru Constantin, Președinte Asociația Română de Turism Medical
Vlad Mixich, jurnalist
Delia Budurcă, Redactor șef Medica Academica
Lorelei Nassar, CEO&DMD.DM 24-7 Dental
Colaboratorilor de la Exquisite Dent
Vă invităm să vizionați Emisiunea The Money Channel - “De Gardă cu
Alexandra Stănescu” - dedicată Conferinței “Turismul medical – pilon pentru o
dezvoltare durabilă a României”, care a avut loc la Parlamentul României pe 3 iunie
2014.
Inițiativa Civică de Centru – Dreapta, 11 martie 2015
Turismul medical în România
România se remarcă pe piața serviciilor
de turism medical datorită prețurilor
practicate mai mici decât în celelalte
state europene și timpului de așteptare
mai scurt pentru anumite proceduri
medicale. Standardele de calitate și
tehnologia avansată din mediul privat
de sănătate și accesibilitatea serviciilor
de transport și de cazare contribuie în
aceeași măsură.
Conform statisticii efectuate de
Asociația Română de Turism Medical
în România, în anul 2013 au apelat la
serviciile medicale din țara noastră
minim 6.500 de pacienți străini, iar în
anul 2014 au fost înregistrați 8.200 de
pacienți străini. Aceștia au cheltuit, în
medie, 3.500 de euro pentru serviciul
medical, cazare și biletele de avion, și
au crescut veniturile spitalelor și
clinicilor din România, în majoritate
private, cu circa 20 de milioane de euro
într-un an. În următorii ani, numărul
pacienților străini, care vor alege țara
noastră ca destinație medicală, va
continua să crească.
Majoritatea pacienților străini, care
beneficiază de serviciile medicale din
România, apelează la spitalele și
clinicile medicale private, care vin cu
propriile oferte de turism medical. Cei
mai mulți dintre pacienții străini provin
din celelalte state ale Uniunii Europene
și au acces în România la servicii de
calitate la costuri mult mai mici.
Cele mai căutate servicii medicale în
România rămân stomatologia și
chirurgia estetică, oftalmologică și
bariatrică. Ortopedia și tratamentele
balneare au avut o evoluție pozitivă din
această perspectivă în ultima perioadă.
Trei sferturi dintre pacienții străini din
România vin pentru tratamente
stomatologice.
Promovarea turismului medical în
România poate constitui o șansă reală
de dezvoltare a sistemului de sănătate
din țara noastră, iar orice investiție în
acest sens va veni în beneficiul tuturor
pacienților din România.
Directiva 24 a Uniunii Europene
O reglementare europeană, care a
intrat în vigoare în octombrie 2013,
permite cetățenilor europeni să se
trateze în orice spital sau unitate
medicală privată sau de stat din
Uniunea Europeană, în baza asigurării
obligatorii din statul de proveniență.
Pacienții europeni vor beneficia de
decontări pentru serviciile medicale pe
care le vor pretinde oriunde în UE, la
nivelul prevăzut pentru aceleași servicii
medicale pe care le-ar fi primit pe
teritoriul statului membru de afiliere.
Astfel, conform noii directive,
cetățenilor UE le va fi mai ușor să-și
acopere costurile pentru serviciile
medicale în oricare stat membru, iar
directiva va încuraja turismul medical
în Uniunea Europeană. România se
supune acelorași norme în domeniul
medical ca restul statelor UE, iar
spitalele și clinicile private ridică
standardele sistemului de sănătate
românesc.
Pentru un pacient străin, care apelează
la serviciile medicale din România,
decontarea în statul de proveniență se
va face la nivelul costurilor mici impuse
în țara noastră, însă pacientul va
beneficia chiar și în aceste condiții de o
reducere substanțială în comparație cu
cheltuielile pe care le-ar fi suportat în
țara de origine, pentru anumite
tratamente medicale. Noua legislație
oferă și cadrul normativ prin care orice
act medical neadecvat, în oricare stat
membru UE, clinică privată sau de stat,
va putea fi mult mai ușor sancționat.
Noua directivă nu include serviciile în
domeniul îngrijirii pe termen lung
(recuperare medicală) și transplantul de
organe, iar o parte dintre serviciile
medicale, căutate în mod special de
străini în România, pot să nu fie
acoperite de asigurarea obligatorie din
statul de proveniență. Directiva 24
oferă însă o posibilitate în plus ca
România să aducă în atenția pacienților
europeni noi servicii medicale, pe lângă
cele deja consacrate, prin pachete
integrate și atractive. Directiva
2011/24/UE a Parlamentului European
și a Consiliului, din 9 martie 2011,
privind aplicarea drepturilor pacienților
în cadrul asistenței medicale
transfrontaliere, poate fi citită aici.
Turismul medical: perspective de dezvoltare în
România
Sistemul privat de sănătate din România excelează și evoluează acolo unde sistemul
public de sănătate încă are deficiențe. Dificultățile cu care se confruntă sistemul public
de sănătate nu trebuie să se propage asupra întregului sistem medical din România.
Identificăm cinci probleme:
1. Absența promovării ofertelor turismului medical românesc în străinătate
2. Prevederi legale discriminatorii pentru sistemul privat față de sistemul public
3. Fiscalitate confuză și redundantă
4. Insuficienta dezvoltare a infrastructurii
5. Supra-încărcarea financiară a cabinetelor și clinicilor medicale
Trei perspective
Legislativ – Impedimentele de ordin legislativ sau birocratic amână dezvoltarea completă a sistemului medical din România. Pe de o parte, sistemul de sănătate public nu poate atrage un număr însemnat de pacienți străini din cauza deficiențelor cu care se confruntă. Pe de altă parte, se pierde șansa creșterii numărului străinilor în spitalele și clinicile medicale private, deoarece legislația și birocrația din România complică activitatea de zi cu zi a unităților medicale. Din acest punct de vedere, România se prezintă cel mai slab în raport cu celelalte state membre UE. Situația poate fi îmbunătățită prin noi texte de lege și prevederi care să corespundă cerințelor sistemului medical privat.
Politic - Este nevoie de o implicare pozitivă a Guvernului și a autorităților naționale în dezvoltarea turismului medical în Romania, printr-o strategie pe termen lung și o promovare oficială peste hotare. Constrângerile legislative și financiare la care este supus sistemul de sănătate din România anulează din start condițiile favorabile dezvoltării acestui sector în România. Guvernul trebuie să acționeze în sinergie cu sistemul privat, deoarece ține și de interesul național o promovare a serviciilor medicale pentru străinii care pot veni la tratament în România.
Economic – Fiscalitatea confuză și redundantă, supra-încărcarea financiară a spitalelor, cabinetelor și clinicilor medicale și insuficienta dezvoltare a infrastructurii de transport sunt alte câteva probleme. Costul birocrației românești devine unul foarte greu suportabil pentru unitățile medicale din sistemul privat, comparativ cu sistemul public, și se naște astfel o concurență neloială în defavoarea calității serviciilor de asistență medicală. Instituțiile statului se concentrează pe verificări mai mult asupra sectorului privat și mai puțin asupra sistemului de sănătate public. Totodată, se impune modificarea sistemului de plată a personalului medical: România nu-și poate promova sistemul medical dacă medicii aleg să practice meseria în state unde sunt plătiți mai bine. Pacienții nu pot beneficia de servicii medicale egale în UE, în condițiile unei plăți inegale a medicilor la nivel european. În multe cazuri, medicii privați din România preferă să-și reducă onorariul pentru a-și menține pacienții, deși instrumentele și consumabilele pe care le utilizează sunt la aceleași prețuri pe care le plătesc și colegii de breaslă din alte state membre UE, care își practică meseria pe salarii de zece ori mai mari. Nu în ultimul rând, achiziționarea aparaturii performante devine o problemă atât timp cât în România se obligă inclusiv la plata a 24% TVA la achiziția acestora.
Condițiile din sistemul medical și nivelul salarizării au dus la un deficit de
medici în România
3.000 de medici au părăsit România doar în 2013, iar în ultimii 6 ani din țara noastră au
plecat aproximativ 20.000 de medici. În continuare, 70% din personalul medical din
România lucrează în sistemul public pe salarii nesatisfăcătoare. Cu toate acestea,
speranța la o carieră normală, la un parcurs profesional bazat pe merite și dorința unei
independențe profesionale și a unei recunoașteri din partea societății sunt principalele
motive ale plecării medicilor români, și mai puțin condițiile de salarizare. Accesul la
tehnologia performantă este un alt motiv care contribuie la plecarea medicilor din țara
noastră. Dezvoltarea turismului medical ar presupune o oportunitate de dezvoltare și
extindere a sistemului medical privat și ar conduce obligatoriu la reformarea sănătății
publice.
Ce propunem:
1. Modificarea legislației actuale
2. Reducerea taxării
3. Simplificarea birocrației
4. Promovarea la nivel oficial a unui brand de țară care să includă și turismul
medical.
A. Legislația în vigoare trebuie modificată în sensul încurajării investițiilor
în sistemul medical românesc. Reducerea taxării în domeniul medical,
simplificarea birocrației și promovarea serviciilor medicale sunt pași importanți
în dezvoltarea sistemului de sănătate românesc. Sistemul medical privat
trebuie obligatoriu încurajat, pentru că excelează și acoperă cu succes
deficiențele cu care se confruntă sistemul public de sănătate.
Pași de urmat
1. Sancționarea mai aspră a concurenței neloiale.
2. Reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a taxării unităților medicale
pentru a permite modernizarea cu aparatură performantă, angajarea medicilor
și salarizarea lor corespunzătoare, și menținerea prețurilor la un nivel
acceptabil pentru pacienți.
3. Simplificarea birocrației, reducerea numărului de aprobări, posibilitatea
acordării unui aviz pe perioadă nedeterminată dacă nu au loc schimbări și
rezolvarea problemei instituţiilor care se suprapun în controale. Se va permite
astfel înființarea și dezvoltarea unităților medicale, într-o economie liberă, în
așa fel încât piața serviciilor medicale din România să poată fi competitivă în
raport cu celelalte state europene.
4. Asigurări private de sănătate integral deductibile fiscal - companiile
multinaționale acordă deja în pachetul salarial și asigurări private. Este nevoie
de un sistem complementar pe sistemul pensiilor private. Cu acei bani orice
pacient va putea beneficia de tratamente de calitate în mediul privat, și astfel se
deblochează și reduce aglomerația din sistemul public.
B. Sistemul medical privat din România performează și poate contribui
semnificativ la dezvoltarea sistemului de sănătate național și a
turismului medical în România. Guvernul trebuie să susțină promovarea
unui brand de țară și totodată să identifice furnizorii dispuși să ofere
servicii de calitate pacienților străini.
Pași de urmat
1. O strategie națională de susţinere a turismului medical în România.
2. Informare și reportaje în media internațională cu ofertele de turism medical din
România, susținute de Guvernul României.
3. Prezența, alături de mediul privat, a Guvernului României la târgurile
internaționale de turism.
Stomatologia
Stomatologia este un domeniu al
medicinei aflat în cea mai bună
perioadă de dezvoltare după 1990,
pentru că a beneficiat de avantajele de
a se fi privatizat aproape integral.
Singurele cabinete care funcționează cu
finanțare de la bugetul de stat român
sunt cele aflate în școli și în rețeaua
ministerelor cu rețea sanitară proprie.
Concurența mare dintre cabinetele
private a determinat o acțiune de
modernizare foarte accelerată în
beneficiul direct al pacienților.
Obținerea finanțării din fondurile
europene, prin Programul Operațional
Regional, a reprezentat unul dintre
pilonii de dezvoltare a cabinetelor în
cursul ultimilor cinci ani. Un număr de
16.000 de medici dentiști și 10.000 de
cabinete de medicină dentară pot
acoperi cererile pacienților străini care
doresc să apeleze la serviciile
stomatologice din România. Deoarece
stomatologii din România se confruntă
în mod frecvent cu cazuri dificile,
experiența lor reprezintă un avantaj.
Dacă la nivel național costurile
serviciilor medicale în acest domeniu
sunt relativ ridicate, comparate cu cele
din UE, România este printre țările care
oferă prețurile cele mai scăzute, cu
până la 70% mai mici decât în alte state
europene.
În ultimii ani s-a observat o creștere
semnificativă în România a numărului
de pacienți români, care locuiesc în
străinătate, și a numărului cetățenilor
străini, care au preferat tratamentele
stomatologice mai ieftine în țara
noastră. Cele mai cerute intervenții
stomatologice, de către pacienții străini
care vizitează cabinetele dentare din
România, rămân implanturile dentare,
coroanele ceramice, albirile și
obturațiile de canal. Numărul
pacienților veniți din afară va crește în
următorii ani, deoarece Directiva 24 va
permite și rambursarea costurilor pe
tratamentele stomatologice în UE,
acolo unde statul de proveniență
include în asigurări astfel de proceduri
medicale. În prezent, sunt aproximativ
60 de cabinete de medicină dentară, de
pe teritoriul României, care s-au înscris
în programul Asociației Române de
Turism Medical pentru prezentarea
ofertelor de servicii stomatologice.
Asociația Română de Turism Medical
este o asociatie non-profit, care
promovează internațional turismul
medical în Romania. ARTM pune la
dispoziție străinilor informații despre
serviciile medicale din România în
Romanian Medical Tourism Guide, pe
care îl puteți accesa aici.
Pachete integrate de servicii medicale
Chirurgia de lux, plastică și reparatorie, sau chirurgia obezității aduc pacienți străini în
România. Cererile mari și prețurile ridicate din Occident conving străinii să apeleze la
aceste servicii în țara noastră. Centrele foarte dotate de wellness și spa, din principalele
orașe, contribuie la oferta de turism medical în România.
Implanturile, îndepărtarea ridurilor, a
varicelor și liposucția, precum și
crioterapia sunt proceduri căutate
deopotrivă de pacienții români și
străini în România. Chiar dacă nu intră
sub incidența Directivei 24, aceste
servicii, cuplate cu turismul balnear și
fizioterapeutic și cu serviciile de
geriatrie, deschid noi oportunități
turismului în țara noastră. România
dispune de primul Institut Național de
Gerontologie și Geriatrie din lume,
Institutul Ana Aslan. Fondat în anul
1952, are ca obiect de activitate
asistența medicală geriatrică, cercetarea
și gerontologia socială, iar în 1964
președintele Organizației Mondiale a
Sănătății a propus ca Institutul Ana
Aslan să fie un model de institut de
geriatrie țărilor dezvoltate.
În România, 34 de localităţi au
infrastructură balneară şi posibilitatea
de dezvoltare continuă. Conform
datelor puse la dispoziție de
Organizația Patronală a Turismului
Balnear din România, doar în 2013 s-au
investit peste 150 milioane de euro bani
privați în stațiunile balneare din
România, majoritatea în zone cu
potențial turistic însemnat. Există circa
160 de stațiuni balneare în România,
însă de investiții mai substanțiale s-au
bucurat doar 20 dintre acestea, cele mai
solicitate. Există un interes deosebit al
turiștilor străini pentru zonele balneare
din România, iar o promovare care să
se concentreze cu precădere pe aceste
zone, prin oferte corespunzătoare, ar
putea dubla numărul lor în decurs de
un an. Este binevenită o colaborare
între investitori și autorități pentru
promovarea în afară a stațiunilor
balneare de pe teritoriul României,
promovarea unei noi imagini a
turismului balnear în România și a
oportunităților medicale pe care le
oferă aceste servicii. Trebuie totodată
pus accent pe caracterul de prevenție
medicală pe care îl presupun aceste
tratamente. Promovarea turismului
medical în zonele balneare înseamnă
noi oportunități de investiții, inclusiv
cu bani europeni.
O strategie integrată, care să facă
cunoscute pacienților străini toate
aceste oportunități, trebuie urmată
obligatoriu de un proces de reabilitare
în ansamblu a sistemului medical și de
dezvoltarea unei infrastructuri corelate,
pentru a face posibil accesul spre orice
regiune din România. Prin angrenarea
deopotrivă a instituțiilor statului, a
spitalelor și clinicilor private și a
agențiilor de turism care se pot implica
în promovarea României, turismul
medical are șanse reale să devină un
nou brand de țară.
O șansă în plus pentru dezvoltarea sistemului medical
din România
Beneficiile dezvoltării turismului medical sunt incontestabile – de la contribuții la
bugetul național, susținerea economiei naționale și crearea de noi locuri de muncă,
până la dezvoltarea sistemului medical și a sectorului turistic din România. Dezvoltarea
turismului medical în România nu va fi posibilă dacă nu se va investi concomitent în
infrastructură și comunicații, pentru a face posibil progresul în domeniul sănătății la
nivelul întregii țări. Nu în ultimul rând, orice contribuție financiară în sistemul medical,
privat sau de stat, va fi urmată de investiții în aparatură medicală de care vor beneficia
toți pacienții din România. O șansă în plus pentru dezvoltarea sistemului medical
din România.