Introducere n universul liric eminescian"Noi suntem adevraii contemporani ai lui, fiindc tim mai multe despre el dect ceea ce tiau cei care triau n vremea lui"Edgar Papu

Eminescu este reprezentantul romantismului pur al liricii romneti, unul dintre clasicii literaturii romne. Se manifest n literatur att prin poezie, proz, ct i prin dramaturgie. Lirica eminescian trateaz influenele filozofice ale idealitilor germani, Schopenhauer i Kant. Liniile poeticii sale sunt ncadrate i conturate de diverse teme i motive, dup cum urmeaz: Arta poetic sau concepia despre poezie i misiunea poetului - Concepiile sale despre condiia poetului i menirea artei sunt exprimate n majoritatea creaiilor lirice - Texte reprezentative : Icoan i privaz, Eu nu cred nici n Iehova, Criticilor mei, Numai poetul, In zadar n colbul colii, Od ( n metru antic) Tema de evocare a trecutului istoric - Eminescu a considerat c naiunea romn se definete prin istoria neamului i limba romn, afirmnd cu trie c vertebrele naionalitii sunt istoria i limba - Texte reprezentative: Memento mori, Scrisoarea III Tema iubirii i a naturii - Tema iubirii i a naturii este tema romantic fundamental a liricii sale; natura se manifest n dou planuri ( teluric i cosmic) iar iubirea este un sentiment cnd lipsit de dulcegrii, cnd armonios, cnd aspiraie ideal

- Texte reprezentative: Dorina, Luceafrul, Lacul, Pe lng plopii fr so Poezia de inspraie folcloric - Interesul pentru folclor a fost manifestat nc din copilrie, n creaiile sale valorificnd temele, motivele, personajele mitologice, miturile populare sau limbajul. - Texte reprezentative: Ce te legeni, Somnoroase psrele, Revedere, Clin (file din poveste) Tema filozofic - Este preocupat de condiia nefericit a omului de geniu ntr-o societate meschin, superficial, incapabil s-i neleag aspiraiile spre absolut. - Texte reprezentative: Scrisoarea I, Luceafrul, Scrisoarea II, Trecut-au anii...

Moto: Fr Eminescu am fi altfel i mai sraci Tudor VianuMihai Eminescu 1850-1889 Biografie

-

1850 La 15 ianuarie, se nate in Botoani Mihail, poetul, al aptelea copil. 1852 Se nate Aglaia, al optulea copil. 1854 Se nate Henrieta (Harieta), al noulea copil. 1856 Se nate, la 16 noiembrie, Matei, al zecelea copil. Data cnd s-a nscut Vasile, al unsprezecelea copil, al soilor Eminovici, nu e cunoscut.

-

1857 n luna august cminarul Eminovici conducea, cu paaport, cinci copii la studii, peste grani, la Cernui printre care si Mihai. Ce cursuri a urmat biatul in acest an nu se tie. 1858-1859 Copilul Mihai a urmat clasa a III-a la National Hauptschule din Cernui, fiind clasificat al 15-lea ntre 72 de elevi.

-

-

1859-1860 A urmat clasa a IV-a, fiind clasificat al 5-lea ntre 82 de elevi. 1860-1861 nscris la "Ober-Gymnasium" din Cernui, elevul Mihai Eminovici promoveaz clasa I, fiind clasificat al 11-lea n primul semestru i al 23-lea n cel de-al doilea semestru. 1861-1862 Urmeaz clasa a II-a. 1862-1863 Repet clasa, dar de la 16 aprilie 1863 prsete definitiv cursurile, dei avea o situaie bun la nvtur.

-

-

1867 Eminescu este angajat ca si sufleur n trupa de teatru a lui Mihail Pascaly 1869 n 2 octombrie intr la Universitatea de Filosofie din Vienna. 1872 Mihai Eminescu este student la Berlin, unde intr n contact cu marea literatur a lumii. 1873 El primete o slujb la Consulatul romn din Berlin. 1874 Mihai Eminescu este directorul Bibliotecii centrale din Iai. 1876 Este corector si redactor al prii neoficiale de ziarului Curierul de Iai 1877 Eminescu pleac din Iai si se stabilete la Bucureti, unde este redactor la Timpul. 1878 Mihai Eminescu are o intens activitate publicistic la Timpul, Convorbiri literare. 1883 n ianuarie el se afl n spital pentru o perioad. 1883 n 4 iunie Eminescu se ntoarce la Iai, si n 28 iunie devine foarte bolnav din nou. 1884 El prsete spitalul dup o alt perioad de convalescen si face o cltorie n Italia, pe urm se ntoarce la Bucureti. 1884 Din 7 aprilie Eminescu se mut din nou la Iai. 1886 n timpul verii, Mihai Eminescu devine alienat, si boala sa se ntoarce, poate mai grav ca oricnd. curnd el se va simi ceva mai bine. 1887 n primvar, el se afl n spitalul Sfntul Spiridon din Botoani. 1888 Boala se agraveaz din ce n ce mai mult, astfel nct Eminescu nu mai poate s scrie..

-

-

-

-

1889 Pe 3 septembrie el e din nou n spital, de data aceasta la spitalul Mrcuta. n cursul nopii de 15 iunie, la ora 3 am, Mihai Eminescu moare n sanatoriul doctorului Sutu.

-

1889 n data de 17 iunie, Mihai Eminescu, cel mai mare poet romn, este nmormntat la cimitirul Bellu din Bucureti.

Opera poetului Cel mai mare scriitor roman pe care l-a ivit timpul pn acum Mihai Eminescu-a lsat o mare amprent n literatura romn prin operele sale geniale. Mihai Eminescu este poetul cel mai reprezentativ al literaturii romane, "poetul nepereche" (G. Clinescu), creator al unei opere care strbate timpul cu o for nealterat, trind intr-o perpetua actualitate. Creaia sa este bogat in diferite teme si motive. Este cunoscut, apreciat i studiat nu numai de romnii de pretutindeni, dar i de alte popoare de peste hotare. Este tradus n mai mult de 60 de limbi. Opera sa formeaz o epoca in dezvoltarea artistic a poporului romn. Niciodat pn la Mihai Eminescu limba romn n-a sunat cu atta plenitudine armonioasa , att de natural si att de firesc. n creaia poetului i-au aflat expresia durerea i revolta oamenilor de rnd, critica burghezimii, tiina si filosofia, natura i dragostea. Operele cele mai reprezentative ale sale sunt: Srmanul Dionis (1 decembrie 1872 Convorbiri literare), Floare albastr (1 aprilie 1873 - Convorbiri literare), Dorina (1 septembrie 1876 - Convorbiri literare), Lacul (1 septembrie1876 - Convorbiri literare), Sara pe deal (1 iulie 1885 - Convorbiri literare), O,ramii (1 februarie 1879 - Convorbiri literare), Epigonii (1870 - Convorbiri literare), Scrisorile nu n ultimul rnd Luceafrul. Capodoper, ce pete peste vremi si meridiane, poemul Luceafrul ncununeaz calea de creaie a aceluia cruia i-a fost menit sa devin i el astru, cu acelai nume n literatura romn. Mihai Eminescu reprezint continuitatea culturii i a literaturii romne in ceea ce a realizat ea pn la Eminescu deschiznd, prin modernitatea total a gndirii si a creaiei sale, drumul spre i mai depline mpliniri.

- Portretul fizic si moral al poetului Eminescu era un romn de tip carpatin dintre aceia care, trind n preajma munilor, mai cu seam n preajma munilor, mai cu seam n Ardeal i Moldova de sus, sub greaua coroan habsburgic, cresc mai vnjoi i mai aprigi i arat pentru ncercrile de smulgere a lor din pmntul strbun lungi rdcini firoase, asemenea acelora ce apele curgtoare descoper n malurile cu copaci btrni. El avea ca atare un suflet etic, simitor la toate ideile si sentimentele care alctuind tradiia unei societi, sunt ca grinzile afumate ce susin acoperiul unei case, nefiind lipsit totdeodat de viziunea unui viitor mai drept. Nu nutrea nici o aspiraie pentru sine, ci numai pentru poporul din care fcea parte, fiind prin aceasta mai mult un exponent dect un individ... G. Clinescu Era o frumusee ! O figura clasic ncadrat de nite plete mari negre: o frunte nalt i senin, nite ochi mari la aceste ferestre ale sufletului se vedea c cineva este nuntru; un zmbet blnd i adnc melancolic. Avea aerul unui sfnt tnr cobort dintr-o veche icoan, un copil predestinat durerii, pe chipul cruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare[] Aa l-am cunoscut atunci, aa a rmas pn n cele din urm momente bune: vesel i trist; comunicativ i ursuz; blnd i aspru; mulumindu-se cu nimic si nemulumit ntotdeauna de toate; aici de o abstinen de pustnic, aci apoi lacom de plcerile vieii; fugind de oameni i cutndu-i; nepstor ca un btrn stoic i iritabil ca o fat nervoas. Ciudat amestectur! fericit pentru artist, nenorocit pentru om ! Ion Luca Caragiale n Nirvana

Bibliografie 1.Alexandrescu, Emil, Gavrila, Dana. Mihai Eminescu Luceafarul / Literatura romana in analize si sinteze. Ch., 2001. P. 167-175. 1. Bocsan, Crina. De la steaua mioritica la Luceafarul lui Eminescu / Predarea limbii si literaturii romane: [vol.VIII] . Bucuresti, 1991. P.186-194. 2. Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian, Editura Humanitas, 2003 3. Calinescu, George. Luceafarul / Opera lui Mihai Eminescu . Vol. I -II Ch., 2003. P. 282. 4. Cublesan, Constantin. Luminile Luceafarului / Eminescu in oglinzile criticii. Cluj-Napoca, 2001. P. 49-55. 5. Scriitori romni notorii: Viaa. Activitatea. Opera/ alct.:Angela Lungu, Cristina Bujor.- Ch.: Epigraf, 2006 (F.E.-P. Tipografia Central).pag 50