7/30/2019 Intrepatrunderea si continuitatea spiritualitatii daco-getice in mitologia

1/4

Intrepatrunderea si continuitatea spiritualitatii daco-getice in mitologiapopulara romaneasca

Articolul meu pentru ziarul "Formula AS"...compilat de mine utilizandbibliografia prezentata la sfarsitul acestui articol...

Intrepatrunderea si continuitatea spiritualitatii daco-getice in mitologia popularaRomaneasca Solomonarul, descendent spiritual al anahoretilor geto daci KLAY DIOSOYSOS EY KLEI A TIMITRI MNI-MIS CHARIS (Il invoc pe Domnul Suprem. Ochiilui sa priveasca spre mine din Cer !).

Mitologia populara romaneasca prezinta o diversitate mare de credinte uneledintre ele inradacinate adanc, chiar in vatra comuna a indo-europenilor. In aceste credintesi obiceiuri, adevarate sisteme de valori poporane, sunt constituite radacinilespiritualitatii romanilor, radacini descoperite in religia stramosilor, in datini si in limbaromana, marele depozit al spiritualitatii geto-dacice. Istoria, de-a lungul veacurilor, ne-anumit cand pelasgi, geti cand daci si valahi.

Acum romani, facem parte dintr-un lant de generatii care si-a pastrat continuitateatraditiilor si a limbii in decursul mai multor milenii. Valurile de barbari si navalirilestraine, in loc sa ne schimbe ne-au fixat mai bine spiritualitatea si limba. Astfel, folclorulromanesc este in cea mai mare parte arhaic, puternic continuator al traditiilor daco-getice.

Una din figurile cele mai deosebite si mai originale ale mitologiei populareromanesti este figura Solomonarului. Substratul mitologic al acestei figuri coboara, larandul sau, pana la elemente ce tin de practicile anahoretice ale vechilor daci.

Cu toate ca informatiile despre Solomonari sunt de mana a III-a , se pot face oserie de analogii si legaturi cu spiritualitatea geto-dacica. Imaginile despre Solomonari,includ elemente eterogene si uneori suprapuse. Principalele filiere de elemente sunt : inprimul rand traducerile referitoare la preotii daco-geti, apoi legende referitoare la Sf. Ilie

si in cele din urma textele apocrife referitoare la regele Solomon. Nu o sa ne referim laultimele doua, deoarece studiul de fata vizeaza in primul rand stabilirea continuitatiitraditiilor spirituale geto-dace, posibila filiatie intre preotii geto-daci si Solomonari.

Vom incerca trasarea catorva caracteristici in ceea ce priveste practicile spiritualeale dacilor, dupa cum sunt acestea mentionate de scriitorii antici. Cele mai amplemarturii in acest sens ni le ofera Strabon si Iordanes.

Relevante se dovedesc, pt. studiul de fata doar numele diferitelor categorii aleclericului dac, traducerea acestora, proces adesea extrem de delicat si eventualelecaracteristici ce s-au putut stabili si atribui fiecarei clase. Putem vorbi astfel deKapnobatai, cei care umbla prin nori , cei care umbla prin fum . Caracteristicileacestora ar fi : practicarea unor ritualuri samanice legate de extazul provocat de fumul de

canepa ( Mircea Eliade De la Zalmoxis la Genghis-Han , Bucuresti , Ed. St.siEnciclopedica, 1980, Pag. 56), sau a unor functii de prezicere a viitorului dupa forma sifelul de raspandire a fumului- act de divinatie cunoscut sub numele de Kapnomanteia(Andrei Oisteanu Motive si semnificatii mito-simbolice in cultura traditionalaromaneasca , Bucuresti, Ed. Minerva, 1989, Pag. 171- 172) Hadrian Daicoviciu da oalta nuanta interpretativa numelui de Kapnobatai - calatori prin nori - porecla pejumatate respectuasa, pe jumatate ironica, legata eventual de anumite preocupariastronomice ale preotilor sau de varfurile de munte unde se gaseau sanctuarele si

7/30/2019 Intrepatrunderea si continuitatea spiritualitatii daco-getice in mitologia

2/4

pesterile lor. O alta clasa ar fi cea a asa numitilor Theosebeis cei care se tem de zei. Primele doua clase sunt amintite de Strabon cu privire la misienii la sudul Dunarii. Vinapoi la traci Ktistai. Numele acestora a starnit multe controverse, interpretandu-se fie ca fondatori , intemeietori (de la grec.Ktistes-fondator), fie ca derivat de la radicaluli-e* sqei-d, a desparti , de unde si numele altei clase SKISTAI, despartiti, izolati,celibatari.(Mircea Eliade-op.cit. , pag.74-75)Pentru dacii de la nordul Dunarii secunoaste clasa polistai amintita de Josepiu Flavius in Antiquitates Judicae , incomparatie cu secta eseneenilor de la marea moarta : nu traiesc efesenii intr-un feldeosebit de al celorlalti oameni ci tiranul lor se amana cu asa-numitilor polistai de la daci.(Silviu in Sanie- Din istoria culturii si religiei geto-dace , Iasi, Ed.UniversitatiiA.I.Cuza, 1995 , pag.243-244) Insa chiar si termenii comparatiei sunt disputati, o seriede ipoteze sustinand ca nici n-ar fi vorba de polistai la daci. Ca si celelalte tagmeanahoretice dace polistai-i apar celibatarii si vegetarieni.

In ceea ce priveste clasificarea si raportul dintre aceste clase de specialisti aisacrului s-au emis un mare numar de teorii ajunganduse si pana la delimitarea unor sectein religia zamolxiana, dar asfel de rezultate nu nu se sprijina decat pe un efort sustinut deordonare in lipsa dovezilor concrete.

Intrigant este faptul ca in ultima perioada de timp (dupa 89) a intervenit unproces de stopare a cercetarilor ignoranta facandu-si loc tot mai mult. Mitologiaromaneasca si cea veche daco-getica sunt facute putin promovate (aproape deloc),interesul pentru acestea venind, de cele mai multe ori, din partea unor nelicentiati indomeniu.

Romanii sunt singurul popor din lume care si-a pastrat obiceiurile, traditiile,legendele, de foarte multe milenii. Un astfel de popor care, mii de ani, nu a dus razboaiede ocupatie, dar a suportat invazia alogenilor timp de 2000 de ani, fara sa-si alterezefiinta nationala, obiceiurile, portul, bunatatea, ospitalitatea, etc, isi merita cu adevarat,rolul multimilenar de Centru Spiritual al Lumii, pe care i-l intrevad tot mai multi .

Revenind la latura folclorica a acestui studiu, vom trece acum la o scurta

prezentare a imaginii Solomonarului, facand, la momentul potrivit, analogiile de rigoarela cultura si spiritualitatea daco-geta.

Solomonarul se prezinta ca o figura mitologica legata de practicarea magieimeteorologice. El are putere asupra ploilor si al grindinilor. Aparent o figura comuna, deom cel mai adesea sarman, ce umbla prin sate la mila oamenilor, Solomonarul estetotdeauna gata sa testeze bunatatea, intelepciunea si dreptatea oamenilor cu care vine incontact. Pedepsele pe care le poate aduce celor ce se dovedesc nedemni sunt aspre si seabat asupra intregului sat, considerat vinovat in intregul sau.

Solomonarul este o aparitie concreta, o forta care se poate manifesta oricand sioriunde, poate rasari ori disparea pe neasteptate, sanctionand comportamente umane ce serevendica, in ultima instanta, nu din orizontul ritual ci din cel moral.

Putem face aici o prima analogie care tine de aceeasi valorificare morala asprafacuta de Zamolxis solului trimis ceremonial la fiecare 5 ani, si care poate fi respins dezeu daca nu satisface un criteriu moral necesar in ultima esenta chiar practicarii cultuluizeului de unde si originalitatea acestui cult, al unui zeu care poate considera canesatisfacatoare, si care poate fi respins de zeu daca nnu satisface un criteriu moralnecesar in ultima esenta chiar practicarii cultului zeului -de unde si originalitatea acestuicult, al unui zeu care poate considera ca nesatisfacatoare conduita morala a unui neofit ceconsidera o onoare a se sacrifica, voluntar pe altarul zeului. Solomonarul nu are locanume, rigid si bine fixat in calendarul satesc ;prezenta lui este intamplatoare, si prin

7/30/2019 Intrepatrunderea si continuitatea spiritualitatii daco-getice in mitologia

3/4

aceasta, cu atat mai redutabila. El se amesteca printre oameni, se strecoara in lumea lor,iesind din cadrul unui ritual anume, evadand din zonele limitate ale sacrului si furisandu-se chiar in inima lumii profane(Ioan Coman- Sora Soarelui , Bucuresti,Ed.Albatros, 1983, pag.128-129).Zonele limitate ale sacrului sunt zonele de initiere,locuri retrase si pustnice. Strabon afirma ca unii traci isi duc viata in zone singuratice,langa iezere in munti sau in paduri, fara sa aiba legaturi cu femeile. Aceasta casta apustnicilor traci este foarte respectata avand atat atribute de vindecator cat si de stapani aistihiilor (al mersului vremii).

Stapan peste vamile vazduhului, cunoscator al tainelor cerului, locuind in pesteri,paduri sau colibe ca un adevarat descendent spiritual al anahoretilor daci, Solomonarulutilizeaza un intreg arsenal de unelte magice in ritualul sau : o toporisca de fierdescantata cu care sparge crucile ghetii, un frau din scoarta de mesteacan cu care iistapaneste pe balaurii care il poarta in zbor, carti de intelepciune, o toaca mica purtata lagat, ca simbol al declansarii furtunii (cand bate in toaca spiritele elementare ale furtunii,Vantoasele si Ropotinele, incep sa foiasca in vazduh)

Solomonarul este vazut,cand ca sfant , cand ca om blestemat de Dumnezeu, care si-a vandut sufletul Necuratului.dar aceasta bipolaritate de semnificatii este de

factura crestina si este de intelesEl spune despre sine : Eu stiu gandul la toti oamenii ;ii stiu cum ii cheama.Invat

cat e lumea din carti mari, din care nimeni nu stie citi afara de mine. Nimanui nu-i iertatsa-mi greseasca, ca am putere sa-I zdrobesc cu bucatele cu ghiata; pe oricine il pot facedin om neom (Studii folclorice si de etnografie-Anuarul Muzeului de etnografie alTransilvanie ,Cluj-Napoca, 1977)

Initierea, sau elementele necesare devenirii Solomonarului, stiintei Solomonariei,sunt acumulate de acesta intr-o scoala speciala, numita Solomanta , aflata sub pamant.O alta similitudine cu religia zamolxiana e si aceasta descindere in subteran (descensusad inferos), descindere cu un profund caracter initiatic, urmata apoi de o revenireapoteotica, in deplinatatea puterilor magice si sacre. Rostul sccolii sacre nu e

dobandirea unei invataturi totalizatoare, ci cucerirea puterilor asupra naturii, putericoncentrate intr-o formula magica. ( Ioan Coman-op.cit. , pag.123) Caracterul specialal acestei scoli reiese din toate trasaturile ei componente: localizarea in crugulpamantului , unde invatatori sunt arhedemonul Uniila sau insusi Diavolul (iarasiinfluenta crestina), alegerea candidatilor dupa criterii foarte bine stabilite (sunt alesi fiecei ce se nasc cu caita sau camasa de piele, fie cel mai mic dintre 7 frati calugari, caremerge la scoala Solomonareasca, unde invata a citi si scrie solomonareste ( IvanEvseev- Dictionar de magie, demonologie si mitologie romaneasca , Timisoara,Ed.Amarcord, 1997, pag. 431 ) Aceste criterii nu sunt fixe, mai intalnindu-se si altele.Numarul alesilor este fix (7 sau 9), dintre care dupa 7 ani de invatatura, isi opreste cateun ucenic si acela devine apoi Solomonar (Ivan Evseev- op.cit. , pag.431) Desi stiu sipot face multe lucruri vrajitoresti, principala lor functie, retinuta in textele folclorice, estecea meteorologica (idem) Solomonarul este un om obisnuit care prin contactul cu oanumita stiinta oculta dobandeste puteri magice si efectueazasaltul dintre conditiaumana si cea divina (semi-divina)

Interesanta este deasemeni si informatia conform careia Solomonarii ar cunoastetainele unui scris initiatic, forma de codare a tezaurului magic. Iordane afirma vag casacedotii dacilor cunosteau o forma de scriere initiatica similara druizilor, cu functie depastrare a tezaurului spiritual. Si, su siguranta dacii cunosteau scrierea, cu toate ca ingeneral se sustine idea ca ei nu ar fi cunoscut-o.

7/30/2019 Intrepatrunderea si continuitatea spiritualitatii daco-getice in mitologia

4/4

Presupusul alfabet dacic pe care il propune Hasdeu in Istoria critica a romanilor se pare ca nu si-a gasit inca o contra-dovada, fie ea si de natura formala, informatia,discreditata apiori, e de bunavoie (a se citi nevoie ) ignorata, tocmai din lipsa contraargumentelor.

Figura Solomonarului se dovedeste la o cercetare atenta profund legata de vechilepractici initiatice ale geto-dacilor elementele similare fiind de-a dreptul abundente(calatoria prin nori, practicile ascetice, cunoasterea unei practici initiatice, dobandite inadancul pesterii, ciudata evaluare morala comuna)

Acest personaj al mitologiei populare romanesti ni se infatiseaza ca un produssincretic, rezultat din suprapunerea si amalgamarea mai multor straturi culturale, de lamagicieni si preoti daci si pana la realitatile magiei meteorologice, practicata panaaproape de zilele noastre in satele traditionale romanesti (idem)

Din pacate, mitologia populara romaneasca si adevarata istorie a strabunilor nostrisunt foarte putin promovate dar, precum spunea Printesa Martha Bibescu va veni ovreme cand se va acorda atentie acestui popor, prea putin luat in seama. Cantece siarmonii se vor auzi venind de la aceasta tara despre care nu prea se vorbeste. Dupa mii deani de vietuire, acest neam se va ridica si lumea se va uimi ca de o minune, afland, in

sfarsit, cate lucruri a stiut neamul acesta despre constiinta universala. Bucuriile acestuipopor au ramas ascunse. Nimeni nu i-a scris mitologia. Putini i-au cunoscut istoria. Sitotusi, oamenii acestia au avut poate mai mult decat oricare altii geniul mitului

DIIS MAGNIS ET BONIS AES CULAPI O TE HYGIAE MAR CAURVETERA NUS PRAEF LEXING GALLENIA AN ULIMP (Zeii sunt mari si buni. Faragreseala, ii dau (platesc) fiecaruia dupa munca (fapta). Legile noastre sunt drepte si neinalta in Rai.)

Au mai fost folosite lucrarile :-Adrian Bucurescu- Dacia secreta , Dacia magica -Negura-Magazin ideologic al Daciei -Paul-Lazar Tonciulescu, Eugen Delcea-Secretele Terrei. Istoria incepe in Carpati