Boia Mitologia Stiintifica a Comunismului-comentariu Glumet

7/23/2019 Boia Mitologia Stiintifica a Comunismului-comentariu Glumet

1/21

Mitologia stiintifica a comunismului, Lucian Boia,

Humanitas, Bucuresti, 1999

Introducere

Marsul glorios al ratiuniiParintii Fondatori

Reinventarea istoriei

Societatea nouaOmul nou

Lupta contra naturii

In cautarea unor paradigme diferite

pilog

(Titlurile paragrafelor sunt titluri de capitole n cartea lui Boia)

Introducere

Boia e!plica forta de convingere si e!pansiunea comunismului prin apartenenta sa

la grupul celor c"torva ar#etipuri ce stap"nesc imaginarul uman nu de a$i, de ieri ci

dintodeauna% Refu$ul istoriei, v"rsta de aur, visul milenarist al paradisului terestru,regatul mesianic% &omunismul este, 'n opinia lui Boia un milenarism e!primat 'n

lim(a) rationalist% Su( lumina clara a ratiunii miturile ar#etipale ale umanitatii nu

dispar, ele sunt doar reorgani$ate carte$ian% &omunismul nu*i decat o varianta demitologie rationalista care ca orice mitologie cunoaste de)a toate raspunsurile

privind natura, omul si istoria sa %

Marsul glorios al ratiunii

Mitologiile ca si religiile ofera raspunsuri simple, glo(ale% +ice rationalistul

-Hol(ac#. "toate greselile oamenilor sunt greseli de fizica" :-)In epoca Luminilor

istoria era asimilata stiintelor e!acte si se astepta ca un nou /e0ton sa*i identificemecanismul o(iectiv% Boia crede ca a(ordarea asta at"t de e!ploatat si de

comunism2 e prime)dioasa rau pentru ca se da li(er la su(iectivism si determinism,ratiunea violent"nd istoria in demersurile sale utopice un 'nceput 'l face Revolutia

France$a2% Moda religiilor stiintifice care isi propun sa aduca omul in armonie cu

3niversul si cu el 'nsusi e!plodea$a in al 19lea% &"teva e!emple #aioase. Saint Simoncu religia lui /e0ton matematicienii alesi conduc lumea%%%2, &omte dragostea ca

analog al legii atractiei universale e principiul, ordinea e de (a$a iar progresul
http://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#introhttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#marshttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#fondhttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#istohttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#sochttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#omhttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#nathttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#parahttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#epihttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#introhttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#marshttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#fondhttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#istohttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#sochttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#omhttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#nathttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#parahttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#epi


2/21

devine scop2, Fourier cu falansterele grup"nd indivi$ii 'n serii pasionale prin

com(inatia celor 14 pasiuni primitive5 din falanster, fiecare individ trece dupamoarte prin 1647 renasteri alternative de pe un astru pe altul .*2 &omunistii si

spiritistii pot sa*l revendice in egala masura pe Fourier%%% 8ot din preistoria

comunismului. pe la 1977 Marte era considerata de unii ca sediu posi(il al unei lumi

comuniste e!traterstre% rgumentul principal. e!istenta numeroaselor canalemartiene care nu puteau fi dec"t rodul unei societati action"nd :stiintific: si

:planificat: .*22

Mar!ismul este un produs tipic al acestui rationalist secol al 19lea ("ntuit de mituri.

mitul Ratiunii*ceea ce e logic e si adevarat5

mitul Stiintei*care e!plica complet si definitiv lumea si o si modifica5

mitul 3nitatii si al determinismului*/atura si societatea sunt integrate intr*

un tot coerent guvernat de legi riguros deterministe5

mitul Progresului*e!ista un sens ascendent in evolutia 3niversului si a

omenirii5 mitul lumii noi5

mitul omului nou%

Mitologia comunista reuseste sa a)unga la un grad mare de coerenta 'mprumut"nd

dialectica% Spre deose(ire de celelate mitologii creatoare de lumi noi care 'ncercau sacalme$e conflictele, comunismul nu numai ca recunoste e!istenta contradictiilor dar

le a(soluti$ea$a si la nevoie le si inventea$a .*2

de la 'nceput

Parintii Fondatori

Boia il pre$inta pe Mar! din perspectiva imaginarului colectiv% un Mar!simplificat, mitificat nu uita sa adauge ca 'n real, Mar! nu era 'ntru totul

mar!ist .*2 In acest Mar!, ngels si Lenin recunosc si glorifica descoperitorul de

legi, revolutionarul savant% Revolutia devine o :stiinta:% &a analist al pre$entului, separe ca Mar! merita titlu de savant% /enorocirea a fost ca a e!trapolat pre$entul la

trecut si viitor% Lupta de clasa, fortele de productie care conduc totul, determinismul

economic sunt refle!e ale unui secol 19 occidental, a(soluti$ate in procesul treceriidinspre real spre imaginar% Istoria 'ncepe sa se depene 'n mecanice cadente% Int"i

comunismul primitiv, fara propietate privata si fara clase, pe urma propietate

privata si e!ploatare 'n ; moduri sclavagism, feudalism si capitalism2 pentru catotul sa triumfe 'n comunism*egalitarism 'no(ilat pe spirala evolutiei istorice%

Singurul amanunt care strica armonia in functionare a masinariei istoriei este

:modul de productie asiatic: care asocia$a propietatea comunitara cu e!ploatarea%%%

Mar!istii au depasit contradictia ignor"nd*o%%%

Sinteti$at 'n la(oratorele secolului 19 comunismul a a)uns sa fie aplicat unui secol cu

caracteristici total diferite, secolul 47% +ice Boia ca invocarea o(sedanta a unei
http://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#tophttp://members.tripod.com/bojariu/mit.htm#top


3/21

stiinte o(iective conducea implaca(il spre un program

strict voluntarist% Si aici ma trec fiorii< Simt 'nca dorulde teoreti$are a istoriei ca stiinta% adevarat, nu prin

determinismul de secol 19 dar orisic"t, prime)dia

ram"ne% &u modelarea istoriei intram 'n curat

voluntarism care poa- sa dea 'n utopie s-apoifandacsia*i gata, monser< &a sa ve$i ce aproape suntem

de mar!ism vade retro Satana2 sau poate, mai corect

spus de*o mitologie stiintifica%%%Ispitele n*au pierit cu totul%%%

+ice Boia ca Mar! a fost un savant du(lat de un profet% ngels a avut mai mult

sufletul unui diletant si al unui compilator% Lenin a facut trecerea de la

determinismul stiintific la voluntarismul revolutionar% Prin Lenin, tran$itia spre

comunism se transforma intr*o stare de ec#ili(ru a sistemului 'nc#is statul*partidcentrali$at2% Stalin interesanta tendinta asta de a*si sc#im(a numele la liderii

comunisti5 cica numele l*a ales dupa rusescul stal care 'nseamna otel2 cauta si el un

teritoriu ramas neteoreti$at*pro(lema nationala si a nationalitatilor% Interesulpentru acesta pro(lema l*a dus catre lingvistica care a devenit un #o((= pentru

Stalin .*2 lunecarea dinspre determinismul economic spre voluntarismul politic a

fost, $ice Boia, traiectoria tuturor marilor preoti ai mitologiei comuniste% Lev 8rot>icu :revolutia permanenta:, Mao si maoismul%%%

lta c#estie interesanta. Boia opune rationalismului comunist irationalismul

:fascist:% Mitologia comunista e solid structurata teoretic in timp ce ideologiile

fasciste sunt fluide, amestec de diferite repre$entari si de pulsatii irationale% m(elesolutii sunt 'nsa animate de acelasi voluntarism 'n recrearea lumii su( forma noua si

popularea ei cu :oameni noi:% m"ndoua ideologiile sunt milenarisme

seculari$ate%%%!ista si diferente% La origine, 'n inima mitologiei comuniste se aflaindividul si implinirea personalitatii umane in timp ce in doctrinele fasciste

individul se sterge in fata comunitatii natiune, rasa, stat2% ?ocul cu dialectica a facut

ca antistatal si internationalist la origine, comunismul sa a)unga la instaurarea unui

sistem statal, opresiv si ultranationalist in fa$a finala%%% +ice Boia ca un comunistautentic respecta infinit stiinta sau ceea ce crede el ca e stiinta% un om de actiune

dar care actionea$a stiintific% impotriva , pentru fascistul autentic actiunera e

suverana si dispretul pentru cultura e nedisimulat% Brrr, iata ce poa- sa iasa din(inoame de tipul cunostere@actiune%%% Si totusi, care*i caleaA Pe de alta parte stau si

ma 'ntre( ce fel de fascism irational si acultural care a atras aproape toata floarea

culturii a fost ala al legionarilor de la noi%%% "O enigma ne'esplicata printre nouri de

eres" ...sau e tot dorul de actiune al intelectualului, anapoda convertit %%%

de la 'nceput

Reinventarea istoriei

upa Boia, mitolologia comunista a(ordea$a istoria dintr*un ung#i nou. mai putina

epica si mai multa reliefare a aspectelor economice si sociale 'ntr*o anali$a


4/21

pro(lemati$ata% sata cel putin 'n fa$a sa initiala, pentru ca 'n evolutia de la

determinism la voluntarism si de la internationalism la nationalism, colorile si*ausc#im(at nuantele 'n dulcele stil dialectic%

iscursul istoric comunist se autodeclara materialist ceea ce e adevarat numai la

eta)ul sau inferior% La mansarda, o idee universala misca lumea 'n spirala% iitorulde aur, idealitate pura comanda condamnaA2 trecutul si pre$entul% &urat teleologie care enuntase transmisi(ilitatea caracterelor do("ndite su( influenta

mediului% &u diferenta ca in ca$ul noii (iologii comuniste nu mediul ci omulcomunist 'si asuma misiunea de a modifica natura vie%

upa un calugar Mendel2, un american Morgan2 e!plica ereditatea folosind genelesi cromo$omii% 8eorie curat reactionara e!plica scoala lui L'sen>o% &e sa*i faci dacanatura este reactionara, r"de Boia complice si ne face cu oc#iul%gricultura

socialista are neoie de o teorie profund !iologica, &n plin ant care sa-i permita sa

o!tina recolte mari si sta!ile, e!plica L'sen>o% Iar Bernard S#a0 isi asigura auditorii,

'ntr*o emisiune BB& din 19;1 'n plina foamete 'n 3RSS2 ca "agricultura stiintifica a

soieticilor a permis du!larea si c(iar triplarea recoltelor" .*222 Olga Lepesins>aia la

'nceput, moasa2 a decis, odata promovata in ierar#ia stiintifica , sa traga

consecintele ultime din teoria lui L'sen>o% aca totul e transforma(il atunci poatereface viata 'n la(orator. se ia un al(us de ou si se adauga la un terci de #idre%

8eoria :generatiei spontanee: e reactuali$ea$ata%%% si de$(aterea s*a e!tins la scara

mondiala% Bernard S#o0 si Louis ragon pornesc o adevarata cruciada 'n favoareal'sen>ismului% La cealalta e!tremitate, profesionisti ca ?ulien Hu!le= si ?ean

Rostand% Mai delicata a fost po$itia unor adevarati profesionisti, dar comunisti 'n

convingeri% ?acues Monod a parasit partidul comunist % La fel si (iologul (ritanic

?%B%S% Haldane dar mai t"r$iu%%% Moartea lui Stalin, 'n 19E; a anulatinvulnera(ilitatea ideologica a noii (iologii comuniste% L'sen>o a fost demis de la

conducerea cademiei Lenin% Hrusciov care iu(ea agricultura si miracolele

stiintifice l*a rea(ilitat% &aderea lui Hrusciov 'n 196 a avut un efect :(iologic:similar cu moartea lui Stalin, ne e!plica $"m(ind Boia% In 196E, genetica moderna a

fost repusa treptat 'n drepturi% (oia ne atrage atentia. pentru prima data se

pra(usea un sector 'ntreg de mitologie comunista% Se putea ca o parte a stiinteicomuniste sa fie adevarata si alta falsaA in punct de vedere mitologic, caderea lui

L'sen>o a fost la fel de grava ca moartea lui Stalin% ra 'nceputul sf'rsitului,

conclu$ionea$a Boia%

de la 'nceput

In cautarea unor paradigme diferite


8/21

&omunismul stiintific lte curente de g"ndire 'n secolul 47

e!clusivitatea materieiperceptie mai nuantata a materiei*dualismulunda@corpuscul din fi$ica

determinism, evolutionism si

transformism

genetica moderna5 principiul incertitudinii enuntat

de Heisen(erg5 teoria catastrofelor si studiul

sistemelor dinamicedialectica lupta contrariilor2 ci(ernetica5 teoria sistemelor5 logica lui Hermes

a(solutismul legilor stiintifice

enuntatemaniera relativista

folosirea principiilor enuntate

pentru transformarea lumiiprincipiile ecologiei opuse transformismului a(solut

Boia 'l citea$a pe ?ulian Hu!le= 1992 fac"nd (ilantul ansam(lului vietii

intelectuale comuniste% &onstata c#iar 'n domenii ca mu$ica sau (aletul, dispartia

completa a secolului 47% intre stiinte nu se putea consemna dec"t un numar foarterestr"ns 'n care savantii comunisti vor(eau aceeasi lim(a cu colegii lor :(urg#e$i:.

c#imia, geologia si matematica%

versiunea comunismului pentru ci(ernetica Boia o e!plica prin presupusa

marginali$area a omului 'n favoarea masinii si facilitarea identificarii de noi legi sisolutii economice si sociale altele decat legile :o(iective: enuntate de Mar!%

octom(rie 19E* spatiul cosmic devine comunist, enunta malitios Boia% &ursa

spatiala e desc#isa de lansarea Sputni>ului, primul satelit al Pam"ntului% Stiintasovietica parea sa*si ia revansa% aca sputni>ul fusese posi(il, nimic nu era de

nereali$at pentru savantii sai% Boia $"m(este. lumea noua seamana tot mai mult cu

lice in tara minunilor si tot mai putin cu Manifestul Partidului &omunist%

Parapsi#ologie% 8elepatie% Hipno$a% &larvi$iune% stro(otanica% Fiinte e!traterestre%Orice miracol a fost (inevenit cu conditia de a respecta regulile si de a*si dovedi

urilitatea ideologica%

e pe la mi)locul anilor 67, stiinta comunista s*a aliniat mai mult sau mai putin

stiintei mondiale, 'n domenii precum (iologia sau fi$ica% Ram"neau la adapost deinfluente nefastedisciplinele umane si sociale care repre$entau nucleul dur al

doctrinei% ar se putea crede la nesf"rsit 'ntr*o mitologie amputata, se 'ntrea(a

Boia% Prin fisurile tot mai largi isi fac loc ideile si valorile occidentale% 3ltimul episodpur mitologic a fost revolutia culturala lansata 'n ina 'n 1966% pui$area ei a

dovedit, ca $ilele glorioase ale comunismului trecusera%%%

pilog

Boia conc#ide. $omunismul a fost o capcana a istoriei sica &n orice capcana, e mai usor sa intri dect sa iesi.


9/21

Mitanali$ si ideologie

Modernitatea a marcat o ruptur n dinamica mentalului european, fiind caracterizat de o

mutatie calitativ, care produce, prin mecanismul secularizrii si prin acce-lerarea frprecedent a dialecticii sacrului si profanului, un tip uman diferit, produs al noii episteme.Mitocritica si mitanaliza abordeaz fenomenul ideologiilor contemporane n sensulidentificrii elementelor de continuitate dintre arhaic si modern, dintre traditiile prinecelent religioase si noul val al culturii seculare. !n atare demers analitic ar avea dreptscop, cel putin ntr-o prim etap, morfologic, definirea principalilor invarianti mitici aiunui fenomen cultural delimitat spatio-temporal, n vederea mito-diagnozei acestuia, prinobservarea prezentei sau absentei unor mituri sau complee mitice". #nvariantii mito-politici sunt decelabili at$t prin hermeneutici %tari&, de factur fenomenologic (patterns,%modele eemplare&) sau psihanalitic (arhetipurile 'ungiene), c$t si prin semiologiistructura-liste sau cognitiviste (transmiterea cognitiv a unor %seturi de reguli&). n

ambele variante, metoda are un caracter meta-istoric, ea neviz$nd circumscrierea unorfiliatii de tip istoric, ci decelarea unor constante trans-istorice, de consistente diferite(ontologic, psihologic, lingvistic ori cognitiv), mani-festate n fenomene specificeunor contete istorice.*onceptul de ideologie, polimorf si cu o dinamic particular, e descris de +lainBesanon prin raportarea la arii conceptuale limitrofe, precum gnoza, credinta, stiinta,utopia eschatologic si mitul. #deologia, n variantele ei moderne (comunismul sinazismul) e caracterizat de o structur fundamental dual credinta (care-i confer oconsistent mai solid dec$t cea a programelor politice, pre'udectilor si crezurilor) sistiinta (ca teorie argumentat rational si pretins dovedit). *a atare, ea trebuie cercetatat$t din perspectiva religiei, c$t si a rationalittii secularizate, filosofice si stiintifice. e

deosebeste ns fundamental de organismele parazitate, astfel c nu se poate vorbi despreo %continuitate de specie&, ci de o %mutatie&/ aceasta const n resemnificarea corupt sidistorsionat a elementelor alogene smulse si supuse unei noi utilizri si n aparitia uneispecii radical diferite.0aportarea la gnoz e esential pentru apropierea de ideologie, ntruc$t ofer singurulmodel imperfect al g$ndirii ideolo-gice, care-i d acesteia o perspectiv istoricndeprtat. 1noza e tratat de Besanon nu ca un curent religios limitat la parametriispatio-temporali ai antichittii t$rzii, ci ca o predispozitie care nsoteste modelul culturaleuropean n ntreaga lui diacronie2. chema general a ideologiei e de factur maniheistdou principii (Bine-0u) si trei timpi, anticosmismul si ideea construirii omului nou,m$ntuit, structura initiatic (initiatii si candidatii). Mai mult, marile teme gnostice seregsesc n ideologiile modernittii necreditarea realului, ca oper a unui demiurg ru/constiinta acut a unei duble decderi a lumii si a sinelui, asociat revoltei mpotrivaacestei conditii degradate/ cele dou cicluri de m$ntuiri (alesii si ceilalti)/ salvarea princunoasterea (gnosis) teoretic a legilor cosmo-antropice, istoric (evolutia cosmosului sipractic (mi'loacele de m$ntuire)/ eistenta unei morale proprii (eterioritatea rului nraport cu omul), diferit de cea comun3. 1nosticul si ofer asentimentul nu datuluirevelat, ci sensului ascuns, cel din spatele sensului literal, pentru c elimin n principiuriscul credintei si se afirm ca o evident rational-demonstrabil, care oblig subiectul s-


10/21

si dea asentimentul (negarea liberului arbitru)4. *unoasterea e controlat (gnosticul adernumai la ce i se prezint ca evident ntelegerii proprii), sistematic si coerent,prezent$ndu-se ca o viziune central, care leag cosmosul, unific aparentele sicoordoneaz domeniile cele mai diverse. 5 hiper-ortodo (integreaz toate dogmele,nteleg$nd g$ndurile ntr-un fel usor ocolit), ferm (crede n sine), si are o eplicatie

pentru tot. +stfel, ea va avea o aderent etrem la proprii credinciosi, gener$nd, nconsecint, martiri nenumrati6.#deologia devine, n acest sens, avatarul modern al gnozei, cu deosebirea c acumargumentatia se bazeaz pe certitudini de tip stiintific, nu religios (credinta), ca n cazulgnozei clasice7. 8ar datele stiintifice nu sunt tratate n spiritul si cu rigoarea propriedomeniilor respective, ci ca si c$nd ar fi adevruri de factur religioas9. Modul n careideologia se foloseste de datele stiintifice e la fel de parazitar ca si n cazul celorlaltedomenii apropiate. tiinta furnizeaz principiul de certitudine si e redus la rangul deancilla ideologiae obligat s se descentreze, ea devine un simplu garant al ideologiei nvirtutea structurilor comune ale rationalittii si a caracterului enciclopedic. *oncubina'ulcu de-mersul stiintific are ns consecinte importante si de partea cealalt el priveaz

ideologia de faculttile sale speculative, poetice si mitologice si de referintele la religie/limba'ul stiintific e imitat numai formal si redus la nivel de 'argon si pedanterie/ aspiratiala pozitivitate, la universalismul certitudinii si la soliditatea acestuia. 8e aici siprecaritatea fundamental a convingerii ideologice si revansa stiintei violate referinta laaceasta din urm d ideologiei mai mult soliditate dec$t convingerea rational a vechiignoze, dar nu d ideologului certitudine dec$t n msura n care el consimte la nesbuint.

0elatia cu credinta e si mai problematic, ntruc$t ideologia tind s se substituie religiei,fr a fi n mod fundamental religie la temelia ei nu eist un %non-stiut constient&:, ciun %dat stiut& %;enin nu stie c el crede. 5l crede c stie&"


11/21

schimbarea partial a structurii sociale dominante si la instaurarea unei ordini cvasi-transcendentale. *ele dou domenii sunt anga'ate ntr-o unitate si o lupt a contrariilor"3.8in aceast perspectiv, comunismul si nazismul se apropie mai degrab de utopie dec$tde ideologie, n sensul fuzionrii lor ntr-o formul hibrid uto-pism ideologic"4. *ciceea ce le uneste e aprehensiunea pentru vis ? simbolurile utopice sunt solidare cu cele

onirice - si pentru mitul istoric (politic). !topismul modern, non-fictional penetreaz nideologii, miscri sociale, programe, proiecte, eperimente si apeluri. Totodat, el areprofunde rdcini inconstiente, ntruc$t actul mental de a crea o lume utopic e unfenomen regresiv, o fantasm, o %iluzie compensatorie& (+dler), rezultat al nt$lniriidintre realitatea acceptat si neputinta congenital a teoriei pure.8iferenta dintre utopie si ideologie (n perspectiva lui Besanon) e mai degrab una degrad, dec$t de calitate utopia e un proiect intelectual si imaginativ (@ vizionar) care, ncazul descinderii din acel %nainte& ideal, ce face din ea un motor al progresului, risc sse blocheze n ideologie, prin scleroz si mpotmolire. !topia filosofic a lui Alaton,ancorat initial ntr-un perimetru noetic, risca s se transforme n ideologie n msura ncare devenea program de guvernare al unei cetti mundane, pervertindu-se n chiar

substanta ei. n acest sens, critica lui Aopper"6 se refer la continuturile totalitare latentedin republica platonician. !topismul, ca forma mentis, alimenteaz ideologiile, dar le sitranscende, av$nd o dinamic proprie, transistoric. #deologiile modernittii, n schimb,mostenesc pozitivismul dogmatic si istoricismul secolului al #-lea, pe care leconvertesc n adevruri cu valoare catehetic.0elatia cu mitul e definitorie pentru ideologie n mod semnificativ, ideologiilegermineaz pe fondul unei crize a epistemei crestine si a secularizrii traditiei religioase(n sens hermeneutic), dublate de miscarea complementar a rencifrrii mitico-magice.+ltfel spus, asistm la o ntoarcere n fort la paradigma arhaic si la %mecanismulvictimar& subsecvent"7, la remitizarea (%revr'irea&"9) lumii europene n era revolutiilortehnologice. #deologiile devin, n acest contet, succesoarele iudeo-crestinismului, de la

care preiau entuziasmul apocaliptic n dorinta instaurrii, pe fondul crizei acute a traditiei,a unei comunitti definitive, eschatologice. *ci utopismul ideologic traduce simultannevoile de evaziune n afara reali-ttilor prezente si pe cele de amena'are a realittilorviitoare. Ae msur ce se istoricizeaz, utopiile devin tot mai realizabile, cobor$nd dindomeniile inofensive ale absolutului, spre a se nscrie n %orizontul de asteptare& al uneiepoci sau al unui grup social si impun$ndu-se ca %idei ? fort cata-lizatoare&":/ seproduce astfel, n virtutea dialecticii sacrului si profanului (sau a glisrii semnificantuluisub semnificat), o disolutie a simbolurilor ? prin erodarea pertinentei, multiplicare sipartializare ? si o autoncifrare a sacrului n cultur. 0eligiosul se camufleaz sub socialsi politicul devine semnificantul unor sensuri sacre. imbo-lurilor religioase, tari nordine ontologic, gratie ntemeierii lor hierofanice, li se substituie semne ale profanului(%simboluri& politice), arbitrare si nemotivate ontophanic. Mitul nu poate fi abolitcomplet niciodat, chiar dac se produce si la acest nivel o deplasare de pe aatranscendentei theo-anthropo-cosmice nspre periferie, prin obnubilare. +stfel nc$t, lanivelul vietii sociale, nu se poate vorbi despre %o ruptur ntre lumea arhaic si lumeamodern&


12/21

dincolo de care nu mai eist interlocutorul divin, ci doar alteritatea uman.Aentru societtile traditionale, %mitul este considerat a eprima adevrul absolut, pentruc el povesteste o nt$mplare sacr, adic o revelatie transuman care a avut loc n zoriiMarelui Timp, n timpul sacru al nceputurilor (in illo tempore)&". Mai mult, el emodelul eemplar al oricrui comportament uman, astfel c, prin nararea mitului si prin

repetarea ritual a gesturilor inaugurale, timpul e abolit si recuperarea primordiilor devineposibil. Miturile politice moderne povestesc istoria unei comunitti, a originii lor,constituindu-se ntr-un discurs asupra identittii colective. 5le %vehiculeaz reprezentrisimbolice ale Auterii, legitimeaz raporturi de forte, eistente sau postulate, n c$mpulpolitic&, fiind subntinse de fenomene sociale si istorice revolutia, progresul tehnologic sistiintific, statul national, accelerarea schimbrii sociale etc.&/ de aici caracterul lorpolimorf2 si ambivalent. +ltfel spus, mitul politic e o %fabulatie, deformare sauinterpretare obiectiv, recuzabil a realului& care are o dubl functie eplicativ (seconstituie ntr-o gril care pare s ordoneze haosul deconcertant al faptelor sievenimentelor) si practic, mobilizatoare (dinamismul profetic)3. Marile teme carestructureaz imaginarul social ? *onspiratia, alvatorul, =$rsta de aur, !nitatea ? au

aceast dimensiune dual. 5le functioneaz ca niste %constelatii mitologice&, regsibile nsubstratul celor mai diverse sisteme politice. +devratele succesoare ale miturilor arhaicen modernitate sunt ns ideologiile, gratie structurii lor mitologice si eschatologice binecamuflate si functiei lor evazioniste.8in aceast perspectiv, comunismul si national-socialismul sunt mitologii ocultate, carepreiau si distorsioneaz mituri medite-raneene si nordice, reinterpret$ndu-le conformpropriilor reguli hermeneutice. +ntagonismul lor politic se 'ustific si la acest nivel,ntruc$t miturile centrale sunt fundamental diferite mitul eschatologic al lui Mesia(alesul, unsul, nevinovatul, mesagerul) si mitul rasist, sustinut cu argumente ideologizatedin vechea mitologie germanic. n primul caz, proletariatul are un rol profetic si ofunctie soteriologic, fiind epresia persona'ului mesianic, ale crui suferinte sunt

chemate s schimbe statutul ontologic al lumii. n cellalt caz e vorba despre mesianismulpoporului ales, care are n frunte un conductor providential, CDhrer-ul. 8e aici sicaracterul antisemit si enofob al nazismului care, n virtutea statutului su de ideologiesegregational, este prin ecelent eclusiv si totalitar4. n ambele situatii grila deselectie si reinterpretare a miturilor e una eschatolo-gic si milenarist, n conformitate curadicalitatea telului propus distrugerea vechii societti, vetuste si vicioase si construireaunei lumi noi, purificate de ru. Miturile politice ale comunismului (citm aici doar mitultineretii vesnice a proletariatului si al *onductorului-oter6 si mitul colectivizrii7,asociat mitului tractorului) sunt epresia tipic a acestei dominante arhetipale.*ci, n ultim instant, orice regim totalitar apare pe fondul crizei sistemelor social-politice si economice traditionale si se constituie ca singur solutie n recupe-rarea utopieiparadisiace a tineretii vesnice.8in punct de vedere mitanalitic, ideologia comunist e structurat pe dou paliere mitulv$rstei de aur (care st la baza construirii unei societti fr clase si disparitia consecutiva tensiunilor istorice9) si ideologia mesianic iudeo-crestin, cu secventa de omologiiMesia E proletariat, lupta final Bine-0u E conflictul apocaliptic *hristos-+ntichrist,victoria definitiv a primului si speranta eschatologic a unui sf$rsit absolut al #storiei.*omunismul este o ideologie optimist ce profereaz promisiuni si consolri, calchiindu-se pe virtutile crestine pe care le paraziteaz p$n la distorsiune. +stfel, n %sistemele


13/21

totalitare& se produce o pervertire global a valorilor gratie eperimentelor de tip%Aitesti& speranta devine disperare si resemnare, iubirea aproapelui e convertit n ur declas, creditarea semenului devine bnuial generalizat:. %8ecalogul& semetamorfozeaz ntr-un antidecalog ? idolatrizarea *onductorului si a doctrineisoteriologico-politice, denuntarea aproapelui ca %dusman al poporului&, furtul tacit din

%avutul obstesc&, crima mpotriva %dusmanului de clas&, minciuna etc. cenariulbaptismal, a crui finalitate e mpcarea agapic a diferentelor (iudeul si grecul, parteabrbteasc si partea femeiasc, sclavul si omul liber), conform teologiei pauline, devine,n registru ideologic, ritul intrrii n Aartid (initial, organizatie secret de tip esoteric).copul este acelasi %omor$rea& simbolic a omului vechi si zmislirea %omului nou& ?homo christianus vs. homo sovieticus (+. Finoviev). Mai mult, Aartidul se constituie caun organism sacru, pseudo-eclezial, consacrat printr-o mistic sacrificial, bazat pecultul martirilor (alias cultul ilegalistilor). 8inamica sacrificial accelerat a regimurilorstaliniste proiecteaz ns si acest tip de consacrare sub semnul dialecticii sacrului siprofanului, astfel nc$t asistm la transformarea succesiv, n functie de ultimul liderpolitic, a %martirilor& comunisti n %dusmani ai poporului& (agenti ai %imperialismului

anglo-american&, emblem a +ntihristului nsusi) si invers. n ceea ce priveste calendarul,are loc o substituire a srbtorilor religioase traditionale cu srbtori civice, nu mai putinsacre2


14/21

transpare un scenariu arhetipal. Jung observa o nlntuire stranie de fenomene n1ermania de la cumpna secolelor # si pelerina'ul obsesiv prin 5uropa, curucsacul si luta, al tinerilor germani, miscarea de tineret JugendbeKegung ("9::),transformat ulterior n Litler-Jugend (":22)/ criza republicii de la eimar si pribegiasome-rilor sublimat de nazisti ntr-o mrsluire ncolonat23/ premonitiile unor

intelectuali germani (Nietzsche, +lfred chuler, ;. >lages, Bruno 1oetz, t. 1eorge),viz$nd criza realului si necesitatea unui cult etatic care s fac posibil autodizolvareaconstientului, culmin$nd n moarte (dialectica 5ros-Thanatos). +ceste fenomenecircumscriu furtuna social-politic si psihic ce zguduie o 1ermanie n care vechiidaimoni sunt pe cale s se trezeasc. Jung definea ntreg acest spectacol, circumscriindu-lsub sintagma %trezirii lui otan&, zeu al furtunii si al betiei, 8ionOsos nordic (migrator sinelinistit), puer aeternus si 5ros cosmogonic, pribeag fr odihn24 si zeu al vi'eliilor,dezlntuitor al patimilor si al setei de lupt, divinitate legtoare (magician), iluzionist siocultist26. Farathustra al lui Nietzsche e un avatar filosofico-poetic al arhetipului otan.8ionOsos nsusi, zeul tragediei, are o relatie special cu femeile ? Menade27, tot asa cumotan i patroneaz pe lupttorii BerserIr29, dominati de furor teutonicus, varianta

septentrional al lui furor heroicus, specific eroilor homerici.2: Grganizatia .. avea ostructur esoteric, sediul acesteia fiind conceput dup modelul alhalei.Tradus n plan psihologic, otan apare drept o nsusire fundamental a sufletului german,un %factor& sufletesc de natur irational, un ciclon care reduce si suprim hipertensiuneacultural3


15/21

incostientei colective&, bolnavul care concentreaz isteria german general nsimptomele ei definitorii compleul de inferioritate supracompensat ntr-o nevoienemsurat de putere, pseudologia fantastic (mitomanie isteric), absenta simtuluirealittii, fanfaronad si autoadmiratie narcisiac, comportament ecesiv, nesigurant,inconstient, tentatia pactului faustic (ca proces psihologic prin care rul personal e

transferat asupra celuilalt, Mephisto, spre a avea, n caz de nevoie, un alibi).cenariul celui de-al doilea rzboi mondial, tradus n termenii mitici, devine epresiaistoricizat a 0agnarQIr-ului32. 5 un proces solidar cu mecanismul descris de 1.8umRzil n cazul traditiilor mitico-istorice indo-europene istoricizarea propriilor mituri.+stfel, rzboiul eschatologic dintre arieni (zeii +seni) si bolsevici (=ani, uriasi ai frigului)e precedat de tripla iarn ruseasc (E iarna Cimbulmethr, de trei ani, care ngheat totulsub zpezi), de dezlntuirea lupului ceresc Cenrir (care nghite soarele) si de cltinarea sicarbonizarea arborelui cosmic Sggdrasill. *ombatantii se masacreaz reciproc siconcomitent n timpul conflagratiei si lumea ntreag regreseaz n starea de chaos(ntunecarea oarelui, cderea stelelor, inundatie generalizat). Aesimismul catastrofic alacestei eschatologii ? care st la baza ma'orittii discursurilor lui Litler ? e ameliorat de

doctrina ciclurilor cosmice, n virtutea creia 5schaton-ul va fi succedat de nastereandeprtat a unei noi lumi (Limli), plec$nd de la dou principii vitale (perechea deoameni ocrotit de Sggdrasill). 0agnarQIr const ntr-un scenariu initiatic n doi timpdistrugerea complet a vechii lumi, pervertit n chiar esenta ei, si renasterea ei dintemelii33.n acest contet, moartea eroic devine eperienta religioas privilegiat, cea careprovoac apoteoza soteriologic a eroului. ;upta e asimilat cu sacrificiul, nvingtorul sivictima aduc$nd deopotriv zeului Gdhin o ofrand de s$nge. 5perienta nazist, maimult dec$t o simpl optiune politic, devine o mistic34, tot asa cum, pentru comunistul%ilegalist&, suprema prob de credint e martiriul. n ambele ideologii transpare astfelpredominanta eclusiv a pulsiunilor thanatice persoana uman nu se poate salva dec$t

prin 'ertfa de sine n slu'ba comunittii de alesi creia i apartine, o comunitatemilenarist, definitiv, for'at pe ruina comunittilor traditionale, intrate, odat cumodernitatea, ntr-o criz profund.8incolo de istoricitate, poate fi decelat structura eschatologic a celui de-al doilea rzboimondial, ca epresie conflictual a fascinatiei si urii reciproce a dou ideologii thanatice,care privilegiaz orgiasmul si etazul/ altfel spus, o iruptie devastatoare a +nimeicolective germane si ruse. #mpactul dintre dou %matrici stilistice& dominate de tentatiafaustic devine prile'ul *atastrofei nssi o nt$lnire fascinant si dezastruoas ntre%infinitul?vertical& si %infinitul-plan& (;. Blaga).5perienta labirintului marcheaz iesirea din ideologie homo novus, produs al unuiparadis mundan fals, are o viziune distorsionat a sistemului aiologic de dinainte. nacest sens, e esential constientizarea si asumarea vinei (individuale si colective), nvederea eorcizrii rului ideologic si a revenirii la normalitate, trecerea de la o %cultur arusinii& la paradigma %vinovtiei&, asumate at$t n sens psihologic, c$t si 'uridic-moral.;a un prim nivel, ea actioneaz colectiv, ca o fatalitate tragic, macul$ndu-i pe toti ceiaflati aproape de locul crimei neispsite (ntinare de natur magic)/ are o naturirational si contagioas (%rutatea celuilalt devine nent$rziat propria ta rutate, cci rultrezeste rul din propriul tu suflet&36). Arin asumarea vinei individuale, moral-'uridice,insul se regseste pe sine ca persoan uman, eliber$ndu-se de sub tirania masei si a


16/21

instinctului gregar.*ele dou ipostaze conflictuale ale ideologiei ? revolutia (bolsevic) si rzboiul total(nazist) ? apar drept epresii ale tulburrii inconstientului colectiv, traduse n arhetipurice eprim primitivism, cruzime si violent. n scopul redresrii omului atins deideologie, e nevoie de constientizarea propriei boli (care const n invadarea lumii

constiente de ctre simbolurile dezordinii si chaosului) si de necesitatea gsirii unei alteci dec$t suferinta si catastrofa. 8aimonii din ad$ncuri trebuie eorcizati/ abia atuncidevine posibil miscarea compensatorie a populrii inconstientului cu simboluri aleordinii (mandala). *alea eliberrii omului captiv ntr-un sistem concentrationar mentaltrece prin deconstructia lucid a propriei maladii si regsirea autenticittii umane.

/ote

" 1ilbert 8urand, Ciguri mitice si chipuri ale operei. 8e la mitocritic la mitanaliz,Nemira, ":::, pp. 2


17/21

< M. 5liade, 5seuri (Mituri, vise, mistere), 5ditura tiintific, "::", Bucuresti, p. "9." #d, ibid., p. "7. BronislaK BaczIo, ;es imaginaires sociau, pp. "


18/21

32 cf. istoricizarea miturilor indo-europene (1.8umRzil, Mit si 5popee, 5dituratiintific, Bucuresti, "::2).33 5.G.1.Turville-Aetre, 0eligione e miti del Nord, #l aggiatore, Milano, "::6, pp. 264-279.34 cf. natura etatic a mortii eroului.

36 Jung, op. cit., p. "


19/21

citit, invariabil, ca o crim de lez-naXiune. MoYtenirea comunismului este localizabil nacest refle pavlovian de aprare n faXa ZdemitizrilorZ imaginea unei identitXimonolitice, configurat n deceniile de repliere autarhic, nu poate supravieXui n absenX aunei vigilenXe intelectuale disciplinate cazon, astfel cum scandalul ocazionat de naYtereaZmanualelor alternativeZ de istorie o probeaz, dincolo de orice dubiu.

ntre 5st Yi =est imaginarul Yi dinamica sa

*eea ce anul ":9: a relevat, dramatic, a fost vitalitatea unui mod de definire identitar pecare deceniile de socialism real pruser s l transforme ntr-o referinX etinct.8ezechilibrul economic dintre 5uropa ZcomunitarZ Yi Xrile esovietice era dublat de undefaza' de ordin mentalitar ordinii Yi raXionalitXii i se opuneau ntoarcerile, nebuloase, laun trecutHtrecuturi preced$nd impunerea ordinii comuniste. 8iscursiv Yi iconic, realitXilecentral- Yi est-europene aparXineau, cel puXin n aparenX, unei alte v$rste, dup cumfragmentrile etatice Yi conflictele fratricide probau, n aceast cheie de lectur,regresiunea ctre premodernitate.

!n tip de abordare precum cel iniXiat de *hantal 8elsol, Michel MasloKsIi Yi JoannaNoKicIi prin Mituri Yi simboluri politice n 5uropa central vizeaz detensionarea unuidialog intelectual Yi faciliteaz un demers de contetualizare viz$nd, previzibil,identificarea genului proim Yi a diferenXei specifice. ;a originea argumentului cemobilizeaz energiile intelectuale se plaseaz ambiXia de a propune un cadruinterdisciplinar de ordonare a vastului Yantier tetual, pe de o parte, Yi de a invalida unnumr de pre'udecXi curente, ce fasoneaz percepX ia politic Yi mediatic, pe de altparte.

Gdat abandonate stereotipurile cu care discursul opereaz n mod curent, construirea,

progresiv, a unui mod de a fi mpreun, cu prezervarea unei identitX i europene plurale,valoriz$nd aporturile complementar, iar nu dis'unctiv, devine o alternativ valid.#ntersectarea dintre literatura comparat Yi istoria literaturii, dintre istoria politic Yi cea amentalitXilor se realizeaz n acest punct geometric, a crui eistenX indic o schimbarede paradigm. Z*entrulZ este invitat s eplorezeHcartografieze ZmargineaZ. NotaXia lui*hantal 8elsol este o punere n abis a ntregului proiect

ZNu eist ruptur ntre 5uropa de centruest Yi cea de vest, acea ruptur a modernitX iicare ar indica trecerea abrupt, calitativ, de la v$rsta iraXional la cea raXional. 8ialoguldintre cele dou 5urope nu este cel care se stabileYte ntre moderni Yi antici, ntre adult Yicopil, ntre Arometeu eliberat Yi cel nlnXuit. () 8ar n momentul n care spaXiile

culturale Yi pun n relaXie amintirile, comportamentele, g$ndurile Yi viziunile asupradestinului comun, ele vor trebui s pun faX n faX mitul secolului de aur Yi cel alprogresului, mitul marginilor Yi cel al centrului, eroii spiritului Yi vedetele tinereXiiveYniceZ.

Miza ntreprinderii rm$ne tentativa de a identifica Yi plasa ntr-o taonomie invarianteleimaginarului politic al acestei cealalt 5urop, al crei destin istoric concret, mai degraboimoronic, pare s alimenteze energia mitic ce se afl la originea unui repertoriu de


20/21

reprezentri cu funcXie compensatoare. *ontetualizarea aduce ctre suprafaXsimilitudini la nivelul mecanismului de configurare identitar rolul rezervat poetuluinaXional, invocarea, ca form de terapie comunitar, a grandorii ipostaziate de o Zv$rstde aurZ etinct, reprezentarea propriului rol istoric n parametrii unui ecepXionalismsui-generis (ZfrontierH meterezZ al creYtintXii) sunt itemii pe care un inventar, oric$t de

sumar, nu i poate ignora. 8eschiderea ctre vecintatea imediat, deschidere mpins nplan secund, n spaXiul rom$nesc, Yi nu numai, de fascinaXia unui Gccident perceput cadepozitar al cunoaYterii ultime, elimin din ecuaXia analizei refleul de repliereprovincial. Tratamentul mitologic, n arealul central-european, actualizeaz un numr detoposuri, identificabile n discursul istoric, literar sau politic.

8in acest leicon de reprezentri imagologice nu pot fi absente reperele a cror invocarecimenteaz, simbolic, comunitatea naXional. #maginea palpabil a continuitXii statuluimaghiar, Z*oroana f$ntului [tefanZ, se altur revizit rii, rituale, a intervalului nvestitcu potenXialul de a ilustra climaul unei evoluXii medievale - epoca de aur a lui *arol al#=-lea, n cazul istoriei cehe. Griginile sunt inserate, la r$ndu-le, n cadrul naraXiunii

mitice istoria, poezia, proza Yi teatrul sunt convocate pentru a oferi imaginea naYteriinaXiunii. [i nu este un accident faptul c reflecXia autohton, umanist, a secolului =##,n marginea ZoriginilorZ este modelat de familiarizarea cu maniera n care elitelepoloneze integreaz n discursul lor mitul sarmat sau scit. tudiul de caz realizat de #onelBuYe, viz$nd sistematizarea unor mituri autohtone ale ZoriginilorZ, nu poate dec$tbeneficia din nscrierea sa ntr-un demers cu vocaXie comparatist.

+dversitatea politic este dublat de adversitatea simbolic subiacent modul n careproducXia tetual stabileYte, canonic, profilul destinului naXional determin reacXiaactorului etatic faX de ceea ce este perceput a fi o in'ustiXie istoric. TranziXia de larecurenXa unei metafore, Z!ngaria, meterez al creYtintXiiZ, la refuzul de a accepta

ordinea post-Trianon este, cum noteaz and\r *sernus, una c$t se poate de natural, ninteriorul paradigmei asumate. =ersiunile istoriografice concurente sunt alimentate de undecupa' simbolic imposibil de reconciliat, iar decala'ul dintre misiunea secular Yiseveritatea pcii echivaleaz cu o traum Z+stfel, istoriografia maghiar a epocii constatacu stupefacXie c, dup dezmembrarea teritoriului regatului (Z!ngaria mareZ, dup cumera numit n epoc), ncepe un fel de dezmembrare ideologic Yi spiritual a trecutului Yivalorilor sale istorice Yi se ncpX$neaz s Yi apere istoria naXional Yi vechile grandori.;egtura dintre acest sentiment Yi misiunea maghiar ntru prote'area valorilor europeneera logic Yi organic. () Nedreptatea istoric era Yi mai evident dac a'ungi s pui nvaloare sacrificiile Yi serviciile fcute de aceast Xar comunitXii europeneZ.

*ristalizarea panteonului naXional Yi impunerea raportriiHconduitei ZpatrioticeZ suntfactorii motiv$nd poziXia privilegiat rezervat literaturii. 8incolo de diferenXe,receptarea, la nivelul comunitX ii, n cazul unor 5minescu, Taras [evcenIo oriMicIieKicz, este una care transcende simpla 'udecat de valoare estetic. *anonizarearspunde unui imperativ de construcXie identitar ceea ce vehiculeaz discursul ZpoetuluinaXionalZ devine, progresiv, vulgata difuzat ntregii comunitXi de cetXeni. [i n acestpunct contetualizarea Yi relev utilitatea Yi punerea n oglind a manierei de articulare aZmitului cultural 5minescuZ (aplicaXia realizat de #oana Bot condenseaz sugestiile unei


21/21

ntregi direcXii de studii, centrat pe deconstrucXia mitologiei eminesciene) Yi a poziXieisimbolice deXinute de corespondenXii si polonez, rus sau ucrainean (studiul lui 1eorge1raboKicz, reconstituind modul de naYtere Yi de utilizare al Zpoetului naXionalZ nliteraturile evocate) indic potenXialul de renovare metodologic pe care abord rile deacest gen l pot proiecta n c$mpul Zistoriei literareZ. 0efocalizarea aduce cu sine

nserierea unor obiecte intelectuale, aparent izolate, ntr-o taonomie.

*azul polonez probeaz vitalitatea unei Zpatrii miciZ, ce, disprut geografic Yi politic,este absorbit n tetul poemului traversarea eilului este posibil doar beneficiind denXelepciunea Yi clarviziunea lampadoforului, c$ntreXul naXiunii. #nseparabil de destinulpoetului, prezervarea limbii, supus, la rom$ni, ca Yi la polonezi, unui asalt birocratic,viz$nd destructurarea naXiunii, este ridicat, n canonul comportamental, la rangul unuiimperativ, a crui respectare asigur continuitatea generaXiilor. *ultivarea, n cazulrom$nesc, a vocaXiei ZlatinitX iiZ se nt$lneYte, n acest punct, cu obsesia polonez pentrulimb, n relaXia ei cu identitatea naXional. ;imba este liantul unificator al comunitXii,ntrev zut, la r$ndul ei, mitologic, ca o cetate sub asediu.

+companiind naYterea Yi evoluXia comunitX ii, mitul este nscris n Xestura secolului de la mitologia YtiinXific a comunismului p$n la ieYirea din comunism, trec$nd prinetapele primverii pragheze Yi a ZolidaritXiiZ, anatomia imaginarului politic devine uninstrument esenXial n aproimarea unei realitX i post ":9:. #storia deceniilor totalitareeste pus n pagin prin recitirea, fecund, a reprezentrilor lor fondatoare epuizareapotenXialului mesianic al ideologiei, patologia naXional-comunismului rom$nesc (estecazul eseului semnat ;ucian Boia), alternativa sindicatului liber polonez anunX intrarea5uropei centrale Yi de est ntr-o v$rst produc$ndu-Yi, previzibil, propriile mituri.Grizontul tranziX iei este legat, prin mii de fire, de acest patrimoniu de imagini Yifantasme, niciodat ieYit din scen, niciodat epuizat cu adevrat.

Boia Mitologia Stiintifica a Comunismului-comentariu Glumet

Documents

Transcript of Boia Mitologia Stiintifica a Comunismului-comentariu Glumet