Din mitologia Daciei Edenice

miercuri, 18 septembrie 2013

Monte.Oru reperul ormenişurilor sacre dinHiperboreea

Olimpia CotanPrunăTeoria istorică a toponimiei a fost abordată pentru prima dată de către marele istoric

român Bogdan Petriceicu Haşdeu (18381907) în lucrarea Cuvente den bătrâni editată laBucureşti în 1881, unde argumentează că istoria toponimelor strat după strat este cea maicompletă şi ne conduce în studierea istoriei teritoriului fiind mai înrădăcinată decât limbasedentarilor deoarece zonele pot fi depopulate de urgiile istoriei însă denumirile locurilorsunt puncte de reper geografic mii de ani.

Toponimele sunt consecinţe ale stratificării populaţiei. În terminologia geograficăun loc aparte revine toponimiei munţilor ce poartă un pronunţat caracter românesc pentrucare B.P.Haşdeu a preluat ideea mai veche a retragerii în munţi a românilor. Numeleromâneşti ale locurilor, apelor, formelor de relief, pornesc dinspre munţi, iar cele străinerare se găsesc la şes şi în lunci.

Nomenclatura românească străveche atestă că în munţi a trăit permanent un poporcea împregnat în memoria colectivă specificul naţional românesc al terminologieigeografice.

Pe munţi au umblat numai sedentarii din străvechime, creatorii fondului detoponime, hidronime, oiconime elemente de bază în studierea istoriei umane, în descifrareacodurilor arheologice, ale psihologiei sociale, de refacere a epocilor îndepărtate. Înstrăvechime cel mai important cult întreţinut de anahoreţi era pe Munţii Orilor preluat deanakoteliştii de pe Kotaionul preoţilor Kotani, pe Muntele Oru, emblema ortodoxieisacre. Mama zeilor montani e OrNiKa, făcătoarea Cerului şi a Pământului, cuvânt unicatexistent numai la români..

Pe patera de la Pietroasa Consiliul zânelor e prezidat de Marea Preoteasăînconjurată de orante şi de Apollo, unica prezenţă masculină, dovadă a începuturilorpatriarhale în istoria omenirii.

Important pentru istoria lumii ar fi să existe uşi deschise către depozitele deînţelepciune cultică ale ortodoxiei, să nu rupem istoria începând cu Patriarhatul, cândurmele culturii şi civilizaţiilor Marilor Preotese se refac regresiv, pornind de la un singurtoponim precum e ORA purtat de Or.Nika, Ora.Deea, Orăştie, Oraviţa, Orăţiile petorişti, ormenişuri, oraşe.

Există multe studii ale autorilor români şi străini pe tema toponimiei, dar un meritdeosebit revine lui Ion Conea (19021974), expert în geografie, supranumit părinteletoponimiei româneşti, ce a fundamentat rolul toponimiei în istoria geografică şi ca asistental geografului Simion Mehedinţi a aşezato în rândul istoriei, un loc benefic pe atâteaplanuri de cercetare. Profesorul savant Mehedinţi scrie: Sus la munte străinii nu sauaşezat niciodată.

Am pornit de la un nume topic, OraDeea, şiam descoperit o lume străveche, atâtde prezentă întrucât oreenii sunt arienii străvechi din Carpati cu urme grăitoare de roire întoată lumea. Oreenii au înălţat pe ormenişuri oraşele străvechi, primordiale, ca înVlahOrena, de la Sarmizegetusa la Celiabinsk, în Ucraina, la Orkhon în Mongolia, Orankiîn Siberia, Insulele Orknei Suedia, Oran în Algeria etc, aşezate pe Kotayon, locul cel maiînalt de sub cer, obârşia celor din Hiperboreea, de pe Pangeea începuturilor terestre, Gura

Persoane interesate

2015 (2)

2014 (3)

2013 (7) noiembrie (3)

octombrie (1)

septembrie (1)Monte.Oru reperulormenişurilorsacre dinHiperb...

mai (1)

ianuarie (1)

2012 (4)

2011 (9)

Arhivă blog

olimpia cotan prună

Vizualizaţi profilul meucomplet

Despre mine

de Rai a Preoteselor Ore şi ale orienilor.Dacia are 47 de oraşe pe harta lui Ptolemeu din secolul al IIlea. Descoperirile

arheologice multimilenare la GorbaniIisaia Huşi, Căscioarele Giurgiu, TipiaOrmenişului Racoş, OrlicSerbia cu 150 situri, Orheiul vechi – Basarabia (un adevăratAtos getodac cu mănăstire de piatră cu zeci de chiliicuiburi de vulturi săpate în stânci şipeste 90 de chilii rupestre atestate, folosite din Eneolitic).

Nicolae Iorga aminteşte că: oraşul Huşi e pe malul abrupt în trei părţi al Răutului,un amfiteatru circular natural, fără asemănare sau rival, indicând un ormeniş străvechimultimilenar unde istoricul Vicu Merlan a descoperit în 1999 tezaurul Marilor Preotese laIisaia, expus şi în SUA.

În Biblie Horeb e muntele lui Dumnezeu, ca şi Monte.Oru unde trăiau oriţii –horiţi, iar Solomon înalţă templul pe muntele Moria în aria lui Ornan, în jurul stânciiHordus. Special este toponimul Monte.Oru păstrat intact în zona Buzău–Marele Zău,vatră străveche multimilenară din cotitura Munţilor Carpaţi, lângă complexul monahal înstâncă Bozi.oru – Nucu... şi ce nume unicat românesc, din străvechimea oreenilorarieni!

În Dacia Preistorică Nicolae Densuşianu consemnează că la Buzău sau salvatatlanţii şi înţelepciunea străveche a boreenilor oreeni ca dovadă ormenişurile de peMunţii Orilor cu Orăţiile lor, cu săliştele tătărăşti ale urieşilor ca la Nucet, Scăieni, CoţiaBuzăului etc., că sămânţa noastră, a getodacilor, este de la urieşi, ce au pregătit toriştea străbună pe munţii cei mari.

Cultura Monteoru e înrădăcinată în istorie de echipa arheologilor condusă de IonNestor în anul 1933. Punctul central e pe Munţii Orii, denumire ce arată că era lăcaş deMare Preoteasă. Prima atestare scrisă e din 1482 şi aparţine lui Vlad Călugărul. Este ozonă imensă în sudest, cu fenomene geologice rare, ca Vulcanii Noroioşi întinşi pe 30 dehectare unde gazelor aduc la suprafaţă lavă vâscoasă, ce dizolvă nisipurile diorite şi lutulde apă, unde mustesc sărăturile şi petrolul. Pe blocurile de calcar sunt urme de faună dinjurasic. În zona Culturii Monteoru se află chihlimbarul negru cel mai preţios din lume.Ceramica getodacă e din zona sudică a Culturii PreCucuteni, mărturie fiind ceramica,obiectele de sticlă, amnarele, cuţitaşele, săgeţile din bronz, fier, argint.

Situl de pe Dealul Cetăţuia atestă că Epoca bronzului e determinantă în CulturaMonteoru la nord de Dunăre fiind cel mai cercetat din zonă zeci de ani. Eugenia Zaharia alucrat până la 85 de ani cu o echipă ce a cercetat 20 de localităţi, consemnând preistoriagetodacilor. În lucrarea sa, Formarea poporului român, sunt informaţii de peste 7000 deani din Cultura Monteoru cu cea mai mare răspândire în zona de dealuri din centrulRomâniei, locuite neîntrerupt de getodaci, unde carpii semnalaţi istoric din mileniul I î.H.trăiau pe ormenişuri, plaiuri, ponoare, gorgane, goreme în mari uniuni de triburi, atât deprezenţi în loviturile date invaziei romanilor.

Cultura Monteoru cuprinde aşezări pe un punct înalt, fortificat, cu locuire densă,larg răspândită. S–au descoperit socluri din piatră de râu pentru altarele de cult, atât degrăitoare. Urmele cultice, economice, războinice din Cultura Monteoru se regăsesc dinEneolitic spre Glina, Dridu, Cernavodă I, Zimnicea, Dâmboviţa, Muscel, sudul balcanicEzerovo, Caranovo, Kazanlâk până în Epoca mijlocie a bronzului.

Kantaros vasele cu două torţi din zona Monteoru, atestă că este cea maiimportantă cultură a Bronzului Carpatic, susţinută de necropola de pe platoul DealulDogaru, cu cea mai întinsă arie, unde scheletele sunt prezente în poziţia chircit, cucaracteristici speciale, cu o bogăţie de inventar precum perle de chihlimbar, sicrie de piatrăla fel ca la Pietroasa Mică şi Monteoru. La Monteoru sunt atestate primele morminte derăzboinici, movile cu pietre, pumnale şi cuţite.

La Petrioru Racoviţeni, pe stânga cimitirului sunt îngropate femeile, iar pe dreaptabărbaţii, ca în bisericile ortodoxe. Sau găsit 5 morminte duble, doar femei şi copii faţă înfaţă. La Sărata Monteoru, întrun singur cimitir, sau identificat 146 de morminte de la2500 î.H. Exista o cetate întărită cu bolovani, cu şant de apărare, cu urme de civilizatieeneolitică ce se pierd în Transilvania, sudul Moldovei, Basarabia şi Ucraina şi oriunde aumigrat oreenii din Carpaţi.

Zona e bogată în ape termale şi în descoperiri arheologice de tip Hallsttat – LaTene, ca pe şeaua de ses din Poiana Scoruşului, Colina calului, Petrişoru, faima ceramiciişi prelucrării bronzului, fierului, argintului, aurului de pe vatra străbunilor getodaci aiCulturii Monteoru.

În anul 1880, grecul Grigore Stavri avea toate terenurile petroliere şi satul Fundul

Postare mai nouă Postare mai vechePagina de pornire

Abonaţivă la: Postare comentarii (Atom)

Publicat de olimpia cotan prună la 23:28

Sărăţii. Acesta îşi adăugă supranumele Monteoru când construia staţiunea Sărata. Aveaarhitecţi nemţi, dar şi pricepuţi arheologi.

Motivaţia majoră a densităţii locuitorilor în această zonă este prezenţa salinelor şisărăturilor, dar şi petrolul, care se scotea cu găleata din bazine subterane şi se aducea lasuprafaţă cu ascensorul, prin galerii subterane de la 320 m adâncime. Mina de Petrol esingura în funcţiune încă, unică în Europa şi a doua din lume.

B.P.Haşdeu a dovedit că istoria poate fi susţinută cu argumente logice, dar şi printoponime, hidronime, oiconime, adevărate punţi peste milenii. Toponimia e veritabilăarhivă a Terrei, despre originea şi vechimea aşezărilor umane, densitatea populaţiei,poziţia geografică, viaţa cultică şi economică, pe KotaYonul Monte Oru PangeeaOrantelor, OrNikelor, a Orienilor Arieni de sub Tipia Ormenişurilor getodace.

Bibliografie: Conea, Ion; Între toponime şi geografie, Ed.Medicală, Bucureşti, 1928; Haşdeu, Bogdan Petriceicu; Cuvente den bătrâni, Bucureşti, 1878 1879, pag. 88; Iorga, Nicolae; Istoria critică a românilor din ambele Dacie, Bucureşti, 1878, pag.

272; Mehedinţi, Simion; Opere complete, Bucureşti, 1943, pag. 212; Moldovan, Dragoş; Stratificarea genetică a toponimiei; http://www.alil.ro/wp

content/uploads/2012/08/stratificareagenetica.pdf Onciul, Dimitrie; Scrieri istorice, Bucureşti, 1968, pag. 264; Tufescu, Victor; Nume populare pentru denumiri geografice din România, Bucureşti,

1977, pag. 172.

Introduceţi comentariul dvs...

Comentaţi ca: Cont Google

Publicaţi Previzualizaţi

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu

Șablonul Simple. Imagini de şabloane create de luoman. Un produs Blogger.