MITOLOGIA LA ROMANI

´ARA ZEULUI §AUE

I n anul 1961, cercet`torul clujean N. Vlasa, s`p~nd cam la 20de km de comuna T`rt`ria, la o colin` numit` Turda[, g`se[te\n stratul cel mai de jos al acesteia o groap` umplut` cu

cenu[`. Pe fundalul ei au fost g`site statuetele unor idoli str`vechi, obr`]ar` de scoici marine [i trei t`bli]e de lut, acoperite cu un scrispictografic, al`turi de corpul ars [i dezmembrat al unui om matur.Descifrarea t`bli]elor ne aduce \n fa]a unei scrieri presumeriene [i aunei enigme ãmortul coptÓ. La vechii sumerieni, \n cinstea mareluizeu §aue, preotul principal, la \mplinirea anilor de slujit, era ars.54

Arunc~nd o privire rapid` pe harta Rom~niei, \n zona T`rt`riei vomdescoperi nume ciudate, f`r` nici un \n]eles pentru o persoan`neini]iat`, vom g`si ]ara zeului §aue.

D-l P.L. Tonciulescu, \n cartea De la T`rt`ria la ´ara Luanei,publica [i o hart` intitulat` ãUrmele zeului §aueÓ,55 din care citezlocalit`]i [i r~uri cu o rezonan]` care aminte[te de acest zeu str`vechi,local: satul §`ule[ti pe valea Mure[ului, la sud de Turda[, l~ng`T`rt`ria; pu]in mai la nord, tot pe malul st~ng al Mure[ului, satul§eusa; ceva mai la nord \nt~lnim §eulia de Mure[; undeva mai sus dep~r~ul §aulia, afluent al r~ului Ludu[, la confluen]a celor de mai susavem comuna §eulia [i satul §aulita; \n jude]ul Bihor, comunaNojorid, avem satul §auaeu.

§i dac` continu`m c`l`toria pe harta Rom~niei, pe Some[ulMare, pe apele Zal`ului, g`sim zeci de localit`]i [i ape cu nume

103

Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig.44. Zeul §aue, identic cu zeul sumerian Usmu, un zeu pierdut �n vidul istoriei poporuluinostru. Vom fi �n stare s`-l repunem �n ale lui drepturi istorice? Carpato-dun`renii sosi]i �ndou` etape �n Sumer, [i suprapun�ndu-se popula]iei negroide locale �i vor numi pe ace[tiaãcapete negreÓ (sag-gic). Popula]ia local` negroid` o va adora pe zei]a t`m`duitoare Gula.* P.L.Tonciulescu, ãDe la T`rt`ria la ´ara LuaneiÒ, p.22, Ed.Miracol, Bucure[ti, 1996.

104

Fig.45. Negas reprezenta la vechiivedici (carpato-danubieni, pelasgi),spiritele rele, un fel de semi-zei, dragoni, el r`m�n�nd p`strat �ncuvinte ca Nehoi, Negesina, etc.,precum [i ca stindard de lupt` ladaci: capul de dragon. Descriereaacestui dragon corespunde cu [arpele dragon descoperit la Tomis,statuie de marmur`, imagine tridimensional` a enigmaticuluisemi-zeu, �nalt` de 66 cm. �n depozituldescoperit �n urm` cu mai mult de30 de ani, el Nagas se afla �mpreun`cu .... Cavalerul Trac !*M.I.N.A. Constan]a, inv.2003.Str`mo[ii Romanilor, Daco-Romanii, Ion Miclea [i Radu Florescu, Ed. Meridiane, 1980, Rom�nia.

105

derivate din ale marelui zeu: satul Ili-§ua, r~ul §ieu, com. §iuet, §ieuM`gheru[, Christur-§ieu, §ieu Odorhei, p~n` [i §ieu-Sf~nt.

De acum 7.000 de ani cam at~ta ne-a r`mas. Oare, \n str`fundulacestor a[ez`ri, dac` arheologii ar s`pa, ar mai c`uta, nu s-ar maidescoperi nimic? Oare singurele vestigii l`sate de str`mo[ii iubitori aizeului §aue s` fie numai cele de la T`rt`ria?

Citind ãThe living GoddessesÓ56, a lui Marija Gimbutas, suntemsurprin[i de ce afl`m; cercet`toarea Zsofia Torma ( din Ora[tie, n.t.) \n1874 a descoperit la Turda[, l~ng` Cluj, \n Transilvania ( nord-vestulRom~niei) t`bli]e de lut asem`n`toare celor descoperite de clujeanulN. Vlasa pe care le-a prezentat la un congres interna]ional, la Berlin,organizat de... Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei pelasgice.Dar cine a auzit de aceast` Z.Torma p~n` acum? De ce trebuie s` og`sim \n c`r]ile istoricilor americani [i nu \n cele rom~ne[ti? Cine neblocheaz` aceste informa]ii pre]ioase pentru mai mult de 100 de ani[i cu ce scop ?

De la aceia[i americani afl`m c` Miloje Vasic, 1908-1926, a dezgropat figurine [i vase cu inscrip]ii asem`n`toare la Vinca, l~ng`Belgrad (zone care au apar]inut p~n` t~rziu str`mo[ilor no[tri, respectivp~n` \n sec.VI d.H.). �n opinia lui Vasic inscrip]ii asem`n`toare sereg`seau pe vase de lut din insula Lesbos.

�n 1961-1963 Jovan Todorovic descoperea, tot l~ng` Belgrad,vase [i obiecte de cult cu sute de inscrip]ii apar]in~nd aceleia[i culturiVinca.

Strachina cu inscrip]ii de la Gradesni]a, Bulgaria de azi, scoate [iea la iveal` aceea[i scriere pre-sumerian`.

Dar meritul decisiv \i revine lui Nicolae Vlasa care \n anul 1963\[i impune descoperirea scrisului pre-sumerian.

�n sf~r[it, tot de la M. Gimbutas afl`m despre ãMadona de laRastÓ, vestul Rom~niei, Banat, 5.000 \.d.H., descoperit` de prof. dr.Gheorghe Lazarovici, acoperit` cu inscrip]ii. (Vezi [i ãEpopeeapoporului carpato-danubian/cucerirea SumeruluiÓ.)

106

ALE§II LUMII

Spa]iul carpato-dun`rean a fost leag`nul civiliza]iei ariene, careva da lumii cea mai bogat` [i variat` societate de zei [i concep]ie religioas`, preluat` aproape de toate religiile lumii. Nicolae Miulescu, \nDacia - ´ara Zeilor, descrie o lume mitologic`, necunoscut` nou`.57

�n cea mai veche poveste a genezei lumii, cea vedic`, se spune:C~nd zeului suprem i-a pl`cut P`m~ntul, el a dat na[tere prin a sa respira]ie la [apte zei ai genezei lumii. Conduc`torul acestui grup afost Daksha. Acesta, dup` ce s-a uitat peste tot p`m~ntul, a g`sit celmai frumos loc pe care-l va popula \n timpul nop]ii cu primii 10.000de fii ai s`i, fiii lui iubi]i, fiii lui ale[i, ale[ii lumii. �n timpul zilei, el\mpreun` cu ceilal]i zei au creat animalele, p`s`rile etc. Dar El,Daksha, va realiza c` a uitat s`-[i \nmul]easc` fiii, a[a c` va creaFemeia. Dup` multe \ncerc`ri, el va g`si felul cum s`-i \nmul]easc`.El, Daksha, este considerat ca marele zeu al genezei lumii, dar [i zeual sexului. Fiii lui, dacii, vor tr`i pentru un timp \n ]ara zeilor -Dacia, dar o parte din ei o vor p`r`si, pentru a popula lumea.58 Einu o vor uita [i se vor \ntoarce din c~nd \n c~nd pe drumul zeilor, drumul BYK-ului (vezi r~ul B\cului - Chi[in`u [i ãdrumul B\cului,B\cului haiduculuiÓ - Dimitrie Cantemir), descris de UpanishadaKanshitaki - \n pelerinaj \n ]ara Dacia, ]ara zeilor.59 Ce ne-a r`masde la ei, ve]i \ntreba? Ne-au r`mas localit`]i, mun]i, v`i [i ape cunumele vechilor zei vedici:

1. OM - expresie monosilabic`, exprim~nd suprema invocare azeului suprem. �n nici un templu vedic nu se \ncepe slujba \nainte dea se pronun]a aceast` silab` ãOMÓ. La noi acas`, \n Dacia, noi nechem`m oameni, avem chiar [i un munte ãOM-ulÓ. Aparent muntelep`streaz` numele OM potrivit credin]ei vedice, care afirma c` acolos-ar fi g`sit marele sanctuar vedic.

2. NAGAS - reprezint` spiritele rele, un fel de semizei, dragoni.R`m~ne p`strat \n Nehoi, Negesina etc. Descrierea acestor dragoni sepotrive[te cu [arpele-dragon descoperit la Tomis.

3. KUCEA-CUCEA - zeit`]i lunare; vezi sate, nume [i localit`]i:Cucea, Cuceu, Cucerdea etc.

107

Noi nu suntem urma[ii Romei

108

Fig.46. Marea Zei]` Bendis.*Medalion din teracot`, Muzeul de istorie al Transilvaniei, Cluj-Napoca, inv. A1/941.C. Daicoviciu [i colaboratorii, §antierul arheologic de la Gr`di[tea Muncelului.Geto-Dacii, I. Miclea [i R. Florescu, Editura Meridiane, 1980, Rom~nia.

4. ARKA - numele zeului Soarelui la \nceputurile religiei vedice(mai t~rziu \nlocuit de Mitra, apoi de Surya).

5. MITRA - zeul Soarelui este unul dintre cei mai vedici zei. Afost preluat de cre[tini. Sf. Demetrie c~t [i Mitro sunt patronii luniiSeptembrie. L~ng` Olteni]a, la Mitreni, au fost descoperite ruineleunui templu ãp`g~nÓ \nchinat zeului Soarelui.

6. SURYA - numele zeului Soarelui \n lumea vedic` de mait~rziu. P`strat \n numele muntelui Surianu din vatra dacic`. Pe hartaRom~niei se g`se[te \n mijlocul fiilor s`i daci \n zona Or`[tiei. Suryaa fost numit` mai t~rziu [i una din fiicele zeului Solar.

7. TAMA§A - zeul \ntunericului, al ce]urilor dese de pe p`m~nt;p`strat \n Tama[, l~ng` Bucure[ti, Tama[i-dava, Tama[ifava,Tama[fal`u (l~ng` Bra[ov).

8. TAMASNA - numele celui de al patrulea Manu, unul dintreãdomniÓ; vezi localitatea Tama[a, Tamasa[a (l~ng` F`g`ra[).

9. MOCSA - ã�mp`r`]ia lui Mo, principiul dezintegr`rii; p`strat\n numele comunei Moc[a. Zal-moc[a Zalmoxis - s` fie derivat tot dinacesta?

10. GURU - nume dat mae[trilor, profesorilor, \nv`]`torilor carefac cunoscute scrierile vedice; vezi comuna Guruieni, Gurustan sauãgurue]iiÓ, piramidele de p`m~nt de la §ona, F`g`ra[; vezi [i §ona\mp`ratul, tat`l SITREI (SITROAIEI) cu care s-a c`s`torit ramanulRAMA.

11. DHRAMA - zeu al justi]iei [i al principiului drept`]ii; vezilocalit`]ile D`rm`ne[ti, Darmanesti etc.

12. CAMA - zeul iubirii; vezi Com`ne[ti, Comar, Comana,Comarzana etc.

13. BHARATA (Bhara-ta) este numele eroului carpato-danubiancare a condus masele de p`stori, cucerind valea mijlocie a Indusului.Numele acestuia este p`strat ca B`r`t`u, cel mai \nalt v~rf din mun]iiBaraolt; avem, de asemenea, localit`]ile Bara, B`r`u, B`r`[ti etc.

14. BHUTA - spirit r`u; vezi Buta, Butoni, Butanu.15. AGNI - zeul focului, [i/ori al arderilor, numit [i Pavaka, Pria;

vezi a[ez`rile Agni-ta, Pava, Pria.16. APA (Apaci) - zei]a apelor binef`c`toare; vezi localit`]ile

Apa, Apalina, Apa]a.

109

Noi nu suntem urma[ii Romei

17. DANU - mama ploilor [i a paji[tilor bogate; vezi Danubiu,apa sf~nt` a vedicilor carpato-danubieni.

18. ARA (Arya) - numele ]inutului notat al poporului ãArianÓcarpato-danubian. Numele zonei din jurul masivului Rar`u, de undeizvor`[te r~ul Arara numit Siret. �n locul unde a fost ARA acum esteun loc numit ARA-MA.60

Aceast` mo[tenire a vechilor vedici, carpato-danubieni, arieni,reprezint` cadrul sacru, spa]iul carpatic care [i dup` aproape 7.000 deani continu` s` p`streze nume misterioase pentru v`i, mun]i [i sate,p`strate din mo[i str`mo[i [i al c`ror \n]eles s-a pierdut \n negura timpului. Este oare posibil ca o arie geografic` determinat`, carepoart` nume vedice de zei [i urmele acestor zei, s` nu trezeasc` niciun interes pentru istoricii [i arheologii no[tri? Oare asta s` fie pentrutotdeauna soarta poporului nostru: nep`sarea, [tergerea trecutului,uitarea adev`ratei lui istorii?

Istoricul grec Herodot spunea despre traci: ã...dup` indieni, neamul tracilor este cel mai mare dintre toate popoarele lumii. Dac`ar avea o singur` conducere [i ar fi uni]i \n cuget, ei ar fi, dup` p`rereamea, de ne\nfr~nt [i de departe cei mai puternici dintre toatesemin]iile p`m~ntului. Tracii poart` multe nume, fiecare dup` ]inutul\n care locuie[te, dar to]i au \n toate, obiceiuri asem`n`toareÓ.61 Dac`Herodot cuno[tea 19 triburi tracice, Strabon a vorbit de 22.62 Evident,\ntre o at~t de mare varietate de triburi, trebuie c` au existat [i uneledeosebiri religioase, care nu mai pot fi [tiute ast`zi.

Neamul tracilor a fost m`re] \n antichitate [i vestit at~t prin rezisten]a fizic` a b`rba]ilor, c~t [i prin priceperea poporului \ngeneral \n leacuri ancestrale. Drept dovad`, filozoful Socratem`rturisea c` el a \nv`]at de la un ucenic al lui Zamolxis undesc~ntec dintre acelea ãcare-i fac pe oameni nemuritoriÓ. Mait~rziu, peste secole, Clement Alexandrinul repro[a grecilor c` nusunt originali \n civiliza]ia lor [i c` ace[tia au \nv`]at de la traci formulele desc~ntecelor pentru \ns`n`to[ire: ãsanas incantationesa thracibulus accepistiÓ.63

110

DIVINIT�´ILE DE MAI T�RZIU: Marele Zeu Gebeleizis[i Marea Zei]` Bendis

Gebeleizis sau Nebeleizis era divinitatea suprem` a tracilor, fulgerul fiind una dintre armele pe care acesta le folosea. El erareprezentat ca un b`rbat chipe[, uneori cu barb`. Gebeleizis provocatunetele [i fulgerele. �n unele reprezent`ri acesta apare a[ezat pe tron,iar \n altele, \n chip de c`l`re], av~nd \n m~na st~ng` un arc; un [arpecoboar` spre capul calului. Mai este \nso]it [i de un vultur cu corn.Vulturul ]ine \n cioc un pe[te atunci c~nd simbolizeaz` singur divinitatea amintit`, iar \n gheare are un iepure. Acest zeu este st`p~nulcerului [i al p`m~ntului, patronul aristocra]iei militare; el ar putea avea\ns` atribute uraniene, solare. Zeul cel mare, Gebeleizis, mai estecunoscut [i sub numele de cavalerul trac Derzelas sau Derzis (al]ii consider` cavalerul trac ca o apari]ie mai t~rzie, un erou [i nu un zeu).Alteori zeul apare \n ipostaz` de c`l`re] lupt`tor, \nso]it de un c~ine; elpoart` o lance pe care o arunc` asupra unui porc mistre] din fuga calului. C~nd nu este \n ipostaza de lupt`tor ori v~n`tor el aretr`s`turile unui c`l`re] pa[nic purt~nd \n m~n` o tor]` ori un corn alabunden]ei; uneori este reprezentat av~nd trei capete (tricefal), asemenea c~inelui \nso]itor, alteori ca un zeu binecuv~nt`tor, av~ndprimele trei degete ale m~inii drepte \n`l]ate sau desf`cute, iar celelaltestr~nse c`tre podul palmei.64 Apare \n m`rturiile epigrafice [i numismaticede la Histria [i Odesos (Varna) iar la Limanu (jud. Constan]a) Derzelasapare c`lare, ca de altfel [i \n ceramica de la R`c`t`u [i Zimnicea, tezaurele de la Bucure[ti-Her`str`u [i Surcea (jud. Constan]a).

�l vom \nt~lni mai t~rziu \n lumea antic` la macedoneniãc`l`re]ul macedoneanÓ, iar \n mitologia greac` sub numele deZeus. Din Tracia, cultul lui Gebeleizis avea s` p`trund` \n Asia Mic`prin secolul VII \.d.H., unde a fost asimilat de c`tre armeni,devenind divinitatea na]ional` a acestora, Vahagn sau zeul r`zboiului,vestit pentru curajul cu care omora dragonii. Vahagn era asociat cutr`snetele [i fulgerele, fiind reprezentat ca un b`rbat cu p`rul [ibarba din fl`c`ri, iar ãochii lui erau ca doi soriÓ. �n sf~r[it,

111

Noi nu suntem urma[ii Romei

112

Fig.47. Cavalerul Trac. Acesta face parte din tezaurul de la Surcea (sat, comuna Z`bala ,

jude]ul Covasna). El a fost descoperit �nt�mpl`tor �n 1934. El se compunea

din dou` talere de argint cu desen figurat, patru t`lpi de cup` cu picior,

[ase nicovale de argint [i mai multe buc`]i de

argint brut. Dup` cum putem vedea,

talerul mare, oval, cu

chenar �n relief,decorat cu

din]i de lup, are �n`untrul lui un c`l`re]trac, tipic, cu

p`rul piept`nat �n

plete [i cu uncostum lipit de trup. Are

spad` la br~uiar deasupra

lui zboar` uncorb, vechiul

Corb Pelasgic,descris de unii

ãbinevoitoriÓ drept vultur.

Acest corb pelasgic va ajunge

�ntr-un t�rziu, casimbol, chiar pe

emblema ´`riiRom�ne[ti purt�nd �n

cioc vechea cruce pelasg`;timpul [i ãistoriaÓ �l vor

transforma �ntr-un ãvulturÓ (ce ironie a sor]ii [i ce dec`dere)purt�nd �n plisc crucea cre[tin`.

*42,43,44, dup` volumul men]ionat �nainte.

Gebeleizis, sau cavalerul trac care se reg`se[te \n mitologia altorpopoare ca Zeus sau Vanagh, a fost asimilat de c`tre cre[tini drept...Sf~ntul Gheorghe!

Carolus Lundius ( c.VII, paragraf 1. ), pre[edintele Academiei de[tiin]e din Suedia, la 1687 ni-l citeaz` pe Herodot ( lib.IV, c.XCIV ) -ãNemuritorii (a[a cum se socoteau geto-dacii a fi fost, n.t.) ac]ioneaz`\n felul urm`tor: ei nu credeau despre ei c` mor, ci c` cel decedat seduce la Zamolxis pe care oamenii acestui neam \l socoteau a fi acela[icu GebeleizisÓ. El era considerat d`t`tor de odihn`, iar o dat` ajunsla el, ei, mor]ii, vor tr`i la egalitate cu Zeul, \n tihn` [i lini[te, fiinddeparte de tulbur`rile celor invidio[i.

§i dac` lucrurile stau a[a, se \ntreab` acela[i Carolus Lundius,nu pot \n]elege cum de s-a ajuns la ideea c` trebuie citit nu Gebeleizis,ci Geblietzen, aceasta desemn~nd pe Jupiter tun`torul (vezi [i JoannesMagnus, Hist., lib.I, c.12; Ol. Magn.,R.S., III, c.7, Lit. geogr. Stiern,Ad D. Locc. Locc. Antiquit Sueo-Gth., lib. I, c.1, p.m. 7; Hom., II. A.,p.m. 26, v.36, II., 2, p.66, v. 8, p. 82, v. 16, p. 746, v. 30 [i urm.; Cic.,De Divinat., lib. II, p.m. 117; Plin., N.H., lib.II, c.7 ).

Divinitatea suprem` b`rb`teasc` a geto-dacilor, Gebeleizis,cunoscut mai t~rziu la tracii sub-dun`reni sub numele, probabil grecizat, de Zbelsurdos, are o replic` feminin`, [i anume pe MareaZei]` Bendis.65 Reprezent`rile vechi, descoperite \n ultima vreme, ne-o \nf`]i[eaz` sub chipul unei femei cu fa]a rotund`, buc`lat`, cupome]i proeminen]i [i cu p`rul \mpletit \n dou` cosi]e, ori \mp`r]it \ndou` mari bucle ce-i \ncadreaz` fa]a. S` fie oare zei]a Bendis, cu celedou` cosi]e blonde l`sate pe spate, precursoarea Ilenei Cos~nzene dinbasmele de mai t~rziu ale rom~nilor? �n anumite situa]ii zei]a apare\ncadrat` de dou` animale sacre cervidee sau de un cerb [i un [arpe.Marea zei]` Bendis era adorat` de femeile trace, fiind zei]a lunii,p`durilor [i... farmecelor. La Coste[ti a fost descoperit un cap alzei]ei, iar la Sarmi-seget-usa s`p`turile au scos la iveal` un medalionde lut ars (10 cm. \n diametru [i 1,5 cm. \n grosime), av~nd un bustal zei]ei cu tolba de s`ge]i pe um`r; de asemenea, la Piatra Ro[ie s-adescoperit bustul ei din bronz, \nalt de 14,7 cm. [i lat de 13 cm.

�n afar` de marele zeu Gebeleizis [i marea zei]` Bendis, tracii aumai avut [i o zeitate a focului [i vetrei, p`zitoare a casei, respectiv zei]aVesta (Hestia, Histia), \n cinstea c`reia casele tracilor se construiau

113

Noi nu suntem urma[ii Romei

dreptunghiulare, cu pere]ii din piatr` sau de lemn, podeaua dinp`m~nt b`t`torit [i acoperi[ul ã\n dou` apeÓ, f`cut din ]igle ro[ii(ceramice). Nu departe de T`rt`ria, \n zona Cri[urilor, au fost scoasela lumin` [i urmele primelor locuin]e de suprafa]` dat~nd din mileniulV \.d.H., deci cu o vechime de 7000 de ani! Aceste tipuri de locuin]e,care se vor r`sp~ndi apoi \n toat` lumea, erau, se pare, rezultatul unui cult \nchinat acestei zei]e, pere]ii av~nd la \nceputrolul de a proteja spa]iul sacru \n mijlocul c`ruia se \ntre]inea foculaprins \n vatr`.

Mileniul IV \.d.H. nu a fost chiar unul norocos pentru noi, nespun speciali[tii, referindu-se la pr`bu[irea pun]ii continentale celega Europa de Asia Mic`, aceasta pr`bu[indu-se sub apeleMediteranei, f`c~nd loc unei m`ri noi, Marea Tracic` (Egee),gener~nd [i o mul]ime de insule mai mari sau mai mici. Datorit`existen]ei acestei pun]i terestre de leg`tur`, at~t istoricii greci, c~t [ial]ii moderni au admis posibilitatea deplas`rii popula]iei trace dinzona pontico-dun`rean` spre sudul Peninsulei Balcanice [i deacolo, \n Asia Mic`, chiar \n unele regiuni din jurul MediteraneiR`s`ritene: Bytinia, Misia, Frigia, Troada, Lidia, etc. Citeam, nu demult, \n ãNational GeographicÓ,66 despre oamenii din Balcani care,cu mii de ani \nainte ca Moise s` fi p`[it pe P`m~ntul Sf~nt, \n v~rfulPeninsulei Sinai, \ncepeau mineritul cuprului, produc~nd topoareetc. Dup` cum se [tie, soarta acestor popula]ii a fost diferit`: uneles-au Òr`t`citÓ printre alte semin]ii [i s-au ãpierdutÓ cu totul \n mareagroap` a istoriei care se cheam` ãuitareaÓ - hiti]ii, de exemplu. Al]iiau disp`rut la mari distan]e, cum este cazul troienilor,supravie]uitori despre care o legend` spune c` Eneas tracul i-ac`l`uzit dup` ãApocalipsulÓ cet`]ii Troia p~n` pe valea \ngust` aTibrului, unde aveau s` preia \n st`p~nire cele [apte coline ãeterneÓ,d~ndu-le apoi nume tracice, ãlatineÓ. §i tot o legend` spune c`, \ntretimp, prin spa]iul carpatic a ap`rut un cioban \n]elept, Zamolxis,care urma a prelua de la zei]a Hestia (sau Vesta) a[a-numitele ãlegifrumoase Ò - Codul Beleaginilor.67

114

ZAMOLXIS Ð SAMOLSES:Un Zeu Profet sau un Profet divinizat

Dup` Joannes Magnus Gothus, \n Historia de OmnibusGothorum Sueonumque Regibus, Roma, 1554, adev`ratul lui numeera Samolses [i ãel [i-a educat neamul, pe ge]i, ca prin virtu]i s` duc`o via]` cinstit`, dar c` este necesar s` \nve]e c~te ceva [i din disciplinamilitar`, pentru c` omul nu trebuie s` se g~ndeasc` numai la sine, elfiind n`scut mai ales pentru patrieÓ- c.XV, [i ãde re]inut acest adev`runic [i anume c` Ge]ii [i Go]ii au fost unul [i acela[i neam [i c` s-aumai chemat [i cu numele de Sci]iÓ c.IV.

Bonaventura Vulcanius, 43 de ani mai t~rziu, \n ãDe literis et linguaGetarum sive GotharumÓ, Lyon 1597, nu uita nici el s`-l ridice \n sl`vi.

Persoana care l-a studiat cel mai atent [i competent pe Samolsesr`m~ne, f`r` nici o indoial`, Carolus Lundius, pre[edintele Academieide §tiin]e a Suediei, care-i dedic` cartea ãZamolxis Primus GetarumLegislatorÓ 1687, din care afl`m c` primele legi scrise din istoriaomenirii le dator`m lui Zamolxis, care apar]inea Ge]ilor. Noicuno[team scrisul cu mult \naintea grecilor, care l-au luat de la noi.Acela[i om de [tiin]` suedez ne spune: ãGrecul a luat de la Get punctcu punct, elementul esen]ial din legisla]ia atenian`, de vreme ce [icuvintele [i totodat` [i faptele vorbesc despre acestaÓ c.I.

§i pentru c` tot vorbim despre Go]i vs. Ge]i, cred c` este bine s`-lreamintim pe Dio Chrysostomus care \n ãGeticaÓ vorbea despre Go]i cadespre triburi de Ge]i r`zboinici, \nc` nesedentariza]i, de la gurile Niprului.

Concluzia lui Carolus Lundius, \n c.V.: ãNu \ncape nici o\ndoial` c` pe vremea lui Zamolxis au existat legi scriseÓ.

Dintr-o dat` din ni[te s`lbatici doritori s` mai a[tepte vreo 500de ani venirea armatelor romane civilizatoare ne redescoperim nicimai mult nici mai pu]in nucleul civiliza]iei lumii! Dar s` vedem cespun grecii despre noi.

Iat` m`rturiile lui Herodot despre Zamolxis: ãA[a cum am aflateu de la elinii care locuiesc pe ]`rmurile Helespontului [i ale PontuluiEuxin, Zamolxis despre care vorbesc, fiind doar un muritor, a fost \nSamos robul lui Phytagoras, care era fiul lui Menesarcos. Dup` aceea,ajung~nd liber, str~nse bog`]ii mari [i dup` ce se \mbog`]i se \ntoarse

115

Noi nu suntem urma[ii Romei

\n patria lui; aici a cl`dit o cas` pentru adun`rile b`rba]ilor, \n care sespune c` \i primea [i \i punea pe frunta[ii ]`rii s` benchetuiasc`,\nv`]~ndu-i c` nici unul din urma[ii acestora nu va muri, ci va merge\ntr-un loc anume unde va tr`i pururi [i va avea parte de toatebun`t`]ile. �n vreme ce s`v~r[ea cele amintite [i spunea lucruri de felulacesta, el a poruncit s` i se construiasc` o locuin]` subp`m~ntean`.C~nd a fost gata, Zamolxis a disp`rut din mijlocul tracilor [i,cobor~nd \n locuin]a lui de sub p`m~nt, a tr`it acolo vreme de trei ani.Tracii doreau mult s`-l aib`, jelindu-l ca pe un mort. �n al patrulea anel le-a ap`rut [i astfel, Zamolxis f`cu vrednice de credin]` \nv`]`turilelui. �n privin]a lui Zamolxis [i a locuin]ei sale subp`m~ntene, nici eunu resping cele spuse, dar nici nu le dau crezare prea mult; mi se pare\ns`, c` el a tr`it cu mul]i ani \nainte de Phytagoras. Fie Zamolxis om,ori vreun demon de-al ge]ilor, s`-i fie de bineÓ.68

Cicero (De claris orationibus, qui dicitur Brutus, p.m. 266) \nsu[iafirma c` au existat asemenea poe]i, ba chiar \naintea lui Homer, carel-au c~ntat pe Zamolxis \n poeziile lor festine.

Tot de la C. Lundius afl`m ca Zamolxis mai era socotit Cronos -vezi [i Herodot -, dup` al]ii Saturn sau Attis cel cu un singur ochi, fiulregelui Sangarius din Frigia c`ruia i s-a atribuit cultul lui Hercules.Zamolxis a mai fost numit [i Bal, Ballur, Aballur [i Apollo. Cu ideeac` el a fost Hyperboreean sunt de acord [i scriitorii antici greci.Citindu-i pe ace[ti istorici nici nu te mai mir` c~nd aproape 400 de animai t~rziu le g`se[ti ideile lor la Nicolae Densu[ianu. De fapt de multeori m-am \ntrebat oare N. Densu[ianu chiar nu i-a citit pe ace[tia?

Dup` cum vedem, naiva identificare a zeului Zamolxis cu unsclav al lui Phytagoras devenit liber [i bogat o contesta chiar Herodot.§i atunci de ce s` o credem noi?... Relat`ri asem`n`toare sunt f`cute[i de Hellanicos din Mitilene, de c`tre Platon, de Mnasea (acesta \l considera pe Zamolxis chiar un Cronos!), de c`tre Diodor din Sicilia,de Strabon mai ales, de Apulleius, de Lucian din Samosata, de Origen,de c`tre Porphyrius (232-304), Iulian Apostolatul, Enea din Gaza,Hesychios din Alexandria. To]i ace[tia au auzit [i vorbit de Zamolxiscare a r`mas \n amintirea oamenilor ca un Zeu al \mp`r`]ieisubp`m~ntene, cum de altfel [i Eminescu \l descrie \n poeziaãStrigoiiÓ.

116

ãPe un jil] t`iat \n st~nc` sta ]eap`n, palid, drept,/ Cu c~rja lui \nm~n`, preotul p`g~n [i drept...Ó

Pe Zamolxis lituanienii \l preiau ca Zemeulcs, acest nume\nsemn~nd p`m~nt, ]ar`. El este zeul din ad~ncurile p`m~ntului, vegeta]iei, rodniciei, zeul plugarilor [i p`storilor. Dac` Gebeleizis lef`g`duia nemurirea sufletului (ritul inciner`rii mor]ilor apar]in~ndu-i),Zamolxis le promitea adep]ilor s`i nemurirea complet`, at~t a sufletului, c~t[i a trupului (ritul \nmorm~nt`rii fiind \nhumarea), sufletele credincio[ilorcontinu~nd s` tr`iasc` \n regatul zeului subp`m~ntean (precum Arald,copilul rege, al`turi de Maria, regina dun`rean` din poezia ãStrigoiiÓ).

Ideea nemuririi zamolxiene constituia etica tinerilor r`zboinici, ãlupiidaciÓ care se bucurau la moarte [i r~deau \n fa]a acesteia tocmai pentru a-[i ar`ta nep`sarea fa]` de ea [i a ajunge \n plaiurile subp`m~ntene alezeului. Ace[tia luptau [i mureau veseli sub stindardul ãcapului de lupÓ, pecare-l vom \nt~lni [i la macedoneni, ca de altfel [i mai t~rziu, la legiunileãromaneÓ, formate din tracii din zonele ocupate de romani.

Sacrificiile umane \n scopuri religioase au fost unice \n Europa,fiind \nt~lnite numai la traci. Din acest punct de vedere, interesant` pareasem`narea cu riturile religioase ale civiliza]iei aztece, despre a c`reipopula]ie Edgar Cayce afirma c` ar fi descendent` direct` a atlantizilor(locuitorii fostului continent Atlantis, a c`rui ultim` por]iune de uscat s-a scufundat \n mijlocul Oceanului Atlantic \n urm` cu 12.600 de ani).

O dat` la cinci ani, i se trimitea lui Zamolxis un ãsolÓAlexandros, care s`-i comunice acestuia dorin]ele popula]iei. Acestaera aruncat \n suli]ele ascu]ite ale tovar`[ilor s`i. Dac` avea ghinionuls` nu moar` imediat, acesta era insultat, batjocorit [i un alt ãsolÓ eraãtrimisÒ imediat pentru a duce mesajul zeului subp`m~ntean.

�n timp ce Zamolxis era un zeu subp`m~ntean, Gebeleizis era zeulceresc. Descoperirile din mun]ii Or`[tiei, c~t [i descoperirea mareluisanctuar rotund de la Sarmisegetusa, cu a[ezarea ritmic` a st~lpilor s`i,presupun efectuarea unor observa]ii celeste. S`p`turile arheologicef`cute sub conducerea clujanului Constantin Daicoviciu au scos la iveal`\n zona Gr`di[tea Muncelului (Mun]ii Or`[tiei) nu numai un complexde sanctuare, dar [i un original calendar dacic, precum [i urmele uneisc`ri care probabil conducea la un loc subp`m~ntean de cult religios.

De la un \n]elept ca Socrate citat de un altul ca Platon, afl`m c`Zamolxis a fost, pe l~ng` medic psiho-terapeut, [i mag: o persoan`

117

Noi nu suntem urma[ii Romei

c`reia str`mo[ii no[tri \i datoreaz` statutul spiritual, ca cea mai dreapt`[i uman` or~nduire social` pe care a avut-o lumea antic`. Am fost unãstat spiritualÓ, crea]ie a celor ini]ia]i de Zamolxis, de c`tre marii preo]ide pe muntele sf~nt Kogaion, motiv pentru care hotarele noastre aur`mas mereu acelea[i, chiar dac` de-a lungul timpului au ap`rut unelesuprapuneri de popula]ie ori \mp`r]iri teritoriale artificiale. Cum a spusdomnul Alexandru Strachin` \n ãPe urmele str`mo[ilor uita]iÓ: ãApatrece, iar noi... r`m~nemÓ69. Este de-a dreptul ciudat cum istoriciino[tri \[i pot justifica nep`sarea fa]` de toate acestea.

Pentru conturarea unui cult solar la traco-geto-daci, Dr. MarianaMarcu, \n ãRepere lingvistice arhaice rom~ne[tiÓ70, men]ioneaz`ãc`l`re]ul tracÓ Heros, pomenit [i \n Egipt \n unele documente epigrafice(ca Herou, fiul Soarelui), iar unii cercet`tori au sus]inut c` aceast`divinitate n-ar fi dec~t o nou` ipostaz` a lui Horus... Mitul cavaleruluitrac este greu de \n]eles. Uneori el are \n jurul capului un nimb solar, orozet` cu patru foi. El a fost asimilat de c`tre popula]ia greac`, odat` cusosirea acesteia \n Peninsula Balcanic`, \ntre 1900 - 1400 \.d.H., cadivinitate suprem`, Zeus, cunoscut [i sub alte nume ca Nefelegeretes (de fapt numele grecizat al lui Nebeleizis) - ãCel care adun` noriiÒ,Ombrios ãZeul ploiiÓ, Keraunos - ãCel care fulger`Ò [i altele.

Mitul cavalerului trac constituie \n tradi]ia daco-rom~n`,arom~n`, macedonean` un scenariu aproape canonic al colindelorvechi de iarn`, cre[tine. C. Cihodaru remarc` cu surprindere c` traciiaveau \n aprilie ãserb`rile p`g~neÓ ]inute \n cinstea eroului trac.71

Odat` cu consolidarea cre[tinismului \n spa]iul traco-dac,aceast` s`rb`toare a fost \nlocuit` cu cea a Sf~ntului Gheorghe, sf~nta c`rui iconografie a fost inspirat` de cea a cavalerului trac. �n unelecolinde numele Sf~ntului Gheorghe se schimb` cu cel al lui Iisus,ap`r~nd \n felul acesta o total` contradic]ie \ntre versurile colindului[i momentul \n care acesta se c~nt`, respectiv anotimpul iernii:

ãPe luncile Soarelui, Flori vine]itoare de m`r. Gr`dina cu florile lerui Doamne, Flori dalbe, flori de m`r,Ler de m`r, florile-s dalbeÓ

Sau:

118

ã. . . C`lu]ul lui negru pintenog Luciu ca un corbP` chivara lui t`iat` \n s`geat`, Pe ochi cam plecat`Ba suli]a lui Duratul de var`, Fulgerul de sear`...Ó 72

Oricine poate vedea c` \n aceast` colind` nu se pomene[te nimiccare ar putea sugera anotimpul iernii, ci dimpotriv`, se aminte[te clardespre cel al verii [i, \n plus, de ãfulgerul de sear`Ò, care era simbolulZeului trac Gebeleizis.

§i \n alte cicluri de colinde de Cr`ciun, al`turi de Soarele personificat apare [i sora cea mare a Soarelui, Salomina. De asemenea,pe mireasa eroului \ntors de la v~n`toare o chema Ileana Daliana sauLina Melina. Zeul solar la traco-daci era s`rb`torit prim`vara, a[acum, de fapt, se precizeaz` [i \n colindele de Cr`ciun, la vremearena[terii naturii [i a \nfloririi ãflorilor dalbe de m`rÓ.73 S` nu uit`m [ipovestea lui MARIAN, mama Florilor de M`r care i-a n`scut pe 24Decembrie pe cei doi Zamolxis.

Sub influen]a scriitorilor antici care sus]in c` scrierea a ap`rutmai \nt~i la Ge]i, Iordanes recomanda cu toat` convingerea legilescrise ale lui Zamolxis [i Deceneu, Legile Bellagine, vezi [i expunerealui Bonaventura Vulcanius.

Tot de la Carolus Lundius, capitolul IX, afl`m cele 5 Principii:1. Primul a fost Dumnezeu, c`ci el s-a n`scut \naintea tuturor. El a

fost f`uritor al cerului [i al p`m~ntului [i sem`n`tor al tuturor lucrurilor.2. Dumnezeu domne[te peste toate cele pe care le-a creat,

inclusiv peste cuget`tori.3. Dumnezeu este acela care hot`r`[te cu dreptate \n aceast`

via]` r`spl`]ile [i pedepsele oamenilor.4. Ideea Drept`]ii Divine nu poate fi \n]eleas` de mintea uman`.5. Dup` plecarea din aceast` via]`, pe to]i ne a[teapt` r`spl`]i [i

pedepse.Iar dac` \n acest mozaic mitologic pelasgian, trac, geto-dac, cum

vrem s`-l numim, ne-am redescoperit \mpreun` credin]a uitat` \n

119

Noi nu suntem urma[ii Romei

Marele Zeu Gebeleizis, Marea Zei]` Bendis, Zei]a focului [i a vetrei,Histia, tot nu v-am spus \nc` nimic dac` nu-l men]ion`m aici [i peMarele Zeu al R`zboiului, Ares. Ovidius (43 \.d.H. - 17 d.H.)aminte[te pe ãgetulÓ care se \nchina lui Ares, Marte, Zeu al R`zboiului,iar Vergiliu afirma nici mai mult, nici mai pu]in, c` ÒMarte s-a n`scut\n ]ara tracilorÓ. §i dac`-l mai ascult`m [i pe Iordanes, acesta declarac` ãge]ii l-au adorat \ntotdeauna printr-un cult foarte s`lbatic pe Marte[i jertfele lui erau prizonierii uci[iÓ.74 §i ne mai mir`m c` Vlad Tepe[,ÒDraculaÓ, cum le place americanilor s`-l numeasc`, ãtr`gea \n ]eap`Òde vii mii de turci \ntr-o zi!... Pe de alt` parte, pe Columna lui Traianeste prezentat probabil cel mai vechi Zeu al R`zboiului, crunt [i feroce,care-[i cerea s~ngeroase sacrificii umane. Aici apare scena tortur`riiprizonierilor romani de c`tre... femeile dace!

�n sudul Dun`rii, popula]ia tracic` mai s`rb`torea [i pe Zeul Vi]ei-de-Vie, patronul b`uturii ame]itoare, preluat \n fug` din nou de greci,care, de ast` dat`, amintesc cu pu]in \nainte de re\ntoarcerea luiDionysus acas`, \n Tracia, c` el s-a ini]iat \n misterele frigiene, la insisten]ele bunicii sale! Nu numai vi]a-de-vie era planta favorit` aZeului, ci [i iedera. Frunzele acestei plante, mestecate de adoratori, produceau \n ace[tia be]ia, ba chiar o stare temporar` de nebunie. Astfelnu e de mirare faptul c` cea mai popular` s`rb`toare a tracilor era dedicat` Zeului Vi]ei-de-Vie, toamna, la culesul viilor [i la storsulstrugurilor. Ea avea loc \n fiecare an (unii cercet`tori sus]in c` ea ar fiavut loc la trei ani). C~nd vinul fierbea, noaptea avea loc petrecerea propriu-zis`, la lumina tor]elor, cu mult` risip` din aceast` b`utur`,petrecere care ]inea p~n` \n zorii zilei. Poate de aceea tracii erau poligami.Herodot descrie c` fiecare dintre ei ]inea mai multe neveste; c~nd unuldintre ei murea, ap`rea o mare problem` pentru femeile lui, respectivtrebuia g`sit` cea care a fost cea mai iubit` de defunct [i apoi sugrumat`de cea mai apropiat` rud` [i \ngropat` \mpreun` cu b`rbatul ei.Celelalte femei \ncercau o mare durere [i ru[ine s` nu fie ele alese.75

Opus cultului dezm`]at al Zeului Vi]ei-de-Vie, este cultul preotului trac, simbolul vie]ii viitoare [i frumoase, dedicat bineluioamenilor [i vie]uitoarelor. Sfinxul de pe platoul Bucegilor reprezentapentru ge]i ãDomnul Nop]iiÓ, preluat de c`tre greci sub numele deOrfeus. Autorii antici scriau c` Misterele Orfeice se celebrau noaptea.Gra]ie esoterismului ei, religia geto-tracilor nu era cunoscut` profund

120

dec~t de preo]i [i c~]iva ini]ia]i. De aceea, scriitorii greci [i romani nune-au l`sat prea multe [tiri \n aceast` privin]`.

Dar s` revenim la cultul ãDomnului Nop]iiÓ, un cult civilizator,un cult al muzicii, care \mbl~nzea nu numai oamenii, dar [i animalele,potolindu-le pornirile violente, instinctele r`uf`c`toare. Straboncuno[tea [i alte am`nunte despre preo]ii sau ãprofe]iiÓ pelasgi, anumec` ace[tia erau oameni atot[tiutori, pricepu]i la interpretarea viselor [ia oracolelor, a semnelor Divine [i c` locuiau \n s`la[uri subterane(Katagoion sau Kagoion).76

Despre Orfeus legendele elene [i romane spuneau c` era trac,prin]ul kycon-ilor, etnonim apropiat de kogoian. Cetatea natal` a luiOrfeus era Dion. El venea din legendarul Kogaion, l`ca[ al lui Zamolxis.

L�CA§URI DE CULT

Legendarul Pangaion sau Pangeul, era muntele sacru al tracilorsud-dun`reni unde se aflau o mul]ime de sanctuare, mai ales c` acestacon]inea filoane de aur [i de argint; se presupune c` era situat pe masivulDragoion din Rodopii Orientali (unde s-a n`scut [i Spartacus, pelasgul-gladiator ce a zguduit imperiul roman); alte sanctuare s-au descoperit laKilicite. Trebuie s` fi existat [i sanctuare trace \n cinstea Marii Zei]eBendis; dac` la Atena tracii aveau pentru Zei]a lor un Bendideion, legendarul Pangaion, l`ca[ul principal de cult era \nchinat, se pare, luiGebeleizis, ai c`rui preo]i solari, uranieni, a[a-zi[ii ãumbl`tori prin noriÓ,sus]ineau c` trupul nu era nimic altceva dec~t ão \nchisoare pentrusufletÓ, eliberarea de trup fiind singura salvare a sufletului.77

Legendarul Kogaion, dup` Adrian Bucurescu, era reprezentatde muntele ce ad`postea pe[tera unde se retr`gea marele preot alge]ilor.78 �n Geografia (VlI, 3, 5), Strabon scrie: ãTot a[a [i acestmunte a fost recunoscut drept sacru [i astfel \l numesc ge]ii: numelelui, Kogaion, era la fel cu numele r~ului ce curgea al`turi; KOG-A-ION \nsemna ãCapul MagnificuluiÓ, fiind [i denumireaBucegilor, unde se afl` marele cap sculptat, acoperit cu tiara sacr`,cunoscut sub numele de ãSfinxul Rom~nescÓ.79 R~ul care

121

Noi nu suntem urma[ii Romei

curge prin apropiere, despre care scria Strabon, nu poate fi dec~tIalomi]a, c`reia ge]ii \i spuneau [i Naparis sau ãcerescul, divinulÓ.Singura inscrip]ie getic` unde apare numele Kogaion este un textorfic \n versuri pe o c`r`mid` descoperit` la Romula (Resca,Dobrosloveni, jud. Olt): ãMare e Zeul, \ntotdeauna [i pretutindeni!A[a s` spun` vitejii c~nd privesc spre Kogaion! Ucenicii (recru]ii) s`c~nte: sf~nt este Domnul Nop]ii!Ó.80

C~nd Strabon amintea c` preo]ii daci locuiau \n s`la[uri subterane, el vorbea despre preo]ii lui Zamolxis; Zeul subp`m~nteancare de acolo, din Kogaion, le oferea credincio[ilor s`i o nemurirecomplet`, cuprinz~nd at~t corpul, c~t [i sufletul. §i dac` Sfinxul dinBucegi reprezenta pentru ge]i capul lui Orfeus sculptat de om orimodelat de natur`, el a fost [i va r`m~ne mereu acolo, \n ]ara legendarului Kogaion, cre~nd mistere [i r`sp~ndind t`cere.

Iat`, pe scurt, un panteon mitologic al str`mo[ilor no[tri pelasgi,traci sau geto-daci. ãTraianismeleÓ, ãlatinismeleÓ, ãslavonismeleÓ, nune apar]in, ci ne-au fost ad`ugate ulterior de c`tre:

- cei care au dorit s` creeze o impresie fals` [i s` minimalizezerolul popula]iei din zona Carpato-Dun`rean` \n dezvoltarea civiliza]iei europene, suger~nd c` zona care corespunde actualmentegeografic Rom~niei nu a fost nicidecum punctul de pornire, leag`nulacestei civiliza]ii, ci o provincie obscur` a Imperiului Roman;

- cei care dintotdeauna au avut preten]ii teritoriale asupradiverselor provincii ale Rom~niei, preten]ii care trebuiau cumva justificate, singurele argumente capabile s` c~[tige \ncrederea ne[tiutorilor [i naivilor fiind cele legate de ãorigineÓ, ãlimb`Ò, ãreligieÓ[i ãistorieÓ, ultima, cel mai u[or de mistificat;

- cei afilia]i anumitor cercuri implicate \n \mp`r]irea geopolitic` alumii [i, \n consecin]`, interesa]i \n a submina influen]a [i importan]a pecare civiliza]ia [i cultura milenar` a poporului daco-rom~n le au \n mareafamilie a popoarelor de pe \ntregul mapamond.

Exist` \ns` un DESTIN AL ADEV�RULUI, iar acestuia \i trebuie numai dou` grupuri de oameni ca s` ias` la iveal`: unii cares`-l ROSTEASC� [i... al]ii care s`-l AUD�... !

122

STR`MO[II ARIENI

ãNici o Religie sau Lege mai presus ca adev`rulÒ

In anul 2000 \.d.H. triburi de origine european`, autonumindu-seArieni (\n sanscrit` Arya - nobil), invadeaz` partea nord-vestic`a Indiei. Originea acestor triburi europene este \nc` discutat`:

dac` unii istorici le consider` de origine greac`, german`, celt`, ceimai mul]i cred c` erau de origine ãlatin`Ò- datorit` \nrudirii multorcuvinte sanscrite cu cele ãlatineÓ. Cercet`ri f`r` repro[ au stabilit, dup`\ndelungate c`ut`ri, c` singurul SPA´IU care r`spunde condi]iilor dinvechea literatur` vedic`, este cel carpatic, \n care \nv`]a]ii de laUniversitatea din Cambridge plaseaz`, sub titulatura ãAncient IndiaÓ,faza primar` a Culturii Vedice.81 Aceea[i idee este accentuat` de arheologul [i istoricul de prestigiu mondial V. Gordon Childe, care\ntr-una din c`r]ile sale recente prezint` o hart` (fig. 48) a distribu]ieiarienilor \n timpul primei lor apari]ii, din care reiese clar amplasareaacestora \n spa]iul carpato-dun`rean, \ntre Carpa]i [i Nistru, precum [i\ntre Carpa]i [i Peninsula Balcanic`. Ace[ti invadatori arieni aveau o organizare tribal`, av~nd \n fruntea fiec`rui trib un rege - Raman ac`rui func]ie era ereditar`. Via]a de familie era dominat` de:

¥ TATA (Pitar \n sanscrit` ... cel care aduce pita \n cas`) care \nlatin` este PATER, iar \n german` este VATER.

¥ MAMA (MATAR \n sanscrit`, MATER \n latin`, MITIR \ngreac`, MUTTER \n german`) se bucur` de o oarecare libertate, av~ndautoritate asupra copiilor [i servitorilor.82

Aceast` popula]ie arian` - alb`, se suprapune popula]iei localenegroide, f`r` \ns` a se amesteca cu aceasta, diviz~nd societatea indian`-hindus` \n patru clase sociale, primele trei de albi, ultima apopula]iei negroide locale, numite CASTE:

1. Casta preo]ilor, ramanilor, cunoscu]i mai t~rziu ca brahmani.2. Casta domnitorilor [i r`zboinicilor, ap`r`torii CASEI - Ksa-triya.3. Casta negustorilor [i ]`ranilor, Vaisyas.

123

Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig.48. Hart` ar`t�nd distribu]ia arienilor �n timpul primei lor apari]ii. Pe teritoriuldintre Nistru, Carpa]i [i toat` Peninsula Balcanic` sunt [apte ãxÓ-uri marcate, carecorespund numai cu unul �n Turcia, Iran, Irak, India, sudul Chinei [i Japonia.Concluziile v` las pe d-voastr` s` le trage]i.* The Aryans, V. Gordon Childe, The History of civilization, Barnes&Noble, Inc., 1993, U.S.A.,

124

Noi nu suntem urma[ii Romei

125

4. Casta servitorilor, a popula]iei negroide locale - Sudras, careãasudauÓ muncind pentru primii.

Casta cea mai important` era cea a ramanilor (brahmanilor), acelor ãn`scu]i de dou` oriÓ, a doua na[tere fiind considerat` ini]ierea\n [tiin]a vedic`.

Literatura sacr` a arienilor se \mparte \n dou` mari grupuri:1) VEDA, [tiin]` sacr` numit` [i §ruti - (auzit`, [tiut`) vorbit`,

deci nescris`, considerat` a fi emanat` de absolut (Raman - brahman)la \nceputul lumii. Ea reprezint` Cuv~ntul Sacru, reflect~nd concep]iilereligioase ale carpato-danubienilor, arieni, cuceritori ai lumii antice [i\n special ai subcontinentului indian, c~t [i pe acelea profesate deace[tia de-a lungul veacurilor.

2) Scris` - smrti - \n sanscrit`.Textele din literatura ãShrutiÓ ([tiut`) se bucur` de cea mai mare

autoritate, ele fiind considerate ca transmise oamenilor de c`tre zei. Dinaceast` grupare fac parte: RIG VEDA, SAMA VEDA, ATHARUAVEDA, BRAHMANAS, ARANYAKAS [i UPANISADELE. Cuv~ntulãvedeÓ or ãv~dÓ, \n sanscrit`, \nseamn` ãa cunoa[teÓ, ãa vedeaÓ (u[or denotat asem`narea cu limba rom~n`). Primele patru colec]ii con]in imnuridedicate unor zeit`]i, \n timp ce UPANISADELE con]in g~ndiri specu-lative, filozofice, \n c`utarea permanent` a realit`]ii absolute.Competitive cu scrierile oric`rui mare filozof contemporan, ele con]ininstruc]iuni rituale, ceremonii, reguli de comportament. Sunt \n num`rde 108, dar mai cunoscute sunt numai 10 dintre ele. Spre edificarea dum-neavoastr`, s` vedem cum \ncepe fiecare, chiar traduse \n englez`. Oalegem pe prima (din cartea The Uppanishads)83:

ãOM (KATHA)...May Brahman protect us, May He guide us,OM- PEACE, PEACE, PEACE...ÒSingurul cuv~nt care nu a putut fi ãtradusÓ din sanscrit` \n

englez`, a fost ãOMÓ - cuv~nt ãde ne\n]elesÓ \n ãtoat` lumeaÓ... S` fiechiar a[a?! Iar \n prefa]a lucr`rii editorul ni-l explic`: ãOMÓ - ãsymbolof Brahman or God - is to hindus Divine... and has a solemn resonance, indefinitely prolonged.Ó Cuv~ntul OM simbolizeaz`leg`tura dintre fiin]a suprem` [i materie, este cuv~ntul pronun]at \ntemplele hinduse cu respect, cei ce-l rostesc st~nd \n picioare.

Dar cuv~ntul DEVA ori DAVA (zeu) nu cumva \l aveau [istr`mo[ii no[tri? Iat`, de pild`, SUCIDAVA (ora[ul zeului SUCI)...MOLDAVA (]inutul zeului MOL). Cuvinte \nainte f`r` nici un \n]eles,

\ncep s`-[i capete o explica]ie. S` fie oare [i alte cuvinteãasem`n`toareÓ? Cuv~ntul ãIAMAÓ nu este cunoscut \n limbarom~n` curent`... dar figureaz` \ntr-o expresie proverbial`, foartefrecvent`: ãa da Iama-n viteÓ (cu sensul de a r`sp~ndi moarte-n vite).ãIAMAÓ este domnul [i judec`torul mor]ilor \n religia vedic`.

Religia [i cultura vedic`, scrie Gabriel Gheorghe, au reprezentatcea mai veche manifestare cultural` \n spa]iul carpato-danubian.84

De[i cultura vedic` a disp`rut ca realitate nominal` cu foarte multtimp \n urm`, tr`irile oamenilor vedici, foarte apropiate de cele alecre[tinilor, au continuat s` fie practicate de popula]ia rom~neasc`, de-a lungul mileniilor, ca obiceiuri transmise din tat` \n fiu. Este un\nceput de prob` c` rom~nii care nu cunosc ãcre[tinarea formal`Òadministrativ` \n istoria lor, erau preg`ti]i pentru \mbr`]i[area religieicre[tine dup` \nfiin]area acesteia.

S` mai lu`m un cuv~nt ãpelasgicÓ [i s` vedem cum \l trateaz`arheologia lingvistic`: ãBANÓ este unul din cele mai vechi dinrelicvele lingvistice, cotat ca dat~nd de cel pu]in 4500 de ani. A participat [i el la ãroireaÓ popula]iei ariene din spa]iul carpato-danubian... ajung~nd p~n` \n Asia Central`, \n scrierea sanscrit`,av~nd sens principal de ãSt`p~nÓ. Polonezii \l vor prelua ca BAN -PAN, iar \n grece[te el ajunge s` \nsemne mare, celebru, puternic -Pan. Panonia este provincia Panilor (Banilor); \n Rom~nia este\nt~lnit peste tot: BANAT, drumul banului, B�NEASA etc.

Ace[ti arieni ai spa]iului carpatic s-au r`sp~ndit nu numai spreAsia. Ei au ãroitÓ peste tot \n lume, determin~nd explozii de civiliza]iica \n Mesopotamia, Egipt, Creta - reprezent~nd de fapt apogeul preistoriei, apogeul culturii carpatice. Dr. P. Giles define[te leag`nularienilor ca fiind p`m~ntul carpatic, av~nd la sud Balcanii, [i Alpii lavest. El nume[te aceast` prim` cultur` arian` Danubian I, caracteristicacestei perioade fiind ãSpirala dacic`Ò de mai t~rziu. Vasele de lut dinaceast` perioad` av~nd ãm~zg`liteÓ spirale ãf`r` sensÓ (?!) apar pestetot. S` fi fost ele chiar f`r` sens...?? Vom vedea mai t~rziu \n capitolulãSimbolistica la pelasgiÓ. Ace[ti danubieni, arieni, spune mai departeDr. Giles, se r`sp~ndesc peste tot prin Europa, ocup~nd o parte considerabil` a Poloniei, sudul Germaniei, \nt~lnindu-se cu b`rba]ii\nal]i ai rasei nordice (probabil deja p`stori) [i asimil~ndu-i.R`sp~ndi]i \n Balcani - \n special \n Tesalia nesc`p~ndu-le nimic -cuceresc nu at~t prin for]`, c~t prin preg`tirea spiritual`... din Troiaspre Anatolia, cu toporul ca arm` de lupt`.85

126

Cultul, ritul \nmorm~nt`rii prin ardere - crema]ia apar]in~ndu-le,\l r`sp~ndesc peste tot. Ritualul inciner`rii \l vom p`stra p~n` t~rziu,de atunci din mileniul al III-lea \.d.H. p~n` c~nd Zamolxis \l va\nlocui pe Gebeleizis. Hindu- ãsanscri]iiÓ, chaldeenii, egiptenii, evreii(iudaismul), cre[tinii (cre[tinismul) nu sunt altceva dec~t transmi]`toriai vechii culturi pelasgice, ai culturii vedice.

Cu c~t \naint`m \n timp, cuno[tin]ele noastre despre trecut se schimb`[i ele: dac` acum 100 de ani limba sanscrit` era declarat` un dialect grecde c`tre Lempriere, azi ni se pare o glum` sau ignoran]` cras`.86

Studiul religiilor [i culturilor antice este o aventur` fascinant`.Te aventurezi \n aceste domenii [i te descoperi purtat din Asia \nEuropa [i de acolo \n Africa, de ni[te simple concep]ii despre lume alc`ror simbolism nu trebuie ignorat. Una din aceste concep]ii descrielumea ca exist~nd \n cicluri de c~te [apte:

- primele dou` rase umane sunt considerate ca fiind nemateriale; atreia este sexuat` - cea a Lemurienilor - popula]ie negroid` ce ar fi tr`itpe f~[ia de p`m~nt ce lega Australia de Africa; a patra, cea a Atlantizilor;a cincea ras` uman` - suntem noi... ne g`sim \n mijlocul acestei perioade;a [asea [i a [aptea vor fi din nou imateriale [i cu ele se \nchide ciclul.

Vechii arhitec]i ai lumii vorbeau despre [apte planete: Mercur, Venus,P`m~nt, Marte, Jupiter, Saturn [i Uranus (Neptun [i Pluto nu fuseser`descoperite) - cu toate c` unii dintre ei vorbeau despre sistemul nostrusolar ca av~nd 12 planete!!? Ei numesc pe cei din prima [i a dou` ras`DEVA ori DAVA... un fel de zei pe care limba sanscrit` \i divinizeaz`...cuv~nt pe care invadatorii arieni l-au adus hindu[ilor cu \n]eles de ãZeuÓ.

§i dac` s`rim din \ndep`rtata Indie la traci... descoperim Sucidavaca ora[ al zeului Suci, Moldava ca ]inut al zeului Mol [i dintr-o dat`cuvinte dacice ãf`r` sensÓ \ncep s` aib` un nou \n]eles. Ba mai avem [iun ora[ DEVA. Descoperim c` ora[e, a[ez`ri, ]inuturi ale vechii Tracii,ale vechii lumi pelasgice, apar]ineau unor ãzeiÓ din prima sau a douaras` a lumii. §i c~nd aceia[i tibetani, elevi ai acelor arieni-ãsanscri]iÓ \[i\ncep rug`ciunile cu cuv~ntul ãOMÓ - acela[i cuv~nt pe care-l g`simpeste tot \n scrierile vedice - nici un Upani[ad nu \ncepe f`r` el, OM,omul vedic ce leag` fiin]a suprem`, imaterial`, de cea material`.

La \ntrebarea dac` mai sunt [i alte cuvinte sanscrite asem`n`toarecu ale noastre, r`spunsul este afirmativ. Exemplu ãPARAÓ, \n sens demoned` de schimb, cuv~ntul ãBANÓ, domn, st`p~n dar [i moned` deschimb, APA-Ap` (aqua \n Latin`), gata-gata, gusa-ghosa, iata-yatha,miu-mayu, nitica-nadika, pleava-plava, pricina-pr`cina, geam`n`-

127

Noi nu suntem urma[ii Romei

jamana, iasca-jaska, limba-lamba, muerea-muherea (mulier-mulieris \nLatin`), nimica-nimilica, pluta-pluta, [i ele continu`. Dar s` vedem cumnum`rau ei vedicii \n sanscrit`: una, duya, treya, patra, pancia, sase,sapta, ashte, nava, dasha, shata-suta (centum \n Latin`).

Toate aceste asem`n`ri sunt prea multe pentru a fi simple coinciden]e. De aceea un nou efort de a le studia, bazat [i pe cercetareinterdisciplinar`, este tot mai necesar.

CREDIN´A

C�nd teosofilii se leag` de credin]a noastr` cre[tin` consider�ndu-ne oculti[ti [i dogmatici poate c` au [i ei punctul lor de vedere. Dac`�mp`ratul roman Traian ne-a cucerit 14% din Dacia transform�nd-o�ntr-o provincie roman`, nu �nainte de a fura tezaurul lui Decebal, ne-adat �n schimb Cre[tinismul cu Dogma (crede [i nu cerceta) a ImaculateiConcep]ii (referitor la Fecioara Maria) cu Magia, Profe]ia [i Magii, cucare �ncepe Nativitatea (na[terea Domnului Isus). Din punctul acesta devedere ne redescoperim pe noi, cre[tinii, ca dogmatici, ocul]i, crez�nd �nmagi [i magie, profe]i [i profe]ie, �ntorc�ndu-ne de fapt la perioada pelas-gic`. Cum adev`rul nu poate fi niciodat` distrus, consider [i eu, azi, caacei esoterici, c` ãnu exist` religie [i nici lege mai presus ca adev`rulÓ!

Cre[tinismul a devenit azi parte a tradi]iei poporului nostru,cre[tinismul ortodox, care ne-a f`cut s` lupt`m [i... s` murim pentruel... Nu �nseamn` c` nu voi comenta, �ns`, Adev`rul, a[a cum este el.

Pentru aceste religii au murit [i mor mii [i milioane de oameni;dac` �n perioada medieval` a cre[tinismului [i islamismului s-auv`rsat tone de s�nge, s-au adunat prozeli]i din v�rful s`biilor [i s-auconstruit biserici [i moschei pe hecatombe de victime umane, aceastaa continuat [i continu`... Evreii m`cel`ri]i �n mod bestial de hitleri[ti[i prozeli]ii lor... ën numele cui [i pentru ce?! Irlandezii din nordul [isudul ]`rii, cre[tini catolici [i protestan]i, fra]i, omor�ndu-se... pentruce?! Iugoslavii, trei fra]i din aceea[i mam` [i tat`, vorbind aceea[ilimb`, �[i aleg trei religii [i... se m`cel`resc. Nu pot a[tepta ziua aceeac�nd Isus, Mahomed, Moise, Budha... Gebeleizis ori ZAMOLXIS sevor cobor� pe P`m�nt s` vad` ce se �nt�mpl` aici, �n numele lor... c�ndde fapt esen]a tuturor religiilor este cea a bunului sim] [i a adev`rului,ca lege universal`... ãNICI O RELIGIE SAU LEGE MAI PRESUS CAADEV�RUL!Ó.

128

SIMBOLISTICA LA PELASGI

ãPe c~nd nu era moarte, nimic nemuritor,Nici s~mburul luminii de via]` d`t`tor,Nu era azi, nici m~ine, nici ieri, nici totdeauna,C`ci unul erau toate [i totul era una,Pe c~nd p`m~ntul, cerul, v`zduhul, lumea toat`Erau din r~ndul celor ce n-au fost niciodat`,Pe-atunci erai Tu, singur, Doamne, Tu ZAMOLXIS,

\nc~t m`-ntreb \n sine-mi:Au-u-u-u... cine-i zeul c`rui azi plec`m a noastre inemi??!!Ò

ãRug`ciunea unui dacÒ, M. Eminescu (pu]in modificat` de N. S`vescu)

D ac` dup` Nicolae Densu[ianu pelasgii au construit cel maimare [i mai puternic imperiu \n Europa preistoric`,\ntinz~ndu-se din pustiurile Saharei p~n` \n mun]ii

Norvegiei,87 din p`cate nu au l`sat nimic scris care s` le dovedeasc`trecutul m`re] \n afar` de pietre [i ruine cu ãzm~ng`lituriÓ ciudate,despre care nimeni nu s-a g~ndit c` ar putea reprezenta ceva.

Alerg~nd pe \ntinsurile Europei, r`sp~ndindu-[i cultura [i limba,arienii, pelasgii, tracii carpato-danubieni au generat ãcultura latin`Ò alumii. �ntotdeauna \n spatele unei culturi mari se g`se[te o alta, neobservat`, uitat`, ignorat`... §i care a fost cultura, civiliza]ia \nspatele celei grece[ti, latine?

Departe \n lume, foarte departe, pe \ntinsurile Asiei, tocmai \nIndia, \n urm` cu 4-5000 de ani o civiliza]ie arian` i-a ãinvadatÓ pelocuitorii acelui spa]iu, provoc~nd o adev`rat` ÒexplozieÓ, nu numaicultural`, dar [i social`. Indienii \[i amintesc [i azi de acei arieni, popula]ie alb`, care s-a suprapus popula]iei locale negroide [i care,

129

Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig.49. Mircea cel B`tr�n , voievodulValahiei. Fresca de la M`n`stireaCozia (1387-1391). Dac` pe costumul acestuia simbolurile suntdestul de evidente, nu acela[i lucruse poate spune [i despre giulgiulvoievodului Negru-Vod` acoperit deãcruci pelasgiceÓ, zvastici, pe carenu l-am putut g`si, fotografiat, desenat, pictat �n nici una din c`r]ilestudiate. Morm�ntul acestuia a fostdeschis la 31 iulie 1920 cu prilejulunor lucr`ri de restaurare a BisericiiDomne[ti de la Curtea de Arge[. ElNegru-Vod` este primul domnitor,men]ionat �n scris, al Vlahiei dinspre regatul Ungariei, al Ungro-Vlahiei, 1290. Prin acest nume, ´araRom�neasc`, Muntenia, c`ut�nd s`se deosebeasc` de celelalte regiunilocuite de vlahi, ca Ruso-Vlahia(nume vechi al Moldovei �nsemn�nd´ara Vlahilor din vecin`tatearu[ilor), ori cele de la sud deDun`re. Dar s` vedem cum era�mbr`cat acest adev`rat str`mo[ alnostru, domnitor al Vlahiei Negre(titlu p`strat [i ast`zi de mitropoliaMunteniei), �n acele vremuri uitatede istorie: ã�n momentul c�nd piatra a fost ridicat` de pe sarcofag,a ap`rut, �ntr-o scurt` vedenie, imaginea nealterat` a MareluiDomn [i Preot din veacul XIII-lea.La g�t, peste tunica de m`tase purpurie, se r`sfr�ngea un guler dedantel` �n m`tase [i aur. Un [ir deaproximativ 30 de nasturi de aur�ncheia tunica, �mpodobit` la g�t, lapiept [i la man[ete cu [iraguri dem`rg`ritare. (...............) Peste [olduriavea petrecut` o centur` brodat` cufir de aur [i m`rg`ritare, care se�ncheia cu o superb` pafta de aur.(............) Giulgiul voievodului eraacoperit cu zvastici, simbolulsacru.......Ó Dup` A. Bucurescu, Dacia Secreta,p.250-251. Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1998.

130

din dorin]a ãrasist`Ò de a nu se amesteca fizic cu popula]ia local`, acreat ãcasteleÓ.

Cultura vedic`, considerat` p~n` azi cea mai veche din lume, dincare \[i trag originea cea caldeean`, egiptean`, iudaic` [i cre[tin`, carest` la baza \ntregii civiliza]ii a lumii, este considerat` ca pornind dinspa]iul carpato-dun`rean... ([i nu de c`tre rom~ni, ci de cei de laCambridge, Anglia, precum [i de c`tre americani, [i asta nu de cincisau zece ani, ci de mai mult de o sut` de ani!).88 C~nd ni s-a spus nou`\n istoria ãnoastr`Ò de posibilitatea originii culturii vedice de la noi...c~]i dintre rom~ni au auzit despre ea?!

De multe ori trebuie s` ne uit`m la istorie ãprivind ca \n oglindaretrovizoare a automobiluluiÓ (privind \n ea, \n spate, ne ajut` de fapts` mergem \nainte!), observ~nd efectele unei civiliza]ii asupra altora [idescompun~nd-o cu privirea! Este foarte greu de imaginat c`utareaurmelor acelei imense civiliza]ii pelasgo-carpato-danubiene \n... centrul Asiei, \ntr-o perioad` preistoric` f`r` literatur` scris` (celpu]in neg`sit` \nc`), f`r` anale [i cronici, ci numai cu ce a r`mas \nãliteratura vorbit`Ò... vedic`.

Helena Petrovna Blavatsky (1831-1891) \n celebra sa sintez`,89

aminte[te despre acei ãpur arieniÓ, ale c`ror urme se g`sesc peste tot\n Europa, urme pe care Dr. Schliemann le scoate la iveal` din ruineleTroiei, semne [i simboluri gravate pe pietre, vase [i obiecte, dene\n]eles [i ignorate ca atare ori considerate simple ornamente, darc`rora str`mo[ii no[tri le d`deau \n]elesuri mistice pe care le maig`sim \nc` \n culturi izolate, uitate \n lume.

C~nd \n vara anului 1995 c`l`toream \n Orient, m-am oprit [i \ninsula Bali din Arhipelagul Indoneziei, a c`rei popula]ie hindus` tr`ia\ntr-o epoc` uitat` de sute de ani, \nchin~ndu-se la zei [i zei]e luatedintr-o lume de pove[ti, construind ã\n disperareÓ temple ciudat ornamentate [i colorate, cu zvastici desenate pe pietre de hotare [icare, cu supersti]ii necunoscute nou`, tr`ie[te \ntr-o lume spiritual`amintindu-mi de cea a noastr`, dacic`, unde un simplu cerc desenatsau s`pat \n lemn avea o anumit` \nsemn`tate, iar dac`-i ad`ugau unpunct, o linie ori o cruce \n mijloc \[i schimba cu totul \n]elesul.

131

Noi nu suntem urma[ii Romei

132

Fig.50. V` las pe d-voastr` s` ghici]i simbolistica transmis` de genera]ii [i genera]ii, pe care ]`raniirom�ni continu` s-o reprezinte pe porticuri: un simplu cerc cu un punct �n centru sau o linie, o cruce tangent` la cerc sau ie[it` din el...V` doresc noroc!

Fig.51. §i o alt`poart` cioplit`, de

ast` dat` av�nd nunumai crucea �n afara

cercului dar [i�n`untrul lui. Cercul

cu o cruce �ninteriorul lui era un

simbol al �nceperii vie]ii oamenilor;

simboliz�nd [i PurulPanteism,

doctrina care consider` Zeul

Suprem nimic alcevadec�t for]ele [i legile

Universului, fiind maidegrab` o ãcredin]`

ateist`Ó din acestpunct de vedere.

Ast`zi, aceste simboluri, uitate, reprezint` numai

ãmotive folcloriceÓ,aduse de undeva din

str`fundurile,nep`s`toare, ale

istoriei noastre multimilenare. C�t

timp vom continua s`le neglij`m, s` le

consider`m simpleãdecora]ii naive

]`r`ne[tiÓ? C�nd nevom pleca aten]ia la

inteligen]a multimilenar` a

acestor ]`rani, daco-rom~ni,

p`str`tori ai unorsimboluri eterne?

133

134

Fig.52. Se pare c` nimeni nu-i curios s` [tie ce se ascunde sub corni[a acestei case! Simboluri uitate ne pot readuce o istorie uitat`! Mai bine s` le l`s`m acolo, sub umbra acoperi[ului, [i a nep`s`rii.*Fig. 50,51,52, Rom~nia, Mun]ii Carpa]i, Ed. Thausib S.R.I., Sibiu, 1995, Rom�nia.

135

Fig.53. O femeie nobil` dac`, ne prive[te

sup`rat`, prin negura mileniilor. P`rul ei �n bucleeste stilizat prin spirale. Pe frunte are o diadem`complex`, construit` din treiregistre, al c`ror simbol neeste necunoscut. Pe g�t are uncolier de care at�rn` m`rgele�n form` de amfore. Pe g�t sepot observa dou` perfora]iicare au ajutat, probabil, lafixarea acestui cap pe unsuport rigid.

136

Fig.54. Cine o fisup`rat-o pe aceast`femeie dac`?Observ`m cumpanglica de pe frunteleag` p`rul, trec�nd pesub bucle pentru a selega, (�nchide), laspate.

137

Fig.55,56,57. Aplice stilizate �n forma cruciipelasgice, unele terminate �n capete de cal,altele �n capete de grifon. Sensul cruciipelasgice se schimb` [i el, fie de la dreaptaspre st�nga, simboliz�nd, probabil,re�ntoarcerea la via]`, fie de la st�nga spredreapta, simboliz�nd via]a ve[nic`. Spiralapelasgic` nu lipse[te de asemenea. Mai avem[i o form` stilizat` a crucii �n trei puncte,probabil tot cu sens de spiral`. §i toate acesteforme simbolice graviteaz` �n jurulsimbolului primordial, �n jurul unui cerc cuun punct �n mijloc. Dac` cercul simplureprezenta o unitate divin`, de unde totulpornea ca s` se re�ntoarc`, reprezent�nd defapt Universul f`r` limit`, circumferin]acercului era uneori interpretat` ca lini[teamental` a fiin]ei umane. Nu acela[i lucru seputea spune atunci c�nd cercul avea unpunct �n mijloc, ca �n cazul aplicelor de maisus. �n acest caz el reprezint` prima

diferen]iere a manifest`rilor periodice [i eterne din natur`, asexuate [i infinite. Tot el poates` reprezinte uneori [i rede[teptarea naturii, Trezirea Universului. Ei bine, �n jurul acestuisimbol primordial celelalte pot gravita, a[a cum de altfel sunt [i reprezentate mai sus.Fig. 53,54,55,56,57,58, Tezaurul de la Peretu, jud.Teleorman, descoperit �n noiembrie 1970,�ntr-un tumul funerar, cuprinz�nd un morm�nt de �nhuma]ie cu car, cai, c�ini [i ofrandealimentare, precum [i cu piese de inventar din argint [i bronz.*Fig. 53,54,55,56,57,58,Geto-dacii, I. Miclea [i R. Florescu, Ed. Meridiane, 1980, Rom�nia.

138

Fig.58. Pe acest coif,simbolurile abund`.

Astfel, ochii de pe coif arfi �nsemnat a deschideochii spre cer, ori a te

rena[te �n ParadisulZeilor. �n credin]a

geto-dacilor, dup` moarte,

sufletul p`r`sea trupul [i dac` ai fostcurat �n via]`, ori ai

murit cu cinste �nr`zboi, te �n`l]ai la

ceruri. C`l`toria�ncepea pe ãPodul de

FocÓ, pe Curcubeu(Arco-Da-Bara) [i

continua pe ãDrumulStr`lucitor ca LapteleÓ,ÓCalea LacteeÓnumit` [i

ãDrumul IezilorÓ(Drom-I-Chaites). Dac` ne reamintim, unul din regii

macedoneni, Lisimachos, ajung�nd �n m�na luiDromichete, regele tracilor, va fi iertat de acesta, �i va reda libertatea, c�[tig�ndu-[i astfelun prieten de n`dejde. Aceia[i ochi �i vom �nt�lni [i pe coiful descoperit la Co]ofene[ti c�t

[i �n Etruria (Italia) unde ochii stranii continu` s` priveasc` cerul. Tot pe acela[i coif putem vedea ãCorbul PelasgicÓ care uneori

�l reprezint` pe Aplo, Zalmoxis, care are �n gheare un porc (Pytha-Goras, fiara-gras`) iar�n plisc un pe[te, simboliz�ndu-l pe Cel-din-Ap`, de fapt du[manii lui.

Fig.59. �n vara anului 1998 am g`sit �n templul subteran de la §incaÐVeche nu numaibasorelieful unui personaj straniu, astral, dar [i semnul sacru al celui de-al 7-lea Constructoral Universului de mai jos, al Universului Fizic. Este un simbol al celor 7 zei ai genezei,punctul central reprezent�ndu-l pe Daksha, p`rinte al celor 10.000 de fii iubi]i, de ale[i ailumii, p`rinte al Dacilor. �n st~nga este sculptat` o figur` ciudat`.

139

Fig.60. ÓPoarta s`rutuluiÓa marelui sculptorBr�ncu[i, de la T�rgu Jiu, Rom�nia.

De fapt la vechii arieni, carpato-dun`reni, simboliza separarea

sexelor. Era [i un semn feminin, c`ci omul �[icunoa[te mai bine mama dec�t tat`l.

*Touristic reiseland RomaniaÓ, Von Petre Baron , Casa editorial` pentru turism [i cultur`, ÓAbeonaÓ,

Bucure[ti, p.223.

140

Fig.61 V�rf de lance,material de fier, ce a fostdescoperit la Muncheberg,�n marchionatulBrandenburg, r`mas peacele locuri, �n urma cuceririlor de c`tre pelasgii- carpato-danubieni. Dovada provenien]ei ei din spa]iul carpato-danubian este [i descoperirea celei maivechi ãcruci pelasgiceÓ peteritoriul Bulgariei de azi,ea fiind datat` 7.000 deani vechime, [i care �nluna mai a anului 1998 afost prezentat` la congresul de tracologiedin ]ara sus-amintit`.

141

Fig.62. Inscrip]ie dup` v�rful de lance de la Torcela, l�ng` Vene]ia. Literele sunt formate dinstelu]e [i din cercuri mici, stampate pe linii gravate. Arheologii au considerat aceast` inscrip]ieca etrusc`. §i �n continuare, acela[i Nicolae Densu[ianu, ne spune prin anii 1885, (c�ndmicu]ul Adolf Schicklgruber nici nu se n`scuse, 22 aprilie 1889, [i mai trebuiau s` treac` �nc`ani ca s`-[i schimbe numele de familie �n Hitler, dup` mama sa, [i s` devin` cel mai odioscriminal al secolului nostru [i mare consumator de droguri) c` am�ndou` aceste v�rfuri del`nci poart` decora]ii simbolice, o zvastic` [i un triquetru. �n continuare, acela[i autor nespune: ãZvastica, sub cele dou` forme ale sale, reprezenta, �n timpurile arhaice, soarele de primavar` [i soarele de toamn`. Aceste semne hieratice ne apar �n diferite p`r]i alelumii vechi, pe unde se extinsese odat` rasa pelasgic`, �n Europa, Asia [i Africa de Nord.Cultul zvasticii exista �n ]`rile Daciei [i �n epoca roman`. Un monument votiv descoperit laTurda [i dedicat Dianei (sora lui Apollo) poart` deasupra semnul sus-amintit. Exila]ii daciduseser` cu sine �n Britannia acest simbol al credin]elor lor religioase. Pe o inscrip]ie aCohortei I Aelia Dacorum din Amboglanna, l�ng` valul lui Hadrian, afl`m semnul crucii�nconjurat de un cerc [i semnul zvasticii cu bra]ele spre r`s`rit. Ca un simbol tradi]ional,am�ndou` aceste forme ale zvasticii mai sunt [i ast`zi �ntrebuin]ate la poporul rom�n, pe crucile de la morminte - vezi comuna G�rla Mare, jud. Mehedin]i, ea figur�nd pe pietrele cioplite, din care e construit` monumentala biseric` Trisfetitele din Ia[i. Ele se afl` reprodusede Tocilescu �n Revista pentru Istorie, 1883, pagina 242, [i pe cus`turile femeilor dinTransilvania. Crucea pelasgic` ne mai apare [i pe hrisoavele [i diplomele domne[ti din ´araRom�neasc` �n sec. al XVI-lea [i al XVII-lea, desigur pe baza unor tradi]ii, pe care ast`zileÐam uitat. Astfel o putem g`si pe hrisovul de la Radul §erban din a. 7115 (1607) [i altul dela Radul , fiul lui Mihnea, din a. 7120 (1612), ambele �n biblioteca Academiei Rom�ne.

�n acest univers difuz de religii uitate, pierdute sau actuale, \ncare lumea preistoric` ne invadeaz` prezentul prin simboluri ciudate,\n care-i descoperim pe str`bunii no[tri, pelasgii carpato-dun`reniarieni r`sp~ndindu-se spre vestul Europei, d~nd na[tere la italieni,spanioli, portughezi [i francezi - ori r`sp~ndindu-se \n Asia,\mpr`[tiind cultura vedic` ce rena[te acolo departe, ori cutreier~nddrumurile Asiei Mici, trec~nd peste Egipt p~n` \n Caldeea, cre~ndsacrul [i ocultul \n Babilon... uneori ai impresia unui chibrit aprins\ntr-o magazie de praf de pu[c`, veche [i uitat`, dar care \nc` poateexploda. Cine au fost ace[ti arieni, pelasgi, daci... \n ce col]uri uitateale lumii ori... ale ]`rii noastre vor descoperi arheologii \ntr-o zi trecutul lor simbolistic-spiritual pe care azi \l vedem doar ca reflec]iiale unor imagini din oglinzile istorice ale altor popoare, cu care auvenit \n contact?

142

SIMBOLISTICA LA PELASGII-ARIENI

Cercul simplu pe care-l g`sim [i azi sculptat pepoarta de la intrarea ogr`zii ]`ranului rom~n ori pesub corni[ele caselor, desenat [i multiplicat... ce o fi\nsemn~nd? Ce \nsemn`tate avea el acum cinci, [asemilenii?

Cercul, \n general, simbolizeaz` unitatea divin`, de unde totulporne[te [i se re\ntoarce. Este universul f`r` limite, este energiaemanat` de zeul suprem, Gebeleizis; circumferin]a lui este uneoriinterpretat` ca lini[tea mental` a fiin]ei umane. C~nd fa]a discului estealb`, fundul negru ar reprezenta marea respira]ie, mi[carea continu`a Universului \n sens nelimitat.

Cercul cu un punct \n mijloc - \n credin]a arienilordin Rig-Veda - reprezint` prima diferen]iere a manifest`rilor periodice [i eterne \n natur`, asexuale[i... infinite.

A[a \l considerau str`mo[ii no[tri acum mai binede cinci milenii.90

Ce u[or le-a fost ãfilozofilorÓ greci ai antichit`]ii s` ãtransfereÓaceast` cultur` [i s-o traduc` \n... grece[te! Cercul cu punctul \nmijloc mai reprezint` \n cultura arienilor [i spa]iul poten]ial \n contactcu spa]iul abstract.

Tot el \nseamn` [i rede[teptarea naturii, trezirea Universului,fiind un semn universal pe care-l g`sim [i \n KABALA.

Cercul \n care punctul central se transform`extinz~ndu-se \ntr-un diametru simbolizeaz`, separe, DIVINA IMACULATA, MAMA NATURA.Este considerat uneori ca o umbr`, o aluzie la procrea]ie.91

143

Noi nu suntem urma[ii Romei

C~nd linia este vertical`, cercul simbolizeaz`separarea sexelor (a se vedea aceast` semnifica]ie \nlucr`rile lui Br~ncu[i).

Lucrurile \ncep s` se complice c~nd punctul central se extinde \n patru puncte cardinale d~ndna[tere la a[a-numita [i controversata CRUCE ALUMII - MUNDANE CROSS.

Ea simbolizeaz` purul panteism, doctrina care consider` Zeul Suprem nimic altceva dec~t for]ele [i

legile Universului acestuia, fiind mai mult o ãcredin]`Ò ateist`. Avemoare de a face aici cu o simbolistic` veche de milenii? Nici nu ne vine acrede! §i azi bunicile noastre la ]ar` deseneaz` acest simbol pe colaci [icozonaci, av~nd \ns` un \n]eles schimbat; la cre[tinii mistici el este simbolul ãunirii dintre spini [i cruceÓ, coroana din spini de trandafiriusca]i pus` pe capul Domnului Iisus Hristos: ÒThe Union of the Roseand CrossÓ ori ÒRosi CruciatiÓ (ÒRose CrossÓ).

C~nd cercul dispare, simbolul \[i schimb` [i elsensul; unii, tilutenii, consider` acest tip de cerc unsimbol al apari]iei celei de-a patra rase... Dar crucea,necircumscris`, devine uneori simbol ãphallicÓ.T~rziu \n istorie c~nd va ap`rea cre[tinismul, ea vadeveni un simbol reprezentativ al acestuia.92

Dar, surpriz`, punctul central uneori ser`sp~nde[te numai \n trei puncte cardinale,\ntruchip~nd astfel litera ãTAUÓ. C~nd Biblia nepoveste[te de Noe [i de potop uneori ne vine greus` credem c` se va descoperi aceea[i istorie laCaldeeni, de aceast` dat` cu c~teva sute de ani

\naintea iudaismului, av~ndu-l ca erou pe XISUTHRUS... Dar iat` c`[i ei, caldeenii, au luat aceast` poveste de la arieni; \n alegoria luiVaiva Swata Manu se vorbe[te despre potop [i de aventurile erouluiprincipal. Cum s` nu-i credem acum pe fenicieni, care-i acuzau pecaldeeni, pe egipteni [i pe israeli]i, c`-[i construiau cultura pe cea amisterio[ilor pelasgi?93

144

C~nd TAU coboar` ajung~nd tangent la polulsudic al cercului reg`sim Emblema Vie]ii, cum dealtfel o vom g`si mai t~rziu la vechii egipteni.

Crucea Lumii, Mundane Cross, cobor~nd par]ial\n afara cercului o va simboliza pe Venus (Isis) lavechii greci.

Ciocanul lui Thor sau Crucea Jaina sau simplu,Zvastica \ntr-un cerc, ne d` ceea ce se nume[teCrucea Hermetica. C~nd este separat` de cerc are [iun \n]eles ãphallicÓ: ea reprezint` cea mai filozofic`[tiin]` a simbolurilor, fiind cea mai complex` form`

a muncii de crea]ie [i evolu]ie, a rena[terii, fiind ascuns` \n religiileoric`rei vechi civiliza]ii.94

La caldeeni \n Cartea Numerelor c~t [i \n Cartea MisterelorAscunse se vorbe[te despre ciocanul lui Thor ca despre o arm` magic`folosit` de pitici \n lupta \mpotriva gigan]ilor ori \mpotriva for]elortitanice pre-cosmice ale naturii. Ciocanul Crea]iei, cu cele patru bra]e\ndoite \n unghiuri drepte, sugereaz` mi[carea continu`, revolu]iaCosmosului invizibil [i a for]elor lui; cele dou` linii din mijlocreprezint` spiritul [i materia, \n timp ce bra]ele \ndoite (unul \n sus -reprezent~nd Cosmosul, iar altul \n jos - P`m~ntul) sunt legate \ntreele prin spirit [i materie. Semnul zvasticii, n`scut \n concep]ia mistic`a arienilor timpurii (pelasgilor), dup` Blavatsky, [i considerat de ei casemn al Eternit`]ii, \l g`sim pe capul lui Ananta, este Alpha [i Omegaal for]elor creative ale Universului, de la for]a pur` spiritual` la ceamaterial`, este cheia ciclului §tiin]ific, Divin [i Uman.95 Semnul va fireluat [i de Marii Mae[tri ai Lojilor Masonice.

C~nd Schliemann, s`p~nd \n ruinele vechii Troia, a scos lalumin` obiecte cu ornamente ciudate [i Òf`r` sensÓ, el de fapt scoteala lumin`, re\nviind tradi]ia pelasgic` carpato-dun`rean` a celor maivechi arieni, simboluri vechi de peste 50 de secole, despre care [i

145

Noi nu suntem urma[ii Romei

Nicolae Densu[ianu aminte[te \n 1884 \n a sa Dacia Preistoric`. �nleg`tur` cu semnul zvasticii, Densu[ianu vorbe[te despre Pas`reaPhoenix care venea din nordul Egiptului s` moar` \n Mun]ii Cernei,pentru a rena[te din propria-i cenu[`. Ea purta \n cioc acest semn alvie]ii ve[nice [i al eternit`]ii. Cea mai veche zvastic` a fost g`sit` la noiacas`, la sud de Dun`re (6000 \.d.H.) [i a fost prezentat` la Conferin]ade Tracologie, 15 - 17 Mai, 1998, Bulgaria.

�ntret`ierea triunghiului este un semn sacru care\n preistorie simboliza pe al 7-lea Constructor alãUniversului de mai josÓ, al ãUniversului fizicÓ.96

El \i reprezint` pe cei [apte constructori ai lumiiav~ndu-l \n centru pe conduc`torul lor, pe Daksha,

reprezent~nd [i cele 7 perioade ale crea]iei. §i nu ne mir` c~nd autorullui Qabbalah remarc`, cu sute de ani \naintea cre[tinismului, c` lumeaera dominat` de religia NOASTR�, RELIGIA �N´ELEPCIUNII, religiepe care ei, vedicii, carpato-dun`renii, au purtat-o prin Asia Central`,Persia, India [i Mesopotamia, de la Ur [i Haran p~n` \n Palestina.

Fiii ALE§I ai marelui zeu DAKSHA, dacii carpato-dun`reni[i-au rev`rsat cultura nu numai asupra Egiptului, dar [i a Chinei [i \nspecial a Indiei. C~nd cu multe mii de ani mai t~rziu se n`[tea cre[tinismul, el Iisus Hristos, \n cei 17 ani ai dispari]iei lui, nu a f`cutaltceva dec~t s` c`l`toreasc` pe urmele noastre, ale vedicilor, [i ca unbun elev s` \nve]e aceast` religie a \n]elepciunii, [i ca un adev`ratvedic, n`scut de dou` ori, s` se \ntoarc` [i s` o propov`duiasc`.97

Unul dintre cele mai vechi simboluri este cel ce eratatuat pe capul marelui zeu al crea]iei, al genezei lumii,al celui ce [i-a a[ezat pe primii 10.000 de fii - ãpe

poporul alesÓ- pe cele mai frumoase plaiuri ale lumii. Acest semn seg`se[te pe capul zeului ãDACIAÓ (DAKSHA) - fiind [i un simbol alapei, al potopului [i al materiei. �l g`sim [i ast`zi pe tot cuprinsul vechiiDacii - ]ara pe care el, marele zeu al genezei lumii, a iubit-o a[a de mult-ã´ara ZeilorÓ.98

Dar nu numai la noi, ci [i peste tot \n lume, \l vom g`si mait~rziu, ca \n vechiul alfabet hieroglific egiptean, av~nd \n]eles de ap`.

146

12

3

456

7

El apare persistent pe portalurile caselor ]`ranilor daci, ori pecovoare, ori pe fote [i ]es`turi, ar`t~nd c` respectivii sunt ale[ii fii ailui DAKSHA, ai lui Dacia - pe care chiar dac` aparent ei l-au uitat, el\nc` continu` s`-i protejeze pe ei, pe noi, fiii lui iubi]i, primii fii aigenezei lumii.

Spirala dacic` este poate cel mai caracteristic, dar[i cel mai ermetic simbol al poporului nostru:

- simpl`, dubl` [i \n special tripl`, ea probabilreprezint` via]a ve[nic` ce ne-a h`r`zit-o el, DAKSHA,zeul suprem [i z`mislitor - creator al poporului DAC.

Este semnul nemuririi na]iei noastre, al r`sp~ndirii noastre \n spiral`,spre infinit, f`r` a ne uita niciodat` originea dac`, este semn alpoporului ales de el, DAKSHA, zeu al genezei care s`-l reprezinte aicipe p`m~nt, este semnul nemuririi fiilor lui; spirala are [i sens deblestem, pentru cei ce-[i uit` limba, neamul.99

Pentagrama magic`, dacic` dup` Pr. DumitruB`la[a, face parte din tezaurul de cultur` dacic` fiindidentificat` \n Pe[tera de la Chindia, din jud. Mehedin]i,de Vasile Boronean], fiind prezentat` [i \n revistaArhitectura, de Silvia P`un, ca un \nsemn dacic vechi cu

mii de ani \nainte de Pitagora; acesta o va studia mai t~rziu \mpreun`cu al]i ucenici greci \n universitatea zamolxian`, duc~nd acest semnp~n` \n Atena [i f`c~ndu-l cunoscut sub numele de ãDiagrama luiPitagoraÓ. Aceast` pentagram` magic`, g`sit` [i pe o c`r`mid` la biserica fostei m`n`stiri St`ne[ti de l~ng` Dr`g`[ani, este numit` dearhitectul Andrei P`noiu ãsemn de mare me[terÓ.100 Pentagrama,dup` credin]a daco-ge]ilor era a[ezat` \n fa]a templului zamolxianpentru a \mpiedica intrarea strigoiului sau a oric`rui duh malefic. Ease va transforma \n decursul timpului \ntr-un simbol esoteric, cel al luiKali Yugo, steaua \n cinci puncte inversat`; este un semn magic defolosire a puterii primit` de la un spirit r`u, \n bine. C~nd cele dou`picioare de sus sunt \ndreptate spre rai - este [i un semn ocult folositde multe ori \n ceremonii magice.

147

Noi nu suntem urma[ii Romei

Majoritatea simbolurilor descrise aici sunt \nt~lnite ast`zi pestetot \n Rom~nia, sculptate pe por]ile caselor, a[ezate cumin]i [i t`cutesub corni[ele caselor, pe vase [i pe covoare, \n]elesul lor fiindu-ne decele mai multe ori necunoscut. Vor r`m~ne ele \n continuare ni[tetaine?... Sau noi le vom c`uta [i interpreta acum?! Ele nu trebuie s`r`m~n` Òfloricele ornamentaleÓ, c~t` vreme sunt simboluri ale culturiinoastre spirituale de peste 50 de secole. S` le c`ut`m... S` le\n]elegem... S` le respect`m...

148