INTOCMIT PENTRU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC … · Evaluarea strategica se aplica, de catre unele...

Tulcea, str.Garii , nr. 1 , bl. G1, sc. C , apt.3 J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : [email protected] , [email protected]

Raport De Mediu – PUG Ceatalchioi Pg.1/257

INTOCMIT PENTRU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI CEATALCHIOI

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CEATALCHIOI Colectiv de Elaborare: SC ECO GREEN CONSULTING SRL BADEA GHEORGHE CONSULTANTA PFA BADEA D. GABRIELA PFA

SEPTEMBRIE 2017

PROPRIETATE INTELECTUALA

Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului

mailto:[email protected]


Tulcea, str.Garii , nr. 1 , bl. G1, sc. C , apt.3

J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] , [email protected]


CUPRINS

1. DATE GENERALE……………………………………………………………………………..……5 1.1. Denumirea planului/programului ..................................................................................... 5

1.2. Proiectantul lucrarii............................................................................................................5

1.3.Beneficiarul lucrarii ........................................................................................................... 5

1.4. Elaborator ....................................................................................................................... 5

1.5. Evaluarea strategica de mediu........................................................................................ 6

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE ............................................................................................................................................ 7

2.1. Continutul si obiectivele planului/programului ................................................................. 7

2.2. Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei .................................. 133

2.3. Relatia cu alte planuri/programe ................................................................................... 29

2.4. Relationarea zonei cu localitatea .................................................................................. 31

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS..388

3.1. Introducere ................................................................................................................. 388

3.2. Starea actuala a mediului ........................................................................................... 125

3.3. Starea mediului pe amplasamentul studiat ................................................................. 133

3.4. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului (VARIANTA ZERO) .. ………………………………………………………………………………………………151

4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV...15151

4.1. MEDIUL ACVATIC .................................................................................................... 151

4.2. MEDIUL TERESTRU ................................................................................................. 151

4.3 ATMOSFERA ............................................................................................................. 152

4.4. BIODIVERSITATE …………………………………………………………………………..153 4.5.MEDIUL SOCIO-

ECONOMIC...................................................................................1888

4.6. Peisajul ……………………………………………………………………………….………189 5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM…..190




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI.......191

6.1. Obiective de protectie a mediului ............................................................................... 191

6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului ........................................ 207

7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI....... ........................................................ ........210

7.1. Matricea de impact ..................................................................................................... 214

7.2. Impactul prognozat prin influentarea PUG asupra factorilor de mediu ………….222 8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ............................................................. 227

9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI .............................................................................................................. 228

9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului ....................................... 228

9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata ...................................... 229

9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane .......................................... 229

9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului ....................................................... 229

9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii ............................................. 231

9.6. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii ................................... 233

10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE ................................... 232

10.1.Introducere ................................................................................................................. 233

10.2. Prezentarea alternativelor ......................................................................................... 233

11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI.... .. ............235

12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU ............................................................................................................................. 238

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ ....246

ANEXE ............................................................................................................................ 248




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



PREZENTA LUCRARE S-A INTOCMIT PE BAZA INFORMATIILOR PUSE LA DISPOZITIE DE BENEFICIAR SI A MONITORIZARII EFECTUATE DE COLECTIVUL DE ELABORARE.

RESPONSABILITATEA CORECTITUDINII DATELOR FURNIZATE REVINE BENEFICIARULUI.




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea planului/programului: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA

CEATALCHIOI , JUDETUL TULCEA

1.2.Proiectantul lucrarii: SC INTERACTIVE DESIGN SRL –Str. Mihai Eminescu, Nr. 171, Sector 2, Bucuresti, R.C. J39/451/14.06.2006, C.U.I. 18766818 1.3.Beneficiarul lucrarii:

UAT COMUNA CEATALCHIOI, JUDET TULCEA, str. Primaverii, nr. 40, cod 827040, Tel/fax 0371-034711, e-mail: [email protected]

- persoana de contact: Cerneaga Tudor – primar

1.4. Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea - persoana juridica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 34 ( intocmire RA , RS , RM , RIM , EA , BM ) .

o BADEA GHEORGHE – evaluator/auditor de mediu - persoana fizica inscrisa in

Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 35

o BADEA GABRIELA - evaluator/auditor de mediu - persoana fizica inscrisa in

Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 293



mailto:primaria


J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



1.5. Evaluarea strategica de mediu

Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se referă la evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului („Directiva SEA”) a intrat în vigoare la 21 iulie 2001. Această Directivă obligă autorităţile publice să considere dacă planurile sau programele pe care le pregătesc vin în întâmpinarea scopului acestei Directive şi, deci, dacă este necesară realizarea unei evaluări de mediu a acestor propuneri, în conformitate cu procedurile din Directivă. Directiva 2001/42/EC a fost transpusă în legislaţia română prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004).

Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai inalt nivel

decizional, care faciliteaza, inca de foarte devreme, integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la indentificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea strategica se aplica, de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie,

fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltari durabile. In acest sens, s-a dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003, Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe, politici si legislatie care pot face obiectul evaluarii de mediu.

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca masura de precautie, la nivel decizional inalt,

deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de limitativa si slaba, si in consecinta, insuficienta. Astfel, raspunsurile la intrebarile adresate la nivelul cel mai inalt, de tipul “ce fel de dezvoltare trebuie sa aiba loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aiba loc” au fost, de cele mai multe ori, nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai inalt nivel

decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor,stragetiilor si, evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor aparute in urma producerii impactului.




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

2.1. Continutul si obiectivele planului/programului

Activitatea de urbanism este determinantă în desfăşurarea procesului de dezvoltare al localităţilor, mai ales în contextul aplicării politicilor şi strategiilor moderne de urbanizare şi în general de dezvoltare şi amenajare teritorială, corelat cu relaţiile socio-economice şi cu elemente legate de proprietatea terenurilor, protecţia mediului, infrastructură etc. Rezultatul este o abordare integrată a unor concepţii noi privind stabilirea direcţiilor principale de dezvoltare urbană complexă, adaptată sistemului social actual şi în concordanţă cu aplicarea principiilor de dezvoltare durabilă, cu accent pe protecţia şi conservarea mediului.

Potrivit legii, această activitate are ca principal scop stimularea evoluţiei complexe a localităţii pe termen scurt, mediu şi lung, având caracter operaţional şi normativ. Planul Urbanistic General, împreună cu Regulamentul Local de Urbanism aferent, cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan, cât şi în extravilan, în limitele teritoriului administrativ al localităţii. Obiectivul general al Planului Urbanistic General este dezvoltarea spaţială economico - socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului studiat, în paralel cu protecţia, conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit. Planul Urbanistic General al comunei Ceatalchioi se axează pe 5 domenii principale, prezentate atât din punct de vedere al stadiului actual al dezvoltării cât şi din punct de vedere al propunerilor de dezvoltare urbanistică şi reglementărilor:

Cadrul natural şi protecţia mediului; Circulaţii; Echiparea tehnico-edilitară: alimentarea cu apă, canalizare, alimentarea cu gaze naturale,

telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică; Modul de ocupare a terenului şi zonificarea funcţională (reglementări, bilanţ teritorial);

Obiective de utilitate publică: valorificarea zonelor cu caracter turistic, extinderea şi reabilitarea spaţiilor verzi, valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane. Ca urmare a temei de proiectare, intravilanul propus, s-a stabilit de comun acord cu

Primăria comunei Ceatalchioi şi cu Consiliul Local al comunei, ţinând cont de necesităţile actuale, de solicitările locuitorilor, dar şi de posibilităţile de atragere a factorilor de propulsare şi dezvoltare a comunei, în conformitate cu „Strategia de dezvoltare durabilă a Judeţului Tulcea pentru perioada 2014-2020”. Ca urmare, teritoriul intravilan al comunei a fost majorat cu suprafeţe de teren, necesare dezvoltării localităţii pe o perioadă de minim 5-10 ani. Conform Planului Urbanistic General al comunei Ceatalchioi teritoriul va avea urmatoarele functiuni :

zona de locuinţe si functiuni complementare ;




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



zona mixta servicii , locuinte si functiuni;

zona unitaţilor economice productive agroindustriale, inclusiv depozite ;

zona institutiilor publice şi servicii;

zona spatii verzi : parc, grădini publice, sport, turism, agrement, recreere etc.;

zona construcţii aferente echipării tehnico-edilitare;

zona pentru gospodărie comunală (cimitire, staţii epurare, platforme reziduuri);

zona căilor de comunicaţie şi construcţii aferente; Alte zone:

zona terenurilor cu destinaţie specială;

zona de dezvoltare posibilă a localităţii, de largă perspectivă (în extravilan) Zona centrală – aflată de regulă în centrul de greutate al localităţii ce include adeseori

zona istorică a acesteia, nu constituie o zonă funcţională în sine, ci o multitudine de subzone funcţionale, în special instituţii publice şi având caracter omogen.

Zona de locuit este constituită din zone compacte, cu gospodării individuale şi loturi relativ

ample, având un caracter omogen şi alternând cu dotări de interes public. Fondul construit se compune din locuinţe joase parter, în marea majoritate de formă dreptunghiulară, cu latura scurtă către stradă, ca element specific local.

Cu excepţia câtorva locuinţe în regim P+1, construite din zidărie portantă de cărămidă, în mare majoritate, sunt executate cu tehnici şi materiale constructive tradiţionale, cu zidărie din chirpici, planşee pe grinzi şi şipci de lemn şi cu faţadele tencuite, în general bine întreţinute.

Instituţiile publice şi unităţile de interes general semnificative se află în zonele centrale ale localităţilor componente ale comunei.

Se constată o păstrare a tendinţei de extindere a zonei rezidenţiale. Spaţiile comerciale sau de servicii, dezvoltate în cadul locuinţelor proprii sau ca spaţii

anexe, sunt incluse în categoria funcţiunilor complementare asimilate zonei de locuinţe.

• Zona cailor de comunicatie si transport rutier este constituită în principal de trama stradală a localităţilor componente al comunei, relativ cu caracter spontan de dezvoltare, aparent haotică, dar urmărind în esenţă configuraţia terenului, în vatra veche a localităţilor.

Străzile din vechea vatră a satului sunt destructurate, fiind afectate de fenomene de precipitaţii intense, eventual de procese de eroziune.

• Zona spatiilor verzi este de dimensiuni reduse şi cu subzone dispuse sporadic, reprezentate mai ales de terenuri inerbate natural, prin neutilizarea lor in scopuri agricole, parţial degradate, prin neutilizarea sau lipsa întreţinerii acestora din motive financiare. Mai există spaţii verzi de mici dimensiuni de folosinţă publică amenajate la intersecţii sau pe terenuri libere.

Lipsa spaţiilor verzi publice este oarecum compensată de plantaţiile din gospodăriile proprii: grădini, pomi fructiferi, viţă-de-vie etc.

Se prevede prin PUG creşterea zonelor plantate şi amenajate în scop turistic, recreativ, pentru sănătate, sport şi odihnă, a spaţiilor plantate de protecţie şi aliniament etc.

Acest aspect, atât de important pentru dezvoltarea durabilă şi revitalizarea urbană a localităţii, poate fi îmbunătăţit prin recuperarea şi revitalizarea atât a spaţiilor verzi, cât şi a terenurilor degradate în urma unor activităţi antropice.




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



• Zona verde a unei aşezări umane are un caracter special, de „plămân” şi „catalizator” pentru celelalte funcţiuni, de aceea, cel puţin menţinerea suprafeţelor actuale este mai mult decât o cerinţă necesară dezvoltării durabile. Microclimatul incontestabil, creat de spaţiile verzi oricât de reduse, conduce la o armonizare între principalele funcţiuni urbane. Prejudicierea spaţiilor verzi poate afecta, pe lângă o bună funcţionalitate urbană şi sănătatea fizică şi mentală a locuitorilor.

Spaţiile verzi aferente dezvoltării urbanistice, locurile de odihnă şi recreere imediată, plantaţiile de protecţie, locurile de joacă pentru copii, însoţite de vegetaţie etc., reprezintă calităţi vitale ale aşezării umane în dezvoltare. În acest sens, se impune restabilirea echilibrului ecologic, reabilitarea, conservarea şi protejarea plantaţiilor şi microclimatelor.

Se atenţionează în special asupra gradului de însorire al clădirilor, a acceselor, a posibilităţilor de amenajare şi întreţinere, dar şi de necesităţile locuitorilor (parcaje, locuri de joacă pentru copii, bănci pentru odihnă, spaţii de socializare, recreere şi relaxare etc.). Conform Legii nr. 24/2007 ( cu modificarile si completarile ulterioare ) privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor art.10 , pct. (3) : “ Extinderea intravilanului localităţilor, transformarea zonelor cu alte funcţiuni în zone rezidenţiale şi construirea pe terenuri de peste 3.000 mp aflate în proprietatea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a autorităţilor centrale şi locale se pot realiza exclusiv pe baza documentaţiilor de urbanism care să prevadă un minimum de 20 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor şi un minimum de 5% spaţii verzi publice “. Raportand suprafetele spatiilor verzi prevazute prin PUG la numarul de locuitori aferent fiecarui sat component al UAT Ceatalchioi ( tabelul nr. 1 ) se obtine o suprafata mult mai mare fata de cea prevazuta in legislatie .

Sat Suprafață spații verzi total (cu

cimitire) ha

Nr. locuitori

Suprafata spatiu verde pe cap de

locuitor (mp/locuitor)

Ceatalchioi 15.23 291 523.37

Pătlăgeanca 4.99 176 283.52

Plauru 14.71 46 3197.83

Sălcieni 3.68 34 1082.35

Total 38.61 547 705.85

Raportand suprafata destinata spatiilor verzi la suprafetele de teren introduce in intravilan se obtin urmatoarele valori ( tabelul nr.2 ) :

Terenuri introduse in intravilan (ha)

PASUNE (ha)

Procent pasune (spatii verzi) din total teren

introdus in intravilan %

Localitatea Ceatalchioi 6.19 0.55 8.89

Localitatea Patlageanca 9.46 9.16 96.83

Localitatea Salcieni 0.15 0.15 100.00




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



Comuna Ceatalchioi - Total 15.8 9.86 62.41

Zona pentru activităţi economice industriale şi agro-zootehnice, depozitare –

reprezentată prin funcţiuni specifice.

• Gospodăria comunală - compusă din cimitire cu amplasamente care includ şi zona de protecţie a acestora - distanţe şi/sau raze de protecţie sanitară conform OMS 119/2014, sau funcţie de studiul de impact asupra mediului, care poate reduce zonele de protecţie respective.

De remarcat că cimitirele, prin apropierea lor faţă de zona construită, nu respectă zonele de protecţie conform normativelor în vigoare, referitor la mediul de viaţă al populaţiei.

În localitate nu se desfăşoara activităţi poluante ale apelor sau solului, astfel că înlăturarea apelor menajere nu ridică probleme deosebite, privind protecţia mediului.

Sunt propuse construcţii pentru sistemul de epurare a apelor menajere. Pentru unităţile de gospodărie comunală vor fi asigurate condiţiile de respectare a zonelor de protecţie.

• Echiparea tehnico-edilitară a localităţii se referă la alimentarea cu apă şi canalizare, alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu energie termică.

În ceea ce priveşte energia electrică, se compune din puncte de transformare şi reţele pentru energie electrică la nivelul construcţiilor.

De asemenea, în localitate există fronturi de puţuri forate pentru captarea apei şi rezervoare de acumulare pentru apă potabilă în toate localităţile componente.

Instituţii şi dotări de interes public:

Se constată preponderenţa zonei de locuit şi a funcţiunilor complementare acesteia. Dotările pentru instituţii şi servicii publice sunt reduse, din cauza faptului că anumite funcţiuni au fost preluate de asociaţii familiale în propriile locuinţe sau gospodării.

Totodată, s-au rezervat terenuri pentru eventuale dotări, în principal pentru educaţie, învăţământ şi sănătate şi spaţii verzi.

În urma analizei situaţiei existente, nu se întrevede o creştere economică considerabilă. Există însă potenţial pentru dezvoltarea turismului. În acest sens, cadrul natural existent de excepţie şi nepoluat sunt foarte indicate pentru a putea fi valorificate pentru stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea turismului sezonier, de tranzit sau alte forme de turism, agrement, loisir şi sănătate, înfiinţarea unei baze pentru campare, pescuit sportiv, întreceri sportive, întâlniri de afaceri şi comerciale, manifestări culturale şi artistice, târguri, sănătate şi tratament etc. poate fi un început pentru relansarea economică a localităţii, având în vedere accesul direct la infrastructura majoră pentru circulaţie şi transport (rutier, feroviar, aerian). Planul Urbanistic General al comunei Ceatalchioi a avut la bază o serie de documente şi studii, după cum urmează:

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (P.A.T.J.) Tulcea, pr. Nr. 152/1992 Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 pentru Regiunea Sud - Est; Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud - Est 2007-2013; Studii de fundamenatre analitice privind actualizarea suportului topografic/cadastral sistem

STEREO 70 şi reambularea acestuia, analiza privind protecţia mediului, stabilirea




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



regimului juridic al terenurilor şi posibilităţile de circulaţie a acestora, identificarea ansamblurilor şi clădirilor valoroase (arhitectural, istoric, ambiental), potenţial turistic etc.;

Studiu privind zonele cu risc natural şi condiţiile geotehnice;

Studii de fundamentare consultative şi prospective privind opţiunile şi necesităţile populaţiei, evoluţia socio-demografică, a activităţilor economice productive, completarea cu datele referitoare la problemele ridicate de PUG;

Indici şi indicatori preluaţi din datele Institutului Naţional de Statistică.

- Obiectivele Planului Urbanistic General :

Dintre principalele obiective urmarite in cadrul Reactualizarii Planului Urbanistic General se mentioneaza: optimizarea relaţiilor localităţii cu teritoriul administrativ şi judeţean; valorificarea potenţialului uman, natural, economic şi funcţional-urbanistic; dezvoltarea infrastructurii pentru căi de comunicaţii, organizarea transporturilor; delimitarea teritoriului intravilan şi stabilirea zonelor funcţionale (zonificare funcţională); stabilirea zonelor cu potenţial construibil; stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi/sau definitivă de construire; stabilirea si delimitarea zonelor protejate; stabilirea distanţelor şi razelor minime de protectie sanitară sau de siguranţă faţă şi

dinspre anumite incinte ce aparţin echipării tehnico-edilitare, gospodăriei comunale etc.; reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea echipării tehnico-edilitare; evidenţierea situaţiei juridice a terenurilor din intravilan şi circulaţia acestora; stabilirea obiectivelor de utilitate publică; stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi realizare a

construcţiilor prin reglementări generale şi prescripţii specifice însuşirea prevederilor strategiei de dezvoltare a localităţii, aprobată de Consiliul Local.

Planul Urbanistic General al Comunei Ceatalchioi urmareste, în vederea atingerii obiectivelor

de dezvoltare locale si cele supralocale, crearea premiselor spatiale pentru desfasurarea

activitatilor economice si sociale în cadrul proceselor de dezvoltare, prin asigurarea spatiului fizic

necesar, prin crearea de rezerve de terenuri si cladiri, operatiuni de viabilizare, echipare si

facilitati institutionale.

Obiective strategice de dezvoltare:

Obiectivele prioritare pe termen mediu şi lung sunt următoarele: - valorificarea potenţialului natural prin amenajarea peisagistică a acestuia, mobilarea cu

unităţi de agrement şi loisir, crearea de condiţii pentru desfăşurarea unor manifestări şi activităţi cultural-artistice, sportive, comerciale, festivităţi etc. care se adresează tuturor segmentelor de populaţie;

- valorificarea potenţialului natural prin amenajarea peisagistică a acestuia, mobilarea cu unităţi de agrement şi loisir, crearea de condiţii pentru desfăşurarea unor manifestări şi activităţi




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



cultural-artistice, sportive, comerciale, festivităţi etc. care se adresează tuturor segmentelor de populaţie;

- valorificarea potenţialului natural turistic local cu grad ridicat de accesibilitate, prin facailitarea realizarii de case de vacanta si reabilitarea drumurilor;

- valorificarea zonelor verzi publice prin amenajări specifice în scop turistic, de agrement şi de recreere; crearea de noi zone plantate accesibile;

- valorificarea patrimoniului forestier din punct de vedere turistic şi economic; - reabilitarea cadrului construit, armonizarea arealelor naturale, construite şi a spaţiilor

publice de agrement, factor important pentru creşterea calităţii vieţii şi atragerii investitorilor; - stimularea dezvoltării şi diversificării economice prin noi activităţi nepoluante; - reabilitarea clădirilor valoroase concomitent cu reabilitarea cadrului natural; - reabilitarea infrastructurii şi utilităţilor publice de echipare tehnico-edilitară; - reabilitarea infrastructurii de transport şi comunicaţii prin amenajări specifice (intersecţii,

completări ale tramei stradale, modernizări ale străzilor existente etc.); - regenerarea zonelor plantate, cu precădere a celor care completează cadrul construit;

- Informaţii privind producţia care se va realiza: nu este cazul, Planul Urbanistic General in sine nu are drept scop procese de productie.

- Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate : Pentru realizarea obiectivelor propuse prin Planului Urbanistic General NU se utilizeaza

substante si preparate chimice periculoase.




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



2.2. Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei

Echiparea tehnico-edilitară a localităţii se referă la alimentarea cu apă şi canalizare, alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu energie termică si gaze naturale, gestiunea deseurilor.

În comuna Ceatalchioi, alimentarea cu energie electrică este asigurată din Sistemul Electroenergetic Naţional, în toate localităţile componente, prin linii electrice aeriene de medie tensiune din staţia de transformare Tulcea-Vest.

De asemenea, în localitate există reţele de distribuţie pentru apa potabilă. Nu există canalizare

sau staţie de epurare în comuna Ceatalchioi. Teritoriul comunei Ceatalchioi este strabatut de urmatoarele cai de camunicatie: Rutier DJ 222 N Tulcea Tulcea – Ceatalchioi, din care se face, în sudul localităţii, accesul la

comuna Tudor Vladimirescu si orasul Tulcea.

DC 1 Ceatalchioi- Salceni

Teritoriul administrativ al comunei Ceatalchioi este tranzitat pe directia S-N de DC1 pe o lungime de 19,0 km. Accesul localitătii Sălceni cu sediul de comună Ceatalchioi se face prin DC13, în lungime de 2,0 km.

Actuala reţea de drumuri asigură relaţiile în teritoriu la acest nivel, nefiind necesare trasee noi, ci doar lucrări de reparaţii şi modernizare pentru DJ 222J / DC 1 si drumurile locale.

În ceea ce priveşte relaţiile între reşedinţa de comună Ceatalchioi şi localităţile componente, se constată că acestea sunt realizate relativ uşor, distanţa maximă fiind de 10km.

Infrastructura rutieră si navala actuală pentru circulaţie, comunicaţii şi transport asigură legături atât cu municipiul Tulcea, cât şi cu celelalte localităţi din judeţ.

Legătura localitătilor comunei cu municipiul Tulcea si celelalte localităti din zonă se face si pe cale fluvială prin bratul Chilia sau pe canale.

ALIMENTAREA CU APĂ

Comuna, formată din satele Ceatalchioi - reşedinţa de comună, Salceni, Plauru si Patlageanca se află in lungul Bratului Chilia al Dunarii. Toate cele patru sate ale comunei sunt alimentare cu apă în sistem centralizat.

Sistemele de alimentare cu apă din cele patru sate au fost reabilitate şi modernizate, investiţiile fiind finanţate prin Proiectul de Dezvoltare Rurală şi prin bugetul local, excepție făcând satele Plauru si Salceni, astfel încât au capacitatea pe preluare a cerințelor de apă ale consumatorilor din extinderile de intravilan propuse prin prezentul Plan Urbanistic General.

Viitori consumatori de apă sunt apreciați la 495 de persoane, distribuiți astfel: - 255 persoane în satul Ceatalchioi; - 43 persoane în satul Pătlăgeanca; - 67 de persoane în satul Plauru; - 130 persoane în satul Sălceni.




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



Necesarul de apă pentru nevoi gospodărești este calculat conform GP 106-2004 - Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural şi a P-66 - Normativ pentru proiectare şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din mediul rural şi are următoarele valori ( tabelul nr.3 ) :

Sat Populaţie propusă în extinderi (persoane)

Q zi max

(m3/zi)

Rezerva de apă potabilă

(m3)

Cerinţa de apă la sursă (m3/zi)

Ceatalchioi 255 31.87 Existenta conform PROIECTULUI NR.30 din 2001,

ELABORAT DE S.C. DINAMIC

CONSTRUCT S.R.L.

55.7

Pătlăgeanca 43 5.38 Existenta conform PROIECTULUI

ELABORAT DE S.C. DINAMIC

CONSTRUCT S.R.L.

18.79

Plauru 67 8.38 20 22.92

Sălceni 130 16.25 20 34.2

Debitul zilnic maxim a fost calculat considerând că distribuție apei potabile se face prin cișmele în curți, considerându-se un debit specific de 100 l/om zi, în care este inclus și consumul de apă pentru animalele din gospodăriile individuale. Rezerva de apă asigură volumul ce apă pentru stins incendiu timp de 3ore si compensarea consumului de apă.

Cerința de apă la sursă asigură debitul zilnic maxim, debitul de refacere a rezervei de incendiu şi cantitatea de apă care acoperă pierderile admisibile şi necesităţile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă.

Pentru înmagazinarea rezervei de apă potabilă sunt necesare rezervoare noi în satele Plauru (1x20m3), şi Salcieni (1x20m3). Pentru satele Ceatalchioi si Pătlăgeanca se vor utiliza rezervoarele existente realizate conform proiectelor elaborate de S.C. DINAMIC CONSTRUCT S.R.L.

Reţeaua de distribuţie a apei potabile în zonele noi se conectează la reţeaua de apă a satelor. Este realizată din tuburi de PEHD, va fi echipată cu cămine de vane, de schimbare de direcţie, de golire şi aerisire a reţelei şi cu hidranţi pentru incendiu exterior. Pe drumul naţional care traversează teritoriul comunei, reţeaua de amplasează pe ambele părţi ale acestuia, făcându-se cât mai puţine subtraversări, pe celelalte străzi se amplasează pe mijlocul lor, pe una dintre părţi sau în spaţiul verde adiacent străzii.




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



CANALIZAREA APELOR UZATE

Canalizarea apelor uzate nu există în nici unul dintre sate. În prezentul PUG se propune realizarea integrala a sistemului de canalizare.

Epurarea apelor uzate canalizate se face în staţii compacte de epurare cu capacităţi mai mici de 5,0 l/s. Staţiile de epurare vor fi staţii noi, moderne, care permit extinderea procesului de epurare o dată cu extinderea debitului de apă uzată. Efluentul staţiilor de epurare este bratul Chilia. Distanţa de protecţie sanitară pentru acest tip de staţie de epurare este de 100m, conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populației.

Pentru asigurarea calităţii apei destinată consumului populaţiei se vor prevedea şi păstra normele de protecţie sanitară prevăzute în HG 930/2005, după cum urmează:

la puţuri forate zona de protecţie are 20x20, conform studiilor de fezabilitate; pentru aducţiuni de apă se păstrează zona de protecţie sanitară cu regim sever de

10,0m de o parte şi de alta a aducţiunii; pentru rezervoarele de apă se păstrează o zonă de protecţie de 20m de la zidul exterior

al rezervoarelor până la construcţiile apropiate; pentru staţiile de pompare se păstrează o zonă de protecţie de 10m de la zidurile

exterioare ale construcţiilor; Terenul cuprins în zona de protecţie sanitară cu regim sever poate fi folosit numai pentru

asigurarea exploatării şi întreţinerii obiectelor sistemului de apă pe care le protejază (cf. HG 930/2005).

Soluţiile propuse pentru alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate trebuie susţinute sau modificate prin documentaţii tehnice de specialitate, care stabilesc soluţia optimă din punct de vedere tehnic şi economic. De asemenea, acestea respectă prevederile din legislaţia în vigoare, după cum urmează:

P 66-2001 - Normativ pentru proiectare şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din mediul rural;

GP 106-2004 - Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în mediul rural;

SR 1343-1/2006 – Alimentare cu apă. Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi urbane şi rurale;

STAS 1478/1990 – Alimentări cu apă la construcţii civile şi industriale;

SR 1846-1/2006 – Determinarea debitelor de ape uzate la canalizări exterioare.;

STAS 4165/88 – Rezervoare de beton armat şi beton precomprimat;

SR 8591/1997 – Reţele edilitare subterane – Condiţii de amplasare;

HG 930/2005 – Hotărâre pentru aprobarea „Normelor specifice privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică”;

NTPA 001/2005 - Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali;

NTPA 002/2005 – Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţia de epurare;




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



OMS 119/2014 – „Norme de igienă şi recomandările privind modul de viaţă al populaţiei”, care modifică OMS 536/1997.

BREVIAR DE CALCUL

Sat CEATALCHIOI

Consumatori şi consumuri specifice: N = 255 locuitori, qsp = 100 l/om zi, pentru distribuţie apă prin cişmele în curţi, include şi consumul de apă pentru animalele din gospodăriile individuale (cf. GP 106/2004) Kzi = 1,25 - variaţia zilnică Ko = 2,8 variaţia orară Ks = 1,02 nevoi ale sistemului de apă Kp = 1,10 pierderi admisibile în sistemul de apă

Necesar de apă - nevoi publice şi gospodăreşti Qzi max = 1/1000∑Ni qsp Kzi

Qo med =1/24Qzi max Qo max = Qzi med Ko Qzi max = 1/1000x255x100x1,25 = 31,87m3/zi (0,37 l/s) Qo med = 1/24x31,87 = 1,32m3/h (2,1l/s) Qo max = 1,32x2,8 = 3,70m3/h (1,02 l/s)

Necesar apă pentru combaterea incendiului VRI = Vinc + Vconsum pe perioada incendiului Vinc = 10m3 (cf. P-66/2001 şi GP-106/2004) Vconsum = aQo max Tie, în care a = 0,7 stingerea incendiului cu motopompe; Tie = 3 ore Vconsum = 0,7x3,7x3 = 7,77m3 VRI = 10+7,77 = 17,77m3

QRI = VRI/TRIx24 = 17,77/24x24 = 17,77m3/zi (0,3 l/s) refacere rezervă apă pt. incendiu, TRI =24 ore

Rezerva de apă potabilă VREZ = Vinc+Vcompensare

Vcompensare = aQzi max = 0,5x37,87m3 = 15,94m3 , în care: a = coef. variabil funcţie de nr. locuitori VREZ = 10+15,94=25,94m3, se vor utiliza rezervoarele existente conform proiect S.C. DINAMIC CONSTRUCT S.R.L.

Cerinţa de apă la sursă C = KpKs(Qzi max + QRI) = 1,10x1,02(17,77+31,87) = 55,7m3/zi (0,65 l/s)

Debit de ape uzate menajere Quz = C = 55,7m3/zi (0,65 l/s) pentru extinderile de intravilan




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



Sat PĂTLĂGEANCA Consumatori şi consumuri specifice: N = 43 locuitori, qsp = 100 l/om zi, pentru distribuţie apă prin cişmele în curţi, include şi consumul de apă pentru animalele din gospodăriile individuale (cf. GP 106/2004) Kzi = 1,25 - variaţia zilnică Ko = 2,8 variaţia orară Ks = 1,02 nevoi ale sistemului de apă Kp = 1,10 pierderi admisibile în sistemul de apă

Necesar de apă nevoi publice şi gospodăreşti Qzi max = 1/1000∑Ni qsp Kzi

Qo med =1/24Qzi max Qo max = Qzi med Ko Qzi max = 1/1000x43x100x1,25 = 5,38m3/zi (0,07 l/s) Qo med = 1/24x5,38 = 0,23m3/h (0,064 l/s) Qo max = 0,23x2.8 = 0,65m3/h (0,18 l/s)

Necesar pentru combaterea incendiului VRI = Vinc + Vconsum pe perioada incendiului Vinc = 10m3 (cf. P-66/2001 şi GP 106/2004) Vconsum = aQo max Tie, în care a = 0,7 stingerea incendiului cu motopompe; Tie = 3 ore Vconsum = 0,7x0,65x3 = 1,36m3 VRI = 10+1,36 = 11,36m3

QRI = VRI/TRIx24 = 11,36/24x24 = 11,36m3/zi (0,3 l/s) refacere rezervă apă incendiu, TRI =24h


Vcompensare = aQzi max = 0,5x5,38m3 = 2,69m3, unde a=coef. variabil funcţie de nr. locuitori Vrez = 10+2,69=12,69m3, se vor utiliza rezervoarele existente conform proiect S.C. DINAMIC CONSTRUCT S.R.L.



Sat PLAURU Consumatori şi consumuri specifice: N = 67 locuitori, qsp = 100 l/om zi, pentru distribuţie apă prin cişmele în curţi, include şi consumul de apă pentru animalele din gospodăriile individuale (cf. GP 106/2004) Kzi = 1,25 - variaţia zilnică Ko = 2,80 variaţia orară Ks = 1,02 nevoi ale sistemului de apă Kp = 1,10 pierderi admisibile în sistemul de apă




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067




Qo med =1/24Qzi max Qo max = Qzi med Ko Qzi max = 1/1000x 67x100x1,25 = 8,38m3/zi (0,1 l/s) Qo med = 1/24x8,38 = 0,35m3/h (0,1 l/s) Qo max = 0,35x2,8 = 0,98m3/h (0,28 l/s)

Necesar pentru combaterea incendiului VRI = Vinc + Vconsum pe perioada incendiului Vinc = 10m3 (cf. P-66/2001 şi GP 106/2004) Vconsum = aQo max Tie, în care a = 0,7 stingerea incendiului cu motopompe; Tie = 3 ore Vconsum = 0,7x 0,98x3 = 2,05m3 VRI = 10+2,05 = 12,05m3

QRI = VRI/TRIx24 = 12,05/24x24 = 10,05m3/zi (0,19 l/s) refacere rezervă apă incendiu, TRI =24h

Rezerva de apă potabilă Vrez = Vinc+Vcompensare

Vcompensare = aQzi max = 0,5x 8,38m3 = 4,45m3, unde a = coef. variabil funcţie de nr. locuitori Vrez = 10+4,45=14,45m3, se propune un rezervor nou V=20m2


Debit de ape uzate menajere Quz = C = 22,92m3/zi (0,27 l/s)

Sat SĂLCENI Consumatori şi consumuri specifice: N = 130 locuitori, qsp = 100 l/om zi, pentru distribuţie apă prin cişmele în curţi, include şi consumul de apă pentru animalele din gospodăriile individuale (cf. GP 106/2004) Kzi = 1,25 - variaţia zilnică Ko = 2,8 variaţia orară Ks = 1,02 nevoi ale sistemului de apă Kp = 1,10 pierderi admisibile în sistemul de apă


Qo med =1/24Qzi max Qo max = Qzi med Ko Qzi max = 1/1000x 130x100x1,25 = 16,25m3/zi (0,19 l/s) Qo med = 1/24x16,25 = 0,68m3/h (0,19 l/s) Qo max = 2,8x0,68 = 2,0m3/h (0,56 l/s)

Necesar pentru combaterea incendiului VRI = Vinc + Vconsum pe perioada incendiului Vinc = 10m3 (cf. P-66/2001 şi GP 106/2004)




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



Vconsum = aQo max Tie, în care a = 0,7 stingerea incendiului cu motopompe; Tie = 3 ore Vconsum = 0,7x 2,0x3 = 4,2m3 VRI = 10+4,2 = 14,2m3

QRI = VRI/TRIx24 = 14.2/24x24 = 14,2m3/zi (0,17 l/s) refacere rezervă apă incendiu, TRI =24h


Vcompensare = aQzi max = 0,5x 16,25m3 = 7,63m3 , unde a = coef. variabil funcţie de nr. locuitori Vrez = 10+7,63= 17,63m3, se propune rezervor nou de 20m3



Alimentarea cu energie electrica:

În comuna Ceatalchioi, alimentarea cu energie electrică este asigurată din Sistemul Electroenergetic Naţional, în toate localităţile componente, prin linii electrice aeriene de medie tensiune din staţia de transformare Tulcea-Vest.

Reţeaua electrică de distribuţie Teritoriul administrativ al comunei Ceatalchioi este traversat, de la sud la nord, de linia

electrică aeriană de medie tensiune. Aceasta se află în gestiunea Enel Distribuţie Dobrogea, fiind alcatuita din posturi de transformare şi din linii electrice aeriene pe stâlpi de beton.

Pe teritoriul comunei, distribuţia energiei electrice este asigurată de Enel Distribuţie Dobrogea prin reţea de distribuţie de medie tensiune şi joasă tensiune.

Pe teritoriul localităţilor componente ale comunei Ceatalchioi sunt amplasate următoarele posturi de transformare:

CEATALCHIOI - 4 PTA de la 20kv la 0.4kV - 3 PTA de la 20kv la 0.4kV in apropierea satului CEATALCHIOI

PATLAGEANCA - 2 PTA de la 20kv la 0.4kV

PLAURU - 1 PTA de la 20kv la 0.4kV

SALCIENI - 1 PTA de la 20kv la 0.4kV

Reţeaua de distribuţie de joasă tensiune este compusă din reţeaua de alimentare a consumatorilor şi reţeaua de iluminat public şi urmăreşte trama stradală a localităţii.

Reţeaua de joasă tensiune este alimentată din posturile de transformare, asigurând energia electrică, prin linii aeriene de joasă tensiune (0,4kV), pentru consumatorii casnici din cele 4 sate componente, instituţiile publice şi agenţii economici.




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



Conform datelor furnizate de rezultatele preliminare ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, cca 80% din numărul total al locuinţelor din comuna Ceatalchioi beneficiază de instalaţie electrică.

Sistemul de iluminat public este în stare necorespunzătoare, acesta fiind administrat de către Primăria comunei Ceatalchioi. Conform Strategiei de dezvoltare durabilă a comunei pentru perioada 2014-2020, sunt necesare acţiuni de modernizare şi de extindere în zonele neechipate cu reţea de iluminat.

DISFUNCŢIONALITĂŢI Comuna Ceatalchioi este aproape complet electrificată, fiind necesare totusi extinderi

locale de putere pentru zonele cu potential de dezvoltare. Reţeaua existentă funcţionează bine acoperind integral comuna şi localităţile sale componente.

Iluminatul stradal necesită acţiuni de modernizare şi extindere. O disfuncţionalitate o constituie şi nerespectarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale

liniilor electrice.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE Comuna Ceatalchioi necesita marirea capacitatii instalatiei de distributie si reabilitarea

retelei de alimentare cu energie electrică pentru toate localităţile componente. Pentru remedierea problemelor care apar datorită uzurii echipamentelor electrice de

distribuţie existente sunt necesare lucrări de mentenanţă şi modernizare ce au ca rezultat final menţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor la parametrii de calitate şi siguranţă proiectaţi şi promovarea unor tehnologii alternative de generare a energiei şi de eficienţă energetică.

Prin prezentul Plan Urbanistic General se propun extinderi ale intravilanelor localităţilor ( Ceatalchioi , Patlageanca ) , componente ale comunei, se preconizează apariţia mai multor gospodării, prin dezvoltarea turismului rural sau construirea de case de vacanta, astfel fiind necesară estimarea puterii suplimentare ce ar trebui livrată de reţeaua de distribuţie. Valorile calculate sunt orientative, fiind estimate conform Normativului PE 132 – 2003, Anexa 2, tabelele 3 şi 5.

Puterea activă de calcul la nivelul posturilor de transformare pentru locuinţe este: Pa= Ni x Ks x Ks1 x Pc [kW] unde Ni - numărul de locuinţe individuale Ks - coeficientul de simultaneitate pentru linia electrică care alimentează consumatorii;

(considerat pentru consumatori din mediul rural conform PE 132-2003); Ks1- coeficient de simultaneitate pentru postul de transformare care alimentează mai

multe linii electrice; Ks1=0,85 (conform PE 132-2003); Pc – puterea maxim absorbită de un consumator

Avand in vedere ca nu exista zone de dezvoltare propuse prin prezentul PUG, se estimează următoarele valori ale puterilor aparente suplimentare necesare a fi livrate de posturile de transformare:




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



Tabel nr. 4 : Puteri suplimentare estimate conform PE 132-2003

Localitate Nr. gospodării Putere activă de calcul Pa (kW)

Putere aparentă necesară Sn

(kVA)

Ceatalchioi 366 existente 149 183

400 estimate 200

Puterile de calcul din anexa 2 - tabelul 3 al normativului au fost alese pentru locuinţe individuale din mediul rural, la valoarea minimă, varianta de dotare B2, reprezentând dotare pentru iluminat, utilizări casnice comune, gătit şi preparare apă caldă electric.

Valorile exacte ale puterilor aparente în posturile de transformare vor fi calculate la fazele ulterioare de proiectare de către firmele abilitate funcţie de: mobilarea finală a teritoriului, consumatorii potenţiali, coeficienţii de simultaneitate utilizaţi, reglementările normative existente la data respectivă şi de echipamentele disponibile pe piaţă. Amplasarea definitivă a noilor obiective energetice (posturi de transformare, linii electrice de medie şi joasă tensiune) se va stabili de către proiectantul de specialitate de la ENEL Dobrogea, conform mobilării ulterioare a terenului, cu respectarea normelor în vigoare.

În vederea asigurării protecţiei şi funcţionării normale a reţelelor electrice de transport şi de distribuţie, cât şi a evitării punerii în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului, se va respecta “Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice, Revizia I, text actualizat”, aprobată prin Ordinul nr.4/2007 al ANRE, publicat în M.Of. al României, partea I, nr.259/18.04.2007, şi modificată prin Ordinul 49/2007 al ANRE, publicat în M.Of. al României, partea I, nr.865/18.12.2007, prin care sunt prevăzute zone de protecţie şi de siguranţă şi care au următoarele semnificaţii:

zona de protecţie este zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor;

zona de siguranţă este zona adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului din vecinătate. Zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie.

Aceste zone, de protecţie şi de siguranţă, sunt incluse în culoarul de trecere a liniei electrice, care reprezintă suprafaţa terestră situată de-a lungul liniei electrice şi spaţiului aerian de deasupra sa, în care se impun restricţii din punctul de vedere al coexistenţei liniei cu elementele naturale, obiectele, construcţiile şi instalaţiile aferente acesteia.

În cadrul Normei tehnice menţionate mai sus, pentru linii electrice aeriene de transport, zona de protectie şi zona de siguranţă coincide cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.

Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile (NU ESTE CAZUL):

a) 24m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV b) 37m pentru LEA cu tensiune de 110 kV c) 75m pentru LEA cu tensiune de 400 kV




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit are valorile (NU ESTE CAZUL): a) 32m pentru LEA cu tensiune de 110 kV c) 54m pentru LEA cu tensiune de 400 kV Prin derogare, dimensiunile (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă pentru LEA pot fi mai mari decat cele prevăzute de Norma tehnică menţionată mai sus, în cazurile în care:

acestea se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite; necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea elementelor

naturale, etc.); au în vecinătate obiective, construcţii, instalaţii, pentru care condiţiile de coexistenţă cu

acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât cele prevăzute.

REŢELE DE TELECOMUNICAŢII

SITUATIA EXISTENTĂ Retelele si serviciile de telecomunicatii sunt influentate, in mod decisiv, de cerintele

crescande ale societatii pentru comunicatii si informatie. Obiectivele principale urmarite in domeniul telecomunicatiilor pot fi exprimate concis astfel: oferirea de servicii multiple diversificate, retele de telecomunicatii cat mai intinse si cat mai rapide, cu un grad mare de acoperire si de accesibilitate, cu indeplinirea cerintelor de calitate a serviciilor pentru un numar tot mai mare de aplicatii.

În comuna Ceatalchioi, infrastructura pentru telecomunicaţii este acoperită prin retele de telefonie fixă (din ce in ce mai putin folosita) si telefonie mobilă; accesul la serviciile de internet este destul de limitat (furnizorii de telefonie mobila, in principal: circa 10% din populaţie are acces la internet.

Localitatea este deservită de o centrală telefonică automată, iar pe raza localităţii circuitele telefonice sunt executate aerian pe stâlpi. Reţeaua de telefonie fixă existentă are ca operator Compania Telekom (fosta Romtelecom).

În ceea ce priveşte telefonia mobilă, comuna Ceatalchioi beneficiază de acoperire cu reţele de telefonie mobilă, cei mai importanţi operatori care funcţionează în zonă sunt Orange, Vodafone şi Telekom. Dealtfel, evoluţia extrem de dinamică a reţelelor mobile, în ultimii ani, a dus la scăderea simţitoare a importanţei telefoniei fixe, în special în zonele în care aceasta este deficitară. In intravilanul satului Ceatalchioi este amplasată antena GSM care deserveşte atât comuna, cât şi zonele învecinate.

DISFUNCŢIONALITĂŢI - accesul limitat la televiziunea prin cablu si la internet. În comuna Ceatalchioi este asigurat accesul la serviciul de telefonie fixă şi telefonie mobilă;

avand in vedere ca datorita dezvoltarii serviciilor de telefonie mobila cererea pentru telefonia fixa s-a redus semnificativ, nu sunt propuse lucrari de dezvoltare a retelei, ci de inlocuire a centralei existente cu una digitala, performanta.

Stategia propusa este aceea de a dezvolta telecomunicaţiile prin internet şi telefonie mobilă, una dintre măsurile necesare fiind modernizarea şi extinderea infrastructurii de telecomunicaţii. De asemenea, trebuie avute în vedere obiectivele propuse prin strategiile naţionale din domeniul comunicaţiilor electronice, şi anume creşterea ratei de penetrare, la nivelul




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



gospodăriilor, a conexiunilor în bandă largă, creşterea gradului de acces la serviciile de comunicaţii electronice la nivelul populaţiei.

Aceste obiective pot fi îndeplinite în comuna Ceatalchioi, prin dezvoltarea serviciilor de internet prin cablu, transmisii de date, inclusiv internet wireless.

PROPUNERILE de dezvoltare în domeniul telecomunicaţiilor constau în: continuarea acţiunilor de extindere şi modernizare a reţelei de comunicaţii fixe şi mobile, în

vederea sporirii accesului la serviciile universale de telecomunicaţii; continuarea procesului de ridicare a gradului de telefonizare al localităţii, concomitent cu

îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate; asigurarea si extinderea accesului la internet, atât public cât şi privat.

Dezvoltarea şi modernizarea, în continuare, a serviciilor de telecomunicaţii va asigura satisfacerea uneia dintre echipările principale de care trebuie să beneficieze comuna.

Orice lucrare trebuie să respecte legislaţia în vigoare: Legea nr. 50/1991 republicată cu

modificările şi completările ulterioare, precum şi a normelor metodologice de aplicare a Legii aprobate prin Ord. MLPTL nr. 1943/2001, respectiv distanţele prevăzute în SR EN 8591/1997 care reglementează distanţele dintre diferitele reţele edilitare amplasate în subteran în plan şi modul în care se realizează intersecţiile dintre acestea.

În conformitate cu SR EN 8591/1997, distanţa în plan orizontal faţă de canalizaţia de telecomunicaţii trebuie să fie de 0,5...2,0 m, funcţie de tipul de reţea edilitară care se doreşte a se amplasa. După executarea lucrărilor subterane, acestea trebuie marcate şi reperate pe teren conform SR 9570/1-1989.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicţii electronice:

„Art. 4 – Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice beneficiază de dreptul de acces pe proprietăţi pe, deasupra, în sau sub imobilele proprietate publică, inclusiv pe drumuri, poduri, tuneluri, galerii tehnico-edilitare, pasaje şi viaducte, stâlpi şi piloni, păduri şi terenuri agricole, în condiţiile prezentei legi, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:

a) exerciţiul acestui drept nu contravine uzului sau interesului public căruia şi sunt destinate imobilele în cauză;

b) efectuarea lucrărilor în cauză nu este de natură să contravină cerinţelor specifice de urbanism, de amenajare a teritoriului sau privind calitatea în construcţii ori celor privind protecţia mediului, a sănătăţii, apărării, ordinei publice şi siguranţei naţionale, pe care trebuie să le respecte activităţile ce se desfăşoară pe, deasupra, în sau sub imobilele în cauză.

Art. 5 – (1) Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice beneficiază de dreptul de acces pe proprietăţi pe, deasupra, în sau sub imobilele proprietate privată, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) dreptul de folosinţă asupra imobilelor în cauză nu ar fi afectat sau ar fi afectat într-o măsură nesemnificativă prin efectuarea acestor lucrări ori, dacă un alt furnizor de comunicaţii electronice, autorizat în condiţiile legislaţiei din domeniul comunicaţiilor electronice, a efectuat deja lucrări de acces pe proprietăţi pe, deasupra, în sau sub imobilele în cauză, dreptul de folosinţă asupra imobilelor nu ar fi afectat în mod permanent de o restrângere suplimentară prin efectuarea unor asemenea lucrări;




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



b) efectuarea lucrărilor de acces pe proprietăţi nu este de natură să contravină cerinţelor specifice de urbanism, de amenajare a teritoriului sau privind calitatea în construcţii ori celor privind protecţia mediului, a sănătăţii sau a ordinii publice, pe care trebuie să le respecte activităţile ce se desfăşoară pe, deasupra, în sau sub imobilele în cauză;

c) să existe acordul titularului dreptului de proprietate privată asupra imobilului afectat de a încheia un contract, prin care să se stabilească condiţiile de exercitare a dreptului de acces pe proprietatea sa privată sau, în cazul refuzului, să existe o hotărâre judecătorească irevocabilă, care să ţină loc de contract între pârţi.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul dreptului de acces în spaţiile aflate în proprietate indiviză din clădirile cu mai multe locuinţe, inclusiv în ceea ce priveşte fixarea reţelelor de comunicaţii electronice sau a unor elemente de infrastructură necesare susţinerii acestora pe zidurile ori terasele acestor clădiri.”

ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ ŞI GAZE NATURALE

ANALIZA CRITICĂ A SITUAŢIEI EXISTENTE

Comuna CEATALCHIOI din judeţul Tulcea este amplasată la nord de municipiul Tulcea, peste fluviul Dunarea.. Unitatea administrativ-teritorială este constituită din satele Ceatalchioi (reşedinţă de comună), Patlageanca, Plauru si Salcieni.

Din punct de vedere climatic, în conformitate cu prevederile SR 1907/1-1997, localitatea Frecăţei este amplasată în zona climatică II, temperatura exterioară de calcul pentru perioada de iarnă fiind text = – 15oC şi în zona eoliană III, viteza vântului de calcul în localităţi fiind v = 4,5 m/s.

În prezent, localitatea nu este alimentată cu gaze naturale, data fiind pozitia geografica, prin urmare tranferul conductelor de transport pentru înaltă presiune ar trebui sa se realizeze peste Fluviul Dunarea.

Alimentarea cu căldură a locuinţelor şi dotărilor de utilitate publică din comuna Ceatalchioi se realizează cu sobe alimentate pe combustibil solid (lemne şi cărbuni) şi deşeuri agricole, precum şi cu centrale termice alimentate cu lemne, gaz petrolier lichefiat (GPL) sau combustibil lichid uşor.

Din punct de vedere al alimentării cu căldură, cele mai importante disfuncţionalităţi care se manifestă sunt următoarele:

Dificultatea în aprovizionarea cu combustibili solizi, precum şi cantitatea insuficientă, calitatea necorespunzătoare şi preţul ridicat al acestora;

Randamentul scăzut al utilizării combustibililor (cantităţi mari care trebuie achiziţionate, depozitate şi manevrate), confortul redus din timpul iernii, dificultatea preparării apei calde menajere în situaţia utilizării sobelor de tip tradiţional;

Pericolul producerii incendiilor, cu pagube materiale, dar şi cu accidentări sau decese provocate de execuţia incorectă a sobelor, coşurilor, dar şi a lipsei supravegherii (care nu se poate face continuu) a devenit din ce în ce mai mare în ultimii ani;

Costul ridicat al umplerii unei butelii de aragaz si transportul acestora in comuna constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru prepararea hranei cu risipă de combustibil şi reducerea confortului în bucătării în special în perioada de vară;

Distanţele mari de la sursele de aprovizionare cu lemne, cărbuni, dar mai ales butelii de aragaz la locul de utilizare, pe cai navale (transfer cu bacul) si pe căi rutiere care se înzăpezesc




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



iarna, precum şi existenţa intermediarilor conduc la creşterea suplimentară a costurilor combustibililor.

Totuşi, alimentarea locală cu energie termică pentru încălzire folosind combustibilii solizi prezintă însă şi o serie de avantaje care, în general, sunt trecute cu vederea, dintre care cele mai importante sunt:

Posibilitatea stocării pe durate rezonabile de timp a combustibililor fără pierderea puterii calorifice;

Posibilitatea încălzirii numai în spaţiile utilizate;

Prin utilizarea unor sobe de teracotă cu inerţie termică medie sau mare este posibilă compensarea efectului suprafeţelor reci adiacente încăperii încălzite, precum şi păstrarea temperaturii de confort o perioadă de timp mai îndelungată prin utilizarea inerţiei termice a sobelor;

Utilizarea drept combustibil a tuturor deşeurilor combustibile, micşorându-se astfel volumul deşeurilor care trebuie stocate în gospodărie şi, dacă este posibil, evacuate la groapa de gunoi;

Utilizarea plitelor din zidărie pentru prepararea hranei, a apei calde menajere (în condiţiile lipsei instalaţiilor de extragere din puţuri şi pompare), dar şi pentru încălzirea bucătăriei, dar şi a unei alte încăperi vecine, avantajos pentru perioada de iarnă;

Posibilitatea stocării cenuşii cu efecte negative minime asupra mediului. Este important ca aceste avantaje să fie maximizate prin utilizarea unor sobe cu

randament ridicat, realizate corect (atât sobele, cât şi coşurile aferente) şi care să nu prezinte pericol de incendiu prin supraîncălzire, neetanşeităţi, ieşire de scântei etc., intoxicaţii sau degradare în condiţiile utilizării corecte.

PROPUNERI Nu sunt propuse lucrari de realizare a unei retele de alimentare cu gaze a Comunei

Ceatalchioi.

UTILIZAREA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE (SRE)

Ţinând cont de amplasarea geografică a judeţului Tulcea şi caracteristicile zonei în care

este situată comuna Ceatalchioi, există posibilitatea utilizării, la un nivel rentabil, al surselor regenerabile de energie. Amplasarea comunei oferă posibilitatea exploatării energiei solare.

Utilizarea surselor regenerabile de energie are efecte deosebit de benefice nu numai prin creşterea calităţii aerului şi protejarea mediului natural (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stoparea tăierilor arborilor, protejarea florei şi faunei), dar şi în plan economic şi social prin creşterea securităţii / independenţei energetice, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Prin Programul UE 20-20-20, toate statele membre UE s-au angajat ca până în anul 2020 să îşi reducă cu 20% emisiile de CO2, să crească eficienţa energetică cu 20% şi, de asemenea, să mărească utilizarea resurselor regenerabile cu până la 20%.

Energia solară poate fi utilizată pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor fotovoltaice (PV), soluţie care prezintă interes mai ales pentru utilizări locale. Existenţa unei game diversificate de panouri fotovoltaice/solare care pot fi montate pe sol, pe acoperiş sau




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



integrate în clădire, scăderea continuă a preţului celulelor, precum şi creşterea capacităţii de stocare a energiei electrice în acumulatoare sunt premise favorabile pentru ca acest tip de energie să fie folosit, în zone cu potenţial turistic, cu restricţii de mediu şi pentru asigurarea unor condiţii decente de viaţă şi educaţie. De aceste facilitate – panouri solare /fotovoltaice localnicii pot beneficia prin programul “ CASA VERDE ‘.

Potenţialul solar poate fi exploatat atât pentru producerea energiei electrice cât şi pentru producerea energiei termice în vederea preparării apei calde menajere.

Resursele regenerabile de energie trebuie încorporate în sisteme hibride în concordanţă cu structura de rezistenţă a clădirilor, a anvelopei şi învelitorii, cu caracteristicile de pierderi de energie termicǎ ale acestora, cu modul de utilizare a energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice (de iarnǎ şi de varǎ) specifice zonei.

Asigurarea utilizatorilor finali cu energie, fără riscul de întrerupere a alimentării, la capacitatea necesară la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, presupune ca aceste sisteme de utilizare a surselor regenerabile de energie să fie montate în paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru siguranţă în exploatere, evitarea accidentelor şi a disconfortului.

Gestiunea deseurilor

Luând în considerare specificul lucrărilor, zona implementării planului fiind situată în intravilanul comunei Ceatalchioi, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt reprezentate de gazele de evacuare ale mijloacelor de transport, respectiv de praful generat de trecerea acestora pe drumurile existente, în perioadele de lucrări.

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor lucrări specifice.

Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice.

Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum

urmează: Activitatea utilajelor de construcţie Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de la

organizarea de şantier unde sunt depozitate şi dirijate spre/ la locul de asamblare/construcţie.




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



Activitatea organizărilor de şantier Fiecare investitie propusa a fi realizata prin PUG va avea cate o organizare de santier.

Mentionam ca investitiile NU se vor desfasura simultan. Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi locală. Sursele se

încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi.

Perioada de funcţionare/exploatare În perioada de funcţionare/exploatare, obiectivele analizate în prezentul PUG nu vor constitui

surse semnificative de poluare a atmosferei, daca se vor respecta normele legislative în vigoare. Impactul activităţii proiectate asupra aerului din zona va fi localizat doar în arealul necesar

realizării planului. Recomandăm in cazul unor lucrări în vecinătatea/aproprierea luciurilor de apă, constructorul

să se doteze cu produse absorbante în vederea prevenirii poluării accidentale cu produse petroliere şi evitarea infiltrării acestora în apele subterane sau de suprafaţă.

Factorul de mediu sol poate fi afectat prin depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor generate din activitatea analizată, prin eventualele scurgeri de produse petroliere, etc. O altă sursă de posibili poluanţi poate fi reprezentată de către utilajele care vor deservi punctele de lucru analizate/implicate în implementarea obiectivelor din PUG, care pot fi generatoare de scurgeri accidentale de produse petroliere. Pentru a elimina aceste cauze se va monitoriza şi verifica periodic instalaţiile/utilajele/calitatea materialelor de construcţie ale sistemului de colectare, respectiv stocare a carburanţilor şi dotarea amplasamentului cu produse absorbante pentru a preveni eventualele scurgeri accidentale cu produse petroliere.

Factorul de mediu apa poate fi afectat prin depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor generate din activitatea analizată, prin eventualele scurgeri de produse petroliere de la rezervoarele de combustibil si apele uzate rezultate. Deseurile generate la nivelul comunei Ceatalchioi pot fi clasificate, dupa cum urmeaza (tabel nr.5)

Cod deseu conform HG nr.856/2002

Denumire deseu Mod de depozitare Mod de gestionare deseu

In perioda de constructie a investitiilor din comuna

17 05 04 Pamant rezultat din excavatii

In cadrul organizarii de santier

Se utilizeaza la sistematizarea terenurilor

15 01 01 15 01 02 15 01 03 15 01 06

Ambalaje

Spatii special amenajate

Valorificare prin societati specializate , autorizate

17 04 05 17 04 07

Deseuri metalice

Spatii special amenajate

Valorificare prin societati specializate , autorizate

20 03 01 Deseuri menajere amestecate

pubele Valorificate prin societatea de salubritate , conform contract

In perioada de functionare

20 03 01 Deseuri menajere amestecate

pubele Valorificate prin societatea de salubritate , conform contract

15 01 01




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



15 01 02 15 01 03 15 01 06

Ambalaje Spatii special amenajate Valorificare prin societati specializate , autorizate

19 08 14 Namoluri de la statia de epurare

Spatii special amenajate Eliminare prin vidanjare de catre societati autorizate

17 09 04 Deseuri inerte Spatii special amenajate Eliminate prin societatea de salubritate/sateni

02 01 06 Deseuri de origine animala

Spatii special amenajate Eliminare prin societate autorizata

16 02 14 Deseuri de echipamente electrice si electronice ( DEEE )

Spatii special amenajate Valorificare prin societati autorizate

20 01 01 Hartie si carton Spatii special amenajate Valorificare prin societati autorizate

20 01 02 Sticla Spatii special amenajate Valorificare prin societati autorizate

20 01 39 Materiale plastice Spatii special amenajate Valorificare prin societati autorizate

20 01 40 Deseuri metalice Spatii special amenajate Valorificare prin societati autorizate

20 01 38 lemn Spatii special amenajate Valorificare prin societati autorizate

Modul de gospodărire al deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie Deseurile inerte rezultate pe perioada constructiei si functionarii, vor fi limitate în timp.

Aceste deseuri vor fi preluate de catre o societate autorizata si transportate la un depozit de deseuri inerte de pe raza comunei, loc ce va fi indicat de Primaria Ceatalchioi, sau vor fi directionate catre un depozit conform. Eventualele deseuri metalice/ambalaje care pot rezulta pe perioada de constructie a investitiilor preconizate a se realiza la nivelul comunei Ceatalchioi vor fi recuperate si predate catre societati autorizate, in vederea reciclarii.

Deşeurile generate în perioada de funcţionare/operare se vor colecta selectiv, se vor depozita în spaţii special amenajate, pe platforme betonate şi se vor preda pentru valorificare/ eliminare la societăţi specializate autorizate, conform contractului de prestări de servicii. Se vor respecta prevederile Legii nr.211/2011 privind regimul deseurilor.

Deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ (deşeuri menajere, deşeuri asimilabile cu cele menajere) vor fi colectate în pubele din PVC cu capac etanş şi depozitate temporar pe o platformă amenajată special în acest scop. Periodic deşeurile vor fi transportate la depozitul de deşeuri menajere, în baza contractului încheiat cu firma de salubritate.

În ceea ce priveste deseurile de origine animala, acestea vor fi dirijate spre o platforma de compost ce va fi implementata la nivel de comuna.

Deseurile de echipamente electrice si electronice, se vor colecta conform graficului impus de programul „Marea Debarasare”.




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



Managementul deşeurilor Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de deşeuri. Pentru toate categoriile de deşeuri vor fi respectate următoarele prevederi legislative:

HG. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând

deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; Legea nr.211/2011 privind regimul deseurilor .

Managementul deseurilor se va realiza conform Sistemului de management Integrat al Deseurilor din judetul Tulcea.

2.3. Relatia cu alte planuri/programe

La data intocmirii prezentului studiu, pe teritoriul administrativ al comunei Ceatalchioi isi desfasoara activitatea mai multi agenti economici dintre care amintim (tabel nr. 6):

Denumirea societăţii Domeniul de activitate

AFDJ GALATI Transport naval

AFRICANA SRL agricultura

ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ANIMALE CEATAL Cresterea animalelor

ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ANIMALE O,C,B,C Ceatalchioi

Cresterea animalelor

Asociatia ECO STYLE CONSTRUCT constructii

BALTIC SRL Magazin alimentar

CN POSTA ROMANA SA Prestari servicii

CRISTEL SRL Magazin alimentar

GARDA DE COASTA Administratie publica

LAZARENCU ANDREEA PFA agricultura

MADIAUR STAR Magazin alimentar

MOROZOV NICOLETA MIHAELA PFA Apicultura

ROS ENERGY PELLETS Agricultura

STATACHE ION PFA Agricultura

STATACHE MARIN ADRIAN PFA Agricultura

- lucrari agricole ; - Cresterea animalelor, pasunat ; - apicultura ; - Depozitarea atât a deseurilor menajere cât si a celor de origine animala; - Traficul auto si naval - Alte activitati economice desfasurate în zona: prestari servicii , comert etc.).

Limitele evaluarii in ceea ce priveste impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate în executie sau propuse au fost stabilite pe baza unor factori determinati de: - Natura proiectelor aflate în vecinatatea obiectivelor ce fac obiectul prezentului PUG; - Dimensiunea economica si spatiala a proiectelor ce fac obiectul evaluarii impactului cumulativ; - Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate) si zone locuite.




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



Impactul cumulativ al proiectelor propuse a se realiza prin PUG coroborat cu cel existent NU sunt de natura de a aduce prejudicii mediului (inclusiv asupra biodiversitatii), deoarece prin acest plan s-au luat in considerare urmatoarele elemente:

reconsiderarea atentă a limitei intravilanul prin extinderi locale, într-un mod judicios, cu includerea, după caz, a suprafeţelor necesare şi cu potenţial de dezvoltare sub aspect funcţional (locuire, producţie, servicii, agrement etc.) şi spaţial, precum şi restrângeri în zonele care s-au dovedit, în timp, a fi neconstruibile sau improprii dezvoltării;

propunerile colectivităţii – criterii în stabilirea programului de dezvoltare;

scenarii şi prognoze privind resursele economice şi umane ale localităţii;

echilibrarea interesului public cu cel privat;

stabilirea obiectivelor de utilitate publică, de interes naţional/local cu indicarea amplasamentelor posibile, în condiţiile respectării dreptului de proprietate;

elemente privind reabilitarea, conservarea şi protecţia mediului natural şi construit;

identificarea zonelor supuse riscurilor naturale şi tehnologice;

propuneri de echipare tehnico-edilitară, gospodărie comunală, salubrizare ;

stabilirea şi indicarea grafică a zonelor şi distanţelor minime de protecţie sanitară, de exploatare, siguranţă etc. conform normativelor şi prevederilor legale în vigoare;

evaluări privind protecţia, reabilitarea şi conservarea mediului;

instituirea reglementărilor specifice de protecţie pentru ansambluri şi monumente cu valoare deosebită şi de Patrimoniu Naţional (dupa caz);

propuneri de gospodărie comunală şi salubrizare. Efectele cumulate au fost analizate pe perioada de valabilitate a Planului Urbanistic

General propus a fi avizat (10 ani de la data aprobarii). Au fost analizate activitatile existente la nivelul comunei, cumulate cu propunerile de proiecte conform PUG. Avand in vedere ca proiectele propuse se vor realiza in intravilanul localitatii, in zone in care EXISTA activitati umane si in care NU au fost identificate specii/habitate de importanta comunitara evaluam ca impactul PUG asupra ariilor protejate va fi nesemnificativ.




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



2.4. Relationarea zonei cu localitatea

Conform datelor din fisa localitatii si a datelor statistice, de la Institutul National de Statistica, comuna Ceatalchioi are înregistrată o suprafaţă totală a teritoriului de 8.047 ha. Conform prevederii Legii nr. 2/1998 şi a datelor din Oficiul de Cadastru Agricol, comuna Ceatalchioi are înregistrată o suprafaţă totală a teritoriului de 8.268,04 ha (conform masuratorilor ridicarii topografice realizata de S.C.GEO TOPO S.R.L). Avand in vedere ca suprafetele de teren aferente UAT-urilor sunt cele inregistrate la Agentia Nationala de cadastru si Publicitate Imobiliara vom lua in calcul suprafaţa teritoriului administrativ a comunei Ceatalchioi de 8.268,04ha din care: intravilan existent 525,52 ha (construcţii şi amenajări), extravilan 7.742,52 ha.

Suprafaţa teritoriului intravilan este repartizată astfel: Ceatalchioi – 210,78 ha; Patlageanca – 218,98 ha; Salcieni – 28,88 ha; Plauru – 66,88 ha Propunerile de bilanturi teritoriale pe categorii de folosinta si zonari funtionale se regasesc

in tabelele urmatoare :

TERITORIU ADMINISTRATIV AL UNITATII DE

BAZA

Tabel nr.7 : CATEGORII DE FOLOSINTA-propus

AGRICOL

NEAGRICOL

TOTAL Fond forestier

Ape Drumuri Curti constructii

EXTRAVILAN 5323.18 1385.22 995.83 22.33 1.2 7727.76

INTRAVILAN 0 0 0 44.81 495.47 540.28

TOTAL 5323.18 1385.22 995.83 67.14 496.67 8268.04

PONDERE % 64.45% 16.75% 12.04% 0.78% 5.97% 100.00%

Tabel nr. 8 : BILANT TERITORIAL TRUPURI

INTRAVILAN- PROPUS

Nume trup Suprafata (ha) Procent (%)

Sat Ceatalchioi 217.17 40.20

Trup 1 Sat Ceatalchioi 217.45 40.20

Sat Patlageanca 227.82 42.17

Trup 1 Sat Patlageanca 226.99 42.01

Trup 2 0.3 0.06

Trup 3 0.17 0.03

Trup 5 0.17 0.03

Trup 6 0.19 0.04

Sat Plauru 66.61 12.33

Trup 1 Sat Plauru 66.34 12.28

Trup 2 0.27 0.05




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



Sat Salcieni 28.68 5.31

Trup 1 Sat Salcieni 28.23 5.23

Trup 2 0.16 0.03

Trup 3 0.14 0.03

Trup 4 0.15 0.03

Total 540.28 100

SAT CEATALCHIOI

Tabel nr. 9 : BILANT FUNCTIUNI CEATALCHIOI - COMPARATIV EXISTENT / PROPUS

FUNCTIUNI EXISTENT PROPUS SPOR

ha % ha %

ZONA LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 168.93 80.15% 145.54 69.05% -23.39

ZONA MIXTA SERVICII SI LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 0 0.00% 26.77 12.70% 26.77

ZONA UNITATI ECONOMICE PRODUCTIVE AGROINDUSTRIALE SI DEPOZITE 5.77 2.74% 5.77 2.74% 0

ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII 2.34 1.11% 3.01 1.43% 0.67

ZONA SPATII VERZI, SPORT, TURISM, AGREMENT, PARC, PLANTATII AMENAJATE SI ALINIAMENTE 2.64 1.25% 14.69 6.97% 12.05

ECHIPAMENTE TEHNICO- EDILITARE , CONSTRUCTII 0.58 0.28% 0.36 0.17% -0.22

GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0.54 0.26% 0.54 0.26% 0

ZONE DESTINATIE SPECIALA 0 0.00% 0 0.00% 0

CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT 20.22 9.59% 20.49 9.72% 0.27

TERENURI NEPRODUCTIVE 9.76 4.63% 0 0.00% -9.76

TOTAL INTRAVILAN 210.78 100 217.17 100 6.39




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



SAT PATLAGEANCA –tabel nr. 10

BILANT FUNCTIUNI PATLAGEANCA- COMPARATIV EXISTENT / PROPUS


ha % ha %




ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII 1.24 0.57% 1.69 0.77% 0.45


ECHIPAMENTE TEHNICO- EDILITARE , CONSTRUCTII 0.67 0.31% 0.67 0.00% 0


ZONE DESTINATIE SPECIALA 0.58 0.26% 0.58 0.26% 0



TOTAL INTRAVILAN 218.98 100 228.34 100 9.36




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



SAT SALCIENI

Tabel nr. 11 : BILANT FUNCTIUNI PLAURU - COMPARATIV EXISTENT / PROPUS


ha % ha %



ZONA UNITATI ECONOMICE PRODUCTIVE AGROINDUSTRIALE SI DEPOZITE 0 0.00% 0 0.00% 0

ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII 0.19 0.66% 0.19 0.66% 0

ZONA SPATII VERZI, SPORT, TURISM, AGREMENT, PARC, PLANTATII AMENAJATE SI ALINIAMENTE 3.53 12.31% 3.53 12.31% 0

ECHIPAMENTE TEHNICO- EDILITARE , CONSTRUCTII 0 0.00% 0 0.00% 0

GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0.3 1.05% 0.15 0.52% -0.15

ZONE DESTINATIE SPECIALA 0 0.00% 0.29 1.01% 0.29



TOTAL INTRAVILAN 28.88 28.68 100 -0.2




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



SAT PLAURU –tabel nr. 12 :

BILANT FUNCTIUNI PATLAGEANCA- COMPARATIV EXISTENT / PROPUS


ha % ha %




ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII 0.56 0.84% 0.56 0.84% 0


ECHIPAMENTE TEHNICO- EDILITARE , CONSTRUCTII 0 0.00% 0 0.00% 0


ZONE DESTINATIE SPECIALA 1.38 2.06% 1.38 2.06% 0

CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT 6.75 10.09% 6.75 10.09% 0


TOTAL INTRAVILAN 66.88 100 66.61 100 -0.27




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



Suprafata de teren de 540,28 ha intravilan propus este amplasata in Rezervatia Biosferei

Delta Dunarii si in siturile Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe – tabelul nr. :

Tabel nr. 13 : suprafata de teren intravilan propus prin PUG ( pe trupuri ) si amplasare fata de situri Natura

2000

BILANT TERITORIAL TRUPURI

Nume trup

Suprafata (ha)

existent

Suprafata (ha)

Propus

AMPLASAMENT FATA DE SITURI NATURA 2000


ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si

Complex Razim Sinoe


ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe

Trup 2 1.29 0


Trup 3 3.06 0


Trup 4 0.23 0


Trup 5 1.07 0






Trup 2 0.3 0.3


Trup 3 0.17 0.17


Trup 4 0.25 0


Trup 5 0.17 0.17


Trup 6 0.19 0.19





J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067







Trup 2 0.27 0.27






Trup 2 0.16 0.16


Trup 3 0.14 0.14


Trup 4 0.15 0.15


Trup 5 0.1

0


Trup 6 0.1

0


TOTAL 525.52

540.28





J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI

SAU PROGRAMULUI PROPUS

3.1. Introducere

Judetul Tulcea ocupa jumatatea nordica a provinciei istorice Dobrogea, a carei insemnatate vine din asezarea ei la gurile Dunarii si iesirea la mare. Paralela 45° latitudine

nordica taie judetul Tulcea in partea centrala, iar meridianul 29° 41’ si 24” longitudine estica

strabate orasul Sulina, extremitatea estica a României. Municipiul resedinta a judetului este orasul Tulcea, port la Dunare, poarta a Deltei Dunarii, aflat la altitudinea medie de 30 m.

Inconjurat din trei parti de ape, se invecineaza la vest cu judetele Braila si Galati, la nord cu

Ucraina prin granite naturale – Dunarea, la est cu Marea Neagra, avind limita de judet terestra

la sud, judetul Constanta.

Suprafata judetului este de 8499 kmp si reprezinta 3,6 % din suprafata tarii , procent care il situeaza pe primele locuri din tara ca marime.

Relieful judetului Tulcea se caracterizeaza prin existenta a doua unitati fizico-geografice distincte: una mai inalta, in partea central -vestica, in cadrul careia se intalnesc elementele celui mai vechi relief de pe teritoriul României si alta mai joasa si cea mai noua in N si NE, respectiv lunca si Delta Dunarii.

Unitatile vechi, mai inalte sunt dispuse in 3 mari fasii paralele, ocupând circa 32% din totalitatea jud. Tulcea: fasia de N este constituita din muntii Macinului cu altitudinea max. de 467 m (vf.Tutuiatu sau Greci),Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei; fasia centrala este reprezentata prin Podisul Babadag,iar fasia sudica, corespunde compartimentului nordic al Podisului Casimcea, parte integranta din Podisul Dobrogei Centale.

Delta Dunarii este declarata rezervatie a biosferei, constituita in anul 1990. Reprezinta una dintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al pasarilor de apa ,cea mai intinsa zona

compacta de stufarisuri de pe planeta, un muzeu viu al biodiversitatii si o valoare inestimabila

pentru patrimoniul natural universal. Formata pe locul unui vechi golf al marii are altitudini de la 0m (nivelul marii) la +13 m .

Partea de est a judetului este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim – Sinoie, iar la vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce insotesc albia Dunarii.

Comuna Ceatalchioi este compusa din satul de reşedinţă Ceatalchioi şi localităţile

componente Patlageanca, Plaurul, Salcieni. Acestea se află într-o relaţie de influenţă şi interdependenţă atât între ele cât şi cu reşedinţa de judeţ, Municipiul Tulcea, în funcţie, în primul rând, de distanţa dintre aceste localităţi, pe drumuri rutiere, după cum urmează:

- Ceatalchioi - resedinta de comuna, situata la cca 12 km de municipiul Tulcea si aflata pe malul drept al bratului Chilia

- Patlageanca - sat situat pe malul drept al braţului Chilia la cca. 6 km de reşedinţa de comună




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



- Plauru - sat component aflat pe malul drept al bratului Chilia (in fata orasului lsmail din Ucraina) si distantat la cca 14 km de resedinta de comuna

- Salcieni - sat component, situat la bifurcarea bratelor Chilia si Tulcea, la cca 6 km de resedinta de comuna.

Comuna Ceatachioi este amplasată în partea de nord a judetului Tulcea, pe malul drept al

bratului Chilia, avand ca artera principala de circulatie bratul Chilia si este pe circa jumatate din perimetrul sau, comuna de granita.

Fig. 1-2 – pozitionarea comunei Ceatalchioi pe harta administrativa a judetului Tulcea

Fig. 3 – amplasament UAT Ceatalchioi – sursa Google Earth

Comuna este delimitată de următoarele unităţi administrativ-teritoariale:




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



o La Nord si Vest – este delimitata de bratul Chilia si frontiera de stat cu

Ucraina;

o la Est – este delimitata de teritoriul comunei Pardina (fosta 1 Mai);

o la Sud – este delimitata de teritoriul comunei Somova si al municipiului

Tulcea.

Teritoriul administrativ al comunei Ceatalchioi este tranzitat pe directia S-N de DC1 pe o lungime de 19,0 km. Accesul localitătii Sălceni cu sediul de comună Ceatalchioi se face prin DC13, în lungime de 2,0 km.




Legătura localitătilor comunei cu Municipiul Tulcea si celelalte localităti din zonă se face si pe cale fluvială prin bratul Chilia sau pe canale.

Coordonate UAT Ceatalchioi (latitudine, longitudine): 450 16’60’’; 280 46’60’’.

Coordonatele Stereo 1970 ale limitei UAT Ceatalchioi sunt prezentate in tabelul nr.14 :

Limita UAT

X Y

804,998.510 430,158.492

804,998.510 430,158.492

804,762.239 429,830.082

804,714.187 429,787.170

804,707.013 429,779.597

804,649.105 429,744.851

804,599.060 429,718.318

804,517.249 429,677.867

804,350.479 429,594.786

804,215.431 429,518.151

804,047.418 429,412.258

803,917.085 429,237.983

803,826.465 429,230.980

803,762.984 429,135.660

803,637.955 429,114.788

803,592.709 429,081.943

803,537.207 428,861.058




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



803,412.556 428,685.763

803,167.306 428,468.513

802,774.924 428,210.345

802,878.895 428,184.335

803,017.778 428,057.794

803,097.727 428,052.571

803,146.342 427,974.299

803,186.301 427,777.995

803,182.625 427,600.074

803,160.346 427,514.686

803,012.825 427,351.185

803,219.229 427,394.507

803,370.686 427,439.714

803,447.098 427,394.549

803,450.607 427,298.396

803,325.845 427,138.348

803,295.878 427,056.447

803,295.521 426,950.730

803,341.079 426,823.108

803,440.271 426,767.286

803,499.734 426,715.569

803,721.496 426,465.632

803,745.808 426,379.498

803,683.176 426,222.403

803,721.360 425,928.680

803,697.035 425,837.891

803,622.203 425,728.216

803,616.920 425,590.843

803,717.517 425,403.298

803,777.057 425,370.023

803,903.734 425,331.838

803,935.256 425,242.873

804,015.114 425,175.564

804,091.328 425,163.375

804,115.378 425,114.283

804,157.022 424,977.759

804,140.449 424,835.045

804,220.332 424,716.405




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



804,299.718 424,600.920

804,335.866 424,508.817

804,303.261 424,290.601

804,207.573 424,153.154

804,199.068 424,056.799

804,414.544 424,096.474

804,550.634 424,168.740

804,460.616 424,412.461

804,473.374 424,497.480

804,567.645 424,676.020

804,604.503 424,821.969

804,645.613 424,867.312

804,707.988 424,874.397

804,846.205 424,711.444

804,914.923 424,735.870

804,972.709 424,798.757

805,029.670 424,860.956

805,201.814 424,900.216

805,380.365 424,736.447

805,523.177 424,500.271

805,278.831 424,367.364

804,953.736 424,137.955

804,850.687 424,051.239

804,819.123 424,012.453

804,756.863 423,937.487

804,641.211 423,886.613

804,577.999 423,856.806

804,437.699 423,792.052

804,288.663 423,726.527

804,213.117 423,691.838

804,098.429 423,627.174

803,995.463 423,561.403

803,702.895 423,357.966

803,711.059 423,308.977

803,496.963 423,290.834

803,481.541 423,266.339

803,465.211 423,253.639

803,433.460 423,255.453




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



803,390.822 423,260.896

803,364.514 423,238.217

803,341.834 423,222.795

803,323.690 423,220.073

803,302.825 423,223.702

803,284.681 423,213.723

803,271.980 423,188.321

803,262.909 423,172.899

803,252.022 423,160.199

803,228.435 423,165.642

803,215.735 423,180.157

803,202.127 423,181.064

803,187.612 423,171.992

803,174.004 423,162.920

803,154.046 423,162.920

803,140.438 423,170.178

803,130.459 423,169.270

803,098.707 423,175.621

803,076.028 423,189.229

803,055.162 423,184.693

803,044.276 423,172.899

803,023.411 423,172.899

802,998.010 423,169.270

802,969.887 423,159.291

802,949.929 423,133.890

802,949.021 423,111.210

802,939.949 423,103.953

802,928.156 423,112.117

802,918.177 423,120.282

802,902.755 423,123.911

802,867.374 423,117.561

802,851.045 423,005.069

802,771.212 422,961.524

802,682.762 422,931.587

802,640.577 422,925.237

802,612.455 422,914.350

802,592.496 422,905.279

802,563.466 422,885.320




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



802,522.643 422,869.898

802,473.655 422,864.455

802,432.831 422,850.847

802,370.235 422,828.168

802,259.558 422,798.230

802,167.025 422,753.778

802,068.142 422,704.790

801,975.608 422,663.966

801,922.991 422,657.616

801,911.198 422,655.802

801,903.033 422,643.101

801,902.126 422,623.143

801,912.105 422,595.020

801,911.198 422,558.733

801,912.105 422,531.517

801,933.878 422,498.858

801,945.671 422,448.963

801,944.764 422,402.696

801,944.764 422,360.966

801,932.971 422,333.750

801,932.971 422,310.163

801,922.991 422,294.741

801,893.961 422,287.483

801,852.231 422,289.298

801,819.572 422,296.555

801,797.799 422,297.462

801,768.769 422,304.720

801,746.090 422,314.699

801,723.410 422,332.843

801,715.245 422,344.636

801,686.215 422,367.316

801,665.350 422,383.645

801,652.649 422,398.160

801,656.278 422,430.819

801,653.556 422,462.571

801,659.907 422,482.529

801,679.411 422,498.405

801,688.030 422,509.291




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



801,687.122 422,522.445

801,667.618 422,551.929

801,641.763 422,577.784

801,610.919 422,597.742

801,554.673 422,618.153

801,515.664 422,634.937

801,458.965 422,654.441

801,396.369 422,681.657

801,333.319 422,714.315

801,289.774 422,731.552

801,264.826 422,735.634

801,243.054 422,747.428

801,221.735 422,757.861

801,201.777 422,755.139

801,174.108 422,738.356

801,164.582 422,733.820

801,152.789 422,731.098

801,145.078 422,732.459

801,134.191 422,740.624

801,127.387 422,749.696

801,122.398 422,750.603

801,087.017 422,741.985

801,054.359 422,746.067

801,028.957 422,765.118

801,010.360 422,793.694

800,992.670 422,816.828

800,977.248 422,837.693

800,970.444 422,844.497

800,940.506 422,861.280

800,908.301 422,875.341

800,870.653 422,886.681

800,840.716 422,907.093

800,832.551 422,927.958

800,830.283 422,945.195

800,837.087 422,979.214

800,833.005 422,996.451

800,829.376 423,006.884

800,815.768 423,016.863




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



800,771.316 423,017.316

800,751.811 423,005.069

800,719.153 422,992.822

800,688.762 422,993.729

800,667.443 422,992.822

800,658.825 422,995.090

800,649.753 422,993.276

800,639.774 422,979.668

800,631.155 422,961.071

800,630.702 422,946.556

800,615.280 422,932.041

800,601.218 422,940.205

800,588.517 422,956.081

800,577.631 422,961.071

800,535.901 422,941.113

800,493.716 422,914.350

800,460.150 422,896.660

800,440.192 422,898.928

800,431.574 422,873.527

800,475.119 422,854.930

800,522.746 422,837.240

800,561.756 422,821.364

800,588.971 422,815.467

800,619.815 422,800.045

800,643.856 422,803.220

800,781.295 422,551.929

800,760.883 422,531.517

800,745.008 422,524.713

800,722.328 422,526.074

800,705.998 422,545.578

800,691.483 422,566.444

800,681.051 422,573.701

800,666.082 422,574.155

800,653.835 422,570.073

800,647.031 422,558.279

800,643.402 422,542.403

800,655.649 422,521.992

800,662.000 422,497.497




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



800,673.793 422,470.282

800,685.587 422,451.231

800,695.566 422,446.241

800,717.792 422,446.241

800,727.771 422,445.334

800,733.668 422,426.737

800,729.585 422,403.150

800,711.442 422,367.316

800,691.483 422,346.904

800,679.690 422,336.018

800,669.711 422,333.750

800,659.278 422,341.008

800,646.124 422,345.090

800,626.166 422,343.729

800,610.744 422,337.379

800,604.393 422,324.225

800,606.661 422,308.349

800,608.476 422,292.473

800,604.847 422,278.411

800,591.239 422,268.886

800,575.817 422,262.989

800,546.787 422,278.411

800,533.633 422,285.215

800,518.664 422,290.659

800,508.685 422,286.123

800,499.386 422,277.051

800,492.129 422,272.968

800,477.614 422,271.381

800,459.470 422,273.649

800,449.037 422,280.226

800,433.388 422,285.215

800,402.090 422,287.257

800,372.380 422,283.401

800,337.000 422,279.319

800,322.485 422,271.834

800,305.702 422,254.371

800,292.321 422,231.011

800,283.249 422,214.001




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



800,285.290 422,199.259

800,282.795 422,187.466

800,274.630 422,175.899

800,263.517 422,206.063

800,246.734 422,250.516

800,239.023 422,289.071

800,216.797 422,329.441

800,188.221 422,350.760

800,163.273 422,353.481

800,131.068 422,349.853

800,082.987 422,352.120

800,059.400 422,350.760

800,033.545 422,357.110

800,024.020 422,346.224

799,997.711 422,326.266

799,981.835 422,309.483

799,973.671 422,290.885

799,969.588 422,279.545

799,972.764 422,266.845

799,993.629 422,247.340

800,004.062 422,244.619

800,021.298 422,243.712

800,041.256 422,247.340

800,058.039 422,250.516

800,063.482 422,248.701

800,071.647 422,243.258

800,075.729 422,228.289

800,075.276 422,216.496

800,073.915 422,209.692

800,063.936 422,206.063

800,044.431 422,202.888

800,028.556 422,201.527

800,014.948 422,199.713

799,999.525 422,196.084

799,987.732 422,197.445

799,959.156 422,201.981

799,939.198 422,207.878

799,929.672 422,208.331




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



799,878.870 422,206.063

799,836.685 422,203.342

799,806.294 422,190.641

799,779.532 422,171.137

799,764.564 422,154.354

799,745.966 422,141.199

799,736.441 422,131.220

799,724.648 422,116.252

799,712.400 422,084.046

799,707.865 422,052.748

799,703.782 422,038.687

799,692.442 422,025.986

799,677.927 422,019.183

799,663.866 422,023.718

799,643.001 422,031.883

799,630.753 422,033.698

799,613.063 422,024.172

799,594.466 422,001.946

799,577.229 421,963.390

799,571.786 421,948.422

799,575.415 421,934.814

799,576.776 421,923.928

799,574.961 421,909.413

799,571.333 421,901.702

799,567.704 421,894.898

799,560.446 421,894.898

799,550.014 421,899.434

799,520.984 421,911.681

799,490.139 421,920.753

799,477.439 421,922.567

799,463.831 421,918.031

799,447.955 421,908.052

799,416.203 421,848.177

799,398.060 421,810.076

799,400.781 421,788.303

799,423.461 421,771.067

799,458.841 421,761.995

799,495.142 421,764.498




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



799,513.273 421,746.572

799,516.901 421,713.006

799,501.479 421,704.842

799,485.150 421,710.285

799,462.470 421,727.521

799,452.945 421,733.418

799,436.162 421,737.954

799,416.657 421,723.893

799,391.256 421,695.770

799,373.112 421,683.976

799,358.143 421,683.523

799,344.536 421,700.759

799,331.381 421,731.150

799,328.660 421,752.016

799,340.453 421,781.046

799,349.979 421,796.921

799,343.628 421,829.580

799,340.000 421,847.270

799,322.763 421,862.239

799,306.887 421,866.321

799,296.001 421,863.146

799,287.836 421,857.249

799,282.847 421,849.085

799,285.115 421,833.209

799,279.218 421,810.529

799,271.972 421,797.951

799,262.435 421,760.634

799,264.703 421,710.285

799,273.775 421,685.337

799,286.476 421,659.029

799,290.104 421,633.174

799,276.950 421,608.680

799,250.188 421,586.000

799,215.807 421,532.073

798,927.117 421,326.364

798,794.801 421,176.757

798,779.357 421,164.158

798,793.872 421,142.385




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



798,807.480 421,128.777

798,867.355 421,146.014

798,900.013 421,155.993

798,939.930 421,157.807

798,967.145 421,134.220

798,991.639 421,097.026

798,993.454 421,053.481

798,982.567 421,042.594

798,965.331 421,036.244

798,937.208 421,037.151

798,907.271 421,024.451

798,898.199 421,017.193

798,880.055 421,005.400

798,859.190 420,996.328

798,841.953 420,989.070

798,825.624 420,978.184

798,803.851 420,960.947

798,774.821 420,922.845

798,751.234 420,860.249

798,729.462 420,810.354

798,704.061 420,753.201

798,702.246 420,708.749

798,704.061 420,684.255

798,701.339 420,657.946

798,708.597 420,634.360

798,739.441 420,567.228

798,762.121 420,494.653

798,771.193 420,432.964

798,773.007 420,350.410

798,767.564 420,286.907

798,756.678 420,208.888

798,749.420 420,179.858

798,739.441 420,156.271

798,718.576 420,131.777

798,676.845 420,090.047

798,641.465 420,052.852

798,627.857 420,030.172

798,622.752 420,003.626




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



798,348.245 419,990.371

798,254.711 419,985.488

797,975.654 419,969.043

797,919.122 419,966.731

797,873.898 419,960.820

797,872.356 419,976.752

797,861.050 420,037.394

797,854.626 420,057.437

797,850.514 420,069.771

797,850.771 420,163.561

797,849.230 420,270.970

797,844.604 420,286.131

797,844.090 420,305.917

797,845.632 420,426.945

797,845.632 420,499.921

797,764.690 420,512.255

797,742.591 420,515.853

797,715.097 420,525.874

797,688.630 420,542.062

797,633.127 420,537.951

797,583.534 420,533.326

797,532.656 420,526.902

797,509.786 420,523.304

797,500.279 420,519.707

797,486.403 420,511.484

797,476.896 420,505.317

797,470.986 420,495.810

797,469.958 420,488.872

797,469.701 420,477.309

797,468.416 420,471.913

797,461.992 420,464.461

797,448.887 420,456.752

797,427.302 420,445.960

797,415.739 420,442.876

797,380.793 420,444.161

797,351.499 420,439.022

797,321.435 420,438.765

797,302.934 420,434.139




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797,290.857 420,430.285

797,276.724 420,422.576

797,265.675 420,411.527

797,245.118 420,381.720

797,233.555 420,372.212

797,210.686 420,357.823

797,182.420 420,350.371

797,156.981 420,339.065

797,144.904 420,336.752

797,128.202 420,340.349

797,101.478 420,349.086

797,080.664 420,353.711

797,034.668 420,358.337

796,968.887 420,366.302

796,941.135 420,370.414

796,905.418 420,367.587

796,908.245 420,360.649

796,924.176 420,303.090

796,944.219 420,222.919

796,953.983 420,198.251

796,954.497 420,166.902

796,952.442 420,130.414

796,956.553 420,095.981

796,966.831 419,843.647

796,969.401 419,770.157

796,935.996 419,775.296

796,836.810 419,814.354

796,790.043 419,833.369

796,642.549 419,870.885

796,477.067 419,887.330

796,168.716 419,890.414

796,064.904 419,893.497

795,804.861 419,876.024

795,684.540 419,863.690

795,651.597 419,852.821

795,421.231 419,843.486

795,172.627 419,839.806

794,877.293 419,870.468




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



794,671.681 419,906.036

794,514.668 420,016.966

794,408.123 420,102.271

794,243.633 420,297.280

794,127.743 420,494.742

794,009.983 420,713.053

793,905.308 420,863.909

793,791.286 420,973.065

793,673.158 421,111.547

793,589.120 421,201.188

793,502.234 421,294.979

793,494.299 421,303.544

793,705.270 421,480.636

793,974.270 421,706.440

794,007.300 421,716.170

794,308.880 421,770.270

794,357.570 421,783.750

794,376.940 421,795.120

794,435.260 421,808.520

795,368.100 422,070.230

796,723.700 422,271.970

796,801.730 422,284.610

796,862.590 422,299.140

796,936.920 422,326.370

797,018.780 422,362.560

797,126.760 422,417.260

797,215.380 422,453.480

797,316.480 422,495.370

797,403.910 422,534.590

797,463.480 422,571.650

797,545.640 422,642.550

797,588.600 422,692.100

797,640.020 422,762.140

797,688.560 422,849.960

797,734.950 422,935.300

797,757.380 422,997.970

797,765.740 423,032.020

797,778.710 423,100.160




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797,785.950 423,173.890

797,780.790 423,282.580

797,775.450 423,358.190

797,712.910 423,649.220

797,701.260 423,689.460

797,605.840 423,703.520

797,526.910 423,841.000

797,291.970 424,115.040

797,072.750 424,250.700

796,810.750 424,496.140

796,502.410 424,622.230

796,190.570 424,719.760

795,964.060 424,746.890

795,774.110 424,914.900

795,497.260 425,106.140

795,263.810 425,355.550

794,749.960 426,220.080

794,433.650 426,808.320

794,378.620 427,123.930

794,360.740 427,423.630

794,501.220 427,727.900

794,728.250 427,973.550

794,927.600 428,097.960

795,179.170 428,186.380

795,497.080 428,230.050

796,058.720 428,228.710

796,629.780 428,209.510

797,028.920 428,277.100

797,153.750 428,319.640

797,348.040 428,381.620

797,571.780 428,536.330

797,803.150 428,928.220

798,158.020 429,417.200

798,305.960 429,737.340

798,417.600 430,075.260

798,444.710 430,335.660

798,425.360 430,481.090

798,374.070 430,587.620




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



798,226.200 430,770.170

797,702.140 431,113.040

797,328.980 431,275.490

796,892.360 431,419.020

796,566.740 431,599.790

796,393.960 431,821.430

796,359.030 432,054.670

796,414.050 432,242.290

796,527.860 432,401.640

796,634.170 432,504.200

796,949.590 432,742.200

797,295.500 432,963.820

797,400.120 433,030.230

798,062.160 433,315.880

798,631.800 433,373.010

798,719.970 433,389.420

799,216.250 433,385.840

799,621.430 433,197.510

799,755.790 433,080.870

800,061.410 432,696.840

800,531.630 432,139.580

800,892.080 431,840.250

801,489.260 431,492.230

802,275.280 431,330.180

802,796.640 431,361.320

803,239.390 431,496.060

803,612.900 431,417.360

803,723.180 431,391.040

803,930.620 431,275.910

804,181.100 431,021.540

804,466.080 430,633.120




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



Coordonatele Stereo 1970 ale suprafetelor de intravilan existente, pe satele componente

ale UAT Ceatalchioi sunt prezentate in tabelele urmatoare :

PLAURU – tabel nr. 15

Intravilan existent

Trup 1 Trup 2 Trup 3

X Y X Y X Y

799343.301 433052.938 799054.876 32909.913 799023.91 433054.716

799354.836 433052.25 799102.505 32896.314 799071.538 433041.117

799370.215 433051.954 799087.593 32844.087 799056.626 432988.891

799370.215 433051.954 799039.965 32857.686 799008.998 433002.49

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954 *se renunta *se pastreaza

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799408.448 433062.164

799413.468 433062.839

799447.242 433048.147

799578.226 432991.168

799647.379 432948.309

799685.183 432904.068

799727.071 432861.732

799844.025 432721.528

799886.021 432655.934

799934.811 432593.355

799972.677 432540.713

800020.373 432479.391

800069.701 432419.309

800101.473 432378.259

800142.47 432328.169

800189.71 432264.93

800214.03 432234.46

800234.556 432213.942

800256.949 432187.827

800284.483 432156.204

800312.929 432123.733

800334.609 432099.49

800361.343 432068.584

800409.199 432015.105

800440.813 431979.043

800511.589 431905.092

800566.685 431844.505

800620.589 431791.705

800648.249 431762.169

800679.052 431724.464

800712.998 431696.812

800755.744 431657.85

800785.292 431628.479

800853.386 431552.158

800914.988 431490.006

800855.86 431411.769




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



800799.268 431450.466

800792.296 431442.177

800763.097 431389.22

800734.091 431332.646

800594.727 431387.172

800558.466 431413.308

800536.288 431434.452

800489.942 431475.45

800393.523 431570.76

800351.404 431610.705

800313.32 431640.792

800271.008 431675.014

800249.578 431693.601

800236.82 431705.652

800225.493 431717.893

800212.713 431734.28

800206.821 431744.85

800185.59 431801.207

800169.216 431843.256

800146.136 431903.711

800135.969 431923.441

800121.054 431940.383

800108.419 431954.076

800038.529 432024.846

799960.846 432103.207

799885.75 432185.434

799848.072 432230.545

799824.009 432258.47

799818.609 432264.952

799757.669 432338.103

799646.544 432471.494

799594.014 432534.549

799533.39 432607.321

799472.061 432680.938

799416.585 432747.53

799354.097 432812.523

799300.312 432850.187

799237.024 432889.081




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



799163.704 432930.942

799131.815 432944.768

799108.969 432956.368

799105.54 432956.55

799110.791 432974.122

799110.791 432974.122

799110.791 432974.122

799110.791 432974.122

799110.791 432974.122

799110.791 432974.122

799163.312 433083.312

799210.048 433087.2

799229.31 433077.389

799248.804 433072.313

Tabel nr. 16 - Intravilan existent- SAT CEATALCHIOI

Trup 1 Trup 2 Trup 3 Trup 4 Trup 5

X Y X Y X Y X Y X Y

798776.31 430159.906 798755.289 430288.65 798768.368 430210.534 798656.97 430480.79 795849.465 427964.685

798777.957 430154.197 798755.363 430269.115 798766.995 430319.621 798686.164 430490.355 795843.859 427943.339

798791.671 430139.369 798755.479 430233.551 798767.666 430401.157 798709.681 430418.58 795831.798 427815.436

798803.042 430126.932 798757.094 430197.6 798774.378 430412.657 798680.487 430409.014 795902.709 427811.457

798817.987 430116.64 798641.462 430187.367 798789.287 430417.941 795908.987 427890.559

798833.446 430107.479 798639.424 430202.758 798789.287 430417.941 *se renunta 795911.539 427931.997

798845.703 430088.089 798642.062 430246.099 798811.503 430418.549 795913.773 427968.272

798868.437 430051.474 798642.256 430281.357 798926.167 430402.102 795885.059 427970.364

798872.405 430034.218 798650.61 430318.438 798909.142 430206.779

798878.488 430008.4 798707.839 430322.815 *se pastreaza

798879.013 429988.04 798707.312 430288.462 *se pastreaza

798882.661 429942.804 798755.296 430288.65

798876.358 429872.229

798876.358 429872.229 *se pastreaza si se include in Trup 1

798860.447 429804.049

798846.477 429773.389

798834.409 429746.701

798819.031 429713.325

798804.933 429686.971




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



798790.777 429661.082

798790.777 429661.082

798774.802 429630.881

798741.141 429567.325

798733.436 429553.402

798723.518 429534.506

798716.089 429521.18

798699.467 429491.716

798683.854 429462.41

798672.189 429442.143

798641.159 429385.283

798620.89 429349.384

798605.14 429321.935

798584.696 429285.25

798584.696 429285.25

798575.782 429267.64

798553.072 429228.319

798529.237 429183.183

798515.224 429157.772

798500.525 429129.684

798467.822 429068.825

798413.65 428974.801

798374.905 428928.976

798305.554 428861.567

798286.235 428838.134

798196.113 428698.995

798196.113 428698.995

798196.113 428698.995

798196.113 428698.995

798196.113 428698.995

798196.113 428698.995

798196.113 428698.995

798169.594 428656.927

798140.817 428612.409

798105.245 428555.84

798062.758 428485.218

798033.099 428437.229

798011.98 428403.884




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797987.222 428365.555

797962.178 428325.213

797937.855 428291.433

797895.051 428230.344

797894.89 428222.934

797895.051 428230.344

797895.051 428230.344

797895.051 428230.344

797895.051 428230.344

797895.051 428230.344

797895.051 428230.344

797894.89 428222.934

797894.89 428222.934

797894.89 428222.934

797894.89 428222.934

797894.89 428222.934

797894.89 428222.934

797894.89 428222.934

797894.89 428222.934

798033.364 428158.372

798108.569 428123.055

798210.821 428074.944

798197.56 428033.969

798192.038 428016.909

798191.705 427996.905

798191.705 427996.905

798191.705 427996.905

798191.705 427996.905

798191.705 427996.905

798191.705 427996.905

798191.705 427996.905

798191.705 427996.905

798191.705 427996.905

798191.705 427996.905

798191.705 427996.905

798170.606 427952.48

798170.606 427952.48

798170.606 427952.48




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



798153.327 427884.418

798101.209 427771.696

798042.971 427669.803

798007.303 427608.384

798007.303 427608.384

797952.048 427522.199

797909.981 427449.709

797909.981 427449.709

797909.981 427449.709

797909.981 427449.709

797909.981 427449.709

797909.981 427449.709

797909.981 427449.709

797909.981 427449.709

797909.981 427449.709

797909.981 427449.709

797909.981 427449.709

797909.981 427449.709

797909.981 427449.709

797909.981 427449.709

797906.209 427443.209

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797852.347 427350.711

797874.873 427342.049

797867.163 427318.177

797843.759 427261.22

797836.737 427234.311

797813.41 427170.01

797794.692 427125.229

797789.669 427111.272

797785.116 427098.623

797785.116 427098.623

797785.116 427098.623

797785.116 427098.623

797751.93 426983.182

797550.542 427075.755

797550.542 427075.755

797547.748 427064.015

797522.237 426956.842

797491.751 426935.471

797460.009 426912.529

797426.146 426889.425

797426.146 426889.425

797451.184 426855.625

797515.674 426757.648

797573.924 426664.593

797621.745 426579.802

797674.607 426486.718

797713.142 426417.299

797713.142 426417.299

797693.247 426408.804

797475.148 426267.231




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797454.147 426307.115

797454.147 426307.115

797432.233 426349.301

797432.233 426349.301

797432.233 426349.301

797432.233 426349.301

797432.233 426349.301

797432.233 426349.301

797432.233 426349.301

797432.233 426349.301

797432.233 426349.301

797450.722 426362.155

797429.326 426401.553

797396.926 426450.597

797386.079 426462.006

797375.672 426481.169

797370.858 426502.817

797437.87 426545.801

797437.87 426545.801

797437.87 426545.801

797437.87 426545.801

797437.87 426545.801

797404.095 426601.681

797392.604 426621.839

797377.313 426609.966

797360.248 426639.955

797384.41 426660.87

797363.582 426691.638

797348.41 426714.05

797341.579 426725.307

797331.924 426736.772

797314.924 426771.915

797308.908 426776.589

797297.662 426791.619

797278.741 426785.58

797244.516 426774.259

797223.038 426867.657

797172.165 426868.042




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797171.904 426858.965

797143.861 426857.818

797090.253 426855.625

797048.247 426866.629

797003.997 426871.519

796998.287 426872.945

796994.564 426883.873

796992.478 426916.732

796994.961 426967.303

797000.764 426984.274

797005.7 426994.669

796995.247 427001.501

796974.328 427014.173

796906.544 427047.361

796914.359 427070.372

796917.406 427079.342

796925.451 427092.416

796910.824 427106.987

796910.03 427112.167

796909.66 427114.393

796905.844 427134.302

796903.832 427144.393

796902.365 427151.747

796927.737 427154.57

796920.726 427196.146

796925.089 427197.736

796912.237 427248.73

796911.172 427253.185

796925.457 427254.515

796905.984 427310.622

796886.834 427305.578

796878.132 427350.197

796918.014 427359.588

796899.119 427411.526

796897.489 427415.483

796796.661 427371.961

796672.442 427307.947

796664.855 427316.097




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



796745.727 427378.894

796745.727 427378.894

796725.128 427426.748

796775.912 427463.718

796775.912 427463.718

796746.965 427506.125

796732.607 427533.563

796713.84 427559.731

796741.78 427582.087

796775.906 427606.092

796788.371 427613.429

796774.99 427632.099

796756.932 427621.826

796756.932 427621.826

796743.041 427640.177

796718.567 427674.664

796625.01 427602.313

796553.933 427553.732

796494.86 427596.466

796476.007 427613.12

796466.346 427627.681

796486.503 427640.56

796481.591 427700.88

796491.436 427703.957

796488.168 427729.351

796488.168 427729.351

796485.524 427769.181

796486.73 427808.913

796486.572 427817.076

796481.13 427817.429

796395.837 427815.265

796393.858 427894.501

796481.075 427866.282

796485.623 427866.007

796485.216 427886.975

796484.192 427908.224

796544.599 427879.818

796583.925 427862.901




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



796592.982 427859.327

796615.386 427851.226

796626.111 427846.461

796653.503 427840.689

796666.341 427839.131

796681.562 427837.573

796700.304 427834.061

796720.486 427832.653

796807.764 427836.77

796849.514 427850.621

796920.9 427895.187

796973.065 427941.523

796993.282 427958.647

797028.136 427983.353

797028.136 427983.353

797028.136 427983.353

797097.303 428020.776

797116.687 428018.403

797209.884 428038.714

797209.884 428038.714

797209.884 428038.714

797209.884 428038.714

797209.884 428038.714

797266.119 428067.126

797293.866 428079.77

797313.004 428089.814

797351.515 428108.467

797370.42 428114.265

797387.058 428123.537

797418.502 428142.247

797669.642 428296.846

797728.312 428333.9

797735.389 428339.813

797746.499 428349.69

797752.562 428355.292

797789.437 428389.365

797794.896 428392.662

797794.896 428392.662




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797838.045 428422.842

797878.663 428499.701

797926.031 428598.845

797948.575 428657.22

797952.714 428696.691

797952.714 428696.691

797952.714 428696.691

797969.649 428758.821

798004.961 428871.213

798012.672 428922.743

798012.672 428922.743

798012.672 428922.743

798012.672 428922.743

798012.672 428922.743

798012.672 428922.743

798012.672 428922.743

798042.437 428964.49

798042.437 428964.49

798042.437 428964.49

798042.437 428964.49

798042.437 428964.49

798042.437 428964.49

798042.437 428964.49

798042.437 428964.49

798042.437 428964.49

798042.437 428964.49

798042.437 428964.49

798042.437 428964.49

798042.437 428964.49

798042.437 428964.49

798153.27 429103.448

798153.27 429103.448

798153.27 429103.448

798153.27 429103.448

798153.27 429103.448

798153.27 429103.448

798153.27 429103.448

798153.27 429103.448




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



798153.27 429103.448

798153.27 429103.448

798153.27 429103.448

798153.27 429103.448

798153.27 429103.448

798308.886 429287.902

798422.281 429462.025

798480.063 429570.032

798480.063 429570.032

798480.063 429570.032

798480.063 429570.032

798480.063 429570.032

798480.063 429570.032

798480.063 429570.032

798480.063 429570.032

798480.063 429570.032

798480.063 429570.032

798511.24 429622.448

798511.24 429622.448

798511.24 429622.448

798511.24 429622.448

798511.24 429622.448

798511.24 429622.448

798550.622 429699.11

798550.622 429699.11

798550.622 429699.11

798550.622 429699.11

798550.622 429699.11

798550.622 429699.11

798593.904 429814.817

798593.904 429814.817

798621.714 429899.077

798641.433 429969.764

798645.568 430014.375

798649.599 430094.972

798645.077 430117.208

798643.947 430128.891

798676.822 430130.187




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



798676.494 430138.513

798689.344 430138.01

798688.762 430156.023

798766.632 430157.115






Tabel nr. 17 -SALCIENI

Intravilan existent

Trup 1 Trup 2 Trup 3 Trup 4 Trup 5 Trup 6

X Y X Y X Y X Y X Y X Y

795888.249 425523.737 794848.634 426985.193 795960.407 425502.936 794652.775 427151.826 796345.888 425407.277 796.345888 425.407277

795789.904 425644.998 794865.964 426959.559 795983.881 425474.615 794695.193 427160.956 796359.158 425380.012 796.359158 425.380012

795765.725 425676.577 794823.517 426930.482 795954.877 425450.575 794687.896 427194.856 796327.989 425364.842 796.327989 425.364842

795758.423 425686.835 794808.098 426957.589 795931.403 425478.897 794645.478 427185.726 796314.719 425392.108 796.314719 425.392108

795765.392 425691.947

795753.853 425706.926 *se pastreaza *se pastreaza *se renunta *se renunta *se renunta

795740.459 425724.312

795707.103 425765.336

795695.218 425779.294

795664.12 425814.358

795646.924 425833.746

795612.937 425863.994

795583.224 425891.407

795577.574 425888.033

795562.613 425882.281

795552.673 425888.305

795546.613 425894.885

795532.165 425911.431

795528.066 425916.661

795528.066 425916.661

795502.751 425946.494

795445.431 426013.305




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



795422.333 426040.227

795400.335 426069.797

795391.636 426082.292

795383.776 426086.317

795374.191 426099.737

795361.327 426116.09

795357.233 426121.294

795340.826 426142.151

795317.297 426172.061

795315.199 426170.41

795301.221 426187.157

795288.957 426201.849

795262.977 426233.237

795244.171 426258.714

795234.686 426271.486

795212.254 426302.46

795200.92 426319.377

795181.241 426348.751

795151.274 426396.021

795137.258 426418.13

795102.818 426442.099

795052.375 426501.698

795025.996 426531.402

794995.501 426569.717

794966.977 426604.664

794960.517 426611.848

794949.859 426623.701

794942.082 426632.352




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



794918.13 426663.297

794894.002 426696.063

794897.635 426699.311

794894.453 426709.19

794889.571 426751.351

794894.599 426753.716

794909.596 426764.139

794897.55 426808.837

794892.466 426813.042

794882.814 426852.688

794886.927 426855.674

794852.524 426903.054

794836.749 426902.751

794834.322 426906.995

794846.246 426914.926

794836.434 426929.677

794880.81 426960.075

794880.81 426960.075

794880.81 426960.075

794882.974 426961.484

794882.974 426961.484

794882.974 426961.484

794882.974 426961.484

794882.974 426961.484

794922.045 426915.14

794956.598 426875.072

795010.455 426817.484

795051.172 426769.792




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



795066.476 426734.788

795095.1 426699.248

795119.077 426713.534

795203.127 426633.337

795298.229 426527.722

795298.229 426527.722

795301.069 426522.263

795263.998 426504.546

795263.998 426504.546

795299.372 426457.816

795327.561 426421.594

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795505.574 426193.858

795531.106 426161.105

795547.85 426137.605

795652.936 425989.579

795652.936 425989.579

795652.936 425989.579

795652.936 425989.579

795701.674 425920.61




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



795701.674 425920.61

795701.674 425920.61

795746.866 425856.658

795746.866 425856.658

795897.037 425659.814

795897.037 425659.814

795897.037 425659.814

795897.037 425659.814

795929.348 425617.461

795961.727 425565.616

795954.618 425561.564

Tabel nr. 18 - PATLAGEANCA

Intravilan existent

Trup 1 Trup 2 Trup 3 Trup 4 Trup 5 Trup 6

X Y X Y X Y X Y X Y X Y

797738.314 421815.984 796362.254 421892.541 797265.448 421626.39 797287.292 421509.65 797411.185 421437.172 797655.518 421801.105

797728.132 421752.317 796431.432 421911.132 797307.165 421635.298 797235.441 421498.578 797452.901 421446.08 797704.536 421774.711

797728.132 421752.317 796442.352 421870.501 797315.645 421595.584 797245.476 421451.585 797461.382 421406.365 797688.289 421744.539

797890.358 421726.373 796372.09 421851.618 797273.928 421586.676 797297.326 421462.657 797419.665 421397.458 797639.272 421770.934

797920.093 421722.472

798112.147 421705.531 *se pastreaza *se pastreaza *se renunta *se pastreaza *se pastreaza, dar isi modifica pozitia

798126.578 421796.417

798126.578 421796.417

798126.578 421796.417

798126.578 421796.417

798129.708 421818.316

798133.818 421854.453

798142.501 421926.447




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



798150.223 421968.339

798167.205 422035.358

798184.989 422102.911

798025.751 422133.971

798002.239 422154.342

797978.727 422174.712

797957.85 422179.98

797945.001 422184.775

797936.501 422181.736

797895.045 422197.012

797855.881 422164.984

797842.535 422163.435

797821.454 422141.644

797799.583 422113.041

797798.533 422107.534

797771.133 422073.448

797772.548 422057.895

797763.441 422052.842

797724.792 422039.85

797694.415 422026.958

797639.919 422035.76

797616.689 422032.485

797601.299 422043.33

797601.299 422043.33

797580.591 422064.372

797535.621 422101.875

797535.621 422101.875

797535.621 422101.875




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797535.621 422101.875

797535.621 422101.875

797452.064 422122.205

797417.847 422130.427

797413.524 422119.659

797344.144 422143.147

797317.084 422165.602

797276.702 422206.578

797269.26 422214.13

797236.425 422203.827

797193.09 422190.23

797186.686 422187.16

797131.26 422160.59

797131.26 422160.59

797131.26 422160.59

797078.723 422097.422

797052.07 422073.495

797042.311 422075.282

797035.726 422070.954

797006.775 422043.377

796981.003 422013.236

796944.575 421977.783

796901.041 421936.127

796869.951 421911.317

796837.099 421897.158

796793.586 421873.251

796747.407 421846.684

796692.364 421827.228




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



796637.709 421804.131

796624.908 421795.544

796614.978 421789.641

796587.657 421773.534

796559.134 421756.719

796554.068 421753.732

796537.033 421746.439

796506.166 421736.419

796475.492 421723.707

796438.196 421707.256

796374.391 421677.424

796329.556 421660.69

796313.798 421654.808

796284.922 421644.03

796282.401 421643.484

796259.844 421639.119

796188.148 421623.068

796022.446 421591.994

795921.423 421579.665

795885.207 421752.731

795885.207 421752.731

795885.207 421752.731

795885.207 421752.731

795885.207 421752.731

795885.207 421752.731

795885.207 421752.731

795862.134 421740.823

795811.36 421753.05




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



795796.889 421760.041

795788.26 421764.21

795767.54 421761.42

795639.7 421730.11

795617.63 421729.45

795508.207 421695.636

795358.81 421649.47

795235.31 421623.18

795115.8 421600.07

795014.21 421584.14

794899.88 421564.22

794773.99 421536.73

794666.03 421513.63

794579.98 421496.9

794540.104 421487.6

794540.104 421487.6

794540.104 421487.6

794540.104 421487.6

794540.104 421487.6

794540.104 421487.6

794540.104 421487.6

794540.104 421487.6

794535.899 421486.619

794503.1 421478.97

794453.866 421464.404

794435.77 421459.05

794410.019 421456.283

794387.57 421453.87




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



794374.42 421453.87

794368.627 421453.037

794329.119 421447.355

794285.17 421441.034

794256.98 421436.98

794248.428 421435.555

794219.702 421430.77

794209.462 421429.065

794203.535 421428.077

794199.584 421427.419

794184.04 421424.83

794156.07 421419.96

794145.13 421432.12

794062.46 421415.1

794034.342 421392.761

793973.71 421344.59

793981.01 421330.97

793872.49 421185.48

793872.08 421171.47

793916.82 421113.11

793929.46 421088.79

793954.75 421054.75

793966.875 421052.33

793993.084 421037.517

794012.67 421035.419

794075.161 421003.017

794081.246 421004.479

794081.246 421004.479




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



794081.246 421004.479

794081.246 421004.479

794094.64 420956.274

794116.285 420885.544

794126.803 420857.882

794135.384 420840.732

794155.658 420800.221

794172.51 420767.6

794195.663 420724.012

794212.349 420689.356

794221.948 420666.783

794242.212 420644.282

794256.451 420616.168

794252.772 420614.636

794261.435 420591.884

794264.558 420592.273

794270.672 420577.81

794310.279 420495.598

794315.521 420485.319

794321.487 420473.524

794331.472 420453.783

794336.665 420440.782

794363.509 420403.263

794355.618 420382.955

794376.355 420359.097

794413.333 420335.821

794451.681 420341.298

794484.068 420327.594




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



794520.995 420209.921

794564.907 420189.8

794664.929 420140.521

794693.361 420129.391

794760.04 420121.181

794955.017 420085.396

795178.271 420066.074

795178.271 420066.074

795184.881 420073.825

795184.881 420073.825

795184.881 420073.825

795184.881 420073.825

795184.881 420073.825

795205.731 420229.772

795209.201 420241.694

795209.201 420241.694

795209.201 420241.694

795209.201 420241.694

795209.201 420241.694

795217.988 420298.788

795203.153 420300.906

795183.619 420305.754

795175.882 420310.172

795171.736 420321.218

795165.381 420324.808

795093.309 420340.83

795061.587 420344.478

795040.391 420346.916




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



795024.157 420347.837

794995.577 420349.458

794979.139 420348.48

794970.861 420349.81

794963.274 420361.757

794939.756 420361.496

794937.864 420394.578

794937.864 420412.828

794937.864 420422.111

794877.708 420422.111

794789.261 420432.52

794783.202 420381.04

794710.137 420394.012

794660.316 420402.858

794492.397 420432.671

794448.715 420490.423

794403.126 420619.502

794403.126 420619.502

794407.661 420620.444

794465.419 420633.113

794458.514 420668.662

794451.046 420700.55

794443.908 420726.991

794442.625 420737.109

794442.625 420737.109

794442.625 420737.109

794442.625 420737.109

794442.625 420737.109




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



794442.625 420737.109

794442.625 420737.109

794452.646 420740.625

794446.638 420773.571

794434.746 420825.078

794430.408 420847.962

794424.285 420893.18

794420.739 420917.659

794420.739 420917.659

794459.081 420929.471

794465.753 420932.528

794469.903 420936.488

794502.442 420938.028

794512.938 420939.593

794547.317 420947.106

794559.994 420949.363

794630.375 420961.664

794639.084 420961.219

794669.448 420963.211

794704.755 420972.914

794704.755 420972.914

794740.38 420980.905

794780.103 420990.399

794794.787 420998.363

794803.535 420999.852

794838.078 421008.825

794876.368 421018.288

794985.326 421044.004




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



794996.01 421046.622

795006.693 421049.24

795039.946 421056.33

795098.379 421064.192

795119.92 421068.94

795133.346 421071.675

795159.51 421075.382

795176.717 421079.079

795275.929 421100.353

795331.707 421112.291

795370.826 421120.138

795370.826 421120.138

795370.826 421120.138

795370.826 421120.138

795370.826 421120.138

795370.826 421120.138

795370.826 421120.138

795394.942 421125.855

795394.942 421125.855

795454.991 421140.091

795500.441 421154.595

795513.697 421157.676

795546.241 421164.837

795589.072 421175.059

795681.152 421191.973

795808.741 421218.675

795842.407 421225.118

795849.672 421227.12




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



795873.365 421235.684

795901.646 421242.324

795901.646 421242.324

795901.646 421242.324

795901.646 421242.324

795901.646 421242.324

795901.646 421242.324

795901.646 421242.324

795905.596 421242.951

795932.106 421247.16

795937.739 421248.055

795969.183 421252.225

795971.224 421252.685

796061.769 421272.628

796061.769 421272.628

796083.844 421277.018

796158.756 421295.983

796207.063 421306.408

796235.577 421310.876

796235.577 421310.876

796275.379 421319.52

796275.379 421319.52

796331.727 421332.344

796361.49 421338.648

796395.748 421344.355

796395.748 421344.355

796424.951 421353.493

796453.934 421359.717




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



796525.892 421370.679

796580.198 421384.346

796580.198 421384.346

796580.198 421384.346

796580.198 421384.346

796608.401 421393.307

796660.452 421406.572

796711.13 421422.613

796726.394 421427.985

796743.704 421432.693

796743.704 421432.693

796743.704 421432.693

796764.146 421440.943

796799.84 421459.141

796848.548 421481.652

796924.385 421499.75

797123.835 421562.313

797091.516 421596.672

797107.707 421606.846

797155.798 421642.952

797180.626 421662.548

797193.191 421672.056

797234.311 421703.175

797265.043 421728.24

797303.345 421775.302

797318.207 421770.456

797341.021 421808.19

797366.505 421838.895




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797366.505 421838.895

797439.485 421876.246

797439.485 421876.246

797568.953 421889.033

797595.563 421889.001

797622.172 421888.968

797665.283 421857.273

797738.314 421815.984






Coordonatele Stereo 1970 ale intravilanelor propuse pe fiecare sat apartinand UAT

Ceatalchioi sunt prezentate in tabelele urmatoare :

Tabel nr. 19 -SALCIENI

Intravilan propus

Trup 1 Trup 2 Trup 3

X Y X Y X Y

795888.249 425523.737 794848.634 426985.193 795960.407 425502.936

795789.904 425644.998 794865.964 426959.559 795983.881 425474.615

795765.725 425676.577 794823.517 426930.482 795954.877 425450.575

795758.423 425686.835 794808.098 426957.589 795931.403 425478.897

795765.392 425691.947

795753.853 425706.926 *se pastreaza *se pastreaza

795740.459 425724.312

795707.103 425765.336

795695.218 425779.294

795664.12 425814.358

795646.924 425833.746

795612.937 425863.994

795583.224 425891.407

795577.574 425888.033

795562.613 425882.281

795552.673 425888.305

795546.613 425894.885

795532.165 425911.431

795528.066 425916.661

795528.066 425916.661

795502.751 425946.494

795445.431 426013.305

795422.333 426040.227

795400.335 426069.797

795391.636 426082.292

795383.776 426086.317

795374.191 426099.737

795361.327 426116.09

795357.233 426121.294

795340.826 426142.151




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



795317.297 426172.061

795315.199 426170.41

795301.221 426187.157

795288.957 426201.849

795262.977 426233.237

795244.171 426258.714

795234.686 426271.486

795212.254 426302.46

795200.92 426319.377

795181.241 426348.751

795151.274 426396.021

795137.258 426418.13

795102.818 426442.099

795052.375 426501.698

795025.996 426531.402

794995.501 426569.717

794966.977 426604.664

794960.517 426611.848

794949.859 426623.701

794942.082 426632.352

794918.13 426663.297

794894.002 426696.063

794897.635 426699.311

794894.453 426709.19

794889.571 426751.351

794894.599 426753.716

794909.596 426764.139

794897.55 426808.837

794892.466 426813.042

794882.814 426852.688

794886.927 426855.674

794852.524 426903.054

794836.749 426902.751

794834.322 426906.995

794846.246 426914.926

794836.434 426929.677

794880.81 426960.075

794880.81 426960.075




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



794880.81 426960.075

794882.974 426961.484

794882.974 426961.484

794882.974 426961.484

794882.974 426961.484

794882.974 426961.484

794922.045 426915.14

794956.598 426875.072

795010.455 426817.484

795051.172 426769.792

795066.476 426734.788

795095.1 426699.248

795119.077 426713.534

795203.127 426633.337

795298.229 426527.722

795298.229 426527.722

795301.069 426522.263

795263.998 426504.546

795263.998 426504.546

795299.372 426457.816

795327.561 426421.594

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795488.984 426215.082

795505.574 426193.858

795531.106 426161.105

795547.85 426137.605

795652.936 425989.579

795652.936 425989.579

795652.936 425989.579

795652.936 425989.579

795701.674 425920.61




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



795701.674 425920.61

795701.674 425920.61

795746.866 425856.658

795746.866 425856.658

795897.037 425659.814

795897.037 425659.814

795897.037 425659.814

795897.037 425659.814

795929.348 425617.461

795961.727 425565.616

795954.618 425561.564

Tabel nr. 20 -PLAURU

Intravilan propus

Trup 1 Trup 3

X Y X Y

799343.301 433052.938 799023.91 433054.716

799354.836 433052.25 799071.538 433041.117

799370.215 433051.954 799056.626 432988.891

799370.215 433051.954 799008.998 433002.49

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954 *se pastreaza

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799370.215 433051.954

799408.448 433062.164

799413.468 433062.839

799447.242 433048.147

799578.226 432991.168

799647.379 432948.309

799685.183 432904.068

799727.071 432861.732

799844.025 432721.528

799886.021 432655.934

799934.811 432593.355

799972.677 432540.713

800020.373 432479.391

800069.701 432419.309

800101.473 432378.259

800142.47 432328.169

800189.71 432264.93

800214.03 432234.46

800234.556 432213.942

800256.949 432187.827

800284.483 432156.204

800312.929 432123.733

800334.609 432099.49

800361.343 432068.584

800409.199 432015.105

800440.813 431979.043

800511.589 431905.092




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



800566.685 431844.505

800620.589 431791.705

800648.249 431762.169

800679.052 431724.464

800712.998 431696.812

800755.744 431657.85

800785.292 431628.479

800853.386 431552.158

800914.988 431490.006

800855.86 431411.769

800799.268 431450.466

800792.296 431442.177

800763.097 431389.22

800734.091 431332.646

800594.727 431387.172

800558.466 431413.308

800536.288 431434.452

800489.942 431475.45

800393.523 431570.76

800351.404 431610.705

800313.32 431640.792

800271.008 431675.014

800249.578 431693.601

800236.82 431705.652

800225.493 431717.893

800212.713 431734.28

800206.821 431744.85

800185.59 431801.207

800169.216 431843.256

800146.136 431903.711

800135.969 431923.441

800121.054 431940.383

800108.419 431954.076

800038.529 432024.846

799960.846 432103.207

799885.75 432185.434

799848.072 432230.545

799824.009 432258.47




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



799818.609 432264.952

799757.669 432338.103

799646.544 432471.494

799594.014 432534.549

799533.39 432607.321

799472.061 432680.938

799416.585 432747.53

799354.097 432812.523

799300.312 432850.187

799237.024 432889.081

799163.704 432930.942

799131.815 432944.768

799108.969 432956.368

799105.54 432956.55

799110.791 432974.122

799110.791 432974.122

799110.791 432974.122

799110.791 432974.122

799110.791 432974.122

799110.791 432974.122

799163.312 433083.312

799210.048 433087.2

799229.31 433077.389

799248.804 433072.313






Tabel nr. 21 - PATLAGEANCA

Intravilan propus

Trup 1 Trup 2 Trup 3 Trup 5 Trup 6

X Y X Y X Y X Y X Y

797738.314 421815.984 796362.254 421892.541 797265.448 421626.39 797411.185 421437.172 797775.917 421712.825

797728.132 421752.317 796431.432 421911.132 797307.165 421635.298 797452.901 421446.08 797752.129 421676.992

797728.132 421752.317 796442.352 421870.501 797315.645 421595.584 797461.382 421406.365 797831.256 421632.205

797890.358 421726.373 796372.09 421851.618 797273.928 421586.676 797419.665 421397.458 797854.243 421672.283

797920.093 421722.472

798112.147 421705.531 *se pastreaza *se pastreaza *se pastreaza *se pastreaza, dar isi modifica pozitia

798126.578 421796.417

798126.578 421796.417

798126.578 421796.417

798126.578 421796.417

798129.708 421818.316

798133.818 421854.453

798142.501 421926.447

798150.223 421968.339

798167.205 422035.358

798184.989 422102.911

798025.751 422133.971

798002.239 422154.342

797978.727 422174.712

797957.85 422179.98

797945.001 422184.775

797936.501 422181.736

797895.045 422197.012




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797855.881 422164.984

797842.535 422163.435

797821.454 422141.644

797799.583 422113.041

797798.533 422107.534

797771.133 422073.448

797772.548 422057.895

797763.441 422052.842

797724.792 422039.85

797694.415 422026.958

797639.919 422035.76

797616.689 422032.485

797601.299 422043.33

797601.299 422043.33

797580.591 422064.372

797535.621 422101.875

797535.621 422101.875

797535.621 422101.875

797535.621 422101.875

797535.621 422101.875

797452.064 422122.205

797417.847 422130.427

797413.524 422119.659

797344.144 422143.147

797317.084 422165.602

797276.702 422206.578

797269.26 422214.13

797236.425 422203.827

797193.09 422190.23




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797186.686 422187.16

797131.26 422160.59

797131.26 422160.59

797131.26 422160.59

797078.723 422097.422

797052.07 422073.495

797042.311 422075.282

797035.726 422070.954

797006.775 422043.377

796981.003 422013.236

796944.575 421977.783

796901.041 421936.127

796869.951 421911.317

796837.099 421897.158

796793.586 421873.251

796747.407 421846.684

796692.364 421827.228

796637.709 421804.131

796568.44 421968.41

796477.477 421947.337

796526.806 421831.523

796505.79 421823.432

796518.39 421791.363

796490.162 421780.271

796487.523 421787.103

796468.448 421785.731

796452.437 421779.335

796413.387 421764.12

796421.824 421742.308




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



796358.48 421715.132

796304.365 421701.721

796272.131 421698.3

796248.746 421695.818

796198.294 421690.464

796169.231 421687.379

796122.777 421836.673

796048.517 421827.564

796049.99 421815.6

796015.33 421805.64

796010.848 421819.928

795910.496 421769.78

795885.207 421752.731

795885.207 421752.731

795885.207 421752.731

795885.207 421752.731

795885.207 421752.731

795885.207 421752.731

795885.207 421752.731

795862.134 421740.823

795811.36 421753.05

795796.889 421760.041

795788.26 421764.21

795767.54 421761.42

795639.7 421730.11

795617.63 421729.45

795508.207 421695.636

795358.81 421649.47

795235.31 421623.18




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



795115.8 421600.07

795014.21 421584.14

794899.88 421564.22

794773.99 421536.73

794666.03 421513.63

794579.98 421496.9

794540.104 421487.6

794540.104 421487.6

794540.104 421487.6

794540.104 421487.6

794540.104 421487.6

794540.104 421487.6

794540.104 421487.6

794540.104 421487.6

794535.899 421486.619

794503.1 421478.97

794453.866 421464.404

794435.77 421459.05

794410.019 421456.283

794387.57 421453.87

794374.42 421453.87

794368.627 421453.037

794329.119 421447.355

794285.17 421441.034

794256.98 421436.98

794248.428 421435.555

794219.702 421430.77

794209.462 421429.065

794203.535 421428.077




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



794199.584 421427.419

794184.04 421424.83

794156.07 421419.96

794145.13 421432.12

794062.46 421415.1

794034.342 421392.761

793973.71 421344.59

793981.01 421330.97

793872.49 421185.48

793872.08 421171.47

793916.82 421113.11

793929.46 421088.79

793954.75 421054.75

793966.875 421052.33

793993.084 421037.517

794012.67 421035.419

794075.161 421003.017

794081.246 421004.479

794081.246 421004.479

794081.246 421004.479

794081.246 421004.479

794094.64 420956.274

794116.285 420885.544

794126.803 420857.882

794135.384 420840.732

794155.658 420800.221

794172.51 420767.6

794195.663 420724.012

794212.349 420689.356




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



794221.948 420666.783

794242.212 420644.282

794256.451 420616.168

794252.772 420614.636

794261.435 420591.884

794264.558 420592.273

794270.672 420577.81

794310.279 420495.598

794315.521 420485.319

794321.487 420473.524

794331.472 420453.783

794336.665 420440.782

794363.509 420403.263

794355.618 420382.955

794376.355 420359.097

794413.333 420335.821

794451.681 420341.298

794484.068 420327.594

794520.995 420209.921

794564.907 420189.8

794664.929 420140.521

794693.361 420129.391

794760.04 420121.181

794955.017 420085.396

795178.271 420066.074

795178.271 420066.074

795184.881 420073.825

795184.881 420073.825

795184.881 420073.825




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



795184.881 420073.825

795184.881 420073.825

795205.731 420229.772

795209.201 420241.694

795209.201 420241.694

795209.201 420241.694

795209.201 420241.694

795209.201 420241.694

795217.988 420298.788

795203.153 420300.906

795183.619 420305.754

795175.882 420310.172

795171.736 420321.218

795165.381 420324.808

795093.309 420340.83

795061.587 420344.478

795040.391 420346.916

795024.157 420347.837

794995.577 420349.458

794979.139 420348.48

794970.861 420349.81

794963.274 420361.757

794939.756 420361.496

794937.864 420394.578

794937.864 420412.828

794937.864 420422.111

794877.708 420422.111

794789.261 420432.52

794783.202 420381.04




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



794710.137 420394.012

794660.316 420402.858

794492.397 420432.671

794448.715 420490.423

794403.126 420619.502

794403.126 420619.502

794407.661 420620.444

794465.419 420633.113

794458.514 420668.662

794451.046 420700.55

794443.908 420726.991

794442.625 420737.109

794442.625 420737.109

794442.625 420737.109

794442.625 420737.109

794442.625 420737.109

794442.625 420737.109

794442.625 420737.109

794452.646 420740.625

794446.638 420773.571

794434.746 420825.078

794430.408 420847.962

794424.285 420893.18

794420.739 420917.659

794420.739 420917.659

794459.081 420929.471

794465.753 420932.528

794469.903 420936.488

794502.442 420938.028




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



794512.938 420939.593

794547.317 420947.106

794559.994 420949.363

794630.375 420961.664

794639.084 420961.219

794669.448 420963.211

794704.755 420972.914

794704.755 420972.914

794740.38 420980.905

794780.103 420990.399

794794.787 420998.363

794803.535 420999.852

794838.078 421008.825

794876.368 421018.288

794985.326 421044.004

794996.01 421046.622

795006.693 421049.24

795039.946 421056.33

795098.379 421064.192

795133.346 421071.675

795159.51 421075.382

795176.717 421079.079

795275.929 421100.353

795331.707 421112.291

795370.826 421120.138

795370.826 421120.138

795370.826 421120.138

795370.826 421120.138

795370.826 421120.138




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



795370.826 421120.138

795370.826 421120.138

795394.942 421125.855

795394.942 421125.855

795454.991 421140.091

795500.441 421154.595

795513.697 421157.676

795546.241 421164.837

795589.072 421175.059

795681.152 421191.973

795808.741 421218.675

795842.407 421225.118

795849.672 421227.12

795873.365 421235.684

795901.646 421242.324

795901.646 421242.324

795901.646 421242.324

795901.646 421242.324

795901.646 421242.324

795901.646 421242.324

795901.646 421242.324

795905.596 421242.951

795932.106 421247.16

795937.739 421248.055

795969.183 421252.225

795971.224 421252.685

796061.769 421272.628

796061.769 421272.628

796083.844 421277.018




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



796158.756 421295.983

796207.063 421306.408

796235.577 421310.876

796235.577 421310.876

796275.379 421319.52

796275.379 421319.52

796331.727 421332.344

796361.49 421338.648

796395.748 421344.355

796395.748 421344.355

796424.951 421353.493

796453.934 421359.717

796525.892 421370.679

796580.198 421384.346

796580.198 421384.346

796580.198 421384.346

796580.198 421384.346

796608.401 421393.307

796660.452 421406.572

796711.13 421422.613

796726.394 421427.985

796743.704 421432.693

796743.704 421432.693

796743.704 421432.693

796764.146 421440.943

796799.84 421459.141

796848.548 421481.652

796924.385 421499.75

797123.835 421562.313




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797091.516 421596.672

797107.707 421606.846

797155.798 421642.952

797180.626 421662.548

797193.191 421672.056

797234.311 421703.175

797265.043 421728.24

797303.345 421775.302

797318.207 421770.456

797341.021 421808.19

797366.505 421838.895

797366.505 421838.895

797439.485 421876.246

797439.485 421876.246

797568.953 421889.033

797595.563 421889.001

797622.172 421888.968

797665.283 421857.273

797738.314 421815.984




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



Tabel nr.22- CEATALCHIOI

Intravilan propus

Trup 1 Trup 2 Trup 3 Trup 5

X Y X Y X Y X Y

795908.692 427839.032 798755.289 430288.65 798768.368 430210.534 795849.465 427964.685

795955.586 427835.679 798755.363 430269.115 798766.995 430319.621 795843.859 427943.339

796316.041 427810.437 798755.479 430233.551 798767.666 430401.157 795831.798 427815.436

796377.017 427814.882 798757.094 430197.6 798774.378 430412.657 795902.709 427811.457

796395.837 427815.265 798641.462 430187.367 798789.287 430417.941 795908.987 427890.559

796486.563 427817.567 798639.424 430202.758 798789.287 430417.941 795911.539 427931.997

796486.73 427808.913 798642.062 430246.099 798811.503 430418.549 795913.773 427968.272

796485.524 427769.181 798642.256 430281.357 798926.167 430402.102 795885.059 427970.364

796488.168 427729.351 798650.61 430318.438 798909.142 430206.779

796491.436 427703.957 798707.839 430322.815 *se pastreaza

796481.591 427700.88 798707.312 430288.462 *se pastreaza

796486.503 427640.56 798755.296 430288.65

796466.346 427627.681

796476.007 427613.12 *se pastreaza, coordonate incluse in 1

796494.86 427596.466

796553.933 427553.732

796625.01 427602.313

796718.567 427674.664

796743.041 427640.177

796756.932 427621.826

796774.99 427632.099

796788.371 427613.429

796775.906 427606.092

796741.78 427582.087




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



796713.84 427559.731

796732.607 427533.563

796746.965 427506.125

796775.912 427463.718

796725.128 427426.748

796745.727 427378.894

796664.855 427316.097

796672.442 427307.947

796796.661 427371.961

796897.489 427415.483

796899.119 427411.526

796918.014 427359.588

796878.132 427350.197

796886.834 427305.578

796905.984 427310.622

796925.457 427254.515

796911.172 427253.185

796912.237 427248.73

796925.089 427197.736

796920.726 427196.146

796927.737 427154.57

796902.365 427151.747

796903.832 427144.393

796905.844 427134.302

796909.804 427113.643

796910.824 427106.987

796925.451 427092.416

796917.406 427079.342

796914.359 427070.372




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



796906.544 427047.361

796974.328 427014.173

796995.247 427001.501

797005.7 426994.669

797000.764 426984.274

796994.961 426967.303

796992.478 426916.732

796994.564 426883.873

796998.287 426872.945

797003.997 426871.519

797048.247 426866.629

797090.253 426855.625

797143.861 426857.818

797171.904 426858.965

797172.165 426868.042

797223.038 426867.657

797244.516 426774.259

797278.741 426785.58

797297.662 426791.619

797308.908 426776.589

797314.924 426771.915

797331.924 426736.772

797341.579 426725.307

797348.41 426714.05

797363.582 426691.638

797384.41 426660.87

797360.248 426639.955

797377.313 426609.966

797392.604 426621.84




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797404.095 426601.681

797437.87 426545.801

797370.858 426502.817

797375.672 426481.169

797386.079 426462.006

797396.926 426450.597

797429.326 426401.553

797450.722 426362.155

797432.233 426349.301

797454.147 426307.115

797475.148 426267.231

797693.247 426408.804

797713.142 426417.299

797674.607 426486.718

797621.745 426579.802

797573.924 426664.593

797515.674 426757.648

797451.184 426855.625

797426.146 426889.425

797460.009 426912.529

797491.751 426935.471

797522.237 426956.842

797547.748 427064.015

797550.542 427075.755

797751.93 426983.182

797785.116 427098.623

797789.669 427111.272

797794.692 427125.229

797813.41 427170.01




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797836.737 427234.311

797843.759 427261.22

797867.163 427318.177

797874.873 427342.049

797852.347 427350.711

797906.209 427443.209

797909.981 427449.709

797952.048 427522.199

798007.303 427608.384

798042.971 427669.803

798101.209 427771.696

798153.327 427884.418

798170.606 427952.48

798191.705 427996.905

798192.038 428016.909

798197.56 428033.969

798210.821 428074.944

798108.569 428123.055

798033.364 428158.372

797894.89 428222.934

797895.051 428230.344

797937.855 428291.433

797962.178 428325.213

797987.222 428365.555

798011.98 428403.884

798033.099 428437.229

798062.758 428485.218

798105.245 428555.84

798140.817 428612.409




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



798169.594 428656.927

798196.113 428698.995

798286.235 428838.134

798305.554 428861.567

798374.905 428928.976

798413.65 428974.801

798467.822 429068.825

798500.525 429129.684

798515.224 429157.772

798529.237 429183.183

798553.072 429228.319

798575.782 429267.64

798584.696 429285.25

798605.14 429321.935

798620.89 429349.384

798641.159 429385.283

798672.189 429442.143

798683.854 429462.41

798699.467 429491.716

798716.089 429521.18

798723.518 429534.506

798733.436 429553.402

798741.141 429567.325

798774.802 429630.881

798790.777 429661.082

798804.933 429686.971

798819.031 429713.325

798834.409 429746.701

798846.477 429773.389




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



798860.447 429804.049

798876.358 429872.229

798882.661 429942.804

798879.013 429988.04

798878.488 430008.4

798872.405 430034.218

798868.437 430051.474

798845.703 430088.089

798833.446 430107.479

798817.987 430116.64

798803.042 430126.932

798791.671 430139.369

798777.957 430154.197

798776.31 430159.906

798768.112 430183.259

798764.662 430207.954

798768.368 430210.534

798909.142 430206.779

798926.167 430402.102

798926.731 430410.165

798875.841 430417.074

798830.153 430423.628

798807.548 430426.87

798783.756 430426.214

798765.735 430419.828

798754.854 430401.35

798755.187 430316.373

798755.249 430300.645

798755.289 430288.65




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



798707.312 430288.462

798707.839 430322.815

798650.61 430318.438

798642.257 430281.357

798642.062 430246.099

798639.424 430202.758

798641.861 430187.381

798643.947 430128.891

798645.077 430117.208

798649.599 430094.972

798645.568 430014.375

798641.433 429969.764

798621.714 429899.077

798593.904 429814.817

798550.622 429699.11

798511.24 429622.448

798480.063 429570.032

798422.281 429462.025

798308.886 429287.902

798153.27 429103.448

798042.437 428964.49

798012.672 428922.743

798004.961 428871.213

797969.649 428758.821

797952.714 428696.691

797948.575 428657.22

797926.031 428598.845

797878.663 428499.701

797838.045 428422.842




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797794.896 428392.662

797789.437 428389.365

797752.562 428355.292

797746.499 428349.69

797735.389 428339.813

797728.312 428333.9

797669.642 428296.846

797418.502 428142.247

797387.058 428123.537

797370.42 428114.265

797351.515 428108.467

797313.004 428089.814

797293.866 428079.77

797266.119 428067.126

797209.884 428038.714

797116.687 428018.403

797097.303 428020.776

797028.136 427983.353

796993.282 427958.647

796973.065 427941.523

796920.9 427895.187

796849.514 427850.621

796807.764 427836.77

796720.486 427832.653

796700.304 427834.061

796681.562 427837.573

796666.341 427839.131

796653.503 427840.689

796626.111 427846.461




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



796615.386 427851.226

796592.982 427859.327

796583.925 427862.901

796544.599 427879.818

796484.192 427908.224

796485.788 427875.102

796395.154 427908.033

796388.854 427910.322

796314.371 427927.61

796246.967 427936.725

796219.354 427937.92

796180.661 427937.357

796128.958 427941.083

796067.263 427937.989

795998.49 427941.342

795976.167 427940.905

795949.081 427940.644

795939.071 427944.773

795934.716 427945.687

795932.676 427973.144

795871.226 427968.157

795849.465 427964.685

795843.859 427943.339

795831.798 427815.436

795902.709 427811.458

795908.692 427839.032

795955.586 427835.679

796316.041 427810.437

796377.017 427814.882




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



796395.837 427815.265

796486.563 427817.567

796486.73 427808.913

796485.524 427769.181

796488.168 427729.351

796491.436 427703.957

796481.591 427700.88

796486.503 427640.56

796466.346 427627.681

796476.007 427613.12

796494.86 427596.466

796553.933 427553.732

796625.01 427602.313

796718.567 427674.664

796743.041 427640.177

796756.932 427621.826

796774.99 427632.099

796788.371 427613.429

796775.906 427606.092

796741.78 427582.087

796713.84 427559.731

796732.607 427533.563

796746.965 427506.125

796775.912 427463.718

796725.128 427426.748

796745.727 427378.894

796664.855 427316.097

796672.442 427307.947

796796.661 427371.961




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



796897.489 427415.483

796899.119 427411.526

796918.014 427359.588

796878.132 427350.197

796886.834 427305.578

796905.984 427310.622

796925.457 427254.515

796911.172 427253.185

796912.237 427248.73

796925.089 427197.736

796920.726 427196.146

796927.737 427154.57

796902.365 427151.747

796903.832 427144.393

796905.844 427134.302

796909.804 427113.643

796910.824 427106.987

796925.451 427092.416

796917.406 427079.342

796914.359 427070.372

796906.544 427047.361

796974.328 427014.173

796995.247 427001.501

797005.7 426994.669

797000.764 426984.274

796994.961 426967.303

796992.478 426916.732

796994.564 426883.873

796998.287 426872.945




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797003.997 426871.519

797048.247 426866.629

797090.253 426855.625

797143.861 426857.818

797171.904 426858.965

797172.165 426868.042

797223.038 426867.657

797244.516 426774.259

797278.741 426785.58

797297.662 426791.619

797308.908 426776.589

797314.924 426771.915

797331.924 426736.772

797341.579 426725.307

797348.41 426714.05

797363.582 426691.638

797384.41 426660.87

797360.248 426639.955

797377.313 426609.966

797392.604 426621.84

797404.095 426601.681

797437.87 426545.801

797370.858 426502.817

797375.672 426481.169

797386.079 426462.006

797396.926 426450.597

797429.326 426401.553

797450.722 426362.155

797432.233 426349.301




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



797454.147 426307.115

797475.148 426267.231

797693.247 426408.804

797713.142 426417.299

797674.607 426486.718

797621.745 426579.802

797573.924 426664.593

797515.674 426757.648

797451.184 426855.625

797426.146 426889.425

797460.009 426912.529

797491.751 426935.471

797522.237 426956.842

797547.748 427064.015

797550.542 427075.755

797751.93 426983.182

797785.116 427098.623

797789.669 427111.272

797794.692 427125.229

797813.41 427170.01

797836.737 427234.311

797843.759 427261.22

797867.163 427318.177

797874.873 427342.049

797852.347 427350.711

797906.209 427443.209

797909.981 427449.709

797952.048 427522.199

798007.303 427608.384




J36/436/2007 CUI RO 22244774

Telefon/fax : 0340-104.067



798042.971 427669.803

798101.209 427771.696

798153.327 427884.418

798170.606 427952.48

798191.705 427996.905

798192.038 428016.909

798197.56 428033.969

798210.821 428074.944

798108.569 428123.055

798033.364 428158.372



Tulcea, str. Garii, nr. 1, Bl. G1, Sc. C, Ap. 3 J36/436/2007 CUI RO 22244774



3.2. Starea actuala a mediului

Factorul de mediu: apa

Comuna, formată din satele Ceatalchioi - reşedinţa de comună, Salcieni, Plauru si Patlageanca se află in lungul Bratului Chilia al Dunarii.

Tot teritoriul administrativ se afla in zona de inundatii cu risc de 1%, iar partea adiacenta Dunarii si neprotejata de diguri se afla in zona cu risc de 5%.

Mare parte din zonele edificate sunt protejate de diguri, mai putin satul Plauru si partial Patlageanca unde sunt propuse lucrari de sistematizare si executia a unor diguri de protectie, pe baza unor studii de specialitate.

Hidrografia reperezintă o caracterisitică naturală determinată pentru dezvoltarea comunei, ca si în restul asezărilor din Delta Dunarii.

Reteaua hidrografică este constituită de bratul Chilia, de importantă primordială in constituirea si evolutia satelor comunei Ceatalchioi. Formarea asezarilor umane s-a facut firesc, de-a lungul acestei importante cai de circulatie si comunicare, de desfasurare a legaturilor socio-economice.

Dunarea înregistrează in sectorul comunei Ceatalchioi , niveluri medii multianuale ce oscilează intre 150 - 250 cm. ln ziua de 21.V.1970, in dreptul localitatii Ceatalchioi s-a atins valoarea de 400 cm, apele ridicându-se la cota absolută situată cu 80 cm peste cota maximă a grindului.

Reteaua hidrografică care era completată de canale, gârle, sahale, japse ce faceau legatura intre lacuri sau intre acestea si bratele Dunării s-a restrâns mult, în urma executiei lucrărilor de hidroameliorare (diguri, imbunatatiri agricole).

Datorită carcacteristicilor hidrogeologice s-a constatat existenta unui strat acvifer freatic cantonat la 0,10 - 3,50 m, variind in functie de cotele de nivel ale terenului si de fluctuatia nivelului apelor Dunării.

Au fost efectuate numeroase lucrări de desecare, pe suprafete extinse, soldate cu mărirea suprafetelor agricole .

Existenta pânzei freatice la suprafată are urmări asupra modului de construire, pe tot teritoriul comunei.

Factorul de mediu: aer

Comuna Ceatalchioi se afla in sfera climatului continental arid de tip danubian, cu amplitudine termica mare, regim eolian activ si putine precipitatii.

Temperatura medie anuala oscileaza in jurul a 11° C.

Fata de zona continentala, regimul termic este mai putin excesiv. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 400 mm, cu maxime in luna iunie (50,2 mm) si minime generale, in luna februarie (26 mm).





RAPORT DE MEDIU – Reactualizare PUG Ceatalchioi Pg.126/257

Regimul eolian se caracterizeaza prin vânturi dominante din sectorul nordic, mai frecvente iarna. Vara, predomină vânturile dinspre sud, iar primăvara, îndeosebi in martie, se manifestă cea mai mare frecventa a vânturilor.

Factorul de mediu: sol

Teritoriul comunei Ceatalchioi aparţine din punct de vedere geologic unităţii tectonice a Dobrogei de Nord, unde au avut loc dezvoltări ale formaţiunilor triasice. Faţă de perioada protero- şi paleozoică de formare a munţilor Măcin, în zona Tulcea s-au dezvoltat predominant formaţiuni mezozoice de geosinclinal de sub care apar sporadic formaţiuni paleozoice. Din punct de vedere geologic, toată platforma cursului superior al Teliţei este un bloc de formaţiuni triasice dintre care se disting câteva puncte de roci eruptive. Se întâlnesc de asemenea şi formaţiuni aluvionare de dată recentă dispuse pe valea râului.

Zona triasică a teritoriului Tulcei este situată între falia Luncaviţa-Consul la vest, după care pătura paleozoică se suprapune peste aceasta, falia de nord marcând treapta de scufundare a Dobogei, peste care s-au aşernut depozitele aluvionare ale Deltei Dunării.

Depozitele prezente pe suprafeţe restrânse sunt reprezentate de gresii argiloase, slab micacee, dispuse în straturi de depăşesc 1m. Între aceste gresii s-au descoperit, la Poşta, numeroase impresiuni de lamelibranhiate şi amoniţi. Gresiile liasice se aştern pe valea Teliţei, în zona Ceatalchioi peste straturi de marne, iar către sud, peste calcare carniene.

Ca trăsătură generală, formaţiunile sunt acoperite de o pătură de depozite loessoide ce aparţin Pleistocenului, constituite din nisipuri şi prafuri argiloase gălbui cu particule milimetrice provenite din rocile de fundament. Loess-ul se adaptează rocii, astfel în zonele cu forme depresionare anterior depunerii acestuia, au rezultat grosimi mai consistente.

Depozitele loessoide au fost atribuite intervalului stratigrafic ce include partea superioară a Pleistocenului mediu şi superior.

Din punct de vedere morfologic, geologia zonei nu prezintă elemente care să pericliteze

stabilitatea generală. Localitatea s-a dezvoltat pe valea largă a Teliţei, zonele de relief fiind caracterizate de versanţi largi spre nord şi sud. Cota maximă este atinsă prin dealul Ceatalchioilor - +118,50 m.

Gradul de risc la torenţi este redus, existând totuşi probabilitate ca la averse puternice să fie afectată partea de mijloc a localităţii.

În privinţa seismicităţii în zona Ceatalchioi se manifestă două zone de activitate: Vrancea cu mişcări seismice de adâncime, respectiv zona Beştepe unde au loc cutremure de suprafaţă. Din informaţiile avute se evidenţiază două evenimente importante:

Cutremurul din 04.03.1977, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter; Cutremurul din 13.11.1981, la o adâncime de 15 km, cu magnitudinea 5,4 grade pe scara

Richter. Evenimentul a fost resimţit în localităţi din estul ţării. Acest tip de cutremur se încadrează în clasa „A”, după Rosenblueth, cu focare de suprafaţă până la 30 km adâncime şi produce mişcări asociate unui şoc, cu magnitudini mici între 5,3-6,2 grade. Mişcarea este unidirecţională, acceleraţia maximă putând atinge valori mari, cu perioada de vibraţie de 0,2 secunde sau mai scurtă. În cazul interpunerii straturilor aluvionare, reflexia undelor se modifică. În cazul evenimentului din 1981, avariile construcţiilor nu au fost structurale.

Terenurile de natură loessoidă impun alegerea structurii de rezistenţă şi a sistemelor de fundare ale construcţiilor, indiferent de clasa de importanţă a acestora. Trebuie avute în vedere şi aspecte privind alegerea formei, a înălţimii etc. pentru adaptarea şi conformarea corectă a






construcţiei la condiţiile trenului, pentru asigurarea acesteia conform cerinţelor Legii nr. 10/1995, privind calitatea construcţiilor.

Din punct de vedere geotehnic, pentru caracterizarea zonei s-au folosit datele în urma forajelor din 1977, care au interceptat stratificaţia generală a zonei. Ca o caracteristică, se remarcă prezenţa în suprafaţă a unui strat compus din depozite loessoide cu grosimi variabile ce cresc dinspre zona mediană către sud şi nord. Cracteristici geotehnice ale loess-ului:

- indice de plasticitate lp = 9,2-13,5%; - limita de frământare Wp = 15,8-17,4; - limita de curgere Wl = 23,4-27,9; - indice de consistenţă Ic = 1,22-1,35; - volumul porilor n = 46-52%; - mod de deformare endometric M2-3 = 30,3-90,0 daN/cmp

Caracteristicile arată că terenul respectiv prezintă o compresibilitate accentuată şi un volum ridicat al porilor, impunându-se măsuri specifice de fundare (PSU) conform prevederilor normativului P7/92.

În continuarea straturilor de sedimentare se dezvoltă prafuri argiloase cafeniu-deschis, plastic consistente, saturate şi argile prăfoase galbene, plastic consistente, saturate. La baza forajelor se remarcă o trecere la prafuri nisipos argiloase, galben verzui plastic consistente, saturate. Valorile indicelui de plasticitate sunt reduse, criteriul granulometric încadrând tipurile de pământ în categoria P.3-P.4 (STAS 1209/2-1990) fiind sensibile la îngheţ.

Analizele modulului endometric al pământurilor de sub stratul de loess scoate în evidenţă caracterul neuniform al distribuţiei, plaja de valori variind între 83,3 -165,0 daN/cmp, cu compresibilitate mare spre medie.

Forajele executate conduc la concluzia că zona de centru este caracterizată printr-o paleo-vale colmatată cu material neomogen, alcătuită dintr-o stratificaţie dezordonată pe verticală şi pământuri argiloase pe orizontală.

Pentru clasa de importanţă IV a construcţiei şi de încărcările transmise, se poate practica modalitatea de fundare directă pe stratul de loess, categoria A, astfel încât se vor transmite terenului încărcări 100-200kPa. Se menţionează că, în acest caz, nu vor fi admise pierderi de apă, aport de apă la fundaţii, stagnări ale apelor de suprafaţă etc.

Pentru clasa de importanţă III a construcţiei, la fundarea acesteia se va analiza posibilitatea folosirii pernelor de loess.

Factorul de mediu: biodiversitate

UAT Ceatalchioi are o suprafata de 8268.04 ha care se suprapune cu ariile naturale protejate: ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunarii (a se vedea Plansa de incadrare in teritoriu) si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Avand in vedere faptul ca prin Planul Urbanistic General se produc modificari privind introducerea in intravilan a unor suprafete de teren, se vor detalia in continuare numai terenurile care-si modifica categoria de folosinta. Din acest motiv, monitorizarea biodiversitatii chiar daca s-a realizat pe toata suprafata UAT Ceatalchioi a pus accent pe zonele in care vor fi schimbate functiunea terenurilor , care trec din extravilan in intravilan.






Fig. 4 - amplasarea comunei Ceatalchioi fata de siturile Natura 2000

Prin extinderea intravilanului cu 14.76 ha ( de la 525.52 ha existent la 540.28 ha propus)

se vor mari suprafetele de teren aferente trupurilor : 1 – sat Ceatalchioi ( care va integra in intravilan trupurile izolate din zona de nord a localitatii ) ; 1 – sat Patlageanca ( includerea in intravilan a unui teren arabil care este lipit de trupul existent . Exista trupuri care sunt propuse a fi excluse din intravilanul UAT Ceatalchioi ( trupurile 2, 3 ,4, 5 – sat Ceatalchioi trup 4 – sat Patlageanca , trup 3 – sat Plauru, trupurile 5 si 6 – sat Salcieni ).






Fig. 5 - Trup izolat la limita de Nord care se doreste inclus in intravilan – sat Ceatalchioi

Fig.6- Trup integrat in intravilan – sat Ceatalchioi






Fig. 7 - teren arabil care va fi inclus in intravilanul localitatii Patlageanca

Fig. 8 - trup 1 integrat localitatea Patlageanca prin PUG

Mentionam ca extinderea intravilanului NU va afecta in nici un fel siturile ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunarii deoarece terenurile sunt incadrate ca si terenuri agricole ( unele cultivate , altele lasate parloaga in ultimii ani).

Detaliind datele mentionate in tabelul nr. 23 cu amplasamentul trupurilor care se introduc in

intravilan si detalierea acestora este prezentata dupa cum urmeaza:






BILANT TERITORIAL TRUPURI

Nume trup

Suprafata (ha)

existent

Suprafata (ha)

Propus

AMPLASAMENT FATA DE SITURI

NATURA 2000

Destinatie


ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031

Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe



mixt

Trup 2 1.29 0


Agrozootehnic

Trup 3 3.06 0


Agrozootehnic + TDS

Trup 4 0.23 0


Gospodarie comunala

Trup 5 1.07 0


Agroindustriala





mixt

Trup 2 0.3 0.3


Spatii verzi plantate intravilan

Trup 3 0.17 0.17


Gospodarie comunala

Trup 4 0.25 0


Neproductive

Trup 5 0.17 0.17


Agroindustriala






Amplasarea intravilanului comunei propus al comunei Ceatalchioi fata de zonele protejate existente in zona ( rezervatii naturale , situri de importanta comunitara , situri de importanta avifaunistica ) este prezentata in Plansa de incadrare in teritoriu si in Plansa de reglementari anexate .

Trup 6 0.19 0.19


Gospodarie comunala





mixt

Trup 2 0.27 0.27


TDS





mixt

Trup 2 0.16 0.16


Gospodarie comunala -cimitir

Trup 3 0.14 0.14


Gospodarie comunala -TDS

Trup 4 0.15 0.15


Agricole in intravilan

Trup 5 0.1

0 ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim Sinoe


Trup 6 0.1



TOTAL 525.52

540.28







3.3. Starea mediului pe amplasamentul studiat

Biodiversitatea sau diversitatea biologică reprezintă heterogenitatea în lumea vie de la

nivelul tuturor surselor sale, inclusiv al ecosistemelor terestre, marine şi acvatice continentale până la cel al complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, între specii şi a ecosistemelor.

De asemenea, termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilitătii organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem.

Fauna Dobrogei se caracterizează printr-o deosebit de mare bogătie şi diversitate, datorată în principal varietătii habitatelor terestre, acvatice şi cavernicole, a particularitătilor climatice precum şi a particularitătilor geografice legate de dispunerea şi întrepătrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentată de un număr de peste 7445 specii de nevertebrate şi 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate în peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peşti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de păsări şi 80 specii de mamifere. Cercetările asupra florei au avut ca scop stabilirea impactului asupra diversităţii vegetale pe care l-ar putea avea extinderea intravilanului comunei Ceatalchioi asupra siturilor Natura 2000 şi elaborarea unor măsuri pentru menţinerea stării favorabile de conservare a habitatelor şi speciilor de plante Natura 2000 în zonele vizate.

Astfel, pe parcursul colectării datelor obiectivele urmărite au fost: – Inventarierea completă a florei din suprafeţele vizate; – Identificarea tipurilor de habitate / comunităţi vegetale din suprafeţele vizate; – Apreciarea posibilului impact semnificativ asupra tipurilor de habitate și plante de interes

comunitar și național. S-a realizat o evaluare a speciilor de plante superioare (cormofite), determinand asociatiile

vegetale si habitatele existente.

Pentru studiul florei şi vegetaţiei au fost utilizate metodele de studiu clasice, respectiv

relevee fitocenotice în pieţe de probă fixe în care s-a determinat compoziţia floristică notându-se

pentru fiecare specie abundenţa – dominanţa după scara Braun – Balanquet.

Pe lângă relevee a mai fost utilizată metoda transectelor, în special pentru identificarea

speciilor de importanţă conservativă sau protejate de legislaţia în vigoare. Evidenţierea completă a compoziţiei nu se poate face decât cercetând o anumită suprafaţă

dintr-o fitocenoză. Prin cercetări comparative s-a putut stabili că, pentru fiecare categorie mare de fitocenoze, există o suprafaţă minimă în care se pot identifica toate speciile fitocenozei. Această suprafaţă minimă se numeşte areal minim.

Determinarea arealului minim s-a facut prin înregistrarea speciilor pe un şir de suprafeţe de dimensiuni diferite. S-a început pe o suprafaţă mică ( de ex. 0,25 mp ), apoi înregistrările s-au facut pe o suprafaţă de două ori mai mare, de 4 ori mai mare, de 8 ori mai mare , pietele de proba avand aproximativ 60 mp . Arealul minim este acea suprafaţă de la care curba numărului speciilor nu mai creşte ci devine aproape paralelă cu abscisa.

S-au făcut liste cu speciile identificate pe suprafeţele analizate, având în vedere valoarea abundenţei –dominanţei (după scara Braun-Blanquet), ecologia speciilor şi valoarea lor indicatoare pentru arealul pe care îl ocupă. În funcţie de aceste valori s-a apreciat gradul de „antropizare”a zonei supusă studiului.

Cunoscând ecologia speciilor identificate, putem face aprecieri asupra gradului de

conservare în care se află un teren înainte de amplasarea unor obiective antropice noi într-un






peisaj natural sau seminatural, în cazul de faţă apreciind potenţialul impact asupra covorului

vegetal, în zona Evaluarea abundenţei s-a realizat folosind scara Braun-Blanquet. Indicii scării Braun-Blanquet: 1= exemplare foarte puţine 2= exemplare puţine 3= exemplare puţin numeroase 4= exemplare numeroase 5= exemplare foarte numeroase Scara ce se bazează pe indicii de mai sus se sprijină pe distanţa medie între exemplarele

fitopopulaţiei. La populaţiile speciilor de plante de talie mijlocie (circa 30 cm) care intră în compoziţia pajiştilor, se pot folosi următoarele date ( Tabel nr. 24 ):

Distanţa medie între plante(în cm)

Peste 4000

400-4000

40-400

10-40

Sub 10

Nr. Aproximativ de plante

1-2

20

50

1500

60 000

Indicii scării Braun-Blanquet

1

Acoperire

10% din suprafaţă

2

Acoperire 10-25%

Din suprafaţă

3

Acoperire 25-50% din suprafaţă

4

Acoperire 50-75 % din suprafaţă

5

Acoperire 75-100% din suprafaţă

Datele se referă la plante cu distribuţie uniformă pe suprafaţa investigată. Cele mai multe specii nu au însă o asemenea distribuţie, ci apar grupat, astfel că, pe o suprafaţă, numărul de exemplare poate fi mai mare, iar pe alta mai mic, sau, poate lipsi complet.

Evaluarea efectivelor s-a realizat prin numărarea în suprafeţele de probă a exemplarelor fiecărei specii prezente.

În cazul zonelor propuse a se introduce in intravilan s-a folosit metoda transectelor liniare pentru a evidenţia limitele dintre fitocenoze marcate de scăderea sau creşterea numărului de exemplare din cadrul unei populaţii din două relevee apropiate.

Pentru derularea corespunzătoare a monitorizării s-au folosit: - Fişă de observaţii

- G.P.S.

- Pungi de plastic pentru eşantionare

- Presă plante

- Lupă 3X – 20X

- Aparat foto

Numărul de relevee a fost ales în aşa fel încât să cuprindă toate tipurile de asociaţii vegetale caracteristice zonei studiate. În cazul habitatelor, s-a monitorizat dimensiunea respectivului habitat şi eventualele efecte pe care le are managementul zonei asupra acestuia.

Din punct de vedere biogeografic zona studiată este încadrată în Regiunea Stepică ( 49,76 % ) si Pontica ( 50,24 % ) , conform Fisei standard Natura 2000.






Într-un ecosistem plantele au rolul principal de a produce biomasă, astfel alimentând celelalte componente biotice ale ecosistemului cu „materia primă” necesară desfăşurării activităţilor vitale. Prin importantul aport de biomasă pe care îl aduc în ecosistem, plantele, au un rol esenţial în succesiunea ecologică determinând evoluţia ecosistemelor. Pentru studiul evoluţiei unui ecosistem, determinant este studiul evoluţiei asociaţiilor vegetale existente într-o perioadă de timp în acel ecosistem, asociaţiile vegetale reflectând condiţiile abiotice existente în acel ecosistem de-a lungul acelei perioade de timp.

Evoluţia asociaţiilor vegetale poate fi influenţată de factori naturali şi de factori antropici. Factorii naturali sunt reprezentaţi de calamităţile naturale, secetele prin temperaturi ridicate şi lipsa precipitaţiilor mai mult timp, etc. Perturbaţiile antropice sunt rezultatul activităţilor umane desfăşurate în ecosistemul respectiv dar şi în zonele învecinate şi sunt reprezentate în special de: poluarea cu substanţe chimice care pot accelera sau inhiba dezvoltarea plantelor, de lucrări de îmbunătăţiri funciare ce pot schimba circuitele naturale ale substanţelor nutritive şi de utilizarea necorespunzătore a unor resurse naturale existente în ecosistem.

Datorită activităţilor antropice din zonă care au modificat radical compoziţia floristică a habitatelor, aceasta nu mai poate fi descrisă decât în contextul folosinţei actuale a terenurilor, respective teren arabil.

Raportând proiectul propus la distribuţia habitatelor de interes conservativ la nivel european

pentru care a fost declarată aria protejată de interes european ROSCI0065 Delta Dunarii au

rezultat următoarele concluzii pe fiecare tip de habitat în parte (tabel nr.25):

Cod Denumire habitat Concluzii

3160 Lacuri distrofice si iazuri

Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi extins intravilanul prin PUG .

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri


7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus


91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)


92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)


1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare


1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului

Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe






amplasamentul unde se propune a fi extins intravilanul prin PUG .

1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase


1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)


1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice


2110 Dune mobile embrionare (in formare)


2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)


2160 Dune cu Hippophae rhamnoides


2190 Depresiuni umede intradunale


3130

Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea


3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition


3260

Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion


3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention


62C0* Stepe ponto-sarmatice







6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)


6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion


6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin


6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii


6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)


3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara


1150* Lagune costiere


92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba


40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice


91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos


Mentionam ca pe cele 15,22 ha care se vor introduce in intravilanul localitatilor

Ceatalchioi si Patlageanca NU s-au identificat tipurile de habitate enumerate mai sus

( făcând parte din SCI0065 „Delta Dunării “ ) .

Explicaţia lipsei habitatelor şi speciilor prioritare de interes conservativ din zona de

intravilan a PUG-ului propus este activitatea antropică intensă care există în zonă prin

cultivarea intensivă a terenurilor prin intermediul agriculturii convenţionale si păşunatul

intensiv.






Raportând planul propus la distribuţia speciilor de interes conservativ la nivel european

pentru care a fost declarată aria protejată de interes european ROSCI0065 Delta Dunarii au

rezultat următoarele concluzii pe fiecare specie în parte:

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (tabel nr.26)

Cod Specie Concluzii

2633 Mustela

eversmannii

În decursul observaţiilor efectuate în zonele care se introduce in intravilan

propus specia nu a fost identificată ca fiind prezentă.Nu există

probabilitatea ca această să fie prezentă în zonă având în vedere că în

zonă nu există habitatele caracteristice speciei.

2635 Vormela

peregusna





1335 Spermophilus

citellus





1355 Lutra lutra





1356 Mustela lutreola





1337 Castor fiber





2609 Mesocricetus

newtoni





Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

(tabel nr.27) Cod Specie Concluzii

1188 Bombina bombina





1219 Testudo graeca










1220 Emys orbicularis





1298 Vipera ursinii





1993 Triturus dobrogicus





Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

(tabel nr.28)


1060 Lycaena dispar





1084 Anisus vorticulus





4064 Theodoxus

transversalis





1037 Ophiogomphus

cecilia





1089 Morimus funereus





4027 Arytrura musculus





4028 Catopta thrips





4030 Graphoderus

bilineatus










4045 Coenagrion

ornatum





4036 Leptidea morsei





Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

(tabel nr.29)


1428 Marsilea

quadrifolia





1516 Aldrovanda

vesiculosa





2253 Centaurea jankae





2255 Centaurea pontica





4067 Echium russicum





Avifauna: Diversitatea elementelor faunistice este strâns corelată cu particularităţile floristice şi asociaţiile fitocenologice (particularităţi de habitat), elementele de relief şi caracteristicile geologice precum şi microclimatul arealului .

Obiectivele monitorizarii avifaunei au avut drept scop : Evaluarea diversității speciilor de păsări (compoziția specifică) Evaluarea populațiilor de păsări în raport cu aglomerările/fluctuațiile sezoniere (dinamica

sezonieră) Distribuția speciilor de păsări în zona de studiu în raport cu folosirea spațiului aerian şi a

habitatelor Evaluarea posibilului impact în raport cu dezvoltarea intravilanului comunei Frecatei și

propunerea unor măsuri de diminuare a impactului sau măsuri compensatorii: - Evaluarea posibilului impact asupra păsărilor prin schimbările produse în structura

habitatului (pierderea directă a habitatului/eliminarea din habitat). - Evaluarea gradului de deranj (evitarea habitatelor de hrănire, reproducere și odihnă,

scăderea numărului de indivizi etc.) asupra păsărilor prin implementarea PUG .






Migratia pasarilor, in conditii meteo normale se desfasoara la inaltimi (altitudini) cuprinse

intre 400-1500 m. Aceasta inaltime poate fi diminuata in conditii meteo nefavorabile: ceata, nori, ploaie, vant etc. Din studiile de specialitate intocmite si monitorizarea efectuata s-a constatat ca pasarile migratoare evita sa zboare printre nori ( de obicei se deplaseaza sub plafonul norilor ). Cand este ceata migratia se realizeaza la altitudini mai mari . Altimetrele instalate pe pasari au inregistrat o inaltime maxima de zbor de 2300 -2400 m - cand deplasarile se desfasurau pe cer senin, fiind putine pasarile care depaseau aceste cifre, ajungand la 3600 m . Pe vreme nefavorabila (ploaie, ceata, nori etc.) altitudinea de zbor variaza intr-o gama mult mai mare 50 – 1700 m, cele mai multe pasari deplasandu-se la inaltimi de aproximativ 700 m.

Viteza de zbor in migratie variaza de la o specie la alta si sunt influentate de conditiile meteo. Passeriformele urmarite prin radar au inregistrat o viteza medie de 9,2 m/s in conditii meteo optime si 6 ,8 m/s cand vizibilitatea era redusa. Atunci cand vantul bate in aceeasi directie cu directia de deplasare a pasarilor, viteza creste exponential (de ex. Nagatii pot atinge si 150 km/h, din care 70 km/h o reprezinta viteza proprie si diferenta (80 km/h o reprezinta viteza vantului)), acesta fiind si motivul pentru care majoritatea pasarilor asteapta vantul prielnic pentru a se deplasa in migratie. De asemenea s-a constatat ca viteza de deplasare in migratia de primavara este mai mare decat cea inregistrata toamna

Pasarile migreaza in grup sau solitar, ziua sau noaptea, pe specii, sexe sau varste (tabelul nr.30).

Specia Formatia de zbor Deplasare diurna/nocturna

Privighetoarea , pupaza , limicole Migreaza singure Deplasare diurna

Lisita , becatinele, ratele, prepelitele, randunicile, carsteii ,

ciocarliile, sitarul de padure

Migreaza in grupuri mici Deplasare nocturna

Gastele , pelicanii , cocorii Migreaza in grupuri mari asezate perfect din punct de vedere

aerodinamic

Deplasare diurna

Berzele Migreaza in grupuri mari , nu in formatii perfecte

Deplasare diurna

Graurii , pescarusii Migreaza in grupuri masive, neregulate, schimbandu-si mereu

forma

Deplasare diurna

Cele mai multe păsări din Europa iernează în Africa sau în Sudul Europei iar unele

exemplare ajung chiar şi în Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migraţie europene sunt următoarele: • Ruta Scandinaviei de Sud • Ruta Baltică • Ruta Trans Iberică • Ruta Central Mediterană • Via Pontica (partea vestică a Mării Negre) • Ruta Trans Caucaziană

Ruta de migraţie Via Pontica, împreună cu ruta Trans Iberică reprezintă una dintre cele mai semnificative rute de migraţie din Europa. De-a lungul coastei Mării Negre şi a Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat naştere străvechea cale de migraţie Via Pontica. Păsările care cuibăreau şi populau aproximativ jumătate din suprafaţa Europei folosesc această rută de migraţie. Studiile efectuate asupra migraţiei păsărilor diurne au demonstrat că începând cu luna august şi continuând în septembrie, de-a lungul Dobrogei şi a coastei Mării Negre trec în pasaj până la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce reprezintă aproximativ 60% din populaţia europeană a






acestei specii, până la 37, 228 de pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ 30,660 de şorecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769 acvile tipătoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de şoimuleţi de seară (Falco vespertinus). Un număr semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizează această rută de migraţie (Via Pontica): acvila de câmp (Aquila heliaca), cârstelul de câmp (Crex crex), pelicanul creţ (Pelecanus onocrotalus), acvila ţipătoare mare (Aquila clanga), vânturelul mic (Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) şi altele. Pe lângă speciile de păsări mari aceeaşi rută este utilizată de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. În total, aproximativ 379 specii de păsări pot fi întâlnite în Dobrogea şi de-a lungul coastei Mării Negre pe perioada migraţiei.

Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de pasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine (Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca Delta Dunarii, mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intr-un front larg, cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta, desfasurand in fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari.

Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de asemenea puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor migratoare un popas de cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana.

Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor multiple drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice trec prin Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica, sunt concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea peste aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste.

Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile şi se prind de multe ori pasari inelate de alte statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de origine datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a ajutat la clarificarea multor probleme.

La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii “oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra.

Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).

Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est, vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii, de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt ( Rudescu L.,1958 ):






Fig. 9 – Caile de migratie dupa Radulescu , 1958

Toamna

Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori;

Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.;

Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanta locala.

Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de Menzbier.

Comparand drumurile cocorilor din Delta, cu cele din restul Europei, se constata ca populatiile de cocori din doua drumuri principale euroasiatice, trec prin Delta Dunarii, si anume : drumul sarmatic si o parte a drumului uralo-volgo-caspic, iar prin vestul tarii, drumul est-elbic, modificat ca directie, peste Marea Adriatica, deoarece cocorii zboara usor peste intinderi mari de ape (mari), munti inalti si alte obstacole, pe care, de exemplu, berzele le evita.






Fig.10 – rute de migratie in Dobrogea ( stanga – migratia de toamna , dreapta migratia de primavara )

Primavara

Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, Crimeea), fara insa a pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita- Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbarea infatisarii pasajului, primavara.

Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata rigid si formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales de doua fenomene principale:

Regimul hidrografic al Dunarii. Situatia climatica a anului respectiv.

Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasi lucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari. De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute:

- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.






Pentru aceste specii de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare, culoare de migraţie, comportament etc.). Principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale.

În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce traversează zona de studiu. În figura de mai jos se poate observa dinamica migraţiei pe teritoriul Dobrogei, dinamică ce relevă faptul că amplasamentul parcului eolian este situat între principalele rute de migraţie (linii roşii), fapt susţinut şi de numărul foarte redus de păsări observate în perioadele de migraţie (mai puţin de 100 de exemplare), număr ce pentru perioada migraţiei este extrem de mic comparativ cu rutele principale unde se pot observa peste 1000 de exemplare şi care demonstrează că zona de sudiu nu are importanţă din punct de vedere al migraţiei .

Fig.11 – Dinamica migraţiei în Dobrogea

Ca urmare a monitorizării efectuate s-au identificat 104 specii de păsări în zona de studiu tabelul nr. 31 .






Nr. crt .

Denumirea speciei in romana

Denumirea speciei in Latina

Frecventa in zona

Prezenta in zona

Formular Natura 2000

1 Stârc pitic Ixobrychus minutus x z SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

2 Ciocarlia de padure Lullula arborea x z SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

3 Stârc galben Ardeola ralloides x z SPA Delta Dunarii si

Complexul Razim-Sinoe

4 Egreta mica Egretta garzetta x z SPA Delta Dunarii si


5 Egreta mare Egretta alba x z SPA Delta Dunarii si


6 Stirc cenusiu Ardea cinerea x z

7 Stirc rosu A. purpurea x z SPA Delta Dunarii si


8 Barza alba Ciconia ciconia xx sz SPA Delta Dunarii si


9 Barza neagra Ciconia nigra x sz SPA Delta Dunarii si


10 Tiganus Plegadis falcinellus x z SPA Delta Dunarii si


11 Lopatar Platalea leucorodia x z SPA Delta Dunarii si


12 Girlita mare Anser albifrons xx z

13 Gisca de vara Anser anser xx z SPA Delta Dunarii si


14 Gisca cu git rosu Branta ruficollis x z SPA Delta Dunarii si


15 Rata mica Anas crecca x z SPA Delta Dunarii si


16 Rata mare Anas platyrhyncos x z

17 Rata motata Aythya fuligula x z

18 Graur Sturnus vulgaris x z

19 Gaie neagra Milvus migrans x z SPA Delta Dunarii si


20 Serpar Circaetus gallicus x sz SPA Delta Dunarii si


21 Lebada de iarna Cygnys cygnus xx z SPA Delta Dunarii si


22 Lebada de vara Cygnus olor x z SPA Delta Dunarii si


23 Uliu porumbar Accipiter gentilis x z

24 Uliu pasarar Accipiter nisus x z

25 Pupaza Upupa epops x z SPA Delta Dunarii si


26 Sorecar comun Buteo buteo xx sz SPA Delta Dunarii si


27 Sorecar mare Buteo rufinus x sz SPA Delta Dunarii si


28 Soimul randunelelor Falco subbuteo x z SPA Delta Dunarii si


29 Acvila tipatoare mica Aquila pomarina x z

SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

30 Acvila mica Hieraaetus pennatus x z SPA Delta Dunarii si







31 Vinturel rosu Falco tinnunculus x sz

32 Soim de iarna Falco columbarius x z SPA Delta Dunarii si


33 Soimul rindunelelor Falco subbuteo x z

34 Soim dunarean Falco cherrug 1 sz SPA Delta Dunarii si


35 Vinturel de seara Falco vespertinus x z SPA Delta Dunarii si


36 Soim calator Falco peregrinus x z SPA Delta Dunarii si


37 Potârniche Perdix perdix x zs

38 Prepelita Coturnix coturnix x sz

39 Pasarea ogorului Burhinus oedicnemus x sz SPA Delta Dunarii si


40 Pescarus sur Larus canus x sz SPA Delta Dunarii si


41 Pescarus razator Larus ridibundus x sz

42 Ciocirlan Galerida cristata x sz

43 Ciocirlie de padure Llulula arborea x sz

44 Lastun de mal Riparia riparia x z

45 Rindunica Hirundo rustica xx z SPA Delta Dunarii si


46 Lastun de casa Delichon urbica xx z

47 Fisa de cimp Anthus campestris xx sz SPA Delta Dunarii si


48 Fâsa de padure Anthus trivialis x sz SPA Delta Dunarii si


49 Codobatura galbena Motacilla flava x sz SPA Delta Dunarii si


50 Codobatura alba Motacilla alba xx sz SPA Delta Dunarii si


51 Ochiulboului Troglodytes troglodytes x sz

52 Macaleandru Erithacus rubecula x sz

53 Maracinar mare Saxicola rubetra x sz SPA Delta Dunarii si


54 Maracinar negru Saxicola torquata x sz SPA Delta Dunarii si


55 Pietrar sur Oenanthe oenanthe xx sz

56 Mierla Turdus merula x sz

57 Cocosar Turdus pilaris 24 sz SPA Delta Dunarii si


58 Sturz cintator Turdus philomelos x z SPA Delta Dunarii si


59 Sturz de visc Turdus viscivorus x z SPA Delta Dunarii si


60 Lacar mic A. shoenobaenus x z

61 Lacar de stuf Acrociphalus scirpaceus x z

62 Lacar mare A. arundinaceus x z

63 Frunzarita cenusie Hippolais pallida x sz SPA Delta Dunarii si


64 Frunzarita galbena Hippolais icterina x sz SPA Delta Dunarii si







65 Silvie porumbaca Sylvia nisoria x sz SPA Delta Dunarii si


66 Silvie mica Sylvia curruca xx sz

67 Silvie cu cap sur Sylvia communis x sz SPA Delta Dunarii si


68 Silvie de zavoi Sylvia borin x sz SPA Delta Dunarii si


69 Silvie cu cap negru Sylvia atricapilla xx sz SPA Delta Dunarii si


70 Pitulice sfiriitoare Phylloscopus sibilatrix x z

71 Pitulice mica Phylloscopus collybita x sz

72 Pitulice fluieratoare Phylloscopus trochilus x sz

73 Ausel cu cap galben Regulus regulus x sz

74 Muscar sur Muscicapa striata x sz

75 Muscar mic Ficedula parva x z

76 Muscar gulerat Ficedula albicollis x z SPA Delta Dunarii si


77 Muscar negru Ficedula hypoleuca x z

78 Chira de balta Sterna hirundo x sz

79 Pitigoi albastru Parus cauruleus x sz

80 Pitigoi mare Parus major x sz

81 Grangur Oriolus oriolus x sz

82 Sfrincioc rosiatic Lanius collurio xx sz

83 Sfrincioc cu frunte neagra Lanius minor xx sz

84 Gaita Garrulus glandarius x z

85 Cotofana Pica pica 9 sz

86 Alunar Corvus monedula xx sz

87 Stincuta Corvus frugilegus xx sz

88 Cioara neagra Corvus corone cornix xx sz

89 Graur european Sturnus vulgaris 8 sz

90 Vrabia Passer domesticus xx sz

91 Vrabie negricioasa Passer montanus xx sz

92 Piciorongul Himantopus himantopus xx sz

93 Canaras Serinus serinus x sz

94 Florinte Carduelis chloris 14 sz

95 Sticlete Carduelis carduelis x sz

96 Scatiu Carduelis spinus x sz

97 Nagat Vanellus vanellus x sz

98 Pasarea omatului Emberiza citrinella x sz

99 Presura de munte Emberiza hortulana x sz SPA Delta Dunarii si


100 Presura de gradina Emberiza schoeniclus x sz

101 Porumbel gulerat Columba palumbus xx -1 sz

102 Fazan Phasianus colchicus xx sz

103 Pelican comun Pelecanus onocrotalus x z SPA Delta Dunarii si


104 Pelicanul cret Pelecanus crispus 12 z SPA Delta Dunarii si







Legenda : x – specii prezente in zona xx – specii cu prezenta buna in zona s – specii identificate stand pe teren , tufarisuri, copaci, stalpi z- specii identificate in zbor sz – specii migratoare Din cele 104 specii de pasari identificate in urma monitorizarii , 49 specii se regasesc pe

formularul standard Natura 2000 pentru situl ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe.

Dintre pasarile rapitoare care ierneaza in zona studiata s-au identificat 15 specii , din care 7 se regasesc in Anexa II a Directivei Pasari (tabelul nr. 32) .

Nr. crt.

Denumire stiintifica

Denumire populara

1 Accipiter gentilis Uliu porumbar

2 Accipiter nisus Uliu pasarar

3 Buteo buteo Sorecar comun

4 Buteo rufinus Sorecar mare

5 Buteo lagopus Sorecar incaltat

6 Circus aeruginosus

Erete de stuf

7 Circus cyaneus Erete vanat

8 Circus gallicus serpar

9 Falco columbarius

Soim de iarna

10 Falco tinnunculus Vanturel rosu

11 Falco subbuteo Soimul randunelelor

12 Falco cherrug Soim dunarean

13 Falco vespertinus

Vanturel de seara

14 Falco peregrinus Soim calator

15 Accipiter brevipes

Uliul cu picioare scurte

Pasari cuibaritoare in zona monitorizata : perioada de cuibarit variaza in functie de specie

( de la 10 zile – turturica pana la 28 zile vanturelul rosu ) . Pentru identificarea speciilor cuibaritoare s-a utilizat metoda transectelor combinata cu metoda punctului fix.

Au fost identificate 15 specii de pasari cuibaritoare ( tabelul nr. 33) , dintre care trei sunt

nominalizate in Anexa nr.3 a OUG nr. 57/2007 si Anexa nr. 4B a OUG nr. 57/2007 .






Nr. crt.

Specia Numar perechi

cuibaritoare

% din populata nationala

maxima care se regaseste

in zona comunei

Ceatalchioi

% din populata nationala

minima care se regaseste

in zona comunei

Ceatalchioi

Populatia cuibaritoare estimata in Romania ( perechi )

Standard Natura 2000 ROSPA0040

Dunarea Veche – Brat

Macin

1 Phasianus colchicus 10 0.0012 0.0009 200.000-300.000

2 Anthus trivialis 1 0.0025 0.0017 40.000 – 60.000

3 Anthus campestris 26 0.00173 0.0118 150.000 – 220.000

350-400

4 Burhinus oedicnemus 2 0.5 0.25 400- 800 12 - 20

5 Coturnix coturnix 5 0.0031 0.0023 160.000-220.000

7 Galerida cristata 4 0.0018 0.0013 220.000 – 312.000

8 Hirundo rustica 50 0.0005 0.0004 1.600.000 1.000.000

9 Motacilla alba 3 0.0002 0.0002 1.500.000 -1.900.000

10 Motacilla flava 7 0.0009 0.0006 800.000 – 1.200.000

11 Pica pica 3

12 Oenanthe oenanthe 4 0.0018 0.0012 225.000 – 343.000

13 Emberiza hortulana 3 0.0007 0.0005 125.000-225.000

120 – 130

14 Miliaria calandra 45 0.0008 0.0006 1.880.000

15 Emberiza schoeniclus 15 0.002 0.002 400.000

Concluzie : analiza spectrului avifaunistic a condus la urmatoarele date cantitative : 104 specii

din care 15 specii rapitoare , 40 specii migratoare , 34 specii care ierneaza si 15 specii cuibaritoare .

Numar specii

specii rapitoare specii migratoare

specii oaspeti de iarna specii cuibaritoare






3.4. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului (VARIANTA ZERO) In cazul neimplementarii planului/programului terenul isi va pastra folosinta actuala, conform

incadrarii cadastrale. Astfel, starea mediului nu va fi afectata semnificativ, decat in cazul unor inundatii.

Neutilizarea terenului poate conduce la degradarea progresiva a terenurilor neexploatate, ceea ce poate favoriza aparitia unor peisaje ruderale, cu specii invazive si oportuniste.

4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV

4.1. MEDIUL ACVATIC

In perioada de constructie a planului potentialele surse de impurificare pot fi materialele de constructie depozitate necorespunzator, pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele de transport (rutiere). Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale depozitarea materialelor de constructie se va face in zona special amenajata, iar utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi .

Canalizarea apelor uzate nu există în nici unul dintre sate. In prezentul PUG se propune realizarea integral a sistemului de canalizare.

Epurarea apelor uzate canalizate se face în staţii compacte de epurare cu capacităţi mai mici de 5,0 l/s. Staţiile de epurare sunt staţii noi, moderne, care permit extinderea procesului de epurare o dată cu extinderea debitului de apă uzată. Efluentul staţiilor de epurare este bratul Chilia. Distanţa de protecţie sanitară pentru acest tip de staţie de epurare este de 100 m, conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populației.

Lucrarile din plan nu afecteaza calitatea fizica, radiologica a apei de suprafata si a panzei freatice.

4.2. MEDIUL TERESTRU

Descrierea impactului: Prin realizarea proiectelor din casdrul PUG , activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a solului se impart in doua categorii:

1. surse specifice perioadei de executie – in zona studiata nu exista surse industriale de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de modernizare/constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului;

2. surse specifice perioadei de exploatare – surse posibile de poluare ale solului: colectarea, depozitarea si evacuarea necorespunzatoare a deseurilor, infiltrarea apelor uzate menajere, neepurate, ca urmare a pierderilor prin reteaua de canalizare, defectiuni ale separatoarelor de grasimi, scurgeri accidentale de combustibili din traficul rutier.

Deseurile generate in faza de constructie, in functie de categorie, vor fi eliminate prin utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut de substante periculoase), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialele care nu se pot valorifica






sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat.

Dupa finalizarea investitiilor prevazute a se realiza prin PUG , se va efectua o colectare selectiva a deseurilor in europubele, amplasate intr-o zona special amenajata pe o platforma betonata si ingradita.

Eliminarea deseurilor recuperabile (hartie, PET, sticla, eventuale deseuri metalice) se va face prin societati de profil autorizate , conform Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor . Prin respectarea masurilor si propunerilor prezentate mai sus, masuri care vor contribui la reducerea impactului asupra solului si subsolului se considera ca nu vor interveni modificari in calitatea si structura solului si subsolului. Prin colectarea si evacuarea controlata a desurilor rezultate, in locuri special amenajate se contribuie Ia reducerea impactului acestor deseuri asupra solului si subsolului.

4.3 ATMOSFERA

- In perioada de constructie a planului: Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie. Fiecare investitie propusa a fi realizata prin PUG va avea cate o organizare de santier. Mentionam ca investitiile NU se vor desfasura simultan. Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi locală. Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi.

- In perioada de funcţionare/exploatare

În perioada de funcţionare/exploatare, obiectivele analizate în prezentul PUG nu vor constitui surse semnificative de poluare a atmosferei, daca se vor respecta normele legislative în vigoare. Impactul activităţii proiectate asupra aerului din zona va fi localizat doar în arealul necesar realizării planului. Recomandăm in cazul unor lucrări în vecinătatea/aproprierea luciurilor de apă, constructorul să se doteze cu produse absorbante în vederea prevenirii poluării accidentale cu produse petroliere şi evitarea infiltrării acestora în apele subterane sau de suprafaţă. - zonele de depozitare a deseurilor in containere, amplasate in aer liber, pe platforme de beton - mirosurile emanate de la statiile de epurare Zona de depozitare a deseurilor creaza disconfort prin mirosurile emanate, ceea ce impune obligatia ca aceste deseuri sa fie evacuate la timp, indeosebi in anotimpul calduros. Preluarea acestor deseuri se face de o unitate specializata in acest domeniu, pe baza de contract prestari servicii.

Namolul rezultat de la statiile de epurare va fi gestionat de societati autorizate. Pentru reducerea noxelor din gazele de esapament ale mijloacelor de transport ce tranziteaza comuna sunt prevazute norme specifice in domeniu si organe de specialitate abilitate pentru controlul si urmarirea acestora. Poluantii evacuati in atmosfera (in mg/mc si g/s)






• mirosurile emanate in zonele de depozitare a deseurilor in containere / europubele • gazele de esapament de la mijloacele de transport ce tranziteaza comuna .

4.4. BIODIVERSITATEA

Raportand habitatele identificate pentru fiecare trup de teren intravilan care este inclus in

situri Natura 2000 rezulta urmatoarea distributie:

Fig. 12 - trup integrat Ceatalchioi – habitat R5309 Comunitati danubiene cu Phragmites australis si Schoenoplectus

lacustris si R3415 –Pajisti ponto-balcanice cu Batriochloa ischaemum si Vestuca valesiaca

Fig. 13- imagine Phragmites australis si Schoenoplectus lacustris






Fig.14 - trup integrat Patlageanca – habitat R5309 Comunitati danubiene cu Phragmites australis si Schoenoplectus

lacustris, R3415 –Pajisti ponto-balcanice cu Batriochloa ischaemum si Vestuca valesiaca si R8704-comunitati antropice cu Polygonum aviculare , Lolium perenne , Sclerochloa dura si Plantago major

Pentru habitatul R3415 Pajisti ponto-balcanice de Batriochloa ischaemum si festuca valesiaca corespondenta in sistemele de clasificare la nivel European este urmatoarea :

- NATURA 2000 : - - EMERALD : 34.9 Continental steppes - CORINE :- - PAL.HAB: 34.951 Western Anatolian steppes - EUNIS : E1.222 Moesio – Carphatian andropogonid steppes - Asociatii vegetale : Batriochloetum ( Andropogonetum ) ischaemi (

Krist.1937 ) Pop 1977

Fig.15 - Imagine Festuca valesiaca pe pajiste

Caracteristicile acestui habitat sunt gramineele stepice, xerofile , nelipsite fiind Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Bromus hordeaceus, Cleistogene serotina, Agropyron cristatum, A. repens, Chrysopogon gryllus, Stipa capillata, S. lessingiana, Astragalus onobrychis, Artemisia austriaca, Achillea setacea, Jurinea mollis .

Pentru habitatul R5309 Comunitati danubiene cu Phragmites australis si Schoenoplectus lacustris ( intalnit de-a lungul Dunarii ) corespondenta in sistemele de clasificare la nivel European este urmatoarea :






- NATURA 2000 : - - EMERALD : 22.31 Euro-Siberian perennial amphibious communities - CORINE : 53.11 Common reed ( Phragmites australis ) bed - PAL.HAB: 53.113 Gigant Phragmites beds - EUNIS : C3.21 Phragmites australis beds - Asociatii vegetale : Scirpo-Phragmitetum W. Koch 1926 .

Fitocenozele dominate de Phragmites australis, cu înaltime de pâna la 3 m, au ca specii însotitoare: Schoenoplectus lacustris, Typha angustifolia, Glyceria maxima, Oenanthe aquatica, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumex hydrolapathum, Ranunculus lingua, Butomus umbellatus, Carex acutiformis. În fitocenozele din stufarisuri se intercaleaza: Cladium mariscus, Acorus calamus.

Fig.16 - imagine Phragmites australis ( trestie , stuf )

Pentru habitatul R8704 Comunitati antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura si Plantago major ( intalnit in toata zona comunei , la marginile drumurilor , la vecinatatea terenurilor agricole cu zona de pasune ) corespondenta in sistemele de clasificare la nivel European este urmatoarea :

- NATURA 2000 : - - EMERALD : - - CORINE : - - PAL.HAB: 87.2 Ruderal communities - EUNIS : - - Asociatii vegetale : Lolio – Plantaginetum najoris ( Linkola 1921 ) Berger 1950,

Sclerochloo – Polygonetum avicularis ( Gams 1927 ) Soo 19






Fig.17 - Imagine Polygonum aviculare -troscot-la marginea drumurilor in Ceatalchioi

R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius – Stratul arborilor, compus in plop alb (Populus alba), 156xclusive sau cu amestec de plop negru (P. nigra), salcie (Salix alba), ulm Ulmus laevis), rar, stejar pedunculat (Quercus robur), frasin (Fraxinus angustifolia), dud (Morus alba) ş.a.; are acoperire de (40) 70-90% şi înălţimi de 25-30 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor, de regulă foarte dezvoltat, compus din Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa canina, Evonymus europaeus, Sambucus nigra, Prunus spinosa, Amorpha fruticosa, ş.a. Liane: Clematis vitalba, Humulus lupulus, Vitis sylvestris. Stratul ierburilor şi subarbu ştilor, de regulă puternic dezvoltat dominat de Rubus caesius.

- NATURA 2000: 92A0 Salix alba and Populus alba galleries - EMERALD: 44.66 Ponto-Sarmatic mixed poplar riverine forest - PAL.HAB: 44.6611 Western Pontic white poplar galleries - EUNIS: G1.365 Central European poplar galleries - Asociaţii vegetale: Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soó 1957

Fig. 18-19 padure plop alb Ceatalchioi

R4416 Tufărişuri de salcie (Salix triandra) Speciile acestei fitocenoze sunt higrofile, mezoterme, eu-mezotrofe. Distribuţia fitocenozei, ca şiruri de tufe, foarte aproape de cursul apelor, este totdeauna primară şi pionieră. Viiturile dese şi rapide creează o mare instabilitate în timp şi spaţiu a acestora. Existenţa fitocenozei este legată de prezenţa speciilor de Salix, dominantă fiind






Salix triandra; în câmpie este codominantă Salix viminalis, la altitudine mai mare intrând în compoziţia stratului în proporţie mai mare, în special Salix purpurea, dar şi Salix fragilis, Salix alba sau Alnus incana. În Moldova, speciile de Alnus (incana sau glutinosa) nu apar, cel puţin în aceste fitocenoze. Înălţimea stratului variază cu altitudinea, pornind de la 2–3 m. Stratul ierburilor este dominat de specii cu habitus mare şi iubitoare de apă; apar pâlcuri dominate de Calamagrostis pseudophragmites dar şi de Myosoton aquaticum, Angelica sylvestris, Urtica dioica, Arctium tomentosum, Cirsium arvense, Artemisia vulgaris, Artemisia absinthium. Înălţimea acestora este mare, de regulă de cca 1 m, dar ele acoperă un alt strat.

- EMERALD: !44.1 Riparian willow formations - CORINE: 44.121 Almond willow-osier scrub - PAL.HAB 1999: 44.121 Almond willowosier scrub

- EUNIS: F9.121 Almond willow-osier scrub

Fig. 20 – salcii pe malul Dunarii

Speciile caracteristice sunt de talie mica, anuale, dispuse pe doua straturi: cel superior format din Lolium perenne, Matricaria inodora, Hordeum murinum, iar cel inferior este format din specii cu tulpini repente sau foarte reduse, precum Poa annua, Polygonum aviculare etc.; nu prezinta importanta conservativa.

Speciile de flora identificate in urma monitorizarii terenurilor care se propun a se introduce

in intravilan , sunt prezentate in tabelul nr.34 .

Nr.

crt.

Taxon Denumirea

populara

Familia

1 Polygonum

aviculare

Troscot Polygonaceae

2 Verbascum Thapsus Lumanarica Scrophulariaceae

3 Verbascum thapsus Coada vacii Scrophulariaceae

4 Urtica dioica Urzica moarta Urticaceae

5 Taraxacum

officinalie

Papadie Asteraceae






6 Xanthium

strumarium

Scaietele popii Asteraceae

7 Galium humifusum Lipicioasa Rubiaceae

8 Festuca valesiaca Paius Poaceae

9 Poa bulbosa Firuta Poaceae

10 Cirsium vulgare Palamida Asteraceae

11 Centaurea diffusa Albastrita Asteraceae

12 Artemisia austriaca Pelinita Asteraceae

13 Artemisia annua Nafurica Asteraceae

14 Agropyron cristatum Pir Poaceae

15 Agrimonia eupatoria Turita mare Rosaceae

16 Achillea setacea Coada soricelului Asteraceae

17 Convolvulus

arvensis

Volbura Convolvulaceae

18 Capsella bursa-

pastoris

Traista ciobanului Brassicaceae

19 Echinops ruthenicus Morcov salbatic Asteraceae

20 Cichorium intybus Cicoare Asteraceae

21 Chenopodium botrys Tamaita Chenopodiaceae

22 Leonorus cardiaca Talpa gastei Brassicaceae

23 Amaranthus

retroflexus

Stir porcesc Chenopodiaceae

24 Chenopodium album Spanac salbatic Chenopodiaceae

25 Artemisia

campestris

Pelin nemirositor Asteraceae

26 Eryngium campestre Scaiul dracului Chenopodiaceae

27 Hordeum murinum Orzul soarecilor Poaceae

28 Papaver rhoeas Mac salbatic Papaveraveae

29 Portulaca oleracea Iarba grasa Portulacaceae

30 Centaurea diffusa Maturi Asteraceae

31 Verbascum

phlomoides

Lumanarica Scrophulariaceae

32 Atriplex tatarica Loboda salbatica Chenopodiaceae

33 Echium vulgare Limba sarpelui Asteraceae

34 Xanthium

strumarium

Cornuti Asteraceae

35 Xanthium italicum Holera Asteraceae

36 Atriplex patula Caprita Chenopodiaceae

37 Cynodon dactilon Pir gros Poaceae

38 Lactuca saligna Laptuca Asteraceae

39 Tribulus terrestris Coltii babei Zygophollaceae






La nivelul UAT Ceatalchioi s-au mai identificat : -plantatii de Salix sp. Populus sp. Fraxinus sp .; - paduri naturale inundabile : Salicetum albae-fragilis , Saliceto-Populetum , Fraxinus sp. Salicetum cinerae ; -pajisti pe diguri inalte : Cynodonetum dactyloni , Cynodonto –Plantaginetum coronopi , Hordetum murine , Bassietum sedoidis , Elytrigetum repentis ; -Terenuri agricole cultivate si necultivate ( parloaga ) .

Speciile vegetale acoperă solul în proporţie de 50% - 65%. S-au identificat speciile higrofile

(Salix triandra , Alopecurus arundinaceus, Lycopus europaeus, Equisetum fluviatile, Euphorbia

palustris, Iris pseudacorus şi Phragmites australis) şi speciile xeromezohalofite (Bassia hirsuta,

Bassia sedoides). În total au fost identificate pe această zonă 60 specii anuale, bianuale si perene

care sunt cuprinse în 20 de familii. Din punct de vedere al raportului cu apa domină speciile

mezohigrofite şi xeromezofite urmate de speciile xerofite şi mezofite.

Asociaţiile vegetale identificate în zona monitorizata :

40 Platango cornuti Patlagina Plantaginaceae

41 Taraxacum Papadie Asteraceae

42 Trifolium fragirerum Trifoi fragut Fabaceae

43 Festuca pseudovina Paius Poaceae

44 Salsola kali Ciurlan Chenopodiaceae

45 Agrostis stolonifera Iarba campului Poaceae

46 Conium maculatum Cucuta Apiaceae

47 Euphorbia

helioscopia

Laptele cainelui Euphorbiaceae

48 Sonchus asper Susai aspru Asteraceae

49 Carduus defloratus - Asteraceae

50 Phragmites australis Stuf Poaceae

51 Schoeneoplectus

lacustris

Cyperaceae

51 Bromus tectorum - Poaceae

52 Bromus secalinus secarea Poaceae

53 Cannabis sativa Canepa Cannabaceae

54 Onopordum

acanthium

Scai magaresc Asteraceae

55 Lactuca saligna Laptuca Asteraceae

56 Avena fatua Odos Poaceae

57 Rapistrum perenne Rapita Brassicaceae

58 Heliotropium

europeae

Vanilie salbatica Boraginaceae

59 Convolvulus

arvensis

Rochita randunicii Convolvulaceae

60 Chondrilla juncea Rasfug Asteraceae






Scirpo-Phragmitetum W.Koch 1926 Specii de recunoaştere: Phragmites australis, Schoenoplectus lacustris Ecologie: Asociaţie larg răspândită în majoritatea fostelor bazine acvatice, imprimând aspectul caracteristic al acestora. Preferă staţiuni cu ape stătătoare sau ape temporare, dar se dezvoltă şi în condiţii cu ape freatice aproape de suprafaţă, adâncimea optimă fiind de 0,8-1m. Asociaţia intră în regres evident acolo unde apa dispare, compoziţia floristică prezentând exemplare de dimensiuni mici diseminate în teren. Solurile pe care se dezvoltă asociaţia în general sunt aluviale, aflate în diferite stadii de evoluţie, formate pe depozite nisipoase sau argile, peste care s-au depus sedimente aluvionare recente. Calamagrostietum pseudophragmitis Beldie 1967 Specii de recunoaştere: Calamagrostis pseudophragmites Ecologie: Specia de recunoaştere specifică asociaţiei este aproape monodominantă realizând fitocenoze pe suprafeţe considerabile cantonate în zonele microdepresionare, cu acumulări de umiditate sau cu apa freatică la mică adâncime. Asociaţia este reprezentată prin specii mezofile şi mezo-higrofile care se dezvoltă pe soluri brune luvice, gleice sau turboase. Aceste terenuri se caracterizează printr-un conţinut ridicat de substanţe nutritive şi o umiditate variabilă. Plantele specifice acestei asociaţii au un spectru ecologic larg, se dezvoltă bine pe terenuri erodate şi suportă bine băltirea apei o perioadă relativ scurtă din timpul revărsării apelor. Brometum tectorum (Kerner 1863) Soo1925 apud Dihoru et al.1973 Specii de recunoaştere: Bromus tectorum, Bromus squarrosus Ecologie: Speciile caracteristice sunt plante anuale, ocupă repede terenurile cele mai sărace, unde nu s-au instalat alte plante, realizând primul stadiu de fixare şi înţelenire al acestora. În fitocenozele de Bromus tectorum, la început apar foarte puţine specii psamofile, anuale sau bianuale, realizând o acoperire de 50-60%. Pe măsură ce nisipurile se înţelenesc se acumulează materiale organice care prin descompunere măresc fertilitatea şi fac posibilă instalarea unor plante caracteristice pajiştilor xerofile, plante perene cu putere mare în fixarea terenurilor şi fertilizarea solurilor. Numărul mare de specii participante în fitocenozele de Bromus tectorum, înlătură, în final, specia caracteristică, vegetaţia evoluând spre instalarea pajiştilor xerofile. Hordeetum murini Libbert 1932 emend. Pass.1964 Specii de recunoaştere: Hordeum murinum Ecologie: Este o asociaţie mult răspândită în localităţi şi în jurul acestora, acolo unde solul conţine cantităţi apreciabile de substanţe organice în descompunere. Hordeum murinum ocupă repede terenurile răscolite, acolo unde vegetaţia naturală a fost distrusă. Se dezvoltă bine pe locurile uscate, nisipoase, uşor bătătorite. În cadrul fitocenozelor de Hordeum murinum se dezvoltă bine Bromus tectorum, devenind uneori codominantă, de asemenea Polygonum aviculare,în cantitate apreciabilă, este un indicator al solurilor compacte. Onopordetum acanthii Br.-Bl. (1923)1936 Specii de recunoaştere: Onopordum acanthium, Cannabis sativa Ecologie: Asociaţia grupează plante ierboase de talie înaltă ce vegetează pe terenurile cu acumulări de substanţe organice în descompunere, pe locul vechilor stâne, fiind o asociaţie nitrofilă tipică. Aspectul fitocenozelor de Onopordum acanthium este compact, de dimensiuni medii, specia caracteristică se dezvoltă abundent, devenind monodominantă. Planta însoţitoare Cannabis sativa este o specie termofilă, foarte bine adaptată pe soluri neutre sau uşor alcaline, bine drenate gleice, preferă terenurile bogate în substanţe azotoase (specie nitrofilă), pe izlazuri şi pe terenurile rămase






necultivate. În locul asociaţiei prezentate, după descompunerea materialelor organice se reinstalează vegetaţia naturală, de pajişti xerofile. Asociaţiile vegetale identificate în zona monitorizata în care specia invazivă Amorpha fruticosa se dezvoltă sunt :

Cynodonetum dactyloni acoperire a vegetaţiei de 45 % în care Amorpha fruticosa are o frecvenţă pe scara Braun – Blanquet de 1 un procent mediu de acoperire de 4,5%;

Salicetum triandrae acoperire a vegetaţiei de 70 % în care Amorpha fruticosa are o frecvenţă pe scara Braun – Blanquet de 1 un procent mediu de acoperire de 10%;

Bassietum sedoidis acoperire a vegetaţiei de 50 % în care Amorpha fruticosa are o frecvenţă pe scara Braun – Blanquet de + un procent mediu de acoperire de 0,4%;

Hordetum murini acoperire a vegetaţiei de 50 % în care Amorpha fruticosa are o frecvenţă pe scara Braun – Blanquet de + un procent mediu de acoperire de 0,4%;

alicetum albae – fragilis acoperire a vegetaţiei de 80 % în care Amorpha fruticosa are o frecvenţă pe scara Braun – Blanquet de 2 un procent mediu de acoperire de 25%; R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius

Corespondenţe:

NATURA 2000: 92A0 Salix alba and Populus alba galleries

EMERALD: !44.66 Ponto-Sarmatic mixed poplar riverine forest

PAL.HAB: 44.6611 Western Pontic white poplar galleries

EUNIS: G1.365 Central European poplar galleries

Asociaţii vegetale: Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em. Soó 1957

Tipuri de ecosisteme: 9617 Zăvoi de plop alb cu Rubus caesius-Galium aparine.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus in plop alb (Populus alba), exclusiv sau cu amestec de plop negru (P. nigra), salcie (Salix alba), ulm Ulmus laevis), rar, stejar pedunculat (Quercus robur), frasin (Fraxinus angustifolia), dud (Morus alba) ş.a.; are acoperire de (40) 70-90% şi înălţimi de 25-30 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor, de regulă foarte dezvoltat, compus din Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Rosa canina, Evonymus europaeus, Sambucus nigra, Prunus spinosa, Amorpha fruticosa, ş.a. Liane: Clematis vitalba, Humulus lupulus, Vitis sylvestris. Stratul ierburilor şi subarbu ştilor, de regulă puternic dezvoltat dominat de Rubus caesius.

Valoare conservativă: foarte mare.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Populus alba. Specii caracteristice: – . Alte specii importante: Agrostis stolonifera, Althaea officinalis, Calystegia sepium, Cicuta virosa, Galium aparine, Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, L. vulgaris, Physalis alkekengi, Ranunculus repens, Scutellaria galericulata, Solanum dulcamara, Symphytum officinalis.

R4416 Tufărişuri de salcie (Salix triandra)

Corespondenţe:

EMERALD: !44.1 Riparian willow formations

CORINE: 44.121 Almond willow-osier scrub

PAL.HAB 1999: 44.121 Almond willowosier scrub






EUNIS: F9.121 Almond willow-osier scrub

Asociaţii vegetale: Salicetum triandrae Malcuit 1929. Syn.: Salicetum triandraepurpureae Malcuit, Salicetum triandroviminalis (Tx. 1931) Lohm 1952.

Structura: Speciile acestei fitocenoze sunt higrofile, mezoterme, eu-mezotrofe. Distribuţia fitocenozei, ca şiruri de tufe, foarte aproape de cursul apelor, este totdeauna primară şi pionieră. Viiturile dese şi rapide creează o mare instabilitate în timp şi spaţiu a acestora. Existenţa fitocenozei este legată de prezenţa speciilor de Salix, dominantă fiind Salix triandra; în câmpie este codominantă Salix viminalis, la altitudine mai mare intrând în compoziţia stratului în proporţie mai mare, în special Salix purpurea, dar şi Salix fragilis, Salix alba sau Alnus incana. În Moldova, speciile de Alnus (incana sau glutinosa) nu apar, cel puţin în aceste fitocenoze. Înălţimea stratului variază cu altitudinea, pornind de la 2–3 m. Stratul ierburilor este dominat de specii cu habitus mare şi iubitoare de apă; apar pâlcuri dominate de Calamagrostis pseudophragmites dar şi de Myosoton aquaticum, Angelica sylvestris, Urtica dioica, Arctium tomentosum, Cirsium arvense, Artemisia vulgaris, Artemisia absinthium. Înălţimea acestora este mare, de regulă de cca 1 m, dar ele acoperă un alt strat. Diversitatea este mult mai mare şi sunt prezente specii şi din pădurile de foioase (Fagetalia) dar şi din alţi fitocenotaxoni.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Salix triandra. Specii caracteristice: Salix triandra. Alte specii importante: Salix alba, Salix viminalis, Rubus caesius, Populus nigra, Morus alba, Salix purpurea, Humulus lupulus, Alnus glutinosa, Amorpha fruticosa, Angelica palustris, Myosoton aquaticum, Galeopsis speciosa, Eupatorium cannabinum, Calystegia sepium, Echinocystis lobata, Rudbekia laciniata, Chaerophyllum bulbosum, Helianthus decapetalus, Saponaria officinalis, Cucubalus baccifer, Reynoutria japonica, Cirsium oleraceum, Heracleum sphondylium, Petasites hybridus, Salix fragilis, Alnus incana, Calamagrostis pseudophragmites, Angelica sylvestris, Urtica dioica, Arctium tomentosum, Cirsium arvense, Artemisia vulgaris, Artemisia absinthium.

Valoare conservativă: mare, habitate protejate Emerald; încă bine reprezentate în România, în special în habitatele unde este prezentă specia Angelica palustris (DH2).

FACEM PRECIZAREA CA PE SUPRAFETELE DE TEREN AFLATE IN EXTRAVILANUL UAT CEATALCHIOI NU VOR FI IMPLEMENTATE PROIECTE/PLANURI CARE SA AFECTEZE IN VREUN FEL BIODIVERSITATEA EXISTENTA .

Ca urmare a identificării tuturor speciilor de păsări în cadrul zonei de studiu, specii descrise în capitolul B.2. din Studiul de Evaluare Adecvata , precum şi a efectivelor acestora se pot face urmatoarele precizari referitoare la descrierea functiilor ecologice ale speciilor de interes comunitar caracteristice ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe ( tabelul nr. 35 ):

Nr. crt .

Denumirea speciei in romana

Denumirea speciei in

Latina Functiile ecologice ale speciilor identificate

1 Stârc pitic Ixobrychus minutus

Stârcul pitic este o specie caracteristică zonelor umede cu maluri acoperite de stuf şi răchită. Adulţii au o lungime a corpului de 33-58 cm, fiind ceva mai mici decât găinuşa de baltă, şi au o greutate de 140-150 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 49-58 cm. Adulţii au înfăţişare diferită. Femela are pe spate o culoare maronie cu striaţii negre, comparativ cu masculul care este negru pe spate. Se hrăneşte cu peştişori, broaşte, insecte acvatice şi larvele acestora, uneori şi cu puişori ai altor specii de păsări ce trăiesc în stuf. Soseşte la începutul lunii aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat pe trestie căzută la pământ din anul precedent sau pe ramuri de răchită aflate la joasă înălţime (sub 50 cm). La construirea cuibului, ce are forma unei farfurii puţin adânci şi este alcătuit din trestie, papură






şi alte resturi vegetale, participă de obicei cei doi părinţi. Femela depune în a doua parte a lunii mai, dar în funcţie de caracteristicile fiecărui an şi în luna iunie, un număr de 5-7 ouă cu o dimensiune medie de 37,3 x 26,6 mm. Incubaţia este asigurată de ambii părinţi. După 16-19 zile puii eclozează şi rămân în cuib pe o perioadă de 7-9 zile fiind hrăniţi cu larve de insecte, insecte, mormoloci şi chiar lipitori. După circa o lună de la eclozare devin zburători şi îşi pot asigura singuri hrana. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

2 Ciocarlia de padure Lullula arborea

Ciocârlia de pădure este caracteristică zonelor deschise din pădurile de foioase sau conifere, cu vegetaţie ierboasă abundentă. Este mai mică şi mai zveltă decât ciocârlia de câmp. Lungimea corpului este de 13,5-15 cm, iar greutatea de 23-35 g. Penajul este maroniu şi se distinge de celelalte ciocârlii prin benzile albe de deasupra ochilor ce se unesc pe creştet. Penajul este similar la ambele sexe. Se hrăneşte cu insecte şi seminţe. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

3 Stârc galben Ardeola ralloides

Stârcul galben, cunoscut şi sub denumirea de stârcul blond, este o specie caracteristică zonelor umede ce au suprafeţe cu stuf, tufărişuri şi copaci. Are o lungime a corpului de 40-49 cm şi o greutate de 350 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 71-86 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Culoarea caracteristică galben-maronie a penajului este vizibilă atunci când sunt aşezaţi. În zbor apar complet albi. În partea posterioară a capului au în perioada cuibăritului câteva pene lungi. Se hrănesc cu peştişori, broaşte, viermi, insecte acvatice şi melci. Soseşte la începutul lunii aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat pe sălcii şi numai uneori pe trestii bătrâne. La construirea cuibului, alcătuit din rămurele şi stuf, participă cei doi părinţi. Femela depune 4-6 ouă în a doua parte a lunii mai, cu o dimensiune medie de 36,68 x 28,12 mm. Culoarea ouălor este mată, albăstrui-verzuie. Incubaţia e asigurată de ambii părinţi. După 22-24 de zile puii eclozează şi rămân în cuib în jur de 32 de zile, dar continuă să fie hrăniţi de părinţi până la 40-45 de zile când devin independenţi. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

4 Egreta mica Egretta garzetta

este o specie caracteristică zonelor umede ce au pâlcuri copaci. Este zveltă şi elegantă, cu o lungime a corpului de 55-65 cm şi o greutate de 350-550 g, fiind asemănătoare ca dimensiuni cu stârcul de cireadă ( Bubulcus ibis ). Anvergura aripilor este cuprinsă între 88-106 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul este complet alb. Degetele galbene, ce contrastează cu picioarele şi ciocul negre, sunt semnele distinctive care o deosebesc de egreta mare. În partea posterioară a capului are 2-3 pene ornamentale lungi şi înguste care în secolul XIX erau vândute caselor de modă pentru împodobirea pălăriilor. Se hrăneşte cu peştişori, broaşte şi alte mici animale acvatice. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

5 Egreta mare Egretta alba

este o specie caracteristică zonelor umede cu pâlcuri de sălcii. Lungimea corpului este de 85-100 cm şi greutatea de 950 g, fiind ca dimensiuni asemănătoare cu stârcul cenuşiu ( Ardea cinerea ). Anvergura aripilor

este cuprinsă între 145-170 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul este complet alb. Pe spate, peste coadă, sunt prezente 30-40 de pene ornamentale alb sclipitoare, fin spintecate şi denumite „egrete„, care în secolul XIX erau recoltate prin distrugerea coloniilor şi împuşcarea păsărilor pentru a fi vândute caselor de modă. Se hrăneşte cu peşti de talie mică, broaşte, şerpi şi insecte. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

6 Stirc cenusiu Ardea cinerea

O pasare caracteristica zonelor cu apa dulce, inclusiv lacuri, rauri, iazuri si mlastini. Este si un vizitator comun al iazurilor de gradina din zonele urbane. Cel mai mare starc din Europa masoara 84-102 cm in lungime corporala, cu gatul intins. Are o anvergura de 155-175 cm si o masa corporala medie de 1,5 kilograme. Masculul si femela seamana foarte bine, cu gatul lung, cioc puternic si picioare lungi si galbene. Capul si gatul albe contrasteaza puternic cu aripile gri. Adultii au o pana neagra pe ceafa. Se hranesc cu pesti, amfibieni, mamifere mici si pasari. Vaneaza in apa mica, asteapta nemiscat si isi urmareste prada pe care






o strapunge cu ciocul ascutit. In salbaticie, durata medie de viata este de cinci ani. Depun patru sau cinci oua la finalul lunii martie. Marimea medie a unui ou este de 61x43 mm. Clocitul dureaza intre 25 si 26 de zile, iar ambii parinti clocesc ouale. Cei doi hranesc puii cu peste regurgitat, iar cei mici vor zbura din cuib la 42-55 de zile de la eclozare. Depun oua o singura data pe an, dar daca ponta este distrusa, deseori depun si al doilea rand de oua. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

7 Stirc rosu A. purpurea

Stârcul roşu, denumit şi stârc purpuriu şi bâtlan scorţişoriu este o specie caracteristică bălţilor cu stufării mari, iar la jumătatea secolului XX era cea mai răspândită şi numeroasă specie dintre stârcii din România. Lungimea corpului este de 70-90 cm măsurat cu gâtul întins şi are o greutate de 500-1350 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 120-138 cm. Adulţii au înfăţişare similară, cu un penaj ce îmbină roşul maroniu cu tonuri de gri. În partea posterioară a capului are două pene ornamentale lungi şi înguste, de culoare neagră. Se hrăneşte cu peşti, insecte acvatice, broaşte, pui ai altor specii de păsări, şoareci şi chiar pui de popândău. Soseşte la sfârşitul lunii martie din cartierele de iernare. Cuibul poate fi amplasat pe sol, în stuf, în tufe de răchită sau chiar în sălcii înalte. La construirea cuibului, alcătuit din crengi şi stuf, participă cei doi părinţi. Femela depune 3-5 ouă de culoare albastru-verzui, în perioada cuprinsă între sfârşitul lunii aprilie şi începutul lui iunie în funcţie de caracteristicile climatice ale fiecărui an. Dimensiunea medie a ouălor este de 58,31 x 41,2 mm. Incubaţia este asigurată de ambii părinţi. După 24-28 de zile puii eclozează şi sunt hrăniţi de părinţi până la 60 de zile, când devin independenţi. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

8 Barza alba Ciconia ciconia

Este oaspete de vara, se intalneste in pasaj. Cuibul este amplasat pe un loc însorit si inalt, cu o vedere buna asupra zonelor de hranire. Este construit din crengi, radăcini, pământ şi este căptușit cu paie, fân, iarba, bălegar, uneori si cu hartie si carpe. In cursul anilor, poate sa ajungă la mărimi impresionante atingând un diametru de 1-1.5 m, o inaltime de pana la 2m si o greutate de 1-2 tone. Un cuib nou poate fi construit de perechea de berze în jur de 8 zile. De obicei, perechea foloseste mai multi ani la rand acelasi cuib Statut: Specie nepericlitata, conform IUCN,

inclusa în Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Hrana este foarte variata şi cuprinde insect (lăcuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici, (șoareci de câmp), serpi si soparle, etc. Resturile nedigerate sunt eliberate dupa 1,5 - 2 zile prin regurgitare sub forma de ingluvii având dimensiuni de 50x35 mm, ușor de găsit în jurul cuibului. S-au observat efective ale acestei specii în timpul migratiei de primavera. Altitudinea de zbor semnalata a fost peste 200 m. Specia a fost semnalata şi cuibărind în zona localitatii Pardina. Starea de conservare in siturile SPA este favorabila . Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

9 Barza neagra Ciconia nigra

este o specie caracteristică pădurilor de câmpie şi de pe dealuri ce au în apropiere zone umede. Ca dimensiuni este cu puţin mai mică decât barza albă. Lungimea corpului este de 90-105 cm şi are o greutate medie de 3000 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 173-205 cm. Adulţii au înfăţişare similară şi ating acest stadiu numai în al patrulea an de viaţă. Se hrăneşte în special cu ţipari când îi găseşte, mamifere mici, pui de pasăre, ouă, broaşte, moluşte, lipitori, râme, şopârle, şerpi, insecte.Nu cuibareste in zona UAT Ceatalchioi , a fost identificata in zbor .

10 Tiganus Plegadis falcinellus

Țigănuşul privit în zbor şi de la distanţă mai mare pare negru. Privit de aproape are un penaj frumos, cu reflexe verzui metalice pe un fond brun ruginiu şi un cioc încovoiat în formă de seceră. Este o specie caracteristică păşunilor umede şi stufărişurilor cu pâlcuri de sălcii. Lungimea corpului este de 55-65 cm iar greutatea de circa 485-580 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 88-105 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Se hrăneşte cu lipitori, insecte acvatice, mormoloci şi peştişori. Soseşte pe la mijlocul lunii aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat în sălcii sau în stuf. La construirea cuibului, alcătuit din crenguţe






şi stuf, participă cei doi părinţi. Femela depune 3-4 ouă în perioada cuprinsă între mijlocul lunii mai şi mijlocul lunii iunie. Dimensiunea medie a ouălor este de 50,9 x 35,8 mm. Incubaţia e asigurată de ambii părinţi. După 21 de zile puii eclozează şi sunt hrăniţi 48-50 de zile, după care devin independenţi. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

11 Lopatar Platalea leucorodia

Lopătarul este o specie caracteristică bălţilor şi lacurilor puţin adânci cu stufărişuri şi pâlcuri de copaci. Penajul este alb, iar în partea posterioară a capului se observă un smoc mare de pene subţiri. Spre deosebire de egrete, cu care seamănă la culoarea penajului, are un cioc turtit pe toată lungimea sa şi lăţit la vârf „ca o lingură sau un cleşte lat (C. Rosetti Bălănescu)„, iar în zbor îşi ţine gâtul întins. Lungimea corpului este de 80-93 cm iar greutatea de circa 1500 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 120-135 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Se hrăneşte în zone cu apă mică unde prinde insecte acvatice, larvele acestora, moluşte, broaşte şi peşti. Soseşte pe la mijlocul lunii aprilie din cartierele de iernare. La construirea cuibului, alcătuit din crenguţe şi stuf, participă cei doi părinţi, masculul fiind primul care începe construcţia. Cuibul este amplasat în sălcii sau stuf. Femela depune 3-4 ouă în perioada cuprinsă între mijlocul lunii mai şi mijlocul lunii iunie. Dimensiunea medie a ouălor este de 65,8 x 45,1 mm. Incubaţia e asigurată de ambii părinţi. După 21-22 de zile puii eclozează şi durează 50-56 de zile până când devin independenţi. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

12 Girlita mare Anser albifrons

Se reproduce in tundra, in apropierea lacurilor, petecelor de apa, mlastinilor si raurilor. Petrece iernile in zone umede, campuri agricole, estuare si in mlastinile de apa dulce sau sarata.Este o gasca de marime medie, cu o lungime a corpului cuprinsa intre 64 si 78 de centimetri, o anvergura a aripilor de 130-160 de centimetri si o masa corporala de maximum 2,5 kg. Penajul este in majoritaate gri cu maroniu, dar si cu pene albe care inconjoara baza ciocului rozaliu. Tartita este alba, iar coada este neagra cu o dunga alba la varf. Pieptul este mai deschis la culoare si abdomenul este presarat cu benzi negre. Picioarele sunt de culoare portocalie. Vara se hraneste cu plante, iar in timpul iernii cu seminte. Varsta maxima atinsa in salbaticie este de sase ani. Cuibaritul incepe in lunile mai-iunie. Femela cloceste patru pana la sase oua, cu marimea de 79x53 mm, timp de 27 sau 28 de zile. Ambii parinti au grija de pui, care incep sa se hraneasca singuri aproape imediat, ca sa paraseasca cuibul dupa 40-43 de zile de la eclozare. Vor mai sta cu parintii inca un an, insa. Parintii scot un singur rand de pui pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

13 Gisca de vara Anser anser

Poate fi gasita in mai multe zone umede, de la mlastini, lacuri si pana la terenuri agricole, pajisti si zone de coasta. Este o gasca de dimensiuni mari, cu o lungime a corpului de 74-84 cm, o anvergura a aripilor de 149-168 cm si o masa corporala de 3,6 kg in cazul masculului, respectiv 3 kg la femela. Penajul este gri-maroniu, cu partile superioare definite prin marginile albe ale penelor de zbor, respectiv dungi albe pe gat si piept. Are capul de culoare intunecata si este alba pe burta si la tartita. Sub aripi are culoarea gri spre alb, cu pene de zbor intunecate la culoare. Picioarele si labele sunt roz iar ciocul este roz sau portocaliu. Masculul si femela seamana foarrte bine. Se hraneste cu vegetatie. Durata maxima de viata in salbaticie este de opt ani. Cuibaritul incepe in perioada martie-aprilie. Femela cloceste patru-opt oua cu marimea de 86x58 mm, pentru 27-28 de zile, in timp ce masculul ramane in apropiere. Ambii parinti au grija de pui, care parasesc cuibul dupa 50-60 de zile. Ei vor ramane cu parintii pana in primavara anului urmator. Parintii scot un singur rand de pui pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

14 Gisca cu git rosu

Branta ruficollis

Gâsca cu gât roşu este o specie caracteristică zonelor de tundră siberiană. Lungimea corpului este de 54-64 cm şi are o greutate medie de 1400-1600 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 110-125 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Gâsca cu gât roşu este cea mai mică dintre gâşte şi are un penaj elegant, negru combinat cu roşu-ruginiu, subliniat de dungi albe. Se hrăneşte în teritoriile de cuibărire cu specii vegetale






din tundra siberiană, iar în cartierele de iernare din sud-estul Europei în special pe culturile de grâu de toamnă şi rapiţă. Este o pasăre simbol pentru Dobrogea. Cuibăreşte în nordul Siberiei în colonii mici situate pe malurile râurilor. Uneori cuibăreşte în apropierea cuiburilor de şoim călător ( Falco peregrinus ) pentru a beneficia de protecţia acestei specii împotriva prădătorilor, cum este vulpea polară ( Alopex lagopus ). Distanţa parcursă între zonele de cuibărit şi cartierele de iernare depăşeşte 4000 de km. În cartierele de iernare formează stoluri mixte împreună cu alte specii de gâşte, în special gârliţa mare ( Anser albifrons ). Se hrănesc ziua pe culturile agricole, la început cu boabe de porumb rămase risipite după recoltare (când sunt disponibile) şi mai apoi cu frunzele răsărite ale grâului de toamnă, iar seara înoptează pe lacuri. Când lacurile îngheaţă se aşează şi pe mare. Atunci când distanţa între locurile de înoptare şi cele de hrănire creşte la peste 25-30 de km, preferă să caute alte locuri de hrănire şi înoptare, de obicei mai în sud, dacă culturile sunt acoperite de zăpadă (Hulea D., 2002). Zboară împreună cu alte specii de gâşte în şiruri dispuse în formă de „V„. Atunci când stolul este format numai din gâşte cu gât roşu, formaţia este neregulată şi asemănătoare ca formă cu cea a graurilor sau ciorilor. Iernează în vestul Mării Negre în Dobrogea şi în Bulgaria. Emite un sunet caracteristic, uşor de identificat. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

15 Rata mica Anas crecca

Rata mica este o specie cu o raspandire foarte larga, arealul ei cuprinde toata Europa, America de Nord si Asia. Cuibareste in partea nordica si temperata a arealului. In Romania, poate fi intalnita in special in pasaj si perioada de iarna, intr-o varietate de habitate acvatice: ape costiere de mica adancime, lacuri naturale si artificiale, iazuri, estuare, delte, lagune si mlastini. In perioada de cuibarit exista populatii de mici dimensiuni in Transilvania si nordul Moldovei, in zonele acvatice montane, depresionare si de coasta. Habitatele preferate de aceasta specie pentru cuibarit sunt apele de mica adancime, permanente, cu vegetatie densa, ierboasa in special cele aflate in vecinatatea padurilor si lizierelor. Vegetatia adiacenta trebuie sa formeze un fel de strat vegetal dens. Prefera apele de mici dimensiuni, singure sau parti ale unei zone acvatice mai intinse, cum ar fi balti, lacuri si iazuri, rauri incet-curgatoare. In perioada de iarna poate fi intalnita si pe ape deschise, lacuri, delte, campii inundate. Specie predominant migratoare, in special populatiile nordice. In partea de sud a arealului exista cu mici populatii sedentare. Migratia de tomana incepe din iulie pentru exemplarele care nu au reusit sa se reproduca dar culmineaza in octombrie-noiembrie. Se intorc din cartierele de iernare in martie-aprilie. Rata mica este o specie omnivora. In perioada de cuibarit hrana este predominat formata din mici nevertebrate, moluste, crustacee, larve. In perioada de iarna se hraneste si cu seminte de plante acvatice, resturi de plante, seminte de pe terenurile agricole. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

16 Rata mare Anas platyrhyncos

Specie cu un areal foarte intins, prezenta in aproape toata emisfera nordica, din zonele subarctice pana in zonele tropicale, in Europa, Asia, Partea de est a Africii, America de Nord si Centrala. In Romania poate fi intalnita in majoritatea zonele acvatice care corespund cu tipul de habitat preferat, cu precadere cele de joasa si medie altitudine. Rata mare este o specie care se adapteaza cu usurinta la o multitudine de habitate, din zonele de tundra pana in cele subtropicale, habitate care cuprind ape incet curgatoare sau statatoare, relativ adapostite, estuare si delte, lagune, coaste maritime unde apa este de mica adancime, lacuri, rauri incet curgatoare, iazuri si balti. Prefera apele de mica adancime, cu vegetatie adicaenta, submersa sau flotanta. Evita in general apele adanci, expuse.Specie predominant migratoare dar unele populatii sunt sedentare. Teritoriile de iernat si cuibarit se suprapun pentru diferite populatii. Gregara, se aduna in grupuri mari in afara perioadei de cuibarit. Migreaza in stoluri, la migratia de primavara stolurile fiind predominant formate din perechi. Stolurile se separa in luna februarie, cand perechile






incep sa cauze locuri pentru cuibarit. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile

care se introduc in intravilan .

17 Rata motata Aythya fuligula

Specia are un areal foarte mare: cuibareste in Europa de nord si centrala si in Asia (pana la Pacific). Populatia de nord si cea asiatica sunt migratoare si ierneaya in sudul Europei, nordul Africii, Asia mica, Orientul Apropiat si sudul Asiei. Populatia din vestul si centrul Europei este rezidenta sau dispersiva in afara sezonului de cuibarit. In Romania este o specie rar cuibaritoare, cuibaritul fiind dovedit in mai multe zone (acumularea Avrig de pe Oltul mijlociu, acumularea Lilieci de pe Siret, Ciuperceni Dunare, Delta Dunarii etc.). Specie frecventa in perioadele de pasaj si iarna. Specie cu valenta ecologica mai larga decat alte specii de Aythya, in special datorita capacitatii de a se scufunda la adancimi mai mari (3-14 m) pentru procurarea hranei. Pentru cuibarit, prefera o gama larga de lacuri, de la lacuri eutrofice cu adancimi mai mici pana la lacuri mai adanci cu un procent mic de vegetatie palustra. Poate cuibari in zonele optime ale lacurilor de acumulare, in lacurile ornamentale din parcurile oraselor etc. De asemenea, in afara sezonului de cuibarit, poate fi intalnita intr-o gama larga de zone umede. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

18 Graur Sturnus vulgaris

Este o pasăre din familia Sturnidae. Originari din Eurasia și Africa, graurii au fost răspândiți de către om pe celelalte continente. Graurii au între 15 și 30 cm, au culori închise cu luciu metalizat și se hrănesc cu insecte și fructe. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

19 Gaie neagra Milvus migrans

Gaia brună cunoscută şi sub denumirea de şorliţă brună, este o pasăre de pradă diurnă de mărime medie, caracteristică pădurilorsituate înapropierea zonelor umede. Lungimea corpului este de 48-58 cm iar greutatea cuprinsă între 650-940 g, femela fiind cu puţin mai mare decât masculul. Anvergura aripilor este cuprinsă între 130-155 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Poziţionarea aripilor în unghi şi coada în furculiţă fac ca identificarea să fie relativ uşoară. Este ceva mai mică decât gaia roşie, iar furculiţa cozii este mai mică. Cu o distribuţie pe patru continente este una din cele mai răspândite pasări de pradă din lume. Se hrăneşte cu insecte, mamifere mici şi resturi de mamifere mari, păsări, şerpi, broaşte şi peşti. Soseşte din cartierele de iernare în martie. La construirea cuibului participă ambii părinţi, acesta fiind alcătuit din crengi căptuşit cu resturi vegetale. Femela depune 2-3 ouă în a doua jumătate a lunii aprilie, cu o dimensiune medie de 53,3 x 42,2 mm. Incubaţia durează 30-34 de zile şi este asigurată de ambii părinţi. La pui, penele corpului apar după 18-22 de zile. Pot sta în picioare în cuib după 17-19 zile şi încep să dea din aripi după 27-31 de zile. După 50 de zile încep să se mute pe crengile din preajma cuibului. Păsările pot cuibări după cel de-al doilea an de viaţă. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

20 Serpar Circaetus gallicus

este o specie ce preferă un mozaic de habitate cu zone împădurite folosite pentru cuibărit şi zone deschise preferate pentru hrănire. Lungimea corpului este de 62-69 cm şi are o greutate de 1200-2000 g pentru mascul şi 1300-2300 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 162-178 cm. Adulţii au înfăţişare similară, femela având coada ceva mai lungă. Penajul este variabil, cu spatele, capul şi pieptul maronii, iar abdomenul alb şi presărat cu pete maronii. Penele de zbor sunt închise, iar pe coadă se observă 3-4 benzi închise. Se hrăneşte în special cu şerpi şi alege cu precădere speciile neveninoase. Se hrăneşte şi cu şopârle, broaşte, mamifere mici şi mai rar cu păsări sau nevertebrate. Cuibul este construit de ambii părinţi. Femela depune un ou în luna mai, cu o dimensiune de circa 72,8 x 58,6 mm. Incubaţia durează 45-47 de zile şi este asigurată de femelă, care este hrănită de mascul în toată această perioadă. Puii devin zburători la 60-80 de zile. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

21 Lebada de iarna

Cygnus cygnus

Lebăda de iarnă, cunoscută sub denumirea de Lebădă cântătoare, este o specie caracteristică zonelor arctice, cuibărind pe lacuri înconjurate de vegetaţie. Lungimea corpului este de 140-160 cm şi greutatea de 9800-11000 g pentru mascul şi 8200-9200 g pentru femelă. Anvergura aripilor



https://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83re

https://ro.wikipedia.org/wiki/Familia_(biologie)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Eurasia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Africa

https://ro.wikipedia.org/wiki/Continent

https://ro.wikipedia.org/wiki/Insecte

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fruct




este cuprinsă între 205-235 cm. Adulţii au înfăţişare similară. De la distanţă mică se poate vedea că pata galbenă de pe cioc este mai întinsă decât la lebăda mică ( Cygnus columbianus) . Se hrăneşte în special cu

plante de apă, seminţe, viermi, insecte, moluşte şi uneori peşti. Este o specie cuibăritoare în Islanda, Peninsula Scandinavă şi nordul Rusiei. Cuibăreşte solitar pe lacuri înconjurate de vegetaţie şi mlaştini. Talia mare, ţinuta elegantă combinată cu un penaj alb sclipitor, care parcă sfidează primejdiile, gâtul zvelt şi lung au determinat includerea acestei specii de lebădă în basmele şi folclorul popoarelor. Sunt păsări sociabile, hrănindu-se în număr mare pe luciul lacurilor puţin adânci, ca urmare a faptului că nu se pot scufunda şi adâncimea la care pot ajunge este limitată de lungimea gâtului. În timpul perioadei de împerechere se înregistrează lupte între masculi. După formare, perechile rămân unite pe viaţă şi masculul veghează asupra femelei, cuibului şi puilor. Puii îşi petrec iarna împreună cu părinţii, iar uneori se ataşează grupului şi pui din anii precedenţi. Înoată cu capul drept şi spre deosebire de lebăda de vară (lebăda cucuiată – Cygnus olor ) nu îşi înfoiază aripile asemeni unor pânze umflate de vânt. Adeseori cântă când stă pe apă, iar corul format de stolurile mari este impresionant. Pentru a-şi lua zborul, au nevoie de suprafeţe generoase. Zboară în stoluri în formă de „V„, iar în timpul zborului aripile produc un foşnet uşor. Iernează pe cea mai mare parte a continentului european. Longevitatea maximă cunoscută este de 26 de ani şi şase luni. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

22 Lebada de vara Cygnus olor

Traieste in zone cu apa dulce sau sarata: lacuri, iazuri, rauri, ape de coasta, lagune, estuare, mlastini. Deseori poate fi gasita si in zonele urbane. Are un corp foarte mare, cu lungimea de 140-160 cm, anvergura de 200-240 cm, o masa corporala medie de 11.500 g (mascul) si 9.000 g (femela). Are un penaj alb uniform, cu cioc portocaliu. Picioarele si laba piciorului sunt negre. Gatul lung este tinut intr-o curba in forma de S. Masculii sunt putin mai mari decat femelele, cu o proeminenta neagra vizibila pe cioc. Juvenilii sunt gri-maronii cu cioc cenusiu. Se hranesc cu vegetatie acvatica, grane, insecte si melci. In salbaticie, traiesc in medie 10 ani. Depun ouale pe la mijlocul lunii aprilie. Patru-noua oua, cu marimea de 113x74 mm, sunt clocite o perioada de 35-41 de zile de catre femela in special, dar masculul o ajuta. Ambii parinti au grija de pui, care pot parasi cuibul dupa 120-150 de zile. Puii raman cu parintii in prima iarna din viata lor. Scot un singur rand de pui pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

23 Uliu porumbar Accipiter gentilis

Uliul porumbar este o specie comună în toată regiunea temperată și subpolară a emisferei nordice a Terrei. Habitatul specific constă în păduri de foioase sau conifere unde poate captura păsări de talie mică sau specii de porumbei. Acestea reprezintă hrana primară a uliului porumbar. Femela este mult mai mare decât masculul, cu o anvergură mai mică decât cea a șorecarului comun, dar pare mai robustă. Masculul este, de obicei, considerabil mai mare decât cioara grivă. Se remarcă aripile relativ scurte și coada lungă, cu penajul subcodal alb și stufos. Penajul masculului este asemănător cu al femelei are mici diferențe de nuanță, cu spatele gri, iar partea inferioară dungată alb cu negru, dungile acoperă și partea superioară a picioarelor. Coada este de culoare gri cu benzi negre pe transversală, iar vârful cozii negru. Ciocul este negru și încovoiat cu baza galbenă, iar capul de culoare gri cu sprânceană albă. Lungimea corpului este de 55-61 cm, iar anvergura aripilor este de 98-115 cm, cu o masă corporală de 631-1364 g. Longevitatea maximă atinsă în sălbăticie este de 11-12 ani. Femelele depun 2-4 ouă în lunile aprilie-mai, incubația este de 28-38 zile. Puii dezvoltă penajul de juvenili la aproximativ 62-73 de zile de la eclozare, părinții îngrijindu-i în tot acest timp. Puii devin independenți la aproximativ 65-75 de zile de la eclozare și părăsesc cuibul în căutarea hranei. Perechile au de obicei o singură pontă pe sezon, dar pot avea două ponte în cazul în care prima este pierdută. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

24 Uliu pasarar Accipiter nisus

Traieste in zonele de padure, dar prefera sa vaneze in spatii deschise, precum lizierele, parcurile si gradinile din zonele apropiate oraselor. Este






o pasare de prada de talie mica, cu o lungime de 28-38 de centimetri si cu o deschidere a aripilor de 58-80 de centimetri. Femela cantareste intre 185 si 342 de grame si este cu 25% mai mare decat masculul, care poate avea intre 110 si 196 de grame. Aripile scurte si largi au varfuri rotunjite, iar coada este lunga. Masculul are pieptul de culoare maronie rosiatica, iar spatele gri. Femela este maronie cu pieptul albicios vargat cu dungi gri. Ambii au ochii si picioarele galbene. Vaneaza pasari mici si uneori mamifere de talie mica. In salbaticie, durata de viata este de sapte ani. De obicei, uliul parasar are intre trei si sase oua, depuse in luna mai. In functie de zona in care se afla, ulii pot scoate ouale din luna aprilie si pana in luna august. Marimea medie a unui ou este de 40 x 32 de milimetri. Incubatia dureaza intre 32 si 34 de zile, dupa care femela hraneste puii, iar masculul asigura hrana. Puii isi parasesc cuibul dupa alte 27 sau 31 de zile, dar revin pentru a fi hraniti. La trei sau patru saptamani dupa ce au parasit pentru prima oara cuibul, puii sunt capabili sa se hraneasca singuri. Este singura generatie de pui pe care ulii o scot pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan.

25 Pupaza Upupa epops

Este o specie adesea întâlnită în habitate deschise cu iarbă mică sau brazde pentru hrănire, precum și în zone de cuibărit în apropiere sub formă de scorburi în copaci, stânci sau pereți. Este o specie relativ ușor de observat, de mărimea unui sturz de vâsc, cu aripi dungate cu negru și alb, un corp roz-maroniu și creastă ascuțită neagră. Ciocul este lung, subțire și încovoiat în jos. Lungimea corpului este de 25-29 cm, anvergura aripilor de 44-48 cm și greutatea corpului este de 68 g. sexele sunt asemănătoare. Se hrănește în special cu insecte, dar și cu reptile mici, amfibieni, semințe și fructe de pădure. Se hrănește prin săpare și sondarea pământului cu ciocul lung. Cuibăritul se desfășoară în perioada ianuarie-mai. 6-9 ouă de 26x18 mm în dimensiune sunt depuse în scorbura cuibului. Clocirea se face numai de către femelă și durează 15-18 zile. În acest timp masculul hrănește femela. Puii sunt hrăniți apoi de ambii părinți și dezvoltă penaj la 26-29 de zile de la eclozare. De obicei crește o singură generație cu toate că ocazional poate depune și o a doua pontă. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan.

26 Sorecar comun Buteo buteo

Specie nepericlitata, conform IUCN Cuibul contine 3-4 oua albe, cu pete brune-

cărămizii, fiind complet inca din aprilie. Atât femela cât si masculul clocesc,

perioada de incubatie fiind de 28-30 zile. Se hrăneşte cu soareci, serpi, etc.

Şorecarul comun a fost observat constant de-a lungul anului, in zona.Specia

Buteo buteo –a fost observata în zonele pajistilor stepice, zonele cu tufarisuri,

folosite ca teritorii de hranire . Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se

introduc in intravilan .

27 Sorecar mare Buteo rufinus

Şorecarul mare este o specie caracteristică zonelor deschise, aride, stepice şi terenurilor agricole abandonate. Lungimea corpului este de 50-58 cm şi greutatea medie de 1100 g pentru mascul şi 1300 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 130-155 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Este o pasăre foarte atractivă, cu o variabilitate mare a penajului, acesta putând fi roşiatic, pal sau închis. Se hrăneşte cu mamifere mici, păsări, reptile şi insecte. Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Cuibul este alcătuit din crengi care formează o împletitură. Femela depune o dată pe an 3-5 ouă. Incubaţia durează 33-35 de zile. Puii devin independenţi după 40-45 zile. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile

care se introduc in intravilan .

28 Soimul randunelelor

Falco subbuteo

Traieste in zone deschise, joase, cu palcuri de copaci si vegetatie, deseori in apropiere de ape. Poate semana cu o drepnea mare in zbor, datorita aripilor in forma de secera si zborului acrobatic. Adultii sunt gri pe partea superioara, cu o „mustata” neagra si „pantaloni” rosii caramizii. Lungimea corpului este de 28-36 de centimetri, anvergura de 69-84 cm, masa corporala medie de 131–232 g (mascul) si 141-340 g (femela). Vaneaza in zbor insecte largi, pasari mici si lilieci, iar ocazional mamifere mici si reptile. In libertate, traieste intre cinci si zece ani. Doua-patru oua sunt depuse in luna iunie si sunt clocite de ambii parinti, desi mai mult de femela, timp de 27-33 de zile. Marimea medie a unui ou este de 42x33 mm. Puii parasesc cuibul dupa 28-34 de zile, dar depind de mancarea






adusa de parinti pentru inca cinci saptamani. Scot un singur rand de pui pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

29 Acvila tipatoare mica

Aquila pomarina

Acvila ţipătoare mică este o specie caracteristică zonelor împădurite situate în apropierea teritoriilor deschise cum sunt pajiştile, terenurile agricole şi păşunile umede. Lungimea corpului este de 55-65 cm şi greutatea medie este cuprinsă între 1400-1800 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 143-168 cm. Are o mărime medie, un penaj întunecat, aripile largi şi ciocul mic. Adulţii au înfăţişare similară şi ajung la acest penaj în 3-4 ani. Se hrăneşte cu mamifere mici, păsări, broaşte, şerpi, şopârle şi insecte. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

30 Acvila mica Hieraaetus pennatus

Acvila mică, cunoscută şi sub denumirea de acvilă pitică, „un pitic între acvile„, este o specie caracteristică zonelor împădurite cu luminişuri din preajma râurilor şi zonelor umede. Lungimea corpului este de 42-51 cm şi are o greutate medie de 700 g pentru mascul şi 1000 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 110-135 cm. Este o răpitoare de talie medie, dar mică pentru un vultur, cu o mărime comparabilă cu a şorecarului ( Buteo buteo ). Adulţii au înfăţişare similară. Se hrăneşte în

special cu prepeliţe (pitpalac), păsări de curte, mamifere mici dar şi pui de iepure. Preferă hrana vie şi evită leşurile.Nu au fost identificate cuiburi in zonele care se vor introduce in intravilanul UAT Ceatalchioi .

31 Vinturel rosu Falco tinnunculus

Poate fi gasit intr-o varietate mare de habitate, chiar si in zonele urbane. Are nevoie de vegetatie joasa, deschisa, pentru a vana – asa cum sunt zonele din jurul fermelor, pajistile, parcurile sau lizierele. Pasare de prada mica, de culoare castanie, poate fi identificata dupa zborul pe loc caracteristic, in care tine coada lunga deschisa ca pe un evantai. Masculii au capul si coada cenusii, in timp ce la femela – capul, coada si spatele sunt maronii cu dungi negre. Lungimea corpului este de 31-37 cm, anvergura de 68-70 cm, masa corporala medie de 190 g (masculii) si 220 g (femele). Se hranesc in principal cu mamifere mici, dar apreciaza si pasarile mici sau nevertebratele. In libertate, longevitatea medie este de patru ani. In aprilie sau mai, patru sau cinci oua de 39x31 mm sunt depuse si clocite de femela, timp de 27-29 de zile. Ambii parinti vaneza pentru puii care vor parasi cuibul dupa inca 27-39 de zile. Juvenilii vor

mai sta inca o luna alaturi de parinti. Scot un singur rand de pui pe an. Nu

se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

32 Soim de iarna Falco columbarius

Şoimul de iarnă este caracteristic zonelor joase împădurite, păşunilor şi mlaştinilor. Este cel mai mic dintre răpitoarele din Europa, însă foarte agil şi rapid. Lungimea corpului este de 26-33 cm şi are o greutate de circa 125-210 g pentru mascul şi 190-300 g pentru femelă, aceasta fiind mult mai mare decât masculul. Anvergura aripilor este cuprinsă între 50-73 cm. În Europa medievală era folosit de către crescătorii de şoimi ca „pe un şoim potrivit pentru o doamnă”. În prezent este antrenat rar de către crescători, datorită restricţiilor impuse pentru conservarea speciilor de păsări. Capul şi spatele masculului sunt gri, iar pieptul şi abdomenul crem-ruginiu cu striuri închise. Penajul femelei este maroniu pe spate şi pal roşiatic cu striuri pe abdomen. Se hrăneşte în special cu păsări mici cum sunt ciocârliile, fâsele, vrăbiile. Preferă puii tineri neexperimentaţi. Hrana este completată şi cu insecte, mamifere mici şi şerpi. Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune de obicei 4-5 ouă, cu o dimensiune medie de 40 x 31,5 mm. Incubaţia durează în medie 28-32 de zile şi este asigurată în proporţie de 90% de către femelă, care în această perioadă este hrănită de mascul. La eclozare puii cântăresc aproximativ 13 g. Puii devin zburători la 29-31 de zile şi rămân dependenţi de părinţi încă patru săptămâni. Uneori, exemplarele de un an, în special masculii, participă la hrănirea familiei alături de perechea de adulţi. Adeseori, când hrana este suficientă, două treimi din numărul puilor ce au eclozat ajung zburători. În anii cu hrană puţină doar o treime din numărul puilor eclozaţi ajung zburători. Ajung la maturitate sexuală la un an, însă cei mai mulţi masculi cuibăresc numai în al doilea an. La fel ca în cazul altor răpitoare, masculul este cel ce asigură în principal hrana

familiei. . Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in

intravilan .






33 Soimul rindunelelor

Falco subbuteo

Traieste in zone deschise, joase, cu palcuri de copaci si vegetatie, deseori in apropiere de ape. Poate semana cu o drepnea mare in zbor, datorita aripilor in forma de secera si zborului acrobatic. Adultii sunt gri pe partea superioara, cu o „mustata” neagra si „pantaloni” rosii caramizii. Lungimea corpului este de 28-36 de centimetri, anvergura de 69-84 cm, masa corporala medie de 131–232 g (mascul) si 141-340 g (femela). Vaneaza in zbor insecte largi, pasari mici si lilieci, iar ocazional mamifere mici si reptile. In libertate, traieste intre cinci si zece ani. Doua-patru oua sunt depuse in luna iunie si sunt clocite de ambii parinti, desi mai mult de femela, timp de 27-33 de zile. Marimea medie a unui ou este de 42x33 mm. Puii parasesc cuibul dupa 28-34 de zile, dar depind de mancarea adusa de parinti pentru inca cinci saptamani. Scot un singur rand de pui pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan.

34 Soim dunarean Falco cherrug

Şoimul dunărean, cunoscut şi sub denumirea de şoim sacru, este o specie caracteristică zonelor deschise, aride de stepă cu pâlcuri de pădure şi păşuni. Lungimea corpului este de 47-55 cm şi greutatea medie de 730-990 g pentru mascul şi 970-1300 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 105-129 cm, fiind foarte mare comparativ cu dimensiunile corpului său. Este un şoim mare, puternic, preferat de crescătorii de şoimi pentru vânătoare. Prezintă o mare variaţie a culorii, de la un maro ciocolatiu până la aproape alb, aceste exemplare fiind foarte apreciate de crescătorii arabi. Adulţii au înfăţişare similară. Se hrăneşte cu păsări, mamifere mici şi şopârle. Atacă păsări până la dimensiunea gâştelor, însă preferă porumbeii sălbatici şi stăncuţele. Este o specie prezentă în sudul şi estul continentului european. Este o pasăre solitară şi teritorială, foarte agresivă şi perseverentă în urmărirea prăzii. În lumea animală nu este ameninţată de nicio specie, omul fiind singurul pericol. Este foarte agil şi rapid şi poate atinge o viteză de 321 km/h când plonjează după pradă. Cele mai multe exemplare trăiesc 5-7 ani, însă pot atinge şi 10 ani. În captivitate longevitatea este mai mare, între 15 şi 25 de ani. Ating maturitatea sexuală la 2-3 ani, deşi femelele pot începe să cuibărească uneori şi la un an. Masculul execută un ritual nupţial, planând deasupra teritoriului ales, emiţând sunete puternice de chemare pentru femele. În timpul ritualului nupţial masculii aduc uneori hrană femelelor. Ocupă de obicei cuibul altor păsări răpitoare, inclusiv codalbi pe care îi alungă de la cuib. Iernează în Africa şi în Peninsula Arabică. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan.

35 Vinturel de seara

Falco vespertinus

Vânturelul de seară, cunoscut şi sub denumirea de şoimuleţ de seară, este o specie caracteristică zonelor deschise cu pâlcuri de pădure aşa cum sunt stepele, păşunile, suprafeţele agricole cu altitudine redusă, deşi în Asia este prezent şi la 1500 m. Lungimea corpului este de 28-34 cm şi are o greutate medie de 130-197 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 65-76 cm. Este un şoim de talie medie spre mică, cu o siluetă apropiată de a vânturelului roşu ( Falco tinnunculus ) şi a şoimului rândunelelor ( Falco subbuteo ). Atinge penajul complet caracteristic adultului în al treilea an. Masculul are în penaj o combinaţie unică între albastrul-gri-închis (ardezie) de pe corp şi roşul ruginiu de pe penele picioarelor şi subcodale. Femela este mai mare şi are penajul gri-albastru pe spate şi ruginiu pe corp. Se hrăneşte în special cu insecte, mamifere mici, broaşte şi şerpi. Soseşte din cartierele de iernare în a doua parte a lunii aprilie şi în prima parte a lunii mai. Femela depune 3-4 ouă în a doua parte a lunii mai şi începutul lunii iunie, cu o dimensiune medie de 36,5 x 28,9 mm. Incubaţia durează în medie 27-28 de zile şi este asigurată de ambii părinţi. Puii devin zburători la 27-30 de zile şi devin complet independenţi după încă o săptămână. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan.

36 Soim calator Falco peregrinus

Şoimul călător este o specie caracteristică zonelor deschise stâncoase, din tundră, păşuni, stepă cu pâlcuri de pădure şi coaste marine. Cu excepţia Antarcticii, această specie este prezentă pe toate continentele şi numai vulturul pescar ( Pandion haliaetus ) mai are o distribuţie atât de

largă dintre păsările răpitoare. Poate fi întâlnit până la o altitudine de 4000 m. Lungimea corpului este de 38-51 cm şi are o greutate medie de 550-1500 g, femelele fiind mai mari cu 15-40% decât masculii. Anvergura aripilor este cuprinsă între 89-113 cm. Adulţii au înfăţişare similară,






prezentând o largă variaţie în dimensiuni şi penaj, fiind identificate 19 subspecii. Datorită agilităţii sale este folosit de către crescătorii de şoimi. Este gri-albastru pe spate, are aripile ascuţite şi o mustaţă proeminentă. Se hrăneşte cu păsări, mamifere mici, reptile şi insecte. Soseşte din cartierele de iernare în luna martie. Femela depune de obicei 3-4 ouă în a doua parte a lunii mai sau la începutul lunii iunie, cu o dimensiune medie de 51,3 x 40,5 mm. Incubaţia durează în medie 32-24 de zile şi este asigurată în special de femelă, care în această perioadă este hrănită de mascul. Puii devin zburători la 35-42 de zile şi rămân dependenţi de părinţi încă câteva luni. Numărul puilor care ajung la stadiul de zburători într-un cuib este în medie de 1,5-3,05. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan.

37 Potârniche Perdix perdix

Potârnichea este o specie larg răspândită în toată Europa și vestul Asiei, fiind introdusă și în America de Nord în urmă cu aproximativ 2 secole. Habitatul preferat al acestei specii este reprezentat de terenurile agricole, dar poate fi observată și în zone cu dune de nisip, turbării sau chiar zone mlăștinoase. Masculul și femela au aproximativ același colorit, exceptând pata maronie de pe piept care la mascul este evident mai mare. Culoarea predominantă a penajului este maro-cenușiu, cu coada ruginie, vizibilă când pasărea se ridică în aer. Capul este de culoare crem ruginiu, pe laterale prezentând striații maronii. Se hrănește în general cu iarbă și semințe la nivelul solului, iar în sezonul de cuibărit capturează și insecte. Lungimea corpului este de 29-31 cm, iar anvergura aripilor este de 40-50 cm, cu o masă corporală de 300-450 g. Longevitatea maximă atinsă în sălbăticie este de 10-11 ani. Femelele depun 14-16 ouă în lunile martie-aprilie, incubația fiind de 18-21 zile. Puii dezvoltă penajul de juvenili la aproximativ 40-55 zile de la eclozare, dar încep să se hrănească singuri la 10-14 zile de la eclozare. Masculul revine la cuib unde se îngrijește de pui împreună cu femela abia după eclozarea puilor, rămânând cu aceștia până când puii încep să se hrănească singuri. Perechile au o singură pontă pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan.

38 Prepelita Coturnix coturnix

este o pasăre ca. de mărimea unui sturz, fiind cele mai mici și singura specie din ordinul „Galliformes” care sunt păsări migratoare în România. Ele sunt răspândite Europa Centrală, fiind păsări sperioase care se pot vedea ca potârnichile destul de rar, efectivul lor a scăzut considerabil în ultimii anii, cauza fiind vânarea lor excesivă și reducerea habitatului printr-o agricultură extensivă.

Prepelița este o pasăre migratoare de câmpie din ordinul galiformelor, de circa 18 cm lungime, de culoare brună, cu dungi pe spate (Coturnix coturnix). Vânat apreciat pentru carnea gustoasă; pitpalac. O varietate domestică (prepelița japoneză) este crescută pentru carne și îndeosebi pentru ouă, prescrise în alimentația dietetică.

Prepelița trăiește în general în ținuturile cultivate din regiunile de deal și de câmpie. Coloritul corpului este brun-cafeniu cu striuri longitudinale de culoare deschisă și întunecată. Masculul are sub bărbie o pată de culoare cafenie închisă. Prepelița credește de regulă două generații de pui într-un an, cuibul este o gropiță în sol căptușită de femelă și ascunsă în ierburi care sunt aplecate de pasăre în boltă deasupra cuibului. Femela depune între lunile mai și august cca. 8 - 15 ouă de culoare gălbuie punctate cu brun pe care le clocește femela singură. Puii eclozează la 18 - 19 zile. Toamna păsările migrează spre sud în Africa de Nord, Africa Centrală și Asia de Sud Vest unde iernează. Unele specii din Scandinavia iernează în regiunile din Europa de Sud.

39 Pasarea ogorului

Burhinus oedicnemus

Pasărea ogorului este o specie caracteristică zonelor deschise de stepă, păşunilor şi culturilor agricole. Lungimea corpului este de 38-45 cm şi are o greutate medie cuprinsă între 290-535 g. Anvergura aripilor este de circa 76-88 cm. Adulţii au înfăţişare similară, cu un penaj de culoarea „ierburilor„ uscate, ce „ascunde„ pasărea în peisajul din jur, mai ales când staţionează. Este uşor de recunoscut după dungile şi petele albe de pe aripi, ochii mari galbeni (adaptaţi la viaţa nocturnă) şi picioarele galbene. Se hrăneşte cu insecte şi larve, melci, râme, broaşte, seminţe, mamifere



https://ro.wikipedia.org/wiki/Sturz

https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83s%C4%83ri_migratoare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_Central%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pot%C3%A2rnichi

https://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_de_Nord

https://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_Central%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_Central%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_de_Sud_Vest

https://ro.wikipedia.org/wiki/Scandinavia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Sud




mici şi păsări. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

40 Pescarus sur Larus canus

Pescărușii sunt cam între mărimea unui porumbel și a unui vultur (30 – 80 cm). Păsările au aripi suple și ascuțite, iar la vârf au un cioc încovoiat și puternic. Cele trei degete de la picior au o membrană interdigitală care le înlesnește deplasarea pe apă. Pescărușii au penajul colorat alb-cenușiu, unele specii având pete sau dungi negre pe cap și pe spate. La pescăruși nu există un dimorfism sexual accentuat, dar masculii sunt ceva mai mari. Puii de pescăruș sunt frecvent de culoare cenușie punctați cu negru, devenind păsări adulte la patru ani de la eclozare. În general pescărușii au cuibul pe sol, dar unii cuibăresc pe stânci. Indiferent unde se află cuibul, ei formează colonii. În cuib femela depune 2 - 4 ouă, care sunt păzite de părinții care pot ataca până și omul. Puii eclozează la 3 - 6 săptămâni, ei putând să alerge și să înoate din prima zi, însă sunt hrăniți la cuib de părinți până la vârsta de 3 - 9 săptămâni. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

41 Pescarita razatoare

Gelochelidon nilotica

Pescăriţa râzătoare este o specie caracteristică zonelor lagunare cu apă salmastră şi ţărmurilor nisipoase, dar apare şi pe lacurile cu apă dulce şi mlăştinoase. Lungimea corpului este de 35-42 cm şi are o greutate de 150-192 g. Anvergura aripilor este de circa 76-86 cm. Este uşor de confundat cu sterna de mare ( Sterna sandvicensis ) mai ales în cazul păsărilor tinere. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul este gri deschis, iar coada este scurtă şi scobită. Partea superioară a capului este neagră, iar ciocul este gros, asemănător pescăruşilor. Se hrăneşte cu insecte, râme, melcişori, şoareci, şopârle. Este o specie prezentă în sudul şi estul continentului european. Spre deosebire de celelalte chire nu plonjează în apă se scufundă după peştişori şi se hrăneşte căutându-şi hrana şi pe sol. Prinde insecte în zbor. Poate zbura la punct fix, fluturându-şi aripile. Cuibăreşte prima dată la cinci ani, în colonii aşezate pe sol. Adeseori cuibăreşte în colonii mixte cu alte chire sau păsări de ţărm (ciocîntorsul – Recurvirostra avosetta ). Cuibul reprezentat de o adâncitură în sol este căptuşit cu resturi vegetale. Iernează în Africa. Longevitatea cunoscută este de 16 ani. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

42 Ciocirlan

Galerida cristata

Traieste in habitate deschise, inclusiv in cele realizate de oameni, precum cai ferate sau aeroporturi. Partile superioare sunt cenusii cu pete negre, iar pieptul este albicios. Forma corpului este solida, cu gat scurt si gros, coada lata. Creasta lunga si tepoasa, caracteristica, in crestet. Lungimea corpului de 17-19 cm, anvergura de 32-36 cm, masa corporala medie de 46 g. Iarna se hraneste cu plante, iar vara si cu nevertebrate, in special cu gandaci. Longevitatea medie in libertate este de sase ani. In perioada martie-iulie sunt depuse intre trei si sase oua, de 23 de mm lungime, oua clocite de femela timp de 11-13 zile. Puii parasesc cuibul la 9-12 zile dupa eclozare. Puii continua sa fie hraniti de parinti pentru inca doua-trei saptamani de la momentul in care au invatat as zboare. Pot avea si doua sau trei ponte pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

43 Ciocirlie de padure Llulula arborea

Ciocârlia de pădure este caracteristică zonelor deschise din pădurile de foioase sau conifere, cu vegetaţie ierboasă abundentă. Este mai mică şi mai zveltă decât ciocârlia de câmp. Lungimea corpului este de 13,5-15 cm, iar greutatea de 23-35 g. Penajul este maroniu şi se distinge de celelalte ciocârlii prin benzile albe de deasupra ochilor ce se unesc pe creştet. Penajul este similar la ambele sexe. Se hrăneşte cu insecte şi seminţe. Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod obişnuit 3-5 ouă în lunile aprilie-iulie, cu o dimensiune de circa 21 x 16 mm şi o greutate medie de 2,8 g (din care 6% este coajă). Incubaţia durează în jur de 14-15 zile şi este asigurată de către femelă. Puii sunt îngrijiţi de ambii părinţi şi devin zburători după 11-13 zile. În cazul în care femela începe incubarea unei noi ponte, masculul are grijă de pui până când devin independenţi. Depune două sau trei ponte pe sezon. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

44 Lastun de mal Riparia riparia

Poate fi gasit in mai multe tipuri de habitat, inclusiv in apropierea fermelor, pe pasuni si mlastini, de obicei in apropierea raurilor si lacurilor. Mai mic decat lastunul de casa si randunica, are partile superioare



https://ro.wikipedia.org/wiki/Porumbel

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vultur

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ou%C4%83




maronii, gat si abdomen albe si o dunga inchisa pe piept. Aripile sunt negre pe partea inferioara. Silueta zvelta, cu aripi lungi si o coada putin bifurcata. Lungimea corpului de 12-14 cm, anvergura de 25-29 cm, masa corporala medie de 14 g. Masculul si femela seamana foarte bine. Se hranesc cu insecte zburatoae. In libertate, longevitatea este de doi ani. In

luna mai femela depune intre doua si sapte oua cu marimea de 18x13 mm, pe care partenerii le vor cloci pe rand, timp de 12-16 zile. Puii sunt hraniti de ambii parinti pana cand parasesc cuibul, la 18-22 de zile de la eclozare. Vor mai fi dependenti de parintii lor pentru inca o saptamana, iar seara vor reveni la cuib. De obicei, lastunii de mal scot doua randuri de pui pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan.

45 Rindunica Hirundo rustica

Aceasta familie cuprinde specii de pasari raspandite aproape pe tot pamantul, excelente zburatoare, avand corpul turtit si alungit, aerodinamic, cu aripile inguste si ascutite. Randunelele au ciocul mic, dar gura prezinta o deschidere larga pentru a putea captura din zbor insectele, singura lor hrana. Picioarele, mici, sunt folosite mai ales la cataratul pe ziduri, mai rar pentru a sta pe ramuri. Aceste pasarele beau apa planand razant la suprafata ei. Majoritatea speciilor isi construiesc cuibul din pamant, lipit de peretii zidurilor sau ai pesterilor, dar pot cuibari si in galerii sapate in maluri sau in scorburile arborilor. Multe specii de

randunele s-au adaptat la viata in localitati, traind in apropierea omului. Isi fac cuiburi sub stresinile constructiilor ( case , grajduri etc. )

46 Lastun de casa

Delichon urbica

Este o specie migratoare, iernând în centrul Africii și în Asia tropicală. Se grupează în stoluri, populând orașele cu construcții din piatră; deseori pot fi văzuți pe cablurile de tensiune electrică. Se hrănesc cu insecte zburătoare pe care le prind în aer. Întrunesc anumite trăsături comune cu alte două specii de lăstuni — estic și nepalez — care populează Asia de sud și de sud-est.Constituția corpului nu se deosebește de cea a celorlalți reprezentanți ai familiei: corp alungit, aripi lungi și înguste, coadă forfecată, cap ușor turtit și cioc scurt. Are dimensiuni ceva mai mici decât ale vrabiei: lungimea corpului alcătuiește 12–17 cm, anvergura aripilor 20–33 cm, iar greutatea 18–19 g. Spatele, capul și partea superioară a aripilor sunt de un negru-vânăt cu nuanțe albăstrii; restul corpului este acoperit cu puf alb. Coada nu este forfecată prea tare. Picioarele sunt acoperite de pene și puf.[8]Masculii nu se prea deosebesc prin exterior de femele. Indivizii tineri se aseamănă cu adulții, însă au spatele negru-gri, fără luciu, și burta de o nuanță albă-cafenie. Lăstunii năpârlesc o singură dată de an, în schimb procesul este îndelungat, cuprinzându-se între lunile august și martie. Toamna își schimbă puful, iar primăvara penele. Isi fac cuiburi sub stresinile constructiilor ( case , grajduri etc. )

47 Fisa de cimp Anthus campestris

Specia este oaspete de vara. Cuibareste in regiuni deschise, aride si nisipoase, cu vegetatie joasa. Statut: Specie nepericlitata. Inclusa în

Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Fâsa de camp prefera habitatele deschise, campii, pajisti cu tufisuri pentru cuibarit, terenurile agricole.Cuibareste solitar si migreaza in stoluri. Zborul teritorial este desfasurat la inaltime mica, fiind ondulat si insotit de cantec. Hrana consta din insecte si seminte. Specia nu a prezentat o dinamica constanta, în zona de studiu fiind observati indivizi solitary preponderant in zonele agricole, pajisti, precum si in cele cu tufarisuri izolate. Comportamentul observant era cel de hranire, zbor nuptial si zbor teritorial. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

48 Fâsa de padure Anthus trivialis

Poate fi gasita in zone deschise, de la tara, unde foloseste copacii mici si tufisurile ca post de observare, dar si in zonele in care abia au fost plantate conifere sau arboret. Are o lungime a corpului de 14-16 cm, o anvergura a aripilor de 25-27 cm, cu o medie a masei corporale de 24 de grame. Seamana mult cu fasa de lunca, dar putin mai mare, cu un cerc de culoare palida in jurul ochilor, o dunga neagra de forma mustatei. Pete maronii pe partile superioare si un piept bombat si cu picatele. Contrast puternic intre pieptul galbui inchis si abdomentul alb. Masculul este asemanator cu femela. Se hraneste cu insecte, dar si cu plante in toamna si iarna. Durata vietii in salbaticie este de doi ani. In perioada aprilie-iunie,




https://ro.wikipedia.org/wiki/Arip%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Coad%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cap

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cioc

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vrabie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lungime

https://ro.wikipedia.org/wiki/L%C4%83stun_de_cas%C4%83#cite_note-LAM-8

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lun%C4%83_(timp)

https://ro.wikipedia.org/wiki/August

https://ro.wikipedia.org/wiki/Martie




depun intre doua si sase oua, cu marimea de 20x15 mm. Femela este cea care le cloceste pentru 12-14 zile. Puii sunt hraniti de ambii parinti, iar la circa doua saptamani de la eclozare, acestia paraasesc cuibul. Depun una sau doua ponte pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

49 Codobatura galbena Motacilla flava

Codobatura galbenă este o specie migratoare cu răspândire totală pe continentele asiatic, european și parțial în cel african, ajungând și în vestul Peninsulei Alaska și insulele austral-asiatice. Specia migrează din continentele european și asiatic spre cel african și austral-asiatic pentru iernat. Preferă habitatele umede, cu vegetație joasă, cum sunt pășunile, fânațele și mlaștinile stufizate, iar în Asia ocupă și habitatele de tundră și stepă. În afara sezonului de cuibărit poate fi întâlnită și în apropierea terenurilor agricole, preferând apropierea de lacuri, iazuri sau râuri. În România există două subspecii ale codobaturii galbene, respectiv subspecia flava și subspecia feldegg, diferențele dintre ele fiind la coloritul capului, feldegg având capul în totalitate negru, iar flava având

capul gri-albăstrui cu sprânceană albă. Aripile și coada sunt de culoare neagră cu borduri albe, iar restul corpului este galben, cu picioare negre. Lungimea corpului este de 16-17 cm, iar anvergura aripilor este de 24-25 cm, cu o masă corporală de 11-23 g. Longevitatea maximă atinsă în sălbăticie este de 13-14 ani. Femelele depun 4-6 ouă în lunile aprilie-mai, incubația fiind de 11-13 zile. Puii sunt hrăniți de ambii părinți până la vârsta de 11-13 zile și ulterior pentru încă 2-3 săptămâni după părăsirea cuibului. Adesea masculul se poate îngriji singur de pui în timp ce femela poate depune o a doua pontă. . Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

50 Codobatura alba Motacilla alba

Codobatura albă este o specie cu răspândire largă în toată Europa, Asia și Peninsula Balcanică, precum și parțial în Africa. Există două populații dintre care una este sedentară, cu distribuție în regiunea sudică și vestică a Europei și în Turcia, iar cealaltă migratoare cu răspândire pe tot cuprinsul Asiei și nordul, centrul și estul Europei. Preferă habitatele situate în apropierea unor ape, fiind întâlnită de asemenea și în parcuri, grădini și terenuri agricole, ajungând chiar și în zonele urbane și rurale. Este singura specie de pasăre colorată în slb, gri și negru, având coada lungă specifică tuturor codobaturilor. Coloritul este simplu, cu spatele gri, creștetul, ceafa și târtița până la gușă negre, aripile și coada negre și mărginite de alb. Prin năpârlirea de toamnă, culoarea neagră se reduce. Partea inferioară este de culoare albă, până la piept care este de culoare neagră. Este observată preponderent la nivelul solului, unde capturează insecte, mai rar observată prinzând prada în aer. Lungimea corpului este de 17-19 cm, iar anvergura aripilor este de 25-30 cm, cu o masă corporală de 17-25 g. Longevitatea maximă atinsă în sălbăticie este de 13-14 ani. Femelele depun 5-6 ouă în lunile mai-iunie, incubația fiind de 11-16 zile. Puii sunt hrăniți de ambii părinți până la vârsta de 16-17 zile, părăsind cuibul și devenind independenți după aproximativ 30-31 de zile de la eclozare. Perechile au o singură pontă pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

51 Ochiul boului Troglodytes troglodytes

Se regăsește într-o mare varietate de habitate cu vegetație joasă, inclusiv păduri, terenuri agricole, turbării, fânațe, parcuri și grădini. Are jumătate din mărimea unei brumărițe de pădure, lungimea corpului fiind de 8-12 cm, anvergura aripilor de 12-16 cm și greutatea corpului de 6-12 g. Are un corp mic de formă rotundă cu aripi scurte și rotunde și o coadă scurtă, uneori ținută ridicată și un cioc îngust. Penajul este pestriț maroniu pe partea superioară și opac pe partea inferioară. Aripile, flancurile și coada prezintă dungi negre. Sexele sunt similare. Se hrănește predominant cu nevertebrate, dar nuse dă înapoi de la pești mici, mormoloci, fructe de pădure și semințe. Longevitatea în sălbăticie este de 2 ani. Sezonul de cuibărit începe în aprilie, atunci când femela depune 1-9 ouă de 16x13 mm în dimensiune și le clocește timp de 12-18 zile. Dacă masculul este monogam va ajuta la creșterea puilor, cu toate că majoritatea masculilor sunt poligami fiind prea ocupați cu apărarea teritoriului. Puii părăsesc cuibul 14-19 zile mai târziu, dar continuă să fie hrăniți de părinți pentru alte câteva săptămâni. Fiecare pereche pot






crește 2-3 generații pe sezon. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

52 Macaleandru Erithacus rubecula

Traieste in paduri, parcuri si gradini si este deseori intalnit in zone urbane. Usor de recunoscut dupa fata si pieptul portocalii, cu linii de demarcatie gri. Acestea contrasteaza cu abdomenul alb si cu partile superioare de culoare oliv-maronii, ca si aripile si coada. Masculul si femela seamana foarte bine, dar juvenilii nu au pieptul rosu si prezinta multe pete mici. Lungimea corpului este de 12.5-14 cm, anvergura de 20-23 cm, masa corporala medie de 18 g. Vara se hraneste cu nevertebrate, isi suplimenteaza hrana cu seminte si fructe de arbusti iarna, fiind vizitator frecvent la hranitorile de gradina. In salbaticie, durata medie a vietii este de doi ani. Patru-ase oua sunt depuse din luna martie si sunt clocite de femela pentru 13-15 zile. Marimea medie a unui ou este de 20x15 mm. Femela hraneste puii cu mancarea adusa la cuib de catre mascul. Puii parasesc cuibul la 11-17 zile dupa eclozare si sunt total independenti o saptamana mai tarziu. Fiecare pereche scoate doua sau trei randuri de pui pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

53 Maracinar mare

Saxicola rubetra

Poate fi intalnit in zone deschise, cu puncte de unde sa poata vedea intinderea, asa cum sunt vegetatia joasa sau gardurile. Traieste pe pajisti, miristi si plantatii tinere de conifere. Putin mai mic decat un macaleandru, marimea corpului de 12-14 cm, anvergura de 21-24 cm, masa corporala medie de 17 g. Masculii au partile superioare maroniu patate si un piept ocru maroniu, cu o dunga alba proeminenta deasupra ochiului. Femelele sunt de culoare mai putin deschisa. Se hranesc cu insecte si rame, dar ocazional si cu fructe si seminte. In libertate, longevitatea este de doi ani. Depun trei-sapte oua cu marimea de 19x14

m, iar femela le cloceste singura pentru 12-14 zile. Ambii parinti hranesc puii pana cand acestia parasesc cuibul, la 12-13 zile de la eclozare. Juvenilii vor mai fi hraniti de parinti inca doua saptamani de la plecarea din cuib. Fiecare cuplu scoate un rand sau doua de pui pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

54 Maracinar negru

Saxicola torquata

Poate fi gasit in zone uscate, cu vegetatie mica si rara, ziduri sau garduri pe care le foloseste ca punct de observatie. Populeaza campiile si zonele cu tufisuri si vegetatie mica. Aproape de aceeasi marime ca si un macaleandru, lungimea corpului de 11,5-13 cm, anvergura de 21-23 cm, masa corporala medie de 15 g. In penaj nuptial, masculul are cap negru cu jumatate de guler alb pe gat, spatele este negru pestrit, abdomenul alb. Femela este maronie cu putin portocaliu pe piept. Se hranesc in principal cu nevertebrate, dar si cu vertebrate mici, seminte si fructe. In libertate longevitatea este de pana la patru ani. In functie de areal,

cuibaritul are loc in perioada martie-iunie. Femela cloceste singura cele trei-sase oua, timp de 13-14 zile. Ouale au marimea de 19x14 mm. Ambii parinti hranesc puii pana cand parasesc cuibul si inca 14-15 zile dupa. Intr-un sezon, o pereche scoate intre doua si patru randuri de pui. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

55 Pietrar sur Oenanthe oenanthe

Este o pasare cantatoare, de dimensiunile unei vrabii, ce traieste pe suprafete stancoase deschise, acoperite cu vegetatie putin inalta.Cloceste in mod regulat la noi in tara.Pasarile prezinta un zbor la mica inaltime, cu un culoar de zbor situat sub 10 m. Comportament: Pasare migratoare, putin sociabila Hrana:Insecte, paianjeni, rame, seminte si fructe Migrarea:Pasarile ce traiesc vara in Europa, migreaza

iarna in Africa si zboara in special pe timp de noapte. Statut: Specie nepericlitata, conform IUCN .Nu reprezinta o specie de importanta comunitara- nu se impun masuri de conservare.

56 Mierla Turdus merula

Specia este întâlnită într-o mare varietate de habitate, în principal păduri și grădini, dar întâlnită adesea și pe terenuri agricole, fânețe și zone urbane. Este un sturz de dimensiune medie cu o coadă lungă, ușor de recunoscut prin penajul uniform negru mat al masculului, ciocul galben-portocaliu deschis și inelul galben al ochiului. Ciocul se înnegrește iarna. Femelele au partea superioară neagră-maronie, piept punctat maroniu și un gât albicios. Lungimea corpului este de 23,5-29 cm, anvergura aripilor de 34-38 cm și greutatea medie de 100 g. Are o dietă omnivoră hrănindu-






se cu insecte și râme în timpul sezonului de cuibărit și fructe de pădure în sezonul de toamnă și iarnă. Longevitatea în sălbăticie este de 3 ani. 4-5 ouă sunt depuse începând cu luna martie și sunt clocite doar de femelă pentru 12-14 zile. Dimensiunea medie a unui ou este de 29x21 mm. Ambii părinți hrănesc puii care dezvoltă penajul la 11-18 zile de la eclozare. Puii devin independenți 3 săptămâni mai târziu. Perechile pot crește 2-3 generații pe sezon. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

57 Cocosar Turdus pilaris

Specia se întâlnește în păduri și în habitate mai deschise cu garduri vii, adesea și în zone umede de pe cursurile râurilor. Este un sturz de talie mare cu capul și târtița de culoare caracteristică gri, spatele maroniu și o culoare roșiatică pală pe piept. Partea inferioară este pală și puternic pătată. Sexele sunt asemănătoare. Lungimea corpului este de 22-27 cm, anvergura aripilor de 39-42 cm și greutatea corpului de 100 g. Se hrănește în principal cu nevertebrate, dar în sezonul de toamnă și iarnă se hrănește cu fructe de pădure. Longevitatea în sălbăticie este de 2 ani. Ouăle sunt depuse în perioada aprilie-iunie în funcție de distribuție. 5-7 ouă de 29x21 mm în dimensiune sunt depuse și clocite de femelă pentru 10-13 zile. Ambii parteneri hrănesc puii până când aceștia dezvoltă penaj 12-15 zile mai târziu. Perechile pot crește adesea o a doua generație pe sezon.

58 Sturz cintator Turdus philomelos

Specia se întâlnește în orice habitat cu tufișuri și copaci alături de zone deschise pentru hrănire. Cuibărește în păduri, garduri de copaci, parcuri și grădini. Ceva mai mic decât o mierlă, lungimea corpului este de 21-24 cm, anvergura aripilor de 33-36 cm și greutatea corpului de 83 g. Spatele este maroniu, partea inferioară cu pete ascuțite albe, cioc galben și picioare roz. Sexele sunt asemănătoare. Se hrănește cu o varietate de nevertebrate, râme și melci în special, dar preferă și fructele moi și fructe de pădure toamna și iarna. Longevitatea în sălbăticie este de 3 ani. Cuibăritul începe în lunile martie-iunie în funcție de distribuție. În Europa de est ouăle sunt depuse de obicei în luna aprilie. 3-5 ouă de 27x20 mm ăn dimensiune sunt clocite numai de femelă pentru 11-16 zile. După eclozare, ambii părinți se îngrijesc de pui, care părăsesc cuibul la 12-16 zile mai târziu, dar continuă să fie hrăniți de părinți pentru încă 3 săptămâni. Fiecare pereche poate avea 2-3 generații pe an.

59 Sturz de visc Turdus viscivorus

Specia se întâlnește în păduri deschise, terenuri agricole, parcuri și grădini. Este mai voluminos și mai pal decât sturzul cântător cu lungimea corpului de 27-28 cm, anvergura aripilor de 45-50 cm și greutatea corpului de 93-167 g. Partea superioară este gri-maronie și pieptul este pal cu pete negre subțiri. Ciocul este negru cu baza galbenă, iar picioarele sunt roz. Sexele sunt asemănătoare. Se hrănește cu insecte, viermi și melci pe parcursul anului, iar în perioada de iarnă cu fructe de pădure. Longevitatea în sălbăticie este de 3 ani. Cuibăritul începe în luna februarie în unele zone de distribuție, cu toate că unele populații cuibăresc începând cu lunile aprilie-iunie. 3-4 ouă de 30x22 mm în dimensiune sunt clocite numai de femelă pentru 12-15 zile. Ambii părinți se îngrijesc de pui, care dezvoltă penaj la 14-16 zile mai târziu, dar rămân dependenți de părinți pentru încă 2-3 săptămâni. O a doua generație este adesea depusă.

60 Lacar mic A. shoenobaenus

este o pasăre migratoare și cântătoare din ordinul paseriformelor (Passeriformes), familia acrocefalidelor (Acrocephalidae), răspândită în regiunile mlăștinoase, cu lacuri și bălți, bogate în vegetație (stuf, tufișuri sau ierburi înalte) din Palearctica, India și Australia. Iernează în Africa și Asia de sud-est. Are o mărimea de 16–21 cm (între vrabie și mierla neagră), cu un colorit brun-roșcat, mai deschis pe partea inferioară, ciocul este destul de puternic, turtit ușor și la bază lățit, picioarele sunt cenușii. Se hrănește cu insecte, iar toamna cu diferite boabe mici. Cuibărește în stufărișul din jurul lacurilor și al mlaștinilor, cuibul este situat la 60–120 cm deasupra apei, între 3-4 sau mai multe tulpini de stuf; el este țesut dens din iarbă, frunze, pedunculi florali, puf și fibre vegetale, pânză de păianjen și este căptușit cu frunze mici, rădăcini, păr, câteodată și cu pene; cuibul este construit de femelă. Femela depune o pontă din 4-6 ouă, care sunt depuse la mijlocul lunii mai; ouăle sunt fusiforme, netede, cu luciu slab, verde deschis, verde-albăstrui,



https://ro.wikipedia.org/wiki/Passeriformes


https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Acrocephalidae&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Palearctica

https://ro.wikipedia.org/wiki/India

https://ro.wikipedia.org/wiki/Australia


https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia




albastre, mai rar albe, cu pete de nuanțe diferite de maro și verde, uneori cu stropi printre ele. Incubația durează 14-15 zile. Clocesc ambele sexe, o dată pe an. Puii sunt nidicoli, golași, au gâtlejul galben-portocaliu, cu două puncte întunecate la baza limbii și o umflătura marginală a ciocului de culoare galben-albicioasă; sunt hrăniți de ambii părinți timp de 14 zile. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

61 Lacar de stuf Acrociphalus scirpaceus

Păsările din această familie au corpul alungit, ciocul subțire, relativ lat la bază, înconjurat de vibrize.Traiesc în arbori, tufișuri sau în stufării, strecurându-se cu abilitate prin desișuri, pentru a-și culege hrana de pe frunze și mlădițe. Se hrănesc exclusiv cu insecte, consumând rar fructe mai moi. Păsările coboară rar pe sol. Cuibăresc în țările calde de mai multe ori pe an. Cuiburile sunt țesute cu multă măiestrie din fire vegetale. Puii au un colorit pestriț uniform. Cântecul silviilor este plăcut, unele specii fiind chiar renumite prin glasul lor melodios. Speciile nordice sunt migratoare. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan.

62 Lacar mare A. arundinaceus

Traieste in zone cu vegetatie acvatica, in special in zonele cu stuf si trestie, la ape mici. Cel mai mare lacar din Europa are o lungime a corpului de 19-20 de centimetri, o anvergura a aripilor de 25-29 de centimetri si o greutate de 22-31 de grame. Prezinta culori maronii deschise pe partile superioare, albe pe partile inferioare, cu laterale alburii si o dunga intunecata la nivelul ochilor. Ciocul este lung si greu, iar coada este si ea lunga. Nu exista deosebiri mari intre mascul si femela. Dieta consta cu preponderenta din insecte si alte nevertebrate, ocazional din vertebrate mici, iar toamna mananca si fructe. Cea mai longeviva pasare din salbaticie ajunge la varsta de 10 ani. Se imperecheaza in perioada martie-iulie, in functie de zona in care se afla. Femela depune intre trei si sase oua pe care le incubeaza pentru o perioada de doua saptamani. Ambii parinti hranesc puii, care ajung as paraseasca cuibul la 12-14 zile de la eclozare. Rar, femelele scot si un al doilea rand de pui pe an. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

63 Frunzarita cenusie

Hippolais pallida

Pasare din familia lacarilor si a frunzaritelor, mai rar intalnita in tara noastra.Cu o lungime de cca.12- 14 cm, aceasta frunzarita se distinge de suratele ei prin culoarea cenusie, lapte cu cacao, cioc finut.Imita foarte bine cantecul pasarilor , fiind de gasit in tufele de pe malul apelor , a mlastinilor de pe langa cordonul litoral.

64 Frunzarita galbena

Hippolais icterina

Este o pasare cu silueta zvelta si eleganta , care se poate vedea in cele mai dense frunzisuri , unde prinde mici insect si cuibareste . E mai mare decat o pitulice , nu cu mult , dar sufficient de clar. Dealtfel e si mai prelunga la silueta , la cioc si la forma corpului .

65 Silvie porumbaca Sylvia nisoria

Silvia porumbacă este caracteristică zonelor deschise cu tufărişuri şi copaci izolaţi, având preferinţe similare cu sfrânciocul roşiatic. Este cea mai mare dintre speciile de silvie şi are lungimea corpului de 15,5-17 cm. Greutatea variază între 22-36 g, masculul fiind cu puţin mai mic decât femela. Anvergura aripilor este de 23-27 cm. Caracteristice sunt irisul galben, coada lungă, iar în cazul masculului pieptul dungat ca la ulii. Penajul este asemănător, cu nuanţe mai puternice de gri la mascul. Se hrăneşte cu insecte şi toamna cu fructe. Soseşte din cartierele de iernare în mai. Femela depune în mod obişnuit 3-6 ouă, cu o dimensiune de circa 21 x 16 mm şi o greutate medie a oului de 2,6 g, din care 6% o reprezintă coaja. Incubaţia durează în jur de 12-13 zile şi este asigurată de ambii părinţi atunci când masculul rămâne la cuib sau de către femelă singură atunci când masculul pleacă. Puii devin zburători după 10-12 zile. Rămân în preajma adulţilor circa trei săptămâni.

66 Silvie mica Sylvia curruca

Specia este întâlnită în zone cu arbuști și garduri vii, în habitate deschise, iar uneori în parcuri și grădini. Mai mică decât silvia comună, având lungimea corpului de 11,5-13,5 cm, anvergura aripilor de 17-19 cm și greutatea corpului de 12 g. Partea superioară este gri-maronie și partea inferioară albă opacă. Capul este gri cu o mască neagră la ochi și gât alb. Coada este relativ scurtă. Sexele sunt similare, cu toate că atunci când sunt observate împreună, masculul poate avea masca ochilor mai întunecată și pipetul ușor rozaliu. Se hrănește cu nevertebrate în timpul sezonului de împerechere și fructe de pădure în sezonul de toamnă și






iarnă. Longevitatea în sălbăticie este de 2 ani. Specia cuibărește în lunile aprilie-iulie în funcție de distribuție. 3-6 ouă sunt clocite de ambele sexe pentru 11-14 zile. Dimensiunea medie a unui ou este de 17x13 mm. Ambii părinți hrănesc puiul pentru încă 10-13 zile până când aceștia părăsesc cuibul. Fiecare pereche crește 1-2 generații pe sezon.

67 Silvie de camp

Sylvia communis

Specia trăiește în zone cu tufișuri joase și arbuști pentru cuibărit, evitând pădurile foarte dense cu copaci înalți, preferând pădurile cu frunze căzătoare în loc de cele de conifere. Are aproximativ aceeași mărime cu pițigoiul mare, lungimea corpului fiind de 13-15 cm, anvergura aripilor de 18-23 cm ți greutatea corpului de 16 g. Ambele sexe au partea superioară de culoare maronie, pieptul bej și abdomenul alb, ochii fiind înconjurați de un inel alb. Masculul are un cap gri cu gât alb, iar capul femelei este maron și gâtul opac. Coada este lungă cu marginile albe. Se hrănește cu insecte în timpul sezonului de cuibărit și fructe de pădure în timpul sezonului de toamnă și iarnă. Longevitatea în sălbăticie este de 2 ani. Cuibărește în lunile aprilie-iulie în funcție de distribuție. 3-6 ouă de 18x14 mm în dimensiune sunt clocite de ambele sexe pentru 11-12 zile, cu toate că numai femela clocește ouăle pe timpul nopții. Ambii părinți hrănesc puii până când aceștia dezvoltă penaj la 10-12 zile de la eclozare. Perechea crește 1-2 generații pe sezon.

68 Silvie de zavoi Sylvia borin

Specia este întâlnită în pădurile de foioase și păduri de amestec cu vegetație densă la sol pentru cuibărit. Cuibărește ocazional în parcuri și grădini sau terenuri agricole. Este o pasăre îndesată cu aripi lungi și cioc scurt dar fără trăsături distincte evidente. Partea superioară este de culoare maronie gri-măslinie și albă inferior cu picioare și cioc gri. Sexele sunt asemănătoare. Lungimea corpului este de 12-14,5 cm, anvergura aripilor de 20-22 cm și greutatea corpului de 19 g. Se hrănește cu nevertebrate în timpul primăverii și verii și fructe de pădure în toamnă și iarnă. Longevitatea în sălbăticie este de 2 ani. Cuibărește în lunile martie-iulie în funcție de răspândire. 3-6 ouă de 20x15 mm dimensiune sunt clocite de ambii părinți pentru 11-12 zile. Ambii părinți hrănesc puii care dezvoltă penaj la 9-12 zile de la eclozare. Perechile pot crește două generații pe sezon.

69 Silvie cu cap negru

Sylvia atricapilla

Specia este întâlnită în habitate forestiere cu copaci înalți pentru căutare hranei și strat arbutiv pentru cuibărit. Mai poate fi întâlnită și în parcuri și grădini cu copaci și arbuști răzleți. Ceva mai mică decât o vrabie de casă cu lungimea corpului de 13,5-15 cm, anvergura aripilor de 15-17 cm și greutatea corpului de 21 g. Masculul are un capișon negru, partea superioară gri și partea inferioară pală. Femela are un capison cărămiziu, partea superioară maronie și partea superioară bej. Coada este lungă cu capătul cozii pătrățos. Se hrănește cu insecte și alte nevertebrate în timpul sezonului de cuibărit și fructe în sezonul de toamnă și iarnă. Longevitatea în sălbăticie este de 2 ani. 2-7 ouă sunt depuse în aprilie și clocite de ambii parteneri pentru 10-16 zile. Dimensiunea medie a oului este de 20x15 mm. Ambii părinți hrănesc puii până când aceștia părăsesc cuibul la 10-15 zile de la eclozare. Puii sunt ulterior dependenți de părinți pentru încă 2-3 săptămâni. Fiecare pereche crește una sau două generații pe sezon.

70 Pitulice sfiriitoare

Phylloscopus sibilatrix

Traieste in paduri de foioase, fara subarboret. Partile superioare sunt verzui, are gatul de culoare galbena, ca si partea superioara a pieptului. Partile inferioare sunt de culoare alba. Coada este scurta. Lungimea corpului este de 11-12,5 cm, anvergura de 20-24 cm, masa corporala medie de 10 g. Masculul seamana cu femela foate bine. Se hraneste cu nevertebrate, preponderent paianjeni si insecte, dar toamna mananca si fructe si seminte. Recordul de longevitate in libertate este de 10 ani. Se imperecheaza in perioada mai-iulie, in functie de areal. Cinci-sapte oua, de marimea 16x13 mm, sunt clocite de femela, singura, timp de 12-14 zile. Ambii parinti hranesc puii, care parasesc cuibul la 12-15 zile de la eclozare. De obicei, femela depune un singur rand de oua pe sezon, iar uneori il depune si pe al doilea, doar daca primul a fost distrus.

71 Pitulice mica Phylloscopus collybita

Poate fi intalnita in paduri mature, in zone deschise, parcuri si gradini unde exista arboret pe care il foloseste la cuibarit. Este mica, are o lungime a corpului 10-12 cm, anvergura de 18-21 cm, o masa corporala medie de 9 g. Partile superioare sunt de culoare verzui-maronii, galben






pal pe cele inferioare, cu abdomen albicios. Cioc inchis la culoare, spranceana scurta si palida. Masculul si femela seamana foarte bine. Seamana foarte bine cu pitulicea fluieratoare, dar are coloritul mai putin stringent si este identificata dupa cantecul caracteristic. Se hraneste cu insecte. Media de vata in libertate este de doi ani. Se imperecheaza in perioada aprilie-iunie, in functie de areal. Cinci – sase oua, de 15x12 mm ca marime, sunt clocite de femela pentru 13-15 zile. Femela hraneste puii, iar masculul ajuta la hranire, dar rareori. Puii parasesc cuibul dupa 14-16 zile de la eclozare, dar continua sa fie hraniti de parinti pentru inca patru saptamani. In unele parti ale arealului, scot si doua randuri de pui pe an.

72 Pitulice fluieratoare

Phylloscopus trochilus

Pitulicile sunt păsări mici cu o talie suplă, cu o coadă relativ scurtă și cu picioare raportate la mărime relativ lungi. Ciocul este subțire, păsările au un colorit al penajului de camumflare în mediul în care trăiesc, culorile variind de la galben, verde spre brun. O caracteristică generală a familei este lipsa dimorfismului sexual.

73 Ausel cu cap galben

Regulus regulus

Cuibareste in paduri de conifere si foioase, in special in zonele unde gaseste pini, dar in timpul iernii ajunge si in parcuri si gradini. Este cea mai mica pasare din Romania si din Europa, lungime a corpului de 9-10 cm, anvergura de 16-18 cm, masa corporala de 4,5-7 g. Partile superioare sunt de culoare oliv-verzui, cu abdomenul galben pal. Masculul are o coroana de culoare galben-portocaliu intens, marginita cu dungi negre, in timp ce coroana femelei este portocalie cu negru. Aripile sunt inchise la culoare, cu doua dungi albe, ochii negri inconjurati de un cerc albicios, iar ciocul subtire si ascutit este negru. Se hraneste cu insecte mici, paianjeni si iarna chiar si cu seminte. In libertate, traieste pana la doi ani. Cuibaritul incepe in lunile aprilie-mai. Femela cloceste intre 7 si 12 oua cu marimea de 14x10 mm in size, timp de 15-17 zile. Cei doi parinti hranesc puii, care parasesc cuibul la 17-22 de zile de la eclozare. Masculul ii va hrani pe acestia in timp ce femela va cloci al doilea rand de oua al sezonului. Scot doua randuri de pui pe an.

74 Muscar sur Muscicapa striata

este o pasăre arboricolă insectivoră migratoare din familia muscicapidelor (Muscicapidae) de dimensiuni mici (12 cm, cât o vrabie), răspândită în Europa, Africa și Asia. Trăiește în păduri luminoase și rare, parcuri, grădini. Iernează în Africa, la sud de Sahara. Are irisul cafeniu, ciocul și picioarele negre; penajul este cenușiu cu galben-ruginiu și striații longitudinale pe piept. Sexele se aseamănă între ele. Cuibul în formă de cupă și-l fac între crengi. Din luna mai depune 4-5 ouă albastre-verzui sau smântânii pătate cu maroniu, care sunt clocite numai de femelă timp de circa 13-14 zile. Se hrănește cu insecte, pe care le prinde din zbor. Se postează pe o ramură uscată din vârf, la marginea unei poieni sau a unui loc deschis, de unde prind prăzile din zbor, cu mare precizie, apoi revin la locul de bază.

75 Muscar mic Ficedula parva

Denumirea speciei vine din latină şi înseamnă pasăre mică ce se hrăneşte cu smochine. Este caracteristică pădurilor de foioase şi de amestec, umbroase şi umede. Are lungimea corpului de 11-12 cm, cu o greutate de circa 10-11 g. Anvergura aripilor este de 18,5-21 cm. Masculul se diferenţiază prin pieptul portocaliu şi capul gri. Spatele este maroniu la fel ca al femelei. Caracteristice sunt petele albe de pe fiecare parte a cozii, foarte evidente când coada este deschisă. Se hrăneşte cu insecte şi ocazional cu fructe. Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod obişnuit 4-7 ouă. Incubaţia durează în jur de 12-15 zile şi este asigurată de către femelă, care este hrănită în tot acest timp de către mascul. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi devin zburători după 11-15 zile. Este depusă o singură pontă pe an şi de obicei perechea foloseşte acelaşi teritoriu de cuibărit mai mulţi ani.

76 Muscar gulerat

Ficedula albicollis

Muscarul gulerat este caracteristic pădurilor de foioase, parcurilor şi grădinilor. Are lungimea corpului de 12-13,5 cm, cu o greutate de circa 12,7 g. Anvergura aripilor este de 22 cm. Penajul masculului este alb cu negru şi se diferenţiază de muscarul negru prin gulerul alb proeminent din jurul gâtului. Femela este maronie pe spate, cu pete albe pe aripi şi abdomenul alb. Au ochii închişi la culoare, iar ciocul şi picioarele sunt negre. Se hrăneşte cu insecte şi cu fructe de pădure. Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod obişnuit 5-7 ouă.



https://ro.wikipedia.org/wiki/Muscicapidae

https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa




https://ro.wikipedia.org/wiki/Sahara




Incubaţia durează 13-15 zile şi este asigurată de către femelă. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi devin zburători după 12-15 zile. Este depusă o singură pontă pe an.

77 Muscar negru Ficedula hypoleuca

Traieste in paduri deschise, parcuri, gradini si livezi, dar in apropiere de stejari. Putin mai mic decat o vrabie, are o lungime a corpului de 12-13,5 cm, anvergura de 22-24 cm, masa medie corporala de 13 g. Vara, masculii au partile superioare negre si cele inferioare albe, cu o pata mare, alba de aripa si o pata alba mica pe frunte, langa cioc. Femelele au partile superioare de culoare maronie, cele inferioare sunt de culoare galben pal si culori mai inchise pe coada si pe aripi. Se hraneste cu insecte, iar toamna mananca si fructe si seminte. In libertate, ajunge sa traiasca, in medie, doi ani. Intre patru si zece oua sunt depuse in perioada aprilie-iunie, iar apoi sunt clocite de ambii parinti, timp de 13-15 zile. Si hranirea puilor este o sarcina comuna, iar puii parasesc cuibul dupa 14-17 zile de la eclozare, dar vor mai sta cu parintii inca o saptamana. De obicei, au o singura ponta pe sezon.

78 Chira de balta Sterna hirundo

Chira de baltă este caracteristică zonelor umede costiere dar şi lacurilor interioare cu apă dulce. Lungimea corpului este de 31-37 cm şi are o greutate de 110-145 g. Anvergura aripilor este de circa 75-80 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul este gri, ciocul este roşu aprins cu vârful negru iar picioarele roşii. Partea superioară a capului este neagră. Se hrăneşte cu peşte (5-15 cm lungime), insecte şi melci. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

79 Pitigoi albastru

Parus cauruleus

Gasit deseori acolo unde sunt si copaci, inclusiv in paduri, parcuri, gradini si livezi. Este usor de identificat dupa penajul cu parti inferioare galbene, spate albastru cu verde, aripi si coada albastre. Fata este alba, crestetul albastru si o dunga de ochi abastru-verzuie care ii inconjoara obrajii. Are o dunga albastra pe abdomen si una alba pe aripi. Masculul seamana foarte bine cu femela, desi ea pare mai plinuta. Lungimea corpului este de 10.5-12 cm, anvergura de 18-21 cm, masa corporala medie de 11 g. Se hraneste predominant cu insecte in timpul sezonului de imperechere, cu fructe, seminte si nuci in timpul toamnei si al iernii. Durata medie de viata in salbaticie este de trei ani. In luna mai, femela depune 7-12 oua si le cloceste timp de 12-16 zile. Marimea medie a unui ou este de 16x12 mm. Ambii parinti hranesc puii, care parasesc cuibul la 15-23 de zile dupa ce au eclozat. Ar mai putea depinde de parinti inca o luna.

80 Pitigoi mare Parus major

este cea mai des intalnita si mai cunoscuta specie de pitigoi de la noi. Este o pasare mica, cu o lungime de 15 cm dar foarte frumoasa si dragalasa. Este printre putinele pasari care ne inveselesc gradinile si iarna. Cand il privim avem impresia ca este un clovn. Are pe cap o caciula neagra,obrajii de culoare alba, un guler si o linie mediana, care traverseza pieptul si pantecele, tot negre. Pe spate este de culoare maslinie cu ceva dungi albe iar pe abdomen de un galben cenusiu. Pe aripi este de un cenusiu inchis cu nuante de alb si albastru. Deschiderea aripilor este de 22-25 cm iar greutatea de 16-21 g. Pitigoiul mare se hraneste in prioncipal cu insecte dar mananca cu placere si diferite seminte si fructe de padure, mai ales iarna cand insectele lipsesc.

81 Grangur Oriolus oriolus

este o pasăre migratoare din familia oriolidelor (Oriolidae), ordinul paseriformelor (Passeriformes) care cuibărește în pădurile

luminoase de șes, văile râurilor montane, în plantații, livezi, terenuri de cultură cu copaci din Europa, Asia, nord-vestul Africii. Iernează în Africa sub-sahariană. Are o lungime de 21–24 cm. Masculul are un

penaj galben-auriu cu aripile și coada negre. Femela și păsările tinere au un colorit verzui cu aripile și coada mai întunecate. Cântecul este un fluierat sonor. Cuibul de forma unui hamac se află pe o înfurcitură aproape de capătul unei crăci orizontale, mascat de frunziș. Ponta are loc în mai-iunie și constă din 3-4 ouă albe cu pete brun-roșcate. Incubația este asigurată mai ales de femelă și durează circa 15 zile. Puii sunt nidicoli. Se hrănește cu insecte și fructe, în special cu cireșe.



https://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83re_migratoare

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oriolidae&action=edit&redlink=1


https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa





https://ro.wikipedia.org/wiki/Fructe

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cire%C8%99




În România este o pasăre comună răspândita în zăvoaie și pădurile

luminoase de șes, urcând și pe văile râurilor montane, până în partea lor mijlocie. Cuibărește la noi, dar pleacă în sezonul rece.

82 Sfrincioc rosiatic Lanius collurio

Sfrânciocul roşiatic este caracteristic zonelor agricole deschise, de păşune, cu multe tufişuri şi mărăcinişuri. Are lungimea corpului de 16-18 cm, cu o greutate de 25-36,5 g. Anvergura aripilor este de 26-31 cm. Penajul celor două sexe este diferenţiat. Masculul are capul gri şi spatele maroniu iar femela este maronie. Se hrăneşte cu insecte, mamifere şi păsărele mici, şopârle şi broaşte. Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod obişnuit 4-6 ouă la sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie, cu o dimensiune de circa 22 x 17 mm şi o greutate de 3,2 g. Incubaţia durează în jur de 13-15 zile şi este asigurată de către femelă, care este hrănită în tot acest timp de către mascul. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi devin zburători după 14-15 zile. Este depusă o singură pontă pe an.

83 Sfrincioc cu frunte neagra Lanius minor

Sfrânciocul cu frunte neagră este caracteristic zonelor agricole deschise cu tufişuri şi copaci izolaţi. Are lungimea corpului de 19-21 cm, cu o greutate de 40-60 g. Anvergura aripilor este de 32-35 cm. Penajul celor două sexe este similar. Dimensiunile mai mici, fruntea neagră şi coada proporţional mai mică îl deosebesc de sfrânciocul mare. Penajul este gri pe cap şi spate, aripile sunt negre, iar pieptul şi abdomenul au o nuanţă uşoară de roz. Se hrăneşte în special cu insecte şi mai rar cu melci, pui ai păsărelelor şi şoareci. Soseşte din cartierele de iernare în prima jumătate a lunii mai. Femela depune în mod obişnuit 3-7 ouă în a doua parte a lunii mai şi în prima parte a lunii iunie, cu o dimensiune de 24 x 17,8 mm. Incubaţia durează 14-16 zile şi este asigurată de ambii părinţi, însă în special de către femelă, care este hrănită în tot acest timp de către mascul. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi devin zburători după 16-18 zile, în perioada cuprinsă între sfârşitul lui iunie şi până în august. Este posibilă depunerea unei ponte de înlocuire atunci când prima pontă a fost distrusă.

84 Gaita Garrulus glandarius

Traieste in zonele cu padure deasa, in special stejar, dar si paduri cu alte foioase sau conifere. De asemenea, poate fi gasita si in parcurile cu arbori sau gradini. Este un membru mai mic al familiei corvide, lungimea corpului de 32-35 cm, anvergura de 54-58 cm, masa corporala medie de 170 g. Culoare maroniu-rozalie, cu crestet dungat alb-negru, tartita alba, coada neagra si „mustata” neagra. Masculul si femela seamana foarte mult. Au o dieta variata, de la ghinde si alte seminte la fructe, nevertebrate, oua, pui de pasare si mamifere mici. In salbaticie, longevitatea medie este de patru ani. Cinci-sapte oua sunt depuse in perioada aprilie-iunie si sunt clocite de ambii parinti, timp de 16-18 zile. Marimea medie a unui ou este de 31x23 mm. Ambii parteneri hranesc puii timp de 21-22 de zile, cand acestia vor parasi cuibul. Dar hranirea lor va continua pana se incheie prima toamna din viata lor. O singura ponta pe an.

85 Cotofana Pica pica

Coțofana este o specie de corvidă a cărei răspândire se întinde pe tot continentul european, precum și pe regiunea centrală, estică și vestică a Asiei. Există mai multe subspecii ale coțofanei pe cele două continente, în Europa fiind prezentă cu precădere ssp. pica, arealul ei de distribuție

întinzându-se pe toată suprafața continentului, exceptând Pen. Iberică și regiunea nordică. Coțofana nu este o specie preferențială, adaptându-se cu ușurință oricărui tip de habitat, ajungând și la altitudini de 1.500 m. Specia poate fi observată cu ușurință în habitate antropice de toate tipurile, fiind întâlnită atât în aglomerările urbane, cât și în zonele rurale, ocupând de asemenea teritorii și în habitatele agricole. Masculul și femela nu se diferențiază, capul, spatele, partea inferioară a târtiței și pieptul fiind negre, abdomenul și partea superioară a aripii de culoare albă, iar aripile și coada cu pene de culoare albastru-verzui metalizat. Penele cozii sunt foarte lungi, având aproape aceeași lungime ca și restul corpului, partea de deasupra a târtiței fiind de culoare maronie. În zbor, penele din vârfurile aripilor sunt de culoare albă. Lungimea corpului este de 45-60 cm, iar anvergura aripilor este de 56-61 cm, cu o masă corporală de 145-210 g. Longevitatea maximă atinsă în sălbăticie este de 15-16 ani, iar în captivitate poate ajunge și la 20 de ani. Femelele







depun 5-6 ouă în luna aprilie, incubația fiind de 21-22 zile, fiind efectuată numai de femelă, în timp ce masculul asigură hrana. Puii sunt hrăniți de ambii părinți până la vârsta de 5-10 zile, aceștia deschizând ochii la 7-8 zile de la eclozare. Dezvoltă penajul de juvenili după alte 10 zile, părăsind cuibul la 27-28 de zile de la eclozare, dar fiind hrăniți de părinți pentru încă 2-3 săptămâni. Perechile au o singură pontă pe an.

86 Alunar Corvus monedula

Poate fi intalnit in padurile de conifere de la altitudine mare, in special si in zonele cu aluni. Putin mai mare decat o gaita, are o lungime a corpului de 32-35 cm, anvergura de 49-53 cm, masa corporala medie de 160 g. Penajul este de culoare negru-maroniu, cu multe striatii albe, mai putin pe partea superioara a aripilor si a cozii, care sunt negre cu luciri verzui. Partea de final a cozii este de culoare alba. Ciocul este lung, inchis la culoare si ascutit. Masculul si femela seamana extrem de bine intre ei. Se hraneste predominant cu seminte de conifere si cu alune, dar nu refuza insectele, frcutele de arbusti, pasari mici si ouale acestora. In salbaticie poate trai pana la opt ani. Sezonul de cuibarit incepe in martie-aprilie. Depun intre doua si cinci oua, cu marimea de 34x25 mm, care sunt clocite de ambii parinti pentru 18-19 zile. Ambii parteneri hranesc puii care vor parasi cuibul la 24-25 de zile dupa eclozare. Puii mai stau inca trei luni alaturi de parinti, pe care ii imita ca sa invete sa se descurce singuri cand este vorba de hranire. Parintii scot un singur rand de pui pe an.

87 Stancuta Corvus frugilegus

Poate fi intalnita in zone impadurite, in special in padurile de stejar, dar si in padurile de conifere. De asemenea, in parcurile impadurite si in gradini. Un membru de dimensiuni mici al familiei corvidelor, are o lungime a corpului de 32-35 cm, o anvergura de 54-58 cm si o masa corporala medie de 170 g. Culoare maronie, cu crestet negru, aripi negre, tartita alba, coada neagra si o “mustata” neagra. Masculul si femela seamana foarte mult. Se hranesc cu ghinde, seminte, fructe, nevertebrate, oua, pui de pasare si mamifere mici. In salbaticie, durata medie de viata este de patru ani. Depun cinci-sapte oua in perioada aprilie-iunie, iar ambii parinti clocesc timp de 16-18 zile. Marimea medie a oualor este de 31x23 mm. Cei doi parinti hranesc impreuna puii timp de 21-22 de zile, pana cand pot zbura, dar si pe toata durata primei toamne din viata puilor. Scot un singur rand de pui pe an.

88 Cioara griva Corvus corone cornix

Cioara grivă este o rudă apropiată a ciorii negre, cele două subspecii având teritorii separate în Europa, prima ocupând jumătatea estică a Europei, inclusiv vestul Rusiei, pe când cioara neagră ocupă jumătatea de vest a Europei. În România, cioara grivă este prezentă în toate tipurile de habitate, dar preferă zonele din afara regiunilor urbane, cu precădere cele aglomerate, însă poate fi observată în zonele rurale. Cel mai adesea poate fi observată în apropierea zonelor umede, cum sunt bălțile, râurile, lacurile, mărginite sau apropiate de terenuri agricole. Spre deosebire de cioara neagră, subspecia de cioară grivă are spatele, abdomenul, părțile laterale și baza cozii de culoare gri, restul penajului, picioarele, ciocul și coada fiind negre. Lungimea corpului este de 48-52 cm, iar anvergura aripilor este de 84-100 cm, cu masa corporală de 410-675 g. Longevitatea maximă atinsă în sălbăticie este de 16-17 ani. Femelele depun 4-6 ouă în lunile martie-aprilie, incubația fiind de 17-19 zile, fiind efectuată numai de femelă, care este hrănită de mascul. Puii sunt hrăniți de ambii părinți până la vârsta de 32-36 zile, părăsind cuibul după această perioadă. Perechile au o singură pontă pe an.

89 Graur european

Sturnus vulgaris

Cel mai cunoscut reprezentant al familiei Sturnidae este graurul european (Sturnus vulgaris), care a fost aclimatizat in America de Nord la sfarsitul secolului al XIX – lea. Primavara penajul masculului este negru, cu nuante de verde si purpuriu. Penele partii anterioare a corpului au varful galben deschis, iar aripile sunt negre-cenusii, cu o margine maro-roscata. Femela, care poate atinge cca. 20 cm. in lungime, nu este la fel de sclipitoare si lucioasa ca masculul. Dupa naparlire, toate penele au varfurile de culoare cafeniu deschis, iar pieptul este acoperit de varfuri albicioase, astfel incat pasarea are un aspect punctat.

90 Vrabia Passer domesticus

este o pasăre mică (14–16 cm) sedentară sinantropă din familia paseride (Passeridae) cu penele de culoare cafenie împestrițate cu negru pe spate, cu fruntea, creștetul și pieptul cenușii, cu ciocul scurt, conic și cu



https://ro.wikipedia.org/wiki/Sinantrop_(specie)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Passeridae

https://ro.wikipedia.org/wiki/Passeridae




coada trunchiată, răspândită în Africa de Nord și Eurasia (inclusiv în România și Republica Moldova) și introdusă în America de Nord, America de Sud, Australia și sudul Africii. Are o lungime de 14–16 cm și o greutate de 20–40 g.

Masculul are penajul cafeniu-pătat pe spate; fruntea, creștetul și pieptul sunt cenușii, iar bărbia neagră; femela este cafeniu-striată.

Are ciocul conic, dur, ascuțit la vârf, de culoare cenușie. Picioarele sunt subțiri, cenușiu-maronii.

91 Vrabie negricioasa

Passer montanus

cuibăreşte doar în colonii formate din maxim câteva zeci de cuiburi; cea mai mare aglomerare de vrăbii spaniole din România se află în Rezervaţia Pădurea Hagieni, din apropiere de Mangalia. Spre deosebire de vrabia comună (Passer domesticus), care s-a transformat deja într-o specie care a ales oraşele în locul mediului său originar, vrabia spaniolă preferă zonele umede sau crângurile sălbatice, cu toate că a fost observată accidental şi în oraşe. Dieta sa este asemănătoare cu cea a vrăbiilor comune, fiind alcătuită din insecte şi larvele acestora, seminţe şi resturi menajere comestibile.Colonii mai mici se mai gasesc in cuiburile de barza din satul Sarinasuf-Tulcea, la Histria si mai recent la Vadu.

92 Piciorongul Himantopus himantopus

Piciorongul este o specie caracteristica zonelor cu ape putin adanci, apelor interioare si coastelor marine. Lungimea corpului este de 33 – 36 cm si o greutate medie de 180 g. Anvergura aripilor este de circa 75 cm. Proportional cu talia, este specia cu cele mai lungi picioare dintre pasarile prezente la noi. Adultii au infatisare similara, masculul avand mai mult negru pe cap. Este o pasare eleganta, cu picioarele lungi si rosii, iar penanjul este alb cu negru. Se hraneste cu insecte, moluste, crustacei, paianjeni, pesti mici si seminte. Sosesc din cartierele de iernare in aprilie. Femela depune in mod obisnuit 3 – 4 oua in luna mai si inceputul lunii iunie, avand dimensiunea de 43,3 x 29,4 mm. Incubatia dureaza 25 – 26 de zile si este asigurata de ambii parteneri. La scurt timp dupa eclozare, puii parasesc cuibul, insa continua sa fie hraniti de parinti. Devin zburatori la 28 – 32 de zile.

93 Canaras Serinus serinus

Coloritul general al penajului este galben-cenusiu. Masculul are nuantele de galben mult mai pronuntate decat la femela. Canarasul este cea mai mica pasare din familia ei. Lungimea corpului este de 12 cm, anvergura aripilor de 20 cm si greutatea de 12-15g.

Cuibul este construit in tufisuri sau in copaci iar femela de pune cate 4 oua in 2-3 serii pe an. Perioada de incubatie este de 13-14 zile.

Hrana este alcatuita in principal din seminte pe care le cauta pe sol. Canarasul este considerat la noi o pasare migratoare si cu o prezenta in continua crestere pe tot teritoriul tarii. Nu prezinta interes vanatoresc.

94 Florinte Carduelis chloris

Se întâlneşte frecvent în țară, ca pasăre sedentară, în regiunile joase şi

deluroase, dar urcă şi pe văile luminoase ale râurilor montane. Penajul

este verde-măsliniu, de aici şi numele de verdeţi, cu tentă galbenă la

mascul şi brună la femelă; ambii au marginea penelor lungi din aripă,

galbenă. Glasul melodios face pasărea remarcată oriunde apare.

Cuibul are formă de cupă şi este construit la înălţime, în bifurcația unei

ramuri.

Consumă seminţe şi fructe dar uneori şi insecte. O putem vedea în oraş

tot timpul anului, iama în grupuri mici, vara în apropierea cuibului.

95 Sticlete Carduelis carduelis

este o pasăre cu penele viu colorate cu roșu, negru, alb și galben, fiind una dintre cele mai cunoscute păsări de talie mică, din România. Deoarece este o pasăre cântătoare, a fost ținută frecvent în colivii. Sticletele este răspândit din Europa Occidentală până în regiunile centrale din Siberia, Africa de Nord, Asia Centrală, Asia de Sud-Vest. În Australia, Noua Zeelandă și unele insule din Oceania a fost dusă de

om. Penajul viu colorat în regiunea ciocului este roșu, iar ceafa, coada și aripile sunt colorate negru cu galben, pe când restul corpului este




https://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83re_c%C3%A2nt%C4%83toare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_Occidental%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Siberia


https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_Central%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_de_Sud-Vest

https://ro.wikipedia.org/wiki/Australia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Noua_Zeeland%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Oceania




cafeniu. Această caracteristică ajută păsărea la marcarea teritoriului, și

la asigurarea succesului în reproducție. În acest scop ea își alege o ramură uscată dezgolită unde poate fi ușor remarcată prin cântec și coloritul penajului.

În general, ca la toate speciile mici de păsări, puii ajung la câteva luni la maturitate sexuală. Sticletele clocește în general în regiunile joase, dar și pe văile montane. Cuibul este mic, cu un număr de 4- 5 ouă albăstrui

punctate roșcat. El este așezat în arbori de înălțime mijlocie, cel mai frecvent pe salcâmi. După circa 13 - 14 zile eclozează, femela scoțând

pe vară 2 -3 rânduri de pui. Sticletele este sedentar, iernează în țară, la care se adaugă populațiile de sticleți nordici dintre care unele iernează în Africa de Nord și Asia de Sud-Vest.

Hrana sticleților sunt semințe de pe tufișuri, scaieți sau de pe pajiști. Este o pasăre nepretențioasă, fiind în trecut simbolul primăverii, al fecundității și al răbdării.

96 Scatiu Carduelis spinus

este o pasăre de talie mică (12 cm) din familia sticleților (Fringillidae). Scatiul prezintă un dimorfism sexual, masculul având penajul de culoare verde, creștetul capului negru, iar aripile și partea inferioară a corpului galbene. Femela este de culoare spălăcită având pântecul alb. De regulă cuibul este amplasat spre vârful crengilor și este mascat cu licheni. Femela depune prin luna mai 4 - 5 ouă mici de culoare alb-albăstruie, punctate roșcat. Puii eclozează la circa 12 - 13 zile, fiind depuse ouă de 2 - 3 ori pe sezon. Toamna scatiii din munți sau cei sosiți din regiunile nordice din Scandinavia coboară în căutare de hrană în regiunile mai joase. Păsările iernează în Europa Occidentală și Europa de Sud. Scatiii se hrănesc cu semințe și uneori cu insecte.

97 Nagat Vanellus vanellus

Specia cuibărește în habitate deschise cu vegetație mică inclusiv pe terenuri agricole, turbării, lunci și zone umede. Iarna formează stoluri pe pășuni și terenuri arate. Are o creastă evidentă neagră și lungă pe cap și penaj negru și alb cu spatele verde irizat. Aripile rotunde sunt vizibile în zbor. Sexele sunt asemănătoare. Lungimea corpului este de 67-72 cm, anvergura aripilor de 67-72 cm și greutatea medie a corpului de 140-320 g. Se hrănește cu viermi și insecte. Longevitatea medie în sălbăticie este de 4-5 ani. 3-4 ouă sunt depuse în perioada martie-iulie, având 47x33

mm în dimensiune și clocite de ambii părinți pentru 26-28 de zile. Puii dezvoltă penajul la 35-40 de zile de la eclozare. Perechile sunt în general monogame pe timpul sezonului de cuibărit, ocazional fiind și poligame. Masculii păstrează în general același loc pentru cuib de la an la an. Au o singură generație pe an.

98 Pasarea omatului

Emberiza citrinella

este o specie caracteristică zonelor deschise de stepă, păşunilor şi culturilor agricole. Lungimea corpului este de 38-45 cm şi are o greutate medie cuprinsă între 290-535 g. Anvergura aripilor este de circa 76-88 cm. Adulţii au înfăţişare similară, cu un penaj de culoarea „ierburilor„ uscate, ce „ascunde„ pasărea în peisajul din jur, mai ales când staţionează. Este uşor de recunoscut după dungile şi petele albe de pe aripi, ochii mari galbeni (adaptaţi la viaţa nocturnă) şi picioarele galbene. Se hrăneşte cu insecte şi larve, melci, râme, broaşte, seminţe, mamifere mici şi păsări. Soseşte din cartierele de iernare la sfârşitul lunii martie. Femela depune în mod obişnuit 2-3 ouă, în perioada aprilie-iunie, cu o dimensiune medie de 53 x 38 mm. Incubaţia durează 25-27 de zile şi este asigurată de ambii parteneri. După eclozare, la scurt timp, puii părăsesc cuibul, însă continuă să fie hrăniţi de părinţi. Dacă ponta sau puii sunt pierduţi, depun o a doua pontă. Puii devin zburători la 28-30 de zile, însă devin independenţi la 40-42 de zile.

99 Privighetoarea de balta

Acrocephalus melanopogon

Privighetoarea de baltă este caracteristică stufărişurilor şi mlaştinilor cu vegetaţie deasă. Lungimea corpului este de 12-13,5 cm, cu o greutate de 10-15 g. Anvergura aripilor este de 15-17 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Capul este întunecat, sprânceana albă, proeminentă şi spatele maroniu. Se hrăneşte cu insecte şi melci de apă. Longevitatea maximă cunoscută este de cinci ani. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .



https://ro.wikipedia.org/wiki/Comportament_teritorial

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ou

https://ro.wikipedia.org/wiki/Salc%C3%A2m


https://ro.wikipedia.org/wiki/Asia_de_Sud-Vest

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sticlete

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimorfism_sexual

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ou%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Scandinavia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_Occidental%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Sud




100 Presura de gradina

Emberiza schoeniclus

Presura de grădină este caracteristică zonelor deschise uscate cu vegetaţie puţină şi pâlcuri de copaci sau tufe. Apare până la o altitudine de 2000 m în spaţiul mediteranean. Ca mărime este similară ciocârliei de câmp, cu o lungime a corpului de 15-16,5 cm şi o greutate de 18-30 g. Anvergura aripilor este de 23-29 cm. Se distinge de alte presuri prin penajul galben al gâtului şi abdomenul cărămiziu. Ciocul şi picioarele sunt roz. De aproape se poate observa cercul alb-gălbui din jurul ochiului. Ciocul este conic şi robust pentru a sparge învelişul seminţelor cu care se hrăneşte. O parte a hranei este formată şi din nevertebratele pe care le prinde pe sol.Este o specie larg răspândită pe continentul european. Migrează în stoluri mici formate din 5-50 de exemplare. Specia are tendinţa de a cuibări oarecum grupat şi de aceea este dificil de apreciat densitatea perechilor. Masculii se pot auzi la distanţe de 20-50 m unul de celălalt, ceea ce indică faptul că masculul apără un teritoriu relativ restrâns. În habitatele caracteristice, densitatea estimată variază între 2-20 de perechi/km 2 . Cuibul este construit de obicei pe sol la adăpostul tufişurilor, de către femelă, într-un interval de 2-4 zile şi este alcătuit din iarbă şi frunze. La interior este căptuşit cu rădăcini fine, păr şi pene. Uneori îşi construieşte cuibul şi în tufişuri sau arbori scunzi. Iernează în Africa, în Guinea, Nigeria, Coasta de Fildeş şi Etiopia. Longevitatea cunoscută este de cinci ani şi opt luni. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

101 Porumbel gulerat

Columba palumbus

Poate fi gasit in zone cu arbori, parcuri si gradini, ba chiar si in centrul oraselor. Se hraneste pe pajisti si pe suprafete agricole. Este mai mare decat porumbelul domestic salbaticit si mult mai usor de identificat dupa petele albe, verzi si purpurii de pe gat. Masculul si femela seamana foarte bine, au pieptul rozaliu, spatele gri, cioc si picioare roz. Ochii sunt de culoare galben deschis. Lungimea corpului ajunge la 38-43 cm, anvergura de 68-77 cm, o masa corporaala medie de 450 g. Se hraneste cu seminte, grane, nevertebrate si resturi menajere. In salbaticie, durata de viata este de trei ani. Cuibareste in toata Europa. Populatiile din nordul extrem si din partile estice migreaza spre sud si sud-vest, pentru iarna, ca sa evite gerul. Este o specie sedentara in sudul si in vestul Europei. Gregar, se gaseste deseori in stoluri foarte mari, dar nu in timpul sezonului de imperechere. Atinge maturitatea sexuala la varsta de un an. In ritualul nuptial, masculul merge tantos, isi umfla gatul, tine aripile jos si tine coada in forma de evantai. Dupa acestea, urmeaza un zbor in care produce sunete asemanatoare aplauzelor cu aripile, zboara cat poate de sus, apoi planeaza spre pamant. Masculul strange materialul de constructie pentru cuib, iar femela il construieste un cuib murdar, din crengute, ierburi si frunze. Specie monogama. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

102 Fazan Phasianus colchicus

Fazanul traieste la marginea campurilor si a padurilor sau in zone cu razoare. Masculul este de neconfundat, datorita penajului cu reflexii aurii, a capului verzui si a petelor rosii din jurul ochilor. Culorile penajului la femela sunt mai spalacite (estompate) cu pete si dungi cenusii. Atat femela, cat si masculul au o coada lunga, subtire si ascutita. Lungimea corpului este de 55-90 cm, anvergura (deschiderea) aripilor de 55-70 cm, greutatea medie este de 1400 g la masculi si 975 g la femele. Se hranesc cu seminte, fructe de padure, insecte, viermi, iarba si fructe, avand o alimentatie omnivora.O data pe an, din aprilie pana in iunie, fiecare femela depune 7-15 oua, pe care le cloceste timp de 23-27 de zile. Dimensiunea medie a oului este de 45x36 mm. Puii devin independenti la 12-14 zile dupa enclozare. Nu se regasesc cuiburi pe terenurile care se introduc in intravilan .

103 Pelican comun

Pelecanus onocrotalus

este o specie acvatică masivă, ce pare complet albă atunci când e aşezată pe sol. În zbor se distinge uşor culoarea neagră de pe partea inferioară a aripilor. Are un cioc larg şi lung de care atârnă „o guşă galbenă strabătută de vine roşii„. Adulţii au o lungime a corpului cuprinsă între 160-180 cm şi o greutate de 8000-10000 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 270-320 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Se hrănesc cu peşte în ape cu adâncime redusă (1,5-2,5 m) deoarece nu se pot scufunda într-un mod asemănător cormoranilor. Haina „completă adultă„ este vizibilă din al patrulea an, când devine matur, iar penajul se






colorează încă din luna aprilie într-un „roz somon frumos„. Din luna iulie începe să năpârlească şi culoarea roz-roşiatică se pierde. Este considerată specia naţională a României fără a exista însă un act normativ. Apare în sud-estul Europei şi cuibăreşte în colonii, uneori împreună cu ruda sa, pelicanul creţ. În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, într-o zonă izolată şi inaccesibilă din partea de nord a acesteia (Lacul Hrecisca) se află cea mai mare colonie de pelican comun (Marele Pelican Alb) din Europa. Pelicanii comuni sunt păsări care trăiesc în grupuri mari. Se hrănesc împreună şi organizează „adevărate goane în cerc„ în care pelicanii aşezaţi roată împing peştele în centrul cercului prin bătăi repetate ale aripilor, asemeni unei plase vii şi mişcătoare, după care îl pescuiesc. De asemenea organizează şi „goane cu flancuri larg desfăcute„, iar peştii sunt împinşi în apropierea unui mal de unde sunt pescuiţi în apa mică. Adesea, în special în ape mai adânci, se asociază cu cormoranii pentru a dirija şi prinde peştele. Este remacabilă uşurinţa cu care această pasăre mare pluteşte în aer în cercuri largi, folosind curenţii ascensionali. Cartierele de iernare sunt localizate în Israel şi pe coastele Africii. E o specie longevivă, putând trăi până la 30 de ani.Nu cuibareste pe terenurile introduse in intravilan .

104 Pelicanul cret Pelecanus crispus

Pelicanul creţ este ruda apropiată a Marelui Pelican Alb (pelicanul comun). Este doar cu puţin mai mare decât ruda sa şi atinge o greutate de 10000-12000 g. Penajul este alb suriu. În haina de nuntă, pe cap apare un moţ de pene buclate şi moi, care la păsările foarte bătrâne atinge o lungime de 14-16 cm, iar guşa care atârnă de cioc se colorează intens în roşu coral. Se hrăneşte în mod similar cu pelicanul comun. Năpârleşte în iulie-octombrie, similar cu Marele Pelican Alb. Populaţia sa este distribuită în sud-estul Europei, în special în Grecia, România şi Rusia. În România cuibăreşte în Delta Dunării alături de Marele Pelican Alb, dar şi izolat, în colonii mici de câteva zeci de perechi, în zona sudică a Deltei Dunării şi complexul lagunar Razim-Sinoe. Cel puţin o parte din exemplarele acestei specii iernează pe culoarul inferior al Dunării, însă Grecia şi Turcia reprezintă cartierele de iernare cele mai importante. E mai prudent şi mai sperios decât ruda sa. Nu cuibareste pe terenurile introduse in intravilan .






4.5. MEDIUL SOCIO-ECONOMIC

Profilul economic al comunei Ceatalchioi este unul predominant agricol şi zootehnic, activităţile industriale fiind slab reprezentate. Locuitorii comunei sunt implicaţi în activităţi precum: culturi agricole, creşterea animalelor, comerţ, prestări servicii, liber profesionişti etc.

În localitatea Ceatalchioi activitatea de bază este agricultura, desfăşurată în forme individuale sau asociative, pe suprafeţe de teren aflate în proprietatea persoanelor fizice.

După anul 1989, unităţile productive din zonă s-au dezmembrat parţial, diminuând nivelul actvităţilor economice. Există încă spaţii care pot fi incluse în circuitul economic, printr-o bună administrare. Funcţiunea iniţială a acestor spaţii s-a transferat în gospodăriile populaţiei, spaţiile eliberate preluând activităţi de producţie, depozitare şi servicii.

De asemenea, din cauza divizării, terenul agricol a fost supus procesului de degradare.

Ca o repercutare a declinului economic general, la nivelul comunei se constată un regres prin dezafectarea în proporţie de până la 80% a unor unităţi agro-zootehnice existente până în 1989, în prezent creşterea animalelor făcându-se gospodăriile individuale, iar activităţi de servicii agricole se desfăşoară în mici societăţi comerciale şi unităţi de prestări servicii.

Produsele obţinute satisfac în mare măsură necesităţile proprii ale gospodăriilor, pentru consum propriu si creşterea animalelor.

Sectorul zootehnic excelează mai ales în privinţa ovinelor (cca 3.000 capete), urmează păsări (10.000), porcinele (cca 500 capete), bovine (cca 250 capete).

Activitatea agricolă, pentru eficientizare şi modernizare şi a înregistra o creştere a productivităţii, se recomandă a se desfăşura în forme asociative, prin organizarea de ferme.

Privitor la legumicultură, pomicultură şi viticultură, se recomandă utilizarea terenurilor pentru culturi pe suprafeţe mari, cu practicarea unui sistem integrat intensiv, în vederea dezvoltării şi a unităţilor de depozitare, prelucrare, împachetare şi conservare a materiilor prime rezultate (ex. fabrică de conserve etc.).

Având în vedere potenţialul existent raportat la calităţile solurilor şi climei pentru astfel de activităţi, se preconizează dezvoltarea acestora, cu estimarea accesului pe piaţa internă regională, dar şi externă, cu produse şi materii prime, pe termen mediu şi lung.

Localitatea necesită dezvoltarea reţelei de dotări pentru prestări servicii (reparaţii, service, ateliere etc.), servicii de consultanţă, de salubritate etc.; unitati economice productive, depozite şi servicii aferente (brutărie, patiserie, îmbuteliere, atelier confecţii metalice, depozit de combustibil lichid şi solid, lemne, cărbuni, petrol lampant, obor pentru animale etc.); unităţi comerciale şi de alimentaţie publică: magazin de legume-fructe, magazine alimentare şi de produse industriale etc.

Prestările de servicii şi unităţile comerciale, sunt posibil de desfăşurat în asociaţii familiale sau de persoane fizice cu autorizaţie individuală, fapt care ar putea majora beneficiul prestatorului, în atribuţia administraţiei locale intrând exploatarea alimentării cu apă, a reţelei de canalizare şi de salubritate.

Agenţii economici locali trebuie să creeze cadrul asociativ şi partenerial în vederea capitalizării, a găsirii de noi pieţe şi oportunităţi de afaceri, cu alţi agenţi economici din judeţ. De asemenea, se recomandă abordarea diverselor programe europene privind orientarea investiţiilor către turism şi sănătate şi menţinerea activităţilor productive actuale (agro-zoo, viticultură pomiculură, legumicultură etc.) şi a celor în domeniul prelucrării materiilor prime locale, de mică producţie meşteşugărească, depozitare, servicii etc., demararea procesului de dezvoltare a






investiţiilor turistice pentru sănătate, odihnă şi agrement cu caracter periodic mai lung sau de tranzit şi petrecere a timpului liber la sfârşit de săptămână.

În principiu, trebuie atraşi investitori în sectorul productiv, capabili să asigure un număr mai mare de locuri de muncă. De asemenea, trebuie dezvoltat sectorul terţiar al serviciilor.

Politica dezvoltării economice poate avea următoarele orientări:

stimularea investiţiilor şi valorificarea resurselor locale. În acest sens, se poate avea în vedere înfiinţarea de unităţi pentru exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos existent în teritoriu, concomitent cu protejarea şi regenerarea fondului forestier;

stimularea creării unităţilor de prestări servicii (reparaţii, întreţinere, prelucrare etc.), în sectorul agricol, cel al construcţiilor şi al activităţilor ce pot folosi forţa de muncă feminină;

crearea unor centre de interes (afaceri, sănătate, sport, turism, agrement), eventual cu înfiinţarea de sedii administrative, agenţii, sedii firme etc.;

colaborarea cu instituţii de învăţământ la nivel local/judeţean/regional pentru pregătirea profesională a forţei de muncă disponibilă în domenii cerute de piaţă;

încurajarea activităţilor cu specific local tradiţional prin diferite forme (scutiri de taxe, pieţe libere de desfacere etc.) şi diversificarea acestora pe principiul liberalizării meseriilor;

Comuna Ceatalchioi deţine potenţial pentru iniţierea, respectiv derularea mai multor proiecte de dezvoltare locală care vizează dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare (apă, canalizare, gaze, căi pentru transport etc.), dezvoltarea mediului pentru turism, afaceri, cultură tradiţională etc., crearea unei alternative viabile privind creşterea economică, prin dezvoltarea turismului şi serviciilor, atragerea activilor tineri cu domiciliul în localitate.

Potenţial turistic Comuna Ceatalchioi, beneficiază de un potenţial turistic ridicat, reprezentat în primul rând de

vecinatatea Bratului Chilia şi de o serie de resurse turistice semnificative susţinute de cadrul natural de excepţie, pasari si zone împădurite (cca 1.300ha de pădure). Se apreciază că la nivel organizatoric în sensul amintit, comuna nu a beneficiat de planuri şi programe susţinute şi finanţări de dezvoltare a turismului şi agroturismului şi exploatare eficientă a resurselor locale..

În vederea dezvoltării turismului în zonă, se va urmări exploatarea potenţialului natural şi a peisajului favorabil pentru petrecerea timpului liber, a turismului sezonier, de tranzit şi week-end, a turismului rural, agro-turismului includerea în trasee turistice naţionale şi europene etc. Ca o consecinţă a dezvoltării acestui segment economic important, o demarare a valorificării potenţialului va determina crearea de locuri de muncă, a structurilor de cazare şi alimentaţie publică, a pensiunilor agro-turistice etc.

Asimilarea localităţii în sistemul european al turismului constituie un obiectiv strategic important, asociat cu revitalizarea şi dezvoltarea serviciilor şi a structurii tehnico-edilitare şi de transport.

4.6. PEISAJUL

Modul de realizare a investitiilor prevazute prin PUG , respecta arhitectura specifica zonei si incadrarea corespunzatoare in peisaj.

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea amenajarea drumurilor din comuna , utilaje de construcţii, diverse materiale. Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor consuma materialele. La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase utilajele astfel încât terenul să fie readus pe cât posibil la starea anterioară.






5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM

Se poate conchide că, în funcţie de politica actuală de dezvoltare spaţial-funcţională şi

planificare urbană, PUG răspunde următoarelor categorii de probleme:

optimizarea relaţiilor în teritoriu;

analiza situaţiei existente, disfuncţionalităţi şi priorităţi de intervenţie;

potenţial economic şi uman;

delimitarea intravilanului cu stabilirea zonelor cu potenţial construibil;

zonificarea funcţională cu stabilirea / recomandarea zonelor ce necesită PUZ;

condiţii şi posibilităţi de realizare şi conformare a construcţiilor;

obiective de utilitate publică;

identificarea şi delimitarea zonelor supuse riscurilor naturale şi tehnologice;

reabilitarea, protejarea şi conservarea mediului natural şi construit;

organizarea circulaţiei rutiere şi pietonale;

reabilitarea şi dezvoltarea echipării tehnico – edilitare;

stabilirea zonelor cu interdicţie temporară şi/sau definitivă de construire;

evidenţierea tipului de proprietate şi de circulaţie juridică a terenurilor

stabilirea zonelor şi clădirilor valoroase necesar a fi protejate;

clarificarea reglementărilor la nivelul zonelor şi subzonelor funcţionale şi concretizarea lor în cadrul “Regulamentului local de Urbanism aferent PUG” – UTR.

stabilirea distanţelor minime de protecţie sanitară, şi a celor de protecţie şi siguranţă conform normativelor şi actelor legislative în vigoare.

Elementele noi cuprinse în P.U.G.:

reconsiderarea atentă a limitei intravilanul prin extinderi locale, într-un mod judicios, cu includerea, după caz, a suprafeţelor necesare şi cu potenţial de dezvoltare sub aspect funcţional (locuire, producţie, servicii, agrement etc.) şi spaţial, precum şi restrângeri în zonele care s-au dovedit, în timp, a fi neconstruibile sau improprii dezvoltării;

propunerile colectivităţii – criterii în stabilirea programului de dezvoltare;

scenarii şi prognoze privind resursele economice şi umane ale localităţii;

echilibrarea interesului public cu cel privat;

stabilirea obiectivelor de utilitate publică, de interes naţional/local cu indicarea amplasamentelor posibile, în condiţiile respectării dreptului de proprietate;

elemente privind reabilitarea, conservarea şi protecţia mediului natural şi construit;

identificarea zonelor supuse riscurilor naturale şi tehnologice;

propuneri de echipare tehnico-edilitară, gospodărie comunală, salubrizare ;

stabilirea şi indicarea grafică a zonelor şi distanţelor minime de protecţie sanitară, de exploatare, siguranţă etc. conform normativelor şi prevederilor legale în vigoare;

evaluări privind protecţia, reabilitarea şi conservarea mediului;

instituirea reglementărilor specifice de protecţie pentru ansambluri şi monumente cu valoare deosebită şi de Patrimoniu Naţional (dupa caz);

propuneri de gospodărie comunală şi salubrizare.






6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE

ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Ca si tara membra a Uniunii Europene, Romania a fost obligata prin procesul de aderare sa

asigure transpunerea reglementarilor europene (directive si regulamente), privitoare la protectia mediului. La elaborarea Planului Urbanistic General s-a tinut cont de toate prevederile legislative privind protectia mediului.

6.1. Obiective de protectie a mediului

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

Situl de protectie speciala ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie se intinde pe o suprafata de 508.302 ha in cadrul regiunii biogeografice pontice si stepice, cu o altitudine medie de 4 m (variind intre 0 si 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate dupa cum urmeaza:

Tabel nr. 39 : Componenta sitului ROSPA 0031

Clasa de habitat Cod CLC Procent din suprafata sitului (%)

Estuare, lagune N02 522, 521 13

Râuri, lacuri N06 511, 512 11

Mlastini, turbarii N07 411, 412 49

Pajisti naturale, stepe N09 321 4

Culturi (terenuri arabile) N12 211 – 213 18

Paduri de foioase N16 311 5

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97; b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 151; c) numar de specii periclitate la nivel global: 17.

Conform Formularului standard Natura 2000 situl ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe a fost declarat pentru urmatoarele specii de pasari :






- ROSCI0065 Delta Dunarii :

Perimetrul proiectului propus se suprapune cu situl Natura 2000 ROSCI0065 DELTA DUNARII. Suprafata sitului (ha) 453.645 Altitudine (m) Min. 0 Max. 229 Med. 1 Regiunea biogeografica Pontica si Stepica Tipuri de habitate prezente in sit 3160 Lacuri distrofice si iazuri 6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri 7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus 91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) 1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului 1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase 1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice 2110 Dune mobile embrionare (in formare) 2130 * Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 2190 Depresiuni umede intradunale 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 62C0 * Stepe ponto-sarmatice 6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara 1150 * Lagune costiere 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos Specii enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si evaluarea sitului in ceea ce le priveste






- Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Delta Dunării a fost declarată de către Guvernul României în 1990, rezervaţie a biosferei, hotărâre confirmată, apoi de Parlamentul României, prin Legea nr. 82/1993. Valoarea universală a rezervaţiei a fost recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei (1990), în cadrul Programului “Omul şi Biosfera” (MAB), lansat de UNESCO în 1970, deoarece Delta Dunării îndeplineşte principalele caracteristici ale unei rezervaţii a biosferei:

a) conservă exemple de ecosisteme caracteristice şi conţine zone strict protejate, zone de utilizare tradiţională a resurselor, cum sunt, de exemplu resursele piscicole sau stuficole şi zone de tampon pentru a reduce impactul activităţilor umane;

b) este un teritoriu sau o zonă costieră/marină în care oamenii reprezintă o component integrală şi care este administrată pentru obiective mergând de la protecţia completă până la producţia intensivă dar durabilă;

c) este un centru regional pentru monitoring, cercetare, educare şi instruire asupra ecosistemelor naturale şi administrate;

d) este un loc unde factorii de decizie guvernamentali, oamenii de ştiinţă şi populaţia locală cooperează pentru rezolvarea necesităţilor umane împreună cu conservarea proceselor naturale şi a resurselor biologice.

Rezervaţia biosferei Delta Dunării are o suprafaţă totală de circa 5800 km2 poziţia sa geografică fiind delimitată de următoarele coordonate:

- 280 42’ 45” longitudine estică (Sulina); - 450 27’ latitudine nordică (braţul Chilia, km 43) şi - 440 20’40”, latitudine sudică (Capul Midia).

Aşa cum reiese din coordonatele geografice menţionate, prin rezervaţie trece paralela 450 care marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord. Această poziţie cu semnificaţii






climatice, asociată şi cu caracterul preponderent amfibiu al zonei a avut o mare influenţă, în decursul timpului, asupra traseelor păsărilor migratoare. Teritoriul rezervaţiei cuprinde câteva unităţi fizico-geografice deosebite atât din punct de vedere morfologic cât şi genetic:

- Delta Dunării propriu-zisă, - complexul lagunar Razim Sinoe, - litoralul Mării Negre până la izobata de 20m, - dunărea maritimă până la Cotul Pisicii şi cu zona inundabilă Isaccea Tulcea precum şi - sărăturile Murighiol Plopu.

Limita continentală a rezervaţiei este reprezentată de contactul podişului dobrogean cu zonele umede şi palustre.

Delta Dunării propriu zisă este cea mai mare componentă a rezervaţiei şi are o suprafaţă totală de cca 4178 km2 din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României adică 3446km2, reprezentând cca 82% restul de cca 732 km2 fiind situată pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv delta secundară a acestuia, în Ucraina. Păstrând caracteristica deltelor, Delta Dunării este o regiune plană (câmpie aluvială în formare) cu o înclinare mică de la vest la est (0,006 0/00) din care apar mai pronunţate câmpul Chiliei – un martor de eroziune din Câmpia Bugeacului, grindul continental Stipoc şi grindurile marine Letea şi Caraorman. În raport cu nivelul “0” al Mării Negre, 20,5% din teritoriul deltei se găseşte sub acest reper iar 79,5% deasupra acesteia. Cea mai mare extindere o au suprafeţele situate între 0 şi 1m (54,5%), după care urmează cele între 1 şi 2m (18%). Cele mai ridicate cote se întâlnesc pe grindurile marine (Letea 12,4m, Caraorman 7m) iar adâncimile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39m pe Chilia, -34m pe Tulcea, -26m pe Sf. Gheorghe, -18m pe Sulina). În depresiunile lacustre adâncimea nu depăşeşte 3m, cu excepţia lacului Belciug care are 7m. Altitudinea medie a deltei este de 0,52m.

Complexul lagunar Razim – Sinoe, a doua componentă a rezervaţiei este situat în sudul Deltei Dunării şi ocupă o suprafaţă totală de cca 1015 km2 din care suprafaţa lacurilor este de 863km2. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionară ocupată iniţial de apele mării şi care a fost compartimentată ulterior prin formare de cordoane şi grinduri. La formarea complexului au contribuit prezenţa Dunării cu cantităţile însemnate de aluviuni şi deplasarea treptată spre est a traseului curenţilor litorali, pe măsura avansării deltei. Aceste procese au scos de sub acţiunea directă a mării, ţărmul vechiului golf Halmyris şi au creat condiţii favorabile formării unor noi ţărmuri ce au închis marele complex lacustru Razim Sinoe. Formarea propriu-zisă a lacurilor a început cu izolarea parţială a lacurilor Zmeica şi Goloviţa de Grindul Lupilor şi totală a lacurilor Tuzla, Nunţaşi de Gridul Saele. Înntr-o etapă următoare s-a format grindul Chituc care a izolat partea sudică a lacului Sinoe. În etapa a treia s-a definitivat izolarea de mare a complexului prin formarea cordonului litoral dintre grindul Chituc şi grindul Perişor. În perimetrul complexului se găsesc şi câteva insule, dintre care cea mai importantă este insula Popina cu o suprafaţă de 102,5ha şi o înălţime de 47m. În ultimele decenii complexul a suferit transformări foarte mari datorită acţiunii umane. După lucrările hidrotehnice realizate după 1970 complexul lagunar a fost transformat în două unităţi:

1. Unitatea Razim formată din lacurile Razim, Goloviţa, Zmeica şi Babadag cu cele două lacuri componente Tăuc şi Topraichioi care a fost izolată de influenţa mării şi transformată în rezervor de apă dulce pentru alimentarea sistemelor de irigaţie amenajate în jurul complexului;

2. Unitatea Sinoe formată din lacurile Sinoe, Nuntaşi şi Tuzla care îşi păstrează legătura cu Marea Neagră printr-un stăvilar, păstrându-şi caracterul uşor salmastru.






In perioada 1960-1978 zonele vestice din lacurile Razim şi Goloviţa au fost îndulcite şi amenjate ca bazine piscicole.

Dunărea maritimă este o altă componentă a rezervaţiei dispusă între Ceatalul Ismail şi limita vestică a rezervaţiei Cotul Pisicii, între milele Mm 43 - Mm 74, reprezentând de fapt un tronson al Dunării maritime ce se întinde între gura braţului Sulina şi Brăila. Din punct de vedere geografic Dunărea maritimă are aici o singură matcă care împreună cu lunca inundabilă este situată între horstul dobrogean şi podişul Moldovei. Lăţimea fluviului este mare în această zonă ajungând până la 1000m în dreptul localităţii Isaccea iar pantele sunt mult mai reduse atingând 0,005 – 0,006 0/00.

Zona inundabilă Isaccea –Tulcea este situată în amonte de municipiul Tulcea delimtată de braţul Tulcea, fluviul Dunărea şi dealurile horstului dobrogean. Zona are aspectul unei depresiuni and cotele conturului superioare celor din interior. Suprafaţa totală a complexului este 91,7km2 şi are o formă alungită cu dimensiunea maximă pe direcţia fluviului Dunărea cca 22 km. Lăţimea zonei este cuprinsă între 2 şi 5,8km.

Zona Sărături-Murighiol este zona situată între localităţile Murighiol şi Plopu fiind delşimitată la est de localitatea Murighiol la sud de şoseaua Plopu Murighiol şi la vest şi nord de dealurile Murighiolului. Lacul Sărături este situat pe terasa Dunării, are o lungime de 2km şi o lăţime maximă de 500m. Apele lacurlui sunt puternic salinizate de tip cloruro-sulfatic caracterizate prin marea bogătie de zooplancton şi fitoplancton. Lacul atrage o avifaună caracteristică, incluzând singura colonie de pescăruşi mediteraneeni Larus melanocephalus din zonă.

Unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acela că, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, prin aceasta întelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice. Mai mult decât atât, Delta Dunării frapează prin densitatea ridicată la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate că din cauza efectelor activităţilor antropice din ultimile decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor au fost grav afectate. Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul RBDD, acţiune ce continuă şi în prezent, având două obiective majore: cunoaşterea unei importante component a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare. Mozaicul de habitate dezvoltate în RBDD este cel mai variat din România şi găzduieşte o mare varietate de comunităţi de plante şi animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri.

•30 tipuri de ecosisteme, •5 429 specii, din care

•1 839 specii de floră •alge planctonice (678 specii) •licheni (107 specii) •macromicete (38 specii) •plante vasculare (1016 specii)

•3 590 specii de faună •moluşte (91 specii) •insecte (2 244 specii) •peşti (135 specii) •amfibieni (10 specii) •reptile (11 specii) •păsări (331 specii) •mamifere (42 specii)

Bancă naturală de gene cu valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural mondial.






6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

Pentru siturile Natura 2000, precizate in prezentul studiu – in zona PUG analizata – exista plan

de management pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ce stabilesc obiective de conservare si masurile ce se vor lua pentru integritatea ariei naturale protejate. Pentru celelalte situri Natura 2000 nu exista pana în prezent un plan de management aprobat, care sa stabileasca obiective de conservare si masurile care trebuiesc luate pentru integritatea ariilor naturale protejate.

În aceste conditii, masurile pentru protectia ariilor naturale de interes comunitar si protectie special avifaunistica care sunt avute în vedere pentru implementarea Planului Urbanistic General vor avea ca scop conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna prioritare de interes comunitar a caror masuri de conservare au dus la instituirea ariilor naturale protejate. În cadrul studiului de evaluare adecvata este evaluat impactul asupra fiecarei specii si fiecarui habitat de interes comunitar din aria naturala protejata de interes avifaunistic posibil afectata de implementarea proiectului propus, astfel încât sa se asigure obiectivele de conservare a acesteia si integritatea retelei Natura 2000. Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere mentinerea si restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite prin planurile de management aprobate la nivel national. Stabilirea obiectivelor de conservare s-a facut tinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafata relativa, populatia, statutul de conservare etc.).

Daca biodiversitatea este „totul”, respectiv tot ceea ce o compune asigura serviciile de mediu si resursele fara de care omenirea nu poate exista, conservarea biodiversitatii devine conditia de baza pentru mentinerea vietii pe Pâmânt.

Conservare se poate face în principal pe doua cai: „in-situ” si „ex-situ”.

Conservarea „in-situ” presupune - Conservarea ecosistemelor prin stabilirea unui sistem de arii protejate sau zone ce necesita masuri special de conservare în paralel cu crearea unui sistem adecvat de management pentru ariile protejate, - conservarea speciilor în cadrul habitatelor sau ecosistemelor natural sau semi-naturale. Conservarea „ex-situ” se face prin: - mentinerea si propagarea organismelor vii în gradini zoologice si botanice - mentinerea semintelor, embrionilor, microorganismelor, etc. prin congelare Tabel nr. 40: Modalitati de gestionare a biodiversitatii (Managementul Capitalului Natural)

In Situ Ex-Situ

Conservarea ecosistemelor

Conservarea speciilor Colectii de organisme vii Banci de gene

arii protejate

sanctuare marine

sanctuare pentru specii protejate si arii aprotejate

banci de gene in –situ

rezervatii de vanatoare

rezervatii de seminte

- gradini zoologice - gradini botanice - program de

reproducere in captivitate

- banci de seminte si polen

- banci de ovule si embrioni

- culturi - microbiene - culture de tesuturi






Pentru ca ariile protejate sa-si îndeplineasca rolul, interventiile umane trebuie astfel planificate încât sa permita si mentinerea proceselor naturale.

Mentinerea biodiversitatii ex-situ reprezinta pentru unele specii singura sansa de supravietuire, deoarece,având efectivul foarte scazut, nu se pot mentine în habitatele lor prin mecanisme naturale sau habitatul lor a fost redus atât de mult încât nu le mai ofera cadrul natural necesar pentru a supravietui.

Scopul principal al conservarii ex-situ este asigurarea reproducerii în captivitate a indivizilor apartinând speciilor pericliatate în vederea repopularii habitatelor naturale si refacerea populatiilor în arealul speciei.

Metodele de conservare in-situ reprezinta cea mai eficienta modalitatea de a conserva maximum de diversitate pe termen lung constând în conservarea habitatelor naturale a diferitelor specii. Conservarea in-situ vizeaza specii/populatii sau sisteme ecologice (ecosisteme, complexe locale sau regionale de ecosisteme) în ansamblul lor.

Tehnicile de mentinere a biodiveritatii in-situ presupun constituirea de arii protejate terestre si marine, refugii pentru speciile periclitate, banci de gene in-situ.

Înfiintarea de arii protejate si managementul eficient al acestora reprezinta o necesitate deoarece: • reprezinta cel mai eficient mod de conservare in-situ, întrucît fiind desemnate adesea pe suprafete relative mari, pot include ecosisteme naturale si seminaturale reprezentative si permit conservarea si monitorizarea lor, • sunt zone model, unde actiunile eficiente de conservare a ecosistemelor naturale si seminaturale, inclusive prin utilizare durabila, pot demonstra ca, mentinerea într-o stare corespunzatoare a componentelor capitalului dezvoltarii socio-economice durabile, • sunt adevarate „laboratoare”, în care actiunile de protectie strict sau management activ cu scop de conservare a biodiversitatii permit acumularea de cunostinte valoroase fie cu privire la procesele naturale, fie pentru gasirea „formulelor” eficiente pentru asigurarea tranzitiei de la o dezvoltare economica concentrata pe profit la un model de dezvoltare durabila.

Conceptul de conservare a evoluat foarte mult în ultimii 100 de ani, „conservationistii” întelegând treptat ca ariile protejate si masurile de conservare înseamna nu neaparat protejarea stricta a unor specii si habitate.

Unele specii si habitate au nevoie de management activ pentru a fi mentinute, alteori poate fi necesara conservarea peisajului, protectia valorilor culturale.

Aceasta „evolutie” a conceptului de conservare se reflecta si în modul în care sunt întelese în prezent ariile protejate si rolul lor: în timp ce suprafete reduse sunt mentinute pentru a proteja strict specii si habitate aproape disparute sau rare, se recunoaste faptul ca majoritatea ariilor protejate contin valori care, printr-un management adecvat pot aduce în mod direct sau indirect beneficii comunitatilor si omenirii în general.

În ultimii ani s-au realizat numeroase studii pentru determinarea valorilor si beneficiilor asociate ariilor protejate.

Tabelul de mai jos (nr. 41) reda una din clasificarile pentru valorile ariilor protejate, clasificare realizata de M. Lockwood.






Tabel nr.41 : Clasificarea valorilor ariilor protejate

Categorie de valori Exemple

Valoare intrinseca Fauna Flora

Ecosisteme Peisaje terestre si acvatice

Bunuri si servicii locale Produse din plante Produse animaliere Recreere si turism

Prezentari media ( de ex. Filme ) Locuri istorice si artefacte

Cunostinte si cercetari stiintifice Educatie

Bunuri si servicii generale Support de viata pentru om Support de viata pentru alte vietuitoare

Calitatea si cantitatea apelor Calitatea aerului

Protectia resurselor piscicole Protective pentru agricultura Protectia asezarilor umane

Valori ale comunitatilor ( nonmateriale )

Cultura Identitate

Spiritualitate Bunastare sociala

Mostenirea generatiilor viitoare

Valori individuale ( non-materiale ) Satisfactie existentiala Satisfactie experimentala

Sanatate fizica Bunastare spiritual

Termenul de beneficiu este folosit pentru a indica faptul ca, prin mentinerea si uneori

utilizareacorespunzatoare a valorilor unei arii protejate se poate câstiga un venit sau se poate beneficia de o serie de avantaje care ar fi serios diminuate daca zona nu ar fi protejata în mod corespunzator.

Beneficiile economice pot rezulta atât prin utilizarea valorilor intrinseci cât si a celor extrinseci.

Cum pentru ariile naturale protejate din zona cuprinsa in PUG nu exista planuri de management (exceptie facand Rezervatia Biosferei Delta Dunarii), obiectivele de conservare sunt cele precizate in prezentarea STANDARD a ariilor protejate de pe raza comunei Ceatalchioi, respectiv protectia durabila a habitatelor si speciilor de flora si fauna pentru care ariile respective au fost incluse in reteaua de arii naturale protejate NATURA 2000. Prin reglementarile precizate in RLU, se va urmari - prioritar, protectia si conservarea integritatii ariilor naturale protejate, existente pe raza comunei Ceatalchioi.

În conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,a florei şi faunei sălbatice, cu modificarile si completarile ulterioare – art. 21:

- alin. 4 "Respectarea planurilor de management si a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritatile care reglementeaza activitati pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum si pentru persoanele fizice si juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfasoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate";

- alin. 5 "Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum






şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management";

Se vor prelua in Regulamentul de Urbanism aferent Planului Urbanistic General toate recomandarile din Raportul de Mediu si masurile de reducere a impactului asupra factorilor de mediu;

Pentru toate proiectele prevazute in PUG se va solicita acord de mediu de la autoritatea competenta pentru protectia mediului;

Titularii de planuri, proiecte si/sau activitati din arii naturale protejate, vor solicita si vor respecta Avizul administratorului/custodelui ariei protejate.

7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA

UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL

ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI

Pentru identificarea si evaluarea impactului, trebuie sa tinem cont de intensitatea si

extinderea activitatii generatoare de impact, cat si de tipul de impact ce are loc in habitatul

respectiv.

Impactul asupra habitatelor, in speta asupra valorilor si functiilor acestora se pot incadra in

patru categorii:

distrugerea habitatului;

fragmentarea habitatului;

simplificarea habitatului;

degradarea habitatului.

Natura impactului depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra habitatului.

De exemplu, activitatea de defrisare include inlaturarea arborilor, uscarea asociata a substratului

pe care s-a aflat padurea, eroziunea si sedimentarea solului din imediata vecinatate si disturbarea

habitatului prin zgomot si activitate umana.

Pot fi factori stresanti si urmatoarele procese:

o decopertarea;

o deshidratare si inundare;

o acidificare;

o salinizare;

o incalzire termica;

o contaminare cu toxine;

o disturbare fonica;

o introducerea de specii.

Acesti factori stresanti /procese pot avea urmatoarele efecte asupra habitatelor:

- mortalitatea directa asupra speciilor native;

- stres fiziologic si diminuarea functiei reproductive;

- intreruperea comportamentului si activitatilor normale;

- modificarea interactiunii intre specii si invazia speciilor alohtone.






Pe langa aceste efecte pe care habitatul le resimte in urma actiunii factorilor stresanti, este

important sa luam in considerare impactul cumulativ cu efectele multiple si indirecte pe care

activitatea antropica le poate genera in cadrul unui habitat .

DISTRUGEREA - Este ultima faza a degradarii unui habitat, prin schimbarea categoriei de

folosinta a acestuia. In cadrul fiecarei astfel de schimbari, caracteristicile naturale originale ale

terenului sunt eliminate, astfel si valorile habitatului sunt modificate. Ocazional, terenuri salbatice

a caror categorie de folosinta a fost schimbata catre terenuri cu activitati agricole sau silvice, pot fi

reabilitate pana intr-un stadiu similar, totusi nu identic cu cel natural. Dimpotriva, terenurile ce au

avut folosinta urbana sau industriala nu-si vor recapata niciodata integritatea naturala sau valorile

naturale a habitatului .

Alterarile fizice de diferite feluri cauzeaza distrugerea habitatelor. In cadrul habitatelor

terestre in principal decopertarea, cu disparitia vegetatiei (arbori, arbusti, specii ierboase) este

factorul stresant. Taierile rase si suprapasunatul pot saraci de asemenea habitatul si vegetatia sa

nativa.

Pentru planul supus avizarii activitatile de constructie-montaj nu vor genera distrugerea

habitatelor amplasate in arii protejate, deoarece alegerea amplasamentelor s-a realizat in asa fel

incat acestea sa nu fie afectate.

FRAGMENTAREA -Daca activitatile mentionate mai sus pot avea ca efect distrugerea

habitatului per ansamblu, fragmentarea poate avea ca rezultat distrugerea unei parti a habitatului,

lasand alte portiuni intacte.

In functie de intensitatea impactului si de scara pe care intervine activitatea antropica, multe

cazuri de distrugere locala a habitatului sunt privite ca si fragmentare de habitat . Aceasta

fragmentare este cauza principala a disparitiei speciilor stenobionte extreme, ce depind exclusiv

de un habitat si constituie o amenintare serioasa asupra biodiversitatii biologice.

Consecintele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte:

- amplificarea izolarii si mortalitatii speciilor;

- extinctia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hranire si supravietuire;

- disparitia speciilor de interior si a speciilor stenobionte;

- diminuarea diversitatii genetice in randul speciilor rare;

- cresterea abundentei speciilor ruderale, euribionte.

Impementarea Planului Urbanistic General al comunei Ceatalchioi nu va conduce la

fragmentarea habitatelor speciilor comunitare /prioritare.

SIMPLIFICAREA habitatelor include disparitia din acestea a componentelor ecosistemului

cum ar fi arborii cazuti sau a bustenilor (lemnul mort), disparitia microhabitatelor (cuiburile sau

vizuinele) sau care au fost facute de neutilizat prin actiune antropica. In mod normal, alterarea

structurii verticale a habitatului duce la reducerea diversitatii speciilor. Diversitatea structurala a

habitatului ofera mai multe microhabitate si permite interactiuni mult mai complexe intre specii.

In timp ce taierile intr-o padure sunt atat o forma de distrugere a habitatului, cat si o forma

fragmentare a acestuia, taierea preferentiala a anumitor arbori din acea padure reprezinta o forma

de simplificare a habitatului. In timpul taierilor selective, nu numai compozitia in specii se schimba.

Taierile creaza multe microclimate extreme care sunt de obicei mai calde, mai reci, mai uscate si






mai putin ferite de vant decat in padurile naturale. Impactul imediat asupra speciilor rezidente este

uscarea speciilor ierboase forestiere, a ciupercilor ( Norse , 1990 ).

DEGRADAREA habitatelor presupune si fragmentarea sau simplificarea structurii

habitatului, dar in mod specific se refera la inrautatirea starii de sanatate sau diminuarea integritatii

ecologice a acelui habitat intact initial. Contaminarea cu substante chimice rezultate din aerul sau

apa poluata constituie o cauza semnificativa a degradarii habitatelor. De exemplu, solurile sunt

degradate prin eroziune si compactare, fenomene deseori intalnite ca urmare a practicilor agricole

abuzive (suprapasunat). Raurile si vaile pot fi degradate ca urmare a imbogatirii cu nutrienti, a

cresterii turbiditatii si in consecinta, a depunerilor.

Apele subterane au o contributie particulara in cadrul mentinerii integritatii ecosistemelor si

pot fi degradate de activitati ce duc la coborarea stratelor acvifere (compactarea unor versanti).

Invazia speciilor alohtone poate duce la o degradare severa a sistemelor naturale prin

modificarea interactiunilor din cadrul sistemelor.

Nu in ultimul rand trebuie mentionat fenomenul de schimbare climatica , ce conduce la

cresterea temperaturilor si a expunerii la radiatia UV-B cu potential de modificare a habitatelor la

toate nivelurile sale .

VULNERABILITATE LA IMPACT -Impactul activitatilor cu potential degradativ asupra

habitatelor depinde de vulnerabilitatea acestora, precum si de contributia relativa a impacturilor

cumulative si interactive. Sensibilitatea habitatelor este determinata de rezistenta acestora la

schimbari (capacitatea de a rezista degradarilor) si vitalitate (capacitatea de a restabili conditiile

originale).

Habitatele rezistente sunt caracterizate de soluri stabile, fertile, cu miscari moderate ale apei

si regimuri climatice moderate, lanturi trofice functionale si diverse, continand indivizi si/sau specii

adaptati la stres.

Habitatele ce opun cea mai mare rezistenta sunt cele situate din punct de vedere topografic

la altitudini mici sau cele situate in proximitatea unor habitate din care lipsesc componentele de

stres si presiunea antropica, ce contin specii cu mobilitate si capacitate de colonizare mare.

Speciile sunt de obicei mult mai vulnerabile fata de impactul antropic atunci cand ele se

regasesc in efective populationale reduse, distributie geografica ingusta, cerinte spatiale extinse,

specializare inalta (stenobiontie), intoleranta fata de agenti disturbanti, dimensiuni crescute, rata

reproductiva redusa, etc.

Caracteristicile vulnerabilitatii habitatelor (a agentului de stres fata de care acestea sunt

vulnerabile) sunt:

- inconsecventa managementului;

- oligotrofie (alterarea ciclurilor trofice prin extragerea de materie organica);

- sub-saturare (invazia unor specii);

- izolarea;

- scaderea suprafetelor (cresterea efectului de margine);

- proximitatea fata de zone de locuire.

Zona Planului Urbanistic General reprezinta un ansamblu clasic de interactiune a factorilor

enumerati. Variabilitatea habitatelor si ecosistemelor locale a fost fie redusa , fie amplificata prin

implicarea unor forme diverse de folosinta a terenurilor. Deoarece aceste interactiuni s-au produs






pe parcursul mai multor secole, luand forme dintre cele mai diverse este adesea imposibil sa se

mai separe natura influentelor asupra biostratelor. Tipurile de impact sunt date funcţie de parametrii faţă de care se face raportarea, şi anume: a) Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani) şi lung (mai

mult de 5 ani); b) Aria de aplicare: impact singular al planului şi impact cumulativ al planului împreună cu

alte proiecte şi planuri relevante din vecinătate; c) Efect exercitat: impact direct şi indirect.

Evaluarea impactului asupra mediului

Toate efectele potenţiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care este supusă evaluării impactului, sunt analizate pentru a se determina valoarea impactului final. Această valoare este dată de următoarea formulă de calcul:

Impact = Consecinţă x Probabilitate Evaluarea consecinţelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate conform următoarei matrice:

Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos:

Valoare Probabilitate Descriere

5 Inevitabil Efectul va apare cu certitudine

4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent

3 Probabil Efectul va apare cu frecvenţă redusă

2 Improbabil Efectul va apare ocazional

1 Foarte Improbabil Efectul va apare accidental

Descrierea consecinţelor

( Se vor lua în calcul tot timpul consecinţele maxim previzibile)

Valoare Grad de afectare Consecinţa riscului asupra sitului Natura 2000

5 Dezastruos Dispariţia a 81 – 100% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu

acelaşi procent

4 Foarte serios Dispariţia a 61 – 80% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi

procent

3 Serios Dispariţia a 41 – 60% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi

procent

2 Moderat Dispariţia a 21 – 40% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi

procent

1 Nesemnificativ Dispariţia a 0 – 20% din specii sau reducerea populaţiilor locale cu acelaşi

procent






7.1. Matricea de impact

Pentru identificarea efectelor semnificative ale implementarii Planului Urbanistic General al comunei Ceatalchioi, s-a intocmit o matrice de impact , in care s-au estimat efectele probabile pentru urmatoarele aspecte: apa, aer, sol/subsol, clima, biodiversitate (flora/fauna), economic, social, turism,peisaj.

S-a utilizat o scara de evidentiere a impactului cuprinsa intre -2 pana la +2, dupa cum urmeaza:

+2: efect pozitiv substantial al impactului in cadrul planului propus +1: efect pozitiv al impactului in cadrul planului propus 0: nici un impact -1: impact negativ al impactului in cadrul planului propus -2: impact negativ substantial al impactului in cadrul planului propus ?: impactul nu poate fi determinat Rezultatele sunt prezentate in tabelul urmator ( nr.42 ):

TIPUL DE EFECTE Periodicitatea efectelor si impactul pe termen

CATEGORIA DE EFECTE

POZITIV/NEGATIV DIRECT/INDIRECT

scurt

mediu

lung

A. Secundare - Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului ambiental in limitele stabilite de normele legislativ -sustinerea introducerii de inovatii ecologice

--implementarea planului nu va genera cantitati de poluanti ( COx, NOx,SO2, PM10) care sa afecteze calitatea aerului ambiental , decat in perioada de implementare a proiectelor prevazute prin PUG cand sursele mobile se vor intensifica in zona (impact negativ direct) -promovarea sistemelor energetice din surse regenerabile atrage solutii eficiente din punct de vedere ecologic, se asteapta un efect pozitiv direct ,de durata .

0 +1

+1 +2

+2 +2

B. Cumulative

-limitarea poluarii punctiforme si difuze a apelor -limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului si facilitarea protejarii solului de eroziunea vantului -conservarea diversitatii naturale a florei , faunei , habitatelor din zonele protejate si din siturile Natura 2000 -protejarea si imbunatatirea

- implementarea proiectelor prevazute prin PUG Ceatalchioi nu produc o poluare a apelor de suprafata sau subterane(efect pozitiv direct ) - introducerea in intravilan a unei suprafete de 14.76 ha teren va conduce la schimbarea destinatiei terenului din arabil , pasune in teren curti-constructie (efect negativ direct) - Va exista un impact negativ direct asupra solului in perioada de constructie - terenurile care se introduc in intravilan sunt amplasate in situri Natura 2000 , insa nu au valoare conservativa deoarece sunt terenuri antropizate - activitatile propuse prin PUG NU sunt de natura sa provoace poluari fonice decat pe perioada lucrarilor de realizare a investitiilor

+2 -1 -1 0 -1

+2 +1 +1 +1 +1

+2 +1 +1 +1 +1






conditiilor fonice din asezarile umane -cresterea protectiei populatiei fata de riscul de accidentare la locul de munca -exploatarea limitata a resurselor naturale epuizabile -reducerea producerii de deseuri , intensificarea valorificarii deseurilor si facilitatea reciclarii oricarui tip de deseu -protejarea peisajelor naturale si culturale -cresterea eficientei energetice si a folosirii resurselor energetice -facilitarea producerii de energie din resurse regenerabile -sustinerea introducerii de inovatii ecologice

-riscul de accidentare la locul de munca va creste pe perioada de implementare a proiectelor prevazute prin PUG Ceatalchioi . Impactul negativ direct este minor Proiectele prevazute prin PUG nu prevad exploatarea resurselor naturale epuizabile -in fazele de constructie va exista un impact negativ privind aparitia deseurilor in zona proiectelor prevazute prin PUG -datorita specificului activitatii desfasurate deseurile rezultate pot fi valorificate prin unitati specializate -starea peisajelor naturale si culturale NU vor fi afectate negativ de implementarea planului , dimpotriva se reglementeaza zonele de protectie prin acest PUG . -utilizarea tehnologiilor avansate din domeniul energiilor alternative vor avea un impact pozitiv si va permite cresterea eficientei energetice -efect pozitiv, permanent, pe termen lung avand in vedere angajamentele Romaniei din Tratatul de aderare -promovarea energiilor alternative atrage solutii eficiente din punct de vedere ecologic, efectul fiind pozitiv si pe termen lung

-1 +2 -1 +1 +2 +2 +2 +2

0 +2 +1 +1 +2 +2 +2 +2

0 +2 -1 +1 +2 +2 +2 +2

C. Sinergice

-reducerea impactului asupra calitatii aerului -reducerea emisiilor care cauzeaza schimbari climatice -impact socio-economic asupra populatiei -sanatatea umana

Implementarea proiectelor prevazute prin PUG vor avea un efect pozitiv asupra calitatii aerului prin faptul ca se va imbunatati infrastructura comunei si se va limita poluarea acest factor de mediu -folosirea energiilor alternative ( panouri solare , fotovoltaice ) nu produc direct emisii care sa cauzeze schimbari climatice , in consecinta aceste surse nu contribuie la efectul de sera . - PUG-ul propus a se implementa va avea diferite forme de impact pozitiv si/sau negativ,pe durate diferite asupra : -fortei de munca, -calitatii vietii, - economiei locale, - infrastructurii

- Proiectele propuse prin PUG vor avea un impact

pozitiv indirect asupra sanatatii umane

+2 +2 +2 +2 +1 +1 +1

+2 +2 +2 +2 +2 +2 +2

+2 +2 +2 +2 +2 +2 +2






Impactul asupra calitatii aerului:

În cadrul comunei Ceatalchioi influenta factorilor antropici asupra calitatii atmosferei, se

manifesta frecvent, fiind generata de activitatile agricole, zootehnice si traficul auto si naval . În restul teritoriului comunei, sursele de poluare sunt dispersate fiind identificate ferme

agricole, influenta lor asupra calitatii atmosferei fiind redusa. La influenta antropica asupra calitatii aerului din judet se adauga si efectele naturale datorate climei secetoase, vanturilor de intensitate medie si mare, fenomenului de eroziune avansata a solului. Comuna Ceatalchioi se afla la 12 km distanţă de municipiul Tulcea. În ceea ce priveşte relaţiile între reşedinţa de comună Ceatalchioi şi localităţile componente, se constată că acestea sunt realizate relativ uşor, distanţa maximă fiind de 10km. Infrastructura rutieră si navala actuală pentru circulaţie, comunicaţii şi transport asigură legături atât cu municipiul Tulcea, cât şi cu celelalte localităţi din judeţ. Actuala reţea de drumuri asigură relaţiile în teritoriu la acest nivel, nefiind necesare trasee noi, ci doar lucrări de reparaţii şi modernizare pentru DJ 222J-DC1 si drumurile locale. Trama stradală a localităţii nu este ordonata, fiind creată spontan, urmărind denivelările naturale ale terenului. Transportul public se face rutier cu microbuze şi naval cu bacul spre Tulcea. Majoritatea emisiilor de poluanti atmosferici rezulta din operatiile specifice activitatilor agricole si sunt reprezentate de pulberi fugitive si gaze de combustie rezultate ca urmare a utilizarii echipamentelor, utilajelor si autovehiculelor implicate. Impactul asupra poluarii aerului în faza de implementare a obiectivelor PUG: - direct negativ - emisii specifice obiectivelor ce presupun activitati de constructie – realizare sistem centralizat de canalizare, extindere sistem alimentare cu apa, reabilitare drumuri comunale, activitati caracterizate prin emisii de pulberi si noxe care pot afecta speciile de flora si fauna a ariilor natural protejate aflate în vecinatatea arealului de implementare a PUG. - indirect negativ – posibile efecte negative asupra sanatatii umane. Aceste efecte pot fi evitate/atenuate prin: masuri operatorii elaborate în cadrul activitatilor specifice fiecarui obiectiv.

Impactul asupra calitatii solului:

Impactul fizic asupra solului se va manifesta în perioade scurte (mai mici de un an), în special

datorita obiectivelor ce presupun lucrari edilitare, reabilitari de drumuri. În calitatea si în structura solului vor interveni urmatoarele modificari inevitabile (dar

recuperabile în timp) : - modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viata ale vegetatiei, microfaunei si mezofaunei ; - modificarea proprietatilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afanare tasarea, coeziunea si frecarea interna ; - modificarea proprietatilor hidrofizice, de aeratie si termice a solului;

Prin implementarea obiectivelor PUG în comuna Ceatalchioi se va genera un potential impact asupra factorului de mediu sol de tip : · Direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzand modificarea echilibrului existent al solului si impactul datorat lucrarilor specifice ce caracterizeaza fiecare obiectiv al PUG, impact ce este reversibil în timp ; · Indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii si alterarii subsolului în urma implementarii obiectivelor PUG.






· Direct pozitiv – stabilirea zonelor de constructie cu interdictie definitiva, stabilirea zonelor de protectia a ariilor naturale protejate, monumente istorice, vestigii arheologice etc.

Impactul asupra calitatii apei subterane si de suprafata

Apa subterana – Atât în extravilan cât şi în intravilan există riscul natural de inundabilitate

de-a lungul Dunarii, în zonele de văi, cu precădere primăvara prin topirea zăpezilor şi vara prin căderea precipiatţiilor sub formă de ploi torenţiale.

Mare parte din zonele de risc au fost protejate cu diguri, care trebuie, dupa caz, revizuite sau completate.

Dunarea înregistrează in sectorul comunei Ceatalchioi , niveluri medii multianuale ce oscilează intre 150 - 250 cm. ln ziua de 21.V.1970, in dreptul localitatii Ceatalchioi s-a atins valoarea de 400 cm, apele ridicându-se la cota absolută situată cu 80 cm peste cota maximă a grindului.

Reteaua hidrografică care era completată de canale, gârle, sahale, japse ce faceau legatura intre lacuri sau intre acestea si bratele Dunării s-a restrâns mult, în urma executiei lucrărilor de hidroameliorare (diguri, imbunatatiri agricole).

Datorită carcacteristicilor hidrogeologice s-a constatat existenta unui strat acvifer freatic cantonat la 0,10 - 3,50 m, variind in functie de cotele de nivel ale terenului si de fluctuatia nivelului apelor Dunării.

Au fost efectuate numeroase lucrări de desecare, pe suprafete extinse, soldate cu mărirea suprafetelor agricole .

Existenta pânzei freatice la suprafată are urmări asupra modului de construire, pe tot teritoriul comunei.

Apa de suprafata – artera hidrografica principala din zona este reprezentata de Dunare,

bratul Chilia, care delimiteaza la nord localitatea. Obiectivele legate de implementarea planului propus “Reactualizare PUG comuna

Ceatalchioi, judetul Tulcea” nu vor presupune crearea pe plan local a unui dezechilibru în regimul apelor de suprafata si/sau subterane.

Obiectivele ce propun dezvoltarea retelei hidro-edilitare pot prognoza un impact asupra factorilor de apa astfel: · Direct negativ – rezultat ca urmare a implementarii obiectivelor planului ce propun lucrari de reabilitare drumuri, etc – efecte ce sunt reversibile în timp fiind manifestate în perioade scurte <1 an; · Direct pozitiv – realizarea sistemului de canalizare si tratare/epurare a apelor uzate menajere la nivelul comunei Ceatalchioi cu scopul reducerii poluarii directe a solului, a apelor de suprafata si subterane.

Impactul planului asupra ariilor protejate: Impactul generat prin implementarea planului în zona poate fi caracterizat printr-o serie de efecte potentiale: · modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament; · restrangerea suprafetelor habitatelor existente fara afectarea suprafetei unor habitate naturale protejate sau habitate forestiere; · modificari a populatiilor de plante, dar fara afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificila;






Caracterizarea Planului Urbanistic General din punct de vedere al impactului produs asupra ariilor naturale de importanta comunitara ROSCI si de interes conservativ ROSPA prin implementarea obiectivelor ce pot prognoza efecte potentaile asupra biodiversitatii locale: Introducerea in intravilan a unor suprafete de teren, suprafete care se caracterizeaza prin: · Intravilanul localitatii Ceatalchioi se mareste de la 525,52 ha la 540,28 ha;

Cele 14,76 ha care se introduc in intravilan sunt incluse in ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunarii .

Dupa cum se poate observa suprafetele de teren incluse in ROSPA0031 si ROSCI0065 sunt suprafete incadrate curti-constructii , pe care se desfasoara diferite activitati , fara a afecta integritatea celor doua arii protejate .

Obiectivele propuse nu se suprapun peste ariile de importanta comunitara si nu afecteaza în nici un fel structura habitatelor naturale si de interes comunitar si populatiile speciilor de flora si fauna, inclusiv speciile cu statut de conservare. Stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de construire; · stabilirea zonelor de protectie în jurul cimitirelor, statiilor de epurare, platformelor pentru depozitarea deseurilor; · stabilirea zonelor de protectie pentru drumurile publice de interes judetean si national; Masurile de stabilire a zonelor de interdictie temporara sau definitiva de construire au rolul de a mentine si proteja structuara habitatelor naturale si de interes conservativ,a asigura protectia habitatelor specifice florei si faunei zonei, de a conserva starea actuala a monumentelor istorice si arheologice existente pe teritoriul comunei, stabilind zone de protectie sanitara asupra obiectivelor de interes local. Stabilirea zonei de interdictie de construire , zone de protective monumente istorice si arheologice: Zonele de protectie din jurul monumentelor istorice sunt de minimum 100 m în localitatile urbane, de 200 m în localitatile rurale si de 500 m în exteriorul localitatilor, distante masurate de la limita exterioara a terenurilor pe care se afla monumente istorice. · Zonele de protectie in lungul cursurilor de apa Latimea cursului de apa (m) sub 10 10-50 peste 51 Latimea zonei de protectie (m) 5 15 20 Cursuri de apa regularizate (m) 2 3 5 Cursuri de apa indiguite (m) toata lungimea dig-mal, daca aceasta este mai mica de 50 m · Zonele de protectie in jurul lacurilor naturale - indiferent de suprafata, 5 m la care se adauga zona de protectie stabilita in conformitate cu legislatia in vigoare (protectie cu latimea de 50 m stabilita pe perimetrului lacului) · La diguri 10,00 m spre cursul de apa ; 4,00 m spre interior NOTA: Zonele de protectie se masoara astfel: a) la cursurile de apa, incepand de la limita albiei minore; b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;

Impactul generat prin implementarea planului în zona poate fi caracterizat printr-o serie de

efecte potentiale: - modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament;






- restrangerea suprafetelor habitatelor existente ( terenuri agricole - schimbare destinatie) fara afectarea suprafetei unor habitate naturale protejate sau habitate forestiere; - modificari a populatiilor de plante, dar fara afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificila.

Suprafetele de teren propuse a se introduce in intravilan sunt incadrate ca terenuri agricole si ( pe unele din ele nu s-a mai cultivat nimic in ultimii ani si s-au transformat in pajisti ruderalizate , fara valoare conservativa ) curti-constructii . Stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de construire: - stabilirea zonelor de protectie în jurul cimitirelor, statiei de epurare, platformelor pentru depozitarea deseurilor; - stabilirea zonelor de protectie pentru drumurile publice de interes judetean si national; - stabilirea zonelor de protectie pentru malul Dunarii - Bratul Chilia

Masurile de stabilire a zonelor de interdictie temporara sau definitiva de construire au rolul de a mentine si proteja structuara habitatelor naturale si de interes conservativ,a asigura protectia habitatelor specifice florei si faunei zonei, stabilind zone de protectie sanitara asupra obiectivelor de interes local ( tabelul nr. 43 ) . Impactul proiectelor mentionate prin PUG asupra speciilor si habitatelor identificate ( inclusiv vecinatate )

Evaluarea si diminuarea impactului Indice de

impact

Concluzie

Scoaterea unor suprafete din circuitul agricol

-terenurile care vor fi incluse in intravilan si care la aceasta data au categoria de folosinta teren agricol nu au specii de flora si habitate de interes conservativ ;

0 Impactul asupra biodiversitatii este nesemnificativ

Afectarea siturilor Natura 2000 care se suprapun cu suprafata UAT Ceatalchioi ( ROSCI000065 Delta Dunarii si , ROSPA0031Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe )

Proiectele care se propun a se realiza prin PUG se vor desfasura numai in intravilanul localitatii Ceatalchioi . Terenurile care se vor introduce suplimentar in intravilanul localitatii NU contin habitate/specii de importanta comunitara .

0 Impactul asupra biodiversitatii este nesemnificativ

Fragmentarea habitatelor

Proiectele stabilite prin PUG NU sunt de natura sa fragmenteze habitatele identificate, deoarece dupa cum am mentionat anterior in zonele respective exista activitati antropice .

0 Nu vor fi fragmentate habitatele identificate . Se recomanda monitorizarea zonelor incluse in SCI/SPA pe perioada derularii lucrarilor .

Pierderea habitatelor de hranire pentru speciile de fauna

Impactul se manifesta strict asupra fiecarei zone de lucru in parte . Nu exista un impact care sa se manifeste la nivelul intregii suprafete a UAT Ceatalchioi ( 8268.04 ha ); Suprafetele de teren agricol /teren arabil introduse in intravilan nu sunt

0 Speciile de fauna si avifauna avand in vedere mobilitatea lor , chiar daca vor parasi zonele afectate pe perioada desfasurarii lucrarilor prevazute prin






semnificative raportandu-ne la suprafata totala a UAT Ceatalchioi . Terenurile afectate temporar de lucrari vor fi ecologizate la finalizare .

PUG , vor reveni la finalizarea lor .

Afectarea zonelor de cuibarire , odihna si migratie

Realizarea lucrarilor prevazute prin PUG nu vor afecta zonele de cuibarire , odihna sau migratie

0 Nu vor fi afectate zonele de cuibarire , odihna sau migratie , deoarece lucrarile prevazute prin PUG nu se vor desfasura in extravilanul localitatii , iar zonele de teren propuse a se introduce in intravilan sunt antropizate.

Schimbari in densitatea populatiilor ( nr. Indivizi/suprafata )

Realizarea proiectelor mentionate in PUG nu va conduce la modificarea densitatii populatiilor decat in fronturile de lucru , deoarece indivizii se vor deplasa in habitate similar invecinate , iar la finalizarea lucrarilor vor reveni in arealul initial ; Implementarea planului nu va genera modificarea efectivului populational al speciilor identificate pe amplasamentul analizat .

0 Datorita mobilitatii speciilor de fauna si avifauna nu se vor inregistra modificari in densitatea populatiilor.

Zgomotul produs la realizarea lucrarilor prevazute prin PUG

In perioada de constructie a lucrarilor propuse prin PUG zgomotul produs de masini/utilaje/angajati pot determina indepartarea temporara a speciilor de fauna care utilizeaza zona . Datorita etapizarii lucrarilor se poate prognoza ca nivelul zgomotului nu se va manifesta la intregul amplasament al UAT Ceatalchioi, ci pe fiecare locatie specificata prin proiect .

-1 Zgomotul produs nu reprezinta un factor perturbator semnificativ.

Evaluarea impactului asupra biodiversitatii, generat de implementarea lucrarilor mentionate in

PUG-ul comunei Ceatalchioi sunt prezentate in tabelul nr.44 :

Aspecte de

mediu posibil a fi

afectate

Efecte asupra biodiversitatii

directe indirecte permanente temporare Termen

scurt

Termen

mediu

Termen

lung

Cumulative sinergice

Scoaterea unor

suprafete din

circuitul agricol

Afectarea unor

habitate de

importanta

comunitara






Fragmentarea

habitatelor

Pierderea sau

degradarea

habitatului de

hranire/odihna

pentru speciile

de fauna si

avifauna

Afectarea

zonelor de

cuibarire odihna,

migratie

Afectarea

indirecta a

speciilor de

fauna si

avifauna

identificate

Schimbari in

densitatea

populatiilor

Efecte datorate

zgomotului

produs de

lucrarile

mentionate in

PUG

Efect de bariera

sau deviere a

rutelor de

migratie

In zona in care se vor derula proiectele mentionate prin PUG Ceatalchioi NU s-au identificat

habitate de importanta comunitara. Realizarea lucrarilor nu va influenta starea de conservare a

speciilor care sunt nominalizate in formularele standard Natura 2000, ceea ce va asigura

mentinerea integritatii ariilor natural protejate.






7.2. Impactul prognozat prin implementarea PUG asupra factorilor de mediu

Formele de impact prognozate in urma implementarii planului analizat sunt urmatoarele: · Impactul asupra topografiei zonei si fiziologiei reliefului; · Impactul asupra calitatii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot; · Impactul asupra biodiversitatii locale; · Impactul asupra mediului social si economic.

Obiectivele propuse în cadrul PUG ce pot prognoza un impact asupra factorilor de mediu analizati sunt caracterizati prin: *Extinderea intravilanului comunei Ceatalchioi *Stabilirea zonei de interdictie de construire in zone de protectie monumente istorice si arheologice; zone cu ravene, alunecari de teren, mlastini, etc *Realizarea unui sistem centralizat de canalizare precum si epurarea apelor uzate intr-o statie de epurare. *Implementarea sistemului de gestionare a deseurilor conform PJGD Tulcea *Reabilitarea drumurilor comunale si extinderea spatiilor verzi la nivelul comunei.

7.2.1 Impact direct si indirect, singular, pe termen scurt, mediu si lung

Ca urmare a analizei activităţilor ce pot avea efecte negative asupra mediului, conform

matricei de impact, s-au putut obţine valorile impacturilor individuale, aşa cum au fost identificate mai sus, acestea fiind următoarele:

Impact Termen Scurt Termen Mediu Termen Lung

Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Singular 6 4 5 3 4 3

Se poate observa astfel, că pentru activităţile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul

impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activităţi, deşi au un uşor impact negativ, este exercitat doar pe termen scurt.

Pe termen scurt, în cazul impactului indirect este rezultatul activităţilor de transport al materialelor de construcţii, a utilajelor, deşeurilor şi a personalului în vederea susţinerii etapelor de amenajare şi construcţie. Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste activităţi presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat.

Impactul organizarilor de santier (aferente lucrarilor mentionate prin PUG) va fi nesemnificativ

asupra Siturilor Natura 2000 din zona de studiu, deoarece amplasamentele acestora vor fi

pozitionate pe teren arabil /pasune – zone antropizate .

Impactul direct al PUG Ceatalchioi la nivelul întregii retele Natura 2000, considerăm că este

nesemnificativ pentru habitatele speciilor pentru care au fost instituite ariile protejate de interes

comunitar - ROSPA00031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si/sau ROSCI0065 Delta

Dunarii.

Impactul direct asupra topografiei zonei si fiziologiei reliefului consta în îndepartarea stratului de sol vegetal, impact care datorita limitarii ca suprafata si perioada nu conduce la modificari ale echilibrului existent al solului si o eventuala limitare a accesului în zona. Chiar daca aceste consecinte asupra topografiei si fiziologiei reliefului sunt inevitabile, ambele sunt reversibile prin masurile luate în cadrul fiecarui obiectiv propus.






7.2.2. Impactul din faza de constructie, de functionare si de dezafectare

Pentru identificarea impactului produs de PUG Ceatalchioi trebuie sa tinem cont de fazele

de realizare a investitiilor, dupa cum urmeaza: a) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE PROIECTARE: Primele masuri pentru identificarea si evaluarea impactului Planului Urbanistic General

asupra ariilor protejate se iau din faza de proiectare, prin alegerea amplasamentelor pe care se vor realiza investitiile, a organizarilor de santier, astfel incat impactul generat sa fie minim.

Pentru alegerea amplasamentelor investitiilor s-au folosit urmatoarele criterii: Sa nu afecteze habitatele prioritare si speciile de plante rare ; Terenul care se introduce in intravilan sa fie liber de constructii si limitrofe zonelor

locuite existente pentru a se racorda usor la utilitati ; Sa nu fie necesare demolari, relocari de drumuri, trasee de conducte de gaze, linii

electrice; Drumurile de acces sa aiba un traseu cat mai scurt, catre drumurile judetene si

comunale existente si sa nu necesite lucrari importante de terasamente (sapaturi, rambleieri);

Extinderea retelei electrice va fi pozitionata de-a lungul drumurilor de acces si a strazilor existente;

Organizarile de santier vor fi amplasate pe teren agricol / pasune, in imediata vecinatate a zonelor de implementare a investitiilor (in zone in care nu s-au identificat habitate prioritare din ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunarii).

Impactul din faza de proiectare poate fi indirect, pe termen lung si rezidual (pana la dezafectarea lucrarilor), in cazul in care problematica de mediu nu este tratata asa cum am mentionat mai sus.

b) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE CONSTRUCTIE: Fazele tehnologice pentru realizarea lucrarilor de constructie a obiectivelor mentionate in

PUG Frecatei sunt in sinteza urmatoarele: Reabilitare drumuri existente si amenajare drumuri de acces; Amenajare organizare de santier pentru fiecare investitie in parte; Sapaturi pentru pozarea cablurilor electrice; Realizare fundatii; Lucrari de constructie obiective (extindere si reabilitare retea de alimentare cu apa,

retea de canalizare cu statie de epurare , reabilitare retea electrica , extindere si reabilitare drumuri , infiintare retea de alimentare cu gaze naturale , infiintarea unei platforme de depozitare a deseurilor animaliere ( biodegradabile ) pentru realizarea de compost

Lucrari de ecologizare a zonelor de implementare a proiectelor mentionate anterior. Impactul PUG asupra speciilor de mamifere si nevertebrate se va manifesta in perioada de

constructie a obiectivelor. Acest impact se va manifesta pe termen scurt, este reversibil si dupa finalizarea constructiilor (care nu se vor desfasura simultan) se preconizeaza ca speciile de mamifere si nevertebrate identificate vor reveni.

c) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE FUNCTIONARE:

Planul Urbanistic General are ca principale obiective de investitii rezolvarea

disfunctionalitatilor existente la nivelul comunei Ceatalchioi, o mai buna organizare teritoriala,






identificarea zonelor expuse riscurilor naturale si dezvoltarea armonioasa a comunei, cu

respectarea tuturor normelor prevazute de legislatia in vigoare. Astfel, prin implementarea PUG

Ceatalchioi si realizarea investitiilor mentionate se va obtine:

optimizarea relaţiilor localităţii cu teritoriul administrativ şi judeţean;

valorificarea potenţialului uman, natural, economic şi funcţional-urbanistic;

dezvoltarea infrastructurii pentru căi de comunicaţii, organizarea transporturilor;

delimitarea teritoriului intravilan şi stabilirea zonelor funcţionale (zonificare funcţională);

stabilirea zonelor cu potenţial construibil;

stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi/sau definitivă de construire;

stabilirea si delimitarea zonelor protejate;

stabilirea distanţelor şi razelor minime de protectie sanitară sau de siguranţă faţă şi dinspre anumite incinte ce aparţin echipării tehnico-edilitare, gospodăriei comunale etc.;

reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea echipării tehnico-edilitare;

evidenţierea situaţiei juridice a terenurilor din intravilan şi circulaţia acestora;

stabilirea obiectivelor de utilitate publică;

stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor prin reglementări generale şi prescripţii specifice

Se preconizeaza ca prin realizarea investitiilor mentionate in Planul Urbanistic General al

comunei Ceatalchioi, impactul existent la data intocmirii prezentului studiu, asupra factorilor de

mediu se va diminua, iar dezvoltarea comunei se va realiza in concordanta cu Strategia de

dezvoltare a comunei.

d) IMPACTUL GENERAT IN FAZA DE DEZAFECTARE

Desi lucrarile de investitii mentionate prin PUG nu sunt de natura a fi dezafectate, in cazul in

care se va lua o astfel de hotarare se vor realiza pentru fiecare lucrare in parte, proiecte de

dezafectare care vor fi supuse avizarii, conform prevederilor legale. Impactul preconizat in aceasta faza este direct, pe termen scurt, nu este rezidual si nici

cumulativ. Dupa finalizarea lucrarilor de dezafectare impactul este pozitiv, refacerea habitatului este

rapida, dupa un an biologic (maxim doi). În faza de dezafectare, impactul va fi temporar asupra habitatelor prezente in zona amplasamentelor investitiilor care vor fi dezafectate.

Zonele respective vor fi supuse unui proces de renaturare, avand in vedere capacitatea de regenerare foarte mare a vegetatiei si pentru care apreciem ca se poate reface in maxim 2 ani.






7.2.3. Impactul rezidual

Un potential impact rezidual negativ va fi generat de cresterea efectelor produse de precipitatii, viituri si miscari de terasamente pe zonele potential afectate. Avand în vedere faptul ca modificarea topografica nu este o permanenta consecinta a lucrarilor prevazute in cadrul obiectivelor PUG, prin masurile luate se va limita efectul final asupra fiziologiei reliefului local al comunei.

7.2.4. Impactul cumulativ

Profilul economic al comunei Ceatalchioi este predominant agricol şi zoo-tehnic,

activităţile industriale fiind slab reprezentate. Locuitorii comunei sunt implicaţi în activităţi precum: pescuit , culturi agricole, creşterea animalelor, comerţ, prestări servicii, liber profesionişti etc.

Din totalul suprafeţei teritoriului administrativ de 8268.04 ha al comunei suprafaţa agricolă este de 5323.18 ha, cu o pondere de 64.45 % din total teritoriu; terenuri neagricole – 2939.21 ha din care: pădure şi vegetaţie forestieră – 1.385.22 ha; ape – 995.83 ha , drumuri -67.14 ha , curti constructii 496.67 ha .

În ceea ce priveşte principalele tipuri de plante cultivate la nivelul comunei: 2.000 ha – porumb, 2.500 ha grâu, 300 ha rapiţa, 800 ha floarea soarelui şi 500 ha orz.


În localitatea Ceatalchioi activitatea de bază este agricultura, desfăşurată în forme individuale sau asociative, pe suprafeţe de teren aflate în proprietatea persoanelor fizice.

După anul 1989, unităţile productive din zonă s-au dezmembrat parţial, diminuând nivelul actvităţilor economice. Există încă spaţii care pot fi incluse în circuitul economic, printr-o bună administrare. Funcţiunea iniţială a acestor spaţii s-a transferat în gospodăriile populaţiei, spaţiile eliberate preluând activităţi de producţie, depozitare şi servicii.

În toate localităţile amenajările agro-zootehnice ale fostelor unităţi CAP au fost dezafectate în proporţie de până la 80%, astfel creşterea animalelor se face în gospodăriile individuale, iar activităţile din categoria serviciilor mecanice pentru agricultură se desfăşoară în societăţi comerciale mici şi unităţi de prestări servicii.

Sectorul zootehnic excelează mai ales în privinţa ovinelor (cca 3.000 capete), urmează păsări (10.000), porcine (cca 500 capete), bovine (cca 250 capete).


Activitatea agricolă, pentru eficientizare şi modernizare şi in vederea înregistrarii unei creşteri a productivităţii, se recomandă a se desfăşura în forme asociative, prin organizarea de ferme.

Privitor la legumicultură, pomicultură şi viticultură, se recomandă utilizarea terenurilor pentru culturi pe suprafeţe mari, cu practicarea unui sistem integrat intensiv, în vederea dezvoltării şi a unităţilor de depozitare, prelucrare, împachetare şi conservare a materiilor prime rezultate (ex. fabrică de conserve etc.).

Localitatea necesită dezvoltarea reţelei de dotări pentru prestări servicii (reparaţii, service, ateliere etc.), servicii de consultanţă, de salubritate etc.; unitati economice productive, depozite şi servicii aferente (brutărie, patiserie, îmbuteliere, atelier confecţii metalice, depozit de combustibil






lichid şi solid, lemne, cărbuni, petrol lampant, obor pentru animale etc.); unităţi comerciale şi de alimentaţie publică: magazin de legume-fructe, magazine alimentare şi de produse industriale etc.

Comuna Ceatalchioi, beneficiază de un potenţial turistic ridicat, reprezentat în primul rând de vecinatatea Bratului Chilia şi de o serie de resurse turistice semnificative susţinute de cadrul natural de excepţie, pasari si zone împădurite (cca 1.300 ha de pădure). Se apreciază că la nivel organizatoric în sensul amintit, comuna nu a beneficiat de planuri şi programe susţinute şi finanţări de dezvoltare a turismului şi agroturismului şi exploatare eficientă a resurselor locale.

În vederea dezvoltării turismului în zonă, se va urmări exploatarea potenţialului natural şi a peisajului favorabil pentru petrecerea timpului liber, a turismului sezonier, de tranzit şi week-end, a turismului rural, agro-turismului includerea în trasee turistice naţionale şi europene etc. Ca o consecinţă a dezvoltării acestui segment economic important, o demarare a valorificării potenţialului va determina crearea de locuri de muncă, a structurilor de cazare şi alimentaţie publică, a pensiunilor agro-turistice etc.

Rezerva de teren stabilită pentru extinderea intravilanului este destinată pentru loturi de locuinţe, spaţii verzi şi dotări, cu rezervele necesare completării tramei stradale şi a echipării tehnico-edilitare ce se va include în domeniul public de interes local. În cadrul acestor zone s-a respectat culoarul de protecţie a reţelelor electrice de medie tensiune, ce traversează unele amplasamente.

Prestările de servicii şi unităţile comerciale, sunt posibil de desfăşurat în asociaţii familiale sau de persoane fizice cu autorizaţie individuală, fapt care ar putea majora beneficiul prestatorului, în atribuţia administraţiei locale intrând exploatarea alimentării cu apă, a reţelei de canalizare şi de salubritate.

Agenţii economici locali trebuie să creeze cadrul asociativ şi partenerial în vederea capitalizării, a găsirii de noi pieţe şi oportunităţi de afaceri, cu alţi agenţi economici din judeţ. De asemenea, se recomandă abordarea diverselor programe europene privind orientarea investiţiilor către turism şi sănătate şi menţinerea activităţilor productive actuale (agro-zoo, viticultură pomiculură, legumicultură etc.) şi a celor în domeniul prelucrării materiilor prime locale, de mică producţie meşteşugărească, depozitare, servicii etc., demararea procesului de dezvoltare a investiţiilor turistice pentru sănătate, odihnă şi agrement cu caracter periodic mai lung sau de tranzit şi petrecere a timpului liber la sfârşit de săptămână.

În principiu, trebuie atraşi investitori în sectorul productiv, capabili să asigure un număr mai mare de locuri de muncă. De asemenea, trebuie dezvoltat sectorul terţiar al serviciilor.

Politica dezvoltării economice poate avea următoarele orientări:

stimularea investiţiilor şi valorificarea resurselor locale. În acest sens, se poate avea în vedere înfiinţarea de unităţi pentru exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos existent în teritoriu, concomitent cu protejarea şi regenerarea fondului forestier;

stimularea creării unităţilor de prestări servicii (reparaţii, întreţinere, prelucrare etc.), în sectorul agricol, cel al construcţiilor şi al activităţilor ce pot folosi forţa de muncă feminină;

crearea unor centre de interes (afaceri, sănătate, sport, turism, agrement), eventual cu înfiinţarea de sedii administrative, agenţii, sedii firme etc.;

colaborarea cu instituţii de învăţământ la nivel local/judeţean/regional pentru pregătirea profesională a forţei de muncă disponibilă în domenii cerute de piaţă;

încurajarea activităţilor cu specific local tradiţional prin diferite forme (scutiri de taxe, pieţe libere de desfacere etc.) şi diversificarea acestora pe principiul liberalizării meseriilor;

Comuna Ceatalchioi deţine potenţial pentru iniţierea, respectiv derularea mai multor proiecte de dezvoltare locală care vizează dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare (apă, canalizare,






gaze, căi pentru transport etc.), dezvoltarea mediului pentru turism, afaceri, cultură tradiţională etc., crearea unei alternative viabile privind creşterea economică, prin dezvoltarea turismului şi serviciilor, atragerea activilor tineri cu domiciliul în localitate.

Limitele in interiorul carora s-a efectuat analiza efectelor cumulative sunt reprezentate de teritoriul administrativ al comunei Ceatalchioi, respectiv cele 8268,04 ha.

Activitatile care sunt propuse a se dezvolta in comuna Ceatalchioi prin prezentul PUG nu sunt de natura sa depaseasca capacitatea de suport a zonei si sa influenteze negativ ariile protejate existente.

8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Măsurile de reducere/eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie de

impact identificat, astfel încât să asigure o reducere la minim până la eliminarea impactului vizat. Pentru activităţile de construcţie şi amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (Health,

Safety, Environment and Quality) care să conţină aspecte legate de planificarea şi etapizarea lucrărilor, mentenanţa utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deşeurilor, toate aceste aspecte putând exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect.

In urma analizei efectuate s-a constat ca posibilele efecte semnificative asupra mediului (pozitive si/sau negative) se vor manifesta doar la nivel local, fara nici o influenta la nivel regional, national sau international.

Planul analizat nu prezinta un impact de mediu in context transfrontiera.

Titularul planului (UAT comuna Ceatalchioi) este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si va face alocatiile bugetare necesare.






9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL

IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie

de impact identificat asfel incat sa asigure o reducere la minim pana la eliminarea impactului vizat. Titularul planului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si va face alocatiile bugetare necesare.

9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului

Lucrarile se vor executa strict in perimetrul destinat constructiilor, pentru diminuarea impactului

fizic asupra solului/subsolului. Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada desfasurarii lucrarilor de

constructie: - se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor pulverulente (nisip, praf de piatra), pentru

a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate; - se va achizitiona material absorbant, care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari accidentale

cu produse petroliere; - utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba verificarile tehnice

la zi; - pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona europubele.

Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada functionarii:

- amenajarea de platforme pentru colectarea selectiva a deseurilor (PET, sticla, hartie, menajer);

- preluarea deseurilor rezultate de pe amplasament cu periodicitate si evitarea depozitarii necontrolate a acestora.

9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata

Pentru evitarea poluarii apelor, titularul planului va lua toate masurile necesare in timpul

desfasurarii lucrarilor prevazute prin PUG. Apele pluviale vor fi colectate si dirijate gravitational spre emisar: bratul Chilia. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor de suprafata pe perioada desfasurarii

lucrarilor de constructie: - materialele de constructie nu vor fi depozitate decat in incinta organizarilor de santier, pentru

a se impiedica o eventuala antrenare a lor in apele din jur; Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata, pe perioada functionarii:

- exploatarea rationala a resursei de apa, fara depasirea debitului maxim de exploatare; - optimizarea consumului de apa ; - nu se vor evacua ape uzate neepurate in emisar ;






- se va monitoriza periodic calitatea apelor uzate evacuate, pentru a se verifica incadrarea lor in NTPA 001 si 002 (HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005).

9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane

Impactul asupra apei subterane este nesemnificativ, deoarece nu se evacueaza ape uzate de

orice natura pe sol, subsol cu posibilitatea sa ajunga in apa subterana.

9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului

Masuri de diminuare a impactului asupra atmosferei pe perioada desfasurarii lucrarilor

de constructie: Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor de

constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. Pe perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructie, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie.

Masuri de diminuare a impactului asupra aerului pe perioada functionarii: Constructiile propriu-zise din zona supusa PUG-ului nu constituie o sursa de poluare

semnificativa a aerului.

9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii

Măsurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare categorie

de impact identificat asfel încât să asigure o reducere la minim până la eliminarea impactului vizat. Titularul planului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si va face alocatiile bugetare necesare.

Măsuri de reducere a impactului direct pe termen scurt

Pentru impactul direct pe termen scurt se recomandă ca activităţile de amenajare şi construcţie să se efectueze într-un mod controlat şi planificat ţinând cont de următoarele aspecte:

1. perioada în care se efectuează, inclusiv perioada din zi: din acest punct de vedere, lucrările

se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în zona din vecinatatea amplasamentului , respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor nu trebuie să depăşească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate;






2. etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare şi construcţie, se recomandă ca lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să se evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelaşi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;

3. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna şi amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor şi a utilajelor, dotate cu materiale absorbante în cazul unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei;

4. calitatea materialelor: se recomandă ca materialele utilizate în procesul de construcţie să poată fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul dezafectării constructiilor (daca proprietarul va decide dezafectarea constructiilor), cantitatea de deşeuri care nu pot fi reintroduse în circuit fie prin reciclare sau refolosire, să fie minim. De asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odată cu expirarea duratei de viaţă, se recomandă achiziţionarea de produse superior calitativ, care au o durată de viaţă superioară, contribuind de asemenea la generarea minimă de deşeuri nereciclabile;

5. calitatea lucrărilor: lucrările efectuate trebuie să aibă ca rezultat încadrarea obiectivelor în peisajul înconjurător, în conformitate cu regulile de urbanism impuse, dar nu se vor restrânge neapărat doar la acestea. De asemenea, lucrările trebuie să fie de o calitate minimă impusă astfel încât să garanteze prevenirea unor reparaţii sau intervenţii neplanificate care pot genera un efect negativ prin generarea de deşeuri, zgomot al lucrărilor etc.;

6. planificarea lucrărilor: pentru activităţile de construcţie şi amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care să conţină aspecte legate de planificarea şi etapizarea lucrărilor, mentenanţa utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deşeurilor, toate aceste aspecte putând exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect;

7. dezafectarea -este putin probabil a se realiza: ţinând cont de specificul lucrărilor pentru dezafectare, similar cu cele de construcţie, se va ţine cont de aspectele mai sus menţionate, iar după înlăturarea tuturor construcţiilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament.

Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt

Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomandă ca toate transporturile necesare pe perioada de amenajare şi construcţie să fie gestionate cât mai eficient astfel încât să se reducă la minim numărul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integrantă din planul HSEQ elaborat. În acest sens, se recomandă ca materialele, echipamentele şi utilajele necesare să fie astfel combinate încât să se asigure transportul lor cu un minim de curse pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate.

Măsuri de reducere a impactului direct pe termen mediu şi lung

Deoarece impactul pe termen mediu si lung este dat de acelasi tip de activitati, masurile de reducere vizeaza ambele categorii de impacturi. Principala masura care trebuie luata este evitarea degradarii habitatelor ecotonale in faza de

constructie a investitiilor care se vor realiza in zona de pasune .

O alta masura foarte importanta este evitarea degradarii habitatelor seminaturale din vecinatate in

faza de executie prin decopertari si poluarii vegetatiei naturale cu materiale utilizate sau rezutate

in urma procesului de constructie.

Pentru o refacere cat mai rapida a habitatelor afectate in faza de constructie se recomanda ca in

cazul executarii sapaturilor , materialul rezultat sa fie depozitat pe orizonturi pedologice, urmand






ca reconstructia habitatului afectat sa se faca cu respectarea stricta a reasezarii solului in functie

de orizoturile pedologice initiale.

Pamantul rezultat din sapatura se va aseaza pe marginea gropilor in depozite protejate, in asa fel

incat sa nu se permita dispersarea pamantului pe teren.

Terenul afectat de sapaturi va fi refacut prin nivelarea si inlaturarea surplusului de pamant.

Pamantul vegetal se va decoperta pe orizonturi pedologice si se va conserva in vederea refacerii

stratului vegetal in zona in care se vor efectua lucrarile.

Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu şi lung

Ca şi în cazul impactului direct pe termen mediu şi lung, impactul indirect pe termen mediu şi lung este determinat de aceleaşi categorii de activităţi. În perioada de cuibărit a păsărilor, care este reprezentată în mare de perioada 15 mai – 15 iulie, nu se vor tranzita zonele tradiţionale de cuibărit şi coloniile păsărilor, pentru a proteja cuibăritul acestora.

Toate aceste măsuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat, conform activităţilor care sunt vizate, în cazul celor pe termen mediu şi lung, fiind necesară implementarea lor pe toată durata de activitate.

Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului raport, care trebuie să asigure resursele necesare implementării lor corespunzătoare.

Ca urmare a implementării unor măsuri precum amenajarea peisagistică prin plantarea unor specii autohtone, pe lângă minimizarea impactului asociat activităţilor, se va asigura pe termen mediu şi lung un uşor impact pozitiv, odată prin încadrarea foarte bună în zonă a planului, cât şi prin asigurarea unor noi locuri de hrănire şi cuibărit pentru speciile din zonă, contribuind astfel la creşterea calităţii biodiversităţii din zonă.

9.6. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii

Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioada desfasurarii lucrarilor de restructurare-modernizare:

- desfasurarea lucrarilor strict pe amplasamentul supus planului va determina o limitare a zgomotelor produse de trafic in zona;

- vor fi utilizate numai utilajele si vehiculele cu inspectia tehnica la zi; - se va respecta programul de lucru pe timpul zilei .

Masuri de diminuare a impactului zgomotului si vibratiilor pe perioada functionarii satului de vacanta :

- activitatea prestata nu este generatoare de zgomote si vibratii.






Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului

Masurile de reducere a impactului se vor desfasura dupa urmatorul calendar ( tabel nr. 45 ) : Nr. crt.

Masura Perioada Responsabil Observatii

1. -lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în vecinatatea amplasamentului,

-perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor

-exclus perioada 15 mai – 15 iulie,

-nu trebuie să depăşească intervalul orar 0900 – 1700

titular -se va evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate

2. - se vor amenaja spatii pentru depozitarea materialelor de constructie, in interiorul loturilor, pentru a se evita antrenarea lor pe sol

- pe perioada de constructie

titular

3. - plantarea unor specii de arbori si arbusti autohtoni

- pe perioada de constructie

titular -va contribui la incadrarea constructiilor in zona si va crea noi locuri de hranire si cuibarit

3. - se va achizitiona material absorbant pentru inlaturarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si apa

-pe perioada de constructie si functionare

titular

4. - deseurile menajere vor fi depozitate selectiv, intr-un spatiu special amenajat si va fi predat societatilor autorizate


titular

5 umectarea drumurilor de acces in perioadele secetoase din an


titular

6 restrictii de viteza in zona obiectivelor pentru limitarea emisiilor de praf


titular

Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere este titularul, UAT COMUNA

CEATALCHIOI, care va aloca sumele necesare implementarii acestora .






10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A

EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN

PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE

10.1. Introducere

Directiva SEA ( Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001

privind Evaluarea impactului anumitor Planuri si Programe asupra mediului ) a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. La art.16 , alin (1) se mentioneaza ca: “ titularul planului/programului proiecteaza alternative posibile, luand in considerare obiectivele si aria geografica a planului sau programului (…) “.

Pentru realizarea Planului Urbanistic General , s-au avut in vedere mai multe alternative/solutii si variante pentru a imbina obiectivele beneficiarului si cerintele regulamentului de urbanism, ale prevederilor legale pe linie de mediu, ale prevederilor legale referitoare la sanatatea publica.

In cadrul procesului de realizare a PUZ-ului, s-au analizat doua alternative dupa cum urmeaza: “alternativa 0”: este situatia in care potentialul de dezvoltare al zonei vizate ramane

nevalorificat, situatia in care planul nu se realizeaza; “alternativa 1”: este situatia in care propunerea de amenajare a teritoriului are in vedere

stabilirea de reglementari in vederea aducerii la zi, in concordanta atat cu reglementarile H.G.1516/2008, cat si cu cerintele si oportunitatile zonei.

10.2. Prezentarea alternativelor

“Alternativa 0”, reprezentata de alegerea neimplementarii planului, este solutia prin care cadrul natural ramane intact. In contextul socio-economic actual, aceasta solutie ar conduce la limitarea turismului, degradarea constructiilor existente si influente negative asupra factorilor de mediu (turism necontrolat, gestionare defectuoasa a deseurilor, etc). Aceasta solutie nu confera avantaje semnificative privind conservarea biodiversitatii deoarece regenerarea biodiversitatii este un proces ce se deruleaza pe mai multe zeci de ani, iar rezultatele scontate ar putea fi din nou afectate de factorul antropic. Speciile de pasari vizate cu masuri de conservare necesita areale mult mai mari decât suprafata vizata.

In ceea ce priveste obiectivele declarate ale principiului dezvoltarii durabile, aceasta solutie nu corespunde tendintelor de dezvoltare economica si sociala din judetul Tulcea.

“Alternativa 1”- prezentata in prima varianta de PUG prevedea introducerea unei suprafete de 36 ha teren , fara sa tina cont de pozitionarea acestora in situri Natura 2000 si de speciile de plante identificate in urma monitorizarii . “ Alternativa 2 “ – prezentata in varianta finala a Planului Urbanistic General este solutia ce imbina in mod armonios cele trei elemente ale dezvoltarii durabile si anume mediul inconjurator, economia si elementul social. In aceasta varianta de plan cele 14,76 ha teren care se introduc in intravilan sunt suprafete pe care se desfasoara activitati antropice , NU s-au identificat specii de plante si/sau habitate prioritare/comunitare .

Solutii tehnice si tehnologice alternative: Nu este cazul.






Solutii privind alimentarea cu apa: Sistemele de alimentare cu apă din cele patru sate au

fost reabilitate şi modernizate, investiţiile fiind finanţate prin Proiectul de Dezvoltare Rurală şi prin bugetul local.

Pentru satul Ceatalchioi si pentru satul Pătlăgeanca este realizat un proiect tehnic ”Reparații rețele de distribuție și aducțiune a apei potabile, com. Ceatalchioi”, elaborat în anul 2001 de către SC DINAMIC DESIGN SRL pentru realizarea rețelelor de distribuție a apei potabile, precum și a sursei de apă și a rezervei de apă potabilă.

Solutii privind evacuarea apelor uzate: Nu există sistem centralizat de canalizare-epurare al apelor uzate rezultate din consumul de apă potabilă al locuitorilor. În prezentul PUG se propune realizarea integrala a sistemului de canalizare.

Epurarea apelor uzate canalizate se va face în staţii compacte de epurare cu capacităţi mai mici de 5,0 l/s. Staţiile de epurare vor fi staţii noi, moderne, care permit extinderea procesului de epurare o dată cu extinderea debitului de apă uzată. Efluentul staţiilor de epurare este bratul Chilia. Distanţa de protecţie sanitară pentru acest tip de staţie de epurare este de 100m, conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populației.

Solutii privind asigurarea energiei electrice/agentului termic: nu este cazul.

CONCLUZIE :

Evaluarea alternativelor a indicat viabila si de preferat varianta de realizare a alternativei de plan care prevede introducerea in intravilan a 14,76 ha teren . Aceasta alternativa de plan a luat in consideratie TOATE aspectele de mediu (distante fata de zone protejate, localitate, gradul de afectare a solului, zgomot, , impact vizual, arheologic, sa nu afecteze speciile/habitatele din vecinatatea zonei monitorizate.

Mentionam ca nici o alta varianta de plan nu ar asigura beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasa.






11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII

PLANULUI SAU PROGRAMULUI

Introducere

Monitorizarea performantelor de mediu ale implementarii Planului Urbanistic Zonal este necesara

pentru a identifica orice impact de mediu neprevazut, astfel incat sa se poata interveni cu actiuni de corectare. Monitorizarea zonei in care se va implementa planul s-a realizat in perioada martie 2015 – iunie 2017 , astfel incat au fost date preluate din toate perioadele fenologice.

Monitorizarea biodiversitatii

Faţă de măsurile prezentate anterior, se recomandă implementarea unui program de

monitorizare a biodiversităţii pe perioada de construcţie, pentru a putea observa evoluţia biodiversităţii şi a putea stabili măsuri suplimentare în cazul în care se constată că impactul evaluat iniţial se modifică, în scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat. În acest sens se propune spre implementare următorul program de monitorizare:

Program de monitorizare

Programul de monitorizare propus are la baza obiectivele si problemele de mediu identificate si prezentate în capitolele anterioare, si se refera la aspectele de mediu relevante care pot fi influentate de implementarea Reactualizarii Planului de Urbanism General al comunei Ceatalchioi, judetul Tulcea propus.

Tabel nr.46– program de monitorizare: Nr.crt. obiective Indicator Frecventa Responsabilitate

Etapa de implementare a investitiilor prevazute prin PUG

1 Protectia calitatii solului : - Delimitarea terenurilor

afectate direct de investitii

Masuratori topografice si delimitarea stricta a terenurilor afectate de investitii

Conform planurilor de constructie

UAT Ceatalchioi

2 Protectia calitatii aerului -controlul emisiilor datorate utilajelor si mijloacelor de transport

Pulberi in suspensie,pulberi sedimentabile

Conform bunelor practice ingineresti

UAT Ceatalchioi

3 Zgomot si vibratii Masuratori periodice a nivelului de zgomot si vibratii la limita zonelor in care se construieste

Conform planului de constructie

UAT Ceatalchioi

Etapa de functionare a obiectivelor prevazute prin PUG

4 Managementul deseurilor Cantitatile de deseuri generate , tratate , valorificate si eliminate pentru fiecare tip de deseu in parte

lunar UAT Ceatalchioi

5 Ape uzate evacuate dupa epurare Conform NTPA001 Conform Autorizatiei de

UAT Ceatalchioi






Gospodarire a Apelor si Autorizatiei de mediu

Biodiversitate

6 Monitorizarea zonelor unde se vor implementa lucrarile de constructie – lucrari de decopertare si prelevare daca va fi cazul a exemplarelor de fauna din zona punctelor de lucru si transportarea acestora in zone sigure din vecinatate – care sa le confere conditii de habitat asemanatoare ( ex. Lacerta viridis , Podarcis taurica )

Inainte de inceperea lucrarilor de constructie si pe parcursul acestora


UAT Ceatalchioi, Diriginte de santier Specialist biodiversitate

7 Monitorizarea zonei in care se vor desfasura lucrari in vecinatatea ariilor protejate

Inainte de inceperea lucrarilor de constructie si pe parcursul acestora


UAT Ceatalchioi, Diriginte de santier Specialist biodiversitate

Monitorizarea se va face de catre personal specilizat , contractat de catre titular, iar

raportarea se va face in primul trimestru din anul urmator pentru care s-a realizat monitorizarea,

catre autoritatile de mediu, fiind insotita si de recomandari sau masuri de reducere a impactului

asupra mediului daca este cazul.

In cazul in care se constata mortalitati , conform art.14 din HG nr.323/2010 :

„ Persoana fizica sau reprezentantul unei persoane juridice care detine accidental exemplare de

fauna salbatica sau cadavre ale acestora are obligatia sa o declare la comisariatul judelean al

Garzii Nationale de Mediu si sa semneze declaratia privind capturarea/uciderea accidentala a unei

specii de pasari sau a unei specii strict protejate prevazute in anexele nr. 4A si 4B la Ordonanta

de urgenta a Guvemului nr. 57/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, al carei model este

prevazut in anexa nr. 2 a hotararii „ .

Monitorizarea biodiversitatii se recomanda a se realiza in perioadele favorabile pentru fiecare tip in parte ( tabelul nr. 47)

Tip biodiversitate Luna

01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12

Pasari cuibaritoare

Pasari sedentare

Pasari de pasaj

Pasari oaspeti de iarna

Mamifere

Chiroptere

Amfibieni,reptile

Nevertebrate

Flora

Efectele asupra populațiilor de faună identificate la nivelul amplasamentului, se vor observa

ca urmare a prezenței/absenței in timpul execuției lucrărilor de construcţie / reabilitare a reprezentanților speciilor observate de către evaluator şi prezentate in acest Raport de mediu.






Menționăm că numai in urma unor observații directe in timpul realizării lucrărilor, se vor putea trage concluzii certe referitoare la efectele planului (inclusiv efectele secundare) asupra biodiversității.

Frecvența observațiilor va fi saptamanala in perioada de realizare a lucrărilor. In timpul

deplasărilor in teren vor fi determinate toate speciile prezente pe amplasament sau in vecinătatea acestuia. De asemenea, trebuiesc determinate speciile de păsări ce cuibăresc (dacă este cazul) in zonă cu scopul de a măsura abundența speciilor in zona respectivă şi a evalua cât mai corect impactul planului asupra păsărilor.

Menționăm că intervalul aprilie -septembrie este perioada cea mai relevantă pentru monitorizarea speciilor de păsări cuibăritoare, păsări in pasaj, mamifere terestre, amfibieni, reptile, insă şi restul anului poate oferi date (ex. monitorizarea păsărilor sedentare şi a mamiferelor mari) care să contureze o imagine de ansamblu asupra efectelor realizării lucrărilor propuse in plan asupra biodiversității.

Raportul de monitorizare va fi raportat catre Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, dupa finalizarea lucrarilor sau la cerere .






12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU

Conform HG nr. 1076/2004 privind evaluarea de mediu a unor planuri/programe pentru actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Ceatalchioi, judetul Tulcea au fost organizate Grupuri de Lucru pentru identificarea problemelor de mediu.

Observatiile /recomandarile/problemele ridicate de catre participanti au fost consemnate in Procesele verbale intocmite de reprezentantul APM Tulcea si pot fi consultate la sediul APM Tulcea, la titular, expert de mediu.

Informatii generale

Titlul lucrarii: Actualizare Plan Urbanistic General al comunei Ceatalchioi, judetul Tulcea Titularul / beneficiarul lucrarii: UAT Comuna Ceatalchioi Autorul atestat al Raportului de Mediu: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea Adresa : str. Garii, nr. 1,bl. G1, sc. C , apt.3 , Tulcea, judet Tulcea, Telefon/Fax: 0340-104.067

Planul Urbanistic General şi Regulamentul General de Urbanism aferent este un instrument

operaţional al politicii de dezvoltare a administraţiei locale şi constă în stabilirea priorităţilor de intervenţie, reglementărilor şi servituţilor de urbanism ce vor fi aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din comuna Ceatalchioi, judeţul Tulcea în perioada următorilor 5 - 10 ani şi prin care s-a urmărit rezolvarea următoarelor categorii de probleme:

analiza situaţiei existente şi identificarea disfuncţionalităţilor;

determinarea priorităţilor de intervenţie;

zonificarea funcţională a intravilanului şi reglementarea propunerilor urbanistice;

condiţiile şi posibilităţile de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Politica Consiliului Local Ceatalchioi va trebui să fie orientată în principal către asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile şi armonioase a comunităţii. Planul de Dezvoltare Strategică stabileşte fundamentele pentru asigurarea dezvoltării durabile, prin utilizarea avantajelor poziţiei sale geografice, valorilor sale istorice şi culturale, potenţialului uman şi resurselor naturale şi de mediu, odată cu oportunităţile ce derivă din integrarea în Uniunea Europeană. Scopul realizării Planului de Dezvoltare Strategică este de a promova dezvoltarea şi prosperitatea pe termen lung, coeziunea materială şi socială, valorile culturale şi calitatea vieţii, alături de modernizarea infrastructurii planificată pe termen lung şi mediu, creşterea şi diversificarea economică, crearea unei societăţi incluzive şi cu un sistem de protecţie socială adaptat nevoilor, menţinerea unui mediu sănătos şi curat.

a) Obiective strategice de dezvoltare: Obiectivele prioritare pe termen mediu şi lung sunt următoarele: - valorificarea potenţialului natural prin amenajarea peisagistică a acestuia, mobilarea cu

unităţi de agrement şi loisir, crearea de condiţii pentru desfăşurarea unor manifestări şi activităţi cultural-artistice, sportive, comerciale, festivităţi etc. care se adresează tuturor segmentelor de populaţie;

- valorificarea potenţialului natural turistic local cu grad ridicat de accesibilitate, prin facailitarea realizarii de case de vacanta si reabilitarea drumurilor;

- valorificarea zonelor verzi publice prin amenajări specifice în scop turistic, de agrement şi de recreere; crearea de noi zone plantate accesibile;






- valorificarea patrimoniului forestier din punct de vedere turistic şi economic; - reabilitarea cadrului construit, armonizarea arealelor naturale, construite şi a spaţiilor

publice de agrement, factor important pentru creşterea calităţii vieţii şi atragerii investitorilor; - stimularea dezvoltării şi diversificării economice prin noi activităţi nepoluante; - reabilitarea clădirilor valoroase concomitent cu reabilitarea cadrului natural; - reabilitarea infrastructurii şi utilităţilor publice de echipare tehnico-edilitară; - reabilitarea infrastructurii de transport şi comunicaţii prin amenajări specifice (intersecţii,

completări ale tramei stradale, modernizări ale străzilor existente etc.); - regenerarea zonelor plantate, cu precădere a celor care completează cadrul construit;

PUG se elaborează în scopul:

analizei obiective a stadiului actual de dezvoltare a localităţii, identificării principalelor disfuncţionalităţi şi priorităţi de intervenţie pentru o mai bună organizare teritorială şi spaţială;

stabilirii limitei intravilan, corelată cu planurile cadastrale şi posibilităţile de dezvoltare;

stabilirii direcţiilor, priorităţilor, obiectivelor, reglementărilor privind amenajarea teritoriului administrativ şi dezvoltarea urbanistica a localităţii în cadrul limitei intravilan;

utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare zonelor şi subzonelor funcţionale;

stabilirii servituţilor urbanistice privind zone de siguranţă, protecţie sanitară etc.;

identificării zonelor expuse riscurilor naturale (alunecări de teren, inundaţii, prăbuşiri, neomogenităţi geologice etc.) şi tehnologice, pentru prevenirea şi reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent şi stabilirea condiţiilor de construibilitate;

evidenţierii fondului construit valoros (monumente, obiecte de patrimoniu, alte valori arhitecturale, ambientale etc.) şi a modului de conservare, protejare şi valorificare a acestuia;

creşterii calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii şi serviciilor de interes public;

fundamentării realizării unor obiective de utilitate publică;

elaborării Regulamentului Local de Urbanism şi asigurării bazei reglementare pentru eliberarea Certificatelor de Urbanism şi a Autorizaţiilor de Construire;

respectării şi corelării intereselor individuale cu cele colective în ocuparea terenurilor;

identificării zonelor de dezvoltare pentru principalele funcţionale: locuire, activităţi economice productive, echipare tehnico-edilitară şi gospodărie comunală, zone verzi şi de cadru natural cu potenţial în dezvoltarea funcţiunii de agrement şi a obiectivelor turistice, concomitent cu conservarea mediului natural şi antropic.

Dintre principalele obiective urmărite în cadrul PUG se menţionează:

optimizarea relaţiilor localităţii cu teritoriul administrativ şi judeţean;

valorificarea potenţialului uman, natural, economic şi funcţional-urbanistic;

dezvoltarea infrastructurii pentru căi de comunicaţii, organizarea transporturilor;

delimitarea teritoriului intravilan şi stabilirea zonelor funcţionale (zonificare funcţională);

stabilirea zonelor cu potenţial construibil;

stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi/sau definitivă de construire;

stabilirea si delimitarea zonelor protejate;

stabilirea distanţelor şi razelor minime de protectie sanitară sau de siguranţă faţă şi dinspre anumite incinte ce aparţin echipării tehnico-edilitare, gospodăriei comunale etc.;

reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea echipării tehnico-edilitare;

evidenţierea situaţiei juridice a terenurilor din intravilan şi circulaţia acestora;

stabilirea obiectivelor de utilitate publică;






stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor prin reglementări generale şi prescripţii specifice

însuşirea prevederilor strategiei de dezvoltare a localităţii, aprobată de Consiliul Local. Comuna Ceatachioi este amplasată în partea de nord a judetului Tulcea, pe malul drept al

bratului Chilia, avand ca artera principala de circulatie bratul Chilia si este pe circa jumatate din perimetrul sau, comuna de granita.

Comuna este delimitată de următoarele unităţi administrativ-teritoariale:

o La Nord si Vest – este delimitata de bratul Chilia si frontiera de stat cu Ucraina;

o la Est – este delimitata de teritoriul comunei Pardina (fosta 1 Mai);

o la Sud – este delimitata de teritoriul comunei Somova si al municipiului Tulcea.

Comuna Ceatalchioi este compusa din satul de reşedinţă Ceatalchioi şi localităţile componente Patlageanca, Plaurul, Salcieni. Acestea se află într-o relaţie de influenţă şi interdependenţă atât între ele cât şi cu reşedinţa de judeţ, Municipiul Tulcea, în funcţie, în primul rând, de distanţa dintre aceste localităţi, pe drumuri rutiere, după cum urmează:

- Ceatalchioi - resedinta de comuna, situata la cca 12 km de municipiul Tulcea si aflata pe malul drept al bratului Chilia

- Patlageanca - sat situat pe malul drept al braţului Chilia la cca. 6 km de reşedinţa de comună

- Plauru - sat component aflat pe malul drept al bratului Chilia (in fata orasului lsmail din Ucraina) si distantat la cca 14 km de resedinta de comuna

- Salcieni - sat component, situat la bifurcarea bratelor Chilia si Tulcea, la cca 6 km de resedinta de comuna.

Teritoriul administrativ al comunei Ceatalchioi este tranzitat pe directia S-N de DC1 pe o

lungime de 19,0 km. Accesul localitătii Sălceni cu sediul de comună Ceatalchioi se face prin DC13, în lungime de 2,0 km.




Legătura localitătilor comunei cu Municipiul Tulcea si celelalte localităti din zonă se face si pe cale fluvială prin bratul Chilia sau pe canale.

UAT Ceatalchioi are o suprafata de 8268.04 ha care se suprapune cu ariile naturale protejate: ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si ROSCI0065 Delta Dunarii (a se vedea Plansa de incadrare in teritoriu).

Prin extinderea intravilanului cu 14.76 ha ( de la 525.52 ha existent la 540.28 ha propus) se vor mari suprafetele de teren aferente trupurilor : 1 – sat Ceatalchioi ( care va integra in intravilan trupurile izolate din zona de nord a localitatii ) ; 1 – sat Patlageanca ( includerea in intravilan a unui teren arabil care este lipit de trupul existent . Exista trupuri care sunt propuse a fi excluse din intravilanul UAT Ceatalchioi ( trupurile 2, 3 ,4, 5 – sat Ceatalchioi , trup 4 – sat Patlageanca , trup 3 – sat Plauru, trupurile 5 si 6 – sat Salcieni ).






BILANT TERITORIAL TRUPURI-tabel nr. 48

Nume trup

Suprafata (ha)

existent

Suprafata (ha)

Propus

AMPLASAMENT FATA DE SITURI NATURA

2000

Destinatie


ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta

Dunarii si Complex Razim Sinoe



mixt

Trup 2 1.29 0


Agrozootehnic

Trup 3 3.06 0


Agrozootehnic + TDS

Trup 4 0.23 0


Gospodarie comunala

Trup 5 1.07 0


Agroindustriala





mixt

Trup 2 0.3 0.3


Spatii verzi plantate intravilan

Trup 3 0.17 0.17


Gospodarie comunala

Trup 4 0.25 0


Neproductive

Trup 5 0.17 0.17


Agroindustriala

Trup 6 0.19 0.19


Gospodarie comunala






Raportând planul propus la distribuţia habitatelor de interes conservativ la nivel european

pentru care a fost declarată aria protejată de interes european ROSCI 0065 Delta Dunarii au

rezultat următoarele concluzii pe fiecare tip de habitat în parte (tabel nr.49):





mixt

Trup 2 0.27 0.27


TDS





mixt

Trup 2 0.16 0.16


Gospodarie comunala -cimitir

Trup 3 0.14 0.14


Gospodarie comunala -TDS

Trup 4 0.15 0.15



Trup 5 0.1



Trup 6 0.1



TOTAL 525.52

540.28







Cod Denumire habitat Concluzii

3160 Lacuri distrofice si iazuri Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi extins intravilanul prin PUG .

6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi extins intravilanul prin PUG .

7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi extins intravilanul prin PUG .

91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)


92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)


1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare


1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului


1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase


1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)


1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice


2110 Dune mobile embrionare (in formare) Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi extins intravilanul prin PUG .

2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)


2160 Dune cu Hippophae rhamnoides Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi extins intravilanul prin PUG .

2190 Depresiuni umede intradunale Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi extins intravilanul prin PUG .

3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea


3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition


3260

Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion


3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention







62C0* Stepe ponto-sarmatice Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi extins intravilanul prin PUG .

6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)


6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion


6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin


6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi extins intravilanul prin PUG .

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)


3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara


1150* Lagune costiere Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi extins intravilanul prin PUG .

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi extins intravilanul prin PUG .

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice Acest tip de habitat nu a fost identificat în zona de studiu, respectiv pe amplasamentul unde se propune a fi extins intravilanul prin PUG .

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos


Mentionam ca pe cele 15,22 ha care se vor introduce in intravilanul localitatilor

Ceatalchioi si Patlageanca NU s-au identificat tipurile de habitate enumerate mai sus

( făcând parte din SCI0065 „Delta Dunării “ ) . Suprafata totala care se introduce in intravilan

este de 14,76 ha deoarece la nivelul satelor Salcieni si Plauru se micsoreaza suprafata

intravilanului existent .

Explicaţia lipsei habitatelor şi speciilor prioritare de interes conservativ din zona de

intravilan a PUG-ului propus este activitatea antropică intensă care există în zonă prin

cultivarea intensivă a terenurilor prin intermediul agriculturii convenţionale si păşunatul

intensiv.






Concluzii:

Având în vedere obiectivele planului propus pentru implementarea PUG amplasamentul si natura activitatilor desfasurate de pe teritoriul comunei Ceatalchioi, implementarea obiectivelor nu vor avea un impact negativ asupra zonelor care se introduce in intravilan . Obiectivele evidentiate nu vor restrânge/fragmenta/distruge speciile de flora si fauna protejate.Datorita amplasarii proiectelor mentionate in PUG in arii protejate s-a realizat un program de monitorizare a activitatilor in perimetrului de implementare a obiectivelor. In acest sens s-au stabilit necesitatile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum si metodele de lucru si de colectare a datelor.Zona de studiu a fost stabilita astfel incât sa cuprinda întreg teritoriul comunei precum si zonele adiacente în functie de speciile de pasari monitorizate.

În urma procesarii datelor de monitorizare atat pentru habitate, specii de flora cât si pentru fauna s-au ales variantele optime din punct de vedere a protectiei biodiversitatii fara afectarea habitatelor prioritare identificate si a speciilor de interes comunitar identificate si s-au propus masuri de reducere a impactului.

Elaboratorul prezentei lucrari recomanda emiterea avizului

de mediu pentru acest plan.






BIBLIOGRAFIE

- Ciocârlan V. 1994. Flora Deltei Dunarii. Editura Ceres, Bucuresti. - Donită Nicolae, Aurel Popescu, Mihaela Paucă - Comănescu, Simona Mihăilescu, Iovu Adrian Biris, Manual de interpretare a habitatelor, editia 2005 revizută, Editura Tehnică Silvică, Bucuresti. - Donita, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela Puca-Comanescu, Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegetatia României, Editura Tehnica Agricola, Bucuresti - Dihoru Ghe., Negrean G. 1976. Sintaxoni specifici Deltei Dunarii. Muzeul Deltei Dunarii, Peuce, Tulcea. Vol. 5. - Dihoru Ghe., Negrean G 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania. Editura Academiei Romane, Bucuresti - Gafta D., Owen M., 2008 Manualul de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din Romania - Popescu A., Sanda V., Oroian Silvia 1997. Vegetatia Deltei Dunarii. Muzeul judetean Mures, Marisia. Vol. 25. - Sanda V., Arcus Mariana 1999, Sintaxonomia gruparilor vegetale din Dobrogea si Delta Dunarii, Editura Culturala Pitesti - Sanda V., Popescu A. Nedelcu G. A. 1991. Caracterizarea vegetatiei din Delta Dunarii. Acta Bot. Horti Buc. - Sanda V., Öllerer Kinga, Burescu P. 2008. Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti. - Sanda V., Vicol Ioana, Stefanut S. 2008. Biodiversitatea ceno-structurala a invelisului vegetal din România. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti. - Mihai Petrescu, Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor , Tulcea 2007 - Victor Ciochia , Aves Danubii-Pasarile Dunarii de la iIzvoare la varsare, Ed. Pelecanus, Brasov , 2001 - Societatea Ornitologica Romana , Grupul Milvus -Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania , Targu-Mures, 2008 *** 2006 Delta Dunarii III. Studii si cercetari de stiintele naturii si muzeologie *** INTERPRETATION MANUAL OF EUROPEAN UNION HABITATS EUR 27.July 2007 *** OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile si completarile ulterioare.

*** HG 1516/2008- privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervaţia

Biosferei Delta Dunării. *** Master-Plan Rezervatia Biosferei Delta Dunarii-2005 Consiliul Judetean Constanta si

Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii (Master Plan for Danube Delta Biosphere Reserve).

*** Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii- Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

*** Strategie de vizitare pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – ARBDD, februarie 2010. *** Ordin 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania , modificat si completat prin Ordinul 2387/2011 *** HG nr. 971/2011 care modifica si completeaza HG nr. 1284/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania






*** Ordin 19/2010 privind aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor natural protejate de interes comunitar *** Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proeicte publice si private *** Directiva Consiliului 92/43/CEE-Directiva Habitate *** Directiva 79/406/CEE – Directiva Pasari *** http://www.ddbra.ro; *** www.mmediu.ro



http://www.ddbra.ro/




ANEXE



INTOCMIT PENTRU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC … · Evaluarea strategica se aplica, de catre unele...

Documents

Transcript of INTOCMIT PENTRU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC … · Evaluarea strategica se aplica, de catre unele...