Academia de Studii Economice din Moldova

Traseu turistic național nr.8Chișinău-Vărzărești-Dolna-Vorniceni-Pănășești-Cojușna-Chișinău

“Traseul culturii și literaturii”

Student:Grițco Mihaela

Profesor:Platon Nicolae

Chișinău 2014

Traseu turistic național nr.8

Chișinău-Vărzărești-Dolna-Voniceni-Pănășești-Cojușna-Chișinău

“Traseul culturii și literaturii”

Motto: Pentru a aprecia cultura națiunii,

trebuie să mergi în ţara ta, să cunoşti

oamenii şi trebuie să intri în

contact cu cultura ţării.

Tipul traseului: circular

Tematica excursiei: literară, culturală, religie, viticultură.

Transport: autocar, minibus, autoturism.

Complexitatea traseului: deplasare cu transport. Nu există grad sporit de complexitate pentru vizitarea obiectivelor turistice. Pe jos se vor parcurge distanțe nesemnificative.

Vestimentație: nu este necesar echipament special, dar este necesară încalțăminte comodă.

Destinătarii excursiei: turiști interni, turiști străini, studenți, elevi, iubitori ai culturii si literaturii.

Durata excursiei: 8-10 ore.

Programul excursiei include: vizitarea mănăstirii Vărzărești, locurilor pușkiniene,bisericii din Vorniceni, complexului etno-cultural “Vatra” de la Pănășești, fabricii de vinuri “Migdal-P” din Cojușna.

Agrement: la solicitare poate fi organizat program cultural- artistic la complexului etno-cultural “Vatra”, plimbare cu caii, tragerea la arc, aruncarea armelor reci.

Alimentație: prânz la restaurantul “La Bădiș”, sau la complexului etno-cultural “Vatra” din Pănășești, degustare de vinuri la fabrica de vinuri “Migdal-P” din Cojușna.

Cazare: nu se oferă servicii de cazare.

Localități de tranzit: satul Lozova.

Lungimea traseului – 210 km tur-retur.

Scopul excursiei: Cunoașterea patrimoniului literar-cultural și religios a zonei turistice Nord – Vest, vizitarea locurilor pușkiniene,promovarea imaginii Republicii Moldova la nivel european prin intermediul valorilor artistice naționale, dar și a managementului cultural în baza Complexului Etno- Cultural “Vatra”, cultura consumului și prioritățile benefice a vinului.

Obiectivele turistice incluse în programul excursiei:

Vărzărești : Mănăstirea Vărzărești (mănăstire de călugărițe), “Sfîntul Mare Mucenic Dumitru”. Dolna: casa-muzeu “A. S. Pușkin”, muzeul “Conacul Zamfir Ralli Arbore”. Vorniceni: biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”. Pănășești: complexul etno-cultural “Vatra”. Cojușna: fabrica de vinuri “Migdal-P”.

Se va completa cu informație despre:

- Raionul Strășeni- Orașul Strășeni- Satul Vărzărești- Satul Dolna - Satul Vorniceni- Satul Pănășești - Satul Cojușna

Structuri de cazare:

Structuri de alimentație:

Structuri de agrement:

Raionul Strășeni

Raionul Strășeni situat la 23 km departare de Chișinău, în direcția nord-vest,pe malul râului Bâc. Este fondat in 1545. Are o suprafata de 760 km² si populatia de 91744 de mii. Din care populația urbană o constituie 21801 de mii și populația rurală o constituie 69943 de mii.

Fiind un raion inzestrat cu numeroase bogății istorice, culturale  și naturale Strășeniul are o valoare imensă pentru  turismul Republicii Moldova.

Rezervaţia Ştiinţifică ”Codru”.

Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 5177 ha la 49 km de capitala Chişinău, ocolul silvic Lozova, raionul Străşeni. Rezervaţia a fost organizată în anul 1971. Vegetaţia silvică este reprezentată de păduri foioase (de gorun, stejar şi fag) de tipul pădurilor central-europene. 

Rezervaţia este de fapt un tezaur naţional, ce păstrează un valoros genofond floristic şi faunistic.

Rezervaţia Silvică ”Condriţa”.

Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 61 ha ocolul silvic Condriţa raionul Străşeni.

Rezervaţia Silvică ”Roşcani”.

Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 134 ha ocolul silvic Ghidighici raionul Străşeni.

Rezervaţia Peisajeră ”Căpriana Scoreni”.

Este Arie naturală de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 1762 ha în raionul Străşeni, între satele Lozova, Vorniceni, Pănăşeşti, Truşeni, Cojuşna, ocolul silvic Căpriana. Unele sectoare de pădure crescută din seminţe ating vârstă de peste 100 ani.

Stejarul lui Ștefan cel Mare din Scoreni

  Principalul obiectiv turistic al satului este rezervația peisagistică Căpriana-Scoreni în cadrul căreia se află unul din ștejarii lui Ștefan cel Mare.

Satul medieval descoperit în Lozova

Centrului de Arheologie al Academiei de Științe a Moldovei a descoperit pe moșia comunei Lozova, r-nul Strășeni, necropola unui sat dispărut din vremea lui Ștefan cel Mare, este vorba de cimitirul unui sat dispărut în secolele XIV-XVI.

Orasul Straseni

Orășelul cu aceasta denumire e menționat documentar ca sat la 20 martie 1545. Din sursele celui mai bătrin locuitor din oraș care a auzit din mărturisirile bunicului său ca pe un deal un oarecare Teofan, stăjer, a construit o casă in care stăteau stăjerii ce vegheau Chișinăul. Odata cu apariția localității, de la cuvintul stăjeri s-a tras si toponimul Strășeni. Începând cu sec. XX, s-a dezvoltat intens, devenind un centru industrial important din republică.

Zonele de agrement sunt : lacul Ghidighici, 6 parcuri de cultură și odihnă, in apropiere sunt Codrii Moldovei cu o flora și fauna extreme de surprinzătoare si bogată, tot aici se află legendarul stejar a lui Ștefan ce Mare cu o vârstă de peste 500 ani.

Satul Vărzărești

 Comuna Vărzăreşti aflată într-o zonă bogată în păduri, vii şi livezi are în componența sa două sate cu o vîrstă de şase secole. Înființarea satului Vărzărești este atestată documentar în ziua de 25 aprilie 1420, odată cu Mănăstirea Vărzărești, ctitorul căreia este Ștefan Vărzaru. De aici a moștenit numele atît satul cît și cea mai veche mănăstire de pe teritoriul Basarabiei. În localitate sunt trei biserici: Biserica Sfîntul Ambrosie de Optina, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, și Biserica Sfîntul Mucenic Dimitrie de la mănăstire.

Mănăstirea Vărzărești, ”Sfîntul Mare Mucenic Dumitru”

Este situate la 60 km de or. Chișinău. Această mănăstire e plasata pe o ascesiune de relief,inconjurată de coline acoperite de păduri pe malul râului Sinești. Este una din cele mai vechi mănăstiri din Basarabia, atestată încă într-un document din timpurile domnitorului Alexandru cel Bun, care la 25 aprilie 1420, dă boierului său Venia un hrisov prin care întărește niște moșii și le fixează hotarele. În acest document se pomenește de “Kișco Varzareva monastârea” ca hotar al moșiei boierești. Nu mult după aceasta mănăstirea a fost pustiită de tătari,fiind restaurată abia în anul 1770. În anii următori mănăstirea a mai fost de două ori jefuită și ruinată de tătarii din Bugeacul Basarabiei.

Pînă la 1815 mănăstirea Vărzăreşti era de călugări, transformîndu-se după această dată în mănăstire de maici.

La 1862 exista doar biserica mănăstirii cu hramul „Sfîntul Dumitru”construită din lemn și acoperită cu șindrilă. În prezent mănăstirea are două biserici. Biserica de iarnă cu hramul „Naşterea Domnului”, ridicată în 1868 şi cea de vară, din piatră, cu hramul „Sfîntul Dumitru”.

În 1959 autorităţile sovietice au închis mănăstirea. Au fost date jos clopotele, au fost scoase icoanele, cărțile bisericești, arhiva, odoarele au fost încărcate și duse spre a le da foc. Au fost închise cele două biserici. 50 de călugarițe și surori au fost lăsate să trăiască în continuare în căsuțele lor. Biserica de vară „Sfîntul Dumitru” a fost transformată în depozit de produse alimentare, iar cea de iarnă - în club.

În 1990, la cererea călugărilor și creștinilor din sat, a fost reînființată mănăstirea.Începând cu anii 1992 și până acum la mănăstire au fost realizate lucrări importante cum ar fi reparația bisericii Sfîntul Mucenic Dmitrie, construcția unui bloc locative pentru măici, amenajarea curții. De asemenea, se realizează lucrări de pictare a interiorului bisericii „Sfîntul Dumitru”.

Arhitectura mănăstirii respectă arhitectura tradițional moldovenească, combinată cu elemente ale clasicismului tardive.

Mănăstirea Vărzăreşti este un punct de atracţie nu numai prin faptul că este cea mai veche mănăstire din spaţiul basarabean, dar şi din motivul că găzduieşte “Icoana făcătoare de minuni a

Maicii Domnului”,  şi icoana „Prodromiţa”, o pictură de excepţie lucrată la muntele Athos părticică din Lemnul Sfintei Cruci, precum şi multe părticele de moaşte ale sfinților .

Dolna

Dolna este un sat din R-nul Strășeni, atestat la 25 aprilie 1420. Pitoresc ca toate satele de codru așezat între dealurile împădurite,în formă de potcoavă,cu deschidere spre nord.

La poarta localității, lângă o frumoasă dumbravă de nucari,se află un memorial al gloriei militare, mai sus pe un pisc, de unde se deschide o largă priveliște peste meleagurile podgorene, e plasat un popas turistic cu restaurant.

Între sat si pădure se întinde o pajiște largă,pe care au loc festivaluri etnofolclorice, sărbători pușkiniste, întruniri turistice.

Strâmtorat din trei părți de păduri secular, satul nu și-a schimbat vatra, dar denumirea i-a fost schimbată in repetate rânduri. În adâncul nebulos al istoriei I s-a zis Corniș, mai apoi Cornești, dub 1768 e Dolna, din 1949 e Pușkino, acum e iarași Dolna.

Muzeul “Conacul Zamfir Ralii Arbore”

Mai în adâncul satului pe o terasă cu arbori decorativi,se întrezărește un palat impunător, cu poartă înaltă,frumos ornamentată, si gard împletit din nuiele. E fostul conac al moșierului Zamfirache Ralli,care l-a avut aici de oaspete pe geniul literaturii ruse Alexandr Pușkin. La invitația lui Zamfirache Ralli, scriitorul rus aflat în surghiun la Chișinău, in iulie-august 1821 și-a petrecut vara la Dolna. Aici, el cunoaște mai aproape cultura și tradițiile localnicilor și se împrietenește cu familia Ralli-Arbore. Se spune că tânărul Pușkin anume aici se îndrăgostește de țiganca Zamfira, căreia îi dedică câteva poezii. La conacul familiei Ralli-Arbore, în mijlocul unui parc mic, se pot vedea bustul poetului rus, izvorul Zamfirei și alte locuri pușkiniene. Peste 128 de ani conacul a devenit muzeu. În fața lui întimpină și petrece vizitatorii monumentul lui Pușkin. Alături de muzeu se înalță o frumoasă biserică, zidită de același Zamfirache Ralli acum 185 de ani.

Casa-muzeu “A. S. Pușkin”

În casa negustorului rus Naumov, a locuit poetul Alexandr Pușkin. La 10 februarie 1948 a fost inaugurată Casa-muzeu “A. S. Pușkin”. Astăzi muzeul are 2 săli de expoziție.

Fondurile muzeului numără peste 30 mii unități de păstrare: obiecte unice de epocă, pânze, gravuri, obiecte de artă plastica decorativă și de uz casnic, podoabe, cărți,exlibrisuri din sec. al XVIII-lea – XIX-lea.

În 1964 , 8 octombrie s-a deschis o filială a muzeului in satul Dolna. Astăzi conacul poartă numele de Zamfir Ralli. Marele poet a fost acolo in 1821.

Satul Vorniceni

Documentar satul Vorniceni este menționat pentru prima dată la 25 aprilie 1420 în domnia lui Alexandru cel Bun. Un străvechi sat moldovenesc – Vorniceni, care este situat în raionul Străşeni în apropierea graniţei cu raionul Călăraşi. Este unul dintre cele mai vechi sate din Moldova. Denumirea satului provine de la cuvîntul „vornic”, o persoană apropiată de domnitor. Vornicul avea putere administrativă, adesea şi juridică şi era dregător de rang înalt.

Vorniceni este destul de mare, cea mai mare parte a sa se află pe panta dealului, vîrful căruia

este acoperit cu pădure, aşa încît partea de sus a satului se mărgineşte nemijlocit cu masivul

silvic. Apropierea de pădure se resimte în toate, inclusiv şi în mulţimea de veveriţe, care se

plimbă prin copaci, acoperişuri şi gardurile satului.

Satul Vorniceni este un sat tipic din centrul ţării, unde viaţa decurge liniştit şi măsurat. În sat s-

au păstrat destule case vechi, în mare măsură părăsite. Unul dintre monumentele istorice din sat

este biserica străveche de lemn din partea de sus a localității, care necesită restaurare. O altă

atracţie a satului este complexul turistic vast şi pitoresc din partea de jos a satului, dar şi Fabrica

de vinuri.

Biserica din lemn “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”  Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Vorniceni a fost construită în 1904.

Iniţial, era o casă pentru preot şi, totodată, local pentru şcoala bisericească. Biserica din

Vorniceni este interesantă datorită faptului că-i înălţată pe un „soclu" de piatră, iar pereţii sunt

tencuiţi. Deasupra pronaosului se află o clopotniţă masivă octogonală de lemn. Este considerată

monument istoric.

Satul Pănășești Un sat din R-nul Strășeni, astestat la 27 iulie 1448 cu denumirea Voloseni. Plasat sub un masiv

de pădure, cu dealuri înalte , localitatea inundată de verdeață capătă o înfățișare poetica.

Așezarea acestui sat este întretăiată de șoseaua ce urcă prin codrii seculari spre Mănăstirea

Căpriana. La vest peste un uriaș masiv de pădure are hotar cu moșiile satului Vorniceni.

În fața Pănășeștilor se așterne lunca lata a râului Bîc. La Pănășești s-au păstrat cetăți de

pământ cu o vechime de multe secole. Specialistii au descoperit aici 3 așezări umane din epoci

istorice diferite, prima localitate umană are o vechime de peste 6.000 de ani, pe locul vetrei

acesteia fiind colectate obiecte casnice,în special vase de argilă înfrumusețate cu linii si puncte

asemănătoare notelor muzicale.

Se presupune ca denimirea de Pănășești provine de la numele de familie al unui neam vechi de

răzeși Panăș, care pe parcursul istoriei a fost cea mai frecventă in partea locului.

Obiective turistice in acest sat sunt: Biserica “Sf. Varvara” și Monument al consătenilor căzuți

in Războiul al Doilea Mondial.

Complexul etno-cultural “Vatra” Complexul Vatra este situat la 32 km de Chișinău, după orașul Strășeni (lângă restaurantul La Bădiș). Reprezintă o platformă de promovare a culturii și a tradițiilor populare, aflat într-un cadru natural pitoresc, la periferia Rezervației Codru,  Pe 28 și 29 iunie 2014, Vatra a găzduit primul Festival Medieval din Moldova. Muzică live, bucate tradiționale, expoziții de artizanat și multe alte activități. Scopul proiectului este de a redescoperi și a promova tradițiile, obiceiurile, cultura și identitatea locală. Acestea, fiind baza dezvoltării turismului eco-rural în Republica Moldova, care ar atrage un număr mare de vizitatori străini.

Cele mai importante evenimente organizate în cadrul proiectului „Moldova – Cultură și Destin European” sunt:

Festivalul Medieval (28 – 29 iunie 2014) Festival Etno-Balcanic (16 – 17 august 2014) 3)  Picnicul Anului la VATRA (25-26 octombrie 2014) 4)  Festivalul Etno-Folcloric „Satul de Crăciun” (1 decembrie 2014 – 8 ianuarie 2015)

Complexul Etno-Cultural „VATRA” este capabil să găzduiască circa 10.000 de vizitatori și are o suprafață de 8 ha. Denumirea complexului „Vatra” vine de la locul în care altădată se cocea pâinea, se aprindea focul și se depănau povești. De-a lungul istoriei, vatra a fost cântată și i s-au dedicat poezii, fiind desemnată drept simbol al familiei și al perenității. VATRA este conceput ca un spațiu recreativ și propune spre delectarea vizitatorilor: târguri și expoziții, unde meșterii populari, pictorii și sculptorii își expun creațiile. Pe lîngă acestea, complexul VATRA oferă și posibilitatea de a derula evenimente de business, workshop-uri și master-class-uri.

Satul Cojușna Documentar acest sat este astestat la data de 7 martie 1508.

O frumoasă istorie a acestui sat au scris S. Cojușneanu și L. Bulat. Și se deschide ea cu o dulce

legendă despre Ștefan cel Mare, care tare “demult, la o îngemănare de secole, se întorcea cu

oastea spre cetatea de scaun, după o bătălie grea dar victorioasă asupra tătarilor. Într-o poiană

însă dădură de un sălaș de om. La auzul sunetului de corn și zăngănitului de arme stăpînul

sălașului a ieșit în întîmpinare... și mare i-a fost uimirea când îl văzu pe Ștefan oaspetele său.

Domnitorul Moldovei așijdere se minună că îl are în față pe spătarul Cojușneanu, care îl slujise

cu credință amar de vreme...

După ce domnitorul și oștenii săi se ospătară din bunurile spătarului, după ce îi ascultară

păsurile și bucuriile, Ștefan cel Mare ar fi zis la despărțire: “Pentru credință și milostenie îți fac

danie locurile aceste. Satul ce va fi să apară aici să-ți poartă numele, iar izvorul-rangul. Și unde-i

codru să crească poamă,pe oșteanul care trece pe aici să-l cinstească,puterea lui să crească și pe

dușman să-l zdrobească...” Un obiectiv care atrage turiștii în acest sat este fabrica de vin “Migdal-P”.

Fabrica de vin “Migdal-P”

In inima Moldovei, la distanţa de doar 15 km de Chişinău, renumitul “CHATEAU COJUȘNA” vă invită să descoperiţi tainele procesului de producere a vinurilor şi divinurilor, să admiraţi frumuseţea beciurilor unde se păstrează colecţiile celor mai renumite vinuri produse de „MIGDAL-P” – unul dintre cei mai mari producatori si exportatori de vinuri din Republica Moldova. Fabrica a fost fondată în 1944 şi este în prezent una dintre cele mai importante companii din producţia şi exportul de vinuri.

La Fabrica de vin Cojusna puteti face cunostinta cu prelucrare a vinului, precum si arhitectura unica al salilor de degustare, care vă invită să evaluati producţia vinificatorilor locale. Vinurile Cojusnei amintesc dinamismul unui joc moldovenesc.Sălile de degustare din subsolurile “CHATEAU COJUȘNA” reprezintă originale maşini ale timpului, deoarece degustările se petrec în “epoca medievală”, unde în liniştea subsolurilor palatului veţi deveni familiari cu vinurile propuse.

Uşile sălilor de degustare sînt larg deschise şi vă aşteaptă să savuraţi cele mai bune vinuri de calitate în armonie cu tradiţionalele bucate moldoveneşti, fiind în acelaşi timp şi locul perfect pentru petrecerile de familie.

Sunteți oricând binevenit la fabrica de vinuri „MIGDAL-P”!

Bibliografie:

1. Victor Zadaniuc, Tudor Țopa. “Localitățile Republicii Moldova”2. Ludmila Ilvițchi. “Mănăstirile și schiturile din Basarabia”3. Biroul Național de Statistică. “Anuarul Statistic a Republicii Moldova 2013”4. www.moldovenii.md 5. www.travel.md