Inteligenta emotionala in actiune - cdn4.libris.ro emotionala in... · Title: Inteligenta...
17
? \o x INTELIGENTA EMOTIONALA IN ACTIUNE , i tra'nrns 5, cs*entng I managerr sl ecnrpe Poogt*** d* pentru l;dsri, MARCIA HUCHES JAMES BRADFORD TE,RRELL a $
Transcript of Inteligenta emotionala in actiune - cdn4.libris.ro emotionala in... · Title: Inteligenta...
?\o
xINTELIGENTAEMOTIONALAIN ACTIUNE,
itra'nrns 5, cs*entngImanagerr sl ecnrpe
Poogt*** d*pentru l;dsri,
MARCIA HUCHES
JAMES BRADFORD TE,RRELL
a
$ (
MARCIA HUGHES
JAMES BRADFORD TERRELL
INTELIGEI{TAtv
EMOTIOI{ALAA,
INACTIUNEtPROGRAME DE TRA|N|NG $l CAACHTNG
PENTRU LIDERI, MANAGERI SI ECHIPE
Traducere din englezi de
SILVIA GUTA
cuRrst @vEClIE
CUPRINS
Introducere
O resursi care trebuie exploatati ...."...........'...'7
PrimaparteCum folosim inteligenla emolionald pentru a obline
schimbdri rea1e.............. ..'.......'..... 15
Capitolul lPledoarie pentru inteligenla emofionali" ,.....16
Capitolul2Cum pot fi utilizate exerciliile ......"...""."...'...25
Partea a doua
Explorarea inteligenlei emolionale Si a abilitdgilor ce determind
starea de bine generald "...............43
Abilitatea IImagineir de sine......... ........;.........."'..........."....45
Abilitatea 2
Autoactualizarea.............. .......'..'.49
Abilitatea 3
Autocongtientizarea emolionali...............................'.. '.'.'.....54
Abilitatea 4
Expresivitatea emolionali ...................... ..""....59
Abilitatea 5
Asertivitatea ...........64
Abilitatea 6
Independenla................... ............69
Abilitatea 7
Relalionarea interpersonale .................. ...........73
Abilitatea 8
Empatia....... ............7g
Abilitatea 9Responsabilitatea social[.. .......... g4
Abilitatea 10
Rezolvarea de probleme ..............90
Abilitatea 11
Testarea realitd1ii....... ...................g4
Abilitatea 12
Controlul impulsurilor ...............9g
Abilitatea 13
Flexibilitatea .........102
Abilitatea 14
Toleranla la stres.......... .....,........ l0g
Abilitatea 15
Optimismul ..........n4
Abilitatea 16
Fericirea/Starea de bine generald ..................120
Partea a treiaExercilii p entru dezvoltare a abilit dsilor eficientespecifice inteligenlei emolionale... ...................I25
Abilitatea 1
lmaginea de sine
Exercifiul 1.1
Relaxeaz6-te cu pufini autocompasiune............... ............. 130
Exerciliul1.2Fii congtient de tine insuli............
Exerciliul 1.3
Reconciliere ...............r...... .......... 139
Exercifiul l.4Autorecompense.............. ......,... 145
Abilitatea 2Autoactualizarea'
Exerciliul2.1Gestioneazl-{i timpul cu un proiect de 2o/o......... ............... 149
Exerciliul2.2Vinitoarea de comori.... ....."'..' 155
Exercifiul2.3Cum si devii tot ceea ce poti fi........... '..........162
Exerciliul2.4Pune-li inspiralia in practic5! '...'.'.......,.........167
Abilitatea 3
Aut o c o n S ti enti z ar e a em ofi o n ald
Exerciliul 3.1
Extinderea c0mpului perceptiv conEtient'.'... ..............".....174
Exerci1iul3.2EEti conectat?.................... .......'..179
Exerciliul3.3Cum ies emoliile la suprafafi.. ....'.....'..............."'.......'........185
Exerciliul3.4A te indrepta spre... Ei a te indepirta de'. ' "'...... ......'........ 190
Abilitatea 4
E xp r es iv it at ea em o f i o n al d
Exercifiul4.lExprimarea rezistenlei... ......"". 196
Exerci1iul4.2Firi cuvinte ..........200
Exerciliul4.3''.,.,,.,,..'......'204
Exerciliul4.4Exprimarea emo[iilor in relelele de socializare online..............."'.'.......207
Abilitatea 5Asertivitatea
Exerciliul5.1Dezvoltarea asertivitilii echilibrate in cadrul echipei ......2I1Exerciliul 5.2
Pornegte la drum! ......................21g
Exerciliul5.3Pune frdni! ...........224
Exercliul 5.4
Cum si te faci inleles .................22g
Abilitatea 6Indepeidenla
Exerciliul6.lDecizii virtuale........ ...................232
Exerciliul6.2Gata cu servilitatea!.. .................237
Exerciliul6.3Pe cont propriu ..........................24I
Exerciliul6.4Mergi cu turma sau singur? .....245
Abilitatea 7
Relali onare a inter p er s o n al d
Exercifiul 7.1
Investeqte in prieteni! ................24g
Exerciliul 7.2
Cuvinte de incurajare ................253
Exerciliul7.3Prieteni noi................... .................25g
Exercifiul 7.4
Distraclia gi relafiile semnificative ................263
Abilitatea 8
Empatia
Exercifiul8.1
Refeta influen{ei personale: curiozitate qi compasiune................... .......266
Exerci!iul8.2
Corelalia dintre sentimente gi semnificalii. .......................270
Exercifiul8.3Complexitatea stlrilor afective ......................273
Exercifiul8.4Acfioneazi empatic! ..................280
Abilitatea 9
Resp ons abilitatea sociald,
Exerciliul9.lConcentreazi-te pe ceva rnai important decit propria persoani.........285
Exerci1iul9.2
|umitatea plini a paharului '....288
Exerciliul9.3Eu pentru cine muncesc?.................. ..............293
Exerciliul9.4Valoarea voluntariatului ................. .".'....'......297
Abilitatea 10
Rezolvarea de probleme
Exerciliul 10.1
Cind problemele devin conflicte .....'............299
Exerciliul 10.2
Impactul emofiilor asupra deciziilor...... .......306
Exerciliul 10.3
Modelul MasterSoveo pentru echipe ............311
ExerciliuI10.4
Negocierea de tip cAgtig-cd9tig............ '.'."'...320
Exercifiul 10.5
O fundalie so1idd........... ............323
Abilitatea 11
Testarea realitd;ii
Exerciliul 11.1
Perspicacitatea politic[..............:........... ..........329
Exercifiul li.2Simti, auzi, vezi - este realitate?...... ...............333
Exerciliul 11.3
Vizitl in realitatea celorla\i .....337
Exercifiul ll.4GdndeEte la intregul poten[ia1...... ..................341
Abilitatea 12
C o ntr olul impul s ur ilor
Exerciliul12.1FrAna de urgen!i........ ................346
Exerciliul 12.2
A fi sau a nu fi... impulsiv...*.. .......................350
Exerciliul 12.3
O alticale... ..........362
Exerciliul 12.4
Butoanele roqii .............. .............36g
Abilitatea 13
Flexibilitatea
Exerciliul t3.lFlexibilitatea echipei ....,............373
Exercifiul 13.2
Gata cu blocajele!..... ..................37g
Exerciliul 13.3
DalNu/Poate ........383
Exerciliul 13.4
Program flexibi1......... ................3gg
Abilitatea t4Toleranla Ia stres
ExerciliuI14.1Solulia antistres....... ...................391
Exerciliul 14.2
Personalitatea e de vind! ........i............. ...........3g7
I Exerciliull4.3 :
ua rala prm apa .........................405
Exerciliul 14.4
Respiralie profund6..... ..............408
Abilitatea 15
Optimismul
Exerciliul 15.1
Dialoguri interne qi comportamente optimiste.................. .....................4L2
Exercifiul i5.2Concentreazl-te pe solulie!......... ...................419
Exerciliul 15.3
Rezultate pozitive ......................424
Exerciliul 15.4
Explicalia optimisti..... ..............428
Abilitatea 16
Fericirea/Starea de bine generald
Exerci{iul 16. 1
Dincolo de grani!e.... .................435
Exerciliul 16.2
Cultivarea propriei fericiri.......... ....................439
Exerciliul 16.3
Dl mai departe cu recunoqtinfn!............... ..........................443
Exercifiul 16.4
Atitudinea de recunogtinle ............... ............447
Referinle ...............451
Resurse........ ..........456
Indice 461
PRIMA PARTE
Cum folo sim inteligen{ a emofio n alapentru a obyine schimbari reale
in Prima Parte, vom aborda pe larg motiva{ia qi obiectivele ce stau labaza dezvoltirii inteligenlei emolionale (IE) gi vom pune accent pe patruinstrumente psihometrice esenliale in determinarea coeficientului deinteligenli emotionalS. (EQ. in prima secliune vom prczenta o argu-mentalie ce susline inteligenla emotionali qi vom explica de ce este atAt
de mare influenla pe care IE o are asupra eficientei personale. in urmS-toarea secfiune ne vom familiariza cu patru dintre cele mai semnificativeinstrumente de m[surare din domeniul IE qi vom ptezentao matrice care
stabileqte corelalii intre toate exercifiile propuse pe parcursul acestei cir{igi fiecare dintre abilitdfile specifice din sfera IE descrise in instrumentelepsihometrice selectate.
Daci lucrezi cu unul dintre cele patru teste - EQ-izo' sau EQ360,TESI', MSCEIT' sau EISA -, ai posibilitatea de a consulta ,,Matricea de
referinfe" pentru a identifica exerciliile potrivite modelului teoretic apli-cat. Exerciliile propuse vor stimula dezvoltarea competentelor vizate, ori-care ar fi instrumentul psihometric pe care il utilizezi.
Mai mult decAt atdt, poate cel mai mare avantaj al exerciliilor din aceasticarte este faptul ci nu este absolut necesari parcurgerea unui proces de
evaluare psihometricd.. Exerciliile pot fi aplicate si independent, pentrua consolida competenlele vizate in demersul de dezvoltare. De exemplu,daci doregti si te concentrezipe empatie, cauti exercitiile 8.1, 8.2, 8.3 Ei8.4 gi alege-l pe acela care se potrivegte cel mai bine contextului de lucru.
CAPITOLUL 1
Pledoarie pentru inteligenfa emolionall
!i-ar plicea sd fii mai eficient in muncd 9i in viala privatd? Ji-ai dori s[ ilipofi inlelege mai bine emoliile gi si descoperi motivele care le dau naqtere?in loc si reac{ionezi dupi aceleagi vechi tipare de comportament ca qipdni acum, !i-ar pldcea si participi mai congtient la propriile sentimente
9i la propriile acliuni? Ji-ai dori si ai mai mulli prieteni sau sd dezvollirelalii mai deschise qi mai autentice cu prietenii pe care deja ii ai? Ji-arplScea si fii capabil si ili monitorizezi gi si ifi suslii progresul in atingereaobiectivelor pe care !i le propui, pe termen scurt sau pe termen lung? incazul acesta, vei iubi explorarea universului inteligenlei emofionale!
Analizarea gi dezvoltarea inteligenlei emofionale nu ne face doar maifericifi, ci ne face capabili si ne automotivdm, s[ gestionim eficient stre-sul din viala de zi ca zi gi s[ solulionim constructiv conflictele ce potapirea. Cu ajutorul inteligenlei emolionale, vom putea s6 incurajdm, siconsollm, si disciplinim sau si confruntdm tot felul de oameni, intr-unmod corespunzdtor diverselor situalii cu care ne putem confrunta. IEdetermind eficienfa cu care ne exprimdm emoliile, in diferitele contex-te culturale de care aparlinem - familia, locul de munci sau comunita-tea din care facem parte - gi influenleazi, de asemenea, misura in caresuntem capabili si ii ascultim pe cei din jurul nostru gi mdsura in caresuntem capabili si ne facem ascultali.
Emofiile: ce sunt ele?
Pentru o abordare corecti a inteligentei emolionale, trebuie si incepemcu o scurti analizit, a emotiilor - ce sunt si cum se manifestd ele. Ne placesi spunem ci emoliile se referi la lucrurile cu care intrdm in contact... nudoar acelea pe care le putem atinge, ci gi cele cu care interactionim prin
PLEDOARIE PENTRU INTELIGENTA EMOTIONALA
intermediului vlzului si auzului, papilelor gustative gi celulelor olfactive
ale mucoasei nazale. Emoliile sunt ceea ce simlim atunci cAnd universulintri in contact cu propria noastrl imaginatie, dela groaza provocatl de
un zgomot puternic gi inspiimintitor in mijlocpl intunericului pAnd la
cele 15 minute de celebritate, cdnd gtim c[ am reugit gi toli ceilalli pot sivadi asta. Emoliile sunt cele care ne pun in migcare qi ne motiveazl,.Toateaceste trei cuvinte - emolie, migcare, motivalie - se inrudesc etimologiccu latinescul emoyare, care inseamnd a mi;ca. Emoliile sunt cele care ne
suslin de-a lungul luptelor pe care le ducem gi tot ele ne infrumus eleazlvictoriile. De fapt, daci ne punem intreb[ri cu privire la motivul pentrucare facem un anumit lucru, rispunsul va implica intotdeauna o emolie -un lucru pe care ne dorim si il evitdm gi de care incercim si ne indepir-tlm sau un lucru pe care ni-l dorim gi spre care incercim s[ ne indrept[m.Frica gi dorinla sunt doui dintre cele mai puternice emolii umane gi sunt
recunoscute ca fiind cei mai puternici factori motivalionali in regnulanimal.
Studiile realizate de cdtre Candace Pert la Institutul Nalional de Sindta-
te Mintall demonstreazl faptul c[ emofiile se asociaz[ puternic cu neu-
ropeptidele, lanluri scurte de molecule proteice care circuld, in intregulorganism gi au rolul de ,,molecule-mesager", difuzdnd in intregul sistem
nervos informalii privitoare Ia ceea ce se intAmpl[ intr-o anumitl parte a
organismului. in cartea Molecules of Emotion (1997), Pert susline faptul
ci emoliile reprezintl o conexiune transformativi intre minte qi corp,
acea misterioase comunicare, Ia nivel de mecanicd cuantici, prin care
informafia se transformi in materie gi prin care organismele noastre sin-
tetizeazd,, la nivel chimic, actul congtiinfei.
Demonstrarea faptului cd r[spunsurile noastre emolionale sunt decrip-
tate in biochimia organismului uman este o realizare extrem de impor-tanti. Triirile emofionale, precum furia, suferinla, depresia sau bucuria,pot fi influenfate sau chiar controlate de noi, dar asta nu inseamnd, insi,ci le putem porni sau opri la comandl, asa cum putem face cu un bec.
Corpul nostru are nevoie de timp pentru a metaboliza aceste compo-nente chimice - de exemplu, adrenalina, care este eliberat[ in sistemul
nervos atunci cAnd ne este frici. Chimia din spatele emoliilor ne poate
ajuta si ne schimbdm perspectiva gi s[ privim lumea din ipostaze atitu-dinale diferite, in funclie de felul in care ne simfim. Atunci cdnd, prindialog interior, dezvolt5'm gi menlinem gAnduri pozitive cu privire la noi
17
IB TNTELTcENTA EMoTToNALA iN aclruNn
ingine gi Ia lumea din jurul nostru, nu facem altceva decAt si susfinem
stiri emolionale pozitive, cum ar fi de exemplu ingeniozitatea, optimis-mul sau motivalia.
intr-un exerciliu devizualizare a emotiilor, am putea si ni le imaginlm ca
pe nigte verigi invizibile care ne conecteaz[ cu ceilalli gi, la scarl mai larg[,cu toate fiinlele din jurul nostru - ele formeazi un cimp de informaliespecializat[, pe care noi il putem detecta s,i decoda prin intermediul unorlimbaje instinctuale arhaice: expresivitatea faciald, mirosurile, postura
corporald gi intregul sistem al comunicdrii nonverbale. Pe ldngd toate
acestea, fiinlele umane sunt capabile si atingi un nivel superior, cel al
interpretlrii. Prin intermediul inteligenlei cognitive.gi cu ajutorul lim-bajului semantic, putem sd ne denumim emoliile gi sentimentele 9i si leddm o vasti varietate de semnifica{ii simbolice, fin delimitate din punctulde vedere al structurii si al nuantei.
Inteligenfa
La inceputul secolului al XX-lea, psihologii au inceput s[ construiasciteste pentru misurarea abilitililor cognitive qi intelectuale ale oamenilor.Rezultatul final a fost ceea ce cunoagtem astdzi sub numele de test IQ stan-
dardizat. Pe mlsuri ce studiile asupra inteligenlei umane au continuat, a
inceput sd se conturezeteoria conform cireia inteligenla este o aptitudinemogteniti, care nu poate fi influenlati prea mult de nivelul de educalie.
S-a descoperit ci adullii nu au intotdeauna un IQ mai mare decAt copiii,iar valoarea scorului IQ nu pare sd creasci odati cu inaintarea in vArst[.
in anii '70, era foarte rispAnditl teoria conform cireia inteligenla este
aptitudinea misurati prin intermediul testelor IQ, iar aceastl aptitudineeste determinati genetic. Totugi, cind Weschler incepuse s[ dezvolte con-ceptul de test IQ, el susfinea ideea cd existl gi alte forme de inteligenld inafari de cea studiati de el.
Au existat cAliva oameni de gtiintl care au avut aceeagi viziune ca Wechsler,
iar acegtia nu s-au multumit cu o definilie static6 si unidimensionall a
inteligenlei gi nici nu au fost satisfbculi de felul in care inteligen{a era
mdsurat[ in acea perioadl. in anii '80, Howard Gardner a publicat o lucra-re care a abordat tema ,,inteligenlelor multiple", demonstrAnd importanla
9i necesitatea dezvoltdrii definiliei, iar Reuven Bar-On a introdus terme-nul de ,,coeficient emo{ional" in incercarea de a diferenlia competentele
PLEDOARIE PENTRU INTELIGENTA EMOTIONALA
din sfera emolionald de ceea ce intelegem prin intelect. Cercetirile con-duse de )ohn Mayer si Peter Salovey au stat labaza dezvolt[rii unei teoriia inteligentei emofionale, teorie ce delimiteazl patru structuri de abilitili:perceperea emotiilor, facilitarea gdndirii prin intermediul emofiilor,inlelegerea emoliilor si autocontrolul emoliilor. Lor li s-a alituratDavid Caruso si, impreuni, ei au construit testul MSCEIT (Mayer-Salo-
vey-Caruso Emotional Intelligence Test - Testul de inteligenli emolionaliMayer-Salovey-Caruso), un instrument de evaluare psihometrici cu
coeficienli de fidelitate gi validitate mari, bazat pe misurarea abilitililor gi
etalonat pe un egantion normativ de 5 000 de subiecli.
Definilia pe care ei au formulat-o pentru inteligenla emofional[ pune
accent pe ,,inteligen
20 TNTELTcENTA EMoTIoNALA iN eclruNr
,,Competenfele din sfera emolionald pot fi mlsurate, intr-o manier[ obiec-tiv[, prin intermediul testelor de abilitili, de performanli sau de cunoE-
tinfe. Astfel de teste ar fi compuse din serii de intrebdri de genul celor de
mai jos:
. Din ce cauzd, apare tristetea?
. Care ar fi o strategie eficientl de a calma un client furios?
Testul MSCEITTM (pronunlat in limba englezi mess-keet - mes-kit)le cere
oamenilor sl solulioneze probleme de ordin emo{ional, pentru ca apoi sievalueze corectitudinea rispunsurilor. La final, scorurile oblinute de opersoani sunt comparate cu o bazi de date uriagd - un esantion norma-
tiv, rezultAnd astfel un coeficient de inteligenfi emolionali sau scor IE.(Caruso gi Salovey, 200a,p.75).
Creierul
Procesarea emo{iilor este un proces incongtient. Este ceva ce facem intui-tiv 9i care ne permite s[ anticipdm comportamentul celorlalti, intr-un modmai direct si mai spontan decAt prin limbaj. Inteligenla emolionali este
reprezenlatl., prin excelenli, de nemijlocire. Circuitele neuronale umanesunt adaptate astfel incAt si poatd procesa rdspunsurile emofionale fbrla le raporta la raliune. Cum mi simt in acest moment? Cum te simfi inacest moment? Cum ne influenfeazd. reciproc ceea ce simlim si care este
efectul emoliilor noastre asupra felului in care ne hotirim si acliondm?Rispunsurile la astfel de intreblri fundamentale sunt procesate constantde sistemul nostru limbic, numit gi creier emofional, undeva sub nivelulpercepliei gi gindirii conqtiente.
Atunci cind stimulii senzoriali ajung in creier, ei vor fi procesali, in primiinstantd, la nivelul talamusului. Aici, informalia este scanati in cdutare detipare familiare care ar putea si fi fost semnificative pentru noi in trecut.Aceste tipare informalionale sunt trimise citre hipocamp, unde sunt ana-lizate pentru a se identifica conlinuturile ameninlitoare, pentru ca apoiamigdala s[ decidi dac[ va activa sau nu reacfia ,,lupt[ sau fugi". Dacdnu este gisit niciun precedent similar care si motiveze apari{ia fricii,informatia este trimisi citre neocortex, unde va fi analizati din punctulde vedere al semnificaliei, intr-un proces rafional.
Circuitele emolionale ale creierului regleaz6,, de asemenea, eliberarea a
doi dintre cei mai importanti hormoni din corpul uman: cortizolul qi
PLEDOARIE PENTRU INTELIGENTA EMOTIONALA
DHEA (dehidroepiandrosteronul). Cortizolul are multe roluri pozitive infunctionarea organismului, dar este adesea cunoscut sub numele de ,,hor-monul stresului", deoarece expunerea la situalii stresante cauzeazdsecretia
excesivi de cortizol, cu numeroase repercusiuni negative asupra sindtilii.DHEA, pe de altl parte, este cunoscut, in unele contexte, sub numele de
,,hormonul tinerefii". Acest lucru se datoreazi faptului ci DHEA poate slcontracareze efectele negative ale cortizolului, care tinde si suprasolicite
organismul, determindnd grlbirea procesului de imbltrdnire.
Inima
Contrar agtepterilor pe care le-am putea avea, creierul nu este singurulresponsabil de inteligenla noastri emolionali. De fapt, studii recente
desfbqurate la Institutul HeartMath (Childre 9i Martin, 1999) au demon-strat faptul cd inima joaci, si ea, un rol extrem de important in inlelegerea
lumii din jurul nostru Ei in rispunsurile noastre comportamentale. Inimacomunici la nivel chimic cu restul organismului, producdnd anumilihormoni cu rol in intensificarea st[rilor afective. incl gi mai remarcabil
este faptul ci semnalele electromagnetice pe care inima le trimite c[trecreier - gi, de altfel, cb:tre toate celulele corpului - sunt cele mai puternice
semnale din intregul organism! Inima genereazdun cAmp electromagne-
tic care poate fi detectat de la o distanld de cdliva pa9i, in orice direclie. De
asemenea, ea comunicd mecanic cu tot restul corpului, prin intermediulundelor de presiune transportate de sistemul vascular. Ce mesaj trimiteinima prin toate aceste canale de comunicalie? Ei bine, ea oferi orga-
nismului un permanent feedback cu privire la felul in care funclioneaziintregul sistem.
Cercetlrile lui Antonio Damasio (2003) au demonstrat faptul c[ fiinleleumane nu pot lua decizii cognitive fbr[ a procesa qi informalia emolionalireferitoare la felul in care ne raportim la situalia in cauzi:. Prin urmare,
inteligenla emolionali este, de fapt, o sintezi a funcliilor inimii gi ale cre-
ierului, gAndurile 9i simlimintele impletindu-se in urzeala nemaipome-
nit de bogati a triLirii umane.
Emofiile Ei identitatea
Inteligenla emolionaliL joac5, de asemenea, un rol esenlial in solulio-narea conflictelor. in lucrarea lor fundamental[ - cartea Getting to
2l
22 TNTELTcENTA EMoTToNALA iN eclruNr
Yes (1981) - Fisher gi Ury descriu solulionarea conflictelor ca fiind unproces prin intermediul ciruia oamenii ajung de la ,,Nu'la ,,Da". Dificul,tatea acestui proces se datoreazl, faptului ci tindem si ne identificim cuideile noastre, prin urmare, pentru a putea obline o schimbare la nivelulideilor, trebuie operati 9i o schimbare la nivelul identitilii. Cu alte cuvin-te, dacd suntem convinqi cd noi suntem cei care meritd promovarea gi
biroul cel mare datorite cahteli muncii depuse gi loialitdlii de care am datdovad6, ar trebui s[ ne reconsiderim imaginea de sine gi s[ schimbdmsemnificalia simbolici atribuit[ acelor recompense, pentru a fi capabilisi acceptim un curs diferit al evenimentelor, chiar gi atunci cAnd ne este
favorabil. Acest tip de schimbare la nivel identitar poate interveni s,i ca
urmare a procesului de integrare a unei dezamigiri profunde, moment incare individul are gansa de a descoperi ce abiliteflle de testare a realitilii9i flexibilitatea il pot ajuta cu adevdrat si se transforme.
Mai mult, emoliile au un rol fundamental in crearea propriei identitili -cu alte cuvinte, in a gti cine suntem gi in procesul de diferenliere a ,,sine-lui" de ,,celilalt". Pe lAngi coordonarea proceselor ce stau labaza reactieide tip ,,luptd sau fugi", sistemul limbic se ocupi si de sistemul nostruimunitar. Rolul critic al sistemului imunitar este acela de a fi capabil sidistingd intre ceea ce face parte din organism si ceea ce este striin. Pdn[qi capacitatea de a in{elege cine suntem se dovedegte a fi determinati Ianivel biochimic in organismul uman! Celulele noastre sunt dotate cuautoreceptori pe care celulele sistemului imunitar ii ,,citesc" pentru a afladacdfac parte din organism sau daci sunt intrugi ce pot periclita sinita-tea, integralitatea sau integritatea sistemului.
Chiar 9i sentimentul de a fi,,eu insumi" sebazeazl,pe recunoasterea unortipare senzoriale familiare din mediul inconjuritor gi pe experimentareaaceloragi rispunsuri emolionale care au fost generate in trecut prin inter-mediul corpului gi al minlii individului si, apoi, inregistrate in memoriasa. Dupi ce se acumuleazi indeajuns de multe amintiri in baza de date a
memoriei (in general, asta se intdmpld in jurul vd.rstei de doi ani), acestsentiment de familiaritate trece printr-o transformare profundi. Miliar-dele de bili de informalie se cristalizeaz[, inifiind aparilia sinelui, eve-niment marcat prin recunoaqterea gi congtientizarea faptului c[ Eul estecel care triie;te experienta in ca:uz|. - Eul ciruia ii este foame si vrea slmdndnce; Eul care se simte in siguran!6, sau amenintat, sau curios; Eulcare este puternic gi care poate s[ facS orice si se intAmplel
