Institutii Locale Ale Spatiului Romanesc in Evul Mediu

8/18/2019 Institutii Locale Ale Spatiului Romanesc in Evul Mediu

1/10

Institutii locale ale spatiului romanesc in Evul Mediu

Institutii si autonomii locale in Transilvania

Din secolul XII, Transilvania a fost organizata ca voievodat subsuzeranitatea regatului medieval maghiar, dispunand de o organizare

politica si administrativ-teritoriala proprie, semn al autonomiei sale.Voievodaul simboliza o institutie specic romaneasca, ce va adaptat sitransformat potrivit intereselor puterii regale maghiare.

Voievodatul se va mentine pana la mijlocul sec. al XVI-lea, cand, in!", Transilvania a devenit principat sub suzeranitate otomana.

Institutiile in Transilvania

Voievodul

#ra vasal regelui $ngariei care-l numea

Desemnat din randul marii nobilimi

maghiare %eprezenta institutia politica centrala

&tributii ' &dministrative , (uridiciare ,

)ilitare Dispunea de o cancelarie proprie

#ra secundat de un vicevoievod

&utoritatea sa era e*ercitata asupra +comitate' olnicul Inferior, Dabaca, luj,

Turda, Tarnava, &lba si unedoara ubordonarea sa fata de regalitatea

maghiara era relativa in conditii de crizainterna, de slabire a autoritatii centralea regelui maghiar, voievozii din

Transilvania ind aproape liberi /unctia nu era ereditara, dar a fost

detinuta de multe ori de membriiaceleiasi familii, episodic, in fruntea Transilvaniei a0andu-se dinastii puternicconturate, cum a fost si in cazulvoievozilor Roland Borsa si LadislauKar


2/10

&dunarea 1enerala anobililor din Transilvania

#ra o institutie reprezentativa cu

atributii judiciare , economico-administrative si legislative

#ra alcatuita din membrii starilor

privilegiate 2aristocratia si clerul3 455 6 prima mentionare a acestei

institutii avand loc la Deva In cadrul &dunarilor 1enerale militare

participau reprezentanti ai cnezilorromani, prezenta lor ind atestata panain 7!!

Dupa aceasta data prezenta lor nu mai

este consemnata in mod direct, iardupa "7+ romanii au fost inlaturatidenitiv din viata politica

ongregatiile generale al8obilimii

%eunea nobilimea maghiara, clerul

catolic si fruntasii sasilor si secuilor &cest fapt se e*plica prin Diplomele

%egale de la 799 emise de :udovic de&njou, prin care calitatea de nobil eraconditionata de apartenentaconfesionala la regnul catolic

%omanii ortodo*i vor marginalizati

politic in Transilvania

;rganizatii &dministrativ-teritoriale2autonomii :ocale3

omitate

#rau impartite in 4 categorii ' %egale si

8obiliare #rau unitati teritorial-administrative ale

maghiarilor, reunind teritoriile din jurulunei cetati

#rau conduse de un conte sau comite


3/10

caune

#rau organizatii teritorial-administrative

ce grupau sasii si secuii %egele maghiar desemneaza un comite,

periodic, pentru ecare grupare etnica '“comes siculorum” si “comessaxonum”> cu rol administrativ,

militar , politic si judecatoresc. In ecare scaun, armata e condusa de

un capitan ;rganizarea sasilor mai cuprinde si

doua districte 2=rasov si =istrita3, careimpreuna cu cele sapte scaune2“Siebenburger”) au evoluat spre oadunare teritoriala si politico-administrativa numita Universitas-

Saxonum Universitatea Sasilo.&ceasta era investita de rege cue*istenta juridica si politica privilegiata.

Districte

tructuri politico-administrative

evoluate din vechile cnezate, denumitegeneric ?tari@ 6 Tara !ategului " Tara#agarasului" Tara $aramuresului "Tara Barsei sau Tinutul Rodra

e bucurau de autonomie, ind conduse

de juzi, cnezi sau voievozi> aveauatributii scale, juridiciare si militare,opunandu-se tendintelor regalitatiimaghiare de a le anihila libertatile.

ub aspect confesional, pana la

Re%orma, reforma ociala a fost ceacatolica, confesiunea ortodo*a ind dinanul 799 doar ?tolerata@, la fel caromanii

In anul !" in conditiile infrangerii %egatului $ngariei de catreImperiul ;toman la )ohacr 2!493 si a constituirii in partea sa centrala a


4/10

&pa, habsburgii au impus intr-o prima etapa , in urma Tratatului de la=laj 6 95+" se decreta prezenta armatei austriece in mai multe orase ale

Transilvaniei , pentru ca in 955, principiatul sa accepte protectiaImperiului &ustriac. Incepe astfel dominatia habsburgica:

• 8oul statut politic al Transilvaniei, de principat in cadrul

Imperiului absburgic si organizarea sa interna au fostdenitivate prin Diploma :eopoldina 6 " decembrie 9A deimparatul :eopold I. &ceasta diploma a avut rol de constitutiepentru Transilvania, ind organizata in 5 puncte. Transilvaniadevenea provincie a Imperiului absburgic condusa de imparatprin intermediul unui guvernator.

• Titlul de principe revenea imparatului. 1uvernatorul, initial ales

de Dieta, iar mai apoi numit direct decatre imparat, era ajutat

de un ?guberniu@ , un guvern provincial cu atributii politice, judiciare si administrative. onvocata tot mai rar si cu atributiirestranse, se va mentine Dieta.

• Transilvania si-a pastrat vechile structuri politice si

confesionale, diploma convenind sistemul celor trei natiuniprivilegiate 2maghiarii, sasii si secuii3, carora le erau conrmatevechile privilegii.

•

Din punct de vedere confesional erau acceptate ca religiiociale ' religia catloica, calvina, lutherana si unitariana.Diploma :eopoldina ii e*cludea in continuare pe romani de laviata politica, mentinandu-le situatia de tolerati, acelasi statutavandu-l si biserica ortodo*a.

• a e*preise a tendintelor de integrare tot mai accentuate a

Transilvaniei in structurile Imperiului, s-a creat la Viena o„cancelarie aulica” , organism care dirija


5/10

Institutii in Tara romaneasca si )oldova

Domnia Institutia centrala a statelor medievaleromanesti e*tracarpatice

& luat o forma absoluta prin originea sa divina

Detinatorul domniei primeste titlurile de

?mare voievod” 2calitate in care acesta eraseful armatei 3”domn si singur sta&anitor”2conducator politic al unu stat independent3

Domnul prezinta particula I', prezenta in

titulatura domneasca 2prescurtarea biblica aIoannes 3, trimisul lui Dumnezeu 6 e*primaastfel originea divina

uccesiunea la tron se realiza pe baza

sistemului ereditar-electiv Sistemul ereditar de transmitere a tronului

presupunea accederea la domnie, in principiu,a primului nascut pe linie masculina. Deseorise asocia cel mai mare u la tron inca dintimpul vietii domnitorului. -au constituit'Dinastia Basarbenilor si Dinastia$usatinilor(


6/10

hrisoave si asezaminte.( /udecatoresti

3 #ste judecator suprem 6 judeca in calitate decea mai importanta instanta

43


7/10

3 vornicul seful curtii domnesti si aladministratiei

43 logo%atul 6 seful cancelariei domnesti>redacta actele si le intarea cu peceta domnului

73 s&atarul 6 purta la festivitati spada sibuzduganul domnului> era si comandant al ostirii

in lipsa domnului"3 vistiernicul 6 seful nantelor 6 strangeaveniturile tarii, raspunzand de administrareaacestora> tinea evidenta contribuabililor si a celorscutiti de dari

!3 stolnicul 6 purta grija meselor siospetelor domnesti

93 &a3arnicul 6 seful pivnitelor si beciurilordomnesti, avand grija de aprovizionarea cu vinuria curtii domnesti> gusta bautura domnului sa nue otravita

+3 comisarul 6 era seful grajdurilor si alhergheliilor domnesti

53 clucerul 6 seful camarilor domnestiA3 &itarul 6 aproviziona cu paine curtea

domneasca3 slug3erul 6 seful aprovizionarii curtii

domnesti cu carne3 &ostelnicul 6 seful apartamentului

domnesc> va deveni sfatuitorul de taina aldomnitorului si cel care va intretine pe cei veniti inaudienta sau soliii

)area adunare a Tarii

#ra convocata in situatii deosebite, periodic

incepand din sec. XIV-XV. &lcatuita din reprezentati ai boierilor, clerului ,

orasenilor, ai armatei si ai taranilor liberi. Institutie cu caracter consultativ

*tributii+&olitice 6 alegerea domnului, succesiunea latron, raticarea tratateloradministrative si 0scale 6 aprobarea politiciide ta*e si impozite a domnieimilitare 6 convoca 'astea $are

&rmata *rmata &resu&unea*('astea cea $ica 4 .urtea

&rmata permanenta, formata din aparatuladministrativ militar central, curtenii si ceteleboieresti 2in Transilvania cuprindea apropiatii


8/10

voievodului, steagurile marilor nobili si aleepiscopului3

B('astea cea $are3 #ra intrunita in caz de pericol major, la

solicitarea domnului43 #ra alcatuita din barbatii apti sa poarte

arme73


9/10

propria ei ierarhie, adesea suborodona )itropoliei Tarii %omanesti. Biserica .atolica era organizatain jurul #piscopiei de la &lba-Iulia

ub aspect ecleziastic, un rol important l-

au avut manastirile. &u fost centre de cultura,adapostind scoli, biblioteci, ateliere artistice'

Tara %omaneasca 6 5odita" Tismana" .o6ia "!ure6".urtea de *rges)oldova 6 Bistrita" iatra 7eamt" Trei Ierar3i"$oldovita" Sucevita"

Transilvania 6 ori" .u3ea" rislo&" 1eoagiu $itro&olitul era ales de episcopi si marii

boieri si conrmat de domn( $itro&olitul participa la alegerea

domnului, iar prin incoronare si mirungere, iiconferea acestuia o autoritate sacra

&mbele state medievale romanesti si-au pastrat institutiile proprii inciuda agravarii dominatiilor straine, inclusiv in sec XVIII, caracterizat prininstaurarea domnilor fanarioti, moment culminant al presiunii otomane lanord de Dunare.

ronologie

Data #veniment

1526 Infrangerea Regatului Ungariei de catre ImperiulOtoman la Mohacr

1541 Transilvania devine Principat al Imperiului Otoman

16! "sedierea #ienei

16$ Tratatul de la %la&

16 Principatul accepta protectoratul ha's'urgic

4 decem'rie 16(1 )iploma *eopoldina

16(( Pacea de la +arlo,it-1!5( .icolae "le/andru a infiintat Mitropolia de la 0urtea

de "rges

1!$ Petru I Musat a infiintat Mitropolia de la uceava


10/10

141 %i-antul recunoastea %iserica de la uceava

Institutii Locale Ale Spatiului Romanesc in Evul Mediu

Documents

Transcript of Institutii Locale Ale Spatiului Romanesc in Evul Mediu