(p)Geopolitca spatiului pontic

8/7/2019 (p)Geopolitca spatiului pontic

1/8

ISBN 978-9975-79-009-3

I I I I I I789975790093 >


2/8

CUVANT INTRODUCTIV

Marea Neagra, sau Pontul Euxin, apare pe harta lumiiaproape caun lac,de Oceanul Mondial legand-0doar Bosfo-rul Tracie, carein eelmai ingust loc are numai 0,7km. Encla-vat in Eurasia, acest bazin acvatic de dimensiuni mijlocii s-aaflattimp de trei milenii in mijlocul unei istorii tumultuoase.A fost ravnita ca mare nostrum de elini, romani, bizantini,genovezi,turci ~irusi, Marea Neagra areun hinterland imenssiimportant, situandu-se la confluenta a doua parti ale lu-mii - Europa ~iAsia, a doua religii mondiale - crestinismul~i islamul, si a trei familii de popoare - indo-europene,uralo-altaice ~icaucaziene. a mare putere contemporana,Rusia, ~idoua puteri regionale, Ucraina si Turcia, i~icon-struiesc conceptiile strategice, politice ~ieconomice tinandcont de aceasta mare side spatiul adiacent ei. Gheorghe 1.Bratianu spunea in binecunoscuta salucrare Marea Neagrii,ca "teatrul oferit de bazinul Marii Negre favorizeaza, maimult ca altele, consideratii ce depasesc problemele regionalesi se raporteaza la fortele care actioneaza asupra campuluiistoriei universale'", Interesul tot mai evident al celor douasupraputeri aleacestui inceput demileniu - VE ~iSUA-, careW facdin cein cemai resimtita prezenta in zona, reconfirm ajustetea asertiunii marelui istoric roman.

Dupa 1991la Marea Neagra au acces direct sase state:Rusia,Ucraina, Romania, Bulgaria, TurciasiGeorgia. Pentru

Gh. 1. Bratianu, Marea Neagra, vol. 1, Editura Meridiane,Bucuresti , 1988, p. 76.

9


3/8

patru din ele- Ucraina, Romania, Bulgaria siGeorgia - "caleapontica" reprezinta unicul aeces maritim. Gratie Dunarii,Marea Neagra reprezinta poarta spre apele Oceanului Mon-dial pentru inca alte trei tari - Austria, Slovacia si Ungaria.~iRepublica Moldova, datorita Dunarii maritime, cu care semargineste pe a lungime de 0,8 km, e considerata a tara rive-rana Marii Negre. De fapt Republica Moldova e un stat ponticnu doar in virtutea geografiei, ci si a istoriei sale. Tot prin in-termediul Dunarii la Marea Neagra mai au acces Germania,Serbia si Muntenegru si Croatia. De asemenea Belarus, ceamai mare tara europeana fara un debuseu maritim, are pr inintermediul Niprului a deschidere la Marea Neagra,

Chiar daca nu putem aprecia Marea Neagra ca pe 0mareregionala a Mediteranei, ea face parte din bazinul aeesteia,Hind si sub aspect geologic a prelungire a fracturii meditera-neene. Cele doua mari peninsule ale regiunii - Balcanica ~iAsia Mica - separa Marea Neagra de Marea Mediterana, iarmarele istm caucazian 0desparte de Marea Caspica, 0 altapeninsula - Crimeea -, plasata chiar in eentrul geografic alMarii Negre, imparte bazinul pontic in doua part i aproapeegale - occidentala ~i orientala. Tot Crimeea separa MareaNeagra ~i Marea Azov, care e de fapt 0 mare regionala aprimeia. Suprafata Marii Negre este de 422,0 de mii km2(irnpreuna cu Marea Azov are 0suprafata de 458,0 mii krrr').In comparatie cu Mediterana, Marea Neagra este muIt mairece, iar salinitatea apei e aproape de doua ori mai mica.Aeest fapt se datoreaza debi tului enorm al marilor fluvii cese varsa in Marea Neagra si in special Dunarii, Niprului,precum si Donului - trei dintre cele mai mari fluvii aleEuropei. In sens geopolitic, Marea Neagra forrneaza im-

10

preuna cu fluviile cesevarsa in ea un tot intreg inseparabil.Valoarea geopolitica ~igeoeconomica a acestei mari a depinsintotdeauna si de marile cursur i de apa ce- i sunt t ributare~i viceversa, valoarea geopolitica a acestor rauri a fostmentinuta de eea a Marii Negre. In buna rnasura, calitateaMari i Negre de placa turnanta a comertului internationaldin epoca medievala, dupa cum 0va numi Fernand Braudelin celebra sa carte Mediterana, s-a datorat rolului pe carel-au avut in cornunicatiile internationale Dunarea, Niprulsi Dci'lluP. Initial rolul central in acest sens I-a avut Niprul,care in sec. VIII-XI servea ca pilon allegendarului drumcomercial "din norm ani spre greei", ce lega nordul Europeisi Imperiul Bizantin. Ulterior, in sec. XII-XIV rolul de frunteva reveni Donului, pentru posedarea estuarului caruia (undelua sfarsit celebrul "drum al matasi i") vor lupta genoveziisi venetienii. Ceva mai tarziu functia de eel mai "pretios"fluviu al spatiului pontic va reveni Dunarii, controlul gurilorcareia a reprezentat in sec. XVIII -XX un capitol aparte aljocului de putere din zona Marii Negre.o alta iesire maritima din Marea Neagra, BosforulCimerian sau strarntoarea Kerci, s-ar parea ca este .falsa"si fara valoare, cad da intr-un "impas", Marea Azov. lnsadin 1952 acest "impas" capata a valoare geostrategica nouagratie conectarii prin canalul Volga - Don aMarii Caspicela Oceanul Mondial. Acest canal, construit din motivestrategice, permite trecerea unor vase cu greutatea de 5000de tone, adica a unor nave maritime. In 1991, cand trei

F.Braudel, La Mediteranee et le monde mediteraneen a l'epoquede Philipe II, vol. I, Paris, Armand Col in , 1990, p.133

11


4/8

state caspice, a carer unica iesire maritima este parcursulcaspic - Kazahstanul, Turkmenistanul ~iAzerbaidjanul -,VOl' accede la independenta, "impasul cimerian" va capatao valoare adaugata in sens geopolitic ~igeoeconomic. Neva-lorificat inca plenar, factorul "caspic" este deja constientizatde geopoliticienii si geoeconomistii din Rusia si Turcia sipoatereprezenta in viitorul apropiat unul din atuurile forteale spatiului geopolitic pontic.

Aici seimpune siclarificarea sintagmei "spatiu pontic".Intai de toate e de asteptat 0 explicatie fizico-geografica.In acest sens avem un raspuns foarte precis, luand in con-siderare faptul ca nu pot exista divergente privind bazinulhidrografic alMarii Negre. Alte dona definitii ale spatiuluipontic ar fi ceva mai fluctuante in ce priveste frontiera siarbitrare ca ~icontinut, dar ele creeaza adevarata imagineconceptuala a regiunii Marii Negre - spatiul pontic ca en-titate geoistorica si ca ansa ~i~.

Din punct de vedere fizico-geo[l:afi?;' regiunea ponti-ca cuprinde bazinul fluviilor ce se varsa in Marea Neagra(Dunarea, Nipru, Nistru, Kizil-Irmak etc.) si in "anexa"sa - Marea Azov (Don, Kuban s.a.).Daca privim sub acestaspect, regiunea Marii Negre include integral sau in cea maimare parte Romania, RepublicaMoldova,Bulgaria,Slovacia,Austria, Ungaria ~iUcraina, precum ~iparti considerabile aleTurciei, Georgiei,Rusiei,Cehiei, Germaniei, Sloveniei,Croa-tiei,Bosniei~iHertegovinei ~iSerbiei~iMuntenegrului. Astfel,Vitebsk si Trapezund, Smolensk ~iMiinchen - erase atat dediferite sidistantate _.seregasesc in aceeasiregiune hidrogra-fica. Dar toti cei cevorbesc despre regiunea Marii Negre insens politic, istoric, economic sau cultural voradmite cu greu

12

'ideeaca aici s-ar incadra Viena sinu s-ar incadra Istanbulul,.carein sens hidrografic apartine bazinului Marii Marmara.Deaceeavom conveni de labun inceput ca delimitarea fizi-,'~o-geograficanuyaflrelevanta in prezentul studiu.~ub aspecrs~ ~e~iunea Mar~iNegre ar ~n-, dude unele re~iuni ce apartin fizico-geografic altor bazinehidrografice, dar sub aspect politic, istoric, economic sicultural se asociaza cu regiunea pontica, ~iar exclude uneleteritol=Jice apartin fizico-geografic spatiului pontic, darsocio-geografic se Incadreaza in alte ansambluri regionale,cum ecazul Austriei sau alRepublicii Belarus, bunaoara. Insens socio-geografic spatiul pontic cuprinde mai curand Bal-canii (Croatia, Bosnia ~iHertegovina, Serbiasi Muntenegru,Albania, Republica Macedonia, Grecia siBulgaria) ~iCauca-zul (Georgia, Armenia siAzerbaidjan), precum siceledouastate rornanesti (Romania si Republica Moldova), Turcia,-Ucraina ~iRusia. Chiar ~iCiprul, tinand cont de specificulsau geopolitic, ar putea fi indus in acest ansamblu. Intere-seleeconomice ~ipolitice ale celor 16state mentionate suntin mare parte legate de spatiul balcano-caucaziano-pontic,chiar daca Rusia, Ucraina si Turcia au interese si implicatiigeopolitice si in alte zone ale lumii.o frontiera socio-geogr~fl.ca tine cont mai ales de si-militudinile g;oecOnO-~i~~-ale unei regiuni, de unitatea sageoculturala si geoistorica. Caucazul si Balcanii, in pofidadistantei ce le separa, au mult mai multe trasaturi comunedecat Caucazul ~iAsia Centrala, pe de 0parte, si Balcanii~iApeninii, pe de alta parte, chiar daca logica distantelorne-ar face sa credem inversul. Aceste asemanari sedatoreazaunor caracteristici spatiale ceau determinat si similitudini

13


5/8

de natura istorica si implicit culturala. In timp ce romanii ,turcii si rusii au edificat unitatea politica pontica, armeniisi grecii au edificat-o la nivel sp iritual; or, extremele spa-tiului pontic - Caucazul si Balcanii, au fost leaganul celormai vechi civilizatii crestine ariene - arrneana si greaca.Ulterior armenii si grecii vor fi si un fel de liant al uneiculturi materiale ~i spiri tuale comune, legand deopotrivatoate tinuturile pontice. Chiar dupa mai multe secole, peoricare dintre tarmurile Marii Negre ne-am afla -la Balcikpe tarmul bulgar, la Sinope pe tarmul turc, la Pitunda petarmul georgian, sau la Feodosia pe tarmul ucrainean -, vomintalni ceva comun: aceleasi chipuri, earn aceleasi haine,cam aceeasi bucatarie, earn aceleasi case, aceeasi natura,urmele unei antichitati elino-romane, urrnele unui ev rnediubizantin si turc, cate 0bisericuta arrneana sau greaca ~i 0modernitate intarziata si cruda,

Inainte insa de a trece laanaHza--sti5leciulu~-priu-zis - a geopoliticii spatiului pontic de dupa imploziaUniunii Sovietice - se rnai irnpun cateva precizari, printrecare ~i continutul notiuni~ de geopolitica, Trebuie sa re-marcam chiar de la inceput ca termenul de geopolitica esteutilizat foarte frecvent, dar, adevarata sa conotatie fiindnecunoscuta, este folosit de cele mai multe ori neadecvat,in locul adjectivului "politic".

Termenul de geopolitica a fost introdus in circuit inanul1899 de politologul suedez RudolfKjellen (1864-1922),desi parinte al geopoliticii este considerat geograful germanFriedrich Ratzel (1844-1904). Cea mai simpla definitie ageopoliticii, ar fi: stiinta politica ce studiaza influent a fac-torului spatial asupra politicului, pe cand geografia politica,

14

paronim cu care este frecvent confundata geopolitic a, stu-diaza tocmai inversul - influenta factorului politic asupraspatiului (formarea hartii politice a lumii).

Se cere demarcata si frontiera dintre geopolitica si 0alta stiinta politics - teoria relatiilor internationale -, or,frecvent, geopoli tici i i i este atribuita tocmai 0 dimensiunede cercetare a politicii externe ~ia relatiilor internationale,Reali tatea e putin diferita. Geopoli tica studiaza raportulspatiu-politica in ansamblu, fara a distinge sau separa as-pectul vieti i polit icii interne siext erne a unui stat. Geopoli-tica opereaza cu inconstientul din politic, cu ceea ce scapaintelegerii, daca nu se tine cont de specificul tandemuluispatiu-timp in care s-a dezvoltat un stat. Geopolitica, me-taforic vorbind, este psihanaliza statului. La randul sau,teoria relatiilor internationale e preocupata doar de stu-dierea actorilor (stat, organizatii internationale, ideologie,rel igie, companii transnationale) ~ia factori lor (economic,polit ic, tehnologic, cultural ~isocial) ce deterrnina evolutiasistemului relatiilor internationale in ansamblu.

o mare contributie la dezvoltarea stiintei geopoli tice aavut-o geopoliticianul german Karl Haushofer (1869-1946).lmpreuna cu alti t rei marcanti geopoli ticieni germani - OttoMaul, Hermann Lautensach ~iErich Obst -, el a fondat cu-noscuta revista de geopolitica "Zeitschrift fuer Geopolitik",considerata siastazi cea mai solida publicatie care a existat inacest domeniu. Fiind tntr-adevar 0sti inta cu precadere ger-mana, geopolitic a a avut in perioada antebelica si interbelicao searna de reprezentantidist insi si in statele anglo-saxone.Aici merits mention ate trei nume de referinta - amiralulamerican Alfred Tayer Mahan (1840-1914), geograful englez

15


6/8

Halford Mackinder (1861-1947) si politologul america-no-olandez Nicholas John Spykman (1893-1943).

In 1945, pionierii geopoliticii germane aveau un dublucosmar - pe de 0parte, catastrofa Germaniei , implicit a in-tregii traditii geopolitice de la Ratzella Haushofer, pe de altaparte, Heartland-ullui Mackinder se profila ca 0 realitatea lumii postbelice. Marele geopolitician britanic preveneain lucrarile sale interbelice cii pericolul eel mai mare ar fiunirea sau alierea puterilor continentale macinate intot-deauna de discordie (in primul rand era vorba de Germaniasi URSS) si constituirea unui spatiu compact controlat deele ce ar cuprinde regiunile interioare ale Eurasiei, teritoriunumit in geopolitica Heartland. Aparat de un puternic "zidmontan", second at de desert in Sud ~i de impenetrabilulOcean Arctic la Nord, acest spatiu se invecineaza cu toatepunctele strategice ale Terei, el insusi fiind greu accesibil."Cine stapaneste Europa de Est va stapani Heartland-ul,cine va stapani Heartland-ul va stapani Insula Mondiala,iar cine va stapani Insula Mondiala va stapani lumea",spunea Mackinder'. Clasicii geopoliticii germane speraula un Heartland german, marea lor deziluzie, dar si a occi-dentalilor, fiind Heartland-ul sovietic.

D~nsambluri geopolitice cladite timp de mi-lenii erau suprimate, iar vechi doctrine geopolitice treceauin analele istoriei. Se parea ca roiectele geopolit' ce.ale,,~.!!!eleuro~i" sau "Sfe~arii co-prosperitati asiatise"dispar pentru totdeauna, sugrumate de marea realizare

3 citat dupa N.J.Spykman, The Ge og ra ph y o f t h e P ea ce , Harcourt,Brace and Co, New York, 1944, p. 43.

16

geopolitics sovietica, A fost Insa necesar ceva mai putin de.0jumatate de secol pentru a suporta socul succesiv al celeide-a doua conflagratii mondiale si al razboiului rece, ce

,inghetase pentru patru decenii pozitiile arrnistitiului din""',1945. Pentru acea parte a omeniri i ce suporta dorninat iasovietica se deschidea 0 epoca istorica noua. Se stergeau'. ansambluri geopolitice artificiale si se reconstituiau altelecare, constranse de dominatia sovietica, pareau trecutepentru totdeauna in istorie. Asa s-a intamplat sicu regiuneaMarii Negre - arena aunora dintre cele mai dramatice sceneale istoriei - care dupa un "antract" de jumatate de secol ~i-a~eluat firul multimilenarei epopei." Si, in final, urmeaza sa mai precizarric~~ prin--",----" , -~,--_r~--,/~samblu geopolitk)l!..n a,?samblu ge~ ar fi un areal.,, geografic cu-eenditii specifice pentru crearea unui climatpolitic propriu unei regiuni. Acest climat ar putea fi in-fluentat de prezenta sau absenta unei mari puteri sau puteriregionale, de pozitia fata de principalii poli de gravita tie aisistemului relatiilor internationale (aspectul topopolitic),de harta dernografica ~ietno-confesionala, de interdepen-denta economica regionala, de izolarea sau larga deschiderea regiunii, cauzata de factori natural i cum ar fi configura-tia tari l, dar si de mari bariere interne: lanturi muntoase,deserturi, fluvii internationale, mari, adica de aspectelemorfopolitic si fiziopolitic. Un ansamblu geopolitic inclu-de state intregi, dar poate cuprinde si parti ale unor stateimense sau situate la frontiera unor ansambluri geopolitice,cum e cazul Rusiei ~ia l Ucrainei, tari la care ne vom referiadesea in acest studiu. In acest caz statuI ramane, evident,politico-geografic un stat unitar, dar la nivel zonal perceptia

r 17


7/8

prioritatllor geopolitice e diferita. De exemplu, Ucraina eun factor important al ansamblului geopolitic pontic, dar ~~ial celui central-european. La nivel de societate, la Odesasau Sevastopol - geoeconomic, geoistoric, geostrategic ~igeocultural- seva acorda prioritate vectorului pontic, sevapune accent pe identitatea pontica, In acelasi timp la Lvovaceasta fil iera va fi neglijata, preponderenta acordandu-sesub toate aspectele vectorului central-european.

Regiunea Miirii Negre

Limitele bazinului hidrologic al Marii Negre (inclusiv al Marii Azov)Frontiere de stat

~HHcDalcano-cauc:Zian


8/8

spatiul pontic post-sovietic generate direct sau indirect dedestramarea Uniunii Sovietice: complexa situatie geopoli-tica din Caucaz si Balcani, precum si analiza geopoliticiispatiului romanesc.

Capitolul I

FACTORUL RUS SI UCRAINEAN,. iN GEOPOLITICA PONTICA

POST-SOVIETICA

".'" 'Piincipala caracteristica a realitatilor politico-geo-g;~rice generate de implozia Uniunii Sovietice in bazinulMa,riiNegre 0 constituie disparitia unui dictator spatial ~iprofilarea unui .mecanism" geopolitic de leadership tri-l(lt~~al:Rusia-Ucrain a-Turcia. Dar lfoua harta politica a

_spatiului pontic pune ce1etrei protagoniste ale geopoliticiiregionale in situatii foarte diferite. E yorba de nivelul dep~egatire al acestor tiiri pentru a se orienta intr-un sistem. regional (foarte important pentru toate trei), avand aceastaconfiguratie, adica de a dispune de 0 doctrina geopoliticaadaptata la noile realitati.

Geopolitica se manifesta in doua fe1uri - la nivel de"incon~tient", adica evenimentele politice sunt influenta-tede realitati le spatiale fari i ca eli ta poli tic a a statului siiconstientizeze acest lucru; si la nive1 de "con~tient", atuncicand calitatile spatiale sunt mai mult sau mai putin "sim-tite", politica unei natiuni adaptandu-se la conjuncturaspatiala, adica se constituie 0doctrina geopolitica. Primulmod de abordare e caracterist ic statelor noi, dar se poatemanifesta si in state cu traditie, care au trait 0 catastrofa

21

(p)Geopolitca spatiului pontic

Documents

Transcript of (p)Geopolitca spatiului pontic