Ingrasamintele ChFilename: Ingrasamintele chimice si organice.docximice Si Organice

7/23/2019 Ingrasamintele ChFilename: Ingrasamintele chimice si organice.docximice Si Organice

http://slidepdf.com/reader/full/ingrasamintele-chfilename-ingrasamintele-chimice-si-organicedocximice-si 1/11

Ingrasamintele chimice si organice

Îngră ământș este un nume generic dat unui produs organic sau mineral,ob inut natural sau artificial folosit, înț agricultură pentru fertilizarea solurilor . Îngră ămintele hrănesc planta i furnizeazăș ș elemente chimice esen iale dezvoltăriiț

acesteia precum: azot, calciu, fosfor , potasiu (nutrien i ai soluluiț ) ceea ce duce la orecoltă mai bogată i la produse agricole de mai bună calitate. Tipulș

îngră ământului se alege în func ie de tipul solului i de necesitatea tipului deș ț ș

cultură.

n ingrasamant este un produs natural sau de sinteza, mineral sau organic,simplu sau comple!, aplicat in sol, pe sol sau pe planta si destinat a completarezerva de elemente nutritive a solului pentru asigurarea cresterii normale a

plantelor."ngrasaminte cu potasiu

"nca din antichitate se utilizau produse ce contineau potasiu pentru ridicarea

fertilitatii. #omanii foloseau cenusa vegetala, care are un continut ridicat de potasiu. $e asemenea, gunoiul de gra%d utilizat in agricultura din timpuri foartevechi, constituie o importanta sursa de potasiu, mai ales daca tinem seama ca in

primul an de folosinta, potasiul se consuma &''* din total.

"ngrasamintele cu potasiu pot fi clasificate in: saruri potasice brute: silviu, sivinit, carnalit, +ainit, polihalit, langbeinit: saruri potasice prelucrate: clorura de potasiu, sarea potasica si sulfatul de potasiu.

aruri potasice brute -acinate, acestea pot fi folosite direct ca ingrasaminte. Totusi, datoritacontinutului scazut de potasiu, utilizarea lor ca atare este redusa (/*). ervescinsa la obtinerea sarurilor potasice prelucrate.

1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sol

http://ro.wikipedia.org/wiki/Element_chimic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Azot

http://ro.wikipedia.org/wiki/Calciu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fosfor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Potasiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nutrien%C8%9Bi_ai_solului


http://ro.wikipedia.org/wiki/Sol

http://ro.wikipedia.org/wiki/Element_chimic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Azot

http://ro.wikipedia.org/wiki/Calciu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fosfor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Potasiu


http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83



$upa forma chimica in care se gaseste potasiul, sarurile potasice brute pot figrupate in: cloruri0 sulfati0

azotati. $upa solubilitatea in apa, sarurile potasice brute se impart in : usor solubile (silvina, +aianitul, carnalitul, glaseritul, leonitul, sh1nitul)0 greu solubile (langbeinitul)0 practic insolubile (polihalitul). "n #omania se folosesc ceva mai mult sarurile potasicomagneziene deTazlau, care contin predominant potasiul sub forma de sulfat si doar /&* subforma de clorura. 2cestea contin cca. 3'* 4/5 si 3'* -g5.

aruri potasice prelucrate 6lorura de potasiu contine cca. &'&7* 4/5. e prezinta sub forma decristale de culoare alba, are densitatea de ,839gcm7, volumul unei tone fiind de',;'9m7, este solubila in apa si higroscopica, fapt pentru care se aglomereaza sicreeaza probleme la aplicare. $e aceea, se foloseste mai putin ca atare si mai multla obtinerea sarii potasice, a ingrasamintelor comple!e solide si a ingrasamintelorlichide.

area potasica. 6ontinutul de potasiu variaza intre /3&'* 4/5. area potasica este un amestec de 46l cu diverse saruri potasice brute macinate, cumsunt silvinitul, carnalitul, +aianitul etc. e prezinta sub forma de cristale de diferiteculori in functie de tipul de saruri potasice brute din amestec. 2stfel, printrecristalele de culoare alba de 46l se pot gasi particule de culoare cenusie, rosie sauroz. area potasica este solubila in apa, dar si higroscopica, in special datoritaclorurii de sodiu pe care o contine, higroscopicitatea fiind cu atat mai mare cu catcontinutul de <a6l este mai mare. "n functie de continutul 4/5 si de proportiacomponentilor in amestec, se intalnesc trei tipuri de sare potasica: sare potasica 7'*0 sare potasica 9'*0 sare potasica ;'*.

2



area potasica este un ingrasamant ieftin, fiind de departe cel mai larg folositingrasamant cu potasiu, ocupand peste 8;* din total. e utilizeaza, de regula,

pentru fertilizarea de baza la toate culturile, cu e!ceptia celor care nu tolereaza

clorul, si pe toate tipurile de sol. $intre ingrasamintele cu potasiu, sarea potasicaeste cel mai folosit pentru producerea ingrasamintelor comple!e.

ulfatul de 4 (4/59). 6a ingrasamant contine 93;7* 4/5 si 3* . e prezinta sub forma de cristale rombice sau he!agonale, de culoare alba, uneoricenusiu deschis, are densitatea de /,&&/gcm7, iar volumul unei tone este de',7;m7. <u este higroscopic, fapt pentru care se poate aplica uniform.olubilitatea in apa este mai scazuta, ceea ce face ca el sa nu fie utilizat laobtinerea de solutii limpezi de ingrasaminte, dar poate fi folosit in suspensii. =sterecomandat la culturile care sunt sensibile la e!cesul de clor: cartofi, castraveti,capsuni, ceapa, plante ornamentale, pomi fructiferi, salata, tomate, tutun, vitadevie. ulfatul de potasiu este folosit mult la culturi de sera (legume, flori). >oate fifolosit atat la fertilizarea de baza, cat si la semanat sau plantat, ori in cursulvegetatiei. ulfatul dublu de 4 si -g (4/59?-g 59). 6ontine //* 4/5, 3* -g5si //* . =ste recomandabil in aceleasi conditii ca si sulfatul de potasiu, pe solurisau substraturi care necesita si magneziu.

=ficienta agronomica si armonizarea folosirii ingrasamintelor cu potasiu inraport cu solul, planta si tehnologia de cultura.6oeficientul mediu de utilizare a 4 din ingrasaminte, 6u, este de &'*.

=ficienta in raport cu solul. Te!tura si natura mineralelor argiloase sunt unii dintre principalii factori care

influenteaza eficienta ingrasamintelor cu 4. >e solurile usoare, nisipoase, si pe celeorganice se recomanda aplicarea ingrasamintelor cu 4 mai aproape de semanat,eventual o fractie din doza in vegetatie. >e solurile grele, la care deplasarea apei sia potasiului in adancime pe profil este destul de redusa, este recomandabilaaplicarea ingrasamintelor sub aratura adanca de toamna.

3



Ingrasamintele chimice:

#olul ingrasamintelor chimice in agricultura:

"n agricultura biologica, conceptului de îngrasamant se prefera cel defertilizare, deoarece scopul principal al aportului nutritiv nu este atat nutritiadirecta a plantelor, asa cum se practica în agricultura conventionala, catîmbogatirea terenului.

>rin intermediul procesului de umectare a terenului si prin activitatea populatiei microbiene se asigura în agricultura biologica întreaga gama deelemente nutritive necesare hranirii plantelor si se reduc riscurile poluarii apelor de

adancime.

$atorita solubilitatii crescute a îngrasamintelor chimice de sinteza, se asigurao crestere rapida a plantelor, ca efect principal, dar cu o serie de efecte colaterale,nedorite.

nul dintre cele mai grave efecte ale e!cesivei utilizari a îngrasamintelor

chimice se produce din cauza fenomenului de spalare a principiilor nutritive din side pe sol de catre apele de irigatie sau ploi si infiltrarea acestora în apele freatice,contribuind la accentuarea procesului de eutrofizare a cursurilor de apa.

n alt fenomen, produs din cauza utilizarii îngrasamintelor chimice în e!ces pentru supraalimentarea plantelor, este acela al proliferarii parazitilor pe animalesi vegetale, cum ar fi: afidele, paian%enul rosu , Oidium Tuckeri si Botrytis, a carordezvoltare este accentuata la culturile îngrasate e!cesiv cu azot.

$in aceste motive în agricultura biologica se prefera utilizarea îngrasamintelor organice sau minerale în care elemntele nutritive, greu solubile sunt mobilizate cua%utorul microorganismelor din sol.

Obtinerea compostului

4



>rincipalele surse de îmbogatire a terenului, utilizate în agricultura biologica,sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (miriste, resturi de porumb,cartofi, resturi rezultate în urma curatatului pomilor etc.), combinate întro

proportie adecvata cu îngrasaminte organice, de preferat, gunoi de gra%d sau

compost matur.

"ncorporarea în sol a materialului obtinut se efectueaza în timpul lucrarilor de pregatire a terenurilor prin intermediul araturii la /;7' cm. 2ceasta practica estemai putin costisitoare pentru reintegrarea substantei organice si refacereafertilitatii naturale a solulu, pentru ca prin stimularea activitatii microflorei serestituie, prin descompunere, o parte semnificativa de elemente nutritive altfel

pierdute.

5btinerea compostului este baza principala a fertilizarii terenului. e poateobtine compost dintrun asternut permanent pentru animale, utilizand atat parteasolida a de%ectiilor animal, cat si urina. e poate composta orice material organicnepoluant, prezent în ferma: balegar de la bovine (cel mai bun), ovine, cabaline,gunoi de pasare, resturi vegetale, ca: paie, fan, ierburi (înainte de formareasemintelor), resturi de la curatatul pomilor, coarde de vita de vie, fire de lana, fulgide gaina, cenusa de lemn, resturi de fructe si legume.

>entru a obtine un compost de calitate nu este suficienta utilizareadezordonata, fara nici un criteriu, a oricarui material de natura organica, cidiri%area procesului de compostare, în functie de dimensiunea, umiditatea, structurasi compozitia materialelor reziduale, astfel încat acestea sa fie rapid si eficientdisponibile microorganismelor, constituind un substrat ideal si bogat în nutrienti

pentru dezvoltarea lor.

$in cele enumerate, rezulta importanta fundamentala a raportului dintre

continutul în carbohidrati (mai e!act, în carbon) si cel de proteine (mai e!act, înazot), e!istent în materialele utilizate pentru compostare.

6onditiile optime pentru activitatea microorganismelor sunt asigurate candacest raport este cuprins între /; si 7'.

6and materialul folosit pentru compostare este mai bogat în carbohidrati siderivatii lor, microorganismele întampina dificultati ma%ore în descompunerea

5



reziduurilor organice si va fi deci necesara o perioada de timp mai mare pentrumaturizarea compostului, care va fi, în acest caz, mai sarac în humus.

6and materialul utilizat este foarte bogat în proteine si în derivatele lor, are loco pierdere e!cesiva de azot, mai ales sub forma de amoniac.

MOD DE LUCRU

>entru a obtine un compost de buna calitate este necesara utilizarea unuiamestec de materiale bogate în carbon ( paie, rumegus, turba, carton, frunze de tei,de fag si de ste%ar etc.) cu unele care cu un continut crescut de azot (resturi delegume, sange uscat, gunoi de gra%d etc.), astfel încat sa se asigure o buna

permeabilitate.

6a în orice proces biologic, în obtinerea compostului o importanta deosebitatrebuie sa se acorde gradului de umiditate a amestecului.

-aterialele e!cesiv de uscate (co%i, scoarte, paie, carton etc.) întarzieactivitatea microorganismelor, în timp ce e!cesul de umiditate, împiedica circulatiaaerului, favorizand aparitia proceselor de putrefactie.

>entru a evita aceste fenomene nedorite, se recomanda reducerea umiditatiiaerului si a materialelor bogate în apa si invers, vor fi umectate materialele foarteuscate. "n alte cazuri, este suficienta amestecarea materialelor foarte uscate cu celee!cesiv de umede.

5 metoda foarte simpla de verificare a umiditatii unui amestec este asazisa@proba a pumnuluiA, care consta în comprimarea în mana a unei cantitati mici decompost.

$aca prin comprimare se obtin cateva picaturi de apa, materialul poate ficompostat fara probleme0 absenta apei sau apa în abundenta semnaleaza e!cesul de

uscaciune sau, respectiv, de umiditate, care trebuie corectat.

n rol important îl detine buna aerare de la sfarsitul procesului decompostare.2erarea depinde atat de continutul în apa al structurii, cat si de structura,dimensiunea materialelor folosite. "n acest caz, este necesara amestecarea atenta a

6



materialelor cu dimensiuni si structuri diverse, pentru a asigura o porozitateoptima.

"n cazul unui amestec de dimensiuni mari, o aerare buna poate fi asigurata

prin folosirea unor tuburi foarte groase de drena%, plasate vertical, la distanta decirca m si %umatate, în centrul amestecului. "n acelasi scop, se pot utiliza pari delemn, fi!ati în pamant, care vor fi scosi dupa formarea amestecului, lasand canale

pentru trecerea aerului.

6ompostarea se mai poate realiza în silozuri, pe platforme traditionale sau pesectiuni amena%ate in aer liber.

PLATFORMA I TRATURILE

>latforma reprezinta cea mai practica structura folosita la obtinereacompostului, nefiind necesara nici o constructie speciala, materialul compostatdepozitanduse direct pe pamant sub forma de piramida.

Bata de compostarea în siloz, platforma necesita mai mult spatiu, dar procesulde fermentatie este cel obisnuit si eficient, deoarece adaugarea de material proaspatse face lateral, fara a se perturba procesul de descompunere.

5data adunat materialul suficient pentru realizarea unei platforme, se poateinitia stratificarea acestuia, e!ecutand o atenta amestecare a diferitelor substante.

>rimul strat se constituie dintrun material mai grosier (ramuri si alte materialereziduale, rezultate în urma curatatului pomilor) care va avea rolul unui gratarnatural pentru scurgerea apei în e!ces. 2poi, urmeaza un strat de material mai finsi un strat de pamant bine umectat care la adaugarea gunoiului de gra%d si decompost maturizat asigura amestecului o încarcatura microbiana necesara

procesului.e continua în aceasta ordine, alternand straturile de material organic (pamant

amestecat cu substante animale si vegetale bine umectate) cu gunoiul de gra%d sicompostul bine maturat, a%unganduse la înaltimea dorita , dupa care platforma seacopera cu paie, fan si cu un strat de circa ; cm de argila fina.

$urata procesului de compostare depinde de clima, de materialele utilizate side aran%area corecta a platformei. "n general, sunt necesare cca & luni.

7



6ompostul este considerat matur atunci cand sa transformat întrun amestecde pamant sfaramicios, de culoare bruna închis, cu un miros placut, neîntepator,fara insecte sau rame.

Borma si dimensiunile platformei trebuie sa fie astfel încat sa favorizeze procesele de fermentatie aerobica care stau la baza procesului de compostre. "ngeneral, platforma nu depaseste / m de latime si ,3/ m înaltime.

Cungimea se stabileste în functie de cantitatea de materiale de compostat.2mplasarea trebuie sa se faca întrun loc umbros, direct pe pamant. "n plus, în

functie de cerinte, se adauga elemente nutritive în asa fel încat sa se corectezeeventualele carente ale solului.

!ngrasaminte organice naturale

Îngrasamintele organice naturale, numite uneori si îngrasaminte locale, seobDin din diferite produse naturale de origina vegetala sau animala, printroanumita pregatire sau prelucrare ce se face în apropierea locului de obDinere si defolosire si cuprind: gunoiul de gra%d, gunoiul artificial, turba, gunoiul de pasari,urina mustul de gunoi si compostul, din aceasta grupa mai fac parte si

îngrasamintele verzi.

"mportanDa lor în conte!tul crizei energetic

6u toata dezvoltarea industriei chimice producatoare de îngrasaminte minerale,în viitor, îngrasamintele organice naturale vor constitui un important mi%loc pentrusporirea fertilitaDii, ca urmare a importanDei pe care materia organica introdusa în

sol o are ca factor energetic pentru microorganisme si pentru îmbunataDireaînsusirilor fizicochimice ale solului. =!perienDele si practica au aratat ca cele maimari sporuri de recolta se obDin atunci când se combina armonios îngrasaminteleorganice cu cele chimice.

8



6lasificare

$upa provenienDa, îngrasamintele naturale pot fi clasificate astfel: >roduse secundare rezultate din zootehnieo Eunoiul de gra%do Tulburealao rina si mustul de gunoi de gra%do Eunoiul de pasari6omposturi si alte îngrasaminte organice naturaleo 6ompostul organic din resturi vegetale si animaleo 6ompostul organomineral din resturi vegetale si animale în amestec cu compusimineraleo 6omposturi biodinamiceo 6omposturi din reziduuri orasenestio Turba6ulturi speciale utilizate ca îngrasamânto Îngrasamintele verzi

Eunoiul de gra%d. 6ompoziDia chimica, mod de pastrare si aplicare

Eunoiul de gra%d este un amestec alcatuit din de%ecDiile consistente si lichideale animalelor domestice si din asternut. =l este considerat un îngrasamântcomplet, deoarece conDine ma%oritatea elementelor nutritive necesare plantelor, ca:azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, bor, mangan, zinc, cupru etc. 6u toateacestea, raporturile formelor accesibile în care se afla aceste elemente nu satisfacîntotdeauna cerinDele plantelor, fapt ce necesita aplicarea în completare si a

îngrasamintelor chimice. Eunoiul de gra%d mai prezinta importanDa pentru acDiuneamultilaterala pe care o are asupra însusirilor fizicochimice ale solului prinridicarea starii generale de fertilitate. -areste permeabilitatea pentru apa si aer, contribuie la cresterea conDinutuluiîn humus, sporeste capacitatea de tamponare si puterea de reDinere a substaDelornutritive. >e lânga toate acestea, gunoiul de gra%d îmbogaDeste solul cu

9



microorganisme folositoare si mareste cantitatea de bio!id de carbon din sol carea%uta la solubilizarea substanDelor nutritive. =fectul gunoiului de gra%d se resimte sila culturile care urmeaza în anul al doilea, al treilea si chiar al patrulea de laaplicare.

6antitatea de gunoi de gra%d ce se poate acumula în cursul unui an întrounitate este legata de numarul de animale si specia acestora, cantitatea de asternutfolosit, felul hranei si numarul de zile cât animalele stau în stabulaDie. 6alcululcantitaDii de gunoi de gra%d se poate aprecia dupa cantitatea medie a de%ecDiilorconsistente si lichide si a cantitaDii de asternut folosit, cunoscând ca în decurs de /9ore vitele cornute mari elimina în medie /'7' +g de%ecDii consistente, '; lde%ecDii lichide, cabalinele ;/' +g de%ecDii consistente, 9& l de%ecDii lichide,

porcinele /,; +g de%ecDii consistente, /,;9,; l de%ecDii lichide.

6ompoziDia chimica a gunoiului de gra%d Eunoiul de gra%d are o compozitie chimica comple!a, deoarece conDine toatesubstanDele care au luat parte la formarea masei vegetale. 2ceste substanDe trecândodata cu hrana prin organismul animal, ca de altfel si în timpul depozitarii pâna lafolosire, sufera o serie de transformari, fara însa ca elementele principale folositeca îngrasaminte: azot, fosfor, potasiu, magneziu, sulf, sa se piarda decât întro micamasura. 6ompoziDia gunoiului de gra%d proaspat variaza în raport cu specia si vârstaanimalelor de la care provine, cu hrana, cu felul si cantitatea asternutului. În raportcu specia, gunoiul de gra%d provenit de la cabaline si ovine are un conDinut mairidicat de azot, fosfor si potasiu decât cel de la vitele cornute si porcine. 6ândanimalele sunt hranite cu nutreDuri concentrate (uruiala, graunDe, fân de lucerna,trifoi), compoziDia gunoiului este mai bogata în azot, fosfor si potasiu, întrucât prinde%ecDii se elimina cantitaDi mai mari din aceste elemente. 6ând hrana este alcatuitamai mult din fura%e fibroase (paie, coceni), sau nutreDuri suculente (sfecla), atuncisi de%ecDiile animalelor au un conDinut mai mic de azot, fosfor, potasiu etc. $easemenea de%ecDiile provenite de la animalele tinere, ca si la cele în gestaDie sunt

mai sarace în elemente nutritive de baza. $atorita componentelor care intra în alcatuirea gunoiului de gra%d si carevariaza atât cantitativ cât si calitativ compoziDia chimica a gunoiului de gra%d

proaspat variaza în limite foarte mari. Transformarile care au loc în compoziDia gunoiului de gra%d $atorita caracterului sezonier al lucrarilor solului si al cantiaDilor de gunoi de

10



gra%d care se acumuleaza zilnic, depozitarea acestuia este inevitabila. În timpulacestei pastrari se produc numeroase transformari care modifica compoziDiachimica si însusirile fertilizante.În practica, dupa durata de depozitare si gradul de descompunere se deosebesc

9feluri de gunoi de gra%d: Eunoi de gra%d proaspat, când paiele sunt tari, rezistente si îsi pastreazaculoarea galbena. Ereutatea unui m7 în stare afânata este de 7''9'' +g, iar cândeste îndesat ;'' &'' +g. Eunoi semifermentat, când culoarea paielor devine cafenieînchis, structura lorse mai cunoaste înca, însa nu mai sunt tari si se rup cu usurinDa când se iau în furca.$aca se spala cu apa se obDine o soluDie brunanegricioasa. BaDa de gunoiul de gra%d

proaspat se produce o scadere în greutate de /'7'*. Ereutatea unui m7 este în

medie de ''3'' +g.

11

Ingrasamintele ChFilename: Ingrasamintele chimice si organice.docximice Si Organice

Documents

Transcript of Ingrasamintele ChFilename: Ingrasamintele chimice si organice.docximice Si Organice