Proiectul Internaţional de Eliminare a POP

Încurajarea Participării Active şi Efective a Societăţii Civile în Pregătirile Implementării Convenţiei de la Stockholm

_____________________________________________________________________________________ Proiectul Internaţional de Eliminare a POP - IPEP

www.ipen.org

România

Raport de referinţă

Incinerarea deşeurilor medicale

ing. Arinda Cadariu

July, 2005

Proiectul Internaţional de Eliminare a POP

Încurajarea Participării Active şi Efective a Societăţii Civile în Pregătirile Implementării Convenţiei de la Stockholm

_____________________________________________________________________________________ Proiectul Internaţional de Eliminare a POP - IPEP

www.ipen.org

Despre proiectul Internaţional de Eliminare a POP-urilor La 1 mai 2004, Reţeaua Internaţională de Eliminare a POP-urilor (IPEN, http://www.ipen.org) a început un proiect global referitor la activitatea ONG-urilor denumit Proiectul Internaţional de Eliminare a POP-urilor (IPEP) derulat în parteneriat cu organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) şi Programul de Mediu al Naţiunilor Unite (UNEP). Proiectul este finanţat în mare măsură de Fondul Global de Mediu (GEF). IPEP are trei obiective principale:

• Să încurajeze şi să permită ONG-urilor din 40 de ţări în curs de dezvoltare şi de tranziţie să se angajeze în activităţi care să aducă contribuţii concrete şi imediate la eforturile respectivelor ţări în pregătirea Convenţiei de la Stockholm;

• Să îmbunătăţească calificarea şi informarea ONG-urilor pentru a ajuta la întărirea capacităţii acestora de a

participa efectiv la procesul implementării Convenţiei;

• Să ajute la stabilirea coordonării regionale şi naţionale a ONG-urilor şi la capacitatea tuturor regiunilor lumii în sprijinirea eforturilor pe termen lung necesare dobândirii siguranţei chimice.

IPEP va sprijini pregătirea rapoartelor de ţară, rapoartelor de referinţă pentru diverse practici şi a celor privind principalele politici şi activităţi regionale. IPEP va susţine trei tipuri importante de activităţi: participarea la Planul Naţional de Implementare, instruirea în ateliere de lucru, informarea publicului şi campaniile de conştientizare. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să accesaţi site-ul http://www.ipen.org. IPEN este recunoscător suportului financiar oferit de Fondul Global de Mediu, Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare, Agenţiei Elveţiene pentru Mediu, Păduri, Peisaj şi Fundaţiei Panta Rhea. Opiniile exprimate în acest raport sunt acelea ale autorilor şi nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere ale instituţiilor implicate în management şi/sau sprijin financiar. Acest raport este disponibil în limba Română şi Engleză la sediul Asociaţiei Experţilor de Mediu (Calea Plevnei nr. 46-48, sector 1, Bucureşti România, tel/Fax:0040 21 312 51 30, e-mail: eea_ngo@yahoo.com, http//eea.ngo.ro).

3

Cuprins Pag Activitatea şi cum sunt generate POP-urile 5 Istoricul activităţii în România 5 Descrierea activităţilor generatoare de POP-uri 12 Consecinţe socioeconomice, asupra mediului şi sănătăţii 13 Părţile responsabile 14 Practici alternative 15 Recomandări ale ONG-ului 15 Abrevieri 16 Bibliografie 16

5

Activitatea şi cum sunt generate POP-urile Poluanţii Organici Persistenţi (menţionaţi în cele ce urmează ca POP) sunt substanţe chimice ce rămân intacte în mediu perioade lungi, sunt extrem de toxici pentru oameni şi viaţa sălbatică, se acumulează în ţesuturile grase, sunt volatili şi au o circulaţie globală prin atmosferă şi apa mării. Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi se axează pe reducerea, şi unde este oportun, pe eliminarea a 12 POP-uri din circuitul internaţional. Acestea includ nouă pesticide: aldrin, clordan, diclorodifenil-tricloroetan (DDT), dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorobenzen (de asemenea produşi chimici industriali şi produşi secundari neintenţionaţi), mirex şi toxafen; două substanţe chimice industriale – bifenili policloruraţi (BPC-uri – de asemenea produşi secundari neintenţionaţi) şi hexaclorobenzen (HCB); şi patru produşi secundari –dibenzo-p-dioxine policlorurate (DDPC) şi dibenzo-furani policloruraţi (DFPC) ca şi HCB şi BPC-uri. Surse: Sursele de emisie ale POP-urilor sunt situate în patru sectoare economice principale: agricultură, industrie, transport şi energie, dar alte surse notabile includ depozitele de deşeuri şi crematoriile şi incineratoarele. Incineratoarele de deşeuri medicale sunt o sursă majoră confirmată de POP-uri (şi alţi poluanţi ca metalele grele). In trecut erau 7 uzine de incinerare care operau în România, dar azi a rămas doar una. In Bucureşti există un incinerator vechi folosit pentru incinerarea deşeurilor medicale cu o capacitate de 5 tone de deşeuri pe oră, aşa cum se specifică în Planul Naţional de Implementare în România a Convenţiei de la Stockholm. Celelalte incineratoare nu mai funcţionează.

Alte surse de POP-uri: Alte surse de POP-uri sunt reprezentate de BPC-uri şi [alte] stocuri de POP-uri. Surse staţionare de POP-uri în arealul aşezărilor umane sunt incineratoarele / crematoriile de deşeuri medicale. Acestea sunt localizate în cele mai multe din spitalele şi nu sunt adecvat echipate pentru eliminarea emisiilor de dioxine din gazele rezultate; Deşeurile municipale nu sunt incinerate în România. In mod uzual, acestea sunt depozitate. Istoricul activităţii în România Deşeurile medicale includ toate deşeurile generate de instituţiile sanitare, institutele de cercetare şi laboratoare. In plus, aceastea includ deşeurile provenite din surse “minore” ori “difuze”, ca cele produse în cursul îngrijirilor de sănătate întreprinse acasă (dializă, injecţii cu insulină etc.). Intre 75% - 90% din deşeurile medicale pot fi asimilate ca deşeuri menajere, fiind transportate la rampa de depozitare a deşeurilor. Aceste deşeuri provin în principal din activitaţile administrative şi menajere ale instituţiilor spitaliceşti şi pot include de asemenea deşeuri generate în timpul întreţinerii. Restul de 10 – 25% din deşeurile medicale este considerat periculos prezentând riscuri asupra sănătăţii şi mediului. Prezentul raport tratează managementul deşeurilor medicale şi impactul activităţilor de ardere/incinerare asupra acestora. Categoriile de deşeuri medicale şi sursele majore din care acestea provin sunt indicate în tabelele următoare.

Tabelul 1 Categorii de deşeuri medicale Categoria deşeului Descriere şi exemple Deşeuri anatomo-patologice Ţesuturi sau fluide umane – ex.. părţi din corp, material biopsic rezultat din blocurile de

chirurgie şi obstetrică (fetuşi, placente); parti anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie ; Toate aceste deşeuri se considera infecţioase conform Precauţiunilor universale ;

Deşeuri infecţioase Deşeuri care conţin sau au venit în contact cu sângele ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor, de exemplu : seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conţinut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unica folosinţă, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinii, materiale de laborator folosite etc. ;

Deşeuri înţepătoare-tăietoare Deşeuri ascuţite – ex.: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unică folosinţă, pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă sau nu, care au venit în contact cu material infecţios ; Aceste deşeuri se consideră infecţioase conform Precauţiunilor universale ;

6

Deşeuri chimice şi farmaceutice 1. Deşeuri chimice Deşeuri chimice periculoase cu proprietaţi toxice, corozive, inflamabile, reactive, genotoxice (ex. formaldehida, substanţe chimice fotografice (hidrochinona, argint, hidroxid de potasiu, glutaraldehida, acid acetic), solvenţi─compusi halogenaţi (clorura de metilen, cloroform, tricloretilena) şi compuşi nehalogenaţi (xilina, metanol, acetona, izopropanol, toluen, etilacetat, acetonitril); Deşeuri ce conţin substanţe cu propietăţi genotoxice, de exemplu deşeuri ce conţin medicamente citostatice (folosite în terapia cancerului); chimicale genotoxice; Deşeuri chimice nepericuloase, precum aminoacizi, anumite săruri organice şi anorganice (ex. substanţe chimice organice: soluţii de curăţire şi dezinfectare, pe baza de fenol, percloretilenă; uleiuri de la pompele de vacuum, insecticide, rodenticide; substanţe chimice anorganice: acizi şi alcali (acid sulfuric, clorhidric, nitric, acizi cromici, hidroxid de sodiu, soluţii de amoniu); oxidanţi precum permanganat de potasiu (KMnO4), dicromat de potasiu (K2Cr2O2); agenţi de reducere, ca bisulfitul de sodiu (NaHSO3) şi sulfitul de sodiu (Na2SO3); 2. Deşeuri farmaceutice Deşeuri care includ serurile şi vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit, medicamente expirate, reziduurile de substanţe chimioterapice, reactivii şi substanţele folosite în laboratoare ; 3. Deşeuri rezultate din degradarea / stricarea / spargerea aparaturii medicale Deşeuri cu un conţinut ridicat de metale grele (ex. baterii; termometre sparte; aparate de măsurare a tensiunii sanguine, containere presurizate: cilindrii de gaz; cartuşe de gaz; recipiente cu aerosoli)

Deşeuri radioactive Deşeuri solide, lichide şi gazoase, ce conţin materiale radioactive (ex. surse sigilate; generatori de radionuclizi uzaţi, deşeuri solide de nivel scazut, ex. hârtie, tampoane, articole din sticlă, seringi, fiole, reziduuri de la încărcăturile cu material radioactiv şi soluţiile nedorite de radionuclizi folosiţi în scop terapeutic, lichide imiscibile cu apa, reziduuri folosite ale substanţelor ce au fost etichetate radioactive şi ulei contaminat de pompare, ulei de la scurgeri şi de la decontaminarea scurgerilor din instalţii ce conţin substanţe radioactive, urină şi materii fecale de la pacienţii trataţi sau testaţi cu radionuclizi nesigilaţi, deşeuri lichide de nivel scazut de exemplu de la spalarea aparatelor, gaze şi eliminari de gaze din echipamentele de stocare.

Sursa de date: A. Pruss, E Giroult and P. Rushbook: Safety management of healthcare wastes, Geneva, WHO, 1999 şi Ordin MSF nr. 219/2002 (M. Of. nr. 386 din 6 iunie 2002)

Tabelul 2 Surse majore de deşeuri medicale Producători Tipuri de producători Producători mari Spitale Judeţene şi Municipale

Clinici Universitare Institute de Cercetare Medicală şi Farmaceutică Agenţia Naţională a Medicamentului Institute de Medicină Legală Serviciile Judeţene de Medicină Legală Unităţi Preclinice ale Universităţilor de Medicină şi Farmacie Unităţi de producţie, depozitare şi păstrare a medicamentelor şi produselor biologice

Producători medii Centre de diagnostic şi tratament Centre de transfuzii Centre de colectare şi conservare a sângelui Laboratoare Servicii de prosectură ale spitalelor Spitale de pneumologie Cabinete medicale de orice specialitate şi cabinetele stomatologice Spitalele şi clinicile private

7

Producători mici Laboratoare de tehnică dentară Laboratoare de sănătate mentală Stabilimente şi ospicii de îngrijire a bolnavilor pisihici cronici Spitale de recuperare Baze de tratament balnear Săli mortuare şi de autopsie Centre medicale din alte tipuri de institute, fabrici, şcoli, licee şi grădiniţe Centre cosmetice şi alte tipuri de tratamente de înfrumuseţare Unităţi farmaceutice Centre de optică medicală Centre de acupunctură

Sursa de date: Ordin MSF nr. 219/2002 (M. Of. nr. 386 din 6 iunie 2002) Deşeuri medicale periculoase generate de activităţile medicale Categoriile de deşeuri medicale sunt de obicei arse în crematorii sau incinerate. Respectând prevederile Ministerului Sănătăţii producătorul de deşeuri medicale are următoarele obligaţii:

• Să scadă cantitatea de deşeuri ce trebuie eventual eliminată

• Să promoveze reutilizarea şi reciclarea fracţiilor de deşeuri spitaliceşti

• Să colecteze şi să separe deşeurile periculoase de cele nepericuloase.

Tabelul 3 Estimarea deşeurilor medicale generate de activităţile medicale bazată pe datele de la Direcţiile de Sănătate Publică

An Nivelul estimării Cantităţi Medii (tone/an)

Valori Medii (tone/an)

41 Judeţe 12 491 2000 Bucureşti 2 538

15 031

41 Judeţe 16 521 2001 Bucureşti 2 538

19 059

41 Judeţe 14 782 2002 Bucureşti 2 822

17 604

Sursa: Departamentul Inginerie sanitară– Bucureşti, Institutul de Sănătate Publică

Structura deşeurilor medicale

80%

15%

3%1% 1%

Deşeuri nepericuloase

Deşeuri infecţioase şi anatomo-patologiceDeşeuri înţepătoare-tăietoare

Deşeuri chimice şi farmaceutice

Deşeuri speciale*

* Citostatice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deşeuri rezultate din activitatea laboratoarelor de medicina nucleară etc.

Sursa: Departamentul Inginerie Sanitară , Institutul de Sănătate Publică, Bucureşti

8

Deşeurile medicale nepericuloase sunt asimilate cu deşeurile menajere. Conform Strategiei Naţionale de Gospodărire a Deşeurilor din România procentajul mediu al compoziţiei deşeurilor domestice în perioada 1998 - 2002 este cel prezentat în tabelul 4. Strategia Naţională de Gospodărire a Deşeurilor este de asemenea implicată în gestionarea deşeurilor

medicale ale cărei obiective principale sunt specificate în tabelul 5. Tabelul 6 specifică situaţia crematoriilor de deşeuri medicale în 2002. Tabelul 7 indică calendarul pentru închiderea crematoriilor aşa cum este apare în Protocolul încheiat între autorităţile de mediu şi sănătate

Tabelul 4 Procentajul mediu al compoziţiei deşeurilor menajere pentru 1998 - 2002

1998 2002 Tip de deşeu % kg/loc. an % kg/loc. an

Hârtie, carton 13% 34 11% 39 Sticlă 6% 16 5% 18 Metale 5% 13 5% 18 Plastic 9% 24 10% 35 Textile 6% 16 5% 18 Biodegradabile 53% 139 51% 179 Altele 8% 21 13% 46 Total 100% 263 100% 352

Figura 1. Procentajul mediu al compoziţiei deşeurilor menajere în 2002 Sursa: Strategia Naţională de Gospodărire a Deşeurilor din România

9

Tab

elul

5

C

ateg

orii

de d

eşeu

ri

peri

culo

ase

Su

b-ca

tego

rii

Obi

ectiv

e pr

inci

pale

O

biec

tive

auxi

liare

1. C

olec

tare

a se

para

tă a

deş

euril

or

infe

cţio

ase şi

per

icul

oase

(alte

le d

ecât

ce

le in

fecţ

ioas

e)

1.1.

R

educ

erea

ca

ntităţii

de

deşe

uri

clin

ice

infe

cţio

se şi

pe

ricul

oase

din

spi

tale

prin

tr-o

cole

ctar

e se

para

tă (

pe c

ateg

orii

de

deşe

uri) şi

dep

ozita

rea

finală

de o

man

ieră

eco

logi

c raţio

nală

şi

efic

ientă

econ

omic

.

2. C

olec

tare

a se

para

tă a

deş

euril

or

nepe

ricul

oase

2.

1. In

trodu

cere

a si

stem

ului

de

cole

ctar

e se

para

tă şi

pen

tru

deşe

urile

nep

eric

uloa

se re

zulta

te d

in a

ctiv

itate

a m

edic

ală.

3.

1 In

fiinţ

area

de

locu

ri pe

ntru

dep

ozita

rea

tem

pora

ră a

deş

euril

or

infe

cţio

ase şi

per

icul

oase

.

Deş

euri

prov

enite

din

ac

tivităţil

e m

edic

ale şi

in

stitu

te d

e ce

rcetăr

i (d

eşeu

ri cl

inic

e)

Deş

euri

infe

cţio

ase

(cod

urile

18

.01.

01 ;

02 şi

03)

pro

veni

te d

e la

un

ităţil

e m

edic

ale şi

de

cerc

etar

e

Deş

euri

peric

uloa

se,

alte

le

decâ

t ce

le in

fecţ

ioas

e

3. D

epoz

itare

a în

sigu

ranţă

a deşe

urilo

r cl

inic

e fă

ră a

afe

cta

sănă

tate

a pe

rson

alul

ui

med

ico-

sani

tar ş

i a p

opul

aţie

i 3.

2 In

terz

icer

ea d

epoz

itării

fin

ale

a deşe

urilo

r pe

ricul

oase

fără

pret

rata

re,

în

vede

rea

iner

tizăr

ii to

tale

. In

ca

zul

dese

urilo

r in

fecţ

ioas

e şi

per

icul

oase

vor

fi

excl

use

met

odel

e de

pre

trata

re

care

tran

sferă

polu

anţi

în a

lţi fa

ctor

i de

med

iu.

Surs

a: S

trate

gia

Naţ

iona

lă d

e G

estio

nare

a D

eşeu

rilor

din

Rom

ânia

C

rem

ator

ii şi

Inci

nera

toar

e în

200

2 Tab

elul

6

Cre

mat

orii şi

Inci

nera

toar

e

# Ju

deţ

Cre

mat

orii

Inci

nera

toar

e Sp

ital J

udeţ

Sp

ital

Dis

tric

t Sp

ital

Oraşe

nesc

Sp

ital

Spec

ific

Spita

l Să

tesc

C

entr

e M

edic

ale

Sana

tori

i O

bser

vaţii

1.

Alb

a 13

1 4

6

2

2.

Ara

d 8

1

4

1 1

1

3.

A

rgeş

10

1 2

3 4

4.

Bacău

9

1

2 2

3 1

5.

B

ihor

16

2

1 1

4 7

3

6.

Bis

triţa

3

1

2

7.

B

otoş

ani

5

1

2 1

1

8.

Bră

ila

3

1

2

9.

Braşo

v 8

1

5

2

10

. B

uzău

9

1

1 2

1 3

1

11

. Călăr

aşi

4

1 1

2

12.

Car

aş

Seve

rin

7

1 1

4

1

13.

Clu

j 7

2 2

3

14

. C

onst

anţa

12

1 3

2 2

1

3

15.

Cov

asna

4

1

3

10

16.

Dâm

boviţa

9

1

4

2 1

1

17

. D

olj

11

1

5

2

3

18

. G

alaţ

i 11

2

1 6

2

19.

Giu

rgiu

8

1

4 1

2

20

. G

orj

8

1 1

4

1

1

21.

Har

ghita

7

1

1 4

1

22

. H

uned

oara

9

1

4 1

1 2

23

. Ia

lom

iţa

5

1 2

1

1

24.

Iaşi

18

1 1

3 13

25

. M

aram

ureş

8

2

4

2

26

. M

ehed

inţi

6

1

4

1

27.

Mur

eş

8

1 6

1

28.

Nea

mţ

3

1 1

1

29.

Olt

5

1 1

3

30.

Prah

ova

2

1

1

+1

8 cr

emat

orii

impr

oviz

ate

31.

Săla

j 1

1

32

. Sa

tu-M

are

3

2

1

33.

Sibi

u 4

1

1 2

34

. Su

ceav

a 5

1*

1 4

35

Tele

orm

an

9 1

1 2

1 3

1 1

In

cine

rato

r- S

pita

lul d

in

Zim

inic

ea

36.

Tim

iş

15

1*

1 2

4 5

3

37

Tulc

ea

5

2

2

1

38.

Vas

lui

9

1 2

1 1

4

39.

Vâl

cea

6

2

2 2

40.

Vra

ncea

7

1

6

41

. Ilf

ov

42.

Buc

ureş

ti 27

**

2

Inci

nera

tor-

Cen

trul d

e H

emat

olog

ie şi

Com

pani

a M

erca

tor (

priv

at)

Tot

al

327

7 42

47

96

69

17

20

9

*

Exis

tă u

n in

cine

rato

r, da

r nu

se sp

ecifi

că p

entru

ce

unita

te m

edic

ală

lucr

ează

. **

Tab

elul

de

deas

upra

nu ţin

e co

nt d

e sp

itale

le c

are

nu su

nt în

reţe

aua

Min

iste

rulu

i Sănătăţ

ii.

Sunt

rapo

rtări

de la

420

uni

tăţi

med

ical

e (4

1 ju

deţe

) Su

rsa:

Dep

artm

entu

l de

Ingi

nerie

San

itară

, Ins

titut

ul d

e Să

năta

te P

ublică,

Buc

ureş

ti.

11

Tabelul 7 Stadii de închidere etapizată a instalaţiilor de tratare termică (crematorii) a deşeurilor medicale periculoase

An Judeţ 2004 2005 2006 2007 2008 Alba 0 1 6 2 1 Arad 13 0 4 0 0 Argeş 0 4 4 4 2 Bacău 0 3 4 0 0 Bihor 16 0 0 0 0 Bistriţa-Nasaud 0 0 0 1 0 Botoşani 1 3 3 3 0 Braşov 0 4 8 0 0 Brăila 0 2 1 2 1 Buzău 1 2 2 1 1 Caraş-Severin 0 1 3 0 0 Calaraşi 1 2 3 1 0 Cluj 1 1 3 0 0 Constanţa 0 1 4 2 3 Covasna- 1 1 1 1 0 Dâmboviţa 0 5 3 1 4 Dolj 1 2 3 4 0 Galaţi 0 2 5 2 1 Giurgiu 0 1 4 1 0 Gorj 0 2 4 0 2 Harghita 0 0 2 1 2 Hunedoara 2 1 0 1 7 Ialomiţa 0 0 3 1 0 Iaşi 1 2 6 2 2 Maramureş 0 4 3 0 0 Mehedinţi 0 1 2 1 1 Mureş 0 0 4 2 0 Neamţ 0 6 0 4 0 Olt 1 0 0 0 7 Prahova 0 1 1 0 0 Satu Mare 0 0 0 0 0 Sălaj 0 0 0 0 1 Sibiu 0 0 0 0 7 Suceava 3 2 4 1 0 Teleorman 2 3 2 1 1 Timiş 7 6 1 0 0 Tulcea 0 0 2 0 2 Vaslui 1 1 2 1 0 Vâlcea 0 0 2 2 0 Vrancea 0 1 3 1 2 Bucureşti 0 1 11 9 11 Ilfov 0 4 0 0 1 Total pe an 52 70 114 52 58 Total general 346

12

Descrierea activităţilor generatoare de POP-uri Sursele de emisie staţionară în zonele aşezărilor umane sunt crematoriile şi incineratoarele deşeurilor medicale. Multe spitale folosesc încă crematorii în loc de incineratoare, (după cum reiese din tabelul 6). Aceste incineratoare sunt localizate în cele mai multe spitale municipale şi nu sunt adecvat echipate pentru eliminarea emisiilor de dioxine din gazele care rezultă. In conformitate cu legislaţia, deşeurile medicale periculoase ar trebui colectate şi separat de celelalte deşeuri generate de activităţile medicale. Deşeurile periculoase ar trebui colectate în ambalaje speciale, depozitate apoi temporar într-un loc anume din unitatea

medicală înainte de a fi transportate la punctul final de depozitare. Una din metodele sugerate de Protocolul încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (Nr. 4132/IJ/04.10.2004), Ministerul Sănătăţii (Nr. 45861/IB/06.10.2004) şi Garda Naţională de Mediu (Nr. 10973/05.10.2004) este folosirea sterilizatoarelor şi incineratoarelor. Un număr de studii privind incinerarea deşeurilor medicale din Statele Unite - Agenţia de Protecţia Mediului au identificat incinerarea deşeurilor medicale ca a treia mare sursă de emisii în aer a dioxinelor, cu o contribuţie de 10% din emisiile de mercur în mediu provenite din activităţile umane. In emisiile incineratoarelor de deşeuri medicale au fost identificaţi mulţi alţi poluanţi periculoşi

ce includ: arsenic, amoniac, benzen, bromodiclorometan, cloroform, plumb etc. Incinerarea deşeurilor Cele mai importante surse de POP-uri în Romania (printre care dioxinele) o reprezintă incinerarea deşeurilor medicale şi a celor municipale. Unul din cele mai importante aspecte ale emisiilor de dioxine provenite din arderea / incinerarea deşeurilor medicale este că în România nu există echipamentele necesare pentru măsurarea acestora. Emisiile de POP-uri din alte surse sunt specificate în tabelele de mai jos :

Tabelul 8 Emisia de POP-uri din alte surse

An Poluanţi Activitate 1989 1995 2001

Incinerarea Deşeurilor Medicale 11.71 16.8 22.7 Dioxine (g I-TEQ/an) Uzine de Incinerare a Deşeurilor

Municipale 2.19 2.19 2.19

DIOXINE TOTALE (g I - TEQ/an) 13.9 18.99 24.89 Incinerarea Deşeurilor Medicale 66.76 127.08 159.6

PCB (g/an) Uzine de Incinerare a Deşeurilor Municipale

232.14 232.14 232.14

BPC TOTAL (g/an) 299 359.2 391.7 Incinerarea Deşeurilor Medicale 0.042 0.04 4.14

HPA-uri (g/an) Uzine de Incinerare a Deşeurilor Municipale

6,351 6,351 6,351

HPA TOTAL (g/an) 6351.04 6351.04 6,535.14 Sursa: Inventarul POP-urilor - România

Saci cu deşeuri medicale ce urmează a fi incinerate

13

Tabel 9 Emisii de POP-uri în Aer de la Incinerarea Deşeurilor Medicale

# An Deşeu Anatomic (tone/an) 1989 1995 2001 Măsuri speciale de micşorare (particule micşorate) 2.102 2.02 207 Dioxine g I – TEQ/an 0.0003 0.0003 0.034 HPA (g/an) 0.042 0.04 4.14 Fără măsuri speciale de micşorare 4062 4405 6385 Dioxine g I – TEQ/an 6.7 7.27 10.53 Fără deşeuri anatomice (tone/an) 3341 6358 9127 Măsuri speciale de micşorare (particule micşorate ) 3.2 3.6 1147 Dioxine g I – TEQ/an 0.00048 0.00054 0.172 Fără măsuri speciale de micşorare 3338 6354 7980 Dioxine g I – TEQ/an 5.01 9.53 11.97 BPC (g/an) 66.76 127.08 159.6

TOTAL: Dioxine g I – TEQ/an 11.71 16.8 22.7 BPC (g/an) 66.76 127.08 159.6 HPA (g/an) 0.042 0.04 4.14

Sursa: Inventarul POP-urilor - România Consecinţe socio-economice, asupra mediului şi sănătăţii Consecinţele socio-economice şi asupra sănătăţii sunt greu de definit deoarece nu s-a efectuat nici un studiu oficial în această direcţie. Consecinţele asupra mediului sunt definite prin caracteristicile dioxinelor. Un aspect important este notificarea din 2004 a ONG-ului român de mediu Mare Nostrum care îşi desfăşoară activitatea în Constanţa, Judeţul Constanţa. Implicarea lui este legată de existenţa unui incinerator al deşeurilor medicale construit în mijlocul oraşului, în vecinătatea a 2.500 de locuitori şi doar la 50 m de o grădiniţă cu 150 de

copii. In 23-29 februarie 2004, vecinii au alertat Mare Nostrum şi mass media de apariţia unui număr de probleme de sănătate, incluzând ameţeli, dureri ale buzelor, nasului şi capului provocate de procesele de incinerare necontrolate a unităţii în timpul nopţii. ONG-ul Mare Nostrum a declanşat un proces în justiţie împotriva propietarului incineratorului. Problema principală evidenţiată de firma, care a elaborat studiul de impact asupra mediului pentru incinerator, a fost aceea că în România nu există echipament pentru măsurarea emisiilor de dioxine în aer. Articolele de ziar ale organizaţiei Mare Nostrum apărute împotriva incineratorului sunt exemplificate mai jos.

Crematoriu de deşeuri medicale Bucureşti Incinerator de deşeuri medicale Constanţa, Judeţul Constanţa

14

Părţile responsabile Protocolul din 2004 semnat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (nr. 4132/4.10.2004), Ministerul Sănătăţii (nr. 45861/6.10.2004) şi Garda de Mediu (nr. 10973/5.10.2004) stabilea, conform legislaţiei în vigoare, condiţiile de mediu pentru crematoriile medicale până la închiderea acestora în 2008. Calendarul pentru aceastea a fost stabilit potrivit Directivei nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor transpus de legislaţia română prin Decizia de Guvern nr. 128 / 2002 (Monitorul Oficial nr. 160/6.03.2002). Conform acestui protocol crematoriile vor fi înlocuite de sterilizatoare şi incineratoare. Obiectivul protocolului este: definirea modalitatilor de supraveghere si control a crematoriilor existente, propuse pentru inchidere; reglementarea functionarii crematoriilor pe perioada de tranzitie; elaborarea criteriilor de selectie a instalatiilor de sterilizare pentru a asigura inertizarea completa a deseurilor medicale periculoase tratate. Responsabilitatea îndeplinirii previziunilor legislative ca şi a protocolului menţionat aparţine următorilor:

• Unităţile Medicale - să închidă crematoriile şi să le înlocuiască cu sterilizatoare şi incineratoare

• Ministerul Sănătăţii - să monitorizeze activitatea unităţilor medicale în această problemă

• Garda de Mediu - să controleze şi să-şi îndeplinească obligaţiile de mediu.

Estimarea costurilor, specificate de către Documentul de Poziţie (Capitolul 22 - Protecţia Mediului) pentru implementarea Directivei nr. 2000/76/EC, include şi costurile pentru implementarea altor două directive: Directiva nr. 94/67/EC asupra incinerării deşeurilor

periculoase şi Directiva nr. 89/369/EEC asupra reducerii poluării aerului de la noile uzine municipale de incinerare a deşeurilor sunt de aproximativ 4.25 miliarde de Euro. Costul pentru implementarea Directivei 2000/76/EC evaluată prin Programul EPIQ este de 3,471 miliarde Euro şi este alcătuit din capital şi costurile operaţionale In concordanţă cu evaluările sus menţionate, suma totală necesară pentru implementarea Directivei 2000/76 este între 3.5 - 4.25 miliarde de Euro. Ministerul Sănătăţii şi Familiei a emis Ordinul nr. 219/ 2002 pentru aprobarea Normelor Tehnice privitoare la gestionarea deşeurilor medicale şi metodologia colectării de date pentru baza naţională de date privind deşeurile ce rezultă din activităţile medicale (Monitorul Oficial nr. 386 / 6.06.2002). Responsabilitatea îndeplinirii obligaţiilor reglementărilor menţionate revine producătorului deşeurilor medicale. Ordinul nu se aplică deşeurilor radioactive pentru care sunt reglementări speciale. Convenţia de la Stockholm asupra Poluanţilor Organici Persistenţi s-a ratificat prin Legea nr. 261/2004 publicată în Monitorul Oficial nr. 638 din 15 iulie 2004. Convenţia reclamă dezvoltarea unui Plan Naţional de Implementare (PNI), în scopul obţinerii unui cadru pentru ca ţara să dezvolte şi să realizeze, intr-un mod sistematic şi participativ, o reformă prioritar politică şi legislativă în domeniu, cu dezvoltarea competenţelor şi programelor de investiţii. Planul Naţional de Implementare (PNI) din România a fost elaborat in cadrul proiectului finanţat de UNIDO/GEF "Activităţi pregătitoare în elaborarea Planului Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stockholm privind

15

Poluanţii Organici Persistenţi (POP-uri) din România", aprobat de autorităţile guvernamentale. Proiectul PNI a fost trimis anticipat la ministere şi s-a obţinut susţinerea lor. Scrisoarea care solicita susţinerea de catre ministerele implicate a PNI a Convenţiei de la Stockholm a fost semnată de: Dna. Speranţa Ianculescu – Ministrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor; Dl. Miron Mitrea – Ministrul Transporturilor, Construcţiei şi Turismului; Dl. Dan Ioan Popescu – Ministrul Economiei şi Comerţului;Dl. Petre Daia – Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; Dl. Marian Săniuţă – Ministrul Administraţiei şi Internelor; Dl. Ovidiu Brânzan – Ministrul Sănătăţii şi Familiei. Una din fazele dezvoltării PNI este prioritatea acordată de către obiectivele cheie şi măsurilor asociate acestora, precum şi instrumentelor şi acţiunilor definitorii. Există 11 obiective cheie. Obiectivele respective s-au focalizat pe o abordare comună pentru rezolvarea problemelor legate de sănătatea umană şi protecţia mediului, generate de producţia şi folosirea POP-urilor. Pentru raportul prezent: obiectivul cheie nr. 5:

Reducerea emisiilor de POP-uri datorate incineratoarelor de deşeuri şi a activităţii crematoriilor

şi măsurile asociate: 5.1. Reducerea emisiilor de dioxine, HCB şi BPC-uri rezultate de la incinerarea deşeurilor municipale, sanitar-veterinare, spitaliceşti şi din activitatea crematoriilor 5.2. Reducerea emisiilor provenite de la arderea deşeurilor periculoase în cuptoarele de ciment

sunt cele mai semnificative. Practici Alternative Practicile alternative la arderea deşeurilor în crematorii şi incineratoare pot fi tehnologiile necombustibile sprijinite pe următoarele procese de bază, ca:

Recomandări ale ONG-ului Recomandările Asociaţiei Experţilor de Mediu conform cu situaţia actuală de gestionare a deşeurilor medicale, incluzând eliminarea finală, pun accentul pe următoarele: Incinerarea deşeurilor periculoase are impacturi multiple asupra mediului: aer, apă, sol etc. Principalele probleme de mediu ce rezultă din această activitate sunt:

• Controlul slab al proceselor ce includ utilizarea la maximum a capacităţii incineratoarelor

• Neconformitatea cu legislaţia naţională asupra gestionării deşeurilor şi incinerării acestora

• Inexistenţa echipamentului pentru măsurarea emisiilor necontrolate de compuşi toxici

• Slaba educaţie de mediu şi sanitară a personalului spitalicesc, inclusiv muncitorii, privitor la pericolele posibile şi impactul POP-urilor

• Lipsa de fundamentare pentru activităţile spitaliceşti specifice ce privesc sănătatea şi gestionarea deşeurilor spitaliceşti

Conform aspectelor menţionate mai sus recomandările Asociaţiei Experţilor de Mediu privind sănătatea şi managementul deşeurilor medicale se privesc următoarele activităţi posibile:

• Promovarea proiectelor de informare privitoare la creşterea conştientizării factorilor implicaţi şi publicului în general legat de incinerarea deşeurilor

• Implementarea planurilor de reducere a deşeurilor în spitale

• Utilizarea tehnologiilor necombustibile de tratare a deşeurilor medicale

• Măsurarea şi monitorizarea POP-urilor, precum emisiile de dioxine

• Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici de mediu.

Procese termice: - bazate pe căldură (energie termică) pentru distrugerea patogenilor din deşeuri. Categoria se împarte în procese termice ce folosesc energia calorică redusă, medie şi ridicată ;

Procese chimice - folosirea dezinfectanţilor ca: dioxid de clor dizolvat, varul, acidul peracetic sau substanţe chimice anorganice cu scopul de a mări expunerea deşeurilor la agentul chimic ;

Procese de iradiere - iradierea bazată pe tehnologii care implică iradierea cu electroni, Cobalt-60 ori raze UV ;

Procese biologice: folosirea enzimelor pentru a distrugerea materiei organice.

Crematoriu de deşeuri medicale Bucureşti

16

Abbrevieri

Bibliografie

POP DDT HCB DDPC DFPC BPC HPA PNI ICIM UNIDO UNEP GEF ONG

Poluanţi Organici Persistenţi Diclorodifenil - tricloretan Hexaclorobenzen Dibenzo-p-Dioxine Policlorurate Dibenzo Furani Policloruraţi Bifenili Policloruraţi Hidrocarburi Poliaromatice Planul Naţional de Implementare Institutul Naţional de Cercetare – Deavoltare pentru Protecţia Mediului Organizaţia pentru Dezvoltare Industrială Programul de Mediu al Naţiunilor Unite Fondul Global de Mediu Organizaţie Neguvernamentală

Institutul Naţional e Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM şi Universitatea Politehnică Bucureşti - Facultatea de Energetică Centrul de Cercetări Energetice şi de Protecţia Mediului 2002-2004 Inventarul POP-urilor Inventory, Planul Naţîonal de Implementare Strategia de informare, educare, comunicare şi consţientizare în domeniul POP-urilor, www.popsromania.ro Poluanţii Organici Persistenţi în mediul înconjurător, Asociaţia Experţilor de Mediu, 2003 IPEN Facts Sheet, Arnika Association 2004 Alternatives for POPs disposal Elizabeth Corwne, Chemical Weapons Working Group / Michael Schade, Citizen’s Environmental Coalition Learning Not to Burn – a primer for citizens on alternatives to burning hazardous waste, 2002 Going Green: a resource kit for pollution prevention in Health care www.noharm.org A. Pruss, E Giroult and P. Rushbook: Safe management of waste from healthcare activities, Geneva, WHO, 1999 Health Care without Harm: Non-incineration Medical Waste Treatment Technologies – a resource for Hospital Administrators, Facility Managers, Health Care professionals, Environmental Advocates, and Community Members, 2001 Stategia Naţională de Gestiune a Deşeurilor şi Planul Naţional de Implementare 2003 http://www.mappm.ro