RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …arpmtm.anpm.ro/files/ARPM...

RAPORT LA

STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Titularul investiţiei: S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE

PRODUCTS S.R.L.

Denumire proiect: “Modificări interioare parţiale Hala 4.

Realizare pasarelă tehnologică”

Amplasament: Timişoara, str. Avram Imbroane nr.9

Decembrie 2011

2

RAPORT LA

STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

cf. Ord. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, publicat in M. Of. nr. 52 din 30 ianuarie 2003

- VOL. 1 -

Beneficiar: S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE

PRODUCTS S.R.L., Timişoara

Denumire proiect: “Modificări interioare parţiale Hala 4.

Realizare pasarelă tehnologică”

Amplasament: Timişoara, str. Avram Imbroane nr.9

Expert evaluator mediu: dr. Ing. Elena Săvescu

Proiectant general: S.C. SUBCONTROL S.R.L.,

Timişoara

Consultant: S.C. GREENLEX S.R.L.,

Timişoara

3

Introducere - Scop si stabilirea domeniului studiului-

Lucrarea de fata s-a realizat la solicitarea beneficiarului SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCT SRL, ca urmare a:

- Deciziei de incadrare nr 7296/22.09.2011 a Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara, Regiunea Vest, luata in urma consultarii in cadrul Comisiei de Analiza Tehnica prin care s-a stabilit necesitatea evaluarii impactului asupra mediului a proiectului beneficiarului: „ Modificari interioare partiale Hala 4. Realizare pasarela tehnologica (Cresterea capacitatii de productie de la 54.000 buc. anvelope/zi, capacitate autorizata in prezent, la 62.090 buc. anvelope/zi, prin marirea sectiilor de vulcanizare si control final) ”;

- Adresei nr. 8826/10.11.2011 a Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara, Regiunea Vest, prin care s-a comunicat obligatia realizarii raportului de evaluare a impactului asupra mediului de catre o persoana fizica sau juridica care are acest drept potrivit legii, conform Indrumarului, care cuprinde indicatii de structura si continut, in conformitate cu Ord. MAPM 863/2002 si HG 445/2009.

Astfel, Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a realizat respectand structura ghidului metodologic din Ord. MAPM 863/2002, cu accent pe urmatoarele probleme: impactul prognozat asupra factorilor de mediu, populatiei, zonelor dens populate, arealelor supuse deja poluarii, amplasamentelor cu folosinta sensibila si masuri de diminuare a impactului.

Accentul s-a pus pe capitolul “Aer”, conform prevederilor Indrumarului, prezentandu-se date generale privind conditiile meteorologice si o scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile din zona, sursele si poluantii generati de obiectivul studiat, inventarul emisiilor, compararea cu limitele maxime admise in concordanta cu normativele de mediu in vigoare, prognozarea poluarii aerului, incluzand calculele de dispersie.

S-au analizat aspectele marcate in Lista de control a etapei de definire a domeniului evaluarii (atasata adresei nr.8826/10.11.2011) ca fiind componente de mediu ce pot fi afectate semnificativ de realizarea proiectului:

- folosirea de substante sau materiale riscante sau toxice pentru populatie sau mediu, - grupuri de populatie vulnerabile in mod special, care pot if afectate de proiect, - emiterea in aer de poluanti din procesele de productie, - efectele cumulative datorita vecinatatii cu alte proiecte existente sau planificate. Pentru evaluarea metodica finala a impactului proiectului asupra mediului s-a intocmit

matricea de evaluare a efectelor directe si indirecte, secundare, cumulative, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

4

CAPITOLUL 1 INFORMATII GENERALE

1.1.INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI

CONTINENTAL este un nume de marca, lider mondial in industria auto, cu sediul din 1871 in Hanovra, Germania, un concern care si-a castigat pozitia prin calitatea produselor si serviciilor, prin folosirea tehnologiilor de top, la care s-a ajuns prin activitati de productie si cercetare dezvoltate in 140 de ani, caci in 2011 Continental sarbatoreste 140 de ani de experienta.

Pozitia actuala este obtinuta prin rezultatul efortului creativ si productiv: mobilitate individuala mai sigura, mai confortabila, mai sustenabila.

CONTINENTAL este un colos din domeniul industrial auto, cu divizii de productie in domeniul anvelopelor, componentelor si subansamblelor auto, a sistemelor de siguranta auto, interioarelor auto, etc., raspandite pe mapamond pe 5 continente, in 45 state:

- Africa - Africa de Sud si Tunisia; - America Centrala si de Sud: Brazilia, Chile, Ecuador, Mexic; - SUA: Michigan, Georgia, Iowa, Illinois, Virginia, Carolina de Nord, Carolina de Sud,

Texas, Alabama, New Hampshire; - Canada: - Asia - China, India, Japonia, Coreea, Malaezia, Filipine, Sri Lanka, Tailanda; - Australia; - Europa - Austria, Belgia, Cehia, Finlanda, Franta, Germania (in 42 de localitati ), Grecia,

Marea Britania, Ungaria, Italia, Portugalia, Rusia, Serbia, Slovacia, Spania, Suedia, Elvetia, Turcia. In Romania concernul este prezent in Carei, Iasi, Nadab, Sibiu si Timisoara.

Concernul sustine cercetarea academica, inginereasca, avand ca parteneri institutii de prestigiu: Georgia Institute of Technology), Massachusetts Institute of Technology, RWTH Aachen University, Shanghai Ziao Tong University, Tecnologico de Monterey - Mexic, etc.

Cercetarile includ si alternative tehnologice si de protectie a mediului. Rezulta din cele aratate mai sus1 nu doar aria de acoperire a fabricilor concernului, ci si

preocuparea pentru progres tehnologic si dezvoltare durabila. Desigur ca nici aspectul socio-economic, numarul de locuri de munca nu este un aspect

de neglijat, caci angajatii concernului numara aproape 150000 persoane. Si in Timisoara Continental este un investitor semnificativ, care isi desfasoara activitatea

de peste 10 ani pe amplasamentul ce se va descrie mai jos. Din punct de vedere juridic, titularul investitiei, SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE

PRODUCTS SRL Timisoara , este inregistrat in Registrul Comertului Timisoara, sub nr. J35/1309/10.12.1998, Cod Unic de Inregistrare׃ RO 11269196. Obiectul principal de activitate il constituie „Productia articolelor de cauciuc” , respectiv „Fabricarea anvelopelor si a camerelor de aer” , cod CAEN 2511 – vechiul cod/cod CAEN 2211 – noul cod.

Pentru locatia studiata, fabrica a fost conceputa in principal pentru productia de anvelope intre 13” si 16”. Datorita cresterii cerintei pe piata de anvelope cu dimensiuni mari in detrimentul anvelopelor cu dimensiuni mici (13” si 14”), in ultimii doi ani s-a inceput producerea anvelopelor Van (anvelope pentru microbuze si camioane mici) si a celor de 17”, iar in 2012 este preconizata inceperea productiei anvelopelor de 18”. Cerintele clientilor au crescut in ultima perioada atat in ceea ce priveste dimensiunile de anvelope solicitate cat si numarul acestora. Pentru a produce anvelope conform specificatiilor clientilor este necesar un timp de productie mai mare, cu o reorganizare a fluxurilor interne.

1 sursa: http://www.conti-online.com

5

1.2.INFORMATII DESPRE AUTORUL STUDIULUI Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu: dr. ing. Elena Melania Săvescu, Timişoara, str.Letea nr.13, judeţul Timiş, telefon 0723231815. Persoana de contact Gabriela Damian, tel/fax 0256 430 691. 1.3.DENUMIREA ŞI AMPLASAREA PROIECTULUI

Fabrica de anvelope auto din Timisoara este situata in partea nord-estica a orasului, in zona industriala denumita “UMT” (sau “IMT” - Uzinele/Intreprinderea Mecanica Timisoara) datorita faptului ca amplasamentul a fost alocat activitatilor industriale in urma cu mai multe decenii.

Dupa 1990 activitatea UMT a fluctuat, apoi s-a restrans, devenind astfel disponibile spatii pentru activitati de productie. Asa se face ca actualmente in zona industriala UMT isi desfasoara activitatea SC Linde Gaz Romania SRL - ce are ca obiect de activitate fabricarea altor produse chimice organice de baza* fabricarea acetilenei si fabricarea gazelor industriale, avand cca 400 angajati, SC UMT SA - ce are ca obiect de activitate productiv fabricarea echipamentelor de ridicat si manipulat, avand cca 270 angajati, SC TRW Automotive SRL - furnizor marcant pe piata automotive, produce volane si module airbag pe amplasamentul UMT, avand cca 2000 angajati.

In zona industriala UMT functioneaza si societati comerciale fara activitati de productie. Incinta CONTINENTAL are in zona industriala urmatoarele vecinatati:

- Spre N-E si N-V - S.C. UMT S.A. - Spre S-V - S.C. Linde Gaz Romania S.R.L. - Spre S-E - str. Avram Imbroane.

In cadrul incintei, cu suprafata totala de 164.277 m2, activitatea se desfasoara actualmente in urmatoarele hale de productie:

Hala 1 - cuprinde aria de preparare (confectionat pereti laterali, camasa interioara, cale rulare, debitat elemente textile si metalice), aria de confectii (confectionat talon, carcase, anvelopa cruda), aria de vulcanizare.

Hala 2 - cuprinde aria mixing (prepararea amestecului de cauciuc, respectiv a compoundului).

Hala 3 - are ca destinatie controlul final al anvelopelor. Hala 4 - are actualmente destinatia de depozit anvelope. In diferite faze de implementare se deruleaza pe amplasament urmatoarele proiecte: - extindere hala 2 - denumita “hala 5”;

- hala 6 - ce va functiona ca hala depozit materii prime si birouri; - hala 7 - ce va functiona ca arie de preparare.

Avand in vedere necesitati functionale, tehnologice si de dezvoltare, care sa optimizeze fluxurile existente, precum si ale proiectelor in derulare, se propune modificarea Halei 4, astfel incat sa corespunda cerintelor aratate.

Hala 4 este poziţionată in incinta S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L. astfel:

- Spre N - zona verde amenajată în incintă

6

- Spre S - Hala 1 si Hala 3 - Spre V - căi de acces şi zona verde amenajată în incintă

- Spre E - Hala 7 – în construcţie. 1.4.DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA

1.4.1.Etapa de construcţie

In prezent amplasamentul pe care urmeaza a se implementa proiectul propus, este

zona construita si functionala, respectiv zona de depozitare produse finite Etapa de construcţie este propusă pentru perioada martie 2012 – august 2012 şi va

cuprinde lucrări de modificare partiale la interiorul halei şi realizarea unei pasarele tehnologice între hala 4 si hala 7.

Structura de rezistenta a Halei 4 este mixta, fiind formata din stalpi de beton si ferme metalice. Inchiderile perimetrale sunt executate cu panouri Trimo si acoperisul este de tip terasa cu invelitoare tip membrana. Cladirea este astfel structurata incat intre 2 deschideri este prevazut un perete antifoc de zidarie de 30 de cm, astfel incat fiecare deschidere functioneaza ca un compartiment de foc separat. Pardoseala halei este din beton, cota ei fiind la +1,00m fata de restul halelor de pe platforma. Sunt prevazute trape de fum a caror suprafata de exhaustare este echivalenta cu 1% din aria utila a pardoselii constructiei propuse.

Lucrarile de constructii au ca scop schimbarea de destinatie partiala (2 travei din 5) a halei 4, in 3 zone functionale:

1. Arie echipamente energie - ce cuprinde cuva pt echipamentele de stocare si

pompare condens pur; statie pompe vid; echipament recuperare energie de la condensul impur; statia de compresoare de 8 si 12 bar si statia de transformare dotata cu trafo de 3,15 MVA, cu statia de joasa tensiune si laborator, amplasata la etajul boxelor trafo, precum si camera tehnica pentru generator.

2. Arie prese de vulcanizat cu realizarea cuvelor pt presele de vulcanizat - 8 cuve precum si tunelul energetic pt reteaua de conducte de transport medii energetice

3. Aria de control final anvelope vulcanizate Spatiul de productie amenajat are o suprafata propusa de 10.100 m2, ocupand 2 travei

din cele 5 ale halei de depozitare existente, modificarile interioare fiind facute fara interventii asupra structurii de rezistenta a Halei 4.

In nord, ocupand primele 2 deschideri ale primei travei, se dezvolta aria echipamentelor de energie. In coltul cel mai din nord al halei, in prima deschidere a primei travei se vor amplasa grupurile sociale si boxele trafo, iar deasupra lor, la etaj, cu acces asigurat de o scara metalica, pe o structura metalica cu planseu de beton, se vor amenaja o statie de transformare si un laborator. Compartimentarile vor fi facute din zidarie. In statia de transformatoare va fi prevazuta pardoseala antistatica.

In sud, ocupand 4 deschideri din ambele travei, se dezvolta aria de control final a anvelopelor vulcanizate, pe o platforma ridicata din beton, sustinuta de o structura metalica independenta, cu acces aigurat de o scara metalica. Pe aceeasi platforma, inspre vest, va fi amenajat un atelier mecanic.

Intre cele doua zone, se va amenaja aria pentru prese de vulcanizat, prin modificarea pardoselii halei. Se vor amplasa 8 cuve (din care 4 pentru 12 prese si 4 pentru 14 prese), precum si a un tunel energetic, care va transporta mediile energetice inspre cuve. A. MODIFICARI INTERIOARE PARTIALE HALA 4: Lucrarile de constructii necesare realizarii proiectului cuprind:

7

Desfacerea pardoselii din beton pe zona in care se vor amplasa cuvele cu prese de vulcanizare;

Realizarea cuvelor pentru presele de vulcanizare si a tunelului cu medii energetice, prin sapaturi, indepartare umplutura, betonari, hidroizolatii.

Dimensiunile cuvei de 12 prese sunt: 27,80 m lungime, 7,75 m latime, 2,35 m adancime. Dimensiunile cuvei de 14 prese sunt: 31,70 m lungime, 7,75 m latime, 2,35 m adancime.

Realizarea structurii metalice si a platformei de beton pentru amplasarea echipamentelor si aparaturii de control final

Realizarea instalatiilor pentru mediile energetice: - Retea aer comprimat (8 si 12 bari), - Retea vacuum ( -0,7 si 0,4 bari), - Retea apa racire utilaje (5 bari), - Retea abur (17 si 2,5 bar), - Retea condens impur si pur, - Retea colectare purjari conducte abur, - Retea distributie energie electrica (forta si iluminat), - Retele de comanda si monitorizare a proceselor - Retele si sisteme P.S.I. - Sistem de ventilatie-climatizare.

Lucrarile de montaj cuprind: Pozitionarea si montarea utilajelor:

Echipamentele si utilajele folosite vor fi parţial mutate din alte locaţii de pe amplasament, parţial achiziţionate în scopul prezentat prin prezentul proiect. Astfel, activitatea propusa se va realiza cu urmatoarele mijloace de productie:

- 104 prese de vulcanizare; - 1 masina de spreiat anvelope; - 1 masina de incarcat anvelope crude; - 34 inspectomate pentrut inspectie vizuala (16 bucati parte din autorizatia existenta se vor reloca); - 18 masini de verificare a geometriei (9 bucati parte din autorizatia existenta se vor reloca) ; - 14 masini de verificare a uniformitatii (5 bucati parte din autorizatia existenta se vor reloca) ; - 1 masina X-ray pentru radiografierea anvelopei (este parte din autorizatia existenta -se va reloca) ; - 3 masini verificare, pe loturi, a echilibrarii anvelopelor (1 bucata parte din autorizatia existenta se va reloca); - 3 masini de verificare manuala tactila a neuniformitatilor (2 buc parte din autorizatia existenta se vor reloca); - 3 masini de centrare a talonului; Bransarea la mediile energetice; Punerea in functiune si probele tehnologice.

B. REALIZARE PASARELA TEHNOLOGICA

Pasarela tehnologica propusa este o structura metalica sudata, usoara, la H = 5.2 m deasupra carosabilului, care face legatura intre Hala 7 si Hala 4 pe directia sud – nord, si care are rolul de a sustine fascicolul de conducte care sa asigure mediile energetice (abur tehnologic, condens, vacuum, aer comprimat) din retele existente in hala 7 si accesul personalului intre hala 7 si hala 4.

8

1.4.2. Etapa de funcţionare În etapa de funcţionare Hala 4 (S= 25.250 m2, cu 5 travei) va avea rolul de a servi

depozitării de produse finite - anvelope auto, la fel ca în prezent (3 travei din 5), iar în spaţiul amenajat prin modificările interioare cele două travei (S=10.100 m2) se va desfăşura activitatea de vulcanizare a anvelopelor verzi (semifabricatele pregătite) aduse din hala 7 si controlul final al anvelopelor.

Activitatea de depozitare presupune activităţi de logistică: urmărirea intrărilor şi ieşirilor din depozit prin sistemul informatic intern, prin atribuire de coduri şi simboluri şarjelor şi loturilor de produse finite, astfel încât să poată fi identificate şi livrate. Principiul funcţionării depozitului este first in first out (FIFO)– principiul primul intrat primul ieşit.

Activitatea de vulcanizare presupune introducerea anvelopelor crude în presele de vulcanizare. Vulcanizarea constituie un proces complex, al cărui mecanism fizico-chimic şi mecanic poate fi influenţat de un mare număr de factori, ce va fi explicitat succint:

Temperatura şi prezenţa unor catalizatori ai procesului fixează sulful elementar la dublele legături ale polimerului, determinând anihilarea capacităţii de deformare plastică şi dezvoltând în acelaşi timp proprietăţi elastice. Cantitatea de sulf necesară este foarte mică pentru conferirea proprietăţilor elastice2. Cu ajutorului sulfului se atinge optimul de vulcanizare, noţiune ce variază în funcţie de de indicii de calitate considerati. Spre exemplu optimul rezistenţei la sfâşiere intervine mai devreme decât cel al rezistenţei la rupere. De aceea durata de vulcanizare se stabileşte astfel încât să favorizeze proprietatea cea mai solicitată a produsului.

“Factorii care determină optimul de vulcanizare sunt vulcanizarea, respectiv polimerizarea moleculei şi împânzirea cu punţi de sulf şi procesul de polimerizare datorită acţiunii oxigenului şi a temperaturii.”3

Optimul de vulcanizare este reprezentat în figura de mai jos:

Durata de vulcanizare poate fi redusă prin ridicarea corespunzătoare a temperaturii, până la o anumită limită. Pentru a evita fenomenul de prevulcanizare a straturilor exterioare ale cauciucului, inainte de terminarea procesului, se opreşte încălzirea, pentru ca procesul să se desăvârşească în interiorul produsului. Dupa cum am menţionat, prin compoziţia anvelopei verzi, durata si temperatura de vulcanizare se realizează dezideratele produsului.

2 Adaugarea unor cantităţi mari de sulf duce la rigidizarea structurilor, formându-se produsul cunoscut sub numele de ebonita.

3 S. Pintilie, V. Pascu, Prelucrarea cauciucului, Ed. Tehnică, Buc., 1966, p.296.

supr

avul

cani

zare

minute

subv

ulca

niza

re

optim

9

Pentru a nu se realiza rebuturi, în afară de aspectele mai sus menţionate, trebuie specificat rolul materialelor auxiliare folosite. Acestea constau în soluţii antiadezive, care se utilizează pentru următoarele scopuri:

a) menţinerea suprafeţelor matriţelor de vulcanizare în stare perfect curată şi lucioasă, precum şi extragerea cu uşurinţă a anvelopelor după vulcanizare.

b) Uşurarea introducerii cămăşilor de vulcanizare, a diafragmelor, etc în interiorul anvelopei, precum şi extragerea facilă a acestora după vulcanizare.

Informaţii despre materialele auxiliare (antiadezive) sunt date la pc. 1.6. Tehnologia de fabricare a anvelopelor, inclusiv vulcanizarea corespunde know-how-ului

german, cunoscută fiind calitatea produselor Continental si aprecierea lor pe piaţa locală, naţională şi mondială.

Deci, în hala 4, pe o suprafaţă de 10.100 m2, se vor produce procesele de vulcanizare ale anvelopelor, proces estenţial pentru stabilitatea şi finalitatea produsului.

În etapa de funcţionare, procesele de vulcanizare (din hala modificată după cum s-a arătat) pot fi considerate doar în strictă interdependenţă cu procesele tehnologice premergătoare finalizării produsului, desfăşurate în celelalte hale din incinta societăţii. Este dificil de anticipat care va fi cantitatea maximă de anvelope de vulcanizat într-o unitate de timp dată, pentru că aceasta depinde nu doar de cererea de anvelope auto a pietei, ci şi de tipul si dimensiunile anvelopelor, precum si de un numar ridicat de factori extraproductivi, dar care influenţează fluxul productiv. Capacitatea de productie estimata posibila pentru hala 4, dupa modificarile propuse, este intre 17.000 si 23.400 anvelope pe zi, in functie de tipul de anvelope solicitat preponderent, avand in vedere ca anvelopele mai mari necesita un timp mai lung de realizare.

Capacitatea de productie estimata pentru intreaga fabrica din Timisoara este de max. 62090 anvelope/zi, pana la nivelul anului 2015.

Dupa implementarea proiectului propus si a celor in derulare, in anul 2015, capacitatea de productie a fabricii va creste de la capacitatea autorizata actualmente de max. 54000 anvelope produse/zi, conform Autorizatiei de Mediu nr. 10083 din 29.06.2010, la max.62090 anvelope produse/zi, ceea ce reprezinta o crestere a productiei de cca 13%.

Referirile la situatia existenta vizeaza situatia autorizata din punct de vedere al protectiei mediului in anul 2010, iar cele la situatia propusa vizeaza tinta pentru anul 2015.

Toate informaţiile cantitative ce au fost furnizate pentru diferite proiecte finalizate sau in derulare au exprimat un maxim, care încă nu s-a atins, astfel încât şi pentru proiectul prezent, capacităţile de producţie vor exprima un maxim previzionat.

În etapa de funcţionare se vor asigura cca 150 locuri de muncă pentru procesele din hala 4, care va face ca numărul de angajaţi pentru locaţia de pe str.A. Imbroane nr. 9 sa ajungă la 1813 de persoane in 2015. Se va lucra în trei schimburi, 330 zile/an.

Etapa de funcţionare nu este limitată - respectiv determinată - în timp, după cum rezultă din Actul constitutiv al societăţii

Procesele tehnologice vor fi descrise mai jos, la capitolul 2. În ipoteza încetării activităţii la un moment dat, se vor lua măsurile descrise la pc. 2.2. 1.5. INFORMATII PRIVIND RESURSELE ENERGETICE FOLOSITE

Pentru profilul de productie, fabricarea anvelopelor, inclusiv proiectul propus, prin care se va optimiza şi extinde procesul de productie existent, se vor aloca resurse energetice specifice. Estimarea alocarii resurselor pentru intreaga activitate, la capacitate maxima, care va include si activitatea din hala 4 in perioada de functionare, este redată în tabelul de mai jos:

10

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice - tabelul nr. 1.1. Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumire

Cantitatea max. anuala

(buc/an)

Denumirea

Cantitatea

anuala

Furnizor

Total Continental Gaze naturale (Nm3/an)

10.871.143 E.ON GAZ ROMANIA SA

Energie electrica (MW/h/an)

84.110 ENEL

Energie termica (to abur/an)

134.000 Centrala termica proprie

Anvelope finite produse

20.489.700

Apa (m3/an) 330.325 Foraj propriu/retea municipala

Din care pentru Hala 4 Gaze naturale (Nm3/an)

3.284.288 E.ON GAZ ROMANIA SA

Energie electrica (MW/h/an)

25.828 ENEL

Energie termica (to/an)

40.700 Centrala termica proprie

Anvelope vulcanizate

6.105.000

Apa (m3/an) 99400 Foraje proprii 1.6. INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE 1.6.1. Substanţele si preparatele chimice folosite la fabricarea anvelopelor auto

Substanţele si preparatele chimice sunt cele care concura la formarea anvelopei auto.4 Anvelopele auto sunt produse polimerice, pentru a caror producere se utilizeaza

urmatoarea formula, asa cum apare aceasta in literatura de specialitate5: - 42% elastomeri - 27% negru de fum - 11% ulei - 10% cord de otel - 3% material textil si siruri de sarma - 1% umpluturi.

Elastomerii, la rândul lor, conţin: - 60% SBR (cauciuc sintetic – stiren-butadiena) - 20% NBR (cauciuc sintetic - acrilonitril-butadiena) - 12% BR (cauciuc sintetic - butadiena) - 3% IIR 8 (cauciuc sintetic - izobutilena-izopren) - 5% altele.

4 V. P. Eyerer, Autos ohne Kunststoffe wären wie Dinos, prelegere Universitatea Stuttgart, 2004, sept.28, colectia Frauenhofer-Institut für Chemische Technologie 5P. Eyerer, Polymer engineering, Technologien und Praxis. Mit 155 Tabellen, Springer Verlag, Berlin, 2008

11

Cauciucul natural, denumit chimic poliizopren, este utilizat datorita proprietatilor sale fizice excelente: rezistent la sfasiere, lovire si abraziune. Are o slaba rezistenta la ozon si temperatura, proprietati electrice bune.

Cauciucul sintetic, respectiv copolimerul butadienei cu stirenul (SBR) sau cu acrilonitrilul (NBR), este utilizat datorita proprietatilor sale fizice excelente si marea rezistenta la abraziune. Are o slaba rezistenta la ozon, uleiuri. Dificultati la utilizarea la temperaturi scazute.

Referitor la agentii de vulcanizare si activatori: Pentru ca un polimer sa fie cuprins in categoria elastomerilor este necesar sa aiba suficient de dese componente ale retelei formate intercatenar, pentru a reusi sa creeze revenirea rapida si totala la forma initiala in urma unei deformari. Totodata aceste legaturi intercatenare trebuie sa fie suficient de mobile pentru a permite o extensie mai mare. Aceasta conditie ar putea fi respectata, de exemplu, daca exista o reticulare o data la 100 de unitati monomere sau, cu alte cuvinte, lungimea segmentului intre doua noduri reticulante sa fie intre 5000 si 10000.

In principiu, exista multiple tipuri de legaturi ce pot produce astfel de retele pe simplul criteriu al polifunctionalitatii. In practica insa, exista doar cateva metode aplicabile; ele sunt denumite generic proceedee de vulcanizare si reprezinta crearea artificiala a puntilor de legatura intre lanturile de polimeri prin reactii chimice ireversibile.

Sulful si mai ales compusii acestuia sunt folositi pentru vulcanizarea polimerilor ce contin un procent mai mare de nesaturare.

Reactii mult mai rapide de vulcanizare au loc in prezenta unor acceleratori de tipul oxizilor metalelor alcalino-pamantoase sau a acceleratorilor organici. Aceste adaosuri de acceleratori nu depasesc 1-2% si au calitatea de a micsora considerabil timpul de vulcanizare.

In timp ce cauciucul nevulcanizat este moale si lipicios cu o mica rezistenta la abraziune, cel vulcanizat are modulul de elasticitate, rezistenta la deformare si degradare prin oxidare mult mai crescute. Cresterea modulului de elasticitate este direct proportionala cu densitatea puntilor de reticulare.

Aditivii au rolul de a ajuta materialul polimer sa se preteze la prelucrari speciale, sa-si imbunatateasca proprietatile intrinseci sau sa-si insuseasca altele noi. Mai exact au rolul de a imbunatati proprietatile mecanice ale polimerilor, flexibilitatea, rezistenta la influenta mediilor nocive sau de a le conferi noi proprietati tinctoriale sau de rezistenta la flacara.

Aditivtii cei mai importanţi sunt: fillerii (umpluturile), plastifianţii, inhibitorii (stabilizatorii) şi coloranţii.

Materialele de umplutura sunt acele materiale ieftine, care, adaugate la polimeri au drept rezultat imbunatatirea rezistentei la rupere, compresie, abraziune, uneori a stabilitatii termice. Dupa compozitia lor chimica, filerii (umpluturile) sunt materiale organice si anorganice. Cele mai folosite materiale de umplutura anorganice sunt: talcul, carbonatul de calciu, hidroxidul de magneziu, iar dintre cele organice este negrul de fum.

Plastifiantii sunt acele adaosuri care influenteaza flexibilitatea, ductilitatea sau tenacitatea unui polimer. In principal, un plastifiant are rolul de a reduce duritatea sau rigiditatea unui polimer si in consecinta de a-i modifica rezistenta la tracţiune. Plastifiantii pot fi lichide cu punct de fierbere înalte sau solide cu temperatura de topire joasa, dar esentialmente sunt substanţe cu o presiune de vapori redusa. Pentru atingerea cerintelor impuse, cuantumul de plastifiant variaza, functie de substrat, putând ajunge până la 10-20%. Plastifiantii pot fi de tip solubil, miscibil total cu polimerii, tip partial miscibil sau plastifianti polimeri. Pentru ca un plastifiant sa fie eficient, el trebuie sa indeplineasca unele conditii: sa fie compatibil cu polimerul ce urmeaza a fi aditivat, sa aiba volatilitate redusa, sa aiba o viteza de migratie redusa intre doua compozitii, sa fie rezistent la extractii cu solvent, sa fie stabil la lumina, caldura si flacara. Evident, toate aceste calitati nu pot fi impuse unui singur plastifiant, motiv pentru care operatia de plastifiere trebuie corelata cu suportul polimer si cu scopul pentru care este aplicata.

Inhibitorii sau stabilizatorii sunt aditivi care au rolul de a imbunatati stabilitatea produselor polimerice prin contracararea procesele oxidative. Ei se mai numesc si substante autooxidante. Preocuparile specialistilor din domeniul prelucrarii polimerilor consta in pastrarea cat mai mult timp a proprietatilor produselor si inlaturarea aparitiei unor deficiente pe parcursul utilizarii lor in practica. De multe ori se utilizeaza mai eficient doi sau mai multi stabilizatori.

12

Colorantii sunt aditivi care, introdusi in materialul polimer ii imprima culoarea dorita. La fabricarea anvelopelor nu se aplica, deoarece culoarea neagra data de negrul de fum, iar aditivarea nu mai este necesara. 1.6.2. Materii prime intrate în procesul din Hala 4

Materia primă pentru procesul de vulcanizare ce se va desfăşura în hala 4 este

reprezentată de anvelopele verzi (semifabricate pregătite) – o medie de 18.500 buc/zi, respectiv 6.105.000 buc/an.

Acestea provin din procesele interne de productie existente, care au facut obiectul proiectelor anterioare şi sunt deja reglementate.

Materialele auxiliare necesare pentru procesele tehnologice din hala 4 sunt redate mai jos, tabelar:

Nr. crt.

Materiale auxiliare 6 Loc. depozitare Mod de ambalare

UM Cantit. max. / an

1. Ulei hidraulic Hala 1 - incapere solventi Butoi metalic 200 l

litri 21890

2. Solutie de sprayere (Wacker) Hala 1 - incapere solventi Cubitainer 1000 l

kg 9625

3. Solutie 3520-CHEMIE X 2000 Lubrefiant TU/TG

Hala 1 - tarc Bidoane de 25 kg

kg 1550

4. Brake Cleaner (inlocuitor n-hexan)

Hala 1 - incapere solventi Bidon metalic 25 l

kg 1838

5. Solvent MC280CL (final finish)1

Hala 1 - incapere solventi Bidon plastic kg 323

6. Loctite (div. tipuri) Hala 1 – depozit materiale Recip. metal/plastic

kg 1213,25

1.6.3. Substanţele si preparatele chimice folosite la fabricarea anvelopelor auto S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L.

Faţă de cele de mai sus, din datele puse la dispozitie de beneficiar rezultă următoarele informaţii cantitative si calitative despre chimicalele folosite la formarea cauciucului7: Desi procesele tehnologice in care se utilizeaza substante si preparate chimice ca materii prime nu se desfasoara in Hala 4, intreaga activitate, inclusiv procesele din hala 4, sunt in directa corelare cu efectele tehnologice si de mediu, pe care acestea le produc. Materiile prime din tabelul urmator se folosesc pe amplasament, pentru ansamblul fluxului tehnologic de fabricare a anvelopelor.

6 Detalii privind preparatele chimice se regasesc tabelar in anexa 1 ”Materiale (chimicale) folosite, stocate, manevrate de S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L.”

7In urma amestecării ingredientelor de mai jos rezulta « compoundul » sau amestecul de cauciuc – proces existent pe amplasament, dar care nu se desfăsoară în Hala 4. Doar materiale auxiliare (din tabelul urmator) se utilizează pentru proiectul propus. V. si pc. 1.6.2

13

Informatii despre materiile prime, substante sau preparate chimice – tabelul nr. 1.2.

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice

Denumirea materiei prime , a substantei sau a preparatului

chimic

Cantitatea

anuala consumata

(kg/an)

Cantitatea maxima stocata

(kg) Categoria

P/N Periculozitate Fraze de risc

Polimeri (cauciuc) Cauciuc sintetic (SKI3/SKD/BUNA CB 25/EURO NEOCIS BR 40/SE BR-1203H/EUROPRENE BR HV80/ RICON 130/CHLORBUTYL 1066) Isoprene

34795620 527210 N - -

Cauciuc natural (SMR/SMR10) cis-1,4 Polysoprena cu substante naturale

26409080 400140 N - -

Durez 19900 Formaldehyde polymer mit para-tert-octylfenol

66000 600 P T,C,Xn,Xi,N R23/24/25,R34,R40,R43, R36/38, R21, R50/53

KORESIN PASTILL Phenol, 4-(1.1-dimethylethyl), polymer

269370 2450 P Xi,N R36/37/38, R51/53

DUREX 33105 149740 1360 P T,C R24/25,R34 Antioxidanti VULKANOX 4030 N,N’ – bis (1,4dimethylethyl)-p- phenylenediamine (77PD)

198830 1.810 P Xn,Xi,N R22, R43, R50/53

6PPD/PILFLEX13 N-(1.3-Dimethylbutyl)-N’-phenyl----p-phenylenediamine

1044870 9490 P Xi,N R43,R50/53

MATOFLEX TMQ/PILNOX TDQ/TMQ Quinoline , 1.2-dihydro-2 , 2.4-trimethyl , homopolymer

613800 5580 N - -

RESORCIN 108-46-3 resorcinol 215740 1960 P Xn,Xi,N R22,36/38,50 Agenti de procesare

14

NORSOLENE S95 Hydrocarbon resin 115090 1740 N - - NOVARES C10 Syntetic resin 23100 350 N - - STRUKTOL40 MSFL Mixture Hydrocarbon resin

74670 1130 N - -

HMMMM/HMMM LIQ Methylated Melamine Formaldehyde

372490 5640 P T,C,Xn,Xi R23, R24, R25, R34, R40, R43

Pigmenti/umpluturi TALC (MISTRON HAR) Magnesiumhydrosilikat

3407660 51630 N - -

SUPREX CLAY Hydrous Aluminum Silicate

196770 2980 P Xn R20, R40

CARBONAT DE CALCIU (HREIDE TRITON40/TRITON40)

2965470 44930 N - -

PERK KS408 GRAN/ULTRASIL VN3/ZEOSIL HRS 1200 MP Synthetic Silicon Dioxide

3962060 60030 P Xn R20, R48-68

Acceleratori vulcanizare HEXA K/METHENALIK 25990 390 P Xn R42/43 VULKACIT MERKAPTO/MBT 2-Mercaptobenzothiazole

108490 1640 P Xi,N R43, R50/53

VULKACIT DM/C dibenzothiazyl disulphide (MBTS)

224400 3400 P Xi,N R31,R43, R50/53

DPG = N,N’-Diphenylguanidine 113030 1720 P Xn R20/21/22 VULKACIT NZ-EGC/TBBS N-tert.-butyl-2-benzothiazolsulphenamide

399720 6060 P Xi R43

RUBENAMID C/CBS Benzothiazyl-2-cyclohexylsulfenamide

392290 5940 P N R50/53

VULKACIT DZ/DCBS N-Dicyclohexyl-2-benzothiazylsulphenamide

386100 5850 P N R53

Agenti vulcanizare SIARKA SULFUR OT 1% 710690 10770 P Xi,N R31-36/37/38-50

15

Sulphur CRYSTEX HD OT 20/SOT20 Sulfur homopolymer

377730 5720 P Xi,N R31-36/37/38-50

Activatori Oxid de zinc/ZnO = Zinc Oxide 1837690 27840 P N R50/53 ZINC OXIDE GRAN/ZnO GRAN = Zinc Oxide

41250 630 P N R50/53

ACID STEARIC/PRISTEREN 4932 Mixture of hydrogenated fatty acids

875740 13270 N - -

Zn STEARAT Mixture of hydrogenated fatty acids and Zinc

73840 4740 N - -

STRUKTOL A60 Mixture of Zinc soaps , natural fatty acids and inorganic filler

450870 2240 N - -

STRUKTOL GTI/ULTRAFLOW 700S Mixture of Zinc soaps , natural fatty acid esters and inorganic filler.

235125 13660 N - -

STRUKTOL HAT 254 Mixture of Zinc soaps , natural fatty acid esters and inorganic filler.

3140 7230 P Xi R36/38

STRUKTOL VP1335 Mixture of Zinc soaps , natural fatty acid esters and inorganic filler.

1610 95 N - -

SCA 985C/SG SI 996/SILQUESTA -1589 Bis(3-Triethoxysilylpropyl) Disulfane

312680 50 P F R10

Plastifianti Ulei de proces MES TDAE RAE Mineral oils

7034120 63950

P Xn R65/66

Inhibitori DUSLIN P cyclohexylthiophthalimide

113440 1270 P Xi,N R43, R50/53

16

NEGRU DE FUM (Ruβ HV 3396/CD 2115,N121,N339,N660,EB206) Carbon black , amorphous (100%)

34349700 520450 N - -

Antiozonant DOX1/DTPD Mixed diaryl-p-phenylenediamine

87860 2660 P Xi,N R43,R52,R53

KOLOFONIUM colophony: ≥ 75%

229350 6950 P Xi R43

RENACIT KA9167/RENACIT VPKA kaolin containing quartz,paraffin wax

16910

513

P Xi,N R43-53

SPECIAL WAX Solid saturated hydrocarbons

116330 3530 N - -

LSW STANDARD/SASOLWAX Solid saturated hydrocarbons

625760 18960 N - -

Materiale Auxiliare (pentru activitatea desfasurata in intreaga incinta) Ulei hidraulic 87500 1250 N - - Solutie de sprayere (Wacker) 38500 550 N - - Solutie 3520-CHEMIE X 2000 Lubrefiant TU/TG

6200 90 P - R36/38,R38,R41

Brake Cleaner (inlocuitor n-hexan)

7350 550 P F,Xi,N R10, R38,R51/53,

Solvent MC280CL (final finish)1 1290 39 P Xi, F R10, R36 Loctite 401 26 1.6 P Xi R36/37/38 Loctite 406 12 0.8 P Xi R36/37/38 Loctite 270 6 0.4 P Xi R 37 Loctite 243 7 0.4 N - - Loctite 511 1 0.06 P Xi R36/37/38 Loctite 5921 10 0.6 P Xi R36/37/38 Loctite 5926 9 0.6 P C R34 Loctite 7070 2320 70 P Xn,N R50/53, R65, R66 Loctite 8005 82 5 N - - Loctite 518 7 0.4 P Xi R 36/38

17

Loctite 577 2 0.12 P Xi, N R38, R50/53 Loctite 620 3 0.18 P Xi, N R 34, 51/53 Loctite 7063 530 16 P Xi R 36/37/38 Loctite 7200 265 16 P F, Xi, N R10, R51/53 Loctite 7840 1266 38.4 P F+ R11 Loctite 8018 100 6 N - - Loctite 8021 115 7 P F R10 Loctite 8201 90 5.4 P F+, N R11, 51/53 Loctite N 7649 2 2 P Xi, F+ R12, R36 Vaselina ESSO 34.5 10.45 N - - Solutol UWF 336 10.18 P Xn R65 Technovit 3040 4 0.2 P Xn, F R10, R37/38 Spray contact 78 4.8 P F R10 Spray curatitor frane 630 19 P F+ R11 Spray deruginol MOS2 185 5.6 P F R10 Spray lubrifiant lanturi 72 2.2 P F+ R11 Spray curele trapezoidale 15 0.45 P F R10 Intaritor RE Conti Tech 0.1 0.006 P F, Xn R10, R42 Solutie spalare 1000-D 1L 300 9.1 P F, Xi R10, R36 Sicomet 10 0.61 P Xi R36/37/38 Continuum AEC 3108 4200 400 P Xi R36/37/38 Spectrus NX 1164 3500 350 P C R34 Spectrum BD 1501 875 875 N - - Clorura sodiu 38500 38500 N - - Acid sulfuric 2625 250 P C R34

18

NOTA : Cantitatile de materii prime sunt calculate pentru o productie maxima de 62090 buc anvelope /zi. Descrierea simbolisticii fraze de risc (R): R10 – Inflamabil. R11 – Foarte inflamabil. R12 – Extrem de inflamabil. R20 – Nociv prin inhalare. R21 – Nociv în contact cu pielea. R22 – Nociv prin înghiţire. R23 – Toxic prin inhalare. R24 – Toxic în contact cu pielea. R25 – Toxic prin înghiţire. R26 – Foarte toxic prin inhalare. R31 – În contact cu acizii (se) degajă gaze toxice. R33 – Pericol de efecte cumulative în organism. R34 – Provoacă arsuri. R35 – Provoacă arsuri grave. R36 – Iritant pentru ochi. R37 – Iritant pentru căile respiratorii. R38 – Iritant pentru piele. R40 – Posibil efect cancerigen, dovezi insuficiente. R41 – Risc de leziuni oculare grave. R42 – Poate provoca sensibilizare prin inhalare. R43 – Poate provoca sensibilizare în contact cu pielea. R48 – Pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită. R50 – Foarte toxic pentru organismele acvatice. R51 – Toxic pentru organismele acvatice. R52 – Nociv pentru organismele acvatice. R53 – Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. R65 – Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare prin înghiţire. R66 – Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii. R67 – Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenţă şi ameţeală.

19

R68 – Posibil risc de efecte ireversibile. Combinaţii de fraze R: R20/21 – Nociv prin inhalare şi în contact cu pielea. R20/21/22 – Nociv prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire. R21/22 – Nociv în contact cu pielea şi prin înghiţire. R23/24/25 – Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire. R24/25 – Toxic în contact cu pielea şi prin înghiţire. R36/38 – Iritant pentru ochi şi piele. R36/37/38 – Iritant pentru ochi, căile respiratorii şi piele. R48/20/22 – Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare şi prin înghiţire. R50/53 – Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. R51/53 – Toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. R52/53 – Nociv pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. R68/22 – Nociv: posibil risc de efecte ireversibile prin înghiţire. 1.7.INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL, GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA Conform Ord. 863/2002, prin tipul poluarii se intelege: zgomot, radiatie electromagnetica, radiatie ionizanta, poluare biologica ( microorganisme, virusi). Atat pentru activitatea propusa, cat si pentru activitatea existenta, poluantii fizici si biologici nu sunt un aspect relevant. Poluanti biologici nu rezulta din nicio faza a activitatii existente sau propuse, iar cei fizici se inscriu in parametri admisi pentru zona studiata. In tabelul urmator este prezentata sintetic situatia acestor poluanti:

20

Poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa - tabelul nr. 1.3.

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Pe zone rezidentiale de recreere sau alte zone protejate

cu luare in considerare a poluarii de fond

Tipul poluarii

Sursa de

poluare

Nr. surse de

poluare

Poluare maxima permisa

(limita maxima admisa pt. om

si mediu)

Poluare de fond Pe zona

obiectivului

Pe zona de protectie/ restrictie aferente

obiectivului

conform legislati-

ei in vigoare

Fara masuri de eliminare/ reducere a

poluarii

Cu implement. masurilor de

eliminare/ reducere a

poluarii

Masuri de eliminare/ reducere a

poluarii

Autovehicule si

mijloace de transport

materii prime

Motoa- rele

vehicu-lelor

90dB 85Cz

Parcaj auto

65dB (A) Cz60

-

Poluare fonica

Utilajele

din dotare

Motoa-

rele utilajelor

65dB 60Cz

Incinta industriala

65dB (A)

Cz60

-

65dB (A) Cz60

Nu e cazul

Nu e cazul

Zgomotul se incadreaza in

LMA

Poluare biologica (microorganisme, virusi)

Nu este cazul

0

Nu este cazul

Nu este

cazul

Nu este cazul

Nu este

cazul

Nu este cazul

Nu este cazul

Nu este cazul

- camp electric 20.000 V/m/

schimb de lucru

5000 V/m

- - 5000

V/m/schimb

5000

V/m/schimb

Radiatii electro- magnetice

masina X-Ray pentru radiografierea anvelopei

1 - camp magnetic

60 mT

0,002 mT - -

0,002 mT

0,002 mT

Nu este cazul

21

1.8. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE S-au avut in vedere 3 alternative:

a. Nu se va derula nicio investitie noua. Nu se va modifica situatia existenta. Aceasta alternativa nu ar aduce beneficii de nicio natura. Pentru alternativa în care nu se va derula nicio investitie noua, nu s-ar modifica nici utilizarea curentă a suprafeţelor, acestea rămânând cu destinaţie industrială, cf. prevederilor din PUG si a situaţiei actuale, respectiv teren utilizat pentru activitatea S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L. Fiind vorba de o zonă cu tradiţie in activitatea industrială, nu au fost şi nu sunt pe amplasament valori naturale, istorice, culturale, arheologice sau de altă natură decât cele economice.

b. Se va construi o hala noua pentru noile necesitati de productie, intr-o alta locatie cu destinatie industriala din Timisoara. S-a avut in vedere zona industriala Freidorf, o parcela cu teren neconstruit, neutilizat actualmente, pe care nu au fost identificate elemente de infrastructura sau valori de patrimoniu de orice natura. Aceasta alternativa nu s-a dovedit a fi sustenabila, deoarece ar mari timpii de productie prin transportul semifabricatelor si produselor dintr-o locatie in alta, ar intensifica traficul, ar necesita noi dotari: centrala termica, sistem de racire, s.a, care ar crea noi impacturi, inclusiv asupra costurilor de productie.

c. Se va optimiza fluxul tehnologic general, integrand noile necesitati si oportunitati de productie in cadrul halei 4 existente, care va avea atat destinatia de hala de depozitare, cat si de productie, incluzand cerintele de protectie a mediului inca din faza de proiect. Nu va fi afectată utilizarea curentă a terenului, infrastructura sau valorile naturale, istorice, culturale, arheologice, din ratiunile arătate la pc.a . Detaliile privind alternativele studiate sunt prezentate in capitolul 5 al prezentului raport.

S-a ales ca varianta optima cea de-a treia varianta, care va fi descrisa in capitolele urmatoare. 1.9. INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI

În ceea ce priveste planificarea, respectiv amenajarea teritoriala din zona

amplasamentului, aceasta este reglementată prin PUG aprobat prin HCL 157/2002 prelungit prin HCL 139/2007, care prevede că amplasamentul este situat în “zonă unităţi industriale existente”.

În perioada elaborării prezentei lucrări, activitatea existentă a societăţii era reglementată prin Autorizatia de mediu nr.10083/2010 şi Autorizaţia de gospodărirea apelor nr. 223/2009, ca documente de reglementare relevante pentru lucrarea de faţă.

Pentru modificările propuse, ce fac obiectul evaluării impactului asupra mediului, cerinţele de reglementare sunt cuprinse în Certificatul de Urbanism nr. 820/28.02.2011. Prin acesta se certifică:

- regimul juridic al terenului - teren intravilan aflat în proprietate privată, - regimul economic – folosinţa actuală – teren cu destinaţie cf. PUG, - regimul tehnic – cf. PUG aprobat prin HCL 157/2002 prelungit prin HCL

139/2007- “zonă unităţi industriale existente”. Utilităţi existente în zonă: apă, canal, gaz, electricitate.

1.10. INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTARE

22

LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA Conectarea la infrastructura existentă (comunicaţii si telecomunicaţii, retele energetice, apa-canal, gaz, drumuri, căi de acces) se face direct, folosindu-se baza tehnico-materială existentă. Racordurile si bransamentele relevante pentru proiect sunt:

Alimentarea cu apa, care se realizează din 4 foraje de adancime (F3, F4, F9, F11) si un bransament la reteaua de apa a municipiului Timisoara. Conductele de aductiune de la foraje la constructiile deservite sunt pozate subteran din PE-HD, De.90,125 mm, în lungime totală de ~560 m. Conductele de aductiune după intrarea in halele din incinta alimenteaza o conducta de apa care traverseaza toate halele si alimenteaza toti consumatorii.

Bransamentul de apă de la reteaua orasului are diametrul de Dn 250 mm, din otel. Din caminul de apometru după linia de măsură porneste o conducta din PE-HD De.110 mm care alimenteaza statia de răcire din hala 1 si reteaua interioara de apa din fabrica, lungimea conductei fiind de ~115 m.

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza prin conectare la sistemul de alimentare cu energie electrica existent pe amplasament. Tensiunea de alimentare este unica pentru toti consumatorii , anume 400/230V, 50Hz in sistem TNS de la nivelul transformatoarelor. Puterea instalata a masinilor este de 3820 kW. Necesarul de putere va fi asigurat prin suplimentarea alimentarii actuale, cu un transformator de 2MW, 10/04 kV cu racire cu ulei, care va fi amplasat in compartimentarea din prima travee. La etajul boxei trafo se va construi sala de joasa tensiune.

Alimentarea cu aer comprimat se asigura din statia de compresoare existenta pe amplasament. Functionarea masinilor necesita urmatoarele debite de aer comprimat total:

- 1835 mc/h la 6 bar - 210 mc/h la 10 bar.

Energia termica se asigura de la reteaua de agent termic existenta a fabricii. Necesarul de agent termic este atat pentru asigurarea procesului de vulcanizare in presele de vulcanizat nou instalate, precum si pentru incalzirea spatiilor de productie. Agentul termic este produs in centrala termica proprie ce functioneaza pe gaz metan si are in dotare 3 cazane de abur de tip THD 1600/24 bar, cu o putere de 10 MW/ cazan. Dotarile centralei termice, respectiv cazanele, sunt existente si nu vor suferi modificari. Fiecare cazan este dotat cu 2 arzatoare Terminox G56 S cu un consum nominal de gaz metan de 572Nm3/ h/ arzator (1142 Nm3/h/cazan). Fiecare cazan este dotat de asemenea cu cate un cos de evacuare Di= 0.9m, Dext= 1m, cu inaltimea H= 15m, iar Q= 560 m3/h.

Pentru productia actuala (aprox. 14 mil anvelope/an) sint necesare maxim 17 to/h abur care acopera atat necesarul pentru productie, cat si pe cel pentru incalzirea birourilor, halelor de productie si depozitelor pe perioada de iarna, pentru o productie de anvelope cu greutatea medie de 8,2 kg/ anvelopa, rezultand un consum specific de 1,10 to abur/ to anvelope.

Alimentarea cu gaze naturale se realizeaza prin bransament la reteaua oraseneasca. Proiectul “Modificari interioare partiale Hala 4. Realizare pasarela tehnologica” nu influenteaza , din punct de vedere constructiv , alimentarea cu gaze naturale.

CAPITOLUL 2 PROCESE TEHNOLOGICE

Pentru a avea reprezentarea de ansamblu a proceselor tehnologice ale societăţii, precum şi legăturile dintre acestea, în cele ce urmează se vor prezenta: tehnologia standard de fabricare a anvelopelor, cu indicarea incintelor în care se desfăşoară procesele respective

23

pe amplasament, scurtă descriere a proceselor de producţie existente pe amplasament, precum şi descrierea activităţii propuse.

Procesul tehnologic de fabricare al anvelopelor consta in: a) formarea amestecului de cauciuc (compound) in aria de mixare (Hala 2 si Hala 5 –

proiect in implementare, care detine Acord de mediu). b) fabricarea elementelor componente ale anvelopelor: camasa interioara, pereti

laterali, cale de rulare, cord metalic, cord textil, bandaj, talonului, apex-ului, a carcaselor si asamblarea elementelor componente ale anvelopei, spray-erea anvelopelor crude, eventuala recuperare a caii de rulare (Hala 1 si Hala 7 propusa),

c) vulcanizarea anvelopelor (Hala 1 si Hala 4 propusa pentru modificare), d) controlul final al anvelopelor (Hala 3 si Hala 4 propusa pentru modificare). e) depozitarea anvelopelor (Hala 4 propusa pentru modificare).

Procesele tehnologice ce se desfasoară actualmente în întreaga incintă Continental sunt:

a) Mixarea (formarea amestecului de cauciuc) se face in hala 2 , cu urmatoarele dotari: - 3 linii FM-TSR, compuse din: banda transportoare, malaxor, extruder-calandru, unitate de control a temperaturii de la malaxor, extruder, calandru (circuit inchis), banda transportoare, tunel de racire; b) Preparare (fabricarea elementelor componente ale anvelopei) se face in hala 1 cu urmatoarele dotari: - 1 linie extrudare Duplex pentru confectionat peretii laterali (sistem de racire cu apa ); - 2 linii innerliner Roller Head pentru confectionat camasa interioara; - 4 linii extrudare Triplex pentru confectionat cale de rulare (sistem de racire cu apa); - 3 masini STC/Fischer pentru debitat cord metalic; - 2 masini GSM pentru debitat cord textil; - 2 masini Maxislitter pentru debitat bandaj; - 3 masini Minislitter pentru debitat bandaj; - 2 calandre (1 TXT - cord textil si 1 STX - cord metalic) ; - 1 strainer, masina curatare compound de impuritati ; - 1 Biascutter, masina de taiat banda de intarire. c) Confectii (asamblarea elementelor componente ale anvelopei) se face in hala 1 cu

urmatoarele dotari: - 2 masini Beadcoiler pentru confectionat talon (sistem de racire cu apa); - 11 masini Apex pentru confectionat talon (sistem de racire cu apa); - 32 masini KM pentru confectionat carcase; - 32 masini PU pentru confectionat anvelopa cruda; - 5 statii sprayere anvelope crude; - 1 post Rework - echipament pentru recuperarea caii de rulare; d) Vulcanizare - in hala 1 cu urmatoarele dotari: -192 prese de vulcanizare montate in 12 cuve (16 prese/cuva); e) Controlul final (al anvelopelor) se face in hala 3, cu urmatoarele dotari: - 22 inspectomate pentru controlul vizual si tactil al anvelopei; - 7 masini TU pentru verificarea uniformitatii; - 9 masini TG pentru verificarea geometriei; - 2masina Balancing pentru verificarea (pe loturi) a echilibrului; - 1 masina X-ray pentru radiografierea anvelopei; -3 masini Bulge pentru verificarea manuala (tactila) a neuniformitatilor; -3 BCD (Bead centering device) pentru centrarea talonului. f) Depozit (depozitarea anvelopelor – produse finite) se face in hala 4.

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

24

Prin realizarea de modificarilor interioare partiale aduse Halei 4, procesele tehnologice principale, care se vor defasura in aceasta zona a halei, vor fi: vulcanizarea anvelopelor crude şi controlul final al anvelopelor – produse finite. Pentru realizarea proceselor principale tehnologice se vor folosi dotari specifice, care vor fi relocate din alte zone ale incintei funcţionale, în care sunt amplasate actualmente, sau vor fi realizate achiziţii noi de masini si utilaje. Pentru funcţionalitatea dotărilor specifice se vor asigura mediile funcţionale necesare. Astfel, toate acestea vor fi descrise mai jos:

2.1.1. Dotări specifice (pentru hala 4 modificată)

a) Vulcanizare cu urmatoarele dotari: - 104 prese de vulcanizare(14 prese/cuva x 4 cuve + 12 prese/cuva x 4 cuve);

- 1 masina de sprayat anvelope; - 1 masina de incarcat anvelope crude.

b) Control final, cu urmatoarele dotari: - 34 inspectomate pentru inspectie vizuala (16 bucati parte din autorizatia existenta,

care se vor reloca); - 18 masini de verificare a geometriei (9 bucati parte din autorizatia existenta, care se

vor reloca) ; - 14 masini de verificare a uniformitatii (5 bucati parte din autorizatia existenta, care

se vor reloca) ; - 1 masina X-Ray pentru radiografierea anvelopei (aceasta este parte din autorizatia

existenta; se va reloca) ; - 3 masini verificare, pe loturi, a echilibrarii anvelopelor (1 bucata parte din autorizatia

existenta, care se va reloca); - 3 masini de verificare manuala tactila a neuniformitatilor (2 buc parte din autorizatia

existenta, care se vor reloca); - 3 masini de centrare a talonului;

Masinile de productie au actionare electrica, hidraulica si pneumatica. 2.1.2. Asigurarea mediilor energetice şi a utilitatilor

- Retea aer comprimat (de 8 bari): Reteaua de aer comprimat de 8 bari pentru vulcanizare va fi dimensionata pentru un consum de 2000 Nm3/h pentru cele 2 randuri de cuve(prese) Reteaua de aer comprimat de 8bari pentru alimentarea utilajelor din Controlul Final va fi dimensionata pentru un consum de 2000 Nm3/h . Echipamentele ce deservesc reteaua de aer comprimat sunt: 2 compresoare 8 bari cu injectie de ulei, cu un debit de 2500 mc/h si puterea motorului de 250kW; 1 compresor de 12 bari cu injectie de ulei, cu un debit de 260 mc/h si puterea motorului de 45kW; 1 vas tampon de 8 bari cu volumul; de 10000 litri; 1 vas tampon de 12 bari cu volumul; de 5000 litri. - Retea vacuum (-0,4 bari) pentru presele de vulcanizare pentru cele 2 randuri de cuve (prese)

- Retea apa racire utilaje (5 bari): Tevile tur-retur pentru apa de racire vor fi bransate la colectoarele din statia de racire (amplasarea statiei de racire este la nord de hala 4), tevile vor fi amplasate de-a lungul axului B, in tunelul energetic principal, de unde se va bransa cate o teava tur si una retur pentru fiecare rand de prese (2 tevi/cuva tur si 2 tevi/cuva retur).

25

La dimensionarea tevilor se va lua in considerare un consum total in vulcanizare de maxim 40 m3/h cu o presiune minima pe tur de 4 bar. Primul consumator va fi instalatia de vid, care va avea 2 bransamente, fiecare va asigura cate 25 m3/h apa de racire cu o presiune minima pe tur de 4 bar. Se va lua in calcul si bransarea instalatiei de vid. - Retea abur (17 si 2,5 bar):

Reteaua este alimentata din cazanele centralei termice.Teava magistrala de abur de 17 bar va porni din statia de reducere a presiunii de deasupra cuvei salii cazanelor, iar la intrarea in tunelul energetic se va desparti in doua tevi pe cei doi pereti exteriori ai tunelului energetic. In fiecare cuva, se vor executa doua trasee de tevi de abur de 17 bar. La capatul cuvelor si la capatul tunelului energetic, se va monta pe fiecare teava de abur, un picior de drenare a condensului, format dintr-un traseu de purjare a conductei si dintr-un traseu cu oala de condens.

Teava magistrala de abur de 2,5 bar va porni din statia de reducere a presiunii de deasupra cuvei salii cazanelor, iar la intrarea in tunelul energetic se va desparti in doua tevi pe cei doi pereti exteriori ai tunelului energetic.

In fiecare cuva, se vor executa doua trasee de tevi de abur de 2,5 bar,. La capatul cuvelor si la capatul tunelului energetic, se va monta pe fiecare teava de abur, un picior de drenare a condensului, format dintr-un traseu de purjare a conductei si dintr-un traseu cu oala de condens.

- Retea condens pur:

Reteaua este echipata cu un rezervor de condens pur capacitate 5 m3, pompe de condens impur 16 m3/ h cu convertizor de frecventa sau vana 3 cai recuperare. Tevile magistrale de condens pur vor porni din colectorul racordat la rezervorul de condens pur aflat in cuva salii cazanelor si se vor monta pe cei doi pereti exteriori ai tunelului energetic. In fiecare cuva, se vor executa doua trasee de tevi de condens pur.

- Retea condens impur:

Reteaua este echipata cu un rezervor de condens impur capacitate 8 m3, pompe de condens impur 16 m3/ h cu convertizor de frecventa sau vana 3 cai recuperare.Tevile magistrale de condens impur vor porni din racordurile rezervorului de condens impur aflat in cuva salii cazanelor si se vor monta pe cei doi pereti exteriori ai tunelului energetic. In fiecare cuva, se vor executa doua trasee de tevi de condens impur.

- Retea condens purje prese de vulcanizat:

Cele doua tevi magistrale de pe cei doi pereti exteriori ai tunelului energetic se vor uni intr-o teava colectoare spre centrala termica, iar condensul se va deversa in basa realizata in cuva salii cazanelor.

In fiecare cuva, se vor executa doua trasee de tevi de condens de la purjele preselor. Din spatele fiecarei prese, vor pleca doua tevi – o teava din spatele matritelor, iar a doua teava de purja automata, amplasata pe lateralul presei – spre una dintre conductele de condens din cuva. Aceste doua tevi vor refula intr-o palnie acoperita cu sita metalica, amplasata pe una dintre conductele de condens din cuva.

- Retea colectare purjari conducte abur pentru presele de vulcanizare: Traseul de tevi colectare purjari conducte abur se va pozitiona la fel ca si traseul de tevi condens purje prese, sub acest traseu. Cele doua tevi magistrale de pe cei doi pereti exteriori ai tunelului energetic se vor uni intr-o teava colectoare spre centrala termica, iar condensul se va deversa in basa realizata in cuva salii cazanelor.In capatul conductelor din cuve si din tunelul energetic, se vor realiza palnii acoperite cu sita metalica, in care se vor introduce traseele de purjare a conductelor de abur.

26

- Agentul termic utilizat pentru incalzire, la centralele de tratare a aerului pentru zona

de vulcanizare si control final, este apa calda 80/60 °C preparata intr-un punct termic amplasat in zona tehnica A-B / 18-20. Agentul primar este aburul tehnologic. Se utilizeaza si energie recuperata tehnologic (Flash team).

Incalzirea halei 4 – aria de vulcanizare este asigurata din degajarile interne de caldura, in afara programului de lucru fiind prevazuta incalzirea de garda cu aer cald de la centralele de tratare a aerului.

Incalzirea zonei de control final se face tot cu aer cald asigurat de cele doua centrale de tratare a aerului prevazute sa o deserveasca.

- Retea distributie energie electrica(forta si iluminat) pentru vulcanizare si control final echipata cu 2 transformatoare de 10/0,4 kV, 3150kVA, postate in 2 celule de MT, echipate cu instalatii de compensare automata a energiei reactive, un generator de 200kVA, un UPS de 200 kVA. - Retele si sisteme P.S.I. care cuprind 114 buc trape de fum, cu dimensiunea de 1,40 x 2,00m, care pot fi actionate manual si automat.

2.1.3. Sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si proceselor tehnologice

Există sisteme generale instalate in perimetrul fabricii: sistem MSDAS- sistem generalizat in incinta societatii pentru supravegherea monitorizarea consumurilor fluidelor tehnologice (apa,abur,aer comprimat) sistem de comanda a trapelor de evacuare a fumului in caz de incendiu, actionat automat pneumatic cu declansare la atingerea unei temperature critice; sisteme de comanda a usilor glisante; sistem de alarma cu senzori de fum si temperatura in caz de incendiu. - Pe lângă sistemele de supraveghere generale, sunt implementate sisteme de control tehnologic, care vor acoperi atât zona de vulcanizare, cât şi zona de control final. Aceste sisteme vor fi descrise în continuare, pe cele două zone:

a) Zona de vulcanizare Ca sisteme de verificare se utilizeaza: manometre de control al fluidelor tehnologice

ale instalatiilor (temperatura, presiune abur,aer comprimat, apa racire, temperatura ulei); programe software (includ timpii de vulcanizare, temperaturi, viteze, presiuni de lucru, tolerante, alerte); panou de control si supraveghere avand in componenta sisteme de avertizare (lampi luminoase, butoane luminoase). - Sistem de ventilatie-climatizare:

Ventilarea zonei de vulcanizare se realizeaza in depresiune, debitul de aer evacuat fiind de 1.032.000 m3/h, iar cel de aer introdus de 912.000 m3/h. Suprafata zonei de vulcanizare din hala 4(fara zona control final) este de 7.500mp cu o inaltime la coama H=13,90m, volumul zonei vulcanizare fiind de 104.250mc/h. Pentru ventilarea halei se asigura un numar de 9,89 schimburi orare.

Debitul specific care revine unei prese (debit evacuat la hote) este de 952.000 / 104 buc = 9.153 mc/h x presa.

Evacuarea aerului din zona preselor se face prin intermediul a 8 (opt) hote care acopera cele 8 (opt) grupe de prese (cuve) (4 grupuri de cate 12, respectiv 4 grupe de cate 14, in total 4x12 +4x14 = 104 buc.) Debitul de aer de la hote este evacuat in exterior deasupra invelitorii cu ajutorul a 68 buc. ventilatoare axiale racordate la aceste hote.

Evacuarea de la fiecare ventilator in parte in atmosfera se face printr-un ansamblu cu montaj vertical compus din: - Filtru metalic de particule solide EU2, clasa de filtrare G2 (conf.EN779) montat in cutie filtranta 1200x1200mm, format din 4(patru) celule cu dimensiunea 592x592mm

27

- Atenuator de zgomot circular (fara culise), diametrul D=630mm, lungime L=900mm - Ventilator de extractie axial, montat pe canal, debit 14.000 mc/h la o presiune de 400Pa (68 buc.) - Dispozitiv de evacuare cu jet vertical, diametrul la intrare 630mm, diametrul la iesire 400mm, viteza de refulare fiind de 30m/s. - Inaltimea totala a ansmblului de la nivelul invelitorii este de 3,95m. Bataia jetului de aer vertical evacuat in conditii izoterme si cu o viteza a vantului la ajutaj v=0m/s este de 30m. Astfel inaltimea de la nivelul solului este 30m + 13,90m + 3,95m = 47,85m.

Temperatura aerului evacuat este insa in majoritatea cazurilor peste temperatura aerului exterior. - Situatia de vara: temperatura aer interior evacuat: cca 40 grd.C - Situatia de iarna: temperatura aer interior evacuat: cca 18...20 grd.C In aceste conditii, utilizand formula Stumke se obtine o inaltime estimata de min 100m in perioada de vara luind in considerare viteza vantului la dispozitivul de refulare v=0m/s, temperatura aerului exterior 35 grd.C, temperatura aerului evacuat 38 grd.C.

Cuvele tehnice si tunelul energetic sunt ventilate tot in depresiune cu debitul de 8 x 10.000 = 80.000 mc/h cu ajutorul a 8 (opt) ventilatoarelor exhaustoare, cate unul pentru fiecare cuva. La tubulatura aferenta fiecarei cuve este realizata cate o priza de aspiratie si din tunelul energetic (1x2.500mc/h). Astfel debitul evacuat de ventilatoarele care deservesc cuvele este: 7.500 mc/h (cuva) + 2.500 mc/h (tunel) = 10.000 mc/h

Debitul de aer din aceste zone este evacuat tot in exterior deasupra invelitorii prin intermediul unui ansamblu identic celui pentru hote.

Aerul de compensare este introdus de un numar de 16 (saisprezece) centrale de tratare a aerului cate doua pentru fiecare hota, montate in interior pe o estacada metalica langa hota pe care o deservesc, cu debitul de 57.000mc/h fiecare, In total 57.000 x 16 buc = 912.000mc/h.

Caracteristicile centralelor de tratare a aerului: - debit de aer introdus =57.000 m3//h - presiune externa disponibila P/disp=400 Pa - putere baterie de incalzire Q/incalzire =538 kW (apa 80/60 °C) - filtru F2, eficienta G4 - temperatura aerului introdus iarna 10 °C; vara temperatura aerului exterior 28÷38 °C - nivel de zgomot in mediul ambiant: 70 dB(A) - nivelul de zgomot in tubulatura de refulare: 90 dB(A)

Centralele sunt alcatuite din: - Camera de amestec - Filtru F2, clasa G4 - Baterie de incalzire pe apa calda 80/60 °C - Ventilator de introducere Functionarea centralei de tratare a aerului, pe durata utilizarii hotei aferente, consta in introducere de aer proaspat 100%. In perioada rece a anului aerul introdus este filtrat si incalzit la o temperatura minima de 10°C. Tot in perioada de iarna, in afara programului de lucru si in timpul sarbatorilor legale, centralele asigura incalzirea de garda prin incalzirea si recircularea aerului interior pentru a mentine o temperatura de minim 15 °C in interiorul halei. In perioada de vara se realizeaza doar filtratea aerului introdus.

BILANTUL DEBITELOR DE AER PENTRU ARIA VULCANIZARE – hala 4 1.Debit de aer introdus: 57.000 x 16 buc = 912.000 mc/h 2.Debit de aer evacuat la hote: 14.000 mc/h x 68 buc = 952.000 mc/h

28

3.Debit de aer evacuat din cuve si tunel energetic 10.000 mc/h x 8 buc = 80.000 mc/h TOTAL AER EVACUAT 1.032.000 mc/h Diferenta: -120.000 mc/h (1,15 schimburi orare, aer infiltrat prin deschideri si neetanseitati din exterior si din halele zonele invecinate) b) Zona de control final (inspectomate) este separata de aria de vulcanizare printr-un perete si este climatizata. Se asigura o temperatura interioara 20 ± 2°C in perioada de iarna respectiv 25 ± 2 °C in perioada de vara. Sunt prevazute doua centrale de tratare a aerului dublu flux in constructie suprapusa, montate in exterior langa hala 4, cu urmatoarele caracteristici: - debit de aer introdus =60.000 m3/h - presiune externa disponibila Pdisp=400 Pa - debit de aer aspirat =54.000 m3/h - presiune externa disponibila P/disp=400 Pa - putere baterie de incalzire Q/incalzire =200 kW (apa 80/60 °C) - putere totala baterie de racire Q/racire =215 kW (apa glicool 35% , 7/12 °C) - filtru F2, eficienta G4 - temperatura aerului introdus iarna 30 °C; vara 15 °C - nivel de zgomot in mediul ambiant: 69 dB(A) - nivelul de zgomot in tubulatura de refulare: 79 dB(A) Alcatuirea centralelor: Flux de introducere: - Camera de amestec - Filtru - Baterie de incalzire - apa calda 80/60 °C - Baterie de racire – apa – glicool 35%, 7/12 °C - Ventilator de introducere - Atenuator de zgomot Flux evacuare: - Filtru - Atenuator de zgomot - Ventilator de evacuare - Camera de amestec - Atenuator de zgomot BILANTUL DEBITELOR DE AER PENTRU ZONA CONTROL FINAL 1.Debit de aer introdus: 60.000 x 2 buc = 120.000 mc/h 2.Debit de aer aspirat si recirculat: 54.000 mc/h x 2 buc = 108.000 mc/h (3,88 sch/h) 3.Debit de aer proaspat 6.000 mc/h x 2 buc = 12.000 mc/h (0,43 sch/h) 4.Diferenta (aer de evacuat): +12.000 mc/h Suprafata parterului este de 2.000mp, volumul fiind de 27.800mc Necesarul de aer proaspat pentru cei 80 angajati / schimb este: 80x30=2.400mc/h In timpul programului de lucru centrala functioneaza in regim de recirculare cu aport minim de 6.000 mc/h (10%) aer proaspat asigurind o suprapresiune in interiorul spatiului. In perioada de primavara / toamna cele doua centrale pot functiona in racire libera (free-cooling / free-heating) introducand 60.000 mc/h si evacuind 54.000 mc/h (100% din debit, fara amestec). In afara programului de lucru si in timpul sarbatorilor legale, centralele asigura incalzirea de garda prin incalzirea si recircularea aerului interior pentru a mentine o temperatura de minim 15 grd.C Chillerul care deserveste cele doua centrale de tratare a aerului din zona inspectomate este amplasat in exterior, langa cladire si este amplasat pe un postament din beton h=10cm.

29

- putere totala de racire Q/racire =480,5 kW ( TE = 35 °C) - tip freon R410a - agent de racire: apa-glicool 35% (7/12 °C) - nivel de zgomot in mediul ambiant: 95 dB(A) MASURI DE ATENUARE A ZGOMOTULUI SI A VIBRATIILOR :

Pentru echipamentele care deservesc zona control final montate in exteriorul halei se prevad ecrane fonoabsorbante perimetral, in jurul acestei zonei tehnice exterioare. Atat centralele de tratare a aerului cat si ventilatoarele exhaustoare sunt prevazute cu atenuatoare de zgomot.

Pentru atenuarea vibratiilor se iau urmatoarele masuri: - toate ventilatoarele cu care sunt dotate centralele de tratare a aerului au din constructie sasiul montat pe elemente elastice (arcuri); - chillerul care deserveste zona control final este montat pe tampoane amortizoare de vibratii; - legatura intre canalele de aer si tubulaturi precum si intre hota si tubulaturile de extractie se realizeaza prin elemente elastice din material textil; - ventilatoarele exhaustoare care deservesc hotele, cuvele si canalul energetic se monteaza pe elemente elastice (arcuri).

2.1.4. Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus Procesul tehnologic din hala 4, aşa cum se va defăşura după modificările interioare propuse, cuprinde faze specifice celor 2 functiuni: de vulcanizare in care se realizeaza: sprayerea, incarcarea si vulcanizarea anvelopelor crude şi de control final, in care se vor verifica din punct de vedere vizual, al geometriei si uniformitatii anvelopele vulcanizate. 2.1.4.1. Procesul tehnologic de vulcanizare

A) Utilajele folosite in procesului tehnologic de vulcanizare sunt: - Masina de sprayat anvelope crude, care este un echipament ce preia in mod automat

anvelopele crude de pe banda transportoare aferenta si le pulverizeaza in interior cu solutie pe baza de silicon, intr-o incinta inchisa. Anvelopa cruda se sprayeaza în urmatoarele scopuri: de a separa burduful de anvelopa cruda, de a asigura alunecarea intre burduf si anvelopa cruda. Solutia de sprayere este o emulsie in apa de polidimetilsiloxani. Masina de sprayere anvelope este dotata cu un sistem de exhaustare cu iesire pe acoperisul halei, dotat cu un sistem de filtrare (filtre metalice). Cosul are forma dreptunghiulara cu H = 4,06 m si D = 337 x 250 mm.

- Masina de incarcat anvelope crude este un echipament ce realizeaza in mod automat preluarea anvelopelor crude sprayate si nesprayate de pe benzile transportoare asezandu-le pe carucioare.

- Presa de vulcanizat este un echipament care transforma anvelopele crude in anvelope vulcanizate prin aplicarea unei presiuni si a energiei termice. Auxiliarele necesare pentru a realiza o anvelopa vulcanizata sunt: matrita si burduful care sunt actionate de presa de vulcanizat. Presa de vulcanizat este un echipament hidraulic cu doua cavitati:

30

Fig. 2. Partile componente ale presei de vulcanizat

Principiul general de functionare al presei de vulcanizat: - presa este folosita pentru vulcanizarea anvelopelor crude si poate realiza in mod

automat incarcarea, modelarea, vulcanizarea si descarcarea anvelopelor - cavitatea superioara a presei, de tip coloana, este miscata de un cilindru hidraulic. - presiunea hidraulica este realizata de catre un echipament hidraulic . Aceasta

presiune este exercitată cu ajutorul cilindrilor de compresiune.

Prezentare generala a presei de vulcanizat :

Greutate totala>

16,000 Kg Energie electrică

(1) Alimentare de la reţea: ca 400 V ± 10%, 50 Hz, 3 faze (2) Alimentare e comandă: ca 230V, 50 Hz, monofazat, 24V cc

Presiunea aerului

Stand asteptare

Incarcator

Instalatie abur

Echipament hidraulic

Exit Conveior

Descarcator

Cilindru urcare/coborare

Placa superioara

Placa inferioara

Cilindru SMO

Mecanism central

Cadru principal

31

(1) Pentru cilindru: Max. 0.60 MPa (6 kgf/cm2, 85,3 psi, 6 bar) (2) Pentru comandă: Max. 0.60 MPa (6 kgf/cm2, 85,3 psi, 6 bar)

Presiune hidraulică (1) Cilindru de acţionare: Max. 10 MPa (102 kgf/cm2, 1450 psi, 100 bar) (2) Cilindru de presare: Max. 16,2 MPa (165 kgf/cm2, 2347 psi, 165 bar)

Presiunea aburului (1) Placă:1,6 MPa (16 kgf/cm2, 227,.5 psi, 16 bar) (2) Formare: 0,1 MPa (1.0 kgf/cm2, 14,2 psi, 1 bar) (3) Vulcanizare: 1,6 MPa (16 kgf/cm2, 227,5 psi, 16 bar)

Forţa de apăsare a cilindrului segmentat de matriţare : Max. 45kN (la 9 MPa presiune de reglare a supapei de golire.)

B ) Fazele procesului tehnologic de vulcanizare sunt:

a) aprovizionarea cu anvelope crude din hala 7; b) alimentarea automată de pe banda transportoare a masinii de sprayat cu

anvelope crude; c) alimentarea masinii de incarcat anvelope crude cu anvelope sprayate si

nesprayate se face automat cu ajutorul benzilor transportoare, iar alimentarea cu carucioare se face manual de catre operatorii de productie.

d) alimentarea manuală a preselor de vulcanizat cu anvelope crude; e) vulcanizarea anvelopei, proces care decurge dupa cum urmeaza:

- anvelopele crude se aseaza de catre operatori pe standul de asteptare al presei de vulcanizat.

- acestea sunt preluate de incarcatorul presei si apoi introduse in presa de vulcanizat. - În timp ce o anvelopă este vulcanizată în presă încărcătorul ţine o anvelopă crudă la

poziţia sa ridicată. Descărcătorul rămâne la poziţia transportatorului de evacuare:

Fig. 3 Încărcare presă vulcanizare

- După ce vulcanizarea s-a încheiat presiunea cilindrului de compresiune este eliberată de către semnalul comutatorului temporizat şi cilindrul de compresiune este ridicat la poziţia sa iniţială. Apoi presa se deschide cu o viteză scăzută. Inelul inferior al barei centrale se ridică atunci când presa se ridică la un nivel determinat anterior.Atunci când inelul inferior atinge poziţia sa limită superioară, bara centrală şi elevatorul talonului se ridică şi burduful este umflat. După aceasta se realizeaza vacuumarea burdufului.

(EXIT CONVEYOR)

32

Fig. 4 – Vacuumarea burdufului

- Inelul inferior este coborât la limita inferioară. După ce presa este complet deschisă, descărcătorul se balansează în presă şi se coboară la poziţia la care poate ţine talonul superior al anvelopei vulcanizate. Vacuum-ul din interiorul membrane este scos simultan.

Fig. 5 Poz. anvelopa vulcanizată

- După ţinerea talonului superior al anvelopei vulcanizate descărcătorul se ridică şi se balansează către exterior. Anvelopa vulcanizată, ţinută de descărcător, este transferată către transportorul de evacuare. Descărcătorul este coborât pentru a descărca anvelopa vulcanizată pe transportorul de evacuare.

33

Fig. 6 Descărcare anvelopă

- În acelaşi timp încărcătorul ce ţine o anvelopă crudă se balansează în presă şi este coborât la poziţia de a aşeza inelul inferior al talonului anvelopei crude. În timpul acestei operaţii inelul talonului rămâne la poziţia de vulcanizare.

- Fig. 7. Preluare anvelopa cruda.

- În momentul în care încărcătorul se balansează în interior inelul talonului inferior se ridică deasupra poziţiei clichet. După clichetare inelul inferior este coborât la poziţia de clichet. Apoi încărcătorul este coborât şi bara centrală este de asemenea coborâtă la poziţia de formare în mod simultan. După aceasta aburul de formare este introdus în membrană.

34

Fig. 8 Poziţia de formare

- Atunci când presiunea de formare este detectată, talpa încărcătorului se închide şi eliberează anvelopa crudă. Apoi încărcătorul se ridică şi se balansează în exterior şi apoi presa începe ciclul său de închidere.

Fig. 9 Închidere anvelopă

- - - - - - - - - - -

- - - - - După ce presa este complet închisă, cilindrul de presare este aşezat la locul său şi

presează matriţa, după care începe vulcanizarea, cu ajutorul aburului tehnologic.

35

Fig. 10 Vulcanizarea

- Încărcătorul coboară şi ţine următoarea anvelopă crudă pe suportul de încărcare după care rămâne în poziţie ridicată până când începe următorul ciclu de vulcanizare.

Fig. 11 Reluarea ciclului tehnologic

- la terminarea ciclului de vulcanizare, anvelopa vulcanizata este preluata de catre descarcatorul presei si asezata pe banda transportoare din spatele acesteia;

- dupa o anumita perioada de timp anevelopa vulcanizata este trimisa, pe benzi transportoare, spre aria de control final, unde urmeaza a fi verificata.

- Rebuturile se colecteaza din zona de vulcanizare si se predau spre valorificare energetică.

36

C) Procese auxiliare Presele in care se desfasoara procesul de vulcanizare a anvelopei sunt pozitionate/montate pe cuve din betoane impermeabile. Volumul de pierderi de condens si/sau cu ulei care poate fi retinut de o cuva este de 10 m3 . Cuvele din aria vulcanizare au rolul de alimentare cu medii energetice a preselor: abur, aer comprimat, vacuum, condens. Apele de condens si uleiul provenit din pierderile tehnologice sunt colectate in cuve, de unde sunt pompate prin intermediul a câte 2 pompe sumersibile, dispuse in canalul energetic, ce colecteaza condensul contaminat cu ulei intr-un rezervor de polistif.

Condensul contaminat cu ulei este lasat un timp pentru a se separa. Rezultatul separarii este reprezentat de 3 zone de separate, dupa cum urmeaza: in partea de sus este ulei, cca 40%, in zona mediana este apa cca 50%, iar la baza precipita particulele grele, constituind un asa-numit namol.

După decantarea descrisa mai sus, se comanda deschiderea electrovalvei, care va permite golirea apei din stratul median in bazinul care constituie treapta de filtrare. Golirea apei va fi oprita la comanda data de un traductor de transparenta, care va sesiza ca stratul de ulei a ajuns in dreptul rezervorului. Se comanda din nou pornirea pompelor si deschiderea electrovanei, astfel incât amestecul de apa si ulei va impinge volumul de ulei decantat anterior in al doilea rezervor de polistif cu diametru de 250 cm si o capacitate de 20 mc.

Apa rezultata din decantare se trateaza cu solutie de NaOH 12% pentru compensarea pH-ului. Solutia de NaOH va fi preparata cu o instalatie compusa dintr-un recipient de 1 mc, o pompa dozatoare de 12l/h, sonda de aspiratie si nivel, regulator de presiune, controller, electrod de masura pH, mixer lent, injector si filtru solutie. Apa se fitreaza in doua etape intr-un bazin subteran de beton armat, cu un volum de 31 mc, compus din trei compartimente/ bazine cu urmatoarele volume: faza I: bazin – 12 mc – decantare namol din rezervorul 1 si 2 suprateran; faza II: bazin – 12 mc – filtrare bruta; faza III: bazin – 7 mc – filtrare fina.

Materialul filtrant consta in granule de polistiren, pentru filtrarea bruta de 5-6mm, iar pentru filtrarea fina 3-4mm. In primul compartiment se va stoca namolul acumulat in timp la baza recipientilor din polistif cu diametru de 250 cm si o capacitate de 20 mc fiecare. Periodic se va goli prin vidanjare acest prim compartiment. Al doilea compartiment reprezinta prima treapta de filtrare, iar al treilea bazin a doua treapta de filtrare. Apa astfel filtrata ajunge in reteaua de canalizare, cu respectarea parametrilor reglemetati prin NTPA 002/2002. Uleiul rezidual, respective namolul rezidual (ce urmeaza a fi colectat 1 data la 3 ani ) este preluat de firma autorizata pentru preluarea şi valorificarea uleiurilor industriale, INDECO Group SRL. 2.1.4.2. Procesul tehnologic de control final A) Utilajele folosite in procesului tehnologic de control final al anvelopei sunt:

- Inspectomatul - un echipament care realizeaza rotirea anvelopei pentru a putea fi verificata vizual si tactil intr-un mod facil de catre inspectorul vizual.

- Echipamentul TG - Verificator automat al geometriei anvelopelor (Tire Geometry – Geometria Anvelopelor). TG este format din trei statii: lubrefiere, testare si sortare.

In statie de lubrefiere se realizeaza ungerea talonului anvelopei pentru o mai buna fixare a acesteia pe janta. Solutia de lubrefiere Rubber Lubricant 3520 este circulata intr-un sistem inchis local, la masina.

In statia de testare, anvelopa este fixata pe janta si umflata la 4bar si testata din punct de vedere geometric cu ajutorul unor senzori. Dupa ce a fost testata, anvelopa este trimisa la statia de sortare, care in functie de rezultatele testului, trimite anvelopele spre depozitul de produse finite sau spre urmatoarele procese.

37

- Masina Bulge Manual realizeaza verificarea geometriei intr-un mod manual a anvelopelor cu posibile probleme de calitate depistate la masina TG sau vizual.

- Masina TU Verificator automat al uniformitatii anvelopelor (Tire Uniformity – Uniformitatea Anvelopelor). Este formata din patru statii: lubrefiere, testare, marcare si sortare.

In statie de lubrefiere se realizeaza ungerea talonului anvelopei pentru o mai buna fixare a acesteia pe janta. Solutia de lubrefiere Rubber Lubricant 3520 este circulata intr-un sistem inchis local, la masina.

In statia de testare anvelopa este fixata pe janta si umflata la 2-4bar si testata din punct de vedere al uniformitatii prin simularea rularii anvelopelor pe calea de rulare.

Dupa ce a fost testata, anvelopa ajunge la statia de sortare care, in functie de rezultatele testului, trimite anvelopele spre depozitul de produse finite sau spre urmatoarele procese.

- Masina Balancing verifica manual dezechilibrele dinamice si statice ale anvelopelor. - X- Ray – echipament cu cabină, închis, care corespunde normelor de siguranţă

privind radiaţiile, care radiografiază defectele interne ale anvelopei similar cu orice aparat de imagistică internă. Aparatul are un sistem software de transmitere şi analiza a datelor:

Figura 12. Sistem transmitere date radiografie

- Centrarea talonului anvelopelor se realizeaza pe masinile de centrare a talonului, la anvelopele la care s-a constatat aceasta problema in urma testelor de la masina TU. B) Fazele procesului tehnologic de control final sunt:

- alimentarea inspectomatelor vizuale - realizata automat cu ajutorul benzilor transportoare; - verificarea vizuala si tactila a anvelopelor - se realizeaza de catre operatorii de productie (inspectori vizuali) pe echipamentele numite inspectomate; - alimentarea masinilor de verificat geometria anvelopelor - realizata in mod automat cu ajutorul benzilor transportoare; - verificarea geometriei anvelopelor - in mod automat pe masini TG; - sortarea anvelopelor in functie de rezultatul verificarii pe masini TG; spre depozit sau teste ulterioare; - alimentarea masinilor de verificat uniformitatea anvelopelor - realizata in mod automat cu ajutorul benzilor transportoare; - verificarea uniformitatii anvelopelor - in mod automat pe masinile TU; - sortarea anvelopelor in functie de rezultatul verificarii pe masini TU; spre depozit sau teste ulterioare; - alimentarea masinii de verificare, pe loturi, a dezechilibrului anvelopelor; - Verificare de lot a echilibrului dinamic al anvelopei; - alimentarea manuala masinilor pentru verificare manuala tactila a neuniformitatilor;

38

- Verificarea manuala, tactila a prezentei unor defecte pentru anvelopele care dupa control vizual si TG, necesita investigatii suplimentare; - alimentarea manuala a masinii X-Ray; - verificarea radiografica a anvelopei suspicionata cu defecte interne pentru anvelopele care dupa control vizual si TG necesita investigatii suplimentare; - alimentarea manuala a masinilor de centrat talonul; - centrarea talonului pe masina de centrare a talonului pentru anvelopele la care s-a constatat aceasta deficienta; - eventualele anvelope rebuturi nerecuperabile se colecteaza si se predau agenţilor economici autorizaţi în scopul valorificării enrgetice.

2.1.5. Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile

Cele mai bune tehnici disponibile (BAT/BREF) si cele mai bune practici de mediu sunt disponibile pentru procese industriale cu impact complex asupra mediului, cum sunt activităţile cu notorietate pentru impactul asupra mediului, reglementate în UE şi denumite generic “instalaţii IPPC”.

Normele europene, implementate în România initial prin OUG 34/2002, (abrogată şi înlocuită de OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobată cu modificări prin Legea nr.84/2006, cu modificările şi completările ulterioare) au avut in vedere necesitatea indeplinirii in termen a obligatiilor asumate de Romania in cadrul procesului de negociere cu Comisia Europeana, aferente capitolului 22 "Protectia mediului", si a obligatiilor prevazute in Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Activităţile care intră sub incidenţa acestui segment legislativ (v. Anexa 1 OUG 152/2005) sunt reglementate distinct şi specific, însă fabricarea anvelopelor nu este o activitate aflată sub incidenţa IPPC, deci nu sunt elaborate pentru această activitate, la nivel european sau naţional, ghiduri privind “cele mai bune tehnici disponibile”.

Know-how-ul german si poziţia de leader de piaţă în domeniu, atinse prin cercetări continue, prin finanţarea de studii aprofundate în domeniu, inclusiv în Timişoara, asigură că sunt folosite cele mai bune tehnici, atât pentru obţinerea anvelopelor, cât şi pentru protecţia mediului.

Activitatea este în conformitate cu standardul internaţional de management de mediu ISO 14001, fiind certificată în acest sens de către organismul de certificare SGS TUV.

Dovada unui management corect de mediu stau rapoartele de inspecţie ale Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatul judeţean Timiş, care au relevat conformarea cu cerinţele legale în domeniul protecţiei mediului în anul in curs.

2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Activitatea societăţii pe amplasament nu este determinata, respectiv limitată în timp, astfel încât nu sunt programate activităţi de dezafectare.

In cazul în care se va lua decizia încetării activităţii sau dezafectării clădirilor, echipamentelor, instalaţiilor, utilajelor, se vor lua măsuri legale, tehnice şi operaţionale.

Măsuri legale: Se va notifica autoritatea de mediu competenta, respectiv ARPM Timişoara, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului cu modificările ulterioare, pentru a se putea stabili obligaţiile de mediu, conform prevederilor legale.

Se vor îndeplini obligaţiile de mediu stabilite şi se vor transmite obligaţiile asumate în scris, în termen de 60 zile de la încheierea actelor determinante în încetarea activităţii

39

Măsuri tehnice şi operaţionale: - Întocmirea programului de lucrări pentru dezafectare;

- Inventarierea materialelor existente în incintă, a utilajelor, echipamentelor, a deseurilor;

- Oprirea instalatiei in conformitate cu instructiunile de operare, pentru fiecare instalatie/utilaj/echipament in parte;

- Spalarea si dezinfectarea instalatiilor si traseelor de canalizare; - Intreruperea alimentării cu energie electrica; - Intreruperea alimentarii cu gaz metan; - Blindarea racordurilor la utilitati; - Dezafectarea utilajelor si a instalatiilor aferente; - Colectarea deseurilor rezultate se va face in urma unor operatii de colectare selectivă

(stocare temporara), in vederea transportarii în scopul valorificării sau eliminării, în funcţie de tipul de deşeu.

- Pentru lucrările de dezafectare se va contracta o firmă specializată şi autorizată pentru acest tip de lucrări.

Se vor lua măsurile de protecţie stabilite de către autorităţile competente pentru acest gen de lucrări.

CAPITOLUL 3

DESEURI

3.1.GENERAREA DESEURILOR, MANAGEMENTUL DESEURILOR, ELIMINAREA SI RECICLAREA DESEURILOR 3.1.1. Generarea deseurilor Procesele de productie din hala 4 fiind ultimele în cadrul fluxului tehnologic, nu generează deşeuri semnificative cantitativ sau tipologii variate de deşeuri. În principal, se pot genera rebuturi de vulcanizare, deşeuri menajere şi de ambalaje de la materialele auxiliare folosite. 3.1.2. Managementul deşeurilor

Pentru proiectul propus, managementul deşeurilor se referă în principal la conformarea cu prevederile legale în vigoare.

Proiectul propus urmăreşte: a) prevenirea producerii de deseuri, prin respectarea tehnologiei, astfel încât să se

producă un număr minim de rebuturi; b) asigurarea unui număr optim de cicluri de utilizare a produsului finit; c) posiblitatea reciclarii deseului – de exemplu fabricarea gazonului artificial; d) alte operatiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetica. În scopul îndeplinirii obiectivelor de mai sus, se auditează regulat sistemul de

management de mediu, în conformitate cu cerinţele standardului ISO 14001. Pentru trasabilitatea deşeurilor se ţine evidenta cronologica a cantitatii, naturii, originii,

a destinatiei, a frecventei, a mijlocului de transport, a metodei de tratare, precum si a operatiunii de valorificare sau de eliminare efectuate asupra deşeurilor.

Se efectuează şi se păstrează următoarele înregistrări de mediu referitoare la deşeuri:

- evidenţa gestiunii deşeurilor, cf. H.G. 856/2002, cu completările ulterioare;

40

- fişe de caracterizare a deşeurilor, cf. Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, publicată în M.Of. Nr. 837 din 25 noiembrie 2011,

- documente de transport deşeuri: formulare de incărcare-descărcare pentru deşeurile nepericuloase şi formulare de expediţie-transport pentru deşeurile periculoase.

În perioada de constructie, respectiv modificare hala 4, deseurile rezultate se colecteaza selectiv si se predau la SC RETIM pentru depozitare in deponeu – cele inerte, nevalorificabile, iar cele valorificabile sunt predate final catre reciclatori.

În perioada de funcţionare, deseurile tehnologice din subgrupa 07 02, precum si rebuturile de anvelope, asimilabile anvelopelor uzate, sunt colectate in saci, stocate temporar paleti pe metalici, etichetate si preluate de transportatori autorizati pentru valorificare energetica (SC LAFARGE CIMENT, SC ECOVALOR, ş.a.). Ambalajele nepericuloase se colecteaza in containere metalice, se stocheaza temporar in incinta acoperita, apoi se valorifica prin REMATINVEST, care preda ambalajele catre reciclatori. Ambalajele cu continut de substante periculoase, precum si aditivi tehnologici se colectează în saci etichetati, in containere, separat - în funcţie de tipul reziduului continut, apoi se predau pentru eliminare prin incinerare la PRO AIR CLEAN. Uleiurile uzate se colecteaza separat si se predau insotite de documentele cf. HG 235/2007 la SC ECOMASTER, fie pentru regenerare, fie pentru eliminare.

Deseurile de EEE se predau la Rematinvest in scopul valorificarii, neavand componente periculoase. Deseurile de tuburi fluorescente se colecteaza în cutii inscriptionate si se predau la colectori autorizati ce fac parte din sistemul colectiv de gestionare RECOLAMP.

Ridicarea deseului menajer se realizeaza de catre la SC RETIM. Toţi furnizorii de servicii de colectare şi/sau valorificare sau eliminare deşeuri sunt

agenţi economici autorizaţi şi specializaţi pentru acest gen de activităţi. Regulile de colectare şi stocare temporară a deşeurilor respectă prevederile legale în acest sens: Recipienţii sunt corect inscripţionaţi, colectarea se face selectiv şi astfel încât să împiedice împrăştierea sau deteriorarea (daca e cazul) deşeurilor. Operaţiunile (de valorificare sau eliminare) aplicate fiecărui deşeu generat de proiectul propus, precum si descrierea si codificarea deseurilor sunt reflectate în tabelul de mai jos:

41

Managementul deseurilor – tabelul nr. 3.1

Managementul deseurilor cantitatea prevazuta a fi

generata/an

Denumirea deseului

U.M.

Cantitatea prevazuta a fi etallic

Starea fizica solid – S, lichid – L,

semisolid – SS

Codul deseului

cf. HG 856 / 2002

Codul privind principala proprietate periculoasa

valorificata

eliminata ramasa in

stoc

In faza de executie a proiectului (modificari hala 4), deseurile rezultate sunt cele din constructii: deseu menajer mc

1,5

SS 20 03 01 - 0 1,5 0

Beton mc 600 S 17 01 01 - 600 200 0 Pamant si pietre mc 3000 S 17 05 04 - 0 3000 0 Fier si otel (ţevi, profile) kg 200 S 17 04 05 - 200 0 0 Lemn mc 80 S 17 02 01 - 0 80 0 Cabluri kg 100 S 17 04 11 - 0 100 0 Ambalaje de hârtie si carton

mc 1 S 15 01 01 - 1 0 0

Ambalaje de materiale plastice

kg 100 S 15 01 02 - 100 0 0

In faza de exploatare (hala 4), deseurile generate/an sunt: Rebuturi anvelope to 58 S 16 01 99 - 58 0 0 Bavuri cauciuc to 1,2 S 07 02 99 - 1,2 0 0 Ambalaje cu continut de subst. Periculoase

to 0,15 S 15 01 10* H14 0 0,15 0

Deseu menajer to 8,25 SS 20 03 01 - 0 8,25 0 Absorbanti, materiale filtrante

to 0,025 S 15 02 02* H 4 0 0,025 0

Namoluri de la separatoarele ulei/apa

to 0,011 SS 13 05 02* H 14 0 0,011 0

In faza de exploatare (total Continental), deseurile generate sunt:

Deseu de cauciuc to

1280

S 07 02 99

-

1280

0

0

42

Metale (cord etallic) to

1122

S 20 01 40

-

1122

0

0

Rebuturi anvelope to 2219 S 16 01 03 - 2219 0 0

Deseu hârtie si carton to

0,50

S 20 01 01

-

0

0,50

0

Deseu ambalaj hartie si carton

to 82,5 S 15 01 01

- 82,5 0 0

DEEE to

0,198

S 16 02 14

-

0,198

0

0

Tuburi fluorescente to 0,08 S 20 01 21* H6 0,08 0 0

Deseu ambalaj plastic to

148,5

S 15 01 02

-

148,5

0

0

Ambalaje cu continut de subst. periculoase

64,7

S 15 01 10*

H14

0

64,7

0

Deseu menajer to 277 SS 20 03 01 - 0 277 0 Uleiuri minerale hidraulice neclorinate

to

14

L 13 01 10*

H14

14

0

0

Uleiuri minerale de ungere uzate fara halogeni

to

19,8

L 12 01 07*

H14

19,8

0

0

Namoluri de la separatoarele ulei/apa

to 0,011 SS 13 05 02* H14 0 0,011 0

Lichide apoase de spalare to 27,4 L 07 02 01* H14 0 27,4 0 Solventi organici, solutii de spalare

to

0,5

L 07 02 04*

H14

0

0,5

0

Absorbanti, materiale filtrante

to 0.8 S 15 02 02* H14 0 0.8 0

43

CAPITOLUL 4 IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1.APA

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

4.1.1.1.Starea apelor subterane

Din 20 de corpuri de apă subterană ale BH Banat, două sunt caracterizate ca fiind slabe calitativ. Dintre acestea, unul este ROBA03 – Timişoara. Acesta înregistrează depăşiri la indicatorii NH4, nitraţi şi fosfaţi. Calitatea apei subterane s-a degradat în timp, cauzele putând fi atribuite activităţilor agricole, dar si altor activităţi de origine antropică, fără a se putea indica surse punctiforme.

Ordinul nr. 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România, publicat în M.Of. nr. 170 din 18 martie 2009, stabileste pentru corpul de apă subteran Timişoara următoarele valori prag: Corpul de ape subterane

NH4 (mg/l)

CI (mg/l)

S04 (mg/l) Pb (mg/l)

N02 (mg/l) P04 (mg/l)

ROBA03 2,6 250 250 - 0,5 1,5 Din punct de vedere al adâncimii apelor subterane, panza freatică a Timişoarei se

interceptează la adâncimi intre 0,5 - 4 m. Din apele freatice de mare adâncime, se asigură în parte necesarul de apă potabilă pentru timişoreni. Din activitatea societăţii nu rezultă surse de impurificare pentru apa subterană, toate procesele productive desfăşurându-se în spaţii închise. Căile de acces, parcările sunt betonate, respectiv asfaltate. Apa prelevată - din foraje exectuate pe amplasament - în scop igienico-sanitar si tehnologic se încadrează în caracteristica generală arătată mai sus. Calitatea apelor subterane pe amplasament este tratata mai jos, la pc. 4.1.2.3. 4.1.1.2.Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata

Principalul corp de apă de suprafaţă care traversează municipiul Timişoara de la est la vest este canalul Bega. Acesta nu se află în vecinătatea obiectivului studiat şi nu există interferenţe sau influenţe. În municipiul Timişoara, din mulţimea de braţe care existau înaintea canalizării Begăi (sec.XVIII) se mai păstrează doar Bega Moartă - în cartierul Fabric- şi Bega Veche -spre vest, curgând prin localitatea limitrofa a Timişoarei -Săcălaz.

Cursul de apă Behela, cu o o lungime de 21,05 km, izvorăşte din apropierea satului Bencecul de Sus, curge pe lângă comunele Giarmata şi Dumbrăviţa pe direcţia N-E spre S-V, apoi trece pe la marginea municipiului Timişoara vărsându-se în canalul Bega în aval de Uzina Hidroelectrică Timişoara.

44

Canalul Subuleasa se alimentează din Canalul Bega prin canalul de irigaţie administrat de ANIF, care pleacă din Cartierul Plopi, iar circuitul se închide tot în Canalul Bega, în dreptul străzii Chopin – Uzina de Apă 2 – 4. In privinţa apelor stagnante de de raza municipiului Timişoara, au fost inventariate peste 30 de locaţii, din care 23 sunt bălţi, suprafaţa totală ocupată de ape stagnante fiind de aprox. 174, 96 ha, din care 97, 17 ha reprezintă luciu de apă, 57, 79 ha – mlaştină, 20,00 ha - canale de desecare. Starea acestora nu este influenţată de activitatea societăţii. 4.1.1.3.Informatii de baza despre apa subterana.

Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiţii de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru 60/2000/EEC.

Corpul de apa subteran ROBA03, pe arealul caruia se afla obiectivul, este: - de tip freatic; - varsta cuaternar; - tip acvifer: poros-permeabil/nisip, pietris mic, silt; - litologic : silturi nisipoase, silturi argiloase, loessuri.

Acest corp se extinde, din punct de vedere geomorfologic, in compartimentul vestic si sud-vestic al Campiei Timisului şi este caracterizat ca slab din punct de vedere calitativ. Principala sursa de alimentare cu apa a corpului sunt precipitatiile, la care se adauga si apa raurilor pe sectoarele de lunca, in perioadele de viitura si ape mari. La niveluri scazute, raurile dreneaza in mod natural orizontul freatic, se dezvolta cele mai complexe orizonturi acvifere freatice, cu 1-4 strate, local si cu suprafreatic. Primul strat acvifer apare imediat sub patura de sol, de multe ori neexistand alte strate acoperitoare cu rol protector.Nivel piezometric Np=0,2-5,6 m. 4.1.2.Alimentarea cu apa a obiectivului propus

Alimentarea cu apa a obiectivului propus prin proiectul de modificare al Halei 4 se face prin bransament la gospodaria de apa existenta. Apa se foloseste in cadrul obiectivului propus ca :

A. Apa menajera pentru personal Numarul de personal care isi va desfasura activitatea in Hala 4 modificata este: - la vulcanizare: 112 persoane - la control final: 44 persoane - TESA: 4 persoane Debitele caracteristice: Qs zi med = 156 pers. x 50 l /pers + 4 pers x 20 l/pers= 7,88 m3 /zi. Qîntreţinere curăţenie = 10.064 m2 x 0,2 l / m2 / zi = 2,01 m3 /zi Qszi med tot = 7,88m3 /zi.+ 2,01 m3 /zi =9,89 m3/zi Qs zi max. = k zi x Qs zi med

unde kzi este un coeficient de neuniformitate a debitului zilnic şi conform STAS 1343/1 - 91 are valoarea 1,15. Qs zi max. = 1,15 x 9,89 m3 /zi = 11,37 m3 /zi; Qs orar max. = k 0 x Qs zi max. /24, unde k 0 este un coeficient de neuniformitate a debitului orar şi conform STAS 1343/1 - 91 are valoarea 2. Qs orar max. = 2 x 11,37/24 = 0,95 m3 /oră.

45

B. Apa tehnologica se foloseste prin: - aburul folosit la presele de vulcanizare, condensul pur fiind recirculat, insa rezulta un

consum prin condensul impur, care in urma decantarii si filtrarii se evacueaza la canalizare, de circa 4 m3 /zi.

- apa de racire la utilaje, care este recirculata in circuit inchis, insa rezulta un consum prin evaporare de circa 5 m3 /zi. 4.1.2.1.Caracteristici cantitative ale sursei de apa

In continuare vor fi descrise caracteristicile cantitative ale sursei de apa pentru situatia de functionare cumulata: situatia existenta, situatia propusa prin proiectul de modificare al Halei 4, precum si alte proiecte in derulare, pentru atingerea capacitatii de productie de 62090 anvelope/zi in anul 2015.

Alimentarea cu apă la nivelul incintei societăţii se realizează din două surse: a)subterane – prin 4 captări şi b)din reţeaua municipală de alimentare cu apă. a) Captari din patru foraje proprii, de adancime, cu caracteristicile:

Caracteristici tehnice

Foraj F9 (cf. Aut. ape nr.223/2009)

Foraj F11 (cf. Aut. ape nr.223/2009)

Foraj F3 (cf. Aviz ape nr.ABAB 187/2010)

Foraj F4 (cf. Aviz ape nr.ABAB 187/2010)

Adancimea coloanei

H = 138 m H = 126 m H = 150 m H = 150 m

Tipul coloanei Metal Ø 9.5/8 Metal Ø 9.5/8 Tub PVC Ø 225 Tub PVC Ø 225 Debitul de exploatare

22m3/h 12m3/h 13,7m3/h 14,4m3/h

Tipul forajului Apa igienico-sanitara si tehnologica

Apa igienico-sanitara si tehnologica



Forajele de adancime F9 respectiv F11 sunt protejate de un camin betonat cu dimensiunile de 2 x 2 x 2 m in care sunt montate piesele de comanda si control ale forajului, vane hidrofor, aparat de masura, instalatia electrica Forajul de adancime nou F3 este protejat de un camin betonat situat sub nivelul terenului la -40 m. Caminul este dotat cu o linie de masura cu apometru de 2” si 2 vase hidrofor de 500 l tip VAV 500 LT AQUASISTEM. Forajul de adancime nou F4 este protejat de un camin betonat situat sub nivelul terenului la -45 m. Caminul este dotat cu o linie de masura cu apometru de 2” si 2 vase hidrofor de 500 l tip VAV 500 LT AQUASISTEM, inca un vas hidrofor este montat in cladirea compresoarelor. Apa este captata din forajul F9 cu ajutorul unei electropompe tip GRUNDFOS SP 30-6, care are urmatoarele caracteristici: - debit de pompare 30 m3/h; - inaltimea coloanei de apa 10 - 170 m3A; - putere motor 5.5 kW;

46

- numar rotatii 2.840 rot/min; - adancimea coloanei 40 m3A; Apa este captata din forajul F11 da ajutorul unei electropompe tip GRUNDFOS SP 30-6, care are urmatoarele caracteristici: - debit de pompare 11 m3/h; - inaltimea coloanei de apa 10 - 170 m3A; - putere motor 3 kW; - numar rotatii 2.840 rot/min; - adancimea coloanei 40 m3A; Instalatia hidrofor este compusa din 3 rezervoare tampon metalice , avand urmatoarele capacitati: F9: 2x3.000 l; F11: 1x2.000 l; Apa este captata din forajul nou F3 cu ajutorul unei electropompe submersibile PEDROLLO tip 4SR 12/12, care are urmatoarele caracteristici: - debit de pompare 13.7 m3/h; - inaltimea coloanei de apa 52 m3A; - putere motor 3 kW; Apa este captata din forajul nou F3 cu ajutorul unei electropompe submersibile PEDROLLO tip 4SR 15/18, care are urmatoarele caracteristici: - debit de pompare 14.4 m3/h; - inaltimea coloanei de apa 71 m3A; - putere motor 5.5 kW; b) racordul la reteaua de alimentare cu apa a municipiului Timisoara. 4.1.2.2.Descrierea gospodariei de apa

Cf. Documentatiei tehnice pentru obtinerea autorizatiei de gospodarire a apelor elaborata de: S.C. PRO WASSER .S.A. nr. proiect 405/2011, gospodaria de apa este compusa din : Retea de alimentare cu apa (aductiune foraje – rezervoare/consumatori); Retea de apa incendiu; Rezervor tampon de la instalatia de tratare a apei V = 30 mc; Rezervor apa la instalatia de racire 3 buc. V = 100,70 si 30 mc; Rezervor apa de incendiu V = 600 mc +statie de pompare - hidranti interiori si exteriori; Rezervor apa de incendiu sprinklere V = 900 mc + statie de pompare; Rezervor tampon de la instalatia de tratare a apei V = 30 mc Rezervorul tampon de la instalatia de tratare a apei de la centrala termică din hala 1 este realizat din polietilena neagra si are un volum de 30 m3. Rezervor apa la instalatia de racire V = 100 mc Rezervorul de apa la instalatia de racire este realizat din otel sudat si are un volum de 100 mc. Rezervorul este amplasat in hala 1 in statia de răcire. Rezervor apa la instalatia de racire V = 70 mc

47

Rezervorul de apa la instalatia de racire Mixing amplasat în Anexa 2 este realizat din beton si are un volum de 100 mc. Rezervor apa la instalatia de racire V = 30 mc Rezervorul de apa la instalatia de racire Master Batch amplasat în Anexa 2 langa halele 5 si 6 este realizat din otel sudat si are un volum de 30 mc. Rezervor apa de incendiu hidranti interiori si exteriori V = 600 mc+statie de pompare Rezervorul de apa de incendiu este îngropat realizat din beton armat monolit si are un volum de 600 m3. Alăturat rezervorului este statia de pompare echipată cu: -un grup de pompare tip Sterling NK 86 cu 1+1 pompe având: Q=144 mc/h, H=50 mCA; -una pompa pilot tip Grundfoss CR16-30 având: Q=16 mc/h, H=34,40 mCA; -un hidrofor cu membrana de 1800 l; Rezervorul este amplasat in incintă, sub carosabil, in partea de vest halei 1 in apropierea accesului la strada Avram Imbroane. Rezervor apa de incendiu V = 900 mc sprinklere si statie de pompare Rezervorul de incendiu este o constructie metalica supraterana izolată cu volumul de 900 mc. Alaturat rezervorului este amplasată statia de pompare, care este o constructie supraterană din panouri de tablă izolată. Echiparea statiei este următoarea: -doua pompe Diesel tip Clarke JU6HUF60, DAD 176210, de 200÷240 CP(150÷180 kw) pompele având: Q=78 l/s = 280 mc/h, H=24 mCA. 4.1.2.3.Necesarul si utilizarea de apa

Necesarul de alimentare cu apa/total societate (existent+propus, cf. Documentatiei tehnice pentru obtinerea autorizatiei de gospodarire a apelor elaborata de: S.C. PRO WASSER AT .S.A. nr. proiect 405/2011) : Debite de alimentare cu apa -din foraje Forajele asigură un maxim de 17 l/s, care pentru o functionare medie de 17 ore pe zi asigura:

Q S ZI MAX = 1.040 m3 /zi; Q S ZI MED = 905 mc/zi;

Diferenta se va prelua din bransamentul de apa existent la reteaua oraseneasca de alimentare cu apa:

Q S ZI MAX = 718,25 m3/zi; Q S ZI MED = 460,19 m3/zi;

Total apa foraje +bransament: Q S ZI MAX = 1.758,25 m3/zi; Q S ZI MED = 1.365,19 m3/zi

Gradul de recirculare interna a apei este de 60%, rezultand un debit de 2047 mc/zi. 4.1.2.4.Informatii privind calitatea apei folosite

Referitor la calitatea apei prelevate din forajele de adancime, caracteristicile fizico-chimice sunt prezentate in tabelul de mai jos:

48

Foraj Indicatori chimici

U.M. V.A.- Legea 458/2002

B.A.- F9 nr.411/21.05.08

B.A.- F11 nr.412/21.05.08

pH - 6.5-8.5 7.24 7.4 clor rezidual mg/l 0.5 - - amoniu mg/l 0.5 0.3 0.2 nitriti mg/l 0.5 0.1 1.3 oxidabilitate mgO2/l 5.0 1.185 1.185 turbiditate FTU 5.0 0.3 0.5 conductivitate µs/cm 2500 758 758 cloruri mg/l 250 28.4 23.07 coliformi totali nr./100ml 0 0 0 coliformi fecali nr./100ml 0 0 0 streptococi fecali nr./100ml 0 0 0

Parametrii de calitate ai apei provenita de la reteaua de alimentare cu apa a municipiului Timisoara, se încadrează în valorile Anexei nr. 1 din Legea 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

4.1.2.5.Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii propuse

Din forajele proprii se alimenteaza doar SC Continental. Nu se prognozeaza alti utilizatori

Bilantul consumului de apa (m3/zi) - tabelul nr.4.1.1.

4.1.3.Managementul apelor uzate

4.1.3.1.Cantitati de ape uzate evacuate

Prin functionarea obiectivului propus de proiectul de modificare a Halei 4, rezulta ape uzate dupa com urmeaza:

A. Ape uzate menajere Debitele de ape uzate

Apa prelevate din sursa Consum industrial

Pt. compensarea pierderilor in sistemele cu circuit inchis

Proces tehnologic

Sursa de apa

(furnizor)

Consum de apa

Total

Consum menajer

Apa subte-rana

Apa de supraf. Apa

subtera-na

Apa de supraf.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Surse de adancime 905 - 905 - - -

Fabricare anvelope Retea 460.19

1365,19 460.19 - - - -

49

Conform STAS 1846/90 formula de calcul este: Qu = 0,8 x Qs Rezultă următoarele debite de ape uzate: Qu zi med = 0,8 x Qs zi med = 0,8 x 18,21 = 14,57 m3 /zi; Qu zi max. = 0,8 x Qs zi max. = 0,8 x 20,94= 16,75 m3 /zi;

Qu orar med = 0,8 x Qs orar max. = 0,8 x 1,75 = 1,4 m3 /oră.

B. Ape uzate Din condensul impur decantat si filtrat rezulta circa 4 m3 /zi,ape uzate, care intrunesc

criteriile NTPA 002 si sunt evacuate in canalizarea municipala. Procesul de decantare-filtrare a fost descris la cap. 2.1.4.1. Procesul de vulcanizare, C. Procese auxiliare.

Pentru capacitatea de productie prevazuta a fi atinsa in 2015, per total societate, vor rezulta urmatoarele debite: -ape uzate menajere:

Q UZ ZI MAX = 337,32 m3/zi; Q UZ ZI MED = 160,09 m3/zi;

-ape uzate tehnologice care se inscriu in indicatorii admisi de NTPA 002:: Q UZ TEHN ZI MAX = 164,28 m3/zi; Q UZ TEHN ZI MED = 84,59 m3/zi;

Bilantul apelor uzate - tabelul nr.4.1.2.

Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/reciclare

Totalul apelor uzate

generate menajere industriale pluviale in acest

obiectiv catre alte obiective

Sursa apelor uzate, proces

tehnologic

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Fabricare anvelope

839 288940 337 111315 164,28 54212 338,12 123413 2047 - - -

4.1.3.2.Regimul/graficul generarii apelor uzate

Avand in vedere ca activitatea se va desfasura in trei schimburi, regimul generarii apelor uzate va fi permanent.

4.1.3.3.Refolosirea apelor uzate

Apele de racire sunt recirculate in proportie de 95%, iar restul de 5% se evapora, iar condensul pur se recircula si se reintroduce in fabricarea aburului

4.1.3.4.Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti

Nu este cazul, fiind luate deja in calcul toate masurile posibile pentru a diminua cantitatea de apa uzata si de poluanti.

4.1.3.5.Sistemul de colectare al apelor uzate

Apele uzate menajere:

50

Apele uzate menajere sunt evacuate direct in reteaua de canalizare a orasului, conform Contractului Aquatim. Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare si din igienizarea spatiilor vor contine poluanti specifici (detergenti) si substante clorigene folosite ca dezinfectanti.

Apele meteorice: Apele meteorice provenite de pe acoperisurile cladirilor vor fi colectate printr-o retea

separata de canalizare. Aceste ape sunt dirijate in bazinul de colectare a companiei Uzinele Mecanice Timisoara, de unde sunt pompate intermitent in paraul Behela. Colectarea apei de pe acoperisul halei de productie si a depozitului se realizeaza printr-un sistem de curgere sub presiune. Debitul de apa colectat de pe acoperis a fost calculat pentru o intensitate a ploii de 400l/sxha, si cu un coeficient de scurgere de φ=0.9, corespunzatori pentru invelitori metalice. Apele meteorice de pe platforme sunt colectate dupa caz prin intermediul gurilor de scurgere de pe langa drumurile asfaltate din incinta si prin rigolele de la rampele camioanelor. Apele care sunt colectate de pe platforma sunt trecute printr-un filtru coalescent, pentru a putea fi deversate in caminul de pompare ce pompeaza apa meteorica spre canalul Behela, respectand normele de incarcare a apei cu poluanti impuse de reglementarile NTPA-001/2005 . 4.1.3.6.Locul de descarcare a apelor uzate neepurate/epurate

Apele uzate menajere si tehnologice vor fi descarcate in reteaua de canalizare oraseneasca. Din decantarea condensului tehnologic, impurificat cu ulei, rezulta o mica cantitate de reziduu sedimentabil (sub 20 kg/an), care se va colecta intr-un recipient etans si se va preda catre un agent economic autorizat, precum si o cantitate de ulei uzat care se colecteaza si se preda spre regenerare.

Apele meteorice provenite de pe acoperisurile cladirilor vor fi descarcate in paraul Behela. Apele meteorice de pe platforme vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi si apoi deversate in Behela.

4.1.3.7.Indicatori fizico-chimici ai apelor uzate

Indicatorii de calitate pentru apele evacuatre in reteaua de canalizare municipala se vor incadra in valorile admise de NTPA 002 si prevazute in contractul nr.3020/22.11.2000 incheiat cu RA AQUATIM SA Timisoara:

Nr. crt.

Indicator

U.M.

Parametri cf.

ctr. nr. 3020/2000 cu RA Aquatim

Metoda de

analiza

1 temperatura *C 40 - 2 pH unitati pH 6.5-8.5 STAS 8619/3-90 3 materii in suspensie mg/dm3 350 STAS 6953-81 4 CBO5 mgO2/dm3 300 STAS 6560-82 5 CCO-Cr mgO2/dm3 500 STAS 6060-96 6 azot amoniacal mg/dm3 30 STAS 8683-70 7 fosfor total mg/dm3 5.0 STAS 10064-75 8 cianuri totale mg/dm3 1.0 STAS 7685-79 9 sulfiti mg/dm3 2.0 STAS 7661-89 10 Fenoli antrenabili cu vapori mg/dm3 30 STAS 7167-92 11 Crom trivalent (Cr

3+) mg/dm3 1 STAS 7884-91

51

Indicatorii de calitate pentru apele uzate pluviale, in punctul de evacuare, vor respecta

limitele de incarcare cu poluanti, stabilite prin HG 352/2005 pentru modificarea sau completarea HG 188/2002 si prin Autorizatia de gospodarire a apelor nr.226/29.06.2009, emisa de AN “Apele Romane” - Directia Apelor Banat:

Nr. crt.

Denumire indicator Conc. limita.max.admisa conf.NTPA 001/2005 (mg/dm3)

1 Consum biochimic de oxigen (CBO5) 25 2 Materii totale in suspensie 35 3 Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) 125 4 Azot amoniacal (NH4

+) 2.0 5 Azot total 10 6 Fosfor total (P) 1.0 7 Grasimi 20 8 pH 6.5-8.5

Apele uzate se descarcă în reţeaua orăşeneasca. S.C. AQUATIM S.A. Timişoara are

statut de operator regional, unul dintre sectoarele de bază fiind reprezentate de Staţia de epurare a apelor uzate. Apele uzate de la utilizatorii casnici şi industriali sunt colectate prin reţeaua de canalizare a oraşului şi restituite în emisar (râul Bega) dupa epurare.

La intrarea in Staţia de epurare apele uzate trebuie să se incadreze în parametrii NTPA 002, iar la descărcarea în emisar în parametri NTPA 001.

4.1.4.Prognozarea impactului

4.1.4.1.Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului

Impactul utilizarii apei din subteran in perioada de functionare a obiectivului se poate manifesta in timp, in cazul scaderii numarului de precipitatii, dar si a consumului insemnat. Nu este preconizat un impact secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului, deoarece acestea nu se manifesta.

4.1.4.2. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate

In perioada de functionare a obiectivului, având în vedere măsurile propuse şi implementate anterior, aşa cum au fost avizate, se reduce la minimum probabilitatea unor poluari accidentale a freaticului datorate scurgerilor.

Evacuarea apelor uzate in sistemul de canalizare oraseneasca si evacuarea apei pluviale de pe suprafata betonata in emisar natural, pârâul Behela, se face urmând circuite separate, conform soluţiilor avizate.

Pe traseul retelelor de evacuare exterioara au fost prevazute, anterior prezentului proiect, separatoare de hidrocarburi cu rolul de a retine hidrocarburile provenite accidental de la autoturismele care tranziteaza platforma. Prezentam in continuare rezultatele analizelor de laborator efectuate pentru evacuările de apă determinate de activitatea existentă:

52

a) apă pluvială:

Indicator de

calitate

U.M.

Val. admisa HG 352/2005

NTPA001/ 2005

Raport

incercare nr.AT 25/

31.01.2011

Raport

incercare nr.AT 38/

14.02.2011

Raport

incercare nr.AT 60/

14.03.2011

Raport

incercare nr.AT 131/ 11.05.2011

Nr. depăşiri

ale val. admise

Metode de analiza

Azot amoniacal

mg/l 2 0.016 0.058 0.038 0.057 0 SR ISO 7150-1/2001 Azot total mg/l 10 0.84 <3 <3 0.840 0 SR ISO 10048/2001 Fosfor total mg/l 1 0.168 0.157 0.192 0.156 0 SR EN 6878/2005 CCOCr mgO2/l 125 13.33 9.53 15.12 9.39 0 SR ISO 6060/96 CBO5 mgO2/l 25 2.0 1.25 1.84 <3 0 SR ISO 1899-1.2/2003 pH (25oC) unit.

pH 6.5-8.5 8.3 7.6 7.5 7.7 0 SR ISO 10523/2009

Reziduu filtrabil

mg/l 2000 360 490 460 626 0 Stas 9187/1984 MTS mg/l 35 <15 <15 <10 <10 0 SR EN 872/2003 Zinc mg/l 0.5 0.014 <0.009 <0.009 <0.017 0 SR ISO 8288/01 Extractabile mg/l 20 <10 15 <10 <10 0 SR 7587/1996 Produse petroliere

mg/l 5 0.090 0.140 0.055 0.120 0 SR 7877-2/1995 Continuare:

Indicator de calitate

U.M.

Val. admisa HG 352/2005

NTPA 001/2005,

Raport incercare nr.AT 243/12.07.2011



Nr. depăşiri ale val. admise

Metode de analiza

Azot amoniacal

mg/l 2 0.045 0.20 0.032 0 SR ISO 7150-1/2001 Azot total mg/l 10 1.12 <3 1.40 0 SR ISO 10048/2001 Fosfor total mg/l 1 0.148 0.217 0.312 0 SR EN 6878/2005 CCOCr mgO2/l 125 53.67 8.16 43.81 0 SR ISO 6060/96 CBO5 mgO2/l 25 6.00 <3 6.06 0 SR ISO 1899-1.2/2003 pH (25oC) unit.

pH 6.5-8.5 8.7 8.5 6.9 0 SR ISO 10523/2009

Reziduu filtrabil

mg/l 2000 497 1620 602 0 Stas 9187/1984

53

Materii totale in suspensie

mg/l 35 <10 <10 11 0 SR EN 872/2003 Zinc mg/l 0.5 0.017 0.063 <0.017 0 SR ISO 8288/01 Extractibile mg/l 20 <10 11 <10 0 SR 7587/1996

Produse petroliere

mg/l 5 0.47 0.250 0.310 0 SR 7877-2/1995

b)apa uzata evacuata in canalizare:

Parametru

U.M.

Valoarea admisa

conform NTPA 002/2005

Raport incercare

Nr.60 din data 05.01.2011

Raport incercare Nr.2993 din data

04.07.2011

Nr. depăşiri

ale val. admise

Metoda de incercare

pH unit. pH 6.5 - 8.5 8.41 8.72 0 SR ISO 10523/2009 Amoniu mg/l 30 5.57 6.1 0 SR ISO 7150-

1/2001 CCO-Cr mgO2/l 500 236 103 0 ISO 15705/2002 CBO5 mgO2/l 300 149 51 0 SR EN 1899-

1.2/2003 Materii in suspensie mg/l 350 114 14 0 STAS 6953-81 Subst. extractibile cu eter de petrol

mg/l 30 <20 <20(2.4) 0 SR 7587-96 Fosfor total mg/l 5.0 2.81 1.37 0 SR EN ISO

6878/5005 Agenti de suprafata anionici mg/l 25 0.51 1.298 0 SR EN 903/2003 Sulfati mg/l 600 51 26.3 0 EPA 375.4/2002 Zinc mg/l 1.0 <0.1 <0.1(0.033) 0 SR ISO 8288/2001 Cadmiu mg/l 0.3 <0.1 <0.1 0 SR ISO 8288/2001 Crom mg/l 1.5 <0.1 <0.1 0 SR ISO 8288/2001 Cupru mg/l 0.2 0.166 0.151 0 SR ISO 8288/2001 Nichel mg/l 1.0 <0.1 <0.1 0 SR ISO 8288/2001 Plumb mg/l 0.5 0.005 <0.005(0.003) 0 SR EN ISO

15586/2004

Concluzie: Calitatea apei receptorului nu este inrautatita de descărcările actuale. Având în vedere că natura descărcărilor în viitor nu va diferi, se poate concluziona că efectul asupra apei receptorilor va fi nesemnificativ.

54

4.1.4.3.Posibile descărcări accidentale de substanţe poluante în corpurile de apă

Poluarea accidentala este orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriologice ale apei, produsa prin accident, avarie sau alta cauza asemanatoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijente ori calamitati naturale si in urma careia apa devine improprie folosirii posibile inainte de poluare. Poluarea accidentala este, de cele mai multe ori, de intensitate mare si de scurta durata .

În cazul unor erori umane grave, se pot descărca accidental substanţe sau preparate poluante în canalul din incintă, care se varsă în Behela. Pentru aceste situaţii de operare anormală este întocmita “Lista aspectelor de mediu”, conform prevederilor standardului internaţional ISO 14001, care este implementat la nivel de societate. S-au luat în calcul ipotezele de operare normală, din care a reieşit că nu sunt posibile şi previzibile descărcări accidentale. Din operarea anormală însă s-ar putea produce deversări de materii prime lichide sau pulverulente, care antrenate de vânt sau de ploi ar putea fi transportate către pârâul Behela.

4.1.4.4. Impactul transfrontiera

Nu e cazul.

4.1.7. Masuri de diminuare a impactului

4.1.7.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa

Consumurile se automonitorizeaza. Se urmareste depasirea procentului de recirculare -60% in acelasi timp cu scaderea consumului.

Apometrele instalate pentru monitorizarea consumurilor vor servi autoritatilor de reglementare pentru a stabili masurile adecvate de rationalizare a consumului de resursa naturala, daca se impune. Impactul consumului actual si preconizat se va putea estima doar in functie de evolutia factorilor hidroclimatici, fiind in stransa legatura cu acestia.

4.1.7.2. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica

În conformitate cu prevederile HG nr.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrologica, publicată în M.Of. nr. 800 din 2 septembrie 2005, articolul 2, sunt supuse prevederilor Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, urmatoarele obiective: a) sursele de ape subterane sau de suprafata, precum si captarile aferente acestora folosite pentru alimentarea centralizata cu apa potabila a populatiei, a agentilor economici din industria alimentara si farmaceutica, a unitatilor sanitare si social-culturale, constructiile si instalatiile componente ale sistemelor pentru alimentare cu apa potabila; b) zacamintele de ape minerale si captarile aferente acestora utilizate pentru cura interna sau pentru imbuteliere, instalatiile de imbuteliere si instalatiile de exploatare a namolurilor terapeutice; c) lacurile si namolurile terapeutice; d) captarile de ape subterane sau de suprafata folosite pentru imbutelierea apei potabile, alta decat apa minerala naturala.

55

Forajele pentru alimentarea cu apă a S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS SRL nu se înscriu în nicio categorie enumerată limitativ în HG 930/2005, deoarece forajele sunt executate în scopul alimentării cu apă tehnologică şi igienico-sanitară a societăţii. Apa potabilă se asigură din comerţ, ca apă îmbuteliată.

Pentru a asigura protectia fata de substante poluante greu degradabile sau nedegradabile si regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare, sunt luate măsurile tehnice de executie,precum şi măsurile preventive de împrejmuire şi protecţie ale forajelor.

4.1.7.3.Masuri de prevenire a poluarilor accidentale a apelor

Pentru a preîntâmpina situaţii critice ce ar rezulta în urma poluărilor accidentale, s-a întocmit planul pentru capacitatea de răspuns şi s-au luat măsurile preventive necesare: aprovizionarea cu materiale de colectare şi absorbante, precum şi pregătirea şi instruirea personalului pentru actiune şi limitarea poluării. De asemenea este întocmit şi aprobat de către Apele Române – ABAB – Planul de prevenire şi combatere al poluărilor accidentale, elaborate în conformitate cu prevederile Ordinului nr.278/1997 privind aprobarea Metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, publicat in M.Of. 100 bis din 26 mai 1997. 4.2. AERUL 4.2.1. Date generale:

4.2.1.1. Condiţii de climă şi meteorologie

Timişoara se incadrează în climatul temperat continental moderat, caracteristic părţii de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influente submediteraneene (varianta adriatică). Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea şi neregularitatea proceselor atmosferice.

4.2.1.2. Informaţii despre temperatură, precipitaţii

Temperatura medie anuală este de 10,6ºC, luna cea mai caldă fiind iulie (21,1ºC), rezultând o amplitudine termică medie de 22,7ºC, sub cea a Câmpiei Române, ceea ce atestă influenţa benefică a maselor de aer oceanic. Din punct de vedere practic, numărul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltării optime a culturilor, adică cele care au medii de peste 15ºC, este de143/an, cuprinse între 7 mai şi 26 septembrie. Temperatura activă, însumând 2761ºC, asigură condiţii foarte bune pentru maturizarea plantelor de cultură, inclusiv a unora de provenienţă mediteraneană. Aflându-se predominant sub influenţa maselor de aer maritim dinspre nord-vest, Timişoara primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare decât oraşele din Câmpia Româna. Media anuală, de 592 mm, apropiată de media ţării, este realizată îndeosebi ca urmare a precipitaţiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) şi a celor din lunile noiembrie şi decembrie, când se înregistrează un maxim secundar, reflex al influenţelor climatice submediteraneene. În perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitaţii, ceea ce constituie o condiţie favorabilă dezvoltării plantelor de cultură autohtone. Regimul precipitaţiilor are însă un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi decât media şi ani cu precipitaţii foarte puţine. Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) şi cele de vest (9,8%), reflex al activităţii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maximă în lunile de vară. În aprilie-mai, o frecvenţă mare o au şi vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcţii înregistrează frecvenţe reduse. Ca intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest. Distribuţia vânturilor dominante afectează, într-o anumită măsură, calitatea aerului municipiului Timişoara, ca urmare a faptului că sunt antrenaţi poluanţii emanaţi de unităţile industriale de pe platformele din

56

vestul şi sudul localităţii, stagnarea acestora deasupra fiind facilitată atât de morfologia de ansamblu a vetrei, cu aspect de cuvetă, cât şi de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%).

4.2.1.3. Scurtă caracterizare a surselor de poluare existente în zonă

Sursele de poluare a aerului din zona, sunt date de arealul amplasamentului: - la nord si nord-est - UMT S.A.(la limita incinta) si S.C.TRW Automotive S.R.L. –

la cca 200 m. - la sud-est -serele Horticola S.A. – la cca 100 m. - la sud - A.N.Meteorologie la cca. 200 m, - la sud-vest - Statia de betoane RECON la cca. 40 m,

atelierele mecanice Calor-Termoficare la cca. 220 m , - la vest - Linde Gaz Romania S.R.L. la limite de incinta,

locuinte unifamiliale str. Strugurilor la cca. 70 m, - la nord-vest - IndConstruct S.A. la cca 400 m, ItalRom S.A, la cca. 300 m. Aceste obiective genereaza in general, poluanti ai aerului din surse fixe punctiforme

dirijate si de suprafata nedirijate. La acestea se pot adauga sursele mobile liniare reprezentate de traficul auto pe

artera est-vest, reprezentata de strazile A. Demetriade si A. Imbroane, continuata spre sud de strada Spitalul Nou, situate la est si sud de amplasament, precum si cele date traficul pe linia CF Timisoara- Bucuresti, situate la Sud de amplasament si cele din triajul Garii de Est a S.N.C.F.R. Timisoara.

Poluantii generati de aceste surse sunt in general gaze de ardere ale combustibililor lichizi, gazosi si solizi, precum si pulberi.

Conform datelor privind calitatea aerului prezentate in Raportul privind starea factorilor de mediu in judetul Timis in anul 2009, de catre APM Timis, se releva ca in tabelul 2.2.3.18 Concentratia medie anuala a pulberilor sedimentabile, pentru punctul de prelevare situat pe str. Gh. Adam( cca. 150 m la Sud de amplasament), media anuala a fost de 13,347 g/mp.

De asemenea conform “Cercetarilor teoretice si experimentale privind calitatea aerului in zona de Est a municipiului Timisoara”, realizate in anul 2007 de Universitatea “Politehnica” din Timisoara, Facultatea de Mecanica, in baza contractului SC 2007-4976/28.02.2007 BC 1233/07.03.2007, beneficiar Primaria Municipiului Timisoara, prin masuratorile efectuate in perioada 15.08 -25.10.2007, in trei puncte din zonele adiacente amplasamentului: str. Spitalul nou la bariera CFR( cca. 200m fata de obiectiv), str. N. Copernic nr. 16(cca. 450 m fata de obiectiv), str. A. Imbroane nr. 66(cca. 30m fata de obiectiv), au fost relevate urmatoarele maxime ale valorilor medii zilnice masurate, la urmatorii parametri: O3-103 µg/m3

N, SO2 -95 µg/m3N, NOx – 285 µg/m3

N, PM10 – 125 µg/m3N,

CO – 4,8 mg/m3N, CH4 – 0,4 mg/m3

N, COV(NMVOC) - 4,5 mg/m3N, THC – 5,2mg/m3

N. Conform modelarii matematice realizate de ICIM Bucuresti care sta la baza

incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 5 in liste privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania prin Ord. 1266/2008, valorile fondului pentru zona amplasamentului sunt:

Parametru Valoare µg/m3

N Medii orare NO2 63.25 Medii anuale NO2 14.58 Medii anuale NOx 14 Maxime zilnice PM10 41.84 Medi anuale PM10 31.04 Maxime 8 ore CO 1.73

57

4.2.2. Surse si poluanti generati:

Sursele de poluanti atmosferici aferente functionarii obiectivului existent, cele aferente proiectului propus al Halei 4 si cele aferente proiectelor in derulare, sunt date de:

- procesele tehnologice directe, desfasurate in scopul realizarii obiectului de activitate,

- procesele tehnologice auxiliare desfasurate in scopul asigurarii utilitatilor, - traficul auto din incinta obiectivului. Pentru faza de executie sursele de poluare a aerului sunt date de: - functionarea utilajelor de constructii si - traficului auto in scopul executiei lucrarilor de constructii, in incinta obiectivului.

4.2.2.1.Surse si poluanti din faza de functionare

A. Din procesele tehnologice directe:

A.1 Mixarea componentelor amestecurilor(blenduri) de cauciuc Prin transferul materiilor prime pulverulente in instalatiile de transport, depozitare a

materiilor prime, prin procesele de frictiune insotite de degajare de caldura in utilajele de amestec(malaxoare) si cele de formare a amestecului(calandre, extrudere) reprezentate de 3 cosuri la extrudere si 3 cosuri la cicloanele extruderelor pentru functionarea existenta si 5 cosuri Master Batch suplimentar, pentru functionarea prin proiectul in derulare al Halei 6 sunt generatoare de pulberi, iar la linia 5 din aria de mixare aferenta Halei 6, care lucreaza periodic cu SiO2, se genereaza COV, care este directionat spre ardere in centrala termica.

A.2 Vulcanizarea Prin procesul de vulcanizare a anvelopelor desfasurat in situatia existenta pe 192

prese de vulcanizare, in Hala 1 si in situatia data de proiectul propus al Halei 4, prin 104 prese de vulcanizare, prin aburul tehnologic utilizat, se exercita presiune si incalzire asupra anvelopei crude. Prin incalzirea componentelor din cauciuc ale anvelopelor, la o temperatura de 170ºC, din acestea, la eliberarea din matrita presei, se degaja noxe.

Determinarile de noxe la locul de munca, presa de vulcanizare, relevate in Buletinul de Determinari nr. 1/august 2011, efectuate de Inspectia Muncii, Centrul de Monitorizare a Unitatilor cu Risc Profesional Criscior, au detectat prezenta in aer a pulberilor, precum si a unor compusi organici voaltili. Concentratiile acestor noxe se situeaza sub limitele valorilor limita de expunere profesionala stabilite prin H.G. 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici.

In vederea determinarii periculoitatii si toxicitatii emisiilor rezultate din procesul de vulcanizare s-a realizat un studiu de catre Facultatea de Chimie Industriala si Ingineria Mediului a Universitatii Politehnice din Timisoara. Prin simularea vulcanizarii, prin incalzire la 170º C, a componentelor din cauciuc nevulcanizat ale anvelopei crude, precum si a materiilor prime relevante, ca potential al emisiilor(prin compozitie), pentru fiecare categorie de ingrediente utilizate la fabricarea amesteculurilor de cauciuc, prin analiza termica DSC si TG, conform Raportului de Analiza s-au identificat pierderi de masa pentru: monoxid de carbon, dioxid de carbon şi oxizi de azot, amoniac, oxizi de sulf şi formaldehidă. Raportand aceste pierderi de masa la greutatea medie a unei anvelope, la numarul de anvelope vulcanizate zilnic, la debitul exhaustat din aria de vulcanizare, rezulta o concentratie totala a acestor pierderi de 1,02 mg/mc , din care formaldehida poate reprezenta maxim 0,035 mg/mc, amoniacul maxim 0,16 mg/mc pentru productia din situatia existenta si maxim 0,023 mg/mc formaldehida, maxim 0,1 mg/mc amoniac pentru productia realizata prin

58

proiectul propus al Halei. Se poate observa ca nivelul concentratiilor acestor poluanti este mult sub valorile limita de emisie reglementate prin Ordinil 462/1993, care sunt : pentru amoniac < 30mg/mc si pentru formaldehida < 20 mg/mc. Nivelul concentratiilor celorlalti poluanti relevati de studiu este de peste 500 de ori mai mic, decat valorile limita de emisie reglementate de acelasi ordin.

Desi calitatea aerului prin parametrul miros nu este reglementata in Romania, pe baza standardului european EN 13725, s-au facut determinari in emisiile, de la cosurile de la vulcanizare, de catre firma INTERGEO Umwelttechnologie und Abfallwirtschaft GmbH, filiala Salzburg. Efectul hedonic apreciat pe o scara de la 1 la 9 (1 extrem de placut, 5 neutru, 9 extrem de neplacut) a situat probele colectate din 14 dintre cosurile cu ventilatie fortata existente, la valori de 5-6 si 6, adica neutru spre usor neplacut si usor neplacut.

In concluzie la vulcanizare a anvelopelor- prin procesul de incalzire la 170º C, sub presiune a anvelopei nevulcanizate in presele de vulcanizare, reprezentate de 72 +12 cosuri de ventilatie pentru functionarea existenta si 68+8 cosuri suplimentar, prin proiectul propus, se emit in principal pulberi si COV, a caror concentratie si debit masic in emisie este automonitorizata pentru activitatea existenta.

A.3 Confectia elementelor componente ale anvelopei si confectia anvelopei nevulcanizate

Pentru faza de functionare in situatia existenta sursele sunt reprezentate de 7 cosuri situate in hala 1, iar pentru functionarea prin proiectul in derulare hala 7 , 2 cosuri din care unul se relocheaza impreuna cu utilajul aferent Rollerhead, din hala 1 existenta. Poluantii generati sunt pulberi.

B. Din procesele tehnologice auxiliare

In cazul proceselor tehnologice auxiliare de poducere a aburului tehnologic, procese de ardere a combustibilului gazos se genereaza poluanti specifici : CO, NOx, CO2, etc. Acesti poluanti sunt automonitorizati de societate. Sursele sunt reprezentate de cele 3 cosuri de dispersie, aferente celor 3 cazane, a caror functionare este: 2 cazane de serviciu si un cazan rezerva calda, atat in situatia de functionare existenta cat si in cea data de proiectul propus al Halei 4 si proiectele viitoare si in derulare.

C. Din traficul auto din incinta

In situatia actuala de functionare, cea data de proiectul propus al Halei 4 si proiectele viitoare si in derulare, sursele din traficul auto din incinta sunt reprezentate de exhaustarile de gaze de ardere ale motoarelor mijloacelor de transport, care sunt generatoare de: CO2,CO, NOx, SOx, pulberi.

Pentru proiectul propus de modificare a Halei 4, traficul din aceasta hala se realizeaza cu electrocare si electrostivuitoare, care nu sunt generatoare de poluanti pentru aer.

4.2.2.2.Surse de poluanti pentru faza de constructie

Pentru faza de constructie a modificarilor interioare si realizare a pasarelei tehnologice la hala 4, in vederea transformarii partiale a acesteia din spatiu de depozitare a anvelopelor, in zona de vulcanizare si zona de control final, sursele de poluanti sunt specifice activitatilor de constructii si sunt date de: - functionarea utilajelor de constructii si - traficul mijloacelor de transport auto, in scopul realizarii constructiei propuse.

Sursele date de functionarea utilajelor de constructii sunt specifice activitatilor de constructii: spargeri betoane, turnari de betoane, punere in opera a unor materialede constructii. Poluantii generati constau in principal din pulberi, la care se adauga

59

exhaustarile de gaze de ardere ale motoarelor unor utilaje de constructii: CO2,CO, NOx, SOx.

Sursele din traficul auto in scopul realizarii constructiei propuse, in incinta sunt reprezentate de exhaustarile de gaze de ardere ale motoarelor mijloacelor de transport generatoare de: CO2,CO, NOx, SOx, pulberi. 4.2.3.Caracterizarea surselor din punct de vedere dimensional si al dirijarii emisiilor

Toate sursele de poluanti, din procesele tehnologice directe si cele auxiliare, sunt surse dirijate punctiforme, constand din cosuri de exhaustare, caracterizate prin pozitie in plan, diametru interior la varf, inaltime de la sol, debit exhaustat, temperatura de exhaustare, viteza de exhaustare.

Sursele date de traficul mijloacelor de transport auto din incinta atat pentru faza de functionare cat si pentru faza de constructie sunt surse mobile liniare, dirijate pe traseul din incinta al acestora.

Sursele date de utilajele de constructii, prin faptul ca activitatile se desfasoara in interiorul halei, sunt surse nedirijate, concretizate ca emisii fugitive(la ferestre, usi), de pulberi, greu cuantificabile in conditiile in care se aplica masuri locale de diminuare a emisiilor (stropirea pardoselii de beton la spargere), precum si gaze de exhaustare ale motoarelor utilajelor.

4.2.4.Inventarul emisiilor pentru situatia de functionare actuala:

Avand in vedere fapul ca obiectivul este in functiune, s-a realizat si depus la ARPM Timis, inventarul emisiilor pentru anul 2010, astfel:

Inventarul emisiilor de la centrala termica

Cantitati de poluanti emisi de la arderea gazului Nr. ctr. Luna

NOx [kg] CO [kg] CO2 [t] COV [kg] CH4 [kg] 1 ianuarie 1893.60 367.41 1568.58 56.53 39.57 2 februarie 1904.11 369.45 1577.28 56.84 39.79 3 martie 2026.74 393.25 1678.87 60.50 42.35 4 aprilie 1725.69 334.84 1429.49 51.51 36.06 5 mai 1776.43 344.68 1471.52 53.03 37.12 6 iunie 1704.84 330.79 1412.22 50.89 35.62 7 iulie 1987.32 385.60 1646.21 59.32 41.53 8 august 2010.36 390.07 1665.30 60.01 42.01 9 septembrie 1852.20 359.38 1534.28 55.29 38.70 10 octombrie 1873.87 363.59 1552.24 55.94 39.16 11 noiembrie 1893.98 367.49 1568.89 56.54 39.58 12 decembrie 1823.92 353.90 1510.86 54.45 38.11 TOTAL 22473.05 4360.44 18615.74 670.84 469.59

60

Inventarul emisiilor din procesele de productie

Emisii (Vulcanizare + Mixing)

Nr. crt.

Luna Particule in suspensie (kg) VOC (kg)

1 ianuarie 26.52 1006.20

2 februarie 27.54 1044.90 3 martie 30.6 1161.00 4 aprilie 27.54 1044.90 5 mai 30.6 1161.00 6 iunie 29.58 1122.30 7 iulie 30.6 1161.00 8 august 30.6 1161.00

9 septembrie 29.58 1122.30 10 octombrie 30.6 1161.00 11 noiembrie 29.58 1122.30 12 decembrie 21.42 812.70 TOTAL (kg) 344.76 13080.60

Calculul cantitatilor de poluanti emisi pentru emisiile din centrala termica au fost

facute utilizand metoda CORINAIR, aplicand cantitatilor de gaz consumate lunare factori de emisie corespunzatori fiecarui poluant.

Se poate consatata ca variabilitatea temporala a emisiilor se incadreaza intr-o marja de 16%, neputandu-se face o corelatie cu alternanta anotimpurilor.

Calculul cantitatilor de poluanti emisi din productie s-a facut pe baza masurarii la cosurile de exhaustare a: concentratiilor de poluanti si debitelor exhaustate.

Inventarul emisiilor pentru situatia existenta de functionare, pentru situatia propusa prin proiectul de modificare a halei 4 precum si ce data de proiecte viitoare si in derulare s-a calculat astfel:

-Pentru sursele existente, calculul s-a facut pe baza mediilor valorilor masurate ale concentratiilor emsiilor, debitelor de exhaustare si a debitelor masice, acolo unde au existat valori masurate. In cazul in care nu au existat valori masurate ale parametrilor susmentionati, calculul s-a facut pe baza debitelor nominale ale instalatiilor de exhaustare,si al concentratiilor medii masurate pentru acelasi tip de activitate.

-Pentru sursele aferente proiectului propus Hala 4, calculul s-a facut pe baza valorilor medii ale concentratiilor si debitelor masice masurate pentru acelasi tip de proces si poluant, care au fost ponderarte cu intensitatea previzionata a proceselor de sub cos(in cazul vulcanizarii: raportul intre numarul de prese de sub cos pentru extinderea propusa si cel existent 1,5/2,7; precum si raportul intre capacitatea de vulcanizare realizata prin extinderea propusa (62090 anvelope/zi-42570 anvelope/zi in cazul valorilor masurate)si cea realizata la momentul masuratorilor(42570 anvelope/zi)

-Pentru sursele aferente proiectelor viitoare si in derulare, calculul s-a facut pe baza mediilor valorilor masurate ale concentratiilor emisiilor, la cosurile aferente surselor existetnte care desfasoara aceleasi procese ca si in cele ale proiectelor in derulare

In tabelul nr. 4.2.1 sunt prezentate inventarele emisiilor pentru sursele stationare dirijate:in cele trei situatii de functionare

61

Tabelul nr. 4.2.1 - Surse stationare dirijate

Denumirea sursei Poluant Debit masic [g/h], [kg/h] CO2

Debit gaze [Nmc/h]

Concentratia in emisie [mg/Nmc] [g/Nmc] CO2

Prag de alerta [mg/Nmc]

Limita la emisie = prag de interventie [mg/Nmc]

1 2 3 4 5 6 7

Surse existente

pulberi 2003 690,696 2.90 35 50 72 cosuri cu tiraj fortat cu cate 2,7 prese de vulcanizare sub cos COV 849.6 690,696 1.23 - -

pulberi 1257.8 380,000 3.31 35 50 Aria de Vulcanizare

12 cosuri cu tiraj fortat cu cate 16 prese de vulcanizare sub cos COV 478.8 380,000 1.26 - -

Aria de mixare

3 cosuri extruder + 3 cosuri ciclon extruder pulberi 55.8

90,000*

0.62 35 50

Aria de confectii

6 cosuri (1 cos din cele existenteva fi relocat in aria de confectii propusa ) pulberi

8.78 135,000* 0.07 35 50

NOx 142.41 1,680

84.77 245 350

CO 59.54 1,680

35.44 70 100

Centrala termica

3 cazane cu capacitatea de 16 to abur si puterea de 10MW fiecare(din care cazanul 1, este rezerva calda)

CO2 350.45 1,680

208.60

- -

Surse suplimentare –proiect propus Hala 4

pulberi 1051 652,324 1.61 35 50 68 cosuri cu tiraj fortat cu cate 1,5 prese de vulcanizare sub cos COV 252.3 652,324 1.23 - -

pulberi 68.04 27,409 2.48 35 50 4 cosuri cu tiraj fortat cu cate 12 prese de vulcanizare sub cos COV 50.18 27,409 1.83 - -

pulberi 79.38 27,409 2.90 35 50 4 cosuri cu tiraj fortat cu cate 14 prese de vulcanizare sub cos COV 50.18 27,409 1.83 - - Aria de

vulcanizare 1 cos masina de spray-at

pulberi 1.60 4,000* 0.40 35 50

Surse suplimentare - proiecte viitoare si in derulare Aria de mixare

5 cosuri Master Batch pulberi 55.8 90000* 0.62 35 50

Aria de confectii

2 cosuri(din care 1 cos relocat din aria de confectii existenta) pulberi 2.93 45000*

0.07 35 50

*Debite nominale ale instalatiilor de exaustare

62

In vederea intocmirii listei poluantilor emisi comuni cu cei ai obiectivelor invecinate, care se cumuleaza la poluarea existenta in zona s-a avut in vedere prezenta in vecinatate a societatilor S.C. Linde Gaz Romania S.R.L., UMT S.A., TRW Automotive S.R.L., S.C. Azur S.A., S.N.C.F.R., precum si traficul auto pe artera Est-Vest reprezentata de strazile A. Demetriade si A. Imbroane. Activitatea acestor societati, precum si traficul auto si feroviarsunt generatoare de poluanti, care sunt comuni cu cei ai S.C. CONTINENETAL AUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L. TIMIŞOARA .

Acestia sunt: Tip poluant Debit masic (g/h) NOx 142,41 CO 59,54 CO2 350450 Pulberi 4579,6 COV 1681,06

Inventarul emisiilor pentru faza de constructie s-a facut considerand combustibilul folosit ca fiind motorina pentru toate utilajele de constructii si mijloacele de transport auto, la un consum estimat de 500 litri, pentru motoare ale vehiculelor cu masa maxima autorizata > 3,5 to. Folosind metoda CORINAIR, prin aplicarea facorilor de emisie rezulta urmatoarele cantitati de poluanti emisi: CO -4 kg NOx -5.75 kg SOx -1 g

Sursele de emisie din faza de constructie date de functionarea utilajelor de constructii sunt surse stationare nedirijate. Inventarul emisiilor acestora este prezentat in tabelul nr. 4.2.2.

Tabelul nr. 4.2.2 - Surse stationare nedirijate Denumirea sursei Poluant Debit masic

(g/h)

1 2 3

pulberi necuantificabil

CO 2,77

NOx 3,99

Activitatea utilajelor de constructii in faza de executie, pentru o functionare estimata de 720 ore si un consum de 250 litri motorina

SOx 0,00065

Sursele de emisie din faza de constructie date de traficul mijloacelor de transport

auto desfasurat in acest scop, sunt surse mobile. Inventarul emisiilor pentru aceste surse este prezentat in tabelul 4.2.3

Tabelul nr. 4.2.3 - Surse mobile Denumirea sursei Poluant Debit masic

(g/h) Trafic al mijloacelor de transport in incinta in faza de constructie

CO 2,77

NOx 3,99

Trafic al mijloacelor de transport auto in faza de constructie, pentru o functionare estimata de 720 ore si un consum de 250 litri motorina.

SOx 0,00065

Trafic al mijloacelor de transport in faza de functionare(in cadrul Halei 4)

Traficul electrocarelor si al electrostivuitoarelor - -

63

Caracteristicile fizice ale surselor, parametrii gazelor evacuate, poluantii emisi, cantitatile de poluanti evacuati sunt prezentate pentru toate sursele stationare de poluare a aerului din cele trei faze de functionare: existenta, propusa prin proiectul de modificare al halei 4, si cea din proiecte viitoare si in curs de derulare, sunt prezentate in tabelul 4.2.4 partea 1.

In continuarea tabelului 4.2.4 partea 1, cu aceleasi numere curente sunt prezentate coordonatele x,y ale surselor, dimensiunile surselor si debitele masice ale poluantilor emisi, in tabelul 4.2.4. partea 2.

Cele doua tabele sunt anexate (ANEXA 2) prezentului studiu (v.anexa denumita Tabelul nr. 4.2.4 (partea 1) Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisi si Tabelul nr. 4.2.4(partea a 2-a)Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisi.)

4.2.5.Prognozarea poluarii aerului

Pentru calculul concentratiilor imisiilor in aer s-au avut in vedere acei parametrii ai emisiilor pentru care exista valori reglementate ale imisiilor: NO2, CO, pulberi, astfel incat valorile determinate prin prognozarea poluarii aerului sa poata fi comparate cu acestea.

4.2.5.1.Scurta descriere a modelului de calcul utilizat

Pentru simularea numerica a dispersiei noxelor provenite de la surse stationare.s-a folosit softul ISC4 View . Programul ISC4 (Industrial Sources Complex) este cel mai raspandit program de evaluare a dispersiilor si a imisiilor. Cu ajutorul programului se pot analiza dispersii de substante mai mai usoare sau mai grele decat aerul (de ex.gaze tipice de ardere, particule de zgura din halde, substante solide cancerigene, etc.), se pot simula situatii critice de incendiu, spargeri de conducte de combustibili si apoi aprinderea volatilelor, etc. Prin optiunile pe care le ofera programul se pot calcula medii la 30 minute, zilnice, anuale, sau pe un interval definit de timp. Cu cat datele de intrare sunt mai reprezentative si mai aproape de adevar, cu atat concluziile sunt mai veridice. ISC4View are optiunea de prelucrare grafica a rezultatelor. Programul accepta o distribuţie gaussiană a densităţii de probabilitate (a concentraţiilor), atât pe direcţie verticală (z), cât şi pe direcţie perpendiculară pe direcţia vântului (y). Se remarcă supraînălţarea penei datorată vitezei şi parametrilor termodinamici ai jetului de fum la ieşire, relativ la mediul ambiant. Receptorii sunt organizaţi într-o reţea simetrică, ce se defineşte fie în coordonate carteziene (X, Y, Z), fie în coordonate polare (r, ). Desfăşurarea spaţiului are notaţii consacrate, de care depinde şi scrierea ecuaţiilor. În sistemul de coordonate cartezian, axa x se consideră pozitivă înspre est (E) de la originea specificată de utilizator (şi coincide cu direcţia vântului) şi axa y pozitivă este dirijată astfel spre nord (N). Coordonata radială (r) se măsoară din originea aleasă arbitrar de utilizator, iar coordonata unghiulară în sens orar, pornind din nord (N).

64

Directia vantului

distributie gaussianape directia vantului

vantuluidistributie gaussiana pe directie perpendiculara

Modelul Gaussian de dispersie a poluanţilor din pana de fum emisă pe un coş

Inaltimea maxima de amestec se calculeaza conform relatiei Pasquill-Glynn si teoriei elaborate de Briggs,functie de clasa de stabilitate si in ipoteza ca aerul inconjurator este in miscare relativa fata de jetul de aer evacuat prin cos si cel care difuzeaza inspre pana, diluand-o. Se foloseste efectul obtinut in urma tendintei de reflectare de catre sol. Ecuatia penei este:

3Nm

g

2

5,0-exp 2

y

y

zysuDVkQC

în care: C – este concentraţia de poluant în punctul (x, y, z), în g/mN3 ,

y z , - coeficienţii de dispersie pe direcţie y, respectiv z, în m, la rândul lor funcţii de distanţa de la sursă (x) şi calculaţi conform curbelor Pasquill – Gifford, în corelaţie cu cele ale lui Davis. Ca date de intrare in modelare s-au folosit: - caracteristicile fizice ale surselor: diametrul interior la varf, inaltimea de la sol - caracteristicile efluentului evacuat pentru fiecare sursa: debit, viteza si temperatura - inventarul de emisii pentru sursele modelate cuprinzand speciile de poluanti si concentratiile masurate ale acestora. - factorul de emisie calculat ca produs dintre concentraţia masică a speciei considerate [mg/m3

N] şi debitul de efluent raportat la condiţii normale de temperatură şi presiune [m3

N/h] - date meteorologice preprocesate: presiune atmosferica, roza vântului, si statisticile privind direcţia, intensitatea şi clasa de stabilitate pentru datele meteo aferente anului 2010. - coordonatele surselor in sistem Stereo 70

65

Roza vântului pentru intervalul considerat

Aria pe care se face modelarea dispersiei are dimensiunile 5000 x 5000m,cu coordonatele colturilor exprimate in sistem Stereo 70:

A 206618,62 ; 483695,47 B 211618,62 ; 483695,47 C 206618,62 ; 478695,47 D 211618,62 ; 478695,47

66

A B

C D

In cadrul acestei arii s-a delimitat cu linie de culoare rosie conturul perimetrului incintei S.C. Continental Automotive Product S.R.L.

Pozitionarea cosurilor generatoare de emisii in situatia existenta si cea propusa este prezentata in ANEXA 3.

Ca punct de referinta s-a ales cosul centralei termice nr. 1 avand coordonatele stereo 70: 209126.48, respectiv 481644.89

Referitor la poluarea de fond a mediului, pentru parametrii speciilor modelate, s-au luat in considerare valorile care au stat la baza incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 5, in liste privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania prin Ord. 1266/2008, care pentru amplasamentul studiat sunt urmatoarele:

Parametru Valoare µg/m3N

Medii orare NO2 63.25

Medii anuale NO2 14.58

Medii anuale NOx 14

Maxime zilnice PM10 41.84

67

Medi anuale PM10 31.04

Maxime 8 ore CO 1.73

Calculele de dispersie s-au facut pentru poluantii emisi, care au efect cumulativ cu

cu cei ai altor obiective invecinate, luanduse ca baza de timp perioadele de mediere carora le sunt asociate valor limita prevazute de legislatia in vigoare.

Au fost modelate cosuri din intreaga activitate existenta, propusa prin proiectul de modificare al halei 4 si cea prin proiecte viitoare si in derulare. Pentru activitatea propusa prin modificarea hale 4, precum si cea data de proiecte viitoare si in derulare, valoarea punctuala de intrare in calcul a concentratiei poluantilor modelati, a fost cea mai mare valoare masurata a concentratiei poluantilor corespunzatori tipului de activitate si sursa din situatia existenta, pentru a se simula cea mai defavorabila situatie.

4.2.5.2. Rezultatele modelarii dispersiei

Dispersia poluantilor a fost modelata pentru trei situatii de functionare, simbolizate

dupa cum urmeaza: -E- situatie existenta -P- situatie propusa( care include situatia propusa prin modificari la hala 4 si cea prin proiectele viitoare si in derulare) -EP-situatie cumulata (E + P) In „Raportul la Studiul de Dispersie a Concentratiilor de CO, Nox, si Particulelor-

elaborat pe baza unor scenarii, pentru poluantii emisi de pe platforma S.C. Continental Automotive Products S.R.L. Timisoara”, studiu elaborat de Universitatea Politehnica din Timisoara, Facultatea de Mecanica, Departamentul de Masini Mecanice, Utilaje si Transporturi, raport anexat prezentului studiu, se regasesc rezultatele modelarii dispersiei poluantilor:

– in forma tabelara cu caomparatie fata de valori reglementate prin Legea 104/2011

- in forma grafica continand curbele de izoconcentratie ale imisiilor poluantilor modelati emisi, ale caror valori limita de imisie sunt reglementate. Hartile- diagrama s-au intocmit pentru trei situatii:

-situatia actuala de functionare, -situatia propusa de functionare prin modificarile la Hala 4 si proiecte viitoare si in derulare, -efectul cumulat al situatiei existente cu situatia propusa de functionare prin modificarile la Hala 4 si proiecte viitoare si in derulare.

Valorile modelate ale concentratiilor maxime ale imisiilor, sunt prezentate

comparativ cu valorile limita, pragurile de alerta, nivelul critic, conform Legii 104/2011, in tabelele urmatoare. Se poate observa ca nu sunt depasite niciuna din valorile parametrilor pentru perioadele de mediere reglementate( valoare limita, prag de alerta, nivel critic).

68

Tabelul nr. 4.2.5.- Concentratii maxime pe diferite intervale de mediere Concentratatia maxima Poluant C (max) [µg/mc]

Prag de alerta [µg/mc]

Valoare limita = prag de interventie [µg/mc]

Observatii

1 2 3 4 5 Valori orare ale concentratiilor maxime ale imisiilor modelate

NOx 9.51534 400[μg/m3N] 200 [μg/m3

N]

Valori zilnice ale concentratiilor maxime ale imisiilor modelate CO 1.30014 - 10[mg/ m3

N]

Pulberi - E 9.18684

Pulberi - P 3.56725

Pulberi - EP 9.20729

-

50[μg/m3N]

Valori anuale ale concentratiilor maxime ale imisiilor modelate NOx 0.40317 - 40[μg/m3

N]

Pulberi - E 2.52987

Pulberi - P 0.84474

Pulberi - EP 2.76215

- 40[μg/m3N]

Comparatii intre concentratiile maxime ale imisiilor modelate si valorile-limita, luand

in considerare si distanta de la punctul de referinta sunt prezentate in tabelul 4.2.6.

Tabelul nr. 4.2.6.- Comparatie intre concentratiile maxime si valorile-limita

Distanta fata de sursa [m]

Poluant Concentratia [µg/mc]

Pragul de alerta pentru sanatate [µg/mc]

Valoarea limita = prag de interventie pentru sanatate [µg/mc]

Nivel critic pentru protectia vegetatiei [µg/mc]

Obs.

1 2 3 4 5 6 7 Valori orare

51,2 NO2 9.51534 400 200 - Valoare concentratiei maxime este situata in incinta societatii

Valori anuale 51,2 NO2 0.40317 - - 30 Valoare

concentratiei maxime este situata in incinta societatii

Pentru evidentierea impactului situatiei propuse ( prin proiectul de modificare al halei 4 si proiectele viitoare si in curs de derulare) in raport cu fondul, se prezinta urmatoarele grafice, care au avut in vedere faptul ca situatia existenta se regaseste in fond:

69

Comparatie intre valori orare ale concentratiilor imisiilor de NOx cu Fondul si Valoarea limita

[μg/m3N]

9.51

63.25

200

0

50

100

150

200

250

E, P, EP Fond VL

Situatii: existenta E, propousa P, cumulata existent+propus EP, fond si valoare limita

Con

cent

ratie

NO

x [μ

g/m

3N]

Series1

Comparatie intre valori zilnice ale concentratiilor de PM10cu Fondul si Valoarea Limita[μg/m3N]

9.19

3.57

9.2

41.84

50

0

10

20

30

40

50

60

E P EP Fond VL

Situatii: existenta E, propusa P, cumaulat existent +propus EP, Fond si Valoarea Limita

Cinc

entra

tii P

M10

[μg/

m3N

]

Series1

70

Comparatie intre valori zilnice ale concentratiei de PM10 a aportului situatiei propuse P, Fondului, aport

+Fond si Valoarea Limita [μg/m3N]

0.01

41.84 41.85

50

0

10

20

30

40

50

60

aport P Fond aport P+Fond VL

Situatii: aportul situatiei propuse P, Fond, aport situatie propusa P + Fond, Valoare Limita VL

Con

cent

ratie

PM

10 [μ

g/m

3N]

Series1

Comparatie intre valori anuale ale concentratiilor de NOx cu Fondul si Valoarea Limita

0.4

14

40

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

E, P, PE Fond VL

Situatii: existenta E, propusa P, cumulat existent + propus EP, Fond si Valoare Limita

Conc

entra

tie N

Ox

[μg/

m3N

]

Series1

71

Comparatie intre valori anuale ale concentratiilor de PM10 cu Fondul si Valoarea Limita

2.530.84

2.76

31.4

40

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

E P EP Fond VL

Situatii: existenta E, propusa P, cumulat existent + propus EP, Fond si Valoare Limita

Conc

entra

tie P

M10

[μg/

m3N

]

Series1

Comparatie intre valori anuale ale concentratiilor de PM10 a: aportului situatiei propuse P, Fond, aport

situatie propusa P +Fond si Valoarea Limita [μg/m3N]

0.23

31.04 31.27

40

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

aport P Fond aport P +Fond VL

Situatii: aportul situatiei propuse P, Fond, aport situatie propusa P+Fond, Valoare Limita

Conc

entra

tii P

M10

[μg/

m3N

]

Series1

72

Din graficele de mai sus rezulta ca nu sunt depasiri ale valorilor limita, pentru nici una din situatiile de functionare, iar aportul la fondul zonei este infim.

4.2.6.Masuri de diminuare a impactului: 4.2.6.1.Masuri de diminuare a impactului asupra calitatii aerului in faza de constructie.

A. Pentru diminuarea impactului asupra aerului, prin generarea de pulberi in suspensie, in perioada de executie se propune:

- utilizarea perdelelor umede pe fatade pentru limitarea dispersarii prafului, - demolarea in blocuri de beton, care vor fi concasate in afara amplasamentului, - pulverizarea de apa la operatiunile de demolare, - colectarea si evacuarea imediata a deseurilor din demolari, - stocarea deseurilor de constructii in conteinere acoperite sau inchise, - transportul conteinerelor inchise de pe santier, - punerea in opera a mortarelor, betoanelor umede preparate de terti, - spalarea rotilor mijloacelor de transport la iesirea de pe santier, B. Pentru diminuarea impactului asupra aerului, prin gazele de ardere ale

motoarelor utilajelor de constructii si mijloacelor de transport se propune: - intretinerea sistemelor de exhaustare - intretinerea motoarelor pentru incadrarea in normele de poluare ele emisiilor

acestora 4.2.6.2.Masuri de diminuare a impactului asupra calitatii aerului, in faza de exploatare A. Pentru diminuarea impactului asupra calitatii aerului prin generarea de emisii poluante, pentru situatia existenta s-au luat masuri de:

- diminuare a emisiilor de pulberi, prin montarea de filtre metalice la cosurile ariiilor de vulcanizare si confectii, precum si a cicloanelor dotate cu filtre cu autoscuturare la aria de mixare.

Intrucat din activitate de vulcanizare se genereaza si emisii de COV, ar fi putut intra in discutie ca metoda de diminuare a acestora, conducerea aerului exhaustat spre centrala termica si insuflarea ca aer de ardere, solutie similara cu cea de la proiectul in derulare al halei 5, pentru situatia functionarii cu silicati , a liniei 5. Deoarece constructiv colectarea debitelor de de aer exhaustat de la 192 de cosuri, este o sarcina dificila, iar tehnologic absorbtia unui debit de aer de ardere de cca. 1.070.000 Nmc/h, ar face imposibila arderea, s-a renuntat la aceasta alternativa, avand in vedere ca prin exhaustarile fortate implementate, concentraiile de COV au fost reduse drastic. B. Pentru diminuarea impactului asupra calitatii aerului prin generarea de emisii poluante, pentru situatia propusa prin modificarile la Hala 4 se propun masuri de:

- diminuare a emisiilor de pulberi, prin montarea de filtre metalice la cosurile ariilor de vulcanizare.

Aceleasi considerente ca si in cazul exhaustarii de la vulcanizarea existenta au stat la baza respingerii alternativei de insuflare a aerului exhaustat ca aer de ardere.

C. Pentru diminuarea impactului asupra calitatii aerului prin generarea de emisii poluante, pentru situatia data de implementarea unor proiecte viitoare si in derulare s-au propus masuri de:

- diminuare a emisiilor de pulberi prin filtre separatoare de praf cu curatare automata si reutilizare a pulberilor in procesul tehnologic

- diminuare a emisiilor de COV, prin conducerea aerului exhaustat de la linia 5 in situatia functionarii cu silicati cu continut de COV, la centrala termica si insuflarea ca aer de ardere. In acest caz debitul de 18000 mc/h a fost considerat ca fiind posibil de introdus in ardere, captarea facandu-se de la o singura tubulatura.

73

4.2.6.3.Instalatii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), masuri de prevenire a poluarii aerului Masurile de diminuare a impactului asupra calitatii aerului, in faza de exploatare se concretizeaza pentru cele 3 situatii de functionare, in tehnologii de filtrare si ardere a poluantilor, care sunt puse in practica prin instalatii si echipamente. Instalatiile pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), masurile de prevenire de prevenire a poluarii aerului, se regasesc in tabelul 4.2.7. Tabelul nr. 4.2.7 Instalatii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate),masuri de

prevenire a poluarii aerului

Denumirea sursei de poluare

Denumirea si tipul instalatieie de tratare

Poluantii retinuti

Eficienta instalatieie, in concordanta cu documentatia tehnica de proiectare

Alte masuri de prevenire a poluarii

1 2 3 4 5 Situatia existenta Exhaustari noxe la vulcanizare

Filtre metalice de particule solide EU2

Pulberi 65-80 %

Evacuare noxe la aria de mixare

Cicloane cu filtre cu autoscuturare

Pulberi

Situatia propusa prin modificari la Hala 4 Exhaustari noxe la vulcanizare

Filtre metalice de particule solide EU2

Pulberi 65-80 %

Situatia data de proiecte viitoare si in derulare Evacuare noxe la aria de mixare Liniile de amestec negru de fum (Hala 5)

Filtre de particule Pulberi 95 -

Evacuare noxe la aria de mixare Liniile de amestec negru de fum cu SiO2(Hala 5)

Instalatie de ardere in centrala termica

COV 95.5 Filtre de particule

4.2.6.4.Masuri de diminuare a poluarii aerului in conditii de dispersie nefavorabile.

In toate situatiile de functionare(existenta, propusa prin modificari la Hala 4 si data de proiecte viitoare sau in derulare), in vederea diminuarii poluarii aerului in conditii de dispersie nefavorabile s-a prevazut masura suprainaltarii jetului evacuat la cosurile de evacuare a noxelor. 4.2.7.Zone de protectie sanitara (ZPS)

Conform articolului 8, din Ordinului 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei cu modificarile ulterioare: „Intre intreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot si vibratii, si teritoriile protejate invecinate, se asigura zone de protectie sanitara.”

74

Zonarea se face prin regulamente locale de urbanism, care prevad pe zone functiuni admise si functiuni nepermise, astfel incat orice dezvoltare urbanistica sa se faca in concordanta cu normele in vigoare. S. C. Continental Automotive Products S.R.L. este amplasata in perimetrul unei zone care, conform PUG al Municipiului Timisoara este incadrata ca “ zona industriala”. Conform articolului 10 din acelasi ordin: “Zonele de protectie sanitara se stabilesc, ca forma, marime si mobilare, pe baza studiilor de impact asupra sanatatii populatiei si mediului inconjurator.” Avand in vedere istoricul zonei, respectiv vechimea platformei industriale, care la constituire nu avea vecinatati sensibile, si nici reglementari legislative precum Ordinul 536, care a fost emis dupa 37 de ani de existenta a platformei industriale, nu s-au efectuat studii de impact privind forma, marimea si mobilarea zonei. De altfel, articolul urmator, care enumera o serie de unitati care prin natura sau marimea lor produc disconfort si unele riscuri sanitare, nu cuprinde unitati de natura celor care isi desfasoara activitatea in zona industriala UMT. Cu toate acestea, pentru evaluarea riscului si impactului asupra starii de sanatate a populatiei in relatie cu amplasarea si functionarea S. C. Continental Automotive Products S.R.L., s-a efectuat un studiu8 in anul curent, care nu a evidentiat nicio corelatie semnificativa statistic, intre starea de sanatate a populatiei posibil afectate si activitatea societatii. Receptorii sensibili din zona sunt:

- Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Pneumofiziologie Dr. Victor Babes situat la sud, la 600 m distanta de limita incintei societatii, unitate sanitara ale carei origini dateaza din anul 1925. -Institutul de Medicina Cardiovasculara situat la sud, la 500 m distanta de limita incintei, unitate sanitara a carei extindere s-a realizat ulterior inceperii functionarii societatii. - Zona de locuinte individuale str. Martir Conciatu(Strugurilor), situata la vest, la 75 m distanta de limita incintei societatii.

4.3. SOLUL

4.3.1.Caracteristicile solurilor dominante

Stabilirea terenului este in general asigurata, iar lucrarile de prospectare geologica si hidrologica au semnalat ca stratificatia terenului este eterogena dar relativ buna ca teren de fundare constituit din argila prafoasa galbena cafenie, plastic vartoasa, umeda, local putand apărea in masa pamântului concretiuni calcaroase. Si folosinta anterioara a terenului – în jurul anilor 1960 – 2000 - a fost de platforma industriala, cu soluri din grupa protosolurilor antropice.

Circulatia apelor provenite dinspre suprafata solului (in principal din precipitatii) este relativ rapida datorita permeabilitatii destul de mari a depozitelor situate deasupra freaticului. Caracteristicile primare ale solului au fost alterate diacronic prin amestecul cu diferite resturi de materiale de constructie, care prin natura si prin caracterul haotic al repartizarii lor, influenteaza infiltrarea apelor pluviale, favorizand acest proces.

4.3.2.Conditiile chimice din sol

Caracteristicile fizico - chimice ale solurilor municipiului Timisoara sunt:

8 Evaluarea riscului si impactului asupra starii de sanatate a populatiei in relatie cu amplasarea si ..., Centrul de Mediu si Sanatate Cluj-Napoca, august 2011, 293 pagini.

75

- textura mijlocie, mijlocie - fina; - porozitate mica spre mijlocie; - permeabilitatea este mica; - pH-ul solului este de la slab acid, la neutru spre slab alcalin; - rezerva de humus este mijlocie. Prospectiunile geotehnice de teren efectuate pe amplasament anterior au pus in evidenta urmatoarele: - In suprafata pe grosimi cuprinse intre 1,5m respectiv 2,7m umpluturi eterogene de pamant cu resturi de materiale de constructii; - Pachet argilo - prafos neepuizat pana la adancimea de 6m, in cadrul caruia predomina argilele prafoase galben cafenii cu concretiuni calcaroase de la plastic consistente la plastic vartoase, de la umede la saturate. 4.3.3.Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante Solurile dominante din zona amplasamentului sunt vulnerabile la un regim hidric dezechilibrat, afectat mai degrabă de secetă. În general, vorbind de o zonă industrială, cu căi de acces şi căi de comunicatie terestre publice: str. A. Imbroane şi calea ferată (Bucureşti – Timişoara), putem constata presiunea asupra solului prin destinatia dată terenului .

Pentru solurile care au suferit modificări foarte mari faţă de cele originare, în sistemul de clasificare pedologică folosit în ţara noastră s-a prevăzut o categorie specială de soluri, denumite protosoluri antropice. Pe acest tip de sol, din zona amplasamentului nu se practică culturi, ci doar plantaţii de aliniament şi amenajări de zone verzi, conform prevederilor legale pentru zone industriale.

4.3.4.Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti

Din datele şi investigaţiile autorităţilor locale9 reiese că pe raza municipiului continutul in metale grele ( cobalt, cupru , mangan, zinc, cadmiu, nichel, plumb, magneziu, fier ) se incadreaza in general in limitele admise, cu exceptia: - cobaltului (parcurile Central - Operei, Civic, Doja ), unde valorile din sol sunt putin mai ridicate ( mijlocii ) spre limita maxima admisa; - cadmiul si plumbul (Utvin – fost abator Comtim ), unde valorile din sol se apropie de pragul de alerta;

Valorile mai ridicate de cobalt, cadmiu si plumb se datoreaza in principal traficului rutier, dar si existentei unor depozite de deseuri (depozit cenusa Colterm).

În zona amplasamentului nu au fost realizate investigatii privind calitatea solului, din urmatoarele considerente: destinatia terenurilor (industriala si cai rutiere sau feroviare), inexistenta poluarilor accidentale inregistrate, precum si planurile de urbanism, care nu prevad modificari in categoria de folosinta a terenurilor din zona amplasamentului.

4.3.5.Surse de poluare a solului

In timpul perioadei de executie, solul ar putea fi poluat fie local, fie pe zone restranse cu poluanti de natura produselor petroliere sau uleiurilor minerale provenite de la utilajele de executie. 9 După cum rezultă din doc. “Starea de sănătate a solurilor municipiului Timişoara trecut, prezent,viitor”, 2008, p.28

76

Dupa executia obiectivului si darea in exploatare, considerând activitatea viitoare în ansamblu, sursele pot fi datorate manevrarii incorecte a materiei prime folosite in fabricarea anvelopelor. 4.3.6.Prognozarea impactului Nu se prognozeaza un impact prin lucrari de decopertare sau alte tipuri de presiuni asupra solului, datorita existentei pe amplasament a Halei 4. Nu se prognozează fenomene de poluare, respectiv de impact asupra solului, din proiectul propus, în nicio etapă de derulare a proiectului. Nu este previzionabil un impact asupra solului nici din activitatea viitoare a intregului amplasament, datorita suprafetelor de circulatii impermeabile si a delimitarii clare a zonelor verzi, pe care nu se circula, existand plantatii.

Făcând un scenariu al operării anormale, s-ar putea produce poluarea solului prin depozitarea necontrolata a deseurilor sau prin scurgerea accidentala de produse petroliere si uleiuri provenite de la autovehiculele care traverseaza incinta amplasamentului studiat. De asemenea, erorile de manevrare ale materiilor prime, sau depozitarea necoformă a acestora, ar putea constitui o sursa de impact. Suprafeţele de acces au manevră sunt betonate, astfel încât în cazul unor scurgeri accidentale, materiile se colectează şi se îndepărtează conform instrucţiunilor de lucru şi al Planului de prevenire şi combatere al poluărilor accidentale, vizat de autorităţile competente şi controlat de GNM.

Din operarea normală, posibilitatea scurgerilor accidentale de materii prime si de produse petroliere este improbabilă. Nu exista impact fizic asupra solului din proiectul propus, deoarece Hala 4 este existenta. Proiectul propus nu are relevanţă asupra fenomenului de eroziune, deoarece nu se propun acţiuni ce constituie factori favorizanţi pentru degradarea solului.

Procesul de eroziune reprezintă unul din procesele cu un rol determinant în modelarea scoartei terestre, care constă în desprinderea unor particule de sol şi rocă de la suprafaţa terenului, transportul materialului desprins şi depunerea lui la distanţe considerabile faţă de locul de origine. Acest fenomen se petrece sub actiune hidrică, eoliană sau antropică. Fenomenul în sine nu este relevant pentru platforme industriale constituite de decenii şi puţin relevant pentru un mediu citadin de şes.

4.3.7.Masuri de diminuare a impactului

Din proiectul propus nu rezultă strat de sol fertil decopertat. Pamântul provenit din excavatiile anterioare de pe platforma Continental s-a preluat

de către firme specializate şi depozitat în locurile indicate de autorităţi. Ca principiu, solul decopertat se poate folosi la crearea de amenajări peisagistice,

refacere zone deteriorate, închiderea de gropi de gunoi, efectuarea de lucrări de taluzare,etc.

Dupa cum s-a menţionat mai sus, din operarea normală nu este prognozabil un impact aspura solului, din proiectul propus.

In timpul functionarii unitatii, în ansamblu, preventiv se vor menţine următoarele măsuri: - substantele şi preparatele chimice vor fi depozitate controlat in incinte inchise si manevrate de catre personalul specializat; - deşeurile se vor stoca temporar în zone betonate, demarcate şi cu această destinaţie; - deşeurile pulverulente sau lichide se vor colecta în recipienţi etanşi, cu această destinaţie; - spatiile de depozitare pentru materii prime şi deşeuri vor fi adecvate acestei destinaţii, astfel incat să nu se producă imprastierea lor; Se vor respecta măsurile stabilite pentru proiectele anterioare pentru prevenirea poluării.

77

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 4.4.1.Caracterizarea subsolului pe amplasamentul studiat

Din punct de vedere geomorfologic, zona luata in considerare este situata pe interfluviul Bega - Timis, componenta a Campiei joase a Timisului. Morfogenetic este tipul campiei aluvionale de subzistenta recenta, cu vai adanci, meandre, albii parasite, terase ingropate acoperite partial cu depozite loessoide şi de glacesuri acumulative.

Regiunea s-a format in perioada plioceno - cuaternara prin colmatarea lacului Panonic. In a doua a parte a pleistocenului s-a transformat in uscat, fiind supusa proceselor de modelare a factorilor exogeni. Forma predominanta a depozitelor sedimentare este fluviatila, fapt constatat in neuniformitatea litologica. Sedimentatia incepe cu cretacicul superior dispus discordant peste fundament: gresii, marne. In succesiune se dezvolta in diferite etape, eocenul reprezentat prin gresii, calcare, gresii conglomeratice.

Miocenul dispus la partea superioara este alcatuit din marne, argile, nisipuri, pietrisuri, reprezentat prin formatiunile panoniene cu grosimi de peste 800m. Acumularile aluvionare recente se atribuie holocenului (10 - 20 m) alcatuite din pietrisuri, nisipuri, argile prafoase nisipoase. 4.4.1.2.Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica

Datorita alcatuirii petrografice a formatiunilor geologice de suprafata (substratul argilo-nisipos), pe teritoriul Timisoarei se produc fenomene de tasare. Fenomenul se evidentiaza in cartierele Cetate si Elisabetin, cu precadere. Din punct de vedere tectonic , Timisoara este asezat intr-o arie cu falii orientate Timisoara este un centru seismic destul de activ , dar din numeroasele cutremure observate, putine au depasit magnitudinea 6 pe scara Richter. Cele mai importante miscari seismice inregistrate relativ recent au fost cele din 1991 (12 iulie M=5,7 ; 18 iulie M=5,6 ; 2 decembrie M=5,5). Conform Normativului P100/92 pentru proiectarea antiseismica a constructiilor si a hartii de zonare teritoriala, municipiul Timisoara este amplasat in zona seismica cu perioada de colt TC=1,0 sec, coeficientul de seismicitate KS=0,16. 4.4.1.3.Obiective geologice valoroase protejate În zona amplasamentului nu au fost identificate si declarate obiective geologice valoroase protejate în aria studiată. 4.4.2.Impactul prognozat

După cum rezultă din studiile anterioare şi din actele de reglementare emise, nu se prognozează nici pentru proiectul propus nici pentru activitatea în ansamblu desfăşurată în zona un impact direct sau indirect asupra componentelor subterane. 4.4.3.Masuri de diminuare a impactului asupra subsolului

Impactul va fi improbabil, eliminandu-se posibilitatea infiltratiilor de poluanti prin

măsurile existente luate: caile de acces si platformele din incinta impermeabile, prevazute cu borduri, pante si rigole de scurgere pentru colectarea apelor pluviale,.

De asemenea, retelele interne de canalizare sunt realizate din conducte PE-HD si PVC, cu imbinari etanse, eliminandu-se astfel exfiltratiile de ape uzate in subteran.

78

4.5. BIODIVERSITATEA 4.5.1.Informatii despre biotopurile de pe amplasament: păduri, mlaştini, zone umede, corpuri de apă de suprafaţă şi nisipuri

În prezent, cu excepţia câtorva areale împădurite cu asociaţii vegetale alcătuite din

Quercus robur, Fraxinus excelsior, Ulmus foliacea, Acer campestre, Crataegus monogyna, situate în habitatul de la Pădurea Verde, Timişoara se încadrează în silvostepa antropizată ce caracterizează în bună măsură Câmpia de Vest. Pe amplasament, fiind zonă industrială din 1960, nu se regăsesc biotopuri relevante pentru biodiversitate. 4.5.2.Informaţii despre flora locala

Conform informaţiilor publice ale PMT, numărul total de arbori şi arbuşti în parcurile din Timişoara este de peste 21.000 de exemplare (desime medie - 212 exemplare/hectar), cea mai mare densitate existând în Parcul Catedralei (259 exemplare/ha). Din cele peste 21.000 exemplare de arbori şi arbuşti, 45% sunt specii indigene, iar 55% - exotice. Din totalul arborilor şi arbuştilor foioasele sunt în proporţie de 78%, iar răşinoasele sunt în proporţie de 22%.

In Padurea Verde, specia predominantă este Quercus sp. în proporţie de 69 %, urmată de Fraxinus excelsior 10 %.

5 % din arborii existenţi au vârsta cuprinsă între 101 şi 120 de ani, 21 % între 81 şi 100 de ani, predominând arborii cu vârsta cuprinsă între 61 şi 80 de ani în proporţie de 41%.

Principalale specii de vegetaţie lemnoasă din Timişoara, grupate pe genuri sistematice, se prezintă astfel: paltin - 18%, salcâm - 9%, pruni decorativi - 9%, frasin – 8%, tei – 7%, pini - 7%, plopi – 6%, molid – 4% şi alte genuri 32%. În compoziţia pe specii a vegetaţiei lemnoase se disting exemplare valoroase, atât prin vârstă, cât şi prin importanţa lor peisagistică: 44 de exemplare de stejar, 18 exemplare de plop piramidal, 10 tise, 7 molizi argintii, 7 chiparoşi de baltă etc.

Repartiţia vegetaţiei lemnoase pe clase de vârstă, din total, este următoarea: 1-20 de ani - 45%; 21-40 de ani - 40%; 41-60 de ani - 9%; 61-80 de ani - 4%; 81-100 de ani - 1%; 101 ani peste 1%.

Variabilitatea dendrologică a parcurilor din Timişoara ajunge până la 218 specii în Parcul Botanic. Parcul Botanic Timişoara este rezervaţie ştiinţifică botanică, declarată prin HCJ 19/1995, suprafaţă de 8ha.

4.5.3. Habitate ale speciilor de plante monitorizate

Habitatele speciilor incluse în Cartea Roşie nu includ zone aflate in apropierea

amplasamentului studiat, după cum arealul nu face obiectul prevederilor Ordonanţei nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificările şi completările ulterioare, sau a actelor normative subsecvente.

În privinţa speciilor aclimatizate de plante, în Timişoara, aflată în subzona hardiness 7A, respectiv cu temperaturi minime ce coboară până la -17◦C, sunt aclimatizate specii ce aparţin zonelor mai calde, cum ar fi clematita (Clematis sp.), liliacul de vară (Lagerstroemia indica), magnoliile (Magnolia grandiflora sau magnolia stellata) sau leandrul (Nerium oleander). Ca specii locale, cele mai frecvente specii spontane se întâlnesc în Pădurea Verde: brebenel (Corydalis cava), clopoţel (Campanula sp.), golomăţ (Dactylis

79

polygala) , sălăţica (Ficaria verna), cerenţel (Geum urbanum), iederă (Hedera helix), ciuboţica cucului (Primula vulgaris), toporaşi (viola odorata) etc.

Plante cu importanţă economică sunt mai cu seama cele medicinale, cum ar fi rostopasca (Chelidonium majus L), muşeţelul (Matricaria recutita), cicoarea (Cichorium intybus), etc., însă acestea cresc izolat în arealul studiat, deci nu au relevanţă din acest punct de vedere.

Dintre zonele verzi protejate, după cum s-a arătat mai sus, face parte Parcul Botanic, cf. HCJ 19/1995; alte zone verzi protejate prin alte acte normative nu se regăsesc pe raza municipiului Timişoara, după cum nici păşunile nu sunt relevante pentru arealul studiat.

4.5.4.Informaţii despre fauna locala

Fauna Timişoarei cuprinde puţine specii de mamifere, reprezentate doar prin câteva insectivore, rozătoare, animale de companies sau rase de câini comune. Păsările sunt, în schimb, numeroase, unele având importanţă cinegetică, cum este fazanul, altele si-au creat habitate specifice în zone clar delimitate: bufniţe în curtea Muzeului Banatului, ciori în Parcul Catedralei, porumbei în Piaţa Operei.

În parcurile din Timişoara se întâlnesc arici, cârtiţe, brotăcei şi o mulţime de păsări. În cadrul faunei piscicole, dominantă este specia crapului, alături de care trăiesc

plătica, obleţul, babuşca, sebiţa, ştiuca, suport natural pentru pescuitul sportiv. Presiunea umană crescândă în spaţiul periurban timişorean se resimte negativ asupra fondului faunistic, distrugerea biotopurilor spontane şi înlocuirea lor cu culturi afectează, inevitabil, biocenozele. Nu sunt prezente habitate ale speciilor de animale incluse în Cartea Roşie, sau specii cu regim special de protecţie de păsări , mamifere, specii rare de peşti, amfibii, reptile, nevertebrate sau vânat. 4.5.5.Rute de migrare; adăposturi de animale pentru creştere, hrană, odihnă,

Strategiile de migrare ale păsărilor depind de specie, de comportamentul şi mimetismul acestora, precum şi de o multitudine de facturi geo-bio-morfologici, care au fost cercetati pentru un număr limitat de spoecii, cf. cercetătorului suedez Thomas Alerstam.

Berzele, un exemplu tipic pentru migraţia păsărilor din zona noastră, au – după cercetările specialistilor - rute de migraţie relativ simple şi constante, însă nezburând deasupra mărilor pentru a scurta drumul, precum alte păsări călătoare, după cum reiese din figura de mai jos:

Un alt exemplu pentru comportamentul diferit al păsărilor de la noi este auşelul

(Regulus regulus), una dintre cele mai mici păsări existente, specie tipic montană, care coboară iarna la şes populând pădurile de aici. El se integrează stolurilor de păsări călătoare şi explorează iarna tot ce este arboret în căutare de hrană (ouă, larve de insecte, artropode etc., hrana de bază a speciilor insectivore).

80

Timişoara oferă o multitudine de posibilităţi de adăposturi pentru animale pentru iernat, astfel că acestea se adaptează şi se integrează mediului antropizat, unele proliferând în mod dăunător sau deranjant pentru populaţie: rozătoare, ciori, câini comuni.

4.5.6. Informaţii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii care se recolteaza in mod obisnuit, resursele acestora.

Legea nr. 30/2006 privind regulile de sanatate publica la folosirea ciupercilor din flora spontana, reglementează condiţiile de recoltare şi comercializare ale ciupercilor din flora spontană.

Ordinul 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/sau achizitie si/sau comercializare, pe teritoriul national sau la export, a florilor de mina, a fosilelor de plante si fosilelor de animale vertebrate si nevertebrate, precum si a plantelor si animalelor din flora si, respectiv, fauna salbatice si a importului acestora, regelementează condiţiile de recoltare şi valorificare pentru ciuperci.

În parcuri, pot fi întălnite exemplare de agaricus arvensis, agaricus campester, rusula cyanoxantha, în grupuri, mai ales după ploaie. Aceste soiuri de ciuperci comestibile cresc alături de specii asemănătoare, însă necomestibile. Fagul este gazdă pentru pleurotus ostreatus, specie comestibilă de ciupercă. Cele mai valoroase specii sunt recoltate de către Romsilva, sau alte persoane juridice sau fizice autorizate. Locul cu condiţiile cele mai favorabile apariţiei ciupercilor este Pădurea Verde, locaţie aflată în vecinătatea obiectivului studiat.


In perimetrul studiat nu se afla nici o arie de protectie avifaunistica sau arii speciale de conservare reglementate conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Impactul asupra elementelor de biodiversitate este nesemnificativ, deoarece nu se schimbă destinaţia suprafeţelor naturale (păduri, pajişti, lucii de apă, etc), nu sunt afectate ecosisteme sau specii cu regim de protectie. Obiectivul studiat comportă două aspecte:

a) activitatea industrială este existentă într-o zonă cu această destinaţie şi b) există şi alţi actanţi semnificativi în areal.

Astfel, pe de-o parte măsurile de diminuare a impactului nu se justifică, iar pe de altă parte sunt superflue, având în vedere cele mai sus enunţate. 4.6. PEISAJUL 4.6.1. informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia

În Câmpia de Vest a României, din care face parte şi Timişoara, caracteristice sunt elementele peisagistice de silvostepă, care este supusă în ultimii ani modificării în sensul aridizării, precum şi formaţiunile mlăştinoase, însă acestea mai ocupă suprafeţe foarte reduse, în zonele depresionare.

Timişoara se caracterizează printr-o diversitate redusă a condiţiilor fizico-geografice, cu climatul edificat pe un fond temperat continental cu influenţe submediteraneene.

Din punct de vedere fitogeografic, Timişoara aparţine provinciei geobotanice central - europene, puternic influenţată de vecinătatea provinciei geobotanice sud – europene. Astfel, elementele floristice naturale au origini geografice diferite: europene, euroasiatice, boreale, balcanice, mediteraneene, ilirice, la care se adaugă o serie de plante endemice.

81

Din punct de vedere peisagistic, în Banat, aflat o perioadă istorică semnificativă sub influenţă habsburgică- grădinile franceze, cu aranjamente prin tăieri geometrice ale plantelor perene din categoria buxus şi-au pus amprenta. Factorii care au contribuit la dezvoltarea grădinăritului în Transilvania, scria arhitectul Rică Marcus, în cartea sa “Parcuri şi grădini în România" (Ed. Tehnică, Bucureşti, 1958), au fost emigranţii şi catolicismul.

În prezent, preocupările peisagistice citadine sunt puternic influenţate de orientări specifice grădinilor japoneze, cu stâncării, jocuri de apă şi conifere, dar şi de amenajări luxuriante, de influenţă mediteraneană. Se tinde spre ignorarea condiţiilor de şes pentru plantare, precum şi spre ignorarea normelor de plantare, mai ales în grădini şi curţi private. Urbanizarea reprezintă un fenomen asociat inerent dezvoltării societăţii, conducând în timp la remodelarea mediului natural, la dispariţia unor ecosisteme, sau al apariţia altora. Spre exemplu, magnolia stellata (familia Magnoliaceae), care este prezentă în parcurile timişorene, este de origine japoneză.

Conceptul peisagistic întregeşte Planul Urbanistic General al Timişoarei, fiind propuse măsuri de reabilitare, protecţie şi conservare a mediului, prin reabilitarea parcurilor şi scuarurilor existente, precum şi amenajarea unor noi spaţii verzi, ţinând seama de stilul arhitectonic al marilor cartiere de blocuri şi de specificul cartierelor de locuinţe individuale.

Cadastrul verde întocmit în intervalul 1999-2001, cuprinde urmatoarele parcuri si scuaruri: Poziţionare Parcuri Scuaruri

Parcul Central Scuarul Muzeului Parcul Catedralei Scuarul Operei Parcul Rozelor Scuarul Piaţa Libertăţii Parcul Copiilor Scuarul Piaţa Unirii Parcul ILSA (actualul Mocioni) Scuarul Bastion Parcul Centrul Civic (actualul Cetăţii), Parcul Botanic(actuala Grădina Botanică)

La Nord de Bega

Parcul Justiţiei

Parcul Poporului (Coronini), Scuarul Piaţa Plevnei Parcul Vasile Parvan Scuarul Doina Parcul Alpinet Scuarul Piaţa Crucii Parcul Universităţii Scuarul Bihor Parcul Campus Universitar Parcul Stadion

La Sud de Bega

Parcul Lidia (fostul Pădurice Giroc)

Studiile efectuate pentru întocmirea Cadastrului verde al Timişoarei se referă la 25 de parcuri şi scuaruri. Din această suprafaţă, 84% reprezintă suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţie, 10% suprafaţa aleilor şi 6% alte suprafeţe cu sol acoperit. Din procentul de 6% destinat altor suprafeţe cu sol acoperit rabatele de trandafiri, flori şi oglinzile de apă reprezintă 1%.

Suprafaţa parcurilor existente pe raza municipiului Timişoara este de 117,57 ha, suprafaţa scuarurilor de 21,58 ha; parcul cu cea mai mare suprafaţă este Parcul Lidia (Pădurice Giroc - fosta pepinieră a oraşului) - 9,03 ha, urmată de Grădina Botanică - 8,41 ha. Suprafaţa aliniamentelor de pe bulevardele importante – 17,76 ha, spaţiilor verzi dintre blocuri – 272,39 ha, suprafaţa perdelei forestiere de protecţie – 30 ha iar suprafaţa din Pădurea Verde aflată în posesia primăriei – 50,70 ha. Suprafaţa totală a Timişoarei de spaţii verzi (nu sunt luate în calcul grădinile private) este de 510 ha. Totalul arborilor şi arbuştilor de pe aliniamentele stradale, din grădinile individuale şi dintre cvartalele de blocuri se ridică

82

la 84.770 arbori. Municipiul Timişoara are în prezent 510 ha spaţii verzi publice din care: parcuri

117,57 ha, scuaruri 21,58, spaţiile verzi din aliniamente stradale şi blocuri 290,15 ha, perdeaua forestieră 30 ha, Pădurea Verde 50,7 ha.

Spaţiile verzi din cuprinsul unităţilor de locuit, cu referinţă la ansamblurile de blocuri, de locuinţe, au fost amenajate cu plantaţii de arbori (platan, prun roşu, salcâm, plop canadian), arbuşti (tufe de gard viu, trandafir, liliac etc.), flori şi gazon, concepţia de amenajare variind în raport cu posibilităţile imaginative şi materiale din perioadele respective. În multe cazuri aceste spaţii verzi ameliorează ansamblurile arhitecturale, îmbunătăţind microclimatul local prin umbrire, adsorbţia zgomotului, a prafului, şi a gazelor urbane. Semnalăm calitatea unor astfel de spaţii verzi în cartierele mai vechi de blocuri: Circumvalaţiunii şi Tipografilor, precum şi lipsa lor în ansamblurile mai noi în care densitatea construcţiilor nu facilitează amenajări corespunzătoare sau lipseşte initiaţiva locatarilor. În prezent, pe fronturile stradale din cartierele mărginaşe sunt plantate cu pomi fructiferi, iar compoziţia suprafeţei înierbate este formată din specii spontane aduse de vânt. 4.6.2. Caracteristicile şi geomorfologia reliefului pe amplasament

Din punct de vedere geomorfologic, Timişoara se integrează în Câmpia

Timişoarei. În ansamblu, relieful Timişoarei este relativ plan, cu excepţia nivelimetrică a canalului Bega, care străbate oraşul, situat sub nivelul general. Privit în detaliu însă, relieful oraşului şi al împrejurimilor sale prezintă o serie de particularităţi locale, exprimate altimetric prin denivelări modeste, de max. 2-3 m. Relieful pe amplasament este plan, cu o cotă mai înaltă a terenului, faţă de alte zone ale oraşului. Cea mai înaltă cotă se află în partea de nord-est a Timişoarei, în cartierul “Între Vii”, la 95 m, iar punctul cel mai coborât la 84 m, în vestul cartierului Mehala (Ronaţ). Pe o distanţă de aproximativ 7 km est-vest, diferenţa de nivel este de aproximativ 11 m. De la nord la sud, pe o distanţă de cca 5 km, teritoriul oraşului coboară, de asemenea, cu cca. 10 m. Vatra oraşului se suprapune şesului aluvionar,cu marginile uşor mai ridicate , desfăşurat în lungul Begăi.

Referitor la structurile geologice ale Timişoarei, se găsesc depozite cuaternare cu grosimi de cca 100 m, sub care se succed depozitele romanicene - până la cca 600 m adâncime - şi cele daciene in facies lacustru şi de mlaştină, care au favorizat formarea a numeroase straturi de lignit. Urmează formaţiunile ponţianului şi sarmaţianului, pentru ca de la 1740 m în jos să se extindă domeniul fundamentului cristalin. 4.6.3. Caracteristicile retelei hidrologice

Hidrologic, Timişoara face parte din grupa sistemelor hidrologice sud-vestice, bazinul hidrografic Timiş – Bega, sistemul hidroameliorativ complex Şag – Topolovăţ şi dispune de o bogată reţea hidrografică, formată din râuri, lacuri şi canale. Principalul curs de apă este Bega, care se caracterizează printr-un regim hidric cu variaţii foarte mari ale nivelelor şi debitelor de apă. În aceste condiţii, atât pentru a asigura necesarul de apă canalului navigabil cât şi pentru a proteja municipiul Timişoara de inundaţii, Bega a fost legată cu Timişul printr-un sistem format din două canale. Astfel, nodul hidrotehnic de la Coştei a fost conceput şi realizat având ca principală funcţie asigurarea transferului cantităţilor de apă din Timiş în Bega, în funcţie de necesităţi şi cantitatea de precipitaţii preluată de cele două râuri în amonte. Prin sistemul hidrotehnic construit la Topolovăţu Mic a fost înlăturat pericolul inundaţiilor, atât de frecvente altădată, surplusul de apă înregistrat de Bega fiind dirijat spre râul Timiş.

Din multitudinea de braţe care şerpuiau înaintea canalizării râului Bega în perimetrul

83

cercetat, se mai păstrează doar Behela (în zona Pădurea Verde). Pe lângă cursurile permanente şi cele care seacă, adesea, în timpul verii, pe

teritoriul Timişoarei se întâlnesc o serie de lacuri: fie naturale, formate în locul vechilor meandre sau areale de subsidenţă, precum cel de la Pădurea Verde, fie de origine antropică precum Ştrandul Tineretului. În ceea ce priveşte nivelul apelor pedofreatice din Timişoara, acesta se află în strânsă dependenţă cu formele de mezo- şi microrelief, natura şi adâncimea orizonturilor hidrogeopedologice, anotimpul, cantitatea de precipitaţii şi lucrările hidroameliorative existente, acestea oscilând între 0,5 – 4 m. Pânzele de adâncime prezintă valori ce cresc de la nord spre sud, de la 4 – 9 m până la 80 m adâncime şi conţin apă potabilă, asigurând astfel, o parte din cerinţele consumului urban (menajer). Apar de asemenea, ape de mare adâncime, cum sunt cele captate în Piaţa Unirii (hipotermale) sau cele la sud de Cetate ori din Cartierul Fabric (mezotermale)- Piaţa Bihor, cu valoare terapeutică, utilizate în scop balnear (Ştrandul Termal). 4.6.4. Zone împădurite în arealul amplasamentului

Pădurea Verde situată în nord - estul Timişoarei, este un masiv forestier cu

suprafaţă de cca 724 ha, amenajată sistematic în careuri de 15 ha, aparţine oraşului, dar nu este amenajată corespunzător pentru a fi considerată pădure - parc.

În proximitatea zonei industriale sunt amenajate: Grupul Şcolar Silvic, Muzeul Satului şi Grădina Zoologică.

Funcţia prioritară a Pădurii Verzi este cea ecologică, de echilibrare climatică a zonei. Excluderea tăierilor principale timp de aproape 40 de ani a dus la înaintarea în vârstă a arboretelor, la o creştere a volumului coroanelor şi, implicit, la o creştere a efectului ecologic.

Actuala Pădurea Verde are caracter artificial. Prima amenajare a avut loc în anul 1860 de către Serviciul Silvic Maghiar, urmată de alte două amenajări în 1894 şi 1908. În anul 1947 este amenajată de Direcţia Silvică Arad şi inclusă în Ocolul Silvic Timişoara, ocol de vânătoare.

Pădurea este străbătută pe o lungime de 2,6 km de pârâul Behela (afluent al Canalului Bega), care alimentează, înainte de a intra în pădure, lacul de la Dumbrăviţa, loc de agrement pentru turişti şi pescari.

Speciile lemnoase care cresc în Pădurea Verde sunt: cerul (Quercus cerris), frasinul (Fraxinus excelsior), jugastrul (Acer campestre), cornul (Cornus mas), arţarul tătăresc (Acer tataricum), stejarul pedunculat (Quercus robur), paltinul de câmp (Acer platanoides), ulmul

de câmp (Ulmus campestris). 4.6.5. Impactul prognozat Peisajul în zona amplasamentului este specific unei arii industriale, amplasamentul fiind situat într-o zona industrială, cu vecinătăţi hale industriale, respectiv societăţi comerciale cu activitate de producţie. Accesul pe amplasament este facil, din str. A. Imbroane, calea rutieră constituind de asemenea o vecinătate integrată în peisaj.

Utilizarea terenului este industrială din anii 60. Utilizarea terenului, cunoscut sub denumirea de “platforma UMT” este nemodificată. Explicarea utilizarii terenului pe amplasamentul propus rezultă din tabelul de mai jos:

84

Utilizarea terenului pe amplasament – tabelul 4.6.1. Suprafaţa (ha) Utilizarea terenului Înainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivată

In agricultura: a) teren arabil b) grădini c) păşuni

0,00 0,00 0,00

Păduri 0,00 0,00 0,00 Ape 0,00 0,00 0,00 Alte terenuri:

d) zone umede e) teren

deteriorat f) teren

nefolosit

0,00 0,00 0,00

TOTAL 0,00 0,00 0,00

Din tabelul de mai sus rezultă că este vorba despre o zonă urbanizată, care nu suferă modificări peisagistice prin proiectul propus.

Proiectul propus nu modifică indicatorii teritoriali deja aprobaţi, deoarece modificările se produc în interiorul halei 4 existente. Bilanţul teritorial se prezintă astfel:

Proiectul propus nu modifica bilantul suprafetelor platformei Continental, dupa cum rezulta din centralizarea suprafeţelor de mai jos:

Existent Propus

Zone funcţionale Suprafata [mp]

% Suprafata [mp]

%

Suprafata construita totala, din care hala 4

108.892 25.250

66,29 108.892 25.250

66,29

Suprafata platforme, cai acces 22.485 13,69 22.485 13,69

Suprafata spatii verzi amenajate

32.900 20,02 32.900 20,02

Total: 164.277 100,00 164.277 100,00

În proximitatea zonei industriale sunt amenajate: Grupul Şcolar Silvic, monumentul Rezistenţei anticomuniste din Banat, Muzeul Satului şi Grădina Zoologică. Între anii 1937 – 1938 s-au sădit puieţi de stejar, arţar, ulm, nuc american, paltin, tei etc. din pepinieră pentru a se constitui Pădurea Renaşterii Naţionale. Aceasta este actualmente denumită Pădurea Verde si mărgineste de-o parte şi de alta drumul naţional Timişoara-Lugoj. Pădurea excede intravilanul Timişoarei, ocupând actualmente 724 hectare. Suprafaţa din Pădurea Verde aflată în posesia Primăriei Timişoara este de 50,70 ha. Aceasta urmează a se amenaja ca pădure – parc, pentru a fi accesibile locuitorilor. Impactul substantelor poluante existente in perimetrul studiat asupra vegetatiei si microfaunei este cauzat de particule. Intr-un sens mai larg, particulele sunt responsabile de acoperirea partilor aeriene ale plantelor, dandu-le un aspect si culoare specifice. Aceasta caracteristica este insotita de fenomene de nanism si cloroza, prezenta leziunilor si lipsa rodului la plantele poluate. Stratul de particule de praf contribuie la inchiderea stomatei, reducerea cantitatii de clorofila si la

85

diminuarea procesului de fotosinteza, ducand la asfixierea si apoi moartea plantelor.

Actualmente relaţia zonă de locuit – Pădurea verde este puternic marcată de inconvenientul existenţei zonei industriale U.M.T., creată pe considerente economice înainte de al doilea război mondial prin înfiinţarea unor ateliere CFR şi mai apoi a zonei de depozite de aprovizionare tehnico – materială a oraşului. În proximitatea zonei industriale – au fost amenajate un Muzeu al Satului şi o Grădină Zoologică, ambele instituţii nesusţinute material, suferind o accentuată degradare fizică în ultimii ani.”10 Cu toate acestea zona este cuprinsă în PUG ca zonă industrială şi în acest perimetru funcţionează - având acte de reglementare emise conform normelor în vigoare – pe lângă SC Continental si alti importanţi actanţi industriali, ca: SC UMT SA, SC Linde Gaz România SRL, SC TRW Automotive, etc.

În Statutul municipiului Timişoara sunt enumerate opt zone în care se desfăşoară activitatea industrială, printre care şi zona de nord-est a oraşului denumita “zona industrială IMT”.

În concluzie, deşi există disfuncţionalităţi în zonă, acestea s-au creat datorită extinderii zonelor de locuit în vecinătatea industrială.

Întreaga zonă este amprenta sistemului politic şi socio-economic trecut, în care viziunea egalitaristă şi uniformizantă s-au îmbinat cu viziunea urbanistică, în care pentru oamenii muncii se edificau aglomerări condominiale în apropierea uzinei sau fabricii, ceea ce a avut şi un aspect practice, dar a generat ab initio un disconfort al locuirii. Locuinţele de serviciu, blocurile muncitoresti, s-au extins formând noile cartiere ale oraşului (Calea Lipovei, Calea Buziaşului, Calea Şagului) faţă de cartierele vechi, care mai cuprind imobile din patrimoniul architectural.

După 1989 viziunea urbanistică a fost fragmentată şi neunitară din două cauze principale: desele schimbari ale persoanelor din administratia locală cu responsabilităţi urbanistice, respectiv dependenţa de factorul politic, precum şi legislaţia care a suferit dese inconsecvenţe şi modificări. La aceste două cauze se adaugă şi necesitatea obiectivă de a crea venituri la bugetul local, precum şi asigurarea unui nivel optim al ocupării populaţiei. Astfel, s-au emis autorizaţii de funcţionare şi edificare atât pentru agenţii economici, cât şi pentru persoanele fizice, conform prevederilor Codului Civil, al Regulamentului General de Urbanism si cele ale PUG.


Pentru a ameliora aspectele legate de peisajul zonei, investitorii din zona studiată au creat, pentru fiecare subzonă, respectiv pentru fiecare incintă, procentul de zonă verde amenajată impus de legislaţia în vigoare, halele vechi fiind modernizate atât la interior cât şi la exterior. De asemenea, s-au plantat arbori şi arbuşti cu rol decorativ. Nu se pune problema renaturalizarii terenului.

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC 4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice

În zona de impact a activităţii, densitatea populatiei nu este foarte mare, in comparatie cu alte zone cu functiuni mixte ale Timişoarei, având în vedere că terenurile

10 Statutul municipiului Timişoara, p.29

86

învecinate sunt ocupate parţial de activitate industrială, parţial de căi de transport rutiere si feroviare, parţial de Pădurea Verde.

Imaginea de mai jos oferă o reprezentare a densitatii populatiei in Timişoara :

Nu sunt înregistrări privind tendinţa de migraţie a locuitorilor din cartierele adiacente.

Preţul la proprietăţile imobiliare din cartierele apropiate (Lipovei, Dorobanţilor) sunt ridicate, în comparaţie cu alte zone de cartiere cu construcţii şi condiţii de locuire comparabile: Calea Şagului, Calea Buziaşului, Calea Girocului. Preţul ridicat indică cererea de locuinţe în partea nordică a oraşului. In partea nordică a oraşului rezidenţii permanenţi sunt preponderenţi, ca şi locuitori, în zona centrală, precum şi în apropierea instituţiilor de învăţământ superior numărul locuitorilor nepermanenţi fiind mai ridicat decât în alte zone ale oraşului. Caracteristicile populatiei in zona de impact (distributie dupa varsta, dimensiunea fami-liei, grup etnic) se poate aprecia, luând în considerare anumiţi indicatori, comparativ cu alte cartiere noi timişorene.

Numărul unităţilor de învăţământ preşcolar (grădiniţelor) constituie un indicator pentru rezidenţa familiilor tinere. În Calea Lipovei, cartierul cel mai apropiat de amplasamentul studiat, funcţionează 9 grădiniţe, din care 6 sunt particulare. Ghidându-ne după regulile pieţei, putem aprecia că familiile tinere din Calea Lipovei nu fac parte dintre categoriile sociale defavorizate. Comparativ, s-a studiat oferta de unităţi de învăţământ preşcolar (grădiniţe) în Calea Şagului. În acest cartier, cu o densitate sporită a populaţiei faţă de Calea Lipovei, funcţionează doar 4 grădiniţe.

Oferta de locuri de muncă în zona nordică a oraşului este semnificativă. Doar pe platforma industrială UMT, pe care se află şi SC Continental, oferă peste 4600 locuri de muncă, dacă luăm în considerare numărul mediu de angajati pentru anul 2010 la următoarele societăţi: TRW – 2256 angajati, Continental – 1573 angajaţi, Linde Gaz Romania SRL– 415 angajaţi, UMT SA – 268 angajaţi, Prompt SA – 178 angajaţi.

4.7.2. Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor economice locale, piaţa de muncă, dinamica şomerilor

Prin proiectul propus, care va duce la cresterea capacitatii de producţie, cumulat cu proiectele anterior aprobate si implementate, se estimează că pentru o productie de 62090 anvelope/zi va fi necesar un număr de 1673 persoane salariate.

Platforma industriala Continental

87

Activitatea societăţii este în interdependenţă cu trendul industriei auto, căci cu cât cererea de autovehicule şi facilităţi de infrastructura este mai mare, cu atât va spori şi cererea pentru anvelope auto. Industria auto este stimulată prin mijloace etatiste în ţara noastră, ca de altfel şi în alte state. În Timişoara societăţi cu capital german (Dräxlmaier, Kromberg&Schubert, ContiTech) sunt furnizori de seamă pentru industria auto reprezentând totodată şi investiţii locale semnificative. Odată cu demararea investiţiilor germane a crescut şi valoarea terenurilor in zonele de amplasare ale întreprinderilor, iar numărul şomerilor a scăzut, fiind foarte redus în Timişoara (sub 2%). 4.7.3. Public posibil nemultumit de existenta proiectului Identificarea publicului posibil nemultumit de existenta proiectului se realizeaza prin modalitatea anuntului public (in presa locală, la sediul primariei, la sediul titularului de proiect) asupra demararii proiectului, conform procedurii prevăzute în Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private. Ca urmare a îndeplinirii acestei proceduri, nu s-a identificat public posibil nemultumit.

4.7.4.Informatii despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor

Studii ample intreprinse la nivel national pe o perioada de 14 ani releva o inrautatire

a starii de sanate a populatiei Romaniei, cu cresterea incidentelor de boli ale aparatului

circulator si ale tumorilor dupa cum rezulta din graficul de mai jos : Pentru Timisoara si in special pentru zona studiata s-a elaborat in anul 2011 un

studiu privind ‘’Evaluarea de risc si impactul asupra starii de sanatate a populatiei in relatie cu amplasarea si functionarea Continental Automotive Products, localitatea Timisoara, judetul Timis’’. S-au distribuit spatial in aria de studiu frecventa de cazuri de afectiuni cronice,

88

inregistrate al medicii de familie, pe o perioada de 11 ani (2000-2010). a) Metoda de studiu : pentru afectiunile cronice s-au calculat frecvente la 1000 de locuitori, pe fiecare an, in perioada 2000-2010. b) Aria de studiu a fost impartita in functie de distanta fata de obiectiv, in 11 zone. Mentionam ca impartirea in cele 11 zone s-a facut strict tehnic, in vederea prelucrarii datelor. Zona 4 ( Viilor) se incadrează ca arie în amplasamentul studiat. c) Rezultatul investigatiei este:

Distributia bolilor Nr. trepte de evaluare ( 1 min ÷ 9 max )

Rezultat pe zona viilor ( zona 4 )

afect. cardiovasculare cronice 6 1 cardiopatie ischemica cronica 5 1 hipertensiune arteriala 6 1 afect. cerebrovasculare 9 1 afect. respiratorii cronice 9 2 astm bronsic 6 2 BPOC 5 1 bronsita cronica 6 1 afect. digestive cronice 5 1 afect. endocrine 8 2 afect. renale cronice 7 1 afect. musculoscheletale 6 1 afect. ale SNC 5 1 anemii 9 1 malformatii 5 1 tumori benigne 8 1 tumori maligne 6 2 tumori maligne respiratorii 6 2 Concluziile elaboratorilor Studiului: ‘’Evaluarea de risc si impactul asupra starii de sanatate a populatiei in relatie cu amplasamentul si functionarea Continental Automotive Products, localitatea Timisoara, judetul Timis’’ sunt: « Emisii continue sau intermitente, de intensitate scazuta, cu un potential redus de periclitare a sanatatii publice […] se procedeaza la informarea selectiva privind lipsa pericolului real pentru sanatate […]. Perceptia riscului este puternic influentata de factorii psihosociali. Chiar si cand concentratiile poluantului chimic sunt in zona de siguranta, sub nivelele maxime admise de lege, temerile oamenilor exista iar ele trebuie intelese. » De asemenea plangerile populatiei privind disconfortul: Acest aspect « este legat de perceptia ‘’riscului pentru populatie’’ - indicator subiectiv, la randul lui - care nu se afla intr-o relatie nemijlocita cu riscul ‘’real’’ estimat de specialisti ; perceptia se poate situa uneori la mare distanta fata de marimea riscului ‘’real’’ ».

In conditiile ‘’worst case scenarios’’, riscurile aditionale de a dezvolta o tumora maligna (cancer) estimate teoretic pentru grupurile populationale din aria de influenta a obiectivului, ca urmare a expunerii la concentratiile de benzen din emisii (furnizate de catre beneficiar), s-au incadrat intr-o plaja de valori cuprinse ca ordine de marime intre 10-9 ( 1 la miliard ) si 10-4 ( 1 la zece mii ), deci fara motiv de ingrijorare in ceea ce priveste sanatatea umana.

Normele stabilite la nivel international sunt aplicabile la diferite niveluri locale, si asta deoarece, expunerea si respectiv efectele adverse asupra sanatatii umane asociate acestuia, nu tin cont de aspecte subiective ci doar de aspecte obiective, de indicatori masurabili […].

Autorii studiului subliniaza ca : « Normele, standardele in cazul poluarii mediului cu substante periculoase si efectele acestora supra organismului uman nu se stabilesc pe

89

criterii administrative, nici subiective. Astfel spus, pentru acelasi tip de tehnologie nu putem lua decizii diferite cu privire la limitele expunerii umane functie de granite, de criterii administrative, sau orice alti factori subiectivi, altfel decat pe baza evaluarilor si a evidentelor stiintifice si luand in considerare reglementarile internationale, regionale si statale in vigoare. Patologii cronice investigate in aria de studiu s-au caracterizat printr-o mare variabilitate, fara sa gasim preferential frecvente mai crescute ale acestor afectiuni in zonele situate mai aproape de obiectiv.

Tabloul obtinut din analiza datelor culese de la medicii de familie din aria de studiu, nu urmeaza nici un pattern specific. » 4.7.5. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale locuitorilor Proiectul propus, respectiv modificarile aduse halei 4 si cresterea productiei pana in anul 2015 va avea un potential direct limitat asupra conditiilor de viata ale locuitorilor, insa indirect, daca urmarim tot lantul logistic generat de stabilizarea si sporirea investitiei in zona, vom putea constata o crestere a gradului de ocupare ocupatională, ceea ce va duce la o crestere a veniturilor, urmand o crestere a consumului si a nivelului de trai pentru un numar de cateva zeci sau sute de familii.

4.7.6. Masuri de diminuare a impactului Pentru impactul economic nu se impun măsuri de diminuare, caci acestea sunt benefice. Privind rata imbolnavirilor, cifrele statistice nu sunt imbucuratoare nici la nivel national, nici la nivel local. Avand in vedere ca nu s-au putut stabili corelatii intre funcţionarea obiectivului si incidenta bolilor, se poate deduce – de vreme ce rata imbolnavirilor la unele boli grave creste la nivel national – ca exista un substrat sinergic, ce necesita mijloace de abordare holistice de analiza si remediere, care exced sarcina prezentului studiu. 4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL ARHEOLOGIC

Patrimoniul cultural nu este afectat de proiectul propus, nici de amplasarea acestuia. În apropierea amplasamentului studiat se află un punct de interes etnic, Muzeul Satului11, însă nu sunt interferenţe intre acesta si obiectivul propus, cu atat mai mult cu cat intre muzeul in aer liber si incinta Continental isi desfasoara activitatea o alta unitate industriala – TRW Automotive. Construcţiile taranesti din muzeu nu sunt afectate de vecinatatea cu platforma industriala. Alte obiective culturale, de patrimoniu sau puncte de interes local nu sunt in perimetrul studiat.

CAPITOLUL 5 ANALIZA ALTERNATIVELOR

Dupa cum s-a aratat in primul capitol, s-au avut in vedere 3 alternative: cea in care

nu se va derula niciun proiect (alternativa 0), cea in care se va construi inca o hala pentru marirea capacitatii de vulcanizare si pentru aria controlului final pe amplasamentul studiat 11 Muzeu in aer liber in cadrul Padurii Verzi, cu case taranesti

90

(alternativa 1), precum si cea de-a treia alternativa, in care se vor reorganiza suprafeţele existente, astfel incat sa se optimizeze fluxul tehnologic general si sa se poata integra noile necesitati si oportunitati de productie in cadrul halei 4 existente, care va avea atat destinatia de hala de depozitare, cat si de productie (alternativa 2).

Pentru analiza alternativelor la proiectul propus, s-a folosit metoda V.STAHLMANN – DE GROOT, cu trei trepte calitative de clasificare relativă.Metoda a fost transpusă şi adapatată prezentului studiu, pentru analiza şi aprecierea influenţelor antropice şi pentru structurarea problematicii rezultate.

Criteriile de apreciere au fost notate A, B, C, cu urmatoarele semnificatii: A = efect semnificativ B= efect nesemnificativ C= fără efect. Alternativa 0: Nu se va derula nicio investitie noua. Nu se va modifica situatia

existenta. In absenta proiectului, aspectele de mediu se vor prezenta dupa cum rezulta din grila de eco-apreciere de mai jos:

Criteriu de apreciere

Nr crt

Aspecte de mediu

Alternativa 0 A B C

Observaţii

1 Calitatea apei Nu se vor schimba parametrii existenti 2 Calitatea aerului Nu se vor schimba parametrii existenti 3 Zgomot/vibraţii Nu se vor produce zgomote 4 Sol/subsol Nu se vor schimba parametrii existenti 5 Radiaţii Nu se vor produce radiatii 6 Ecosistem, biodiversitate Nu se vor schimba parametrii existenti 7 Deşeuri Nu sunt prezente pe amplasament 8 Substanţe periculoase Nu sunt prezente pe amplasament 9 Încadrarea în planurile de urbanism Nu e cazul 10 Aşezări umane Nu se va modifica situatia existenta

EVALUARE 0 0 10

Aceasta alternativa releva absenta oricarei schimbari in situatia existenta, insa nu releva avantaje pentru aspectele de mediu.

Alternativa 1: Se va construi o hala noua pe un teren intr-o alta zona industriala a oraşului, astfel incat sa se creeze o sectie de vulcanizare si una de control final.

In acesta alternativa, pe perioada lucrarilor de constructii se va crea o presiune asupra aerului (pulberi, noxe suplimentare de ardere de la alta centrala de producere a aburului, zgomot), asupra apei – consumator nou pentru centrala termica, statie de racire a apei tehnologice , asupra solului – prin procentul de ocupare al terenului, precum si prin posibilitatea aparitiei de scurgeri accidentale sau depozitari necontrolate de deseuri, pe suprafete nebetonate.

Presiunea antropica creata de un santier de constructii este temporara si cu efecte nesemnificative asupra mediului pe termen mediu si lung. Insa aparitia unei constructii cu destinatie de productie industriala, creează efecte pe termen mediu si lung asupra urmatoarelor aspecte:

91


Nr crt

Aspecte de mediu

Alternativa 1 A B C

Observaţii

1 Calitatea apei Nou generator de apa uzata 2 Calitatea aerului Modificare parametrii existenti 3 Zgomot/vibraţii Zona industriala 4 Sol/subsol Presiune asupra solului pe termen lung 5 Radiaţii Nu se vor produce radiatii 6 Ecosistem, biodiversitate Zona industriala 7 Deşeuri Managementul deseurilor cf. legii 8 Substanţe periculoase Influenteaza aspecte multiple 9 Încadrarea în planurile de urbanism Zona industriala 10 Aşezări umane Modificari in transport/trafic, populare

EVALUARE 2 7 1 Desi predomina efectele care nu sunt semnificative, avand in vedere atat natura

amplasamentului alternativ luat in considerare, cat si compararea previzionabila cu incadrarea in limitele legale a paramentrilor luati in considerare, exista si factori indirecti de care trebuie sa se tina seama:

Odata cu existenta unei noi hale de productie cu peste 100 angajati si cu necesitati de aprovizionare si livrare marfa, apare o schimbare in trafic. Apare necesitatea de a organiza transportul pana la hala de productie (amplasamentele adecvate fiind situate in afara rutelor de transport public urban) pentru 3 schimburi, deci 6 curse, la care se adauga si transportul cu mijloace proprii ale angajatilor, precum si transportul greu – pentru aprovizionare/livrare marfa. De asemenea, pentru ridicarea diferitelor tipuri de deseuri, este necesara deplasarea suplimentara a prestatorilor de servicii.

Pe langa costurile legate de aceste transporturi, trebuie luate in considerare noxele rezultate din traficul rutier intensificat.

Aceasta alternativa necesita investitii deosebite in infrastructura: utilitati (energie electrica, gaz, alimentare si evacuare de ape), drumuri, cai de acces, comunicatii, sisteme de protectie, etc.

Odata cu fragmentarea fluxului tehnologic prin incarcarea semifabricatelor intr-o locatie si transportarea acestora in alta locatie pentru continuarea procesului tehnologic de fabricatie, se măresc timpii de productie, astfel incat productivitatea scade.

Avand in vedere cele de mai sus, din punct de vedere economic, tehnologic, sau de protectie a mediului, aceasta varianta nu a fost considerata optima.

Alternativa 2: Pentru rezolvarea noilor necesitati de producţie, se vor reorganiza

spatiile existente in incinta in care se desfasoara actualmente activitatea, astfel incat noile cerinte sa isi gaseasca rezolvarea, fara crearea unor presiuni indezirabile asupra aspectelor de mediu.

Astfel, se va diminua spaţiul de depozitare actual al produselor finite, optimizand fluxul de productie – livrare, conform principiului first in first out, iar in suprafata degajata rezultata, se vor organiza in principal urmatoarele spatii: aria de vulcanizare si aria de control final.

Se va utiliza infrastructura existenta, privind utilitatile, caile de acces, comunicatiile. Se vor organiza fluxurile astfel incat sa se scurteze timpii si traseele de transfer ale

materiilor prime si produselor finite. Pentru organizarea ariei de vulcanizare se vor folosi sisteme de ventilatie si dotari similare celor proiectate si puse in functiune initial ca proiecte-pilot (pentru conformarea cu cerintele de protectie a mediului), apoi extinse la nivel de unitate, astfel incat activitatea sa se desfasoare fara crearea de disconfort olfactiv asupra populatiei.

92

S-au analizat aspectele de mediu luandu-se ca punct de referinta situatia actuala. Fata de aceasta, prin implementarea proiectului propus rezulta:


Nr crt

Aspecte de mediu

Alternativa 2 A B C

Observaţii

1 Calitatea apei Nu se vor schimba parametrii existenti 2 Calitatea aerului Modificari minore parametri existenti 3 Zgomot/vibraţii Nu se vor produce modificari 4 Sol/subsol Nu se vor schimba parametrii existenti 5 Radiaţii Nu se vor produce radiatii 6 Ecosistem, biodiversitate Nu se vor schimba parametrii existenti 7 Deşeuri Volum suplimentar de gestionat 8 Substanţe periculoase Volum suplimentar de gestionat 9 Încadrarea în planurile de urbanism Nu se va modifica situatia existenta 10 Aşezări umane Nu se va modifica situatia existenta

EVALUARE 1 2 7

- varianta este sustenabila tehnico-economic ; - varianta nu va avea un impact suplimentar semnificativ asupra mediului, deoarece :

nu va mari peste valoarea prag de 15 t/an consumul de solventi cu continut de COV. Din Bilantul de COV anexat (ANEXA 4 ) rezulta ca in anul 2015 cantitatea maxima de consum de solventi organici cu continut de COV va fi de 13,78 t/an fata de 13,56 tone in 2010, deci cresterea va fi nesemnificativa, fiind luate masurile de inlocuire, respectiv diminuare a preparatelor cu continut ridicat de COV.

Consum COV

12.5

13

13.5

14

14.5

15

2010 2015 HG 699

anul

llim

ita

calitatea aerului nu va suferi modificari semnificative, situandu-se in limitele admise în legislatia in vigoare, fiind luate in acest sens incă de la faza de proiectare masurile pentru conformare, analizate de către autoritatea de reglementare in domeniul protectiei mediului pentru intreg punctul de lucru.

calitatea apei, solului sau subsolului nu vor fi influentate de implementarea proiectului propus, deoarece procesele tehnologice se desfasoara in cadrul halei, in care sunt montate cuve impermeabile pentru presele de vulcanizat, hote de exhaustare cu filtre pentru pulberi, sistem de ventilatie .

din punct de vedere olfactometric, masuratorile olfactometrice efectuate in urma implementarii modulului pilot de instalatie de ventilatie fortata din anul 2010 au indicat o reducere de 50% a concentratiei de miros maximă comparativ cu rezultatele din octombrie 2008, ceea ce a indreptatit măsura extinderii implementării

93

proiectului tehnic pentru sistemul de ventilatie accelerata fortata in intreaga arie de vulcanizare.

Avand in vedere considerentele de mai sus, s-a ales ca varianta optima cea de-a treia varianta, care combina optimizarea tehnologica si economica cu un impact pozitiv socio-economic pe fondul unui impact controlat in limitele prevazute de legislatie asupra factorilor de mediu aer si apa.

CAPITOLUL 6

MONITORIZAREA

In timpul fazei de constructie nu este necesara monitorizarea factorilor de mediu, datorita faptului ca lucrarile se desfoasoara in interiorul halei existente.

In timpul fazei de funcţionare monitorizarea va avea in vedere cu preponderenta factorul de mediu aer, avand in vedere localizarea unitatii de productie, profilul de activitate, precum si reclamatiile anterioare.

Plan pentru monitorizarea si automonitorizarea emisiilor de poluanti in mediu Factor mediu

Zona Tip cos /

exhaustare

Dotare Loc prelevare Indicator monitorizat

Frecventa

Nr pc.

ciclon

filtru textil autoscutura

re cos ciclon pulberi anual 1 Aria mixing

existenta calandru cos calandru pulberi anual 1

Aria extrudare existenta

exhaustare fortata filtru metalic cos extruder pulberi anual

2

pulberi semestr 6

COV semestr 5 exhaustare

fortata schimbator

caldura cuva 1-12 cos

exhaustare fortata COV semestr 1

Automonitorizare 2 cosuri cuvele 10 -

12 COV trimestr

semestr

pulberi semestr 5

ventilator axial filtru metalic

cuva 1-12 cos cu ventilator axial

(total 72) COV semestr 5

Aria vulcanizare existenta (Hala1)

Automonitorizare 2 cosuri cuvele 10 -

12 COV trimestr

semestr

pulberi semestr 3

COV semestr 3

AER

- E

mis

ii

Aria vulcanizare

viitoare (Hala 4)

ventilator axial filtru metalic

cuva 1- 8 cos cu ventilator axial (

total 48)

COV semestr 1

94

- - parcare PM10 semestr 1

- - limita proprietate cu Linde Gaz Romania PM10

semestr 1 AE

R -

Imis

ii Limita

amplasam.

- - limita proprietate cu

UMT PM10 semestr 1

Limita amplasam. - - limita de proprietate Zgomot anual 1

- - limita proprietate cu Linde Gaz Romania Zgomot anual 1

ZGO

MO

T

Limita amplasam.

- - limita proprietate cu

UMT Zgomot anual 1

- -

pH, materii in suspensie, CCOCR,

CBO5, azot amoniacal, fosfor total,

sulfiti, sulfati, substante

extractibile cu solventi organici,

detergenti sintetici

biodegradabili

semestr 1

APA

UZA

TA

men

ajer

&te

hnol

ogic

Limita amplasam. - existent

- -

inainte de evacuarea in canalizarea municipala

Zn, Pb, Cd, Cu, Cr total,

Ni semestr 1

APA

PLU

VIAL

A

si a

pa c

ircui

t rac

ire

Limita amplasam. - existent

- -

inainte de evacuarea in

bazinul de retentie tampon al

platformei UMT

pH, materii in suspensie, CCOCr, CBO5, azot total, azot amoniacal, fosfor total, substante extractibile in solventi organici, produse petroliere, Zn, reziduu filtrat la 1050C

lunar 1

CAPITOLUL 7 SITUATII DE RISC

Societatea este certificată pentru implementarea si menţinerea unui sistem de management de mediu in conformitate cu standardul ISO 14001. Acest sistem de management presupune in primul rand conformarea cu prevederile legale si alte cerinte (autoritati, societati invecinate, etc), instruirea personalului, imbunatatirea continua a

95

targeturilor de mediu, si nu in ultimul rand gestionarea situatiilor de risc, prin optimizarea capacitatii de raspuns.

Sistemul de management de mediu include formarea unor structuri adecvate, alocarea responsabilitatilor, descrierea practicilor, elaborarea si mentinerea de proceduri specifice, precum si resursele necesare gestionarii situatiilor de risc.

Situatiile de risc se refera la riscurile naturale (cutremur, inundatii), precum si la riscurile industriale.

a) Riscuri naturale: Din punct de vedere tectonic, Timişoara este este amplasata într-o arie cu falii

orientate est-vest, marcată de existenţa vulcanului stins de la Şanoviţa, precum şi de apele mineralizate din subsolul Timişoarei, cele de la Calacea spre nord şi Buziaş- Ivanda în sud. Un focar secundar se află chiar sub vatra oraşului Timişoara, insa miscarile tectonice din Timisoara nu sunt puternice. Din informaţiile istorice rezultă că în perioada 1901-1950 au fost semnalate 129 cutremure, iar în perioada 1951-1999 au fost înregistrate 97 cutremure, provocând pagube minore clădirilor vechi. Cele mai importante mişcări seismice înregistrate au fost cele din 1991 (12 iulie M = 5,7 ; 18 iulie M = 5, 6 ; 2 decembrie M = 5,5). Cutremurele bănăţene sunt caracterizate prin adâncimea mică a focarului (5-15 km), zonă redusă de influenţă în jurul epicentrului, mişcări orizontale şi verticale de tip impuls cu durată scurtă, perioade lungi de revenire în aceeaşi zonă. La aceste tipuri de seisme sunt afectate mai mult structurile rigide (zidărie, diafragme, panouri mari) şi mai puţin cele deformabile (cadre din beton armat sau metalice). In privinta inundatiilor, orasul este protejat prin intermediul dublei conexiuni Timiş –Bega, echipate cu nodurile hidrotehnice Coştei şi Topolovăţ. Pentru atenuarea viiturilor pe Behelea, s-a realizat rectificarea albiei şi construcţia barajelor Giarmata şi Dumbrăviţa. De asemenea, s-a realizat rectificarea pârâului Subuleasa, evitându-se inundaţiile în zona industrială Sud-Est (Calea Buziaşului) din Timişoara. Astfel, nu sunt necesare masuri deosebite pentru zona amplasamentului, nefiind considerata la risc. Alte riscuri naturale sunt improbabile in zona amplasamentului.

Riscurile naturale sunt identificate si - in cadrul procedurilor operationale - sunt descrise actiunile si responsabilitatile, in cazul aparitiei acestora, pentru limitarea pagubelor si evitarea accidentelor sau pierderii de vieti omenesti. In acest scop se fac instruiri si simulari.

b) Riscuri industriale

Cel mai grav risc industrial previzionabil in cazul celui mai nefavorabil scenariu este cel al exploziilor si incendiilor in lant, cunoscute sub denumirea “efectul dominoului”, generate de unitati industriale aflate sub incidenta acestui risc, denumite generic unitati SEVESO12. Incadrarea acestor unitati se face dupa criteriul cantitatii si periculozitatii materialelor (chimicale) stocate si manipulate. O unitate SEVESO in vecinatatea obiectivului studiat este SC LINDE GAZ ROMANIA SRL.. Drumurile de incinta aparţinând SC Continental şi SC Prompt se află la 100 m distanţă de amplasamentul SC LINDE GAZ ROMANIA SRL . Activitatea SC LINDE GAZ ROMANIA SRL este reglementata Autorizatia integrata de mediu nr. 2/16.05.2006, valabila pana in anul 2016, in care se mentioneaza ca „Întreaga zonă este împrejmuită şi accesul în instalaţie este limitat. Zonele cu pericol de explozie sunt delimitate şi marcate în interiorul incintei .

12 Dupa numele localitatii din Italia unde a avut loc un asemenea fenomen in trecut

96

Materialele combustibile sunt depozitate în recipienţi şi conducte închise. Pentru protecţia împotriva descărcărilor electrice, obiecitivul este dotat cu instalaţie de paratrăsnet verificată conform normativelor în vigoare [...] Riscurile specifice care pot determina apariţia unei situaţii de urgenţă în cadrul Linde Gaz România, sunt strict legate de gaze şi de comportamentul acestora în diverse situaţii. Astfel, situaţiile de urgenţă pot fi determinate de: - producerea unui incendiu în interiorul clădirilor, prin aprinderea gazelor manipulate (oxigen, acetilenă, hidrogen) la ieşirea acestora din instalaţie sau din butelii; - producerea unui incendiu în exteriorul clădirilor, prin aprinderea gazelor manipulate (oxigen, acetilenă, hidrogen) la ieşirea acestora din instalaţie sau din butelii; - scurgeri de gaze din instalaţie datorită apariţiei unor defecţiuni la sistemele de închidere; - scurgeri de gaze din instalaţie datorită apariţiei unor neetanşeităţi; - scurgeri de lichide (oxigen, azot, argon) pe timpul încărcării produselor în autocisterne; - apariţia unui incendiu la un generator de acetilenă; - descompunerea acetilenei în instalaţia de înaltă presiune; - încălzirea peste limite a unei butelii sau baterii de acetilenă (datorită surprinderii acesteia într-un incendiu sau din cauze neprevăzute).

In scopul prevenirii accidentelor actul de reglementare cuprinde urmatoarele obiective: “- aplicarea tuturor măsurilor care vizează sănătatea şi securitatea angajaţilor la locurile de muncă, precum şi protejarea mediului înconjurător; - prevenirea producerii accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase; - limitarea consecinţelor unor accidente asupra sănătăţii populaţiei, angajaţilor şi calităţii mediului; - conştientizarea de către angajaţi că prevenirea producerii unui acident major în care sunt implicate substanţe periculoase este mai importantă şi mai uşor de realizat decât limitarea consecinţelor unui astfel de accident. Principii de acţiune: Pentru realizarea tuturor obiectivelor propuse, menţinerea acestora în actualitate şi controlul privind punerea în aplicare a tuturor măsurilor care se impun, se urmăreşte desfăşurarea tuturor activităţilor în baza principiilor de acţiune descrise mai jos: - identificarea, monitorizarea şi evaluarea permanentă a factorilor de risc specifici, care pot genera evenimente periculoase; - stabilirea şi urmărirea punerii în aplicare a tuturor măsurilor şi acţiunilor de prevenire şi de pregătire a intervenţiei în caz de accident; - organizarea şi dotarea unor formaţiuni proprii de urgenţă şi stabilirea unui plan de organizare şi acţiune a acestora; - planificarea şi efectuarea de exerciţii şi aplicaţii, constând în acţiuni de alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi înlăturare a urmărilor accidentelor; - instruirea şi pregătirea permanentă a salariaţilor; - stabilirea şi transmiterea către toţi factorii implicaţi în activităţi (transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor) a regulilor şi măsurilor de protecţie specifice, corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport şi depozitare; - menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor tehnice proprii destinate intervenţiei şi ţinerea evidenţei şi a verificărilor periodice ale acestora. [...] Organizarea sistemului de management al securităţii în cadrul Linde Gaz România este foarte precisă, cu roluri şi responsabilităţi clare pentru fiecare participant.

97

Responsabilităţile personalului implicat în managementul securităţii sunt stabilite precis. [...] Instalaţiile sunt prevăzute cu sisteme automate de oprire şi semnalizare a depăşirilor parametrilor tehnologici, sunt prevăzute siguranţe de suprapresiune şi ventile de siguranţă la fiecare treaptă de comprimare”. Rezulta din cuprinsul actului ca toate procesele sunt tinute sub control, astfel incat sa nu se produca accidente de mediu. Unitatile din vecinatate efectueaza instruiri si simulari comune, iar Planul de urgenta interna al SC Linde Gaz Romania SRL este disponibil obiectivului studiat. Avand in vedere vecinatatea cu SC LINDE GAZ ROMANIA SRL, obiectivul studiat monitorizeaza atent emisiile de compusi organici volatili si preparatele periculoase. In privinta compusilor organici volatili, legislatia europeana, precum si cea nationala13, impun masuri de reducere si monitorizare in cazul in care consumul anual atinge anumite valori prag. Din anexa atasata (Bilant COV) rezulta ca SC CONTINENTAL nu va atinge valoarea prag nici la realizarea productiei maxime propuse de 62090 anvelope/zi. H.G. nr.804/2007 reglementează măsurile privind „prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, precum şi limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului” (art.1). Art.2 conţine adresabilitatea actului normativ: “ Art. 2. - (1) Prevederile prezentei hotarari se aplica amplasamentelor in cadrul carora sunt prezente substante periculoase in cantitati egale sau mai mari decat cele prevazute in anexa nr.1, partea 1 si partea a 2-a, coloana 2, cu exceptia prevederilor art. 10, 12 si 14, care se aplica oricarui amplasament in cadrul caruia exista substante periculoase in cantitati egale sau mai mari decat cele prevazute in anexa nr. 1, partea 1 si partea a 2-a, coloana 3. (2) In sensul prezentei hotarari, prin prezenta substantelor periculoase se intelege existenta efectiva sau anticipata a acestor substante pe amplasament sau a acelora care se considera ca pot fi generate daca se pierde controlul asupra unui proces chimic industrial, in cantitati egale sau mai mari decat valorile limita prevazute in anexa nr. 1, partea 1 si partea a 2-a.” Pe amplasament, niciun preparat, luat individual, nu este prezent într-o cantitate mai mare sau egală cu cantitătile relevante. Cantitatile luate in considerare pentru punerea in aplicare a HG 804/2007 sunt cantitati maxime, prezente sau posibil a fi prezente. Substantele periculoase existente pe amplasament in cantitati egale cu sau mai mici cu 2% din cantitatea relevanta au fost neglijate la calcularea cantitatii totale prezente, deoarece locatia lor pe amplasament este de asa natura incat nu pot actiona ca initiator al unui accident major in alta zona. Verificarea încadrării, respectiv aplicabilitătii s-a facut prin calcularea cantităţilor maxime de preparate (> 2% din cantitatea relevanta), posibil a fi prezente pe amplasament, cf. formulelor HG 804/2007:

Simbol Fraze R Cant. max. U.M. N 50 (incl.50/53) 63,16 tone T 23/24/25 7,00 tone

13 HG 699/2003 cu modificarile ulterioare

98

Calcul, cf. H.G. nr.804/2007: 63,16 tone / 100 = 0,634 =< 1 3,37 tone / 50 = 0,14 =< 1 0,63 + 0,14= 0,77 < 1

Rezultă că amplasamentul nu intră sub incidenţa H.G. nr.804/2007, deci nu se aplică procedura notificării, cf. Ord. MAPAM nr.1084/2003, care specifică în anexa 1, pc.2: “Prezenta procedura se aplica tuturor unitatilor economice care intra sub incidenta prevederilor Hotararii Guvernului nr. 95/200314”.

In cadrul procedurilor interne sunt identificate toate punctele de risc, respectiv toate locurile de munca cu risc potential, prin manevrarea materiilor prime si materialelor periculoase. Sunt elaborate instructiuni de lucru si se realizeaza instruiri in mod regulat. Sunt intocmite planuri de interventie si planuri de prevenire pentru poluarile accidentale.

Sunt luate toate masurile tehnice si de management pentru prevenirea situatiilor de risc de incendiu sau explozie. Exista dotari specifice adecvate in fiecare sectie (sprinklere, stingatoare, iluminat de siguranta), precum si un plan de evacuare afisat la loc vizibil, asupra caruia personalul este instruit inca din prima zi de angajare.

CAPITOLUL 8 DESCRIEREA DIFICULTATILOR

La elaborarea studiului de impact asupra mediului nu au existat dificultati in ceea ce priveste documentarea tehnica, proiectantii punand la dispozitia elaboratorului datele solicitate, desi proiectul a suferit modificari de la depunerea Notificarii15 pentru demararea procedurii de obtinere a acordului de mediu, in luna iunie 2011. Prezentul studiu a avut in vedere varianta finala de proiectare pentru proiectul propus.

Dificultatile intampinate se refera la lipsa bazei legislative pentru incadrarea mirosurilor. Mirosurile tin de sensibilitatea si perceptia individuala, precum si de atitudinea subiectilor implicati, astfel incat aprecierea obiectiva este dificila.

CAPITOLUL 9

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Scopul lucrarii prezente: Studiul de impact asupra mediului, respectiv raportul la acest studiu, constituie o etapa de parcurs in evaluarea impactului asupra mediului in vederea emiterii sau respingerii motivate a acordului de mediu pentru proiectul propus: Modificari interioare partiale Hala 4. Realizare pasarela tehnologica”.

14 Abrogata şi inlocuita de HG 804/2007

15 cf. Ord. 135/2010

99

Studiul se elaboreaza pentru ca decizia finala ce se va lua de catre autoritati sa aiba un fundament obiectiv, bazat pe analize, studii stiintifice, calcule matematice, metode de prognoza, etc, conform prevederilor legale in vigoare. In continuare se va prezenta pe scurt activitatea propusa si implicatiile acesteia asupra mediului:

A) DESCRIEREA ACTIVITATII

Investitia consta in realizarea unor modificari interioare intr-o hala existenta (denumita Hala 4) pe amplasamentul in care isi desfasoara activitatea SC CONTINENTAL in Timisoara, pe str. A. Imbroane nr.9, intr-o zona industriala (denumita Zona industriala UMT).

Necesitatea modificarilor propuse rezida din faptul ca fabrica a fost conceputa in principal pentru productia de anvelope intre 13” si 16”. Datorita cresterii cerintei pe piata de anvelope cu dimensiuni mari in detrimentul anvelopelor cu dimensiuni mici (13” si 14”), in ultimii doi ani s-a inceput producerea anvelopelor Van (anvelope pentru microbuze si camioane mici) si a celor de 17”, iar in 2012 este preconizata inceperea productiei anvelopelor de 18”. Cerintele clientilor au crescut in ultima perioada atat in ceea ce priveste dimensiunile de anvelope solicitate cat si numarul acestora. Pentru a produce anvelope conform specificatiilor clientilor este necesar un timp de productie mai mare, cu o reorganizare a fluxurilor interne. Scopul modificarilor propuse: instalarea de echipamente si utilaje, care sa duca la optimizarea fluxurilor tehnologice si marirea capacitatii de productie de la 54000 anvelope/zi (capacitate care a fost autorizata) la 62090 anvelope/zi, pana in anul 2015.

Amplasament: Fabrica de anvelope auto din Timisoara este situata in partea nord-estica a orasului,

in zona industriala denumita “UMT” (sau “IMT” - Uzinele/Intreprinderea Mecanica Timisoara) datorita faptului ca amplasamentul a fost alocat activitatilor industriale in urma cu mai multe decenii. In aceasta zona industriala functioneaza mai multe societati cu activitate de productie, pe langa SC CONTINENTAL: SC Linde Gaz Romania SRL - ce are ca obiect de activitate fabricarea altor produse chimice organice de baza* fabricarea acetilenei si fabricarea gazelor industriale, SC TRW Automotive SRL - furnizor marcant pe piata automotive, produce volane si module airbag, SC UMT SA - ce are ca obiect de activitate productiv fabricarea echipamentelor de ridicat si manipulat.

Vecinatatile SC CONTINENTAL sunt: - Spre N-E si N-V - S.C. UMT S.A. - Spre S-V - S.C. Linde Gaz Romania S.R.L. - Spre S-E - str. Avram Imbroane.

In cadrul incintei obiectivului studiat, cu suprafata totala de 164.277 m2, activitatea se desfasoara actualmente in mai multe hale de productie, dintre care 4 sunt existente (halele 1 – 4), iar 3 se afla in diferite faze de implementare ale proiectelor aprobate (halele 5 -7).

Hala 4 - are actualmente destinatia de depozit anvelope. Suprafata halei este de 25250 mp. Se propune restrangerea ariei de depozit pentru anvelope pana la 15150 mp, iar in spatiul de 10100 mp rezultat se propune organizarea unui spatiu pentru vulcanizare anvelope si a unui spatiu de control final, precum si spatii auxiliare, cum ar fi un atelier mecanic, grupuri sanitare, precum si o pasarela tehnologica.

Etapele proiectului: a) Faza de constructie

Etapa de construcţie este propusă pentru perioada martie 2012 – august 2012 şi va cuprinde lucrări de modificare partiale la interiorul halei şi realizarea unei pasarele tehnologice între hala 4 si hala 7. Lucrarile de constructii au ca scop schimbarea de

100

destinatie partiala a halei 4, in 3 zone functionale: aria pentru echipamente energetice, aria pentru prese de vulcanizat, aria pentru control final anvelope vulcanizate.

b) Faza de functionare In faza de functionare in hala 4 se vor desfasura urmatoarele activitati principale:

depozitarea de anvelope, ca si in prezent, vulcanizarea anvelopelor in spatiul nou amenajat si controlul final de calitate al anvelopelor.

Pentru desfasurarea activitatilor din hala 4 se vor folosi urmatoarele utilitati: energie electrica, gaz metan, energie termica si apa. Toateaceste utilitati exista pe amplasament si sevor face doar racordurile si bransamentele necesare.

Procesul tehnologic: Procesul tehnologic general de fabricare al anvelopelor pe amplasament consta in: f) formarea amestecului de cauciuc (numit si compound) in aria de mixare (Hala 2 si

Hala 5 – proiect in implementare, care detine autorizatie de construire). g) fabricarea elementelor componente ale anvelopelor: camasa interioara, pereti

laterali, cale de rulare, cord metalic, cord textil, bandaj, talonului, apex-ului, a carcaselor si asamblarea elementelor componente ale anvelopei, spray-erea anvelopelor crude, eventuala recuperare a caii de rulare (Hala 1 existenta si Hala 7 in constructie, care detine autorizatie de construire),

h) vulcanizarea anvelopelor (Hala 1 existenta si Hala 4 propusa pentru modificare), i) controlul final al anvelopelor (Hala 3 existenta si Hala 4 propusa pentru modificare). j) depozitarea anvelopelor (Hala 4 propusa pentru modificare).

Procesul tehnologic de vulcanizare, ce se va desfasura in hala 4: In hala 4 se vor aduce semifabricatele, adica anvelopele formate si echipate, dar

nevulcanizate, din hala 7. Se vor introduce in presele de vulcanizare, unde vor fi aduse pana la temperatura optima pentru vulcanizare. Pentru atingerea temperaturii optime se foloseste aburul tehnologic. Dupa terminarea procesului de vulcanizare, anvelopele se scot din prese si se verifica din punct de vedere calitativ.

In timpul vulcanizarii se degaja caldura si noxe, care sunt exhaustate in atmosfera prin cosuri inalte, care sunt dimensionate de catre proiectanti astfel incat sa ridice aerul exhaustat la o inaltime optima pentru dispersarea lor in atmosfera.

S-au facut determinari (termice, analize de emisii si imisii) din care a rezultat faptul ca din punct de vedere cantitativ noxele sunt reduse, se inscriu in limitele legale, astfel ca nu sunt de natura periclitarii mediului sau sanatatii umane. Estimarea disconfortului creat de mirosuri provoaca dificultati datorita posibilitatii de aparitie a acestui aspect, chiar si la concentratii foarte mici de substante, concentratii care pot fi situate sub limita de detectie facand dificila sau imposibila masurarea.

Din procesul tehnologic rezulta si apa uzata, insa – conform analizelor efectuate pentru activitatea existenta – acestea se incadreaza in parametrii normati. Avand in vedere ca activitatea va fi gestionata corespunzator si in hala 4 modificata, ca instalatiile sunt corect proiectate si executate, nu se preconizeaza depasiri la indicatorii de calitate ai apelor uzate rezultate in urma activitatii.

Avand in vedere ca toate procesele se desfasoara in spatiu inchis, nu se vor produce poluari ale solului sau subsolului, sau afectarea peste limite admise a factorilor de meidu.

Managementul deseurilor Din activitatea de vulcanizare pot rezulta anvelope vulcanizate necorespunzator, iar in

urma controlului final pot rezulta, de asemenea, rebuturi. Toate deseurile, inclusiv cele care rezulta in celelalte hale, se colecteaza selectiv, se stocheaza temporar in recipienti adecvati si inscriptionati, dupa care se predau pe baza de documente justificative si de transport catre firme autorizate, fie pentru eliminare, daca nu se pot valorifica, fie pentru valorificare sau reciclare.

101

Pentru toate tipurile de deseuri generate se tine evidenta, conform prevederilor legale. Deseurile periculoase, care provin de la chimicale sau ambalaje de chimicale, se predau pentru incinerare.

B) METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

In evaluarea efectelor activitatilor propuse asupra mediului si sanatatii umane au fost luate în considerare efectele cumulative rezultate din activitatea industriala existenta, peste care se va suprapune activitatea propusa, in special procesul de vulcanizare.

Pentru a evalua nivelul impactului s-au luat în considerare cele mai defavorabile situaţii, considerând simultaneitatea desfăşurării tuturor activităţilor implicate în proiect. Acest mod de evaluare, în care efectele cumulative rezultă ca urmare a metodelor utilizate, a fost prezentat pentru toti factorii de mediu analizati si in mod special pentru factorul de mediu aer, conform Indrumarului Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului. S-au luat în considerare emisiile simultane de poluanţi din diferite puncte ale amplasamentului. Câmpurile concentraţiilor de poluanţi rezultate din calcule includ contribuţiile cumulate ale tuturor surselor de emisie de pe platforma industriala Continental. Pentru determinarea concentratiilor de poluanti la receptori, in raport cu activitatea existenta si cea propusa, s-a folosint un program de modelare matematica pentru calculul ariei de concentratii. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incât sa fie cuprinsă intreaga zona posibil afectata. Cu ajutorul programului informatic folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi. Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile legale in vigoare privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a anumitor poluanti in aerul inconjurator.

Pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei s-au folosit date publice, precum si datele rezultate din studiul ce s-a intocmit de catre Centrul de Mediu si Sanatate Cluj Napoca, in conformitate cu metodologia existenta, pentru a se stabili daca exista o corelatie intre imbolnaviri si activitatea Continental. Pentru evaluarea disconfortului produs de miros s-au folosit studiile de olfactometrie, acestea relevand ca mirosurile nu sunt greu suportabile sau pestilentiale, ci se incadreaza fie la “neutru”, fie la “uşor dezagreabil”. Nu s-au comparat rezultatele cu o baza normata, pentru ca acest aspect nu este reglementat in tara noastra.

C) DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ALE PROIECTULUI PROPUS ASUPRA MEDIULUI

Datorita numarului mare de indicatori care caracterizeaza componentele de mediu, evaluarea impactului asupra mediului impune o apreciere globala pentru starea de calitate a factorilor de mediu, in ansamblu.

Avand in vedere cumularea proiectului propus cu activitatea prezenta si viitoare, s-a apelat la un sistem de evaluare matriceal, in care s-au analizat aspectele de mediu relevante, precum si efectele generate de proiect asupra mediului. S-a folosit matricea tip Leopold, inscriindu-se pe o axă aspectele de mediu ce determină un impact asupra mediului, iar pe cealaltă axă efectele proiectului asupra factorilor de mediu.

S-au identificat factorii de mediu relevanti si aspectele de mediu pentru acestia: -Pentru factorul de mediu apa: - supraexploatarea resursei (peste limita autorizată)

- parametrii apei uzate evacuate(depasirea LMA) - infiltrati, varsari scurgeri

-Pentru factorul de mediu aer: - emisiile de pulberi(depasirea VLE) - emisiile gazoase(depasirea VLE)

102

- mirosul - zgomot/vibratii (depasirea LMA) - radiatiile

-Pentru factorul de mediu sol: - infiltratii, varsari, scurgeri - utilizarea neconforma a terenului

-Pentru biodiversitate/peisaj: - modificari de productivitate a ecosistemelor - diminuarea diversitatii biologice - modificari de peisaj

-Pentru factorul socio-economic: - utilizarea necorespunzatoare a suprafetelor - afectarea bunurilor de patrimoniu - producerea de prejudicii populatiei

- producerea de prejudicii bunurilor materiale publice sau private - afecatrea starii de sanatate a populatiei (inclusiv disconfort)

Apoi s-a stabilit daca efectele asupra mediului ale proiectului propus sunt directe sau indirecte, secundare, daca efectele se cumuleaza cu altele similare generate fie de obiectiv, fie de vecinatatile acestuia. De asemenea, s-a analizat durata efectelor, precum si daca acestea pot fi permanante sau temporare.

Analizand impactul, trebuie observat ca un impact poate fi atat negativ, caz in care se impun masuri de diminuare, remediere sau stopare, in functie de gravitatea acestuia, cat si pozitiv, caz in care fie nu se impun masuri suplimentare, fie se impun masuri de continuare sau stimulare a efectului.

Pentru a da masura efectului, s-a stabilit o scala cu valori pozitive, care sa reflecte bonitarea efectului asupra factorului de mediu, astfel:

1- impact puternic asupra factorului de mediu 2- impact moderat asupra factorului de mediu 3- impact nesemnificativ asupra factorului de mediu S-a atribuit fiecarui efect al proiectului, pentru cate un aspect de mediu, o valoare din

intervalui scalei de bonitate, in concordanta cu impactul efectului asupra aspectului de mediu analizat, iar in final a rezultat scorul aspectului de mediu evaluat, prin media scorurilor fiecarui efect. Prin media scorurilor aspectelor de mediu corespunzatoare unui factor de mediu se evalueaza impactul respectivului factor de mediu. S-a inscris apoi valoarea scorului pe cate o axa pentru fiecare factor de mediu analizat, conform metodei grafice Rojanschi, prin reprezentare intr-un sistem multiaxa radiala a factorilor de mediu. Pentru cei cinci factori analizati, s-au trasat cinci axe radiale. Prin unirea cu segmente a punctelor ce reprezinta valorile scorului pentru fiecare factor de mediu, s-a obtinut un pentagon. Prin planimetrie s-a determinat aria pentagonului rezultat - Sr. De asemenea s-a notat pe axe valoarea maxima a scorului posibil, pentru fiecare factor analizat. Prin unirea cu segmente a punctelor corespunzatoare valorilor maxime ale scorurilor pentru fiecare factor de mediu analizat, s-a obtinut un al doilea pentagon, care reprezinta starea ideala16, in care factorii de mediu nu sunt afectati prin proiectul propus.

S-a determinat aria pentagonului pentru starea ideala Si. Raportul IPG= Sr/Si, defineste indicele starii de poluare globala. Cand raportul este egal cu 1 se atinge starea ideala, in care mediul nu este afectat de proiect. In cazul proiectului prezentat, valorile scorurilor din matrice au fost inregistrate pe axe si au rezultat pentagoanele din figura alaturata:

16 Colorat in verde

103

Suprafetele masurate sunt: Si =2,62 unitati Sr=2,41 unitati IPG= 2,41/2,62=0,92.

Rezulta ca mediul nu va fi afectat semnificativ prin modificarile propuse, avand in vedere scorul de 0,92. In Anexa 5 este prezentata “Matricea de evaluare a impactului asupra mediului.” D) PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII/STANDARDULUI DE VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE AFECTATE DE IMPACT

Din analiza datelor socio-economice si urbanistice din ultimii trei ani (2009 – 2011) rezulta ca tendinta zonei este una de dezvoltare, cu investitii socio-economice si urbanistice ale persoanelor fizice si juridice.

Nu exista un pattern al predilectiei de dezvoltare imobiliara in zona, in toate directiile cardinale existand emise autorizatii de construire (mai putin in nord-est, est, partial sud,unde se intinde Padurea Verde). Astfel, studiind preferinta pentru dezvoltarea imobiliara in zona, se constata ca s-au emis de catre Primaria Timisoara, 76 de autorizatii de construire, care vizeaza:

- constructii si extinderi locuinte – str. Strugurilor – 3 autorizatii. Strada se afla la vest-nord-vest de SC CONTINENTAL, la o distanta de cca 50 m - in punctul cel mai apropiat.

- constructii si extinderi (mansardari) locuinte, retele edilitare – str.Lorena – 10 autorizatii. Strada se afla la sud fata de SC CONTINENTAL, la o distanta de 650 m in punctul cel mai apropiat.

- constructii si extinderi (mansardari) locuinte, retele edilitare – str. Stuparilor - 6 autorizatii. Strada se află la vest –nord-vest fata de SC CONTINENTAL, la 470 m.

- constructii si extinderi (mansardare bloc) – Calea Lipovei – 2 autorizatii. Calea Lipovei se afla la nord-vest fata de SC CONTINENTAL, la o distanta de 1,5 km in punctul cel mai apropiat.

- constructii si extinderi, schimbari destinatii - str. Sf.Apostoli Petru si Pavel - 7 autorizatii. Strada se afla la vest fata de SC CONTINENTAL, la o distanta de 600 m in punctul cel mai apropiat.

- Constructii, extinderi, schimbari destinatie, reţele edilitare –str. Telegrafului – 11 autorizatii. Strada se afla la 780 m sud fata de SC CONTINENTAL, in punctul cel mai apropiat.

104

- Constructii, extinderi, schimbari destinatie, reţele edilitare se regasesc si pe celelalte strazi invecinate: Gh. Adam, Zurich, Demetriade, Albinelor, etc.

De remarcat este faptul ca in anul 2010 s-au emis doua autorizatii de construire pentru spitalele din zona: autorizatia nr.2303/28.12.2010 - Beneficiar MUNICIPIUL TIMISOARA, pe str. Gh. Adam (SPITALUL NOU) nr.13 Lucrari tip a)- Constructii pentru sanatate- Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea ambulatoriului Spitalului Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie "Dr. VICTOR BABES" TIMISOARA conform art.54 alin.4 din Ordinul 839/2009. Zona C si autorizatia nr. 399/26.03.2010 – Beneficiar - INSTITUTUL DE BOLI CARDIOVASCULARE TIMISOARA, str.Gh. Adam nr.13 Lucrari de tip a) - Constructii pentru sanatate - Continuare de lucrari la AC 3505/28.12.2006- Extindere (corp C) in regim D+P+3E la Institutul de Boli Cardiovasculare. Zona C. St = 10504 mp, Sc = 760 mp, Sd = 3800 mp.

Aceste dezvoltari demonstreaza o evolutie fireasca, pozitiva in arealul studiat. Constructiile de sanatate trebuie sa respecte prevederile HG 525/1996, respectiv

nu se amplaseaza in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu). Pentru aceeasi perioada, s-a studiat o arie-reper, zona opusa oraseneasca, cea

sudica, aria str. Ranetti – Rusu Sirianu - Calea Sagului, pe o zona similara ca si cuprindere si ca si constructii (zona case individuale si locuinte colective, blocuri, comert, servicii, etc). In zona-reper s-au emis doar 25 autorizatii de construire intre anii 2009 – 2011.

Dezvoltarile si investitiile sunt un indicator de bunastare, astfel ca nu se poate conchide ca activitatea prezenta defavorizeaza zona – privind datele obiective (analize, rapoarte, studii, date statistice) aratate in cuprinsul acestei lucrari.

CONCLUZIE FINALA

Mediul inconjurator trebuie privit sub aspectul dezvoltarii durabile, astfel incat utilizarea prezenta, precum si cea pe termen scurt si mediu a unui areal sa nu produca prejudicii ambientului pe termen lung. Astfel, mediul trebuie considerat sub toate aspectele sale, pornind de la istoricul zonei, destinatia terenului, reglementarea zonei din punct de vedere urbanistic, incadrarea in prevederile legale. Mediul antropic, mai ales cel citadin si cu atat mai mult cel al unei arii industriale are caracteristici specifice, mediul nefiind similar unei zone nemarcate de interventia antropica. In acest caz se pune problema compararii cu un dat imuabil si nu a compararii cu o situatie ideala, care nu mai corespunde de decenii sau secole realitatii. Traiul intr-un mediu citadin are avantajele si dezavantajele sale, insa respectarea prevederilor legale e o conditie sine qua non a existentei actuale. S-au analizat factorii de mediu din zona amplasamentului studiat si rezulta ca acestia se incadreaza in parametrii impusi prin legislatia in vigoare. In concluzie, nu se intrevad elemente obiective care sa impiedice investitia propusa, insa atat investitorul, cat si autoritatile trebuie sa monitorizeze factorii de mediu si sa ia masurile ce se impun pentru un mediu optim, atat pentru investitii, cat si pentru viata.

105

CUPRINS

Introducere Capitolul 1. Informatii generale

1.1.Informatii despre titularul proiectului

1.2.Informatii despre autorul studiului

1.3.Denumirea şi amplasarea proiectului .

1.4.Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

1.4.1.Etapa de constructie

1.4.2.Etapa de functionare

1.5.Informatii privind resursele energetice

1.6.Informatii despre materiile prime, substante sau preparate chimice

1.6.1.Substantele si preparatele chimice folosite la fabricarea anvelopelor auto

1.6.2.Materii prime intrate in procesul din Hala 4

1.6.3.Substantele si preparatele chimice folosite la fabricarea anvelopelor auto la S.C.

CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L.

1.7.Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa

1.8.Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele

1.9.Informatii despre documentele.reglementarile existente privind planificarea

/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

1.10.Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura

existenta

Capitolul 2. Procese tehnologice

2.1.Procese tehnologice de productie

2.1.1.Dotari specifice (pentru hala 4 modificata)

2.1.2.Asigurarea mediilor energetice si a utilitatilor

2.1.3.Sisteme proprii de supraveghiere a instalatiilor si proceselor tehnologice

2.1.4.Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus

2.1.4.1.Procesul tehnologic de vulcanizare

2.1.4.2.Procesul tehnologic de control final

2.1.5.Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai

bune tehnici disponibile

2.2. Activitati de dezafectare

106

Capitolul 3. Deseuri

3.1.Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor 3.1.1.Generarea deseurilor

3.1.2.Managementul deseurilor

Capitolul 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora

4.1.Apa

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului 4.1.1.1.Starea apelor subterane

4.1.1.2.Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata

4.1.1.3.Informatii de baza despre apa subterana

4.1.2.Alimentarea cu apa a obiectivului propus

4.1.2.1.Caracteristici cantitative ale sursei de apa

4.1.2.2.Descrierea gospodariei de apa

4.1.2.3.Necesarul si utilizarea de apa

4.1.2.4.Informatii privind calitatea apei folosite

4.1.2.5.Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii propuse

4.1.3.Managementul apelor uzate

4.1.3.1.Cantitati de ape uzate evacuate

4.1.3.2.Regimul/graficul generarii apelor uzate

4.1.3.3.Refolosirea apelor uzate

4.1.3.4.Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti

4.1.3.5.Sistemul de colectare al apelor uzate

4.1.3.6.Locul de descarcare a apelor uzate neepurate/epurate

4.1.3.7.Indicatori fizico-chimici ai apelor uzate


4.1.4.1.Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice

ale amplasamentului proiectului

4.1.4.2.Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate

4.1.4.3.Posibile descărcări accidentale de substanţe poluante în corpurile de apă

4.1.4.4.Impactul transfrontiera


4.1.7.1.Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor

de apa

4.1.7.2.Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica.

4.1.7.3.Masuri de prevenire a poluarilor accidentale a apelor

107

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

4.2.1.1. Condiţii de climă şi meteorologie

4.2.1.2. Informaţii despre temperatură, precipitaţii 4.2.1.3. Scurtă caracterizare a surselor de poluare existente în zona

4.2.2. Surse si poluanti generati

4.2.2.1.Surse si poluanti din faza de functionare

4.2.2.2.Surse de poluanti pentru faza de constructie

4.2.3. Caracterizarea surselor din punct de vedere dimensional si al dirijarii emisiilor

4.2.4. Inventarul emisiilor pentru situatia de functionarea actuala

4.2.5. Prognozarea impactului

4.2.5.1.Scurta descriere a modelului de calcul utilizat

4.2.5.2.Rezultatul modelarii dispersiei


4.2.6.1.Mauri de diminuare a impactului asupra calitatii aerului in faza de constructie

4.2.6.2.Masuri de diminuare a impactului asupra calitatii aerului,in faza de exploatare

4.2.6.3.Instalatii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), masuri de prevenire

a poluarii aerului

4.2.6.4.Masuri de diminuare a poluarii aerului in conditii de dispersie nefavorabila

4.2.7.Zone de protectie sanitara (ZPS).

4.3. Solul 4.3.1.Caracteristicile solurilor dominante

4.3.2.Conditiile chimice din sol.

4.3.3.Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante

4.3.4.Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti

4.3.5.Surse de poluare a solului



4.4.Geologia subsolului

4.4.1.Caracterizarea subsolului pe amplasamentul studiat

.4.4.1.2.Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica

4.4.1.3.Obiective geologice valoroase protejate

4.4.2.Impactul prognozat

4.4.3.Masuri de diminuare a impactului asupra subsolului

4.5.Biodiversitatea

4.5.1.Informatii despre biotopurile de pe amplasament : paduri, mlastini,

108

zone umede, corpuri de apa de suprafata si nisipuri

4.5.2.Informaţii despre flora locala

4.5.3.Habitate ale speciilor de plante monitorizate

4.5.4.Informaţii despre fauna locala

4.5.5.Rute de migrare: adaposturi de animale pentru crestere, hrana, odihna

4.5.6.Informaţii despre speciile locale de ciuperci : cele mai valoroase specii care se

recolteaza in mod obisnuit, resursele acestora


4.6.Peisajul

4.6.1.Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia

4.6.2.Caracteristicile şi geomorfologia reliefului pe amplasament

4.6.3.Caracteristicile retelei hidrologice

4.6.4.Zone împădurite în arealul amplasamentului

4.6.5.Impactul prognozat


4.7. Mediul social si economic

4.7.1.Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor

demografice

4.7.2.Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice locale, piata de munca, d

inamica somerilor

4.7.3.Public posibil nemultumit de existenta proiectului

4.7.4.Informatii despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor .

4.7.5.Impactul potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale

locuitorilor


4.8.Conditii culturale si etnice, patrimoniul arheologic

Capitolul 5. Analiza alternativelor

Capitolul 6. Monitorizarea

Capitolul 7.Situatii de risc Capitolul 8. Descrierea dificultatilor Capitolul 9. Rezumat fara caracter tehnic Concluzii

Anexe

Bibliografie

.

109

Denumirea materiei prime , a substantei sau a preparatului

chimic

Cantitatea

anuala consumata

(kg/an)

Locul

utilizarii

% COV

preparat cf.

FTS

CAPACITATE

maxima stocare (tone)

Loc/mod stocare

Cantitatea

maxima stocata la un mom. dat

(kg)

In timpul constructiei Silicon 5 Santier,

modificare interioara Hala 4

- 0.005 Tarc constructor Hala 4

5

Vopsea 50 Santier, modificare interioara Hala 4


50

Vaselina 5 Santier, modificare interioara Hala 4


5

In timpul functionarii fabricii de anvelope Polimeri (cauciuc) Cauciuc sintetic (SKI3/SKD/BUNA CB 25/EURO NEOCIS BR 40/SE BR-1203H/EUROPRENE BR HV80/ RICON 130/CHLORBUTYL 1066) Isoprene

34795620 Hala 2 + 5 0 52,72 Hala 6/ calupuri infoliate 527210

Cauciuc natural (SMR/SMR10) cis-1,4 Polysoprena cu substante naturale

26409080 Hala 2 + 5 0 400,14 Hala 6/ calupuri infoliate 400140

Durez 19900 Formaldehyde polymer mit para-tert-octylfenol

66000 Hala 2 + 5 0 0,6 Hala 6/ Big bags - rafie 600

KORESIN PASTILL Phenol, 4-(1.1-dimethylethyl), polymer

269370 Hala 2 + 5 0 2,45 Hala 6/ saci plastic 2450

DUREX 33105 149740 Hala 2 + 5 0 1.36 Hala 6/ saci plastic 1360

Antioxidanti VULKANOX 4030 N,N’ – bis (1,4dimethylethyl)-p- phenylenediamine (77PD)

198830 Hala 2 + 5 0 1,81 Hala 6/saci hartie 1.810

6PPD/PILFLEX13 N-(1.3-Dimethylbutyl)-N’-phenyl----p-

1044870 Hala 2 + 5 0 9,49 Hala 6/ big bags rafie 9490

MATERIALE (CHIMICALE) FOLOSITE, STOCATE, MANEVRATE DE S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L.

ANEXA 1

110

phenylenediamine MATOFLEX TMQ/PILNOX TDQ/TMQ Quinoline , 1.2-dihydro-2 , 2.4-trimethyl , homopolymer


RESORCIN 108-46-3 resorcinol 215.740 Hala 2 + 5 0 1,96 Hala 6/ big bags rafie 1960

Agenti de procesare NORSOLENE S95 Hydrocarbon resin 115090 Hala 2 + 5 0 1,74 Hala 6/ cubitainer 1740

NOVARES C10 Syntetic resin 23100 Hala 2 + 5 0 0,35 Hala 6/ cubitainer 350

STRUKTOL40 MSFL Mixture Hydrocarbon resin

74670 Hala 2 + 5 0 1,13 Hala 6/ saci hirtie 1130

HMMMM/HMMM LIQ Methylated Melamine Formaldehyde

372490 Hala 2 + 5 0 5,64 Hala 6/ cubitainer 5640

Pigmenti/umpluturi TALC (MISTRON HAR) Magnesiumhydrosilikat


SUPREX CLAY Hydrous Aluminum Silicate


CARBONAT DE CALCIU (HREIDE TRITON40/TRITON40)


PERK KS408 GRAN/ULTRASIL VN3/ZEOSIL HRS 1200 MP0 Synthetic Silicon Dioxide


Acceleratori vulcanizare HEXA K/METHENALIK 25990 Hala 2 + 5 0 0,39 Hala 6/ saci hirtie 390

VULKACIT MERKAPTO/MBT 2-Mercaptobenzothiazole


VULKACIT DM/C dibenzothiazyl disulphide (MBTS)


DPG = N,N’-Diphenylguanidine 113030 Hala 2 + 5 0 1,72 Hala 6/ saci hirtie 1720

VULKACIT NZ-EGC/TBBS N-tert.-butyl-2-benzothiazolsulphenamide


111

RUBENAMID C/CBS Benzothiazyl-2-cyclohexylsulfenamide


VULKACIT DZ/DCBS N-Dicyclohexyl-2-benzothiazylsulphenamide


Agenti vulcanizare SIARKA SULFUR OT 1% Sulphur


CRYSTEX HD OT 20/SOT20 Sulfur homopolymer


Activatori Oxid de zinc/ZnO = Zinc Oxide 1837690 Hala 2 + 5 0 27,84 Hala 6/ saci hirtie 27840

ZINC OXIDE GRAN/ZnO GRAN = Zinc Oxide


ACID STEARIC/PRISTEREN 4932 Mixture of hydrogenated fatty acids


Zn STEARAT Mixture of hydrogenated fatty acids and Zinc


STRUKTOL A60 Mixture of Zinc soaps , natural fatty acids and inorganic filler


STRUKTOL GTI/ULTRAFLOW 700S Mixture of Zinc soaps , natural fatty acid esters and inorganic filler.


STRUKTOL HAT 254 Mixture of Zinc soaps, natural fatty acid esters and inorganic filler.


STRUKTOL VP1335 Mixture of Zinc soaps, natural fatty acid esters and inorganic filler.


SCA 985C/SG SI 996/SILQUESTA -1589 Bis(3-Triethoxysilylpropyl) Disulfane

312680 Hala 2 + 5 0 4,74 Hala 6/ cubitainer 4740

Plastifianti

112

Ulei de proces MES TDAE RAE Mineral oils

7034120 Hala 2 + 5 0 63,95 Hala 6/ cubitaier 63950

Inhibitori DUSLIN P cyclohexylthiophthalimide

113440 Hala 2 + 5 0

1,72 Hala 6/ saci hirtie 1270

NEGRU DE FUM (Ruβ HV 3396/CD 2115,N121,N339,N660,EB206) Carbon black , amorphous (100%)

34349700

Hala 2 + 5 0

1500 mc

6 rez x 200 mc + 20 rez x 15 mc

520450

Antiozonant DOX1/DTPD Mixed diaryl-p-phenylenediamine


KOLOFONIUM colophony: ≥ 75%


RENACIT KA9167/RENACIT VPKA kaolin containing quartz,paraffin wax

16910

Hala 2 + 5 0 0,513 Hala 6/ sac hirtie 513

SPECIAL WAX Solid saturated hydrocarbons


LSW STANDARD/SASOLWAX Solid saturated hydrocarbons


AUXILIARE Folosite doar in hala 4 Ulei hidraulic 21890 Hala 4 0 1.25 Camera Solventi – Hala

1/ Butoi metalic 200 l

1250

Solutie de sprayere (Wacker) 9625 Hala 4 0 0,55 Camera Solventi – Hala 1 / cubitainer

550

Solutie 3520-CHEMIE X 2000 Lubrefiant TU/TG

1550 Hala 4 0.25 0,09 Hala 1- Tarc/ Bidoane de 25kg

90


1838 Hala 4 100 0,11 Camera solventi – Hala 1 /Bidon metalic 25 l

110

Solvent MC280CL (final finish)1 323 Hala 4 100 0.04 Camera solventi – Hala 1 / recipient plasticl

39

113

Loctite 401 7 Hala 4 3 1,6 Depozit-Hala1/ recipient plastic

1.6

Loctite 406 3 Hala 4 3 0,8 Depozit-Hala1/ recipient plastic

0.8

Loctite 270 1.5 Hala 4 5 0,4 Depozit-Hala1/ recipient plastic

0.4


0.4

Loctite 511 0.25 Hala 4 2 0.06 Depozit-Hala1/ recipient plastic

0.06


0.6


0.6

Loctite 7070 580 Hala 4 100 70 Camera Solventi -Hala1/cutie metalica

70

Loctite 8005 20.5 Hala 4 75 5 Depozit-Hala1/ recipient plastic

5


0.4


0.12


0.18

Loctite 7063 132.5 Hala 4 95 16 Depozit-Hala1/ spray metalic

16

Loctite 7200 66.25 Hala 4 98,5 16 Depozit-Hala1/ spray metalic

16

Loctite 7840 316. Hala 4 10 38.4 Depozit-Hala1/ cutie metalica

38.4

Loctite 8018 25 Hala 4 100 6 Depozit-Hala1/ spray metalic

6

Loctite 8021 28.75 Hala 4 96,5 7 Depozit-Hala1/ spray metalic

7

Loctite 8201 22.5 Hala 4 95 5.4 Depozit-Hala1/ spray metalic

5.4

114

Loctite N 7649 0.5 Hala 4 99 0.12 Depozit-Hala1/ spray metalic

0.12

Vaselina ESSO 8.6 Hala 4 100 10.45 Camera Solventi -Hala1/ tub plastic

10.45

Spray contact 19.5 Hala 4 100 4.8 Depozit-Hala1/ spray metalic

4.8

Spray curatitor frane 158 Hala 4 100 19 Depozit-Hala1/ spray metalic

19

Spray deruginol MOS2 46 Hala 4 55 5.6 Depozit-Hala1/ spray metalic

5.6

Spray lubrifiant lanturi 18 Hala 4 100 2.2 Depozit-Hala1/ spray metalic

2.2

Spray curele trapezoidale 4 Hala 4 100 0.45 Depozit-Hala1/ spray metalic

0.45

Intaritor RE Conti Tech 0.02 Hala 4 100 0.006 Camera Solventi -Hala1/ sticla plastic

0.006

Solutie spalare 1000-D 1L 75 Hala 4 100 9.1 Camera Solventi -Hala1/ recipient plastic

9.1

Sicomet 2.5 Hala 4 100 0.61 Depozit-Hala1/ recipient plastic

0.61

Folosite per total incinta ( toate halele)

Ulei hidraulic 87500 Hala 1 - 7 (tehnic)

0 1.25 Camera Solventi – Hala 1/ Butoi metalic 200 l

1250

Solutie de sprayere (Wacker) 38500 Hala 1,4,7

0 0,55 Camera Solventi – Hala 1 / cubitainer

550

Solutie 3520-CHEMIE X 2000 Lubrefiant TU/TG

6200 Hala 3+4 0.25 0,09 Hala 1- Tarc/ Bidoane de 25kg

90


7350 Hala 3+4 100 0,11 Camera solventi – Hala 1 /Bidon metalic 25 l

110

Solvent MC280CL (final finish)1 1290 Hala 3+4 100 0.03 Camera solventi – Hala 1 / recipient plasticl

39

Loctite 401 26 Hala 1 - 7 (tehnic)

3 1,6 Depozit-Hala1/ recipient plastic

1.6

115

Loctite 406 12 Hala 1 - 7 (tehnic)


0.8

Loctite 270 6 Hala 1 - 7

(tehnic)


0.4


(tehnic)


0.4


(tehnic)

2 0.06 Depozit-Hala1/ recipient plastic

0.06


(tehnic)


0.6


(tehnic)


0.6

Loctite 7070 2320 Hala 1 - 7

(tehnic)

100 70 Camera Solventi -Hala1/cutie metalica

70


(tehnic)

75 5 Depozit-Hala1/ recipient plastic

5

Loctite 518 7 Hala 1 -7

(tehnic)


0.4

Loctite 577 2 Hala 1 -7

(tehnic)


0.12

Loctite 620 3 Hala 1 -7 3 0.18 Depozit-Hala1/ recipient plastic

0.18

116

(tehnic)


(tehnic)

95 16 Depozit-Hala1/ spray metalic

16


(tehnic)

98,5 16 Depozit-Hala1/ spray metalic

16

Loctite 7840 1266 Hala 1 - 7

(tehnic)

10 38.4 Depozit-Hala1/ cutie metalica

38.4


(tehnic)


6


(tehnic)

96,5 7 Depozit-Hala1/ spray metalic

7


(tehnic)

95 5.4 Depozit-Hala1/ spray metalic

5.4

Loctite N 7649 2 Hala 1 - 7

(tehnic)


0.12

Vaselina ESSO 34.5 Hala 1 - 7 (tehnic)

100 10.45 Camera Solventi -Hala1/ tub plastic

10.45

Solutol UWF 336 Hala 1 - 7 (tehnic)

95 10.18 Camera Solventi-Hala1/ bidon plastic

10.18

Technovit 3040 4 Hala 1 - 7

(tehnic)

97 0.2 Camera Solventi -Hala1/ bidon plastic

0.2

Spray contact 78 Hala 1 - 7 100 4.8 Depozit-Hala1/ spray metalic

4.8

117

(tehnic)

Spray curatitor frane 630 Hala 1 - 7

(tehnic)


19

Spray deruginol MOS2 185 Hala 1 - 7

(tehnic)


5.6

Spray lubrifiant lanturi 72 Hala 1 - 7

(tehnic)


2.2

Spray curele trapezoidale 15 Hala 1 - 7

(tehnic)


0.45

Intaritor RE Conti Tech 0.1 Hala 1 - 7

(tehnic)

100 0.006 Camera Solventi -Hala1/ sticla plastic

0.006

Solutie spalare 1000-D 1L 300 Hala 3+4 (tehnic)

100 9.1 Camera Solventi -Hala1/ recipient plastic

9.1

Sicomet 10 Hala 1 - 7 (tehnic)


0.61

Continuum AEC 3108 4200

Hala 1+2 0 0.8 Statie racire/Hala1si 2 600

Spectrus NX 1164 3500

Hala 1+2 0 0.8 Statie racire/Hala1 si 2 600

Spectrum BD 1501 875

Hala 1+2 0 0.8 Statie racire/Hala1 si 2 400

Clorura sodiu 38500

Hala 1+2 0 2 Centrala termica 1160

Acid sulfuric 2625

Hala 1+2 0 1 Statie racire/Hala1 si 2 1000

118

ANEXA 2

Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisii TABELUL Nr. 4.2.4 (partea 1)

Surse generatoare de poluanti atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuate

Denumirea activitatii, sectorului, procesului

tehnologic, codul activitatii*) Denumire

Consum/ productie

Timp de lucru anual, [ore]

Poluanti generati

Poluanti, coduri,

dupa caz

Cantitati de

poluanti generati

[t/an] Denumire Inaltime

[m]

Diametrul interior la

varf al cosului [mm]

Viteza [m/s]

Tempe-

ratura [ºC]

Debit masic [g/s]

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Surse existente

NOx 0.374 0.0131

CO 0.157 0.0055

1Ardere combustibil gazos, cazan 3

3142000 mc/ an 7920 CO2 925.186 Cos cazan 3 15 900 0.24 140 32.449

NOx 0.374 0.0131

CO 0.157 0.0055

2Ardere combustibil gazos, cazan 2

3142000 mc/ an 7920 CO2 925.186 Cos cazan 2 15 900 0.24 140 32.449

3

Generare abur in centrala termica

Ardere combustibil 3142000 7920 NOx 0.374 Cos cazan 1 15 900 0.24 140 0.0131

119

CO 0.157 0.0055gazos, cazan 1 mc/ an

CO2 925.186 32.449

pulberi 0.83 0.0291

4 Exhaustare noxe 42570 anvelope / zi 7920 COV 0.31

Ventilatie fortata cuva 1 12 1260 12.51 28.5 0.011

pulberi 0.83 0.0291



pulberi 0.83 0.0291



pulberi 0.83 0.0291



pulberi 0.83 0.0291



pulberi 0.83 0.0291



pulberi 0.83 0.0291



pulberi 0.83 0.0291

11

Vulcanizare hala 1

Exhaustare noxe 42570 anvelope / zi 7920 COV 0.31


120

pulberi 0.83 0.0291



pulberi 0.83 0.0291



pulberi 0.83 0.0291



pulberi 0.83 0.0291



pulberi 0.22 0.0077


Ventilatie fortata cuva 1 cos 1 14 880 6.5 45 0.0033

pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



121

pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



122

pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



123

pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



124

pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



125

pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



126

pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



127

pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



128

pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



pulberi 0.22 0.0077



88 Exhaustare noxe 7920 pulberi 0.07 cos extruder 1 12 500 24.34 40 0.0026

89 Exhaustare noxe 7920 pulberi 0.07 ciclon extruder 1 12 500 24.34 40 0.0026


91 Exhaustare noxe 7920 pulberi 0.07 ciclon extruder 2 12 500 24.34 40 0.0026


93

Mixare hala 2

Exhaustare noxe 42570 anvelope / zi 7920 pulberi 0.07 ciclon extruder 3 12 500 24.34 40 0.0026

94 Exhaustare noxe 7920 pulberi 0.01 cos Duplex 9.6 600 33.81 40 0.0003

95 Exhaustare noxe 7920 pulberi 0.01 cos RollerHead 9.6 600 33.81 40 0.0003


97

Pregatire elemente componente, confectie anvelopa nevulcanizata, hala 1

Exhaustare noxe

42570 anvelope / zi

7920 pulberi 0.02 cos Triplex 1 9.9 600 33.81 40 0.0006

129

98 Exhaustare noxe 7920 pulberi 0.02 cos Triplex 2 9.9 600 33.81 40 0.0006

99 Exhaustare noxe 7920 pulberi 0.02 cos Triplex 3 9.9 600 33.81 40 0.0006

Surse propuse – prin proiectul de modificare al Halei 4

pulberi 0.13 0.0047


Ventilatie fortata cuva 1 17.85 400 35 45 0.0035

pulberi 0.13 0.0047



pulberi 0.13 0.0047



pulberi 0.13 0.0047



pulberi 0.13 0.0055



pulberi 0.13 0.0055



pulberi 0.13 0.0055



107

Vulcanizare hala 4

Exhaustare noxe 19520

7920 pulberi 0.13 Ventilatie fortata

17.85 400 35 45 0.0055

130

anvelope / zi COV 0.10 cuva 8 0.0035

pulberi 0.12 0.0043


Ventilatie fortata cuva 1 cos 1 17.85 400 30 45 0.001

pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



116 Exhaustare noxe 19520


17.85 400 30 45 0.0043

131

anvelope / zi COV 0.03 cuva 2 cos 1 0.001

pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043





17.85 400 30 45 0.0043

132


pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043





17.85 400 30 45 0.0043

133


pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043





17.85 400 30 45 0.0043

134


pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043





17.85 400 30 45 0.0043

135


pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043





17.85 400 30 45 0.0043

136


pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043



pulberi 0.12 0.0043





17.85 400 30 45 0.0043

137


pulberi 0.12 0.0043

171 Exhaustare noxe 19520 anvelope / zi 7920

COV 0.03

Ventilatie fortata cuva 8 cos 5

17.85 400 30 45 0.001

pulberi 0.12 0.0043


COV 0.03


17.85 400 30 45 0.001

pulberi 0.12 0.0043


COV 0.03


17.85 400 30 45 0.001

pulberi 0.12 0.0043


COV 0.03


17.85 400 30 45 0.001

pulberi 0.12 0.0043



17.85 400 30 45 0.001


pulberi 0.12

cos masina de spray-at anvelope 17.96

337 x 250 6 24 0.0002

Surse suplimentare – proiecte viitoare si in derulare

177 Exhaustare noxe 7920 pulberi 0.09 cos Master Batch 1 30.5 600 17.69 40 0.0031

178

Mixare hala 5

Exhaustare noxe

19520 anvelope / zi

7920 pulberi 0.09 cos Master Batch 2 30.5 600 17.69 40 0.0031

138





183

Pregatire elemente componente, confectie anvelopa nevulcanizata, hala 7 Exhaustare noxe

19520 anvelope / zi 7920 pulberi 0.02 cos Triplex(relocat) 9.6 600 33.81 40 0.0006

In tabelul 4.2.1 partea 2 sunt prezentate in continuarea tabelulului 4.2.4(partea 1): coordonatele stereo 70, debitele masice si cantitatile anuale de poluanti.

Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisii TABELUL Nr. 4.2.4(partea a 2-a)

Dimensiuni si coordonate x, y ale sursei de poluare (sistem de coordonare local) Nr. crt.

Sursa punctuala sau inceputul sursei

Sfarsitul sursei liniare,

Sursa de suprafata

Cantitati de poluanti emisi

139

liniare, m m Centru de simetrie, m

Poluanti/Debite masice

x y x y x y

Lungime, m

Latime, m

Supraf. sursei,

mp g/s

Anual t/an

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Surse existente

NOx 0.0131 0.374

CO 0.0055 0.157

1

209126.48 481644.89 - - - - - - -

CO2 32.449 925.186

NOx 0.0131 0.374

CO 0.0055 0.157

2

209131.57 481648.13 - - - - - - -

CO2 32.449 925.186

NOx 0.0131 0.374

CO 0.0055 0.157

3

209136.61 481651.33 - - - - - - -

CO2 32.449 925.186

pulberi 0.0291 0.83

4

209111.11 481766.49 - - - - - - -

COV 0.011 0.31

pulberi 0.0291 0.83

5

209121.08 481751.24 - - - - - - -

COV 0.011 0.31

140

pulberi 0.0291 0.83

6

209130.63 209130.63 - - - - - - -

COV 0.011 0.31

pulberi 0.0291 0.83

7

209139.33 209139.33 - - - - - - -

COV 0.011 0.31

pulberi 0.0291 0.83

8

209151.90 209151.90 - - - - - - -

COV 0.011 0.31

pulberi 0.0291 0.83

9

209161.54 209161.54 - - - - - - -

COV 0.011 0.31

pulberi 0.0291 0.83

10

209101.52 209101.52 - - - - - - -

COV 0.011 0.31

pulberi 0.0291 0.83

11

209091.80 209091.80 - - - - - - -

COV 0.011 0.31

pulberi 0.0291 0.83

12

209077.79 209077.79 - - - - - - -

COV 0.011 0.31

pulberi 0.0291 0.83

13

209063.40 209063.40 - - - - - - -

COV 0.011 0.31

pulberi 0.0291 0.83

14

209053.74 209053.74 - - - - - - -

COV 0.011 0.31

141

pulberi 0.0291 0.83

15

209044.21 481739.10 - - - - - - -

COV 0.011 0.31

pulberi 0.0077 0.22

16

209098.72 481769.75 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

17

209088.40 481763.12 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

18

209080.93 481758.48 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

19

209068.41 481750.42 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

20

209060.13 481745.19 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

21

209051.08 481739.38 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

22

209059.24 481736.20 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

23

209067.26 481741.34 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

142

pulberi 0.0077 0.22

24

209076.82 481747.41 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

25

209089.84 481755.66 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

26

209097.87 481760.80 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

27

209106.80 481766.53 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

28

209108.96 481753.38 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

29

209100.26 481747.84 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

30

209091.26 481742.09 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

31

209078.90 481734.15 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

32

209070.30 481728.67 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

143

pulberi 0.0077 0.22

33

209061.39 481723.01 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

34

209067.91 481722.02 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

35

209076.25 481727.36 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

36

209085.70 481733.44 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

37

209098.75 481741.67 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

38

209106.84 481746.77 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

39

209115.80 481752.54 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

40

209118.79 481738.25 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

41

209109.51 481732.36 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

144

pulberi 0.0077 0.22

42

209101.02 481726.80 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

43

209088.60 481718.99 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

44

209080.05 481713.59 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

45

209070.88 481707.72 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

46

209077.65 481706.90 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

47

209085.70 481712.05 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

48

209095.47 481718.25 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

49

209108.45 481726.59 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

50

209116.39 481731.60 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

145

pulberi 0.0077 0.22

51

209125.65 481737.55 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

52

209130.66 481724.01 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

53

209122.06 481718.49 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

54

209113.60 481713.11 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

55

209099.45 481702.01 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

56

209090.99 481696.64 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

57

209081.95 481690.83 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

58

209088.44 481690.46 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

59

209096.65 481695.54 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

146

pulberi 0.0077 0.22

60

209106.08 481701.59 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

61

209117.58 481706.89 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

62

209126.05 481712.27 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

63

209134.54 481717.70 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

64

209147.02 481704.36 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

65

209136.92 481697.92 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

66

209126.77 481691.46 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

67 209116.21 481684.74

- - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

68 209105.97 481675.04

- - - - - - -

COV 0.0033 0.09

147

pulberi 0.0077 0.22

69

209100.94 481675.04 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

70

209099.03 481666.94 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

71

209107.91 481672.61 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

72

209114.17 481676.70 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

73

209128.60 481685.78 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

74

209134.89 481689.83 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

75 209145.03 481696.36

- - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

76

209156.71 481689.20 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

77

209146.53 481682.79 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

148

pulberi 0.0077 0.22

78

209136.49 481676.30 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

79

209126.00 481669.54 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

80

209115.73 481663.01 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

81

209110.71 481659.81 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

82

209108.67 481651.80 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

83

209117.66 481657.44 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

84

209123.97 481661.42 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

85

209138.35 481670.60 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

pulberi 0.0077 0.22

86

209144.64 481674.61 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

149

pulberi 0.0077 0.22

87

209154.71 481681.00 - - - - - - -

COV 0.0033 0.09

88 209243.21 481925.44 - - - - - - - pulberi 0.0026 0.07

89 209264.78 481939.11 - - - - - - - pulberi 0.0026 0.07

90 209251.08 481930.18 - - - - - - - pulberi 0.0026 0.07

91 209254.33 481932.63 - - - - - - - pulberi 0.0026 0.07

92 209268.06 481941.38 - - - - - - - pulberi 0.0026 0.07

93 209278.16 481947.41 - - - - - - - pulberi 0.0026 0.07

94 209343.99 481791.57 - - - - - - - pulberi 0.0003 0.01

95 209331.24 481804.93 - - - - - - - pulberi 0.0004 0.01

96 209315.24 481803.81 - - - - - - - pulberi 0.0005 0.01

97 209321.63 481820.03 - - - - - - - pulberi 0.0006 0.02

98 209288.47 481865.00 - - - - - - - pulberi 0.0007 0.02

99 209277.16 481882.50 - - - - - - - pulberi 0.0008 0.02

Surse propuse – prin proiectul de modificare al Halei 4

pulberi 0.0047 0.16

100

209076.41 481926.45

- - - - - - - COV 0.0035 0.10

101 209087.82 481908.55 - - - - - - - pulberi 0.0047 0.16

150

COV 0.0035 0.10

pulberi 0.0047 0.16

102

209099.24 481890.65

- - - - - - - COV 0.0035 0.10

pulberi 0.0047 0.16

103

209110.66 481872.75

- - - - - - - COV 0.0035 0.10

pulberi 0.0055 0.16

104

209071.04 481863.20

- - - - - - - COV 0.0035 0.10

pulberi 0.0055 0.16

105

209059.22 481881.81

- - - - - - - COV 0.0035 0.10

pulberi 0.0055 0.16

106

209047.36 481900.40

- - - - - - - COV 0.0035 0.10

pulberi 0.0055 0.16

107

209035.50 481918.99

- - - - - - - COV 0.0035 0.10

pulberi 0.0043 0.12

108

209094.93 481942.08

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

109

209092.28 481940.39

- - - - - - - COV 0.001 0.03

110 209089.62 481938.69 - - - - - - - pulberi 0.0043 0.12

151

COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

111

209086.97 481937.00

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

112

209084.31 481935.30

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

113

209081.66 481933.61

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

114

209079.00 481931.92

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

115

209076.34 481930.22

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

116

209106.39 481924.12

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

117

209103.73 481922.43

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

118

209101.08 481920.73

- - - - - - - COV 0.001 0.03

119 209098.42 481919.04 - - - - - - - pulberi 0.0043 0.12

152

COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

120

209095.77 481917.35

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

121

209093.11 481915.65

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

122

209090.45 481913.96

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

123

209087.80 481912.26

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

124

209117.90 481906.08

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

125

209115.24 481904.39

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

126

209112.59 481902.69

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

127

209109.93 481901.00

- - - - - - - COV 0.001 0.03

128 209107.27 481899.30 - - - - - - - pulberi 0.0043 0.12

153

COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

129

209104.62 481897.61

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

130

209101.96 481895.92

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

131

209099.31 481894.22

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

132

209129.32 481888.18

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

133

209126.66 481886.49

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

134

209124.00 481884.79

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

135

209121.35 481883.10

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

136

209118.69 481881.40

- - - - - - - COV 0.001 0.03

137 209116.04 481879.71 - - - - - - - pulberi 0.0043 0.12

154

COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

138

209113.38 481878.02

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

139

209110.73 481876.32

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

140

209093.42 481881.01

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

141

209090.64 481879.23

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

142

209087.86 481877.46

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

143

209085.08 481875.68

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

144

209082.30 481873.91

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

145

209079.51 481872.13

- - - - - - - COV 0.001 0.03

146 209076.73 481870.36 - - - - - - - pulberi 0.0043 0.12

155

COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

147

209073.95 481868.58

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

148

209071.17 481866.81

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

149

209081.60 481899.62

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

150

209078.82 481897.84

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

151

209076.04 481896.07

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

152

209073.25 481894.29

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

153

209070.47 481892.52

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

154

209067.69 481890.75

- - - - - - - COV 0.001 0.03

155 209064.91 481888.97 - - - - - - - pulberi 0.0043 0.12

156

COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

156

209062.13 481887.20

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

157

209059.34 481885.42

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

158

209069.74 481918.21

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

159

209066.96 481916.43

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

160

209064.18 481914.66

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

161

209061.40 481912.88

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

162

209058.61 481911.11

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

163

209055.83 481909.34

- - - - - - - COV 0.001 0.03

164 209053.05 481907.56 - - - - - - - pulberi 0.0043 0.12

157

COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

165

209050.27 481905.79

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

166

209047.49 481904.01

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

167

209057.89 481936.80

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

168

209055.11 481935.03

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

169

209052.33 481933.26

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

170

209049.55 481931.48

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

171

209046.77 481929.71

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

172

209043.98 481927.93

- - - - - - - COV 0.001 0.03

173 209041.20 481926.16 - - - - - - - pulberi 0.0043 0.12

158

COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

174

209038.42 481924.38

- - - - - - - COV 0.001 0.03

pulberi 0.0043 0.12

175

209035.64 481922.61

- - - - - - - COV 0.001 0.03

176 209091.84 481946.72 - - - - - - - pulberi 0.0002 0.01

Surse suplimentare - proiecte viitoare si in derulare

177 209180.46 481983.22 - - - - - - - pulberi 0.0031 0.09

178 209182.38 481980.30 - - - - - - - pulberi 0.0032 0.09

179 209183.53 481978.31 - - - - - - - pulberi 0.0033 0.09

180 209203.49 481993.76 - - - - - - - pulberi 0.0034 0.09

181 209204.87 481991.70 - - - - - - - pulberi 0.0035 0.09

182 209214.79 481954.89 - - - - - - - pulberi 0.0003 0.01

183 209225.46 481905.75 - - - - - - - pulberi 0.0006 0.02

Coordonatele surselor sunt exprimate in sistem stereo 70

159

ANEXA 4

BILANT SOLVENTI ORGANICI

CU CONTINUT DE COMPUSI ORGANICI VOLATILI estimat pentru intreaga activitate a fabricii Continental Automotive Products,

pentru anul 2015

Nr Preparat Compoztie CAS Nr Continut

subst. ( % )

Simbol %

COV Prep.

Consum (kg/an)

Cant anuala COV

(kg/an)

1 2 3 4 5 6 7 8 = (8 x 7):100

1 Solvent MC280CL 0.825 l (Control Final)

butanone 78-93-3 60 - 100% Xi, F 100% 1290 1290

2 Loctite 401 ,20gr adeziv general ( toata fabrica)

2-etil-cianoacrilat 7085-85-0 80 - 100% Xi 3% 26 0.78

3 Loctite 406, 20gr adeziv plastic (toata fabrica )

etil cianoacrilat 7085-85-1 60 - 99% Xi 3% 12 0.36

N,N -dietil-o-toluidina 609-72-3 0.1 - 1% T

cumen 98-82-8 0.1 - 1% Xn, Xi, N 4 Loctite 270 - asigurator, 50 ml (Tehnic) hidroperoxid de

cumen 80-15-9 1 - 3% O, T, Xn

5% 6 0.3

hidroperoxid de cumen 80-15-9 0.1 - 1% O, T, Xn

5 Loctite 243 - asigurator, 50 ml Tehnic) cumen 98-82-8 0.1 - 0.3% Xn, Xi, N

2% 7 0.14

2-etilhexil metacrilat 688-84-6 5 - 10% Xi

1-decanol 112-30-1 5 - 10% Xi, N

hidroperoxid de cumen 80-15-9 1 - <3% O, T, N,

Xn, C 6

Loctite 511 - etansare, 50 ml (Tehnic)

cumene 98-82-8 0,1 - 1% Xn, Xi, N

2% 1 0.02

dilicat aluminiu, hidratat 1332-58-7 30 - 60% -

Vinisol rasina, in straturi

61790-51-0 20 - 30% Xi 7

Loctitie 5921 - etansare, 200 ml ( Tehnic)

alcool izopropilic 67-63-0 10 - 20% F, Xi

100% 10 10

160

8 Loctite 5926 - etansare, 40 ml (Tehnic)

acetoxisilane - 1 - 5% C 5% 9 0.45

hidrocarburi izoparafinice

90622-57-4 80 - 100% Xn

9 Loctite 7070 - degresant, 10 l ( Tehnic) d-limonene 5989-27-5 10 - 20% Xi, N

100% 2320 2320

butan 106-97-8 5 - 10% 1,2,4- trimetilbenzen 95-63-6 1 - 5%

1,3,5-trimetilbenzen 108-67-8 1 - 5%

Solvent nafta aromatic usor

64742-95-6 1 - 5%

propan 74-98-6 1 - 5%

10 Loctite 8005 - degresant curele, 400 ml ( Tehnic)

etil benzen 100-41-4 0.1 - 1%

- 75% 82 61.50

acid acrilat 79-10-7 1-5% C, N 1-acetill-2-fenilhidrazine 114-83-0 0.10 - 1% Xn

2-etanol 107-21-1 1- 5% Xn hidroperoxid de cumen 80-15-9 1 - 3% O, T, Xn,

N, C

11 Loctite 518, 50ml etansare ( Tehnic)

2-hidroxietil metacrilate 868-77-9 0.1 - 1 % Xi

15% 7 1.05

dodecil de metacrilat 142-90-5 5 - 10% Xi, N

12 Loctite 577 ,50ml etansare ( Tehnic) hidroperoxid de

cumen 80-15-9 0.1 - <1 O, T, Xn, N, C

5% 2 0.10

bisfenol metacrilatetil eter

2448-20-2 70 - 80% Xi

N, N-(m-fenilen) dimaleimida 3006-93-7 10 - 20% T, Xi

hidroxipropil de metacrilat

27813-02-1 1 - 5% Xi

hidroperoxid de cumen 80-15-9 1 - 3% O, T, Xn,

C, N cumen 98-82-8 0.1 - 0.5% Xn, Xi, N

13 Loctite 620 ,50ml ,fixator ( Tehnic)

N, N-dimetil-o-toluidina 609-72-3 0.1 - 0.5% T

3% 3 0.09

etanol denaturat 64-17-5 10 - 20% F

metilal 109-87-5 10 - 20% F nafta, <0.1% benzene

64742-49-0 50 - 70% Xn, N

14 Loctite 7063 ,400ml degresant (Tehnic)

dioxid de carbon 124-38-9 1 - 10% -

95% 530 503.5

etanol, denaturat 64-17-5 5 - 10% F

etil metil cetona 78-93-3 1 - 3% Xi, F propan 74-98-6 5 - 15% F dimetoxi propan 109-87-5 30 - 60% F

15 Loctite 7200, 400ml decapant ( Tehnic)

1,3-dioxolan 646-06-0 5 - 15% F

98.5% 265 261.03

161

2-propanol 67-63-0 5 - 10% Xi, F 2-aminetanol 141-43-5 1 - 3% Xn

nafta 64742-48-9 0.50 - 2% Xn

1-metoxi 2- propanol 107-98-2 5 - 10% -

sarea tetra sodica a acidului tetra acetic etilendiamina

64-02-8 1 - 5% Xn, Xi

alcooli, C13-15, etoxilati

64425-86-1 1 - 5% Xn, Xi, N

16 Loctite 7840,5L curatitor ( Tehnic)

2-aminoetanol 141-43-5 1 - 5% Xn, C

10% 1266 126.6

izoparafinice hydrocarbons

90622-57-4 50 - 90% Xn, F

oleil-hydroxyethyl-imidazolina

95-38-5 0.1 - 1% C

nafta 64742-82-1 5 - 24% F, Xn, N

17 Loctite 8018 ,400ml degripant (Tehnic)

acid oleoilsarcosinic 110-25-8 0.1 - 1% Xi, N

100% 100 100

pentan 109-66-0 75 - 95% F, Xn, N

18

Loctite 8021 , Spray siliconic, 400 ml ( Tehnic)

CO2 carburant lichid 124-38-9 1 - 5% -

96.5% 115 110.98

CO2 carburant lichid 124-38-9 - -

bistridecil sulfosuccinate de sodiu

2673-22-5 1 - 5% Xi 19 Loctite 8201 ,400ml, lubrefiant (Tehnic)

naphtha, petroleum

64742-48-9 60 - 90% Xn, F

95% 90 85.5

acetona 67-64-1 80 - 100% F, Xi

20 Loctite N 7649 - activator spray 150 ml ( Tehnic)

propan 74-98-6 10 -20% F+ 100% 2 2

21

Vaselina ESSO UNIREX N2 (tub 400g) ( Tehnic)

N-fenil-1-naftilamina 90-30-2 0.1 - 1% Xn, Xi, N 100% 34.5 34.5

22 Solutol UWF ( Tehnic)

amestec hidrocarburi parafini

- >95% Xn 95% 330 313.5

metil methacrilat 80-62-6 >90% Xi, F 23

Technovit 3040, lichid, 1000 ml ( Tehnic)

N, N, dimetil-p-toluidine 99-97-8 0 - 5% T, R

97% 4 3.88

2-butoxietanol 111-76-2 1 - < 12.5% Xn 24 Spray contact

, 400ml ( Tehnic)

distillates 64742-47-8 40 - <60% Xn

100% 78 78

162

propan / butan tratat cu hidrogen

74-96-6 / 106-97-8 20 - <40% F

butan 106-97-8 1 - 5% F propan 74-98-6 1 - 5% F

special benzine 64742-69-0 60 - 81% F

2-propanol 67-63-0 5 - 10% F

25 Spray curatitor de frane 500ml ( Tehnic)

acetone 67-64-1 20 - 25% F

100% 630 630

propan / butan 74-96-6 / 106-97-8 20 - 25% F

26 Spray deruginol MOS2, 400ml ( Tehnic) petroleum 64741-51-

1 15 - 30% F 55% 185 101.75

Ulei 64742-49-0 20 - 40% Xn, F, N

27

Spray Lubrifiant pentru lanturi 400ml ( Tehnic)

propan / butan 74-96-6 / 106-97-8 40 - 60% F

100% 72 72

ulei 265-151-9 10 -20% Xn, F, N

28

Spray pt curele trapezoidale, 400 ml ( Tehnic)

propan/butan tratat cu hidrogen

- 60 - 80% F+ 100% 15 15

acetat de etil 141-78-6 50 - 100% F clorobenzen 108-90-7 < 5% Xn

29 Intaritor RE Conti Tech (Tehnic)

trifenilmetan-4,4',4"triisocianat

2422-91-5 25 - 50% Xn 100% 0.1 0.1

30 Solutie spalare 1000L-D 1l (Control Final)

metil etil cetone 78-93-3 90 - 100% F, Xi 100% 300 300

propane/butane 74-98-6/106-97-8 1- 10%

dioxid de carbon 00124-38-9 1- 5% 31

Brake Cleaner (inlocuitor n-hexan) Control Final Solvent

hidrocarbura 64742-49-0 85 - 95%

Xn, F+, N 100% 7350 7350

32 Sicomet 40, 50g (Tehnic)

etil cianoacrilate - 80 - 100% Xi 100% 10 10

33

Solutie lubrefiere 3520 CHEMIE X 2000 (Control final )

sodium alkyl aryl sulfonate Amides natriumlaurylethersulfat

68411-30-3 68425-47-8 68585-34-2

0,1-2,5% 2,5-10% 2,5-10%

Xi 0.25% 6200 15.5

alpha-i-tridecil-omega- hidroxipoliglicol eter

9043-30-5 < 3%

34 Wacker - sol lubrefiere (Confectii ) alpha-

tributilfenil-omega- hidroxipoliglicol

9046-09-7 < 3%

- 38500 0

163

eter

35 Acid sulfuric ( Statia racire )

acid sulfuric 7664-93-9 93 - 99% C - 2625 0

molybdat de sodiu 763-95-0 <25%

hidroxid de sodiu 1310-73-2 0.5 - 2%

36 Continuum AEC 3108 ( Statia racire ) amestec de 5-

cloro-2-metil-4-isothiazolin-3-one(3:1)

55965-84-9

0.0015 - 0.06%

T, N - 4200 0

nitrat de magneziu

10377-60-3 1 - 5%

37 Spectrus NX 1164 (iStatia racire )

amestec de 5-cloro-2-metil-4-isothiazolin-3-one(3:1)

55965-84-9 0.6 - 2.5%

T, N - 3500 0

38 Spectrus BD 1501 ( Statie racire)

alcooli, C10, alkoxylated

166736-08-9 10 - 25% Xn - 875 0

39 Clorura sodiu (sala Cazane )

Clorura de sodiu - 100% - - 38500 0

40 Uleiuri tip OMV (Tehnic, Compresoare)

amestec de hidrocarburi, contine cantitati mici de fosfor si sulf

- - - - 87500 0

TOTAL 13798,62

TOTAL 13,79 tone

164

BILANT SOLVENTI ORGANICI CU CONTINUT DE COMPUSI ORGANICI VOLATILI estimat,pentru activitatea de productie din Hala 4 (Vulcanizare si Control Final) pentru anul 2015

Nr Preparat Compoztie CAS Nr Continut

subst. ( % )

Simbol

% COV Prep.

Consum

(kg/an)

Cant anuala COV

(kg/an)

1 2 3 4 5 6 7 8 = (8 x 7):100

1 Solutie spalare 1000L-D 1l Control Final

metil etil cetone 78-93-3 90 - 100% F, Xi 100% 75 75

propane/butane 74-98-6/106-97-8 1- 10%

dioxid de carbon 00124-38-9 1- 5% 2 Brake Cleaner (inlocuitor n-hexan) Control Final Solvent

hidrocarbura 64742-49-0 85 - 95%

Xn, F+, N 100% 1838 1838

3

Solutie lubrefiere 3520 CHEMIE X 2000 Control final

sodium alkyl aryl sulfonate Amides natriumlaurylethersulfat

68411-30-3 68425-47-8 68585-34-2

0,1-2,5% 2,5-10% 2,5-10%

Xi 0.25% 1550 3.875

4 Solvent MC280CL 0.825 l Control Final

butanone 78-93-3 60 - 100% Xi, F 100% 323 323

5 Loctite 401 ,20gr adeziv general ( toat fabrica )

2-etil-cianoacrilat 7085-85-0 80 - 100% Xi 3% 7 0.21

6 Loctite 406, 20gr adeziv plastic (toata fabrica )

etil cianoacrilat 7085-85-1 60 - 99% Xi 3% 0.8 0.024

N,N -dietil-o-toluidina 609-72-3 0.1 - 1% T

cumen 98-82-8 0.1 - 1% Xn, Xi, N 7

Loctite 270 - asigurator, 50 ml (Tehnic) hidroperoxid de

cumen 80-15-9 1 - 3% O, T, Xn

5% 1.5 0.075

hidroperoxid de cumen 80-15-9 0.1 - 1% O, T,

Xn 8

Loctite 243 - asigurator, 50 ml (Tehnic) cumen 98-82-8 0.1 - 0.3% Xn, Xi,

N

2% 1.75 0.035

2-etilhexil metacrilat 688-84-6 5 - 10% Xi 9 Loctite 511 -

etansare, 50 ml 1-decanol 112-30-1 5 - 10% Xi, N

2% 0.25 0.005

165

hidroperoxid de cumen 80-15-9 1 - <3%

O, T, N, Xn, C

(Tehnic)

cumene 98-82-8 0,1 - 1% Xn, Xi, N

dilicat aluminiu, hidratat 1332-58-7 30 - 60% -

Vinisol rasina, in straturi 61790-51-0 20 - 30% Xi 10

Loctitie 5921 - etansare, 200 ml (Tehnic)

alcool izopropilic 67-63-0 10 - 20% F, Xi

100% 2.5 2.5

11 Loctite 5926 - etansare, 40 ml (Tehnic)

acetoxisilane - 1 - 5% C 5% 2.25 0.11

hidrocarburi izoparafinice 90622-57-4 80 - 100% Xn

12 Loctite 7070 - degresant, 10 l (Tehnic) d-limonene 5989-27-5 10 - 20% Xi, N

100% 580 580

butan 106-97-8 5 - 10% 1,2,4- trimetilbenzen 95-63-6 1 - 5%

1,3,5-trimetilbenzen 108-67-8 1 - 5%

Solvent nafta aromatic usor 64742-95-6 1 - 5%

propan 74-98-6 1 - 5%

13 Loctite 8005 - degresant curele, 400 ml (Tehnic)

etil benzen 100-41-4 0.1 - 1%

- 75% 20.5 15.38

acid acrilat 79-10-7 1-5% C, N 1-acetill-2-fenilhidrazine 114-83-0 0.10 - 1% Xn

2-etanol 107-21-1 1- 5% Xn

hidroperoxid de cumen 80-15-9 1 - 3%

O, T, Xn, N, C

14 Loctite 518, 50ml etansare (Tehnic)

2-hidroxietil metacrilate 868-77-9 0.1 - 1 % Xi

15% 1.75 0.2625

dodecil de metacrilat 142-90-5 5 - 10% Xi, N

15 Loctite 577 ,50ml etansare (Tehnic)

hidroperoxid de cumen 80-15-9 0.1 - <1

O, T, Xn, N, C

5% 0.5 0.03

bisfenol metacrilatetil eter

2448-20-2 70 - 80% Xi

N, N-(m-fenilen) dimaleimida 3006-93-7 10 - 20% T, Xi

hidroxipropil de metacrilat 27813-02-1 1 - 5% Xi

hidroperoxid de cumen 80-15-9 1 - 3%

O, T, Xn, C, N

cumen 98-82-8 0.1 - 0.5% Xn, Xi, N

16 Loctite 620 ,50ml ,fixator (Tehnic)

N, N-dimetil-o-toluidina 609-72-3 0.1 - 0.5% T

3% 0.75 0.02

166

etanol denaturat 64-17-5 10 - 20% F

metilal 109-87-5 10 - 20% F nafta, <0.1% benzene 64742-49-0 50 - 70% Xn, N

17 Loctite 7063 ,400ml degresant (Tehnic)

dioxid de carbon 124-38-9 1 - 10% -

95% 132.5 125.875

etanol, denaturat 64-17-5 5 - 10% F

etil metil cetona 78-93-3 1 - 3% Xi, F propan 74-98-6 5 - 15% F dimetoxi propan 109-87-5 30 - 60% F 1,3-dioxolan 646-06-0 5 - 15% F 2-propanol 67-63-0 5 - 10% Xi, F 2-aminetanol 141-43-5 1 - 3% Xn

18 Loctite 7200, 400ml decapant (Tehnic)

nafta 64742-48-9 0.50 - 2% Xn

100.0% 66.25 66.25

1-metoxi 2- propanol 107-98-2 5 - 10% -

sarea tetra sodica a acidului tetra acetic etilendiamina

64-02-8 1 - 5% Xn, Xi

alcooli, C13-15, etoxilati 64425-86-1 1 - 5% Xn, Xi,

N

19 Loctite 7840,5L curatitor (Tehnic)

2-aminoetanol 141-43-5 1 - 5% Xn, C

10% 316 31.6

izoparafinice hydrocarbons 90622-57-4 50 - 90% Xn, F

oleil-hydroxyethyl-imidazolina

95-38-5 0.1 - 1% C

nafta 64742-82-1 5 - 24% F, Xn, N

20 Loctite 8018 ,400ml degripant (Tehnic)

acid oleoilsarcosinic 110-25-8 0.1 - 1% Xi, N

100% 25 25

pentan 109-66-0 75 - 95% F, Xn, N

21

Loctite 8021 , Spray siliconic, 400 ml (Tehnic)

CO2 carburant lichid 124-38-9 1 - 5% -

96.5% 28.75 27.74

CO2 carburant lichid 124-38-9 - -

bistridecil sulfosuccinate de sodiu

2673-22-5 1 - 5% Xi 22 Loctite 8201 ,400ml, lubrefiant (Tehnic)

naphtha, petroleum 64742-48-9 60 - 90% Xn, F

95% 22.5 21.375

acetona 67-64-1 80 - 100% F, Xi 23

Loctite N 7649 - activator spray 150 ml (Tehnic)

propan 74-98-6 10 -20% F+ 100% 0.5 0.5

24

Vaselina ESSO UNIREX N2 (tub 400g) (Tehnic)

N-fenil-1-naftilamina 90-30-2 0.1 - 1% Xn, Xi,

N 100% 8.6 8.6

167

2-butoxietanol 111-76-2 1 - < 12.5% Xn

distillates 64742-47-8 40 - <60% Xn 25 Spray contact , 400ml (Tehnic) propan / butan

tratat cu hidrogen

74-96-6 / 106-97-8 20 - <40% F

100% 19.5 19.5

butan 106-97-8 1 - 5% F propan 74-98-6 1 - 5% F special benzine 64742-69-0 60 - 81% F 2-propanol 67-63-0 5 - 10% F

26 Spray curatitor de frane 500ml (Tehnic)

acetone 67-64-1 20 - 25% F

100% 158 158

propan / butan 74-96-6 / 106-97-8 20 - 25% F

27 Spray deruginol MOS2, 400ml (Tehnic) petroleum 64741-51-1 15 - 30% F

55% 46 25.3

Ulei 64742-49-0 20 - 40% Xn, F, N

28

Spray Lubrifiant pentru lanturi 400ml (Tehnic)

propan / butan 74-96-6 / 106-97-8 40 - 60% F

100% 18 18

ulei 265-151-9 10 -20% Xn, F, N

29

Spray pt curele trapezoidale, 400 ml (Tehnic)

propan/butan tratat cu hidrogen

- 60 - 80% F+ 100% 4 4

acetat de etil 141-78-6 50 - 100% F clorobenzen 108-90-7 < 5% Xn

30 Intaritor RE Conti Tech (Tehnic)

trifenilmetan-4,4',4"triisocianat

2422-91-5 25 - 50% Xn 100% 0.02 0.0

31 Sicomet 40, 50g (Tehnic)

etil cianoacrilate - 80 - 100% Xi 100% 2.5 2.5

TOTAL 3372,79 TOTAL 3,37 tone

168

MATRICE DE EVALUARE IMPACT ANEXA 5 TITLU PROIECT: MODIFICĂRI INTERIOARE PARŢIALE HALA 4. REALIZARE PASARELĂ TEHNOLOGICĂ

EFECTE ASUPRA MEDIULUI Factor

de mediu

Aspect reglementat

Directe Indirecte

Secun- dare

Cumula- tive

Termen scurt

Termen mediu

Termen lung

Perma- nent

Tempo- rar

Pozitiv Negativ Scor aspect mediu

Scor factor medi

Măsuri preventive

Supraexploatare resursă

2 3 3 2 3 3 3 2 3 3 2 2.64 ◦Monitorizare, ◦Apometre

Parametri apa uzată evacuată

3 3 3 2 3 3 3 3 3 3 2 2.82 ◦Apa uzată - in Statia de Epurare Aquatim

Apa

Infiltraţii, vărsări, scurgeri

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

2.82

◦Cf. Plan prevenire poluari accidentale Emisii PM10 2 3 3 2 3 3 2 3 3 3 2 2.64 ◦Filtre coşuri ◦Automonitorizare

Emisii gazoase 2 3 3 3 3 3 2 2 3 3 2 2.64 ◦Automonitorizare ◦Control automatizat

Miros 2 3 3 3 3 3 2 3 2 3 2 2.64

Zgomot/vibraţii 3 3 3 2 3 3 3 3 3 3 3 2.91 ◦Mentenanţă

Aer

Radiaţii 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

2.77

◦Mentenanţă

Sol

Infiltraţii, vărsări, scurgeri

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 ◦Suprafeţe betonate

169

Utilizare neconformă

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 ◦ Respectare condiţii avizatori

Modificări productivitate ecosisteme

3 3 3 2 3 3 3 3 3 3 3 2.91 Nu e cazul (Platforma industriala)

Diminuare diversitate biologică

3 3 3 2 3 3 3 3 3 3 3 2.91 Nu e cazul (Platforma industriala)

Biod

iver

sita

te /

Peis

aj

Modificări peisaj 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

2.94

Nu e cazul (Platforma industriala)

Utilizare necorespunzătoare suprafeţe[1]

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Nu e cazul (Platforma industriala)

Afectare bunuri de patrimoniu

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Nu e cazul (Platforma industriala)

Producere prejudicii populaţie

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Respectare prevederi legale

Producere prejudicii bunuri materiale publice sau private

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Respectare prevederi legale

Soc

io-e

cono

mic

Afectarea stării de sănătate a populaţiei (inclusiv disconfort)

2 3 3 3 2 3 3 3 2 3 2 2.64

2.93

Respectare prevederi legale

Legenda:

1- impact puternic asupra factorului de mediu

2- impact moderat asupra factorului de mediu

3- impact nesemnificativ asupra factorului de mediu

170

BIBLIOGRAFIE

Carti :

S. Pintilie, V. Pascu, Prelucrarea cauciucului, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1966 O. Petreus, Materiale polimerice, Ed. CERMI, Iasi, 1999, p. 274 - 277, p 286 - 288 G.N. Bandur, Elemente de stiinta elastomerilor, Ed. Politehnica, Timisoara, 2004 A.X. Lupea, A.G. Branic, s.a., Fundamente de chimia mediului, Ed. Didactica si

Pedagogica, R.A., Bucuresti, 2008 P. Eyerer, Polymer engineering, Technologien und Praxis. Mit 155 Tabellen, Springer

Verlag, Berlin, 2008 H.I. Ionel, F. Popescu, s.a., Masurarea calitatii aerului si dispersarea noxelor,

Ed. Politehnica, Timisoara, 2004 D. Marinescu, Tratat de dreptul mediului, Editia a II-a, revazuta si adaugata,

Bucuresti, 2007 I. Marginean, I. Precupetu (coordonator), s.a., Calitatea vietii in Romania

2010, Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, Bucuresti, 2010

Periodice (reviste): C.-E. Pop, Starea de sanatate a populatiei din Romania in context european, O abordare din perspectiva calitatii vietii, in revista ‘’calitatii vietii” - rata imbolnavirilor, 2010, p.18, Bucuresti V. P. Eyerer, Autos ohne Kunststoffe wären wie Dinos, prelegere Universitatea Stuttgart, 2004, sept.28, colectia Frauenhofer-Institut für Chemische Technologie

Documentatii:

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului - varianta finala elaborat S.C. RIONVIL S.R.L, 2010

Evaluarea de risc si impactul asupra starii de sanatate a populatiei in relatie cu amplasarea si functionarea Continental Automotive Products, localilatea Timisoara, judetul Timis, elaborat Centru de Mediu si Sanatate, 2011, p 29 - 30 , p 62 - 70, p 92 - 93, p 262 - 266

Memoriu tehnic pentru obtinerea Acordului de Mediu, elaborat S.C. BIOMEDIU ENGINEERING S.R.L, 2004

Raport la Studiul de evaluare a impactului, elaborat S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L, 2002

Memoriu tehnic necesar emiterii Acordului de Mediu, elaborat S.C. GREENLEX S.R.L, Timisoara, 2011

Documentatie tehnica pentru obtinerea Autorizatiei de gospodarire a apelor, elaborat S.C. PRO WASSER AT S.A., Timisoara, 2011

Instalatii de ventilare - climatizare (HVAC), elaborat S.C. DAROPROIECT. S.R.L, Timisoara, 2011 Memoriu tehnic. CAP20. Conducte tehnologice in Hala 4, S.C. MECATRON S.R.L, Timisoara, 2011 Raport de verificare cu privire la Masurarea Olfactometrica, (Masurarea emisiilor de miros ), elaborat INTERGEO Umwelttechnologie u. Abfallwirtschaft GmbH, Salzburg, Austria, 2008

Raport de verificare cu privire la Masurarea Olfactometrica, ( Masurarea emisiilor de miros ), elaborat INTERGEO Umwelttrchnologie u. Abfallwirtschaft GmbH, Salzburg, Austria, 2010

171

Documente :

Evaluarea impactului asupra mediului. Ghid de implementare,

EUROPEAID/112525/D/SV/RO, elaborat Ministrul Apelor si Protectia Mediului, Bucuresti, 2003

Legislatie/Acte normative : OUG nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului, publicată în M. Of. nr. 1196/30.12.2005, modificata, completata si aprobata prin Legea nr. 265/2006, publicata in M.Of. nr. 586 din 6 iulie 2006, abrogata partial prin OUG 57/2007 , publicata in M.Of.nr.442 din 29 iunie 2007, modificata de OUG 114/2007 publicata in M. Of. nr.713 din 22 octombrie 2007, modificata prin OUG 164/2008 publicata in M. Of. Nr 808 din 3 decembrie 2008. Ordin MAPM nr.135/2010 – privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private, publicat în M.Of. nr. 274 din 2010. OUG 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului, publicată in M.Of. 446 din 29 iunie 2007,modificata prin OUG 15/2009,publicata in M.Of. 149 din 10 martie 2009 Legea 19/2008 pentru aprobarea OUG nr. 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului, publicata in M.Of. 170 din 5 martie 2008. Legea apelor, nr. 107/1996 publicată în M.Of. din 8.10.1996, cu modificările şi completările ulterioare ( incl.L192/2001,OUG 107/2002,L310/2004, Legea 112/2006, OUG 12/2007), abrogata partial prin OUG 130/2007 ,publicata in M.Of.780 din 16 noiembrie 2007, completata de Legea 146/2010 si de OUG 3/2010. Ordinul nr.278/1997, publicat in M.Of. 100 din 26 mai 1997 privind aprobarea Metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale. HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, publicate in M.Of.nr.187 din 20 martie 2002, modificata si completata prin HG 352/2005 si HG 210/2007. Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, publicata in M.Of. nr.452 din 28 iunie 2011. STAS 10009/88 privind acustica in constructii.Acustica urbana-limitele admisibile ale nivelului de zgomot. HG nr.804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, M.Of.nr.539 din 8 august 2007, modificata de HG 79/2009 publicata in M.Of.nr. 104 din 20 februarie 2009 . OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, publicată în M Of.nr. 283/22.06.2000, modificată şi aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificata si completata prin OUG nr. 61 din 6 septembrie 2006, publ. In M.Of. nr. 790 din 19 septembrie 2006 , abrogata partial prin Legea 101/2006,modificata prin Legea 27/2007, publicata in M.Of. nr. 38 din 18.01.2007. HG nr. 856 / 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor si pentru aprobarea Listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, publicată în M.Of. nr. 659/5.09.2002, luată în temeiul OUG nr. 78/2001, completata prin HG 210/2007 publicata in M.Of.187 din 19 martie 2007. HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, publicată în M.Of. nr. 639/20.07.2005, modificata si completata prin HG nr.1872/2006, modificata prin HG 247/2011, publicata in M.Of. nr.265 din 14 aprilie 2011. Legea nr.465/2001 pentru aprobarea OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, publicata in M.Of.422 din 2001.

172

HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, publicata in M.Of.199 din 22 martie 2007. HG 1132/2008 privind regimul bateriilor si al deseurilor de baterii si acumulatori, publicate in M.Of.667 din 25.09.2008. OUG 196/2005 modificata, aprobata, completata si abrogata partial prin Legea 105/ 2006 pentru aprobarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, modificata prin Legea 292/2007, publicata in M.Of. 758 din 8 noiembrie 2007, completata prin OUG 37/2008 publicata in M.Of. 276 din 8 aprilie 2008, completata prin Ord.25/2008 publicata in M.Of.628 din 29 august 2008, modificata prin OUG 15/2010, publicata in M.Of.nr. 192 din 26 martie 2010, modificata de Legea 167/2010, publicata in M.Of.Nr. 504 din 20 iulie 2010, completata prin OUG 15/2010,aprobata prin Legea 64/2011. HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii, publicata in M.Of. nr. 489/2003, refera OUG 34/2002, modificata prin HG 1902/2004, modificata si completata prin HG 1339/2006, abrogata partial prin HG 735/2006, modificata, abrogata si completata prin HG 371/2010. Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului, publicate in M.Of. nr. 52/2003. HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, publicata in M.Of. nr. 481/2009, abroga HG 1213/2006.

Publicatii web : http://blog.plancontrol.ro/2009/10/01/studiu-director-privind-facilitatile-sportive-si-de-agrement-din-timisoara/ http://www.ilo.org/safework_bookshelf/english?d&nd=170000102&nh=0

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …arpmtm.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …arpmtm.anpm.ro/files/ARPM...