Imunologie Curs 6

42
Tipuri de reactii imune Tipuri de reactii imune ale hipersensibilitatii ale hipersensibilitatii (HS) (HS)

Transcript of Imunologie Curs 6

Page 1: Imunologie Curs 6

Tipuri de reactii imune ale Tipuri de reactii imune ale hipersensibilitatii (HS)hipersensibilitatii (HS)

Page 2: Imunologie Curs 6

Tipuri de raspunsuri imuneTipuri de raspunsuri imune

• HS de tip IHS de tip I: – cresterea IgE, – caracteristica bolilor alergice

• HS de tip IIHS de tip II: – indreptata impotriva Ag prezente pe suprafata celulara– ex. incompatibilitatea Rh

• HS de tip IIIHS de tip III: – impotriva Ag circulante; – induce formarea complexelor imune (boli autoimune, ca

lupus, artrita reumatoida)• HS de tip IVHS de tip IV:

– imunitatea mediata celular (HS intarziata) – Ex. dermatita atopica

Page 3: Imunologie Curs 6

Tipul I de HS

• Intalnita in boli alergice

• IgE specific

• Mastocite si bazofile

Page 4: Imunologie Curs 6

TerminologieAtopie

• Se refera la hiperresponsivitatea IgE, reprezentand o predispozitie la boli alergice

• Tendinta la raspunsuri exagerate ale Ac IgE

• Clinic, unul sau mai multe teste cutanate pozitive la alergeni comuni inhalati

Alergie

• Se refera la expresia clinica a bolilor atopice IgE-mediate

• Rinita, astm, alergie alimentara, dermatita atopica

Page 5: Imunologie Curs 6

Prevalenta

• Prevalenta alergiilor in tarile industrializate s-a dublat in ultimii 20 de ani

• 20-50% din populatie sufera de rinita alergica (boala alergica cu prevalenta cea mai mare)

• Prevalenta astmului: 5-30%

• 10-17% dintre copii sufera de dermatita atopica

Page 6: Imunologie Curs 6

Alergenii

• Un antigen care induce sinteza IgE se numeste alergen (majoritatea sunt proteine)

• Haptena = substanta chimica de dimensiuni mici, ne-imunogena, dar care induce formarea Ac si are nevoie de o proteina “carrier”

Page 7: Imunologie Curs 6

Tipuri de alergeniInhalati (respiratori):INDOOR

• Praf de casa (Dermatophagoides pteronissimus)

• Insecte (gandaci de bucatarie)

• Fungi (Alternaria, Cladosporiu, Aspergillus)

• Animale (cal, caine, pisica)

AUTDOOR

• Polen (iarba, copaci, plante salbatice)

Page 8: Imunologie Curs 6

Tipuri de alergeni

Alimentari:• Lapte de vaca (mai ales la sugari)

• Oua

• Alune

• Nuci

• Peste

• Scoici

Page 9: Imunologie Curs 6

Tipuri de alergeniOcupationali: • Animale de laborator – cercetatori / laboranti, angajati

din magazinele de specialitate• Faina – industria alimentara• Enzime biologice – industria chimica• Latex – lucratori in domeniul medical• Agenti de colorare si decolorare - vopsele, tusuri pentru

tipar, diluanti etc• Izocianati – vopsele, tusuri pentru tipar, diluanti etc• Rasini – industria electronica

Page 10: Imunologie Curs 6

Tipuri de alergeni

Altele:

• Alergii la venin de insecte - hymenoptera

• Alergii medicamentoase

Page 11: Imunologie Curs 6

Predispozitia genetica

• Alergiile sunt mai frecvente la persoanele din familii cu boala alergica

• Riscul de a dezvolta alergii in populatia generala este de 15%

• Riscul creste cu 50% la cei cu un parinte alergic• Riscul creste cu 70-80% la cei cu ambii parinti

alergici.

Page 12: Imunologie Curs 6

IgE

• Sintetizata de celulele B, indusa de IL-4 si IL-13

• Afinitate mare pentru mastocite, bazofile si pentru LfB (CD23), eozinofile etc.

• Alergenul declanseaza semnalul de activare a

mastocitelor => degranulare

Page 13: Imunologie Curs 6

Sensibilizare ProvocareAlergen Alergen

MEDIATORI

SIMPTOME

APC

TH2 B

IgE

Mastocit

IL-4

Page 14: Imunologie Curs 6

Mediatori• Producere de

– histamine– exoglicozidaza– triptaza– chimaza– peroxidaza– arilsulfataza B– citokine

• IL-1, IL-3, IL-5• GM-CSF• TNF

• Nou generati– leukotriene: LT-C4, D4, E4– prostaglandine: PG-D2– eicosanoizi: HETE– PAF (platelet activated factor)

• Vasodilatatie + permeabilitate• Contractia musculaturii netede • Hipersecretie

Faza precoce a raspunsului alergic inflamator

Page 15: Imunologie Curs 6

TH2

Mediatori:• pro-inflamatori• citotoxici

Molecule de adeziune

Factori chemotactici

Histamina

Faza tardiva a raspunsului Faza tardiva a raspunsului alergic inflamatoralergic inflamator

INFLAMATIEINFLAMATIE

Eo

Page 16: Imunologie Curs 6

Diagnostic – in vivo• Prick test

– se plasează pe piele o picătură de soluţie diluată de alergen şi se efectuează scarificarea sau înţeparea tegumentului subiacent, pentru a permite pătrunderea soluţiei în piele.

– Testul = pozitiv pentru alergenul respectiv dacă apare o induraţie sau înroşire pruriginoasă a pielii la locul de contact

• Testul intradermic(IDR): – se injectează intradermic o cantitate mică de soluţie diluată de alergen– se urmăreşte dacă apare sau nu o reacţie inflamatorie locală,

• Testul patch: – se aplică pe piele un plasture pe care s-a plasat o doză mică de alergen – se menţine pe piele timp de 24-72 de ore, – urmărim apariţia reacţiei cutanate locale (pt. HS tardiva)

• Teste de provocare – pentru organe tinta: inhalator, oral

Page 17: Imunologie Curs 6

Diagnostic – in vitro

• Total IgE (peste 200 ng/ml)• IgE specifice (ELISA)• Eozinofile

– in ser, – in lavaj bronsic, – secretie nazala, – in tesut

• Leukotriene (LT-C4, LT-D4) - in ser, urina• Eliberare de histamina

Page 18: Imunologie Curs 6

Tipul II de HSTipul II de HS

• indreptata impotriva Ag prezente pe suprafata celulara (ex. incompatibilitatea Rh)

• Ac = IgG si IgM, Ag = pe suprafata celulelor • Activarea Complementului lizarea celulelor tinta (cu

Ag)• Pot fi celule efectoare: celule NK, granulocite, monocite-

macrofage (activate de TNF-α, IL-1) uneri chiar trombocite, eozinofile - toate au receptori Fc.

• In unele cazuri, efectul HS de tip II este activarea celulelor tinta (boala Graves, miastenia gravis, anemia pernicioasa)

Page 19: Imunologie Curs 6

Celule cu Ag membranare

HS de tip IIHS de tip II

Ac

C

Lizarea celulelor sau stimularea functiilor celulare

Page 20: Imunologie Curs 6

HS de tip IIHS de tip II

• Boli cu auto-anticorpi (impotriva celulelor proprii)• Aceste Ag pot fi influentate cu ajutorul terapiei

medicamentoase (anemia hemolitica).• Ac pot fi

– idiopatici = autoAc (anemia hemolitica idiopatica)– indusi de antigene = aloAc (accidente de transfuzie,

boala Rh, anemia hemolitica indusa medicamentos)

Page 21: Imunologie Curs 6

HS de tip IIHS de tip IIAntigenele care actioneaza impotriva tesutului:1. Sindromul Goodpasture

– Ag = colagenul tip IV de pe suprafata rinichiului si a alveolelor pulmonare

– Activarea complementului si a granulocitelor.

2. 2. Miastenia gravis – Ag = receptorul acetilcolinei, – Ac distrug receptorii pentru acetilcolina

3. 3. Boala Graves (Basedow) – Ag = receptorul pentru TSH din glanda tiroida

4. 4. Anemia pernicioasa– Ag = pe celulele parietale din stomac

Page 22: Imunologie Curs 6

HS de tip IIHS de tip II

5. Pemfigus vulgaris• Ag pe celulele epidermice din junctiunea intercelulara

6. Vasculite• Ag = celule endoteliale

7. Anemia hemolitica autoimuna • Ag = proteine din eritrocite membranare

8. Purpura trombocitopenica • Ag = proteine din membrana trombocitelor

9. Diabetul insulino-dependent • Ag = receptor pentru insulina

Page 23: Imunologie Curs 6

HS de tip IIIHS de tip III• impotriva Ag circulante; • induce formarea complexelor imune (boli

autoimune, ca lupus, artrita reumatoida)• Ig: G, M, A, D, E• Ag

– proteina exogena (bacteria, infectii cu protozoare etc) – proteina endogena (tesut normal sau modificat Ag)

• Complementul este de asemenea activat

Page 24: Imunologie Curs 6

HS de tip IIIHS de tip III• Producerea complexelor imune (CI) e influentata de:

– Ag si Ac– Afinitatea Ac pentru Ag

• CI pot fi produse de cantitati crescute de Ag, sau Ac

C Ag C

Page 25: Imunologie Curs 6

HS de tip IIIHS de tip III• Excesul de Ac

– poate fi rapid eliminat de fagocite pentru ca Ac sunt insolubili (nepatogenic)

– Echivalent structuri mari care agrega si precipita (tind sa persiste in circulatie sunt patogenice)

• Excesul de Ag – in excesul moderat, Ag au tendinta sa persiste, sunt

solubile, nefagocitate, foarte patogenice! – in excesul extrem de Ag nu activeaza complementul

(nepatogenic)

Exces de Ac

Echivalent

Exces de Ag

Page 26: Imunologie Curs 6

HS de tip IIIHS de tip III

• Depunerea in tesuturi este influentata si de marimea CI:– CI mari sunt fagocitate si nu se depun in tesuturi– CI medii si mici pot fi usor depozitate in tesuturi:

• de ex., CI medii nu trec de membrana glomerulara si de aceea se acumuleaza

Page 27: Imunologie Curs 6

HS de tip IVHS de tip IV• Denumita si HS de tip intarziat (apare dupa 24-72 ore)• Mediata de Lf T antigen specifice• Participa Lf T helper sau Lf T citotoxice• Este responsabila si de aparitia dermatitelor de contact• Leziuni de tip granulomatos:

Mycobacterium tuberculosisMycobacterium leprae

=> IDR la tuberculina

Page 28: Imunologie Curs 6

Astmul bronsic

• Afectiune inflamatorie cronica a cailor respiratorii.• Sunt implicate mai multe tipuri celulare.• Inflamatia cronica duce la o crestere a hiperresponsivitatii cailor aeriene, cu episoade recurente de wheezing, tuse si respiratie inasprita.• Diminuare variabila a amplitudinii respiratorii, uneori reversibila.

Page 29: Imunologie Curs 6

Mecanisme care stau la baza definitiei astmului

INFLAMMATIONINFLAMMATIONINFLAMMATIONINFLAMMATION

Factori de risc(pt. initierea astmului)

Responsivitateacailor aeriene

Factori de risc(pt. exacerbarea astmului)

Obstructia cailor aeriene

Simptome

Page 30: Imunologie Curs 6

Factori de risc

• Factori ai gazdei:

– predispun la instalarea astmului

– protejeaza indivizii fata de instalarea astmului

• Factori ambientali:

– influenteaza susceptibilitatea de a dezvolta astm a

indivizilor predispusi

– grabesc exacerbarea astmului

– determina persistenta simptomelor

Page 31: Imunologie Curs 6

Factori de exacerbare a astmului

• Alergeni• Poluanti din aer• Infectii respiratorii• Efort si hiperventilatie• Modificari meteo• Dioxid de sulf• Aditivi, medicamente, alimente

Page 32: Imunologie Curs 6

Factori de risc pentru dezvoltarea astmului

Factori ai gazdei:• Predispozitie genetica• Atopie• Hiperresponsivitatea

cailor respiratorii• Sex • Rasa

Factori ambientali: Alergeni de interior Alergeni de exterior Alergeni ocupationali Fum de tigara Infectii respiratorii Factori socio-economice Marimea familieiDieta si medicamenteObezitatea

Page 33: Imunologie Curs 6

Diagnosticul astmului

• Anamneza si istoricul familial

• Examinarea clinica

• Explorari functionale

• Determinarea statusului imun cu

identificarea factorilor de risc

Page 34: Imunologie Curs 6

Urticaria

• Cauze multiple (5-15% sunt alergice!)

• Prezentarea clinica este foarte variata

• Aparitia urticariei: frecventa sau intermitenta

• Modificari la nivel cutanat

• Uneori se asociaza angioedem

Page 35: Imunologie Curs 6

Urticaria

1. Acuta • durata mai mica de 6 saptamani• frecvent de cauza alergica

2. Cronica • durata mai mare de 6 saptamani• 40-50% sunt de cauza autoimuna

Page 36: Imunologie Curs 6

Dermatita atopica

• Afectiune cutanata inflamatorie, caracterizata prin – prurit sever– recaderi frecvente – eczeme– adesea antecedente familiale de atopie

• Aspect diferit in copilarie, adolescenta si viata adulta (cu distributie diferita)

Page 37: Imunologie Curs 6

Dermatita de contact• Nu este legata de atopie• Prototip pentru HS de tip IV (tardiva)• Provoaca inflamatie si edem al pielii• Etiologie:

– Nichel– Crom– Mercur– Paladiu – Formaldehida– Benzocaina– Propolis

– Plante

Page 38: Imunologie Curs 6

Tratamente cu steroizi topici

• In dermatita atopica

• In urticarie

• In dermatita de contact

Page 39: Imunologie Curs 6

Anafilaxia

• Reactie alergica sistemica severa cu potential letal• Alergene + Ac → mediatori chimici → brusca a TA,

bronhoconstrictie, colaps, moarte.• Simptome:

– Purpura – Obstructia cailor respiratorii superioare– Colaps vascular

Page 40: Imunologie Curs 6

AnafilaxiaCauze: • Venin de insecte (albine,viespi) • Medicamente (antibiotice, anti-inflamatorii

nesteroidiene etc)• Alimente (lapte, alune, oua, peste, scoici)• Latex• Vaccinuri si extracte alergice

! Atentie la: Anafilaxia cauzata de efort (alimente + efort anafilaxia)

Page 41: Imunologie Curs 6

Tratament = URGENTA

• Adrenalina sau epinefrina: – 0.3-0.5 ml de 1/1.000 s.c sau i.m.

• Eliberarea cailor respiratorii • Monitorizarea presiunii arteriale• Antihistaminice H1• Beta-antagonisti• Corticosteroizi• Recomandari de lunga durata: evitarea cauzei si

imunoterapie specifica

Page 42: Imunologie Curs 6

Imunologie periodontala• Ginigivita

– Gingia inflamata, infiltrata cu celule imune si inflamatorii

– Nivele crescute de Ac circulanti anti patogene periodontale

• Periodontita– Afectiune severa – ditrugerea tesuturilor conective si a

tesuturilor dure de la nivel periodontal cu pierderea dintelui

– Susceptibilitate genetica– Factori de mediu: igiena orala deficitara, dieta

deficienta, fumatul, diabetul zaharat– Infiltrat inflamator mai mare ce se extinde de la epiteliu

pana in proximitatea osului– Lf B prezente in numar mare in tesuturile periodontale– Raspunsul gazdei la inflamatia locala – dependent de

celulele T si de profilul citokinelor secretate de acestea