FLORISAL dispune de tot necesarul de ma;ini, utilaje ;i personal pentru desz[pezire

De;i lumea din jurul nostru este dificil[;i complicat[, trebuie s[ `n\elegem c[ a fioptimist nu depinde de circumstan\eleexterne, ci de o atitudine pozitiv[ fa\[ dedificult[\i. Eu ̀ ntotdeauna caut lec\ia pozitiv[;i valoroas[ din spatele fiec[rui evenimentdificil. Pentru a dep[;i pesimismul ;i efectelesale teribile. Pozitivismul ;i optimismultrebuie s[ provin[ din interiorul nostru,pentru a dep[;i conflictele externe. Cred c[merit[. ~n multe ocazii nu ne este u;oar[convie\uirea ;i `mp[rt[;irea g]ndurilor cual\ii, pentru c[ to\i suntem diferi\i, cua;tept[ri diferite, cu diferite niveluri decultur[ ;i modalit[\i de a interac\iona, nu`ntotdeauna suntem de acord asupra a ceeace facem, g]ndim, spunem sau cuminterpret[m lucrurile. Reac\ia noastr[ artrebui s[ fie de ̀ n\elegere, toleran\[ ;i r[bdare.A dezvolta `n\elegerea ;i toleran\a, ne`mbog[\e;te via\a. O modalitate foarte bun[de a `mbun[t[\i rela\iile noastre ;i modul dea afla mai multe este ascultarea< a-i ascultape to\i oamenii, pentru c[, `ntr-un fel saualtul, ̀ ntotdeauna aveam de ̀ nv[\at unii de laal\ii. A asculta cu aten\ie, ca s[ `nv[\[m. Cuaceste g]nduri pozitive ;i optimiste vreau s[`ncep anul 2011, `n speran\a c[ mul\is[tm[reni vor fi pe accea;i lungime de und[cu mine. Am pornit bine, `n luna decembrie,pe calea preg[tirii unor condi\ii c]t maicorecte pentru a ne apuca `n noul an decolectarea selectiv[, care va fi urmat[ dereciclarea ;i reutilizarea de;eurilor. Aceastaeste calea viitorului `n toat[ Europa, ;i suntconvins de faptul c[ nu vom fi coda;i tocmainoi, s[tm[renii.

Vasile Pu;ca;, directorul SC Florisal SA

~n fiecare an, peste 100 de milioanede tone de de;euri provin din buc[t[rii;i gr[dini. Deputa\ii europeni sus\innoile reguli propuse de ComisiaEuropean[ `ntr-o carte verde privindselectarea ;i reciclarea acestora.Parlamentul dore;te colectarea separat[a de;eurilor ;i reciclarea acestora `ntr-o manier[ mai eficient[, dar ;i regulieuropene `n domeniu, datorit[diferen\elor mari `ntre statele membre. De;eurile ecologice sunt resturi dealimente provenite din gospod[rii,restaurante sau magazine, de;euribiodegradabile provenite din gr[din[- precum iarba - ;i resturi proveninddin industria de procesare aalimentelor. De;eurile din agricultur[,`ngr[;[mintele naturale, apelemenajere, de;eurile textile, lemnul ;ih]rtia nu sunt considerate de;euriecologice. ~n momentul de fa\[, aceste

de;euri sunt `ngropate sau depozitate`n gropi de gunoi (41% `n medie `nUE, 90% `n Polonia ;i Lituania),incinerate (47% `n Suedia, 55% `nDanemarca) sau colectate separat - `nAustria, Olanda, Danemarca, Suedia,Belgia (Flandra), Spania (Catalonia);i Nordul Italiei. De;eurile ecologicesunt transformate `n mare parte `ncompost `n Germania ;i Austria. Dinpunct de vedere al impactului asupramediului `nconjur[tor, cea mai nociv[solu\ie este depozitarea `n gropi degunoi.

~n rezolu\ia adoptat[ deParlamentul European pe 6 iulie,eurodeputa\ii cer colectarea separat[a de;eurilor ecologice atunci c]ndacest lucru este posibil din punct devedere economic, `ncurajarea recicl[rii;i clasificarea diferitelor tipuri decompost provenit din aceste de;euri.

Deputa\ii mai cer guvernelor UE “s[promoveze activit[\ile de sensibilizarea popula\iei privind aspectele demediu” ;i o propunere de directiv[p]n[ la sf]r;itul anului viitor. (Sursa<Parlamentul European)

~n Rom]nia, pe l]ng[ compostareacentralizat[, ̀ n instala\ii tehnologizate;i autorizate, este permis[ compostareaindividual[ a de;eurilor biodegradabile,`nc[ din 2007, `n gospod[riile dinmediul rural, `ns[ cu respectareaanumitor condi\ii. Compostareaindividual[ se poate face `n modulcel mai simplu, f[r[ costuri importante,la scar[ mic[, `n curtea proprie, c]tmai departe de zona locuit[. ~n acestcaz vor fi compostate `n specialde;eurile verzi din gr[din[, livad[ ;ide;euri biodegradabile din buc[t[rie(coji de cartofi, frunze de varz[, resturide fructe ;i legume, etc.).

Angaja\ii societ[\ii desalubrizare Florisal au ;i sarcinade a asigura desz[pezirea, ac\iune`n care deja au dob]ndit o solid[experien\[.

Dup[ explica\iile lor, pocedeul estec]t se poate de simplu ;i pe `n\elesultuturor< c]nd ninge se trage un stratde lichid de clorur[ de magneziu, cas[ nu se lipeasc[ z[pada de asfalt.Dup[ ce ninge se trece cu plugul, ca

s[ se cure\e drumul. Se aplic[ sareumectat[, care con\ine solu\ie declorur[ de magneziu, ceea ce ajut[ latopirea z[pezii.

Se ;tie c[ sarea sub 8 grade nuac\ioneaz[, deci se folose;te clorur[de magneziu, ca s[ aib[ efecte ;i latemperaturi joase. Exist[ ;i un grafic,care zice clar ce concentra\ie de solu\ietrebuie folosit[, `n func\ie detemperatur[.

Poate s[ ning[ `n voie, totul estebine preg[tit. C]nd este nevoie, se

iese cu o `ntreag[ coloan[ de utilaje,pentru a face desz[pezire mecanic[.Pe l`ng[ asta, se face ;i desz[peziremanual[, de exemplu `n parcuri ;i latreptele podului.

De altfel podurile de pe Some;sunt singurele locuri unde se maifolose;te nisip, din acest motiv pepoduri `nc[ mai sunt l[zi cu nisip. ~nrest se utilizeaz[ amestecul de clorur[de magneziu, care nu este d[un[tornici vegeta\iei, nici s[n[t[\ii oamenilorsau animalelor.

Din anul 2011, la nivelul`ntregii \[ri va fi demarat unproiect de amenajare a pistelorde biciclete. Acest proiect vinedin inten\ia ministrului Mediului,Laszlo Borbely, de a `ncurajapopula\ia s[ aleag[ aceast[modalitate de deplasare, at]tpentru s[n[tatea personal[ c]t;i pentru implicarea `nmen\inerea unui mediu curat.Aflat `n data de 19 noiembrieanul curent, `ntr-o vizit[ deserviciu la Zal[u, ministrulMediului, Laszlo Borbely adeclarat c[ `n anul 2011urm[re;te s[ aloce suma de 100de milioane de lei pentru unproiect ce vizeaz[ amenajareapistelor de biciclete. Biciclistconvins, ministrul Mediuluiinten\ioneaz[ ca la nivelul tuturorora;elor din \ar[ s[ se realizezeminim c]te o pist[ de biciclete,pentru a se `ncuraja mersul cubicicleta, at]t ca practicarea unuisport c]t ;i ca deplasarea c[treserviciu. “Vreau s[ pornim, anulviitor `n ianuarie, un programde amenajare de piste pentrubicicli;ti. Nu doar Zal[ul, ci ;irestul ora;elor din Rom]nia aunevoie de asemenea investi\ii.Po\i ajunge mult mai repede cubicicleta unde dore;ti, dec]t cuma;ina, pentru c[ nu trebuie s[a;tep\i `n trafic. Acum sefinalizeaz[ proiectul de buget ;isper s[ putem aloca acestuiprogram ce are `n vedereamenajarea de piste pentrubicicli;ti circa 100 de milioanede lei”, a declarat ministrulMediului. Laszlo Borbely a maideclarat c[ proiectul deamenajare a pistelor de bicicletede la nivelul Rom]niei din 2011se va dezvolta dup[ un plan solid;i riguros efectuat, pentru a serealiza condi\ii sigure de trafic.

Statisticile plaseaz[ \aranoastr[ pe ultimele locuri `nEuropa la capitolul reciclat dede;euri. Cu toate acestea, la osimpl[ c[utare pe internet vedemc[ sute de rom]ni caut[ centrede colectare pentru cele c]tevakilograme de h]rtie str]nseacas[. Rom]nii vor s[ reciclezeh]rtia, dar cei mai mul\i doritorise pl]ng c[ nu au unde,recurg]nd `n final la anun\uripe Internet. Cum centrele decolectare din ora;e sunt pu\inela num[r, singura solu\ie oreprezint[ persoanele fiziceautorizate (PFA), care str]ngde;eurile de la domiciliu. C]tde rentabil este, `ns[, s[ porne;tio astfel de afacere ;i ceparticularit[\i prezint[ pia\a dinRom]nia? Activeaz[ mai multefirme sau PFA-uri satelit -intermediari ̀ ntre depozitele dede;euri de maculatur[ ;ipersoanele fizice interesate s[-;i v]nd[ h]rtia colectat[.

~n cur]nd< reguli mai simple pentru reciclarea de;eurilor

Profitabil doar dac[ lucrezicu tone

Editorial

Amenajareapistelor de biciclete

Un `ntreprinz[tor englez, Benjamin Law, afost primul care a transformat reciclareahainelor care nu mai puteau fi purtate ̀ n materiiprime pentru noi materiale textile. Astfel, el ainventat noi materiale bazate pe l]na recuperat[din haine vechi, combinat[ cu l]n[ nou[.

~n 1860, `n ora;ul Batley, Anglia, seproduceau peste 7.000 de tone din acestmaterial. Japonia este una dintre \[rile in carereciclarea este reglementat[ prin lege ;i generalacceptat[ de c[tre locuitori, mai mult dec]t `ncelelalte \[ri. ~n Japonia fiecare locuitor al \[riirecicleaz[ aproximativ 6.4 kg de plastic pe an.Austria este “campioana recicl[rii” `n UniuneaEuropean[. Aici se refolose;te aproximativ 60%din cantitatea total[ de gunoi produs[. Grecia,pe de alt[ parte, recicleaz[ numai 10% dintotalul de;eurilor pe care le produce, situ]ndu-se la coada clasamentului.

~n anii 70, ora;ul Woodbury din statulamerican New Jersey a fost primul din \ar[ carea introdus reciclarea obligatorie. Cur]nd ;i alteora;e i-au urmat exemplul, principalul motiv alnoii pasiuni a americanilor pentru reciclarefiind costul ridicat al energiei. Astfel, seeconomisea 95% din energie dac[ se foloseaaluminiu reciclat pentru producerea unuiprodus nou.

PAGINA VERDE

Printre f[g[duin\ele de Anul Nou din ce `n cemai des se num[r[< “`n acest an am de g]nd s[tr[iesc mai ecologic”. Conform unui sondaj recent,mai mult de jum[tate dintre americani (53 la sut[)a decis s[ tr[iesca mai ecologic `n 2011. Iar `nEuropa, 76 la sut[ dintre persoanele intervievate ;i-a popus s[ reduc[ consumul de energie de uz casnic;i s[ creasc[ rata de reciclare.Trei sferturi dintreresponden\i au declarat c[ la cump[r[turi vorrenun\a la pungile de plastic de unic[ folosin\[. Laun sondaj similar, cu doi ani în urm[, rezultatul a

fost doar 42 la sută. :i la rom]ni apar f[g[duin\enoi de Anul Nou. Nu se mai limiteaz[ la clasicelef[g[duin\e “am de g]nd s[ sl[besc” ;i “m[ las de\ig[ri”. Iat[ ;i topul celor 10 rezolu\ii, unde “a fi maiverde” a ocupat elegantul ;i promi\[torul loc 6< 1.S[ sl[besc> 2. S[ renun\ la fumat> 3. S[ fac mai multsport> 4. S[ scap de datorii> 5. S[ renun\ la b[uturilealcoolice> 6. S[ tr[iesc mai ecologic> 7. S[ m[ bucurmai mult de via\[> 8. S[ petrec mai mult timp`mpreun[ cu familia> 9. S[ ̀ nv[\ ceva nou> 10. S[ legmai multe prietenii.

Reciclarea a devenit obligatorie

F[g[duin\a de Anul Nou< voi fi mai verde `n acest an!

Supliment de educa\ie ecologic[ pentru popula\ie `n colaborare cu Florisal

9 Joi 23 decembrie 2010

Vom continua tot ce am`nceput `n decembrie

Principalele activit[\i ale Asocia\ieiRom]ne de Salubritate sunt< asigurareaunor servicii de preg[tire profesional[;i de consultan\[ de specialitate>cooper[ri `n domeniile salubrit[\ii,recicl[rii ;i valorific[rii de;eurilor ;i aprotec\iei mediului> colabor[ri cuorganisme similare de specialitate din\ar[ ;i din str[in[tate> organizarea desimpozioane, conferin\e, seminarii ;iexpozi\ii> editarea revistei“Salubritatea”, cu apari\ie trimestrial[>publicarea de materiale informative,rezultate ale unor studii ;i cercet[ri.

Recent a avut loc o adunaregeneral[ a Asocia\iei Rom]ne deSalubritate, la Bucure;ti, la care s-aaprobat noul statut al ARS, noulregulament ;i s-a ales o nou[conducere. ~ncep]nd cu lunadecembrie 2010 din noua conducereface parte ;i directorul general al SCFlorisal SA Satu Mare, ing. VasilePu;ca;. A fost ales la aceast[ adunares[ fac[ parte din Comitetul director alASR, format din nou[ persoane. VasilePu;ca; ne-a relatat c[ pre;edintele ASReste interesat `n a face cunoscuteproblemele s[tm[renilor, a;a cum suntreflectate `n ziarul local de educa\ieecologic[ pentru popula\ie, “PaginaVerde”. Dore;te ca realitatea

s[tm[rean[ s[ se reg[seasc[ ;i `npaginile revistei “Salubritatea”, careapare trimestrial, fiind cea maiperformant[ revist[ de specialitate din\ar[, ating]nd nivelul standardeloreuropene.

De altfel, ASR urm[re;teproblemele generale din domeniulsalubriz[rii cu care se confrunt[ toatejude\ele \[rii ;i ajut[ la urm[rirea`ntregii legisla\ii la nivel na\ional. Unuldintre obiectivele ASR este aducerealegisla\iei rom]ne la nivelul celeieuropene, cu implementarea normeloreuropene ;i `n \ara noastr[, `n vedereaocrotirii ;i ecologiz[rii mediului.Legisla\ia rom]n[ are destul de multecaren\e `n momentul de fa\[, dartrebuie adus[ la nivel european. ~nacest sens deja se lucreaz[ laamendarea Legii nr. 101 din 2006. To\iparticipan\ii la ultima ;edin\[ ARS auvenit cu amendamente, propuneri ;ireferate, printre ei ;i-a adus contribu\ia;i reprezentantul Florisalului din SatuMare.

Pentru anul 2011 unul din cele maiimportante aspecte va fi activitatea decolectare selectiv[ a de;eurilor. Sedore;te o reglementare ;i mai corect[`n acest sens, pe baza principiilor decolectare selectiv[.

Agen\ia britanic[ de art[ decorativ[Wieden + Kennedy a dat lovitura arunc]nd pepia\[ saci pentru gunoi at]t de aspectuo;i, c[pur ;i simplu nu-\i vine s[ te debarasezi de ei.~n imaginea al[turat[ pute\i admira uneledintre aceste capodopere. Iar cei care sepreg[tesc de excursie la Londra e bine s[ ;tie c[sacii decora\i cu pe;ti;ori de aur, clopo\ei saupr[jituri pot fi achizi\iona\i în buticul Suck.uk.,la pre\ul de £ 10.00 bucata. Până acum existaupu\ine modele, dar interesul a fost at]t de mare

`nc]t creatorii au lansat ;i saci care imit[ saciide cadou de Cr[ciun. :i pe str[zile NewYorkului, ̀ n plin Harlem - care nu prin excesivasa cur[\enie a intrat `n sumedenia de filme deac\iune v[zute ;i de noi – au ap[rut sacii degunoi artistici, de un roz strident, cu uria;ebuline albe. Par a fi imense mingi de plaj[, f[r[nici un alt rol, dec]t cel de a ne delecta ochii.Iat[ c]t de `nainta\i sunt anglo-saxonii `ncompara\ie cu noi, care trebuie s[ nemul\umim cu saci ieini, mohor]\i, unicolori.

10 Joi 23 decembrie 2010

ACTUALITATEA

Saci pentru gunoi la 10 lire sterline bucata

Dup[ cum am ̀ n;tiin\at luniletrecute, a `nceput ;i la Satu Marecolectarea selectiv[ a de;eurilor`n cadrul institu\iilor publice, `npubelele galbene, albastre ;i verzi,dup[ cum se prevede prin Legea132/2010.

Despre primele rezultateob\inute am stat de vorb[ cupersonalul de specialitate aloperatorului de salubritate SCFlorisal. N-au fost prea `nc]nta\i.Au relatat c[ ̀ nt]mpin[ o serie degreut[\i<

~n peste 100 de locuri unde s-auamplasat pubele noi, viu colorate ;iinscrip\ionate, dar `n foarte pu\ine seadun[ de;eurile corect selec\ionate. Sepoate vedea ̀ n pozele al[turate c[ pesteh]rtii apar buc[\i de p]ine, merestricate, l[zi metalice, geamuri sparte,crengi de copaci ;i multe altele. Situa\iacea mai critic[ este `n pie\ele dealimente.

~n gr[dini\e nu prea sunt probleme,dar la ;coli da, unde se pare c[ se totsparg geamuri, iar sticla se arunc[ undenu trebuie. Trebuie l[murit faptul, c[ ̀ n

pubelele pentru sticle se adun[ sticl[refolosibil[, adic[ sticl[ de ambalaj ;inu sp[rtur[ de geam, care distrugerecipientul ;i poate cauza r[ni.

~n ce prive;te de;eurile de plastic,se adun[ numai flacoanele, adic[ ceeace numim PET-uri. Celelalte obiectedin plastic, cum ar fi pahare, farfurii,furculi\e ;i linguri de unic[ folosin\[ nuse recicleaz[. Sunt ;i alte confuzii lautilizarea pubelelor pentru plastic.Conform Legii 132 pubelele s-auinscrip\ionat< “plastic/metal”, adic[ sepot pune ambele de;euri `n acela;i loc.Dar legiuitorul aici s-a g]ndit la metaleu;oare, adic[ la doze de bere ;i sucuridin aluminiu, nu la buc[\i de fier ;is]rme ruginite.

Angaja\ii intitu\iilor publice suntruga\i s[ introduc[ de;eurile `n pubelestrict dup[ destina\ia acestora. Deasemenea sunt ruga\i s[ se asigure decorecta amplasare a pubelelor.Institu\iile publice au primit gratispubelele, de la Florisal, dar e problemainstitu\iilor respective s[ le pun[ `ntr-un loc `ngr[dit ;i nu pe strad[.

Dac[ se amplaseaz[ containerele ̀ nstrad[, nu-i de mirare c[ trec[torii potarunca `n ele tot ce vor ;i apuc[. Nu s-a asigurat un loc de amplasare `nchis

nici la sediul Prim[riei Satu Mare. Celetrei pubele se afl[ pe trotuarul din fa\aprim[riei, ̀ ntr-un loc pe care nu-l vedenici portarul.

Nu-i de mirare c[ pubela pentrusticl[ era plin[ de c]rpe, h]rtii, crengide bosche\i etc. (S[ ne amintim c[ anulanterior Florisal a pus pe str[zicontainere cu inscrip\ia “numai pentrumoloz”, dar cet[\enii le-au umplut cugunoaie `n 24 de ore. Din acest motivnu se mai pun pe str[zi acest tip decontainere).

Se folosesc dou[ ma;ini ca s[ adunecon\inutul pubelelor `n cele peste 100de locuri, ceea ce e destul de costisitor.~n luna decembrie s-au adunat de lainstitu\iile publice 3.600 kg de h]rtie,care se va vinde, chiar dac[ nu e prearentabil, pentru a nu stoca ;i depozitala nesf]r;it.

Din p[cate sunt greut[\i cu sticla,pentru c[ nu este rezolvat[ problemarecicl[rii acesteia. Nu prea sunt firmedispuse s[ le preia. Tocmai la Gala\i arfi cel mai apropiat loc!

~n concluzie, `n ce prive;tecolectarea selectiv[ a de;eurilor, lainstitu\iile publice s-a cam pornit cust]ngul – apreciaz[ conducerea SCFlorisal.

La institu\iile publice colectareaselectiv[ a pornit cu st]ngul

S[tm[rean `n comitetul director al Asocia\iei Rom]ne de Salubritate

Cr[ciunul este acea s[rb[toare minunat[ care ne d[ putere s[fim mai buni, mai genero;i ;i mai curajo;i.

Fie ca pacea ;i bucuria s[rb[torilor s[ v[ `nso\easc[ tot anul!SC Florisal SA le ureaz[ tuturor angaja\ilor, partenerilor,

colaboratorilor, cet[\enilor din jude\ul Satu Mare pe care-ideserve;te, precum ;i cititorilor ziarului de educa\ie ecologic[Pagina Verde<

Un Cr[ciun Fericit ;i un An Nou 2011 mai bun!

S.C. BIO FLORISAL S.A.anun\[ to\i beneficiarii

de servicii, c[ programul de colectare a reziduurilor

menajere din municipiul Careise modific[, astfel<

* programat pentru s]mb[t[25.12.2010 se ridic[ vineri 24.12.2010>

* programat pentru s]mb[t[01.01.2011 se ridic[ vineri 31.12.2010.

S.C. FLORISAL S.A. anun\[to\i beneficiarii de servicii din municipiul Satu Mare, c[ programul de colectare

a reziduurilor menajere se modific[, astfel<

* programat pentru s]mb[t[25.12.2010 se ridic[ vineri 24.12.2010>

* programat pentru s]mb[t[01.01.2011 se ridic[ vineri 31.12.2010.

1. Multe geamuri se sparg la :coala nr. 10> 2. Liceul sportiv, strada Slavici > 3. Culoarea pubelei nu-i luat[ `n seam[>4. In locul select[rii, amestecare

1 2

3 4

Joi 23 decembrie 2010 11

AC}IUNI FLORISAL

Dac[ credea\i c[ st]nd toata ziua pe Internetnu contribui\i cu nimic la bun[starea mediului`nconjur[tor, mai g]ndi\i-v[ o dat[. Americaniide la Asocia\ia Consumatorilor de Electricitateau descoperit c[ folosirea Internetului permitereducerea emisiilor de CO2, responsabile pentruefectul de ser[ ;i `nc[lzirea global[. Studiul`ntitulat “Impactul comer\ului electronic asupraenergiei ;i emisiei de gaze cu efect de ser[”pretinde c[ cei 3,9 miliarde de oameni care ;i-au f[cut cump[r[turile pe Internet au

economisit 3 miliarde de litri de benzin[, pecare altfel ar fi folosit-o pentru deplasarea lamagazin, astfel au redus cu 14 milioane de toneemisiile de CO2< echivalentul scoaterii din uz a2 milioane de vehicule anual. Studiul seconcentreaz[ asupra energiei economisite deangaja\ii care lucreaz[ acas[ mai multe zile `ntimpul unei s[pt[m]ni. Aceste persoane, `n locs[ se deplaseze 35 de kilometri la un dus, pe zi,cinci zile pe s[pt[m]n[, ar economisi peste1.200 litri de benzin[ pe an.

Folosind Internetul contribui\i la bun[starea mediului

Clorura de magneziueste un produs ecologicpentru desz[pezire `ntimpul iernii, iar `n timpulprim[verii ;i al verii se poateutiliza pentru combatereaprafului.

Sub form[ lichid[ solu\ia seutilizeaz[ ca agent de combatere adepunerilor de praf, ca agent deprevenire sau combatere a `nghe\uluisau ca agent de umectare a s[riitradi\ionale. Clorura de magneziu`nchide culoarea asfaltului ;i nu oalbe;te, ca `n cazul clorurii de calciu.Fiind un produs higroscopic, solu\iapoate fi aplicat[ pe carosabil ̀ nainte deapari\ia unor precipita\ii de lapovi\[sau ninsoare av]nd ca avantaje< nu seusuc[ ;i nu este spulberat[ pecarosabil precum sarea tradi\ional[.Totodat[ clorura de magneziu`mpiedic[ fixarea straturilorcompacte de z[pad[ ;i ghea\[ pesuprafa\a drumurilor, permi\]ndastfel echipelor de `ntre\inere adrumurilor utilizarea cu u;urin\[;i eficien\[ ridicat[ a plugurilor`n `ndep[rtarea z[pezii. Sub form[ de fulgi solu\ia estefoarte eficient[ la topirea ghe\ii,;i se poate utiliza at]t pe domeniulpublic c]t ;i cel privat< trotuare, c[i deacces, parc[ri auto, drumuri publiceetc. Avantajele utiliz[rii clorurii demagneziu fa\[ de alte produsesimilare<

- Protejeaz[ mediul ambiant;i s[n[tatea oamenilor> con\ineun procent redus de cloride,a;adar nu atac[ nici pielea uman[,nici `mbr[c[mintea. Este mult maipu\in toxic[ dec]t clorura de calciusau de sodiu.

- Ac\ioneaz[ mult mai eficient latemperaturi foarte sc[zute, punctuleutectic de `nghe\ al clorurii demagneziu este de -34 grade C la oconcentra\ie de 22%.

Cu noile metode s-au reduscosturile ;i s-au `nl[turat multeneajunsuri. ~nainte, `n timpul ierniicirca 3.000 metri cubi de nisip penetra`n sistemul de canalizare al ora;ului,afect]ndu-l grav. Folosirea noilorproduse este bun[ ;i pentru s[n[tateoamenilor. E bine c[ nu se se maifolose;te nisip, a ar[tat ;i dr.Agoston Gyorgy, specialist `n boilec[ilor respiratorii, `nc[ de peatunci de c]nd Florisal a `ncepututilizarea acestui sistem nou.Contrar a ceea ce cred uniis[tm[reni, prin desz[pezire cuclorur[ de magneziu nu sedistruge nici un fir de iarb[, maimult dec]t at]t, aceast[ solu\ie estefolosit[ ;i `n agricultur[.

Nu-i d[un[tor nici asfaltului, nicivegeta\iei, nici s[n[t[\ii oamenilor!

Potrivit unei inform[ri care a ap[rutpe site-ul Prim[riei Satu Mare, `n acestan prima ac\iune de deszăpezire amunicipiului a avut loc `n perioada 10– 13 decembrie 2010.

~ncep]nd cu noaptea de 10 spre 11decembrie (vineri spre s]mb[t[) p]n[`n diminea\a zilei de 14 decembrie(mar\i) Florisal a ac\ionat pentrudesz[pezirea municipiului Satu Maredup[ cum urmeaz[<

Vineri, 10 decembrie s-a ac\ionat cu<8 utilaje (3 lame, 5 `mpr[;tietoare), 63tone solu\ie de sare ;i clorur[ demagneziu, 13 persoane>

S]mb[t[, 11 decembrie s-a ac\ionatcu< 11 utilaje (6 lame, 5 împrăştietoare),37 tone solu\ie de sare ;i clorur[ demagneziu, 16 persoane>

Duminic[, 12 decembrie s-a ac\ionatcu< 15 utilaje (10 lame, 5împrăştietoare), 126 tone solu\ie de sare;i clorur[ de magneziu, 21 persoane>

Luni, 13 decembrie s-a ac\ionat cu< 16utilaje (11 lame, 5 împrăştietoare), 81.5tone solu\ie de sare ;i clorur[ demagneziu, 23 persoane. Luni, 13decembrie a `nceput colectarea ;itransportarea z[pezii de pe cele dou[poduri. ~n urma ac\iunilor dedesz[pezire nu au fost sesizateambuteiaje ̀ n trafic iar pe str[zi z[padaa fost topit[ inclusiv diminea\a, c]ndse `nregistrau -3 ;i -4 grade Celsius.Ac\iunea continu[ `n func\ie detemperaturile ;i ninsorile anun\ate.

~n timp ce ̀ n alte ora;e ale \[rii unconsiderabil num[r de artereprincipale de circula\ie suntimpracticabile din cauza ninsorii, laSatu Mare asfaltul e negru, deoareceFlorisal ac\ioneaz[ prompt,`ndep[rt]nd z[pada ;i prevenindformarea straturilor de ghea\[.

Asfaltul e negru, f[r[ z[pad[ ;i ghea\[

Satu Mare va fi al treilea ora; din\ar[ `n care se `nfiin\eaz[ Poli\iaEcologic[ ;i se doteaz[ cu ma;ini pentrua patrula pe str[zile ora;ului.

~n acest moment la SC Florisal areloc organizarea Biroului de urm[rire acontractelor de salubrizare din SatuMare, `n colaborare cu Poli\iaComunitar[. Astfel ia fiin\[ Poli\iaEcologic[, prin care se va urm[ri modulde derulare a activit[\ii de salubrizare`n Satu Mare - at]t salubrizareamenajer[ c]t ;i cea stradal[. Noul birouva avea la dispozi\ie c]teva ma;ini,dintre care dou[ deja au fostinscrip\ionate< “Poli\ia Ecologic[“. ~nleg[tur[ cu forma de organizare,atribu\iile ;i obiectivele pe care leurm[re;te noua Poli\ie Ecologic[, se va

`ncheia un protocol `ntre Florisal ;iPoli\ia Comunitar[, imediat dup[transformarea acesteia din urm[ `nPoli\ie Local[, potrivit Legii 155 din 12iulie 2010. Ca `ntotdeauna, ne afl[m `n`nt]rziere. Normele metodologicepentru aplicarea legii ̀ nc[ n-au ap[rut,dar se a;teapt[ ca p]n[ la sf]r;itul luniidecembrie s[ apar[, declar[ FlorianG[zdac, directorul Poli\iei Comunitare,care salut[ ini\iativa Florisalului de a`nfiin\a Poli\ia Ecologic[ din Satu Mare.Asemenea institu\ii func\ioneaz[ p]n[acum numai `n dou[ ora;e din \ar[, ;ianume la Timi;oara ;i la Oradea.A;adar vom fi al treilea ora; din \ar[ cupoli\ie ecologic[ ;i sper[m s[ ob\inemrezultate foarte bune `n salubrizareaora;ului.

Poli\ia Ecologic[ va urm[riderularea activit[\ii de salubrizare

Clorura de magneziu folosit[ la desz[pezire este un produsecologicNu este d[un[tor nici vegeta\iei, nici oamenilor!

Drumuri curate

Gata de interven\ie

Antiderapant

Alei curate `n parc

12 Joi 23 decembrie 2010

MAGAZIN

Mai nou ;i cu lum]n[rile trebuies[ avem grij[. Dac[ e s[-i credem pecei de;tep\i, va trebui s[ renun\[m laserile romantice, pentru c[ tocmai s-a descoperit c[ tradi\ionalele lum]n[riau efect cancerigen. Degaj[ un fumnegru cu miros de parafin[ care arputea provoca cancerul c[ilorrespiratorii. Sau poate e doar un zvoncreat ca s[-;i fac[ loc pe pia\[ noua

inven\ie ecologic[< lum]n[ri din cear[de soia? Ceara de soia este ob\inut[printr-un proces chimic dehidrogenare a uleiului de soia, f[c]nddin acesta un produs natural, non-poluant ;i care nu degaj[ resturinocive pentru mediu. Avantajelefolosirii lum]nărilor ecologice dinsoia sunt multe, `n compara\ie culum]n[rile de parafin[ tradi\ionale. ~n

primul r]nd, dureaz[ p]n[ la 50%mai mult dec]t lum]n[riletradi\ionale. Se consum[ mai `ncet ;ila temperaturi mai sc[zute, astfel `nc]t`;i p[streaz[ aroma p`n[ `n ultimaclip[. Lum]n[rile de soia nu sunttoxice ;i produc mai pu\in[ funinginedec]t cele de parafin[.

Acum, `n preajma s[rb[torilor deCr[ciun, s-au r[sp]ndit pe internet

sute de re\ete de lum]n[ri organicedin soia, f[cute `n cas[. Nu ai altcevade f[cut dec]t s[-\i cumperi< cear[,fitil, aditivi pentru miros, coloran\i, ooal[ de presiune, un termometru ;i osumedenie de recipien\i ̀ n care vor stalum]n[rile. C[ci lum]n[rile din soiasunt prea moi ca s[ stea “`n picioare”.Ele se toarn[ ̀ n c[ni\e, cutiu\e, pahareetc.

Exist[ mai multe grade, maimulte nuan\e `n a fi “eco” atuncic]nd vine vorba de tradi\ionalulbrad. Iat[ cum se clasific[<

“Non-eco” 1< Pomii artificiali caresunt folosi\i doar pentru c]\iva ani. Nunumai c[ se irosesc bani, ci ;i resurse.Majoritatea pomilor artificiali suntfabrica\i din plastic ;i importa\i dinChina, av]nd un dublu efect negativ<plastic ;i emisii CO2.

“Non-eco” 2< Un brad de Cr[ciunprovenind de la o ferm[ dintr-o alt[regiune, care a fost transportat mult,pentru a fi disponibil spre v]nzare înzona dvs. Mai bine lua\i brad dincomer\ul local.

“Nu cu mult mai eco”< Pomiiartificiali care sunt folosi\i o perioad[mai `ndelungat[. Dac[ `i conferi\i ovia\[ mai `ndelungat[ bradului dvs.artificial, v[ situa\i pu\in peste medie,dar nu cu mult mai bine. Primul motiv<bradul cu care v[ pricopsi\i tot e fabricatdin material plastic toxic, iar al doileamotiv< aproape nici un centru dereciclare nu `i accept[, deci tot ladepozitele de de;euri ajung.

“Destul de eco”< Cump[ra\i unbrad de Cr[ciun de la o pepinier[ local[,care urmeaz[ un ciclu de re`nnoireanual[, adic[ planteaz[ prim[vara,recolteaz[ iarna, av]nd astfel tot timpulpomi noi. Merita\i un punct dac[identifica\i un brad de Cr[ciun organicprovenind de la o ferm[ local[, nutransportat de la una mai `ndep[rtat[.Merita\i `nc[ un punct dac[ v[ recicla\ibradul dup[ Cr[ciun. Aceste dou[ac\iuni transform[ o atitudine “eco” în“mai eco”.

“Eco”< Lua\i un brad de Cr[ciun dela o pepinier[ local[ ;i dup[ ce trecs[rb[torile planta\i-l ̀ n gr[dina dvs. sau`ntr-una a comunit[\ii.

“Cel mai eco”< F[r[ brad deCr[ciun, sau decora\i un pom de peproprietatea dvs., sau confec\iona\i-văsinguri unul din h]rtie reciclat[ sau alteobiecte.

Brazii nev]ndu\i ajung la gunoi

Romsilva a `nv[\at din gre;eliletrecutului. ~nc[ din 2007 a redus, an dean, num[rul brazilor t[ia\i de Cr[ciun,deoarece din brazii sco;i pe pia\[ multemii au r[mas nev]ndute ;i au ajuns directla gunoi. Acum nu numai Romsilva dar;i alte regii ;i firme ies pe pia\[ cu ofertacea mai modern[< brazi ecologici laghiveci. Cei care nu vor s[ ucid[ nicip[durile, nici Cr[ciunul, ̀ ;i cump[r[ unbrad cu r[d[cin[, la ghiveci sau l[di\[.:i ̀ n r]ndul s[tm[renilor sunt mul\i careprefer[ s[ cumpere un brad viu, chiardac[ este mai pu\in `nalt dec]t copaciit[ia\i. Br[du\ul cu r[d[cin[ va rezista,`n timp ce bradul t[iat `n cel mult treis[pt[m`ni ̀ ;i va pierde toate acele. Dup[s[rb[tori brazii vii se pot planta `ntr-ocurte sau `ntr-un parc.

Replantarea unor brazi de Cr[ciun

Prim[ria Municipiului Satu Mareanun\[ cet[\enii că pentru to\i cei caredoresc s[ achizi\ioneze brazi de Cr[ciun`n ghivece sau l[zi, pentru a putea fireplanta\i ulterior, dar nu dispun de cur\isau gr[dini pentru plantare, respectivspa\iu pentru depozitarea acestora p]n[

la prim[var[, se vor organiza ac\iuni decolectare a acestora ;i de depozitare `ncondi\ii corespunz[toare pentru a puteafi replanta\i `n perioada optim[. Braziivor fi planta\i `n prim[var[, pe spa\iilepublice din municipiu, cu participareacet[\enilor care i-au dat spre `ngrijire ;ila solicitarea acestora.

Cel mai `nalt brad ecologicdin lume se construie;te la R];nov

Alpini;tii ;i-au ales materia prim[din gunoaiele l[sate de turi;tii neciviliza\i`n p[dure. Bradul va fi suspendat deinstala\ia de bungee-jumping din CheileR];noavei ;i va fi construit cu ajutorul asute de metri de coard[ ;i cordelin[, decare vor fi ag[\ate PET-uri, doze ;icanistre de bere.

Materia prim[ pentru bradul care vafi amplasat `n Cheile R];noavei a fostasigurat[ chiar de turi;tii care au doveditc[ nu au pic de respect pentru natur[,pentru c[ ace;tia au l[sat `n urma lorsute de peturi `n p[dure. Bradul va fiformat din mai multe ghirlande, dinc]teva mii de peturi. “Este o palm[moral[ pe care vrem s[ o d[m acestoroameni care fac at]ta mizerie”, spunconstructorii bradului. Bradulr];novenilor `;i propune s[ doboareactualul record mondial de\inut demexicanii care au ridicat pe structur[metalic[ un brad de 111,5 metri. Primii30 de metri, care reprezint[ v]rful

bradului, au fost deja suspenda\i `ntrest]nci. P]n[ acum s-au folosit peste 500de metri de cordelin[, `ns[ ar mai finecesar `nc[ pe at]t. Alpini;tii sus\in c[au nevoie de tot ajutorul pe care `l potprimi, fie c[ e vorba de materiale, fie devoluntari care s[ dea o m]n[ de ajutor.C]nd va fi gata, bradul va fi scos lalicita\ie iar cu banii ob\inu\i se vorcump[ra cadouri pentru copiii s[rmanidin R];nov.

Brad ecologic, iluminatprin… pedalare

~n Pia\a Victoriei din Timi;oara a fostmontat un brad `nalt de cinci metri, alec[rui lumini vor fi aprinse prin pedalare.Iluminarea ecologic[ este o ideepromovat[ de organiza\ia de voluntariVerde pentru Biciclete ;i membri aiClubului Sportiv Gratzu, ea continu]ndo ini\iativ[ similar[ de anul trecut, scrieAdev[rul. Bradul a fost `mpodobit, iarodat[ cu l[sarea serii, luminile s-auaprins cu ajutorul bicicletelor montatepe supor\i la care au pedalat voluntari.Scopul nostru este acela de a suscitainteresul nebicicli;tilor fa\[ de acestpoten\ial mijloc de transport ;i de ast]rni dorin\a de a lua parte laevenimentele Verde pentru Biciclete.~ncuraj[m oamenii s[ adopte bicicletaca mijloc de transport prin ora;, precum;i de a transforma s[rb[torile de iarn[`n s[rb[tori ECO ;i pline de mi;care,spun organizatorii.

Grija fa\[ de natur[ ;i resursele eicare se `mpu\ineaz[ pe zi ce trece, nueste o inven\ie a secolelor XX ;i XXI.V[ prezent[m aici o selec\ie deproverbe, zicale ;i reflec\ii filozoficedintre care multe au fost formulate `ncele mai `ndep[rtate etape din istoriaomenirii.

Unele sunt de autori cunoscu\i,altele sunt din gura poporului, ceadespre care se ;tie c[ numai adev[rgr[ie;te. Despre care popor este vorba?Nu se ;tie. Dar adev[rul adev[rr[m]ne, chiar dac[ a fost rostit pentru prima oar[ de undac, un arab sau un roman. Toatezicalele pe care le-am adunat pentrucititorii no;tri au ceva `n comun<`nduio;[toarea grij[ fa\[ de planeta pecare o popul[m ;i o clarviziuneremarcabil[ asupra viitorului< dac[ nuapreciem ceea ce ni s-a dat, noi vomavea de suferit. :i aceasta este esen\a aceea ce noi numim “g]ndire ecologic[“.

* A tr[i pe P[m]nt este scump, darinclude o excursie gratuit[ `n jurulsoarelui `n fiecare an.

* P[m]ntul nu-i al omului, omul esteal p[m]ntului.

* ~mi produce o triste\e imens[g]ndul c[ natura vorbe;te, `n timp cerasa uman[ n-o ascult[.Victor Hugo

* Dragostea este cea mai mare for\[din univers, iar dac[ planeta este `nhaos din cauza mediului, asta se`nt]mpl[ deoarece `i lipse;te dragostea. * Sunt suficiente bunuri `n lume

pentru a satisface nevoile tuturoroamenilor, dar nu ;i pentru a satisfacel[comia lor. Mahatma Gandhi

* Natura nu face nimic pe degeaba,f[r[ motiv. Aristóteles

* Converti\i un copac `n lemn de foc;i poate va arde pentru voi, dar nu vamai produce nici flori, nici fructe.Rabindranath Tagore

* Se poate tr[i dou[ luni f[r[m]ncare ;i dou[ s[pt[m]ni f[r[ ap[,dar f[r[ aer putem tr[i doar c]tevaminute.

* Lumea este un loc periculos. Nu dincauza celor care fac r[ul, ci din cauzaacelora care nu fac nimic ca s[-l evite. Albert Einstein

* Este nep[sare ;i dispre\ pentruspa\iile verzi `n marile ora;e. E lips[ decontinuitate `n politici ;i fiecarepotentat local joac[ rolul unui micDumnezeu. Degradarea spa\iilor verzireflect[ degradarea societ[\ii. SoniaBerjman - Membru de onoare ;ivicepre;edinte al Comitetului ;tiin\ificinterna\ional “Gr[dini istorice ;ipeisaje culturale”

* Va veni o zi c]nd oamenii vorcunoa;te sufletul animalelor ;i atunciuciderea unui animal va fi considerat[o crim[, la fel ca uciderea unui om. ~nacea zi vom avea o civiliza\ie avansat[.Leonardo Da Vinci

“Cel mai eco” e f[r[ brad de Cr[ciun

Lum]n[rile organice din cear[ de soia ne feresc de cancer

G]ndirea ecologic[ nu e o inven\iea omului modern

“Bradul” de la R];nov

Pedal]nd se ilumineaz[ bradul

Un colec\ionar de art[contemporan[, fostul ambasadorelve\ian `n China, a achizi\ionatpentru 300.000 de yuani (34.000euro) o replic[ a statuii Venus deMilo confec\ionat[ dintr-un materialoriginal< excremente de panda.Opera de art[ a fost conceput[ dec[tre copiii de provincia Sichuan, oregiune sanctuar panda din sud-vestul Chinei, sub `ndrumarea unuisculptor celebru, Zhu Cheng, araportat site-ul sina.com.

Statuia din fecale de panda a fostexpus[ `ntr-un muzeu din provinciacentral[ Henan ;i a reu;it s[ atrag[ omul\ime de vizitatori, a raportat

presa chinez[.“Venus” a fost cumparat[ `n cele

din urm[ de c[tre fostul ambasadorelve\ian la Beijing, Uli Sigg, uncolec\ionar de specialitate al arteicontemporane din China, a declaratpentru AFP un angajat al Muzeuluide Arte Frumoase din Henan.

Fericitul proprietar a declarat c[statuia nu eman[ nici pic de mirosur]t, din contr[, “are o miasm[interesant[, de-a dreptul pl[cut[“.Chinezii consider[ c[ banii frumo;iob\inu\i la licita\ie sus\in cuprisosin\[ convingerea lor cum c[absolut tot ce provine din natur[ estereciclabil, `ntr-un fel sau altul.

O statuie din excremente de pandas-a v]ndut la 34.000 de euro