ia de la 1848?Revolu\ia de la 1848? Putin a renun\at la o companie american[cu care lucra din 2006...

$: ia de la 1848?Revolu\ia de la 1848? Putin a renun\at la o companie american[cu care lucra din 2006 ~n special dup[ 1989 a devenit foarte clar c[ 15 martie este pentru maghiari cea$
IAnul XIII Nr. 629 Duminic[ 15 martie 2015

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Sl[be;te s[n[tos ;i treptat cu dieta Volumetrics!

Importan\a detoxifierii organismului prim[vara

PAGINA 8PAGINA 5

Compania americanăKetchum, din cadrul grupuluiglobal de marketing Omnicom,care lucra pentru Guvernul rusde nouă ani, pare să fie ultimadintre victimele ostilităţii alimen-tate de criza din Ucraina dintreOccident şi Rusia, care a renunţatla serviciile agenţiei. Firma a fostangajată de Rusia în 2006, înaintede Summitul G8 de la SanktPetersburg, pentru a ajutaKremlinul în relaţia cu presa oc-cidentală.

Cel mai mare succes al ei afost publicarea unui material deopinie controversat în The NewYork Times, semnat de Putin.Acest articol din 2013 critica "ex-

cepţionalismul american" şi aprovocat o reacţie dură din parteapresei occidentale. Ketchum afacturat Moscovei aproape 30 demilioane de dolari pentru servi-ciile pe care i le-a oferit în ceinouă ani, potrivit unor documenteoficiale.

Grigore Le;e la Satu Mare, sau sfada artistului cu propriul renume

Practici funerare ale vechilor egipteni la Muzeul Jude\ean

De ce 15 Martie este o mares[rb[toare pentru maghiari, iar rom]nii nu s[rb[toresc

Revolu\ia de la 1848?

Putin a renun\at la o companie american[cu care lucra din 2006

~n special dup[ 1989 a devenit foarteclar c[ 15 martie este pentru maghiaricea mai important[ s[rb[toare. De;i re-volu\ia de la 1848 a cuprins toate cele

trei \[ri rom]ne, niciodat[ nu a fost con-siderat[ o mare s[rb[toare la nivel na\io-nal. Mo\ii `l cinstesc singuri pe mareleAvram Iancu, iar Nicolae B[lcescu de;i

este recunoscut ca o mare personalitateistoric[, nu se bucur[ de un adev[ratcult, precum Kossuth Lajos.

Continuare `n paginile 2 - 3

PAGINA 9

Premierul italian, MatteoRenzi, și-a recunoscut recent slabacunoaștere a limbii engleze, într-omărturisire făcută în cadrul uneiprezentări a reformelor guvernuluiîn materie de educație. "Aș putea fimărturia perfectă că este necesar săînveți engleza bine de la o vârstăfragedă. Avem un ministru aleducației care este profesor de limbaengleză și un premier care, săadmitem, are nevoie urgent deprofesor de limba engleză", aafirmat Renzi. Declarația a fostfăcută după ce cabinetul italian aaprobat pachetul "Buona Scuola",care pune un accent mai mare pepredarea limbii engleze `n ;coli.

Premierul italianare nevoie de unprofesor de englez[

Preşedintele american,Barack Obama, nu trimitemesaje text, rareori îşi compunepropriile mesaje Twitter şi nupoate să aibă un smartphone cufuncţie de înregistrare, a declaratel joi. "În general nu scriu fizicmesaje pe Twitter", a declaratpreşedintele într-un interviupentru emisiunea "JimmyKimmel Live" de la ABC. "Nuscriu mesaje text. Scriu e-mailuri. Încă am un BlackBerry",a declarat el. Obama a declarat că fiicelesale adolescente au smartphone-uri şi comunică prin mesaje cuprietenii lor, dar el nu poate aveatehnologii de ultimă oră dincauza măsurilor de securitate. Referindu-se la controversae-mailurilor în care esteimplicată fostul secretar de StatHillary Clinton, Jimmy Kimmel

l-a întrebat pe preşedinte careare noua adresă de e-mail a luiClinton. "Nu pot să v-o comunic.Nu cred că ea şi-ar dori să o aveţi,sincer", a declarat el. Clinton,posibil candidat la alegerileprezidenţiale din 2016, este ţintacriticilor pentru că a folosit oadresă privată de e-mail pentruactivităţi oficiale în perioada încare era secretar de Stat. Întrebat în general despreviaţa la Casa Albă, Obama adeclarat că a trecut multă vremede când a gătit ceva sau a condusmaşina şi a făcut o glumă înlegătură cu persoanele care credcă nu s-a născut în Statele Unite. "În Kenya, conducem pepartea cealaltă a străzii”, adeclarat Obama. Preşedintele s-a născut în Hawaii, dintr-omamă originară din Kansas şiun tată kenyan.

Barack Obama nu poate avea un smartphone cu func\ie de înregistrare

Nicolae B[lcescu, schi\[ realizat[ de Aurel PoppKossuth Lajos, eroul revolu\iei maghiare de la 1848Arhivele Satu Mare

PAGINA 4

C[ma;a alb[, piesa de rezisten\[ a anului

PAGINA 7

2 Informa\ia de Duminic[/15 martie 2015

Urmare din pagina 1

Este adev[rat c[ `n c[r\ile deistorie revolu\ia de la 1848 are unloc aparte, dar din punct de vede-re social, civic nu i se acord[aten\ia cuvenit[. Nu se reg[sescprintre s[rb[torile legale dinRom]nia zilele de 3-5 mai 1848,dat[ la care a avut loc AdunareaNa\ional[ de la Blaj.

Rom]nii doritori de libertateca orice alt[ na\ie, nu au reu;it s[impun[ un cult al revolu\ionari-lor de la 1848. ~n schimb pentrumaghiari, 1848 este un reper is-toric. Cultul lor pentru Kossuthd[inuie peste timp. 15 martie estes[rb[toarea de suflet a maghiari-mii. Nu au reu;it s[ o interzic[nici regimul dictatorial al lui Hor-ty ;i nici regimul comunist.

Dup[ 1989 maghiarii dinTransilvania s[rb[toresc `n modconstant 15 martie. Primii ani aufost marca\i de violen\e, mai ales`n martie 1990. An de an au locincidente, dar nesemnificative `nraport cu violen\ele din martie1990.

Pu\ini rom]ni cunosc `n am[nuntsemnifica\ia zilei de 15 martie pentrumaghiari. :i printre maghiari se afl[ oa-meni care nu ;tiu de fapt ce s[rb[toresc.

Dincolo de simbolul libert[\ii repre-zentat de Kossuth Lajos, revolu\ia din1848 din Ungaria st[ sub semnul`ntreb[rii. ~nsu;i Kossuth a instituit unregim dictatorial. Cu timpul toate ne-ajunsurile s-au estompat ;i a r[mas sim-bolul. ~n r]ndurile ce urmeaz[ pre-zent[m un material despre controversatarevolu\ie maghiar[ de la 1848 ;i contra-revolu\ia rom]nilor din Transilvania. 15martie a r[mas un simbol al luptei pentrulibertate. Cum `n\elegea libertatea altorna\ionalit[\i guvernul revolu\ionar al luiKossuth este de neacceptat.

Revolu\ia de la 1848 este ;i ast[zi indisolubil legat[ de personalitatea lui Kossuth Lajos

~n lucrarea sa Ungurii, Paul Lendvai;i-a dedicat un capitol celor dou[ sim-boluri ale revolu\iei maghiare Lajos Kos-suth ;i Sandor Petofi.

De dou[ ori ̀ ntr-o jum[tate de secol,`n anul 1947 dup[ `ncheierea celui de-alDoilea R[zboi Mondial ;i `n 1991 dup[pr[bu;irea comunismului s-au f[cut son-

daje de opinie pentru a vedea care a fostcea mai str[lucit[ ;i care a fost cea maisumbr[ epoc[ din istoria Ungariei. Dac[r[spunsurile privind perioada cea mai`ntunecat[ au fost foarte diferite, cele pri-vind epoca cea mai glorioas[ au fost foar-te asem[n[toare. 24% dintre responden\iau indicat lupta de la 1848 pentru liber-tate, pe locul al doilea situ]ndu-se epocaregelui Matei Corvin cu 20% respectiv13%.

Aceste dou[ sondaje de opinie de-monstreaz[ faptul c[ ungurii acord[ ;iacum la fel ca ;i ̀ n trecut o prioritate ab-solut[ independen\ei lor na\ionale. Anulrevolu\ionar 1848 este ;i ast[zi indisolu-bil legat de personalitatea lui KossuthLajos.

Imaginea lui Kossuth Lajos a avutadesea de suferit `n istoriografiainterna\ional[. Istoricul englez EdwardCrankshaw ̀ n lucrarea sa Pr[bu;irea Ca-sei de Habsburg ̀ l caracterizeaz[ pe Kos-suth `n felul urm[tor< "El vrea s[ fie un-gur, a;a cum Hitler vrea s[ fie german,a;a cum Mussolini vrea s[ fie roman.Kossuth e slav, un slovac de la \ar[. Mamalui nu ;tie ungure;te."

Istoricul german Franz Herre ̀ n bio-grafia sa despre Franz Joseph a preluatteza r[sp]ndit[ de austrieci `n secolulXIX conform c[reia Kosstuh Lajos ar fifost slovac.

Unii istorici au `ncercat s[ demonstreze c[ de fapt Kosstuh Lajos nu era ungur

Cercet[torii maghiari nu s-au l[satmai prejos, `ncerc]nd prin numeroasestudii s[ demonstreze exact contrariul.

Totu;i cert este c[ numele Kossuthprovine de la cuv]ntul slovac ce`nseamn[ \ap. Este a;adar posibil ca fa-milia Kossuth s[ aib[ r[d[cini par\ial slo-vace. Mama lui Kossuth, Karolina Weberavea r[d[cini germane. Familia ei origi-nar[ din Spis se stabilise la Eperjes `nUngaria. Limba matern[ a lui Kossuth afost `ns[ maghiara, chiar dac[ el vorbeabine ;i `n limba german[.

Pentru istoria Ungariei ceea ce esteimportant este faptul c[ Lajos Kossuths-a declarat ungur sut[ la sut[< "M-amn[scut ca ungur ;i am fost educat ca un-gur." Un alt aspect demn de luat ̀ n seam[este acela c[ `n ciuda e;ecului s[u, com-patrio\ii lui Kossuth Lajos i-au r[mascredincio;i.

"Nimic prin noi f[r[ noi!" a fost de-viza lui Kossuth. El a militat pentru au-todeterminarea na\ional[ ̀ n cadrul mo-narhiei. Prin articolele sale din Pesti Hir-lap a ac\ionat pentru desfiin\areaiob[giei, pentru unirea cu Transilvania;i pentru introducerea limbii maghiareca limb[ oficial[ `n `ntreaga \ar[. Faptulc[ popula\ia din Transilvania era majo-ritar rom]neasc[ nu era relevant pentruKossuth. Problema principal[ era aceeade a g[si modalitatea prin care Viena s[accepte limba maghiar[ ca limb[ oficial[de stat. Kossuth nu avea nimic ̀ mpotriv[ca "minorit[\ile" s[-;i foloseasc[ ̀ n via\aprivat[ propria limb[, ba mai mult s-a`mpotrivit `ncerc[rilor de asimilarefor\at[. ~n opinia lui, slavii, rom]nii, ger-manii puteau s[-;i cultive `n lini;te pro-priile obiceiuri ;i limba lor, cu o singur[condi\ie< to\i s[ accepte c[ sub Sf]ntaCoroan[ nu poate exista dec]t o singur[na\iune, cea ungar[!

15 martie 1942< la Budapesta a avut loc cea mai puternic[ demonstra\ie antihortyst[

Conduc[torii Revolu\iei din 15 mar-tie nu au fost oameni politici profesioni;tidin r]ndul nobilimii ci tineri intelectuali`n fruntea c[rora s-a aflat poetul de 25de ani Sandor Petofi. Ce s-a ̀ nt]mplat ̀ nacea zi la Budapesta este evenimentul is-toriei ungare cel mai descris `n toate

am[nuntele sale pe care ;colarii trebuies[ le ̀ nve\e pe de rost ;i ̀ n zilele noastre.

~n fiecare an la 15 martie ungurii depretutindeni - ;colari, liceeni, studen\i,;i adul\i patrio\i - poart[ ̀ n piept cocardaro;ie-alb[-verde. De la 1848 `ncoace, de15 martie toate regimurile "au tremuratde sc]nteia electrizant[ a acestei zile ani-versare". Spre exemplu la 15 martie 1942,`n fa\a monumentului lui Petofi din Bu-dapesta a avut loc cea mai puternic[ de-monstra\ie pentru independen\[ ;i`mpotriva alian\ei regimului hortyst au-toritar cu cel de-al Treilea Reich. Pe vre-mea lui Kadar, comuni;tii au s[rb[torit15 martie cu stricte m[suri de securitate.Cu toate acestea de mai multe ori mani-fest[rile s-au l[sat cu violen\e. De multnu mai era vorba de habsburgi ci de li-bertate pur ;i simplu.

Petofi Sandor, Mor Jokai ;iPal Vasvari, “Tinerii unguri”`n jurul c[rora s-a format nucleul mi;c[rii revolu\ionare de la 15 martie 1848

S[ vedem ce s-a ̀ nt]mplat ̀ n aceast[zi memorabil[, 15 martie 1848.

Nucleul mi;c[rii revolu\ionare dinPesta care a preg[tit "cotitura istoric[" afost format din tineri scriitori, publici;ti,func\ionari, membri ai straturilor infe-rioare ale clasei de mijloc ;i o m]n[ denobili. Cu to\ii formau un grup de apro-ximativ 50 de persoane. ~n fruntea lor se

aflau poetul Petofi Sandor, `n v]rst[ de25 de ani, scriitorul Mor Jokai de 23 deani ;i cel mai t]n[r, istoricul Pal Vasvaride 21 de ani. Liderii erau membrii unuiclub `nfiin\at de Petofi, "Societatea celorzece" care ;i-a schimbat ulterior denu-mirea `n "Tinerii unguri".

La ̀ ndemnul lui Kossuth Lajos, tine-rii au alc[tuit un program `n 12 puncte,transformat apoi `ntr-o list[ de reven-dic[ri ̀ mbog[\it[ cu noi propuneri radi-cale. Cererea de libertate a presei ;i des-fiin\are a cenzurii se afla pe locul `nt]iurmat[ de crearea unui minister la Pestacare s[ r[spund[ `n fa\a parlamentuluiales de popor. Urmau apoi ̀ n ordine< de-plina egalitate cet[\eneasc[ ;i religioas[,formarea unei g[rzi na\ionale, o curte cujura\i, o banc[ na\ional[, o armat[ na\io-nal[ ungar[, retragerea trupelor str[inedin Ungaria, eliberarea de\inu\ilor poli-tici ;i unirea cu Transilvania. De men\io-nat faptul c[ printre revendic[ri nu sespecifica nimic despre locuitorii nema-ghiari ai \[rii.

~n ziua de 14 martie la Pesta au sositve;ti despre tulbur[rile de la Viena ;i des-pre o revolu\ie incipient[. "Tinerii un-guri" au decis atunci s[ citeasc[ imediat`n public cele 12 puncte. Pe l]ng[ acestea,Petofi Sandor a compus o poezie patrio-tic[<

Sus! Patria c[tre maghiari strigat-a<E timpul pentru lupt[ s[ fi\i gata!Ce-alege\i, libertatea sau robia?Sunt `n joc onoarea ;i m]ndria!S[ jur[m pe Dumnezeul marilor

str[buni<

Niciodat[Nu-i vom face tiraniei plec[ciuni!Niciodat[!~n diminea\a zilei de 15 martie 1848,

"Tinerii unguri" s-au ̀ nt]lnit ca de obicei`n Cafe Pilvax, un local din centru Pestei,unde au citit cele 12 puncte ;i poezia luiPetofi. Petofi, Jokai ;i Vasvari au mobi-lizat la universitate studen\ii ;i ̀ mpreun[cu 2000 de adep\i s-au `ndreptat `nspretipografia Landerer-Heckenast, unde do-reau s[ tip[reasc[ lista cu revendic[rile;i poezia.

~n fa\a Muzeului Na\ional s-au adu-nat apoi 10.000 de oameni unde s-au cititdin nou revendic[rile ;i poezia. Pe str[ziau m[r;[luit `n total 20.000 de oamenicare i-au for\at pe magistratul Pesteri ;ipe cei din guvern s[ le aproberevendic[rile. A fost eliberat singurulde\inut politic Mihaly Tancsics, iar mem-brii aparatului guvernatorial au capitulatde frica demonstran\ilor.

Istoricii recunosc meritul lui Petofi Sandor `ndesf[;urarea revolu\iei de laPesta f[r[ v[rsare de s]nge

Dar ceea ce a determinat curtea dela Viena s[ accepte cererile radicale nu afost "marea zi" a revolu\iei, ci zvonurilece se r[sp]ndeau cu iu\eala fulgerului c[peste 40.000 de \[rani ̀ narma\i, sub con-ducerea lui Petofi Sandor, ar fi pl[nuitproclamarea republicii ;i o r[scoal[ pen-tru data de 19 martie c]nd ̀ ncepea t]rgulde la Pesta. T]rgul de la Pesta a avut locpeste c]teva zile, iar ;tirea despre \[ranii`narma\i a fost inventat[. Totu;i acestzvon s-a dovedit o p]rghie puternic[pentru atingerea scopurilor politice alereformatorilor maghiari.

Toate lucr[rile de istorie ;i cronicilerecunosc contribu\ia Societ[\ii celor zecea lui Petofi at]t ̀ n desf[;urarea nes]nge-roas[ a revolu\iei de la Pesta, c]t ;i la rea-lizarea bre;ei urm[toare la Viena ;i Bra-tislava.

Petofi a c[zut `n b[t[lia de la Sighi;oara, la 31 iulie1849, iar trupul s[u nu a fost g[sit niciodat[

Despre cel mai popular poet ungurdin timpul revolu\iei, Petofi Sandor(1823-1849), s-au ocupat sute de spe-ciali;ti. ~n amintirea posterit[\ii a r[masidentificat cu spiritul revolu\iei mai multdec]t to\i ceilal\i oameni politici, excep\ief[c]nd aici Kossuth Lajos. Poetul care ar[mas p]n[ azi cel mai tradus ;i mai cu-noscut peste hotare provenea dintr-o fa-milie ini\ial s]rbeasc[, ;i `ncep]nd custr[bunicul deja slovac[. P[rin\ii lui, unm[celar ;i o servitoare, ̀ nc[ mai vorbeaucu accent limba maghiar[. T]n[rul poet;i actor Petrovics s-a folosit de numelede Petofi abia dup[ anul 1842. Dar ̀ nain-te de toate el se sim\ea legat de maghia-rism<

"Ungur sunt eu! O \ar[ mai fru-moas[

Dec]t a mea nu are cum s[ fie>(...) Poporului maghiar - fie el ;i-

acoperit de-ocar[~i apar\in cu inima-mi, cu ultima-

mi suflare!Dup[ e;ecul cadidaturii sale pentru

Parlament din iunie 1848, poetul a intrat`n armata honvezilor. A fost avansat ma-ior ;i a devenit aghiotant al generaluluipolonez Bem, care comanda armataTransilvaniei. ~n luptele `mpotrivaru;ilor, Petofi a c[zut `n b[t[lia de laSighi;oara, la 31 iulie 1849. Trupul s[unu a fost g[sit pe c]mpul de lupt[, astfelc[ moartea eroic[ a poetului a devenitun mit care ;i ast[zi este viu. Nu exist[ungur care s[ nu poat[ recita m[car c]te-va versuri din poeziile cele mai impor-tante ale acestui poet na\ional.

ISTORIE~n fiecare an la 15 martie ungurii de pretutindeni - ;colari, liceeni, studen\i, ;i adul\i

patrio\i - poart[ `n piept cocarda ro;ie-alb[-verde. De la 1848 `ncoace, de 15 martietoate regimurile "au tremurat de sc]nteia electrizant[ a acestei zile aniversare".

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Petofi Sandor (1823-1849)

De ce pentru maghiari este o mare s[rb[toare

15 martie 2015/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEParticiparea iobagilor maghiari la Adunarea de la Blaj din 3/15 Mai 1848, este atestat[ de

două izvoare< Istoria românilor din Dacia Superioară, a lui Al. Papiu Ilarian ;i Memoriile din1848-1849 ale lui Vasile Moldovan, fostul prefect al Legiunii a III-a.

S[ vedem acum ce s-a ̀ nt]mplat`n acest r[stimp `n Transilvania.Unii dintre revolu\ionarii din |araRom]neasc[ ;i Moldova ar fi vruts[ ne aliem cu ungurii. Vorbim aici`n special de Nicolae B[lcescu. Elconsidera c[ du;manul comun eraRusia. Nicolae B[lcescu s-a ̀ nt]lnit`n acest sens de mai multe ori cu li-derul ungurilor Kossuth Lajos. Le-genda spune c[ unele dintre aceste`nt]lniri ar fi avut loc chiar `n co-mitatul Satu Mare. Nobilimea ma-ghiar[ a avut alte scopuri dorinds[ creeze o Ungarie liber[. Austrie-cii au continuat s[ lupte ̀ mpotrivalor ;i au cerut ajutor Rusiei.Rom]nii nu au putut admite uni-rea Transilvaniei cu Ungaria.

Nicolae B[lcescu s-a dus degeaba s[discute cu Kossuth pentru a-i face leg[turacu Avram Iancu. Nu s-a ajuns la nicio`n\elegere, iar \[ranii rom]ni aduna\i `njurul lui Avram Iancu, au luat armele`mpotriva ungurilor. Iar c]nd `n sf]r;itungurii au ̀ n\eles c[ interesul lor era s[ sealieze cu rom]nii ;i au semnat cu B[lcescuo ̀ n\elegere prin care le acordau rom]nilordrepturi egale `n Transilvania era preat]rziu. Armata rus[, condus[ de generalulPaskievici, a intrat ̀ n Ardeal nimicind ar-mata ungar[. De;i a fost ̀ nfr]nt[, Revolu\iamaghiar[ din 1848-1849 le-a servit mait]rziu tot ungurilor. Austriecii nu le-auacordat drepturi suplimentare rom]nilordin Transilvania care i-au ajutat ̀ mpotrivaungurilor. Ba mai mult, dup[ dou[ deceniimai precis `n anul 1867 s-a creat DublaMonarhie Austro-Ungar[, cu dou[ capi-tale, Viena ;i Budapesta, dou[ parlamente;i dou[ guverne. Pentru rom]nii dinTransilavania aceasta a fost o nenorocire,ungurii `ncerc]nd apoi s[ maghiarizezeprin tot felul de mijloace popula\iile mi-noritare tentative ̀ mpotriva c[rora a luptatapoi Vasile Lucaciu.

~n preajma revolu\iei au avut loc mi;cări comune ale ţăranilor români ;i maghiari;i `n comitatul Sătmar

Pentru desfă;urarea revoluţiei de la1848-1849 din Transilvania, subliniem unaspect extrem de interesant care a rămasoarecum ̀ n umbră. Este vorba de partici-parea unui important număr de maghiarialături de români la revoluţie. Acest aspecteste prezentat de Gelu Neamţu, ̀ n studiulintitulat Maghiari al[turi de Revolu\iarom]n[ de la 1848-1849 din Transilva-nia, Institutul de Istorie „George Bariţiu”Cluj-Napoca.

|ăranii maghiari au simţiti practic din-totdeauna, că soarta le este legată de cea aţăranilor români. Astfel se explic[ partici-parea comună `n răscoala de la Bobâlna,din secolul XV sau la răscoala lui GheorgheDoja din secolul XVI, iar ̀ n secolul al XVI-II-lea, `n cadrul răscoalei lui Horea.

De ce ar fi procedat altfel iobagii ma-ghiari ;i români la revolu\ia din 1848? Do-cumentele demonstraz[ faptul c[ pentrurăsturnarea rânduielilor feudale din Tran-silvania satele iob[ge;ti maghiare ;irom]ne ;i-au dat m]na ;i `n 1948.

Prin rapoartele oficialităţilor din Tran-silvania din perioada respectiv[ erau con-firmate aproape zilnic mi;cările comuneale ţăranilor români ;i maghiari din co-mitatele Sătmar, Solnocul de Mijloc, Cluj;i Turda. Mi;c[rile aveau acela;i scop, ̀ nlă-turarea rânduielii feudale.

|[ranii maghiari au participat al[turi de cei rom]ni la marea adunare na\ional[ de la Blaj din 3-5 mai 1948

Solidaritatea dintre ţăranii maghiari

;i români cre;tea pe măsură ce se apropiaAdunarea de la Blaj din 3/15 Mai 1848,deoarece iobagii de ambele naţionalităţi`;i a;teptau eliberarea.

Marea adunare na\ional[ de la Blaj, oadunare extins[ ;i comun[, a fost convo-cat[ de episcopul greco-catolic Ioan Le-meni ;i de episcopul ortodox Andrei :agu-na, ̀ n ciuda aprob[rii de c[tre guvernatorulTeleki József a dou[ adun[ri confesionaleseparate, una a rom]nilor ortodoc;i la Si-biu, iar alta a greco-catolicilor la Blaj. Sub

observa\ia strict[ a autorit[\ilor civile ;imilitare, din 8 mai `ncep s[ se reverse laBlaj \[rani din toate p[r\ile Ardealului, ungrup de patrio\i rom]ni din Moldova(Costache Negri, Lasc[r Rosetti, GeorgeSion, Nicolae Ionescu, Alecu Russo), dar;i profesori ardeleni trecu\i dincolo de Car-pa\i (August Treboniu Laurian, NicolaeB[l[;escu, Florian Aron, Constantin Ro-manul, Ioan Axente, Vasile Maiorescu),to\i adep\i ai ideii daco-rom]ne. ~n fine, laBlaj sosesc Avram Iancu ̀ mpreun[ cu Ioan

Buteanu, `n fruntea a mii de mo\i.Num[rul total al participan\ilor e apreciatla 40-60 mii. Cei doi episcopi sunt ale;ipre;edin\i ai adun[rii, iar vicepre;edin\iprofesorul Simion B[rnu\iu ;i redactorulGeorge Bari\iu. Adunarea depunejur[m]ntul de credin\[ fa\[ de `mp[rat ;ina\iune ;i adopt[ programul ̀ n 16 puncte,un program defensiv, antiunionist, cu mo-tiva\ie democratic[, c[ci el exprim[ voin\amajorit[\ii nesocotite p]n[ atunci.B[rnu\iu formuleaz[ revendic[rile celor

aduna\i, printre care figureaz[ recunoa;te-rea rom]nilor ca na\iune ;i `mpotrivireafa\[ de unirea cu Ungaria. Punctul 16 cereca problema uniunii s[ nu fie dezb[tut[de diet[ p]n[ c]nd rom]nii nu vor fi re-cunoscu\i ca na\iune> `n caz contrar,rom]nii vor protesta solemn. Se decidetrimiterea a dou[ delega\ii la ̀ mp[rat ;i laDieta din Cluj, precum ;i alegerea unuicomitet rom]nesc permanent la Sibiu.

Istoricul Al. Papiu Ilarian atest[ participarea maghiarilorla Adunarea na\ional[ de la Blaj

Participarea iobagilor maghiari laAdunarea de la Blaj din 3/15 Mai 1848,este atestat[ de două izvoare< Istoria ro-mânilor din Dacia Superioară, a lui Al. Pa-piu Ilarian ;i Memoriile din 1848-1849 alelui Vasile Moldovan. Fostul prefect al Le-giunii a III-a descrie acest moment me-morabil astfel< “`ndată după prânz am ple-cat la No;lac ;i parcurgând satele de peacea linie, am ajuns `n Bogata. Preotul deaici, Nicolae Vlăduţ, informându-se deplinasupra stărei lucrurilor, ;i luând o copiedin proclamaţie, m-a rugat să trec mai de-parte, că fiind satul amestecat cu unguriiobagi are de cuget ca să adune satul la altăocasiune ;i a `ndupleca pe unguri să ia ;iei parte la adunarea din Blasiu - ceea ce s-a ;i `ntâmplat…”.

Al. Papiu Ilarian confirmă participareaa numero;i ţărani maghiari din satele`nconjurătoare la Adunarea de la Blaj, peCâmpul Libertăţii< “veniră - spune el - laAdunarea română ;i ungurii ;i sa;ii deprin satele vecine”.

Conducătorii revoluţionari români aumanifestat faţă de mul\imile de maghiario atitudine caldă, prietenoasă ;i generoasă.Potrivit lui Al. Papiu Ilarian, ţăranii ma-ghiari martori atâţia amar de ani aima;inaţiunilor cercurilor dominante, dea-i maghiariza pe români, recurgând `nacest scop la tot felul de stratageme, auavut pentru moment, sentimentul că deacum `ncolo, românii devenind o forţăevidentă ;i de necontestat, situaţia se vainversa, ;i românii vor fi cei care vor ̀ ntre-prinde măsuri pentru deznaţionalizareamaghiarilor.

De fric[, unii participanţimaghiari la Adunare se ofereausinguri “să se facă români”

Deci, unii participanţi maghiari laAdunare, urmărind să pre`ntâmpine res-pectivele presupuse măsuri se ofereau sin-guri “să se facă români”.

“Românii nu s-au adunat ca să facăromâni pe unguri, ci ca să-i scape pre toţidin serbitutea, cu care au fost `ngreuiaţipână acum> a;ia dară românii să fie ro-mâni, ungurii să rămână unguri ;i toţi fraţi`ntre sene”, cari cuvente auzindu-le ungurii,răpiţi de bucurie nu scia ce să mai grăias-că…” a fost răspunsul tribunilor.

Participarea iobagilor maghiari laAdunarea din 3/15 Mai a fost o prezenţăreală, ridicând probleme ca aceea a ̀ nţele-gerii că românii doreau “libertatea” la careaspirau ;i maghiarii.

Iat[ c[ această realitate a istoriei Tran-silvaniei demonstrează `nc[ o dat[ forţasolidarităţii umane care na;te o alianţăspontană. Din p[cate de cele mai multeori un rol important ̀ n evenimentele isto-rice `l joac[ “agitatorii”.

A consemnat Adriana Z.

Surse<Paul Lendvai, Ungurii, Bucure;ti, Hu-

manitas, 2013Neagu Djuvara, O scurt[ istorie a

rom]nilor povestit[ celor tineri, Bucure;ti,Humanitas, 2008

Gelu Neamţu, Maghiari al[turi de Re-volu\ia rom]n[ de la 1848-1849 din Tran-silvania, Institutul de Istorie „GeorgeBariţiu” Cluj-Napoca.

Ela Cosma, Cronologia anilor 1948-1949 `n Transilvania, Cluj Napoca, 2009

Revolu\ia de la 1848, nu ;i pentru rom]ni?

~n 1848 cu ocazia centenarului revolu\iei `n Satu Mare s-a decis ridicarea unei statui a lui Nicolae B[lcescu, carenu s-a realizat. Proiectul a fost realizat de pictorul Aurel Popp. Schi\a proiectului se g[se;te la Arhivele Satu Mare

~ntr-un memoriu, artistul s[tm[rean `;i explic[ proiectul< “Ideea soclului, construit din piatr[ cioplit[ ;i dinbolovani, `nseamn[ simbolizarea \[r[nimii neamului rom]n prin bolovanii neciopli\i dintre care se ridic[ spre cergeniul rom]n simbolizat prin piatra cioplit[ a soclului.

Planta\iile, tufele de ferig[ simbolizeaz[ p[durile ;i dealurile \[rii, iar tufele de ieder[ ve;nica glorie a neamuluirom]n ;i a lui Nicolae B[lcescu, a marelui revolu\ionar.


ISTORIEFoarte mult din ceea ce a supraviețuit până în zilele noastre din cultura vechiului Egipt este

legat de tema morții< piramidele, mormintele în stâncă din Valea Regilor și Valea Reginelor,mumiile, frescele cu Judecata de Apoi, textele funerare grupate în Textele Piramidelor, TexteleSarcofagelor și Cartea Egipteană a Morților.

Când spunem Egipt, primelelucruri la care majoritateaoamenilor se gândesc suntmumiile și piramidele, ambelefiind legate de moarte și de felulîn care vechii egipteni percepeaumoartea și înmormântarea.Continuăm azi mica noastră seriede articole dedicate expoziției”Egiptul faraonilor” de la MuzeulJudețean Satu Mare cu oprezentare a practicilor funerareale vechilor egipteni și acredințelor religioase legate deacestea. Menționăm că expozițiaeste deschisă de marți pânăduminică între orele 9 - 17 iarluni este închis.

Foarte mult din ceea ce asupraviețuit până în zilele noastre dincultura vechiului Egipt este legat detema morții< piramidele, mormintele înstâncă din Valea Regilor și ValeaReginelor, mumiile, frescele cu Judecatade Apoi, textele funerare grupate înTextele Piramidelor, TexteleSarcofagelor și Cartea Egipteană aMorților. Încă din timpul vieții,egipteanul era preocupat de asigurarealocului de veci și îndeplinirearitualurilor necesare marii treceri sprelumea de dincolo. Însă, se poate spunecă, de fapt, egiptenii au fost, în felulacesta, preocupați de viață. Egipteniiiubeau viața în așa măsură încât au vrutsă se asigure din timp că viața cufrumusețile ei va continua și dincolode mormânt, că va continua practic lanesfârșit.

Mumii transformate în pudră

În centrul practicilor funerare alevechilor egipteni se află mumificarea șiîmbălsămarea decedatului. Cuvântul”mumie” vine din persanul (iranianul)”mummia”, care înseamnă ”bitum”,cuvânt preluat și de arabi. Când, în EvulMediu, arabii au descoperit mumiileegiptene, ei au crezut că acestea erauînchise la culoare din cauză că au fostînvelite în ”mummia”, în bitum. Atâtarabii, cât și, ceva mai târziu, europeniide la sfîrșitul evului mediu și începutulepocii moderne, au crezut că mumiileau proprietăți medicale excepționale,că pot vindeca un număr mare de boli.Prin urmare, mii de mumii au fostextrase în această perioadă din solulEgiptului și tranformate în pudrăpentru a fi vândute ca medicamente.

Etapele procesului de mumificare

Să ne întoarcem însă în vechiulEgipt și să vedem cum anume eraufăcute mumiile. Sursele antice suntdestul de sărace în descrieri aleprocesului de mumificare. A facemumii se învăța prin ucenicia pe lângăun expert prin urmare egiptenii nu aulăsat un ”tratat” scris despre tehnicamumificării. Doar străinii, în specialHerodot și Diodor din Sicilia, șocați deacest procedeu straniu pentru ei, aulăsat câteva mărturii scrise. Acestemărturii reflectă însă doar tehnicilefolosite în perioada târzie a Egiptuluiantic, nu și tehnicile folosite înperioadele mai vechi. Putem însăpresupune că procedeele nu erau cu

mult diferite în perioadele mai vechi,dat fiind tradiționalismul societățiiegiptene. O altă sursă de cunoaștere aprocedeului mumificării, tot mai multutilizată în ultima jumătate de secol, oformează mumiile însele, studiularheologic, medical și chimic almumiilor păstrate până în zilele nostre.

Prima incizie în corpul decedatuluiera făcută, după cum ne spune Herodot,cu ”o piatră ascuțită din Etiopia”, cusiguranță fiind vorba de un cuțit dinobsidian, rocă vulcanică asemănătoaresticlei care se găsește într-adevăr, înEtiopia. Cel mai adesea această primăincizie era făcută în partea stângă aabdomenului, după care erau scoaseintestinele și organele interne. Acesteaerau tratate în mod diferit. Astfel, inimaera spălată în vin de palmier, unsă cuuleiuri parfumate și îmbălsămată înfâșii din pânză de in, după care erareintrodusă în cavitatea toracică,eventual alături de un scarabeu dinpiatră. Ficatul, plămânii, stomacul șiintestinele erau și ele spălate în vin,parfumate și îmbălsămate, pe urmăpuse însă în patru vase speciale,denumite vase canopice, care ulteriorerau depuse în mormânt, alături demumie. Fiecare dintre aceste patruorgane erau asociate unuia dintre ceipatru fii ai lui Horus și în același timpcâte unei zeițe, protectori airespectivelor organe. Vasele canopiceau capace în forma unor capete, unuluman și restul de animale (babuin, șacalși șoim). Este interesant și încăneexplicat faptul că alte organe, precumrinichii, nu primeau nici o atenție șierau pur și simplu înlăturate. Deasemenea, creierul era considerat a nufi important, ca atare era extras dincutia craniană și aruncat. Extragereacreierului se făcea prin ruperea, cuajutorul unei dăltițe, a osului etmoiddin partea superioară a pasajului nazal.Ulterior, fie cu ajutorul unui cârlig,creierul era extras fragment dupăfragment, fie cu ajutorul unei sârmemereu învârtite, creierul era practictransformat într-o pastă lichidă carecurgea pe nas, eliberând astfel cutiacraniană.

Având organele interne și țesuturilemoi extrase, corpul era ulterior depus

într-o baie de natron uscat timp de 70de zile. Natronul este un amestec desare, carbonat de sodiu și bicarbonatde sodiu aflat din abundență în Egipt,o substanță cu puternice calitățiabsorbante. După 70 de zile în natron,corpul devenea foarte uscat și rigid, deasemenea foarte ușor și mai puțin expusdescompunerii.

Odată corpul uscat, următoareaetapă consta în îmbălsămarea corpuluiprin bandajarea acestuia în fâșii dinpânză de in. Se presupune că adeseaaceste fâșii erau obținute din cele maibune haine de pat pe care decedatul lefolosise în viață. Calitatea bandajăriivaria dar în cazul unor personajeimportante grija manifestată pentruaceastă acțiune era deosebită. Astfel,fiecare deget era bandajat separat, peurmă se aplica un bandaj în jurulmembrului respectiv (mână, picior), peurmă întreg corpul era bandajat unitar.În diverse etape ale bandajării, uleiuriaromate și parfumuri erau turnate pestecorp. De asemenea, în bandaje erauplasate numeroase amulete, în dreptuldiferitelor părți ale corpului, menite săasigure corpului protecție și durabilitateîn lumea de dincolo. Cele mai frecventîntâlnite amulete erau udjat (”ochiul luiHorus”), stâlpul djed (”spinarea luiOsiris”), tet (”nodul lui Isis”), precumși mici figurine ale diferitelor zeități, înspecial a celor patru fii ai lui Horus.

Mumificarea animalelor

În Egiptul antic, nu numai oameniierau mumificați ci și animalele.Universul religios al egiptenilor erapopulat cu numeroase animale sacrecum ar fi taurul, pisica, pasărea ibis saucrocodilul. Animalelor le era asociatdealtfel câte un zeu, cum ar fi Apispentru taur, Bast pentru pisică sau Tothpentru pasărea ibis. Adeseori, înmorminte, găsim alături de mumiadecedatului, mumii ale animalelor decasă care probabil i-au fost dragidecedatului în timpul vieții, în specialpisici. Alte animale, precum taurulApis, erau crescute în condiții specialeși primeau propriul mormânt iarînmormântarea lor presupunea un

ceremonial elaborat.În morminte, alături de decedat,

erau depuse și numeroase statuete, dinfaianță, ceramică, piatră sau lemn,numite shabtis (statuete mumiforme –un număr mare de astfel de statuetepoate fi admirat în expoziția de lamuzeul sătmărean). Aceste statueteerau menite să fie un fel de ”dublu” aldecedatului, sau chiar un fel de”servitori” care realizau diverse munciîn locul defunctului. Unele dintre acestestatuete sunt acoperite cu inscripții, îngeneral versete din Cartea Egipteană aMorților, descântece și vrăji care seactivau la momentul oportun, cândanumite munci trebuiau realizate înviața de dincolo.

Puterea cuvintelor

Egiptenii credeau profund înputerea cuvintelor. Acesta este motivulpentru care în morminte aparnumeroase texte, fie sculptate în piatră,fie scrise pe foi de papirus, sau în altăformă. Aceste texte religioase suntgrupate în trei mari ansambluri. Înperioada Regatului Vechi, ele apar doarîn mormintele faraonilor, în piramideși poartă numele de TextelePiramidelor. În timpul RegatuluiMijlociu, textele sunt scrise mai ales pesicrie, de unde și denumirea de TexteleSarcofagelor și ele nu mai sunt doarapanajul faraonilor, ci apar și înmormintele unor membri marcanți aielitelor. În timpul Regatului Nou și pânătârziu, în epoca elenistică, prezențatextelor, grupate acum în CarteaEgipteană a Morților, se extinde și maimult, numeroși membri ai vechiisocietăți egiptene permițându-și săplătească pentru a avea cel puțin câteun verset înscris pe sarcofagul celuiplecat pe lumea cealaltă. Astfel, pesarcofagul expus la Muzeul Județean,aparținând unei femei care a trăit înepoca elenistică, cel mai probabil în sec.III î.Hr., sunt câteva versete pictate,descântece provenind din CarteaEgipteană a Morților.

Cel mai important pasaj din CarteaEgipteană a Morților și cele maisemnificative fresce din mormintele

faraonilor și elitelor din timpulRegatului Nou se referă la Judecata deApoi, în care faptele decedatului eraujudecate în fața zeului Osiris, stăpânulLumii de Dincolo. Alături de Osiris, lajudecată erau prezenți și alți zei cum arfi Anubis, zeul-șacal, zeu alîmbălsămării, sau Toth, care țineaevidența scrisă a rezultatului judecății.Tratamentul special acordat inimii întimpul îmbălsămării este explicat acumprin faptul că pe balanța judecății, într-o parte era pusă inima decedatului, iarde cealaltă parte o pană (simbol al maat,ordinea și dreptatea cosmică). Dacăinima era ușoară de păcate, precum opană, decedatul era admis în împărățialui Osiris, ba mai mult, devenea o formăa lui Osiris. Dacă dimpotrivă, sedovedea a fi mai grea, plină de păcate,Ammut, un monstru alcătuit din părțiale corpurilor mai multor animale(crocodil, leu și hipopotam), se repezeași devora inima respectivă.

În rândurile de mai sus am oferitnumai câteva elemente din foartebogatul ceremonial de înmormântareal vechilor egipteni, început odată cutransportul cu barca peste apele Nilului,pe malul vestic al acestuia, unde, în casamortului, casa lui Anubis, avea locmumificarea și îmbălsămareadecedatului. Numeroase ceremoniiaveau loc în timpul îmbălsămării șidupă, odată cu transportarea corpuluila mormânt, apoi numeroase ritualurierau ținute după înmormântare,ritualuri menite să păstreze contactuldintre cei vii și cei morți, sau mai binezis, dintre cei vii și cei plecați să-șicontinue viața în regatul lui Osiris.

Pentru a descrie în detaliucomplexul ceremonial funerar alvechilor egipteni ar fi însă nevoie de ocarte întreagă, prin urmare, cum arspune Herodot, eu mă opresc cupovestea mea aici, cu speranța că uniidintre cititorii acestor rânduri, mânațide curiozitate, vor căuta să afle maimulte de la Expoziția MuzeuluiJudețean Satu Mare, din numeroaselecărți și site-uri web dedicatefascinantului univers funerar alEgiptului faraonilor.

Ciprian Astalo;, arheolog laMuzeul Județean Satu Mare

Scena Judecății din Cartea Egipteană a Morților

Practici funerare ale vechilor egipteniexpuse la Muzeul Jude\ean


S~N~TATEToxinele p[trund `n organism prin aerul respirat ;i prin piele, uneori chiar prin intermediul

hainelor sau al cosmeticelor. ~ns[ cea mai important[ surs[ de toxine r[m]ne hrana. De;eurileprovenite din alimentele grele, cantitatea mare de calorii, cantitatea mic[ de fibre ;i con\inutulredus de minerale ;i vitamine, sunt foarte greu de eliminat.

Prim[vara este anotimpul celmai potrivit pentru detoxifiereaorganismului, deoareceverde\urile pe care le g[sim pepia\[ `n acest sezon sunt extremde eficiente `n cur[\area organis-mului de toxine.

Mai ales dac[ sim\im c[ iarna ne-asleit de energie, problemele de digestienu ne dau pace ;i ne-am cam `ngr[;at,s[ `ncerc[m s[ profit[m de ceea ce ne-a dat natura ;i s[ facem o cur[ de deto-xifiere.

Surse de toxine

Toxinele p[trund `n organism prinaerul respirat ;i prin piele, uneori chiarprin intermediul hainelor sau al cos-meticelor. ~ns[ cea mai important[surs[ de toxine r[m]ne hrana. De;eurileprovenite din alimentele grele, cum suntacelea care au o compozi\ie dezechili-brat[ prin predominan\a unui tip denutrien\i (zaharuri, lipide, proteine),cantitatea mare de calorii, cantitateamic[ de fibre ;i con\inutul redus de mi-nerale ;i vitamine, sunt foarte greu deeliminat.

Toxinele pot fi stocate `n diversemoduri, precum pl[cile de aterom saumicrocristalele localizate la nivel arti-cular (care provoac[ dureri ;i rigiditate),ori lu]nd chipul sinistru al radicalilorliberi care lezeaz[ fiecare \esut `nt]lnit`n cale.

Organismul responsabil cu neutra-lizarea toxinelor este ficatul. El trateaz[1,4 litri de s]nge pe minut, neutraliz]ndsubstan\ele chimice d[un[toare din totorganismul. A;adar, pentru ca ficatuls[ func\ioneze bine ;i s[ nu devin[ lene;din cauza factorilor d[un[tori din me-diu, al stresului sau al m]nc[rurilor su-

praprocesate, detoxifierea acestuia esteesen\ial[.

Cura cu p[p[die

P[p[dia este o plant[ `n aparen\[banal[, dar are efecte detoxifiante ex-cep\ionale. Acum, prim[vara devreme,p[p[dia con\ine `n frunzele ;i tulpinaei substan\e amare, enzime ;i fitohor-

moni care fac adev[rate minuni pentruficatul obosit ;i `nc[rcat de toxine.

Timp de 14 zile se vor consuma c]te10 frunze proaspete de p[p[die, de dou[trei ori pe zi, cu 10 minute `nainte demesele principale. Recoltarea frunzelorse face cu maximum dou[ zile `naintede consum, de la plante care nu au ̀ nflo-rit.

Aceast[ cur[ are rolul de a relansa

activitatea ficatului, de a stimula puter-nic regenerarea celulelor hepatice ;i dea favoriza eliminarea toxinelor din acestorgan extrem de important. ~n plus,frunzele proaspete de p[p[die stimu-leaz[ secre\ia din bil[, favoriz]nd eva-cuarea acesteia.

Printre afec\iunile care se agraveaz[la ie;irea din iarn[ ;i care pot fi tratatecu ajutorul p[p[diei sunt< dischineziabiliar[, hepatitele, icterul sau indigestia.

Detoxifierea cu verdețuri și legume

Se recomand[ cura cu verde\uriprim[vara deoarece aceasta confer[energie, ajut[ s[ pierdem kilogramele`n plus, cur[\[ organismul de toxine,`mbun[t[\e;te digestia, ̀ nt]rzie efectele`mb[tr]nirii, accelereaz[ tranzitul in-testinal, ̀ nt[re;te sistemul imunitar, sca-de colesterolul ;i ne scap[ de astenie.

Fie c[ e vorba de leurd[, ;tevie, sa-lat[ verde, ceap[ verde, fasole verde, lo-bod[, urzici, p[trunjel sau usturoi verde,toate aceste verde\uri ne ajut[ s[ sc[p[mrapid de kilogramele `n plus ;i de toxi-nele din intestine. De asemenenea,sub\iaz[ s]ngele ;i men\in inimas[n[toas[.Se pot consuma salate de verde\uri latoate mesele, cu pu\in ulei de m[sline;i o\et de mere sau suc de l[m]ie, multeciorbe de lobod[ sau stevie, m]ncarede urzici, fasole verde ;i spanac, dar ;ilegume preparate pe abur. Foarte im-portant s[ consum[m zilnic mult[ ap[plat[.

Cu ajutorul acestor cure devenimmai pu\in vulnerabili la bolile acute,adesea infec\ioase sau la afec\iunile cro-nice sau sistemice.

ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

Se recomand[ cura cu verde\uri prim[vara deoarece aceasta confer[ energie,ajut[ s[ pierdem kilogramele `n plus, cur[\[ organismul de toxine

Importan\a detoxifierii organismului prim[vara

Sindromul premenstrual esteo afec\iune medical[ recunoscut[care este posibil s[ afecteze `ntreo treime ;i jum[tate dintre femei-le `ntre 20 ;i 50 de ani.

Afec\iunea este provocat[ de fluc-tua\ii ale nivelului hormonilor femi-nini, estrogen ;i progesteron. Printresimptome se num[r[ dispozi\iaschimb[toare, agresivitatea, epuizarea;i depresia, dar ;i unele efecte fiziceprecum balonarea, cre;terea `n greu-tate, probleme de piele ;i s]ni durero;i.Unele femei au totodat[ pofte necon-trolate de a consuma dulciuri sau de abea alcool `n exces.

Cea mai sever[ form[ de SPM, cu-noscut[ sub denumirea de dezordinepremenstrual[ disforic[, poate avea unefect at]t de pronun\at asupradispozi\iei ̀ nc]t este necesar[ prescrie-rea unui tratament antidepresiv.

Dup[ cum precizeaz[ speciali;tii,exist[ mai mult de 150 de simptomeasociate cu SPM, iar num[rul ;i tipullor variaz[ de la persoan[ la persoan[.

Iat[ ;i c]teva recomand[ri din par-tea speciali;tilor pentru tratamentulsimptomelor sindromului premestrual.

S-a constatat c[ o muzic[ calm[poate s[ induc[ a stare de calm. La felde important este s[ respira\i corect.~n acest sens pute\i face c]teva exerci\iide respira\ie inspir]nd profund ;i ex-pir]nd profund.

La fel de bine v[ pute\i r[sf[\a cu obaie cu s[ruri minerale pentru a v[ re-laxa mu;chii din cap p]n[ `n picioare.Pentru acest lucru ad[uga\i o cea;c[de sare de mare ;i o cea;c[ de bicarbo-nat de sodiu `n apa de baie. R[m]ne\icufundat[ 20 de minute.

Folosi\i mierl[rea

Fitoterapeu\ii recomand[mierl[reaua pentru simptomele SPM,ca fiind cel mai bun remediu. Dovezi;tiin\ifice arat[ eficien\a acestei plante.Mai bine de jum[tate din femeile careau luat acest remediu pe durata a 3 ci-cluri au raportat o ameliorare mai marede 50% a simptomelor. Planta poate filuat[ sub form[ de ceai, de tinctur[ sau

de capsule, disponibile `n magazinelede profil. Schimb[rile se pot observadup[ 2-3 cicluri.

O eficien\[ dovedit[ o au ;iexerci\iile fizice. Speciali;tii consider[c[ sunt cel mai bun tratament pentruSPM. Exerci\iile moderate amelioreaz[circula\ia s]ngelui, relaxeaz[ mu;chii;i lupt[ `mpotriva reten\iei de lichid.

Mai mult, exerci\iile sporesc pro-duc\ia de endorfine a creierului, nar-cotice naturale ce v[ ajut[ s[ v[ sim\i\ibine. Pute\i opta pentru o plimbare `npas vioi ̀ n aer curat. De asemenea, pu-te\i alege s[ ̀ nota\i, alerga\i, s[ dansa\isau s[ face\i un sport, orice tip demi;care care s[ v[ produc[ pl[cere zide zi. Pentru rezultate optime spori\inivelul de activitate 1- 2 s[pt[m]ni`nainte ca simptomele de SPM s[-;ifac[ apari\ia.

Nu `n ultimul r]nd ajusta\i-v[ ali-menta\ia prin consumarea mai multormese mici, u;oare, bogate `n amidon,pentru a v[ men\ine trupul ;i mintea`ntr-un echilibru optim.

A consemnat :tefania Cri;an

Modalit[\i pentru tratamentul sindromului premenstrual

Ne g[si\i `n Satu Mare,str. Gheorghe Laz[r,

nr. 1, jud. Satu Mare ;i la tel/fax< 0261/726.101,

mobil - 0737.518.461

Orar< luni - vineri 8.00 - 16.00

ATO MEDICAL VEST

~n fiecare an la data de 15 martie semarcheaz[ Ziua Mondial[ a DrepturilorConsumatorilor. Tema din acest an vi-zeaz[ "Dreptul consumatorilor la hranas[n[toas[" ;i a fost stabilit[ de Consu-mers Interna\ional - organiza\ieinterna\ional[ a asocia\iilor de consu-matori.

~n Rom]nia sunt recunoscuteurm[toarele drepturi de baz[ ale consu-matorilor< dreptul la protec\ia vie\ii,s[n[t[\ii, securit[\ii> dreptul la protec\iaintereselor economice> dreptul la infor-mare> dreptul la educare>dreptul la accesne`ngr[dit la pie\ele de produse ;i servi-cii> dreptul la desp[gubire ;i dreptul lareprezentare.

Potrivit datelor de bilan\, `n anul2014, la Comisariatul Jude\ean pentruProtec\ia Consumatorilor Satu Mare s-au depus 49 de reclama\ii pentruurm[toarele produse ;i servicii din do-meniul alimenta\iei< pe;te file Pangasiuscu diferen\[ la cantitatea net[, iaurt caisecu urme de mucegai, lapte consum im-propriu consumului uman, lapte prafpentru copii cu diferen\[ de pre\, biscui\ide cas[ c]nt[ri\i cu cutia ambalaj, p]inecu corpuri str[ine, suc ;i bere cu data du-rabilit[\ii minimale dep[;it[, c]rna\i decas[ impropriu consumului uman,pre\uri diferite la cas[ fa\[ de raft la ciu-perci proaspete, lips[ etichetare produse;i lips[ afi;are pre\uri, condi\ii igieniceimproprii `n unit[\i de cazare tip pen-siune, lips[ autorizare activit[\i tip Bar,calitatea precar[ a serviciilor de alimen-ta\ie public[ ̀ n unit[\i de tip Restaurant,livrare la domiciliu pizza cu corpuristr[ine,etc. ~n urma deficien\elor consta-tate au fost retrase din circuitul uman,28 de operatori economici fiind sanc\io-na\i contraven\ional cu amenzi ̀ n valoarede 215.550 lei.

Totodat[, de la ̀ nceputul anului 2015p]n[ ̀ n prezent la Comisariatul Jude\eanpentru Protec\ia Consumatorilor SatuMare s-au `nregistrat 8 reclama\ii laurm[toarele produse< carne tocat[ de puicongelat[ cu pene ;i cotoare de pene (de-pistate la un magazin din Timi;oara),mu;chiule\ de porc neconform calitativ;i ur]t mirositor, tooritzi mixt semin\ecu termenul de valabilitate dep[;it.

15 martie - Ziua Mondial[ a Drepturilor

Consumatorilor


RE}ETE

Linzer cu nuci

Ciorb[ fals[de burt[

Mod de preparare<

Făina, untul, zahărul cristalin, unou, și drojdia înmuiată în lapte călduțîndulcit cu zahăr se amestecă bine, semai adaugă lapte călduț până se obțineconsistența dorită. Se frământă bine șise împarte în două bucăți egale. Prima

se întinde cu sucitoarea, se așează întava unsă în prealabil cu unt sau mar-garină, iar blatul se unge foarte subțirecu gem. Gălbenușul celor 7 ouă rămasese amestecă bine-bine cu zahărul pu-dră, se adaugă miezul de nucă, coajade lămâie, apoi și albușurile bătute spu-mă tare, apoi se întinde compozițiapeste blat. Se întinde și cealaltă jumă-tate a aluatului și se acopeă cu ea um-plutura. Se așează în cuptorul preîn-călzit și se coace la foc potrivit, iar cândeste gata se presar[ cu zahăr pudră, sause acoperă cu o glazură de ciocolatăîncălzită.

Ingrediente<

350 g de făină, 200 g unt, 70g de zahăr cristalin, 200 g zahărpudră, 8 ouă, 10 g drojdie înmu-iată în lapte călduț și îndulcit cupuțin zahăr, 200 g miez de nucămăcinată, 2 linguri gem de caise,piersici, sau vișine, coaja rasă dela o lămâie, zahăr vanilat, puțin

lapte.

Mod de preparare<

Morcovul și ceapa se răzuiesc mă-runt. Se călesc în 3-4 linguri de ulei,apoi se sting cu circa 2 l de apă. Cândîncepe să fiarbă se adaugă ciuperciletăiate fâșii în lungime, asemenea bu-căților de burtă. La fel se va tăia și go-goșarul și se adaugă la supă. Usturoiulse pisează, jumătatea se adaugă la supă

odată cu ciupercile, iar restul chiar laurmă, sau la servire, sub forma unuimujdei simplu (usturoi pisat, sare, apă,oțet). Smântâna se amestecă cu gălbe-nușul, respectiv dacă se face de post,cu făina. Dacă se prepară cu făină semai adaugă puțină apă, până c]nd de-vine ușor lichidă, iar după circa 15 mi-nute amestecul se adaugă la supă și semai fierbe circa 5-7 minute. Dacă sefolosește gălbenuș de ou la preparare,după 20 minute de fierbere supa se iade pe foc, iar la amestecul de smântânăși gălbenuș se adaugă treptat câteva lin-guri de supă fierbinte și se amestecă,apoi compoziția se toarnă în supă. Laservire se oferă ardei iute.

Ingrediente<

O ceapă mai mare, un mor-cov, 500 g ciuperci pleurotus, ungogoșar murat, roșu și cărnos, ojum[tate căpățână de usturoi,300 g smântână, un gălbenuș deou, sare, piper, puțin oțet, ulei,dacă doriți să preparați mâncarede post se va folosi smântână ve-getală, iar gălbenușul se va sub-

stitui cu o lingură de făină.

Ou[ umplute

Mod de preparare<

Ouăle fierte tari se taie în două, sedespart gălbenușurile de albușuri, iarcarnea fiartă se macină foarte fin. Ungălbenuș fiert se pune deoparte, iar res-tul se sfărâmă, se condimentează și se

amestecă cu carnea și cu untul. Gălbe-nușul fiert se zdrobește bine-bine, seamestecă cu cel crud, se adaugă muș-tarul, apoi amestecând în continuu, pi-cătură cu picătură se adaugă și uleiul.La maioneza astfel obținută, lingură culingură se amestecă și smântâna. Dacăamestecul de gălbenușuri cu carne nueste suficient de păstos, se poate adăugași puțină maioneză. Cu acest amestecse umplu albușurile, se așează pe o tavă,din umplutura rămasă se formează di-verse figurine, maioneza se toarnă pes-te ele și se ornează după prefernință.

Ingrediente<

10 ouă fierte, un gălbenuș deou crud, 2 linguri de unt saumargarină, 150 g de carne fiartă(poate fi și parizer fiert, sau con-servă fină de carne), 200 g smân-tână, o lingură de muștar, circa

300 ml de ulei, sare, piper.

Cartofi gratina\i cu ciuperci

Mod de preparare<

Ceapa mărunțită se călește în ulei,apoi se adaugă ciupercile curățate, spă-late și feliate cât mai apetisant, se călescși acestea, apoi se condimentează cusare și piper. Cartofii fierți întregi, cu-rățați se feliză (sau eventual se pot fier-

be și gata feliați) și se așează într-unvas termorezistent, uns în prealabil cupuțin ulei sau unt, după plac. Cartofiise pun în vas stratificat cu ciupercilecălite, se condimenteză puțin fiecarestrat, iar deasupra ultimului strat se în-tinde smântâna (dacă se folosește). Înloc de smântână se poate folosi și pastăde roșii de consistență medie. Se punela cuptor, iar după circa 10 minute sepresară și cașcavalul. Se coace pânăcând stratul superior începe să se ru-menească, indiferent că acel strat estecașcavalul, smântâna, sau doar cartofiistropiți cu puțin ulei.

Ingrediente<

1 kg de cartofi, 600 g ciupercichampignon, o ceapă mare, ulei,100 g cașcaval răzuit, 200 gsmântână (dacă doriți să prepa-rați mâcarea de post cașcavalulși smântâna se va neglija, sau sevor folosi produse vegetale), sa-

re, piper.

Mugurii de plop au un conţinut bogatîn derivaţi de alcool salicilic, flavone șiulei esenţial. În medicina tradiţionalăse foloseau în infecţii respiratorii, amig-dalită, dureri de cap, stări febrile și in-fecţii urinare. Se recoltează de la sfârșitullunii februarie până la începutul luniiaprilie. Mugurii de plop reprezintă ad-juvant în infecţiile respiratorii.

Leacurile din muguri de plop auacţiune analgezică, antipiretică, antiin-flamatoare, antiseptică respiratorie șiurinară, diuretică (cu eliminare de aciduric), expectorantă. Utilizarea externăse face pentru a obţine un efect cicatri-zant, antiseptic, analgezic, antiinflama-tor.

Recomandări terapeutice< se utili-zează ca adjuvant în infecţii respiratorii(traheite, bronșite), gripă, amigdalită,dureri de cap, stări febrile, infecţii uri-nare, gută, reumatism, boli articulare.

Unguentul minune

Un preparat pe baz[ de muguri deplop negru este alifia. 200 g muguri deplop uscaţi ;i zdrobiţi se pun în 500 guntură de porc, proasp[tă și nesărată,cu adaos de 50 g ceară de albine. Se stre-coară prin tifon și se amestecă până launiformizarea unguentului. Se ung dedou[ ori pe zi zonele cu bube dulci, ul-ceraţii infectate, hemoroizi, fisuri dure-roase, dureri reumatismale ;i gutoase.

Dezinfectant pentru camere

În cosmetică și parfumerie, extrac-tele din muguri se folosesc ca fixatoarede arome și pentru tratarea tenurilor ac-neice. În alimentaţie, aromatizează bău-turile alcoolice. Fumigaţiile cu muguride plop puși pe cărbuni aprinși ajută îndezinfectarea camerelor în care au zăcutbolnavii cu afecţiuni grave, molipsitoare.

Infuzie sau tinctură

Fitoterapia recomandă consumul demuguri de plop negru în cure cu infuziesau tinctură. Ceaiurile se folosesc în tuse,bronșite, afecţiuni renale, reumatism,cistite, astm bronșic, spondilită anchi-lozantă, dermatomicoze. Se preparădintr-o linguriţă de muguri zdrobiţi lao cană de 250 ml cu apa clocotită. Sebeau 2-3 căni pe zi. Pentru tratamentultusei, se poate folosi și tinctura din 10-30% muguri zdrobiţi, maceraţi în 100ml alcool de 90 de grade, timp de 10zile. Se iau câte 10-30 pic[turi în apă,înainte de mese cu o oră sau 100 picăturipe o bucată de pâine, de 4 ori pe zi. Tra-tamentul ajută în expectoraţie și fluidi-zează secreţiile bronșice, funcţioneazăca antiviral, antiseptic și stimulent im-unitar. Durerile de gât, bronșita, amig-dalita se tratează cu patru linguri demiere combinate cu patru linguriţe detinctură de muguri de plop.

Adjuvant în tratamentul cancerului

Tinctura de muguri de plop negruare acţiune sedativă, diminuând durerileîn caz de reumatism, spondiloză anchi-lozantă și sciatică. Datorită prezenţei sa-licinei, va acţiona și ca antiinflamatorîn artroze. Se utilizeaza câte 50 picăturide 4 ori pe zi, pe stomacul gol, într-ocură de 2-3 luni. Tinctura, pe care og[siţi în orice magazin de preparate na-turiste, acţionează și în afecţiuni tumo-rale, fibrom, adenofibrom, chisturi șicancere.

Cicatricile inestetice pot fi remediateaplicând vreme de 30 de minute pe zi ocompresă cu tinctură de muguri de plop.Tinctura ac\ionează și în dureri de cap,accese de febr[ și stări de astenie fizicăși psihică.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Mugurii de plop, adjuvant în infec\iile

respiratorii

Mugurii de plop au un conţinut bogat în derivaţi de alcool salicilic, flavone și ulei esenţial.În medicina tradiţională se foloseau în infecţii respiratorii, amigdalită, dureri de cap, stărifebrile și infecţii urinare. Se recoltează de la sfârșitul lunii februarie până la începutullunii aprilie.


MOD~Nu mai avem nicio scuz[ acum. Trebuie s[ ne l[s[m imagina\ia s[ `;i fac[ de cap ;i s[

purt[m cu `ncredere vestita c[ma;[ alb[. Nu se va demoda niciodat[ ;i ne pune silueta`n eviden\[. Purt]nd o c[ma;[ alb[ vom da mereu senza\ia de prospe\ime tocmai datorit[faptului c[ albul `nseamn[ cur[\enie.

F[r[ nicio ̀ ndoial[ c[ ̀ n garde-roba oric[rei femei exist[ cel pu\ino c[ma;[ alb[. De;i este o pies[ ves-timentar[ simpl[, ea nu trebuie s[lipseasc[ din dulapul unei femei.Anul acesta, c[ma;a alb[ devine opies[ de rezisten\[ ;i o putem purtacu ̀ ncredere ̀ n orice moment al zi-lei.

Combina\iile `n care c[ma;a alb[poate fi introdus[ sunt multiple. Chiardac[ ave\i un stil office, b[rb[tesc saufoarte tineresc, c[ma;a alb[ se po-trive;te oric[rei persoane indiferentde v]rst[.

Vedetele de peste hotare,exemple bune de urmat

S[ le lu[m pe r]nd ;i s[ vedemcum putem crea ̀ n c]\iva pa;i foar-te simpli o \inut[ care va `ntoarcetoate privirile. Pentru c[ \inutelefeminine nu se vor demoda ni-ciodat[ putem opta pentru ocombina\ie clasic[ de fust[ ne-agr[ ;i c[ma;[ alb[. Secretulacestei \inute const[ ̀ n acceso-riile purtate. Ele trebuie s[ ias[`n eviden\[ ;i s[ fie c]t mai so-fisticate. Dac[ nu vre\i o fust[neagr[ atunci una `n carouriasortat[ cu pantofi cu toc ;ic[ma;a clasic[ alb[ sigur v[va scoate din anonimat.

Pentru o not[ distins[purta\i c[ma;a sub un pulo-ver scurt `n talie sau sub ocapa elegant[. O pereche deleggings ;i cizme peste ge-nunchi v[ vor oferi un aer se-xy.

Vre\i s[ fi\i c]t mai lejer[;i \inuta masculin[ este primaalegere? Foarte bine.Influen\ele masculine `;i punamprenta tot mai mult ̀ n gar-deroba feminin[, iar combi-na\ia dintre cele dou[ stilurieste perfect[. Sacoul cu cro-iala masculin[, pantofii mas-culini sau blugii sunt pieseindispensabile ̀ n acest stil. Totde nelipsit este ;i geaca de piele;i ochelarii de soare care vor da \inuteiun aer foarte masculin. Dac[ r[m]ne\i`n pan[ de idei atunci vedetele de pestehotare pot fi un bun exemplu. Ele auabordat de mult acest stil ;i le st[ deminune.

Stilul sport cap[t[ alt contur

Stilul sport c];tig[ tot mai mult teren.Fiecare femeie este foarte ocupat[ ;i vreas[ fie c]t mai comod[ atunci c]nd fugedin st]nga `n dreapta pentru a rezolvaproblemele zilnice. Chiar dac[ ave\i o pe-reche de teni;i ̀ n picioare asta nu v[ ̀ mpie-dic[ cu nimic s[ fi\i `n tendin\e ;i s[ fi\iatr[g[toare. O c[ma;[ alb[ v[ poate oferiacea not[ deosebit[ de care ave\i nevoiepentru a ie;i din anonimatul \inutei sport.Trebuie doar s[ o asorta\i la blugi sau lafuste asimetrice de inspira\ie sport. Nu ui-ta\i de o pereche de ochelari de soare, op[l[rie ;i o pereche de adida;i sau teni;ide culoare alb. Nu mai avem nicio scuz[acum. Trebuie s[ ne l[s[m imagina\ia s[`;i fac[ de cap ;i s[ purt[m cu `ncrederevestita c[ma;[ alb[. Nu se va demoda ni-ciodat[ ;i ne pune silueta `n eviden\[.Purt]nd o c[ma;[ alb[ vom da mereu sen-za\ia de prospe\ime tocmai datorit[ fap-tului c[ albul `nseamn[ cur[\enie.

Observ[m c[ moda anilor ‘60;i ‘90 revine `n for\[ `n acest an.Acesta a fost ;i motivul pentru ca-re rucsacul a intrat din nou `naten\ia fashionistelor, dar s-a bu-curat de interpret[ri destul deconven\ionale.

Vineprim[vara ;icu siguran\[v-a\i g]ndits[ face\i ni;teschimb[ri ̀ ngarderobadumnea-voastr[.Achizi\io-narea unuirucsacpoate fi oalegereperfect[.Atuncic]nd ie;i\ila o plim-bare saumerge\i lalocul demunc[,rucsaculpoate\ine loccu succespo;etei. Este co-mod, `nc[p[tor ;i lejeri-tatea de care ve\i beneficiav[ va face s[ v[ `ndr[gosti\i peloc de el. Designerul Loeffler Randalpropune un rucsac structurat ;i sofis-ticat `ntr-o nuan\[ natural[ de maro-havan. Designerii Milly propun ruc-sacul `ntr-o nuan\[ puternic[ de ro;u;i cu fermoare ;i `l transform[ `ntr-unaccesoriu la care greu `i po\i rezista.

Rucsacul cu ;iret, un accesoriu chic

Pentru c[ promite o re-venire puternic[ `n gar-deroba fashionistelordesignerii au g[sit for-mula perfect[ pentrua-l reintroduce `n pre-ferin\ele femeilor. Creatdin materiale luxoa-se, rucsacul cu ;iretse potrive;te deminune at]tjean;ilor c]t ;irochiilor femi-nine ;i retro.Dac[ dori\iun plus derafinamentacesta sepoate purtacu botinewesternsau cusandalecu plat-form[c[ totse apro-pieprim[vara.

Aten\ie la garde-rob[!

A;adar,prim[vara se apro-

pie cu pa;i repezi, iar rucsacul poatedeveni cel mai frumos accesoriu carese potrive;te pentru orice ocazie. Tre-buie doar s[ g[si\i formula perfect[ ;icu siguran\[ ve\i atrage priviri admira-tive.

:i, nu `n ultimul r]nd `nainte de atrece la achizi\ionarea unui ruc-

sac, este recomandat s[ arun-ca\i o privire `n garderob[

pentru c[ rucsacul nuse asorteaz[ la

orice \inut[.

Rucsacul e dinnou la mod[

C[ma;a alb[, piesade rezisten\[ a anului


DIET~Alte alimente care sunt corect combinate se diger[ ̀ n 2 - 4 ore, dar avantajul fructelor este c[ nu

se diger[ ̀ n stomac fiindc[ sunt predigerate. Ele trec prin stomac ̀ n 20 - 30 minute, excep\ie fac ba-nanele, curmalele ;i fructele uscate, acestea stau `n stomac `n jur de 60 de minute.

Dorin\a oric[rei femei este s[poat[ m]nca ;i s[ nu se `ngra;e.Din p[cate pu\ine din reprezen-tantele sexului frumos au aceast[;ans[, dar pentru celelalte exist[o veste bun[. Dieta Volumetrics,creat[ de Barbara Rolls, medicnutri\ionist, promite s[ te scapede kilograme f[r[ a te supune res-tric\iilor alimentare specifice die-telor.

Conform site-ului csid.ro, secretulacestei diete este faptul c[ te sim\is[tul[ `n fiecare moment al zilei ;i nu\i-e poft[ de nicio gustare bogat[ `ncalorii cum este ciocolata. Autoareadietei sus\ine c[ senza\ia de sa\ietatenu este provocat[ de cantitatea de ali-mente pe care le consumi ci de diver-sitatea acestora. Dac[ alege\i alimentebune atunci v[ ve\i sim\i s[tul[ cupu\ine calorii. Aceast[ diet[ este unplan alimentar pe termen lung. Nu sepoate sl[bi `ntr-o s[pt[m]n[ tot ce a\iacumulat `n ani buni. Este nevoie der[bdare ;i cu pu\in[ ambi\ie dieta Vo-lumetrics poate deveni un stil de via\[.

Ce avem voie s[ m]nc[m ;i ce nu?

Aceast[ diet[ `mparte alimentele`n patru categorii. Din prima categoriefac parte fructele, legumele cu uncon\inut caloric mic (ro;ii, ciuperci,spanac, morcovi, broccoli) ;i supele.

Categoria a doua include por\ii re-zonabile de cereale (orez brun sau pasteintegrale), proteine slabe ;i lactatele cu

un con\inut sc[zut de gr[sime.A treia categorie v[ permite s[

m]nca\i por\ii mici de produse de pa-nifica\ie, deserturi ;i alimente cu uncon\inut ridicat de gr[sime.

Cea de-a patra categorie include

por\ii rare de m]nc[ruri cu pr[jeli,gr[simi, fursecuri ;i bomboane. ~n tim-pul acestei diete se vor m]nca trei meseprincipale, dou[ gust[ri ;i un desert ̀ nfiecare zi.

Aceast[ diet[ se bazeaz[ pe

m]nc[ruri cu un con\inut mare de ap[,cum sunt majoritatea fructelor ;i le-gumelor. Acestea te fac s[ te sim\is[tul[ f[r[ s[ consumi foarte multe ca-lorii.

Nutri\ionista Barbara Rolls permite

consumul de alcool, dar cu modera\ie.Trebuie s[ \ine\i cont c[ alcoolul estefoarte bogat `n calorii ;i nu satisfacefoamea.

Dieta Volumetrics este o excelent[alegere pentru persoanele care vor s[sl[beasc[ ;i s[ men\in[ silueta ob\in-ut[. Dac[ a\i fost obi;nuit[ cu diete;oc, care v[ sc[pau de foarte multe ki-lograme `ntr-un timp record, dar carese puneau ̀ napoi imediat cum a\i ̀ nce-put s[ m]nca\i, atunci nu este reco-mandat s[ v[ apuca\i de Volumetrics.Dar dac[ vre\i s[ sl[bi\i s[n[tos, treptat;i cu rezultate pe termen lung, acestprogram este ideal pentru dumnea-voastr[. To\i nutri\ioni;tii ar recoman-da acest regim pentru c[ alimenteles[\ioase, mesele fize, gust[rile s[n[toa-se sunt secretul fiec[rui regim cu re-zultate adev[rate ;i vizibile. Tocmai deaceea autoarea dietei sus\ine c[ limi-tarea sever[ a ingestiei de alimente nud[ rezultate pe termen lung. Cei care`;i limiteaz[ sever alimenta\ia vor fitopt timpul ̀ nfometa\i ;i se vor ̀ ntoarcefoarte repede la vechile obiceiuri.

Cum reducem gr[simile?

~n cartea sa, Barbara Rolls d[ sfa-turi despre cum putem sc[dea con\in-utul ̀ n gr[simi al meniurilor preferate.Reduc]nd cantitatea de ulei, unt ;i cre-me, ne `nva\[ cum putem s[ le `nlo-cuim cu lapte dregresat, albu; de ou,iaurt sau sos de mere.

Tot ce trebuie s[ facem este s[ neambi\ion[m pu\in, s[ consum[m ali-mentele mai sus amintite ;i s[ facemsport. ~n acest mod rezultatele, precum;i stima de sine nu vor ̀ nt]rzia s[ apar[.

Sl[be;te s[n[tos ;i treptat cu dieta Volumetrics!

Despre beneficiile fructeloram tot auzit . :tim c[ sunts[n[toase, c[ nu `ngra;[ ;i c[ nevitaminizeaz[ organismul. Darceea ce nu ;tim este c[ fructelenu se pot consuma oric]nd ;i `norice cantitate dorim.

Alte alimente care sunt corectcombinate se diger[ `n 2 - 4 ore, daravantajul fructelor este c[ nu se diger[`n stomac fiindc[ sunt predigerate. Eletrec prin stomac `n 20 - 30 minute,excep\ie fac bananele, curmalele ;ifructele uscate, acestea stau ̀ n stomac`n jur de 60 de minute. Energia pecare organismul o economise;te prinnedigerarea fructelor o folose;te pen-tru cur[\area \esuturilor de toxine.Pentru c[ sunt f[cute s[ nu stea mult`n stomac fructele nu trebuie consu-mate cu sau dup[ ceva, ci diminea\ape stomacul gol sau ̀ naiante de mas[.Este bine s[ nu m]nc[m fructele dup[mas[ pentru c[ odat[ ce fructul intr[`n contact cu m]ncarea din stomac ;icu sucurile digestive, `ntreaga mas[de alimente `ncepe s[ se strice. Pro-teinele din stomac vor putrezi, iar hi-dra\ii de carbon vor fermenta. Dac[nu respecta\i aceste reguli atunci ba-lonarea, ulcerul ;i st[rile de nervi nuvor `nt]rzia s[ apar[, dar consumate

corect ne vor da energie, vitalitate ;is[n[tate.

Sucul trebuie consumatproasp[t

Pepenele nu trebuie m]ncat nicio-dat[ dup[ o mas[ copioas[ pentru c[produce fermenta\ie. El trebuie con-sumat cu 30 de minute ̀ nainte de mas[sau pe stomacul gol. Toate fructelecon\in acizi organici, mai ales acid ci-tric care odat[ ajun;i `n stomac suntcataliza\i ;i genereaz[ substan\e alca-line dac[ sunt consumate pe stomaculgol. Apa pe care fructele o aduc `n or-ganismul nostru nu fac altceva dec]ts[-l purifice ;i s[ cure\e organismulde toxine. Organismul nu consum[mult[ energie pentru digerarea lor, darbeneficiile sunt multiple dac[ suntconsumate proaspete.

Foarte important de ;tiut este c[fructele ;i sucul lor se consum[ numaiproaspete. Dac[ le consuma\i fiertesau la cuptor acestea nu mai sunt lafel de benefice pentru organismuluman pentru c[ nu mai furnizeaz[substan\e nutritive ;i nici apa necesar[pentru purificare. Trebuie s[ con-sum[m fructe `n starea lor natural[pentru c[ g[titul distruge valoarea po-ten\ial[ a fructelor. Dac[ vrem s[ adopt[m un stil de via\[

s[n[tos atunci ar trebui s[ ne facemun obicei `n a lua micul dejun. Dimi-nea\a suntem foarte odihni\i ;i avemnevoie de energie. Energia dat[ defructele proaspete va fi ca un du; rece.Pe stomacul gol putem m]nca fructec]nd vrem. Vor accelera organismul,iar `n timp asta `nseamn[ kilograme`n minus ;i o s[n[tate de fier.

Toxinele sunt eliminate

Motivul pentru care se recomand[consumul fructelor diminea\a este le-gat de desf[;urarea celor trei cicluriale corpului nostru. Eliminarea toxi-nelor este unul din ele. Consumate di-minea\a, pe stomacul gol, fructele fa-vorizeaz[ eliminarea toxinelor din or-ganism datorit[ con\inutului mare deap[. Dup[ ora 12 p]n[ `n ora 20.00trebuie s[ fim aten\i la combinarea dealimente. Pentru a nu pierde din ener-gia dat[ de fructe diminea\a, masa dela amiaz[ trebuie s[ con\in[ salate. Pem[sur[ ce ne apropie de ora 20.00 pu-tem consuma proteine, dar corectcombinate. Dup[ o astfel de zi, corpulnostru ̀ ;i extrage substan\ele nutritive;i le utilizeaz[. Acest ciclu se nume;teasimilare. Dac[ am combinat coretm]nc[rurile `n trei ore ajung `n in-testin unde `ncepe absorb\ia lor de c[tre corp.

Fructele trebuie consumate `nainte de mas[


Ţara Lăpuşului, cu bogata zes-tre cultural-spirituală ce o carac-terizează, oferă pe parcursul unuian mai multe evenimente folclo-rice menite să păstreze şi să ducămai departe aceste valori. Odatăcu venirea primăverii, şi lăpuşeniiprin activităţile lor iau parte laspectacolul renaşterii naturii.

Prim[vara, ̀ n Ţara Lăpuşului, cres-cătorii de animale ies cu oile pentru amerge la stână, obicei care se nume;te“m[surişul oilor” sau “însâmbrat”.Această sărb[toare constă în formareastânelor pentru perioada de vară, nu-mirea ciobanilor şi măsuratul lapteluide la oile fiecărui crescător de animaleîn parte, pentru stabilirea cantităţii delapte ce va fi transformat ̀ n brânză, caş,urdă, ce va reveni peste vară fiecăruiadintre aceştia.

În preajma sărbătorii religioaseSfinţii Constantin şi Elena, în a doua

decadă a lunii mai, la Cupşeni are loc"Festivalul cântecului şi portuluil[puşean". Portul popular lăpuşean,cântecul şi dansul din această vatră et-nografică sunt aduse în atenţia iubito-rilor de folclor. Rapsozi autentici ai sa-tului lăpuşean, formaţii de amatori şiinterpreţi expresivi aduc în scenă veri-tabile comori din creaţia spirituală aacestui spaţiu arhaic.

Începutul verii aduce în zona ŢăriiLăpuşului, la Preluca Veche, un alt eve-niment folcloric - "Joc între Hotare".

~nceputul toamnei reune;te la Cer-neşti, sub egida Festivalului Stuparilor,pe toţi cei implicaţi în ducerea pe maideparte a tradiţiei apicole din zona Lă-puşului. Cu această ocazie au loc ex-poziţii şi concursuri tematice, petreceri,spectacole folclorice, simpozioane şidezbateri despre soarta apiculturii dinMaramureş.

“Horea-n grumaz”, c]ntec de dor,de `nstr[inare, de jale sau revoltă so-cială, adevărată psalmodiere în registrul

acut, a dus faima regiunii. Inflexiunileguturale specifice atestă arhaismul horiiîn grumaz, interpretată de rapsozii ve-trelor l[puşene. Înţelegerea fenomenu-lui presupune o adev[rată arheologiemuzicală, opinează Grigore Leşe, celcare şi-a făcut un standard din horealungă lăpuşeană. Prin interpretarea ine-dită, Nicolae Pitiş, lelea Maricuţa Gri-guţa, Gherasim Cârtiţă, Anuca Butcure,Vasile Hereş şi atâţia alţii au făcut dinhorea cu noduri o perlă a folcloruluitransilvan.

Viaţa lăpuşenilor poate părea sim-plă, dar este o continuă luptă împotrivavremii şi a vremurilor pentru a cultivarecolte, pentru a creşte animale, pentrua lucra din zori şi până în seară, acestfapt `ndârjindu-i şi apropiindu-i `ntr-un spirit de comuniune şi ajutorarefrăţesc. Claca se mai practică şi-n ziuade azi şi se face cu ocazia muncilor agri-cole, dar şi la tăiatul lemnelor. O partedintre clăci se ̀ ncheiau cu un ospăţ bo-gat de la care nu lipsea voia bună.

Mult a;teptata `nt]lnire cuGrigore Le;e la Satu Mare s-a pro-dus `n cele din urm[ mar\i, 10martie, pe scena Filarmonicii “Di-nu Lipatti”, ̀ n fa\a unui public ca-re abia a;tepta s[-l cunoasc[ di-rect pe acest artist care ;i-a creatun renume prin autenticitatea fe-lului s[u de a c]nta muzica\[r[neasc[ str[veche.

“Hori de prim[var[“ s-a intitulatacest spectacol, adus la noi `n cadrulunui turneu prin 12 ora;e din Ardeal;i Banat. Nu a fost propriu-zis ceva ces[ se poat[ numi “concert GrigoreLe;e”. Mai degrab[ a fost o edi\ie ex-tins[ ;i “pe viu” a emisiunilor pe cared]nsul le realizeaz[ la TVR, oaspe\i fi-indu-i, ;i fiindu-ne astfel ;i nou[, l[uta-rii din Islaz condu;i de Vasile Firu\[.:i ̀ ntr-adev[r a fost o ocazie de a-l cu-noa;te pe Le;e a;a cum e el, nu cum `lauzim c]nt]nd `n tulbur[toarele sale`nregistr[ri.

Badea Grigore din L[pu; sauprof. univ. dr. Grigore Le;e?

De c]te ori are ocazia, Grigore Le;ese revolt[ `mpotriva etichetei de “rap-sod” care i se pune adesea, insist]ndc[ el este un muzician cultivat, absol-vent de Conservator (la Cluj) ;i profe-sor de etnomuzicologie. Pe de alt[ par-te, ̀ ;i aminte;te cu drag ;i patos de vre-murile c]nd ̀ ncepuse a hori la el ̀ n sat;i lumea ̀ i remarcase talentul. ~n acestom fragil ;i sensibil par s[ se lupte dou[personalit[\i< Grigore a lui N[st[sie dinStoiceni, |ara L[pu;ului, Maramure;,pe de o parte, ;i celebrul artist prof.univ. dr. Grigore Le;e, pe de alt[ parte.Paradoxul `l sesizeaz[ chiar el c]nd seirit[ dac[ `i spune cineva “maestre”.

Cei care au umplut mar\i sala Fi-larmonicii, cump[r]nd bilete deloc ief-tine, au avut ocazia s[ asiste la `nfrun-tarea celor doi Le;e - cel doctoral, per-fec\ionist, pus pe criticat, vorbitoraprins cu gesturi teatrale, ;i b[tr]nul

moro;an h]tru c[ruia `i lucesc ochiiatunci c]nd `ncepe s[ c]nte dinstr[fundurile inimii. Undeva, la con-fluen\[, avem personajul Le;e, artistulcare trebuie s[ sus\in[ un spectacol ca-re s[ plac[ ;i s[ distreze publicul.

S-o spunem pe aia dreapt[< ca spec-tacol, n-a fost cine ;tie ce. Artistul ;i-a c[utat mereu st[rile perfecte, a apelatfoarte repede ;i des la public - c]nd elera cel care trebuia s[ `l antreneze - ;is-a lansat `n monologuri care de la unpunct `ncolo deveneau redundante ;iobositoare. :i asta sub privirile din ce`n ce mai condescendente ale l[utarilordin Teleorman, muzican\i one;ti, care;i-au f[cut meseria foarte bine c]nd aufost l[sa\i ;i ei s[ se manifeste. Ba chiara ajuns la un moment dat periculos deaproape de a da vina pe public pentrusentimentul s[u c[ nu s-ar ridica la ni-velul propriilor a;tept[ri, un lucru pecare niciun artist concertist nu ̀ ;i per-mite s[ `l fac[.

Pentru un muzician care ;i-a creatrenumele prin faptul c[ e autentic, ar-haic, f[r[ manierism, aceast[ c[utare

a unei autenticit[\i studiate a fost du-reros de privit. :i totu;i, spre final, Gri-gore Le;e a obosit s[ mai fie renumitul;i doctul artist ;i a devenit, vreun sfertde ceas, badea Grigore care c]nt[ dinpreaplinul inimii. :i publicul s-a ̀ nvio-rat brusc. Atunci c]nd obose;ti s[ maimen\ii un personaj construit cu marieforturi, undeva, cumva, `;i faceapari\ia eul autentic, firesc. Iar ̀ n cazullui Le;e acesta e fermec[tor. De aici ca-risma sa deosebit[, de aici vraja pe caremuzica sa o degaj[ la audi\ie. Are cevade ;aman, de dervi;. Ba nu, de druid.Nu e de mirare c[ atrage adoratori fi-deli pe unde trece.

Da, Grigore Le;e e un mare artist.:i chiar nu are nevoie s[ se caute saus[ se chinuie s[ men\in[ o anume im-agine potrivit[ renumelui s[u. Trebuiedoar s[ fie, ;i s[ c]nte din fiin\[. Dac[va citi aceste r]nduri, asta ar f irug[mintea noastr[ c[tre d]nsul< ho-re;te, bade Grigore, din ad]ncul inimii,c[ ;tii hori ca nimeni altul, ;i s[ nu-\ipese de snobi niciun pic.

Repere ale carierei

Grigore Le;e se naşte în satul Stoi-ceni din Maramureș, la 20 februarie1954. Studiază fagotul la Academia deMuzică din Cluj-Napoca, unde obţinetitlul de Doctor în Muzică în 2003, cucalificativul Summa cum Laudae. Pre-dă cursul de etnomuzicologie la Facul-tatea de Litere a Universităţii Bucureşti.Realizează emisiuni de etnomuzicolo-gie şi etno-antropologie la Radiodifu-ziunea şi Televiziunea Română, pentrucare primeşte importante premii naţio-nale şi internaţionale. Inițiază și coor-donează proiectul “Ultimii Rapsozi” laInstitutul Cultural Român, precum șiproiectul “Tarafuri și fanfare” al Miș-cării de Rezistență. Primește titlul aca-demic Doctor Honoris Causa al Uni-versității de Vest din Arad (2011). EsteAmbasador al Turismului Cultural șiprimul Cetățean de Onoare al județuluiMaramureș.

Nefiind adeptul înregistrărilor, Gri-gore Leşe nu are un material discogra-fic numeros (1996 - “Cântec pastoral”,

Casa de Discuri "Amori", Laussane, El-veția> 2000 - “Cântece de Cătănie” şi2003 “Hori”, Societatea de ConcerteBistriţa> 2004 - “Horile Vieţii” şi “Aştep-tând Crăciunul”, Casa de Discuri RO-TON). În anul 2010 Radio France, prinCasa de Discuri OCORA, îi editeazăun CD pentru piaţa internaţională, iarîn 2012 îi apar pe piața din Româniaalte două materiale discografice< “Gri-gore Leșe și Aromânii Fârșeroți dinCogealac” (A & A Records) și “De dra-goste, de război, de moarte, de unulsingur” (HUMANITAS multimedia).Muzica sa se regăseşte pe coloana so-noră a mai multor filme de artă şi do-cumentare din ţară şi străinătate (“ThePharaon” în regia lui Sinisa Dragin,“Gunpowder, Treason and Plot”, pro-ducţie BBC 2004, documentarul “WildCarpathia”, produs de Travel Channel,2011). În anul 2001 publică prima sacarte - “La Obârșii” (Ed.Charmides) -iar în 2013 “Acum știu cine sunt” (Ed.Humanitas), devenită bestseller ime-diat după lansare.

Vasile A.

Taraful lui Vasile Firu\[ din Islaz, Teleorman, vegheat de Grigore Le;e `n timpul spectacolului “Hori de prim[var[“ de la Filarmonica s[tm[rean[

Grigore Le;e plimb]ndu-se pe o uli\[ din zona sa natal[, |ara L[pu;ului

EVENIMENT~n acest om fragil ;i sensibil par s[ se lupte dou[ personalit[\i< Grigore a lui N[st[sie

din Stoiceni, |ara L[pu;ului, Maramure;, pe de o parte, ;i celebrul artist prof. univ. dr.Grigore Le;e, pe de alt[ parte.

Obiceiuri ;i festivaluri folclorice din |ara L[pu;ului

Grigore Le;e la Satu Mare, sausfada artistului cu propriul renume


JUSTI}IE“Din declara\ia m[tu;ii rezult[ c[ acea `nt]lnire, acea chemare care i-a fost adresat[ `ntr-o

s]mb[t[ sear[ lui Cristian Panait a coincis ;i cu o vizit[ a lui Ponta, premierul actual la sediulParchetului General de;i, el la momentul acela nu mai era procuror, era deja delegat `n func\ia de;ef al Corpului de Control al primului ministru.”

În 3 martie, procurorul Alexan-dru Lele ;i av. Dan Mihai :uta aufost la Agenda Public[, `n StudioulInforma\ia TV. Domnul procurorAlexandru Lele a devenit erou defilm `n timpul vie\ii. A traversat oexperien\[ ie;it[ din comun. ~n2001, fiind procuror la Parchetul depe l]ng[ Tribunalul Bihor, Alexan-dru Lele a avut curajul s[-l arestezepe fiul prefectului PSD. Acest lucrul-a determinat pe premierul AdrianN[stase s[ declare c[ nu crede `narest[rile de vineri seara.

Un procuror t]n[r a fost trimis dela Bucure;ti s[-l ancheteze pe Lele. Estevorba despre procurorul Cristian Pa-nait, care nemairezist]nd presiunilor,s-a sinucis. Pe marginea acestei pove;titragice, Tudor Giurgiu a creat filmul“De ce eu?”. Filmul ruleaz[ din 27 fe-bruarie `n cinematografe ;i spune po-vestea procurorului Cristian Panait, ca-re s-a sinucis ̀ n 2002, la doar 29 de ani.

La Informa\ia TV, pe parcursul adou[ ore, procurorul Alexandru Lele avorbit despre acele vremuri tulburi.

Continuăm din numărul trecut al“Informației de Duminică”, cu declara-țiile procurorului Lele.

„Dac[ nu era presa m-ar fi executat `n t[cere”

- ~n urma discu\iei cu dumnea-voastr[ am `n\eles c[ fiul prefectului deatunci avea pe toat[ lumea de partealui. Avea serviciile, avea partidul aflatla putere, ̀ l avea pe premierul de atunci,pe procurorul general, dar ;i pe ministrulJusti\iei Rodica St[noiu. Dumnea-voastr[ pe cine a\i avut? A\i avut noroccu presa, care a asistat la aceaperchezi\ie?

- A fost un moment de inspira\ie ace-la. La momentul perchezi\iei care nu amai avut loc am spus `n mod public, amsus\inut o conferin\[ de pres[ la mineacas[ ;i am spus ce se `nt]mpl[. Iar dinmomentul respectiv cazul Lele nu mi-amai apar\inut. A fost un caz care a fosttocat pe toate fe\ele de pres[. Dezb[tutcu bun[ credin\[, cu r[utate, `n func\iede orientarea fiec[rei publica\ii. ~ntr-adev[r dac[ nu era presa m-ar fi executat`n t[cere. De fapt asta cred c[ se ;i dorea,dar au intuit poten\ialul exploziei pe care`l avea acea camer[ de filmat ;i pentruaceasta i s-a ordonat procurorului Panaits[ sisteze perchezi\ia. Nu el a fost cel cares-a speriat de camera respectiv[, el a`ncercat firesc s[ m[ conving[ s[ ̀ i trimitacas[ pe cei doi amici ai mei. Cel care s-a speriat era ;eful lui direct, care st[tea ̀ nfa\a casei ̀ n care locuiesc ;i dirija de acolo`ntreaga activitate. E vorba de OvidiusP[un, care era ;ef Birou Anchete Speciale,era un birou ̀ n care erau cerceta\i magis-tra\i, parlamentari.

Procurorul Panait s-a `nt]lnitcu Victor Ponta

- De unde ;tia\i c[ urmeaz[ s[ sefac[ perchezi\ie, sau cum se face c[ massmedia era acas[ la dumneavoastr[ c]nda venit procurorul Panait s[ fac[ per-chezi\ie?

- Cu cinci zile `naintea prechezi\iei,`n 20 martie 2002, Ministerul Justi\iei adat un comunicat prin care ar[ta de per-chezi\ia ;i arestarea mai multormagistra\i. ~n ceea ce m[ prive;te se avi-zase cercetarea mea, ̀ nceperea urm[ririipenale ;i perchezi\ia. Este foarte impor-tant pentru mine acest lucru ;i v[

mul\umesc c[ mi-a\i adresat aceast[`ntrebare pentru c[ mi s-a repro;at demulte ori, se spunea "p[i cum se pl]ngeLele c[ a fost cercetat abuziv din momentce el ;tia c[ urmeaz[ perchezi\ia". Cums[ nu ;tiu dac[ acel lucru fusese f[cut pu-blic cu cinci zile `nainte?! :i de fapt c]ndcei din Parchet au ̀ n\eles c[ prin acel co-municat de pres[ periclitaser[ ancheta,au contramandat plecarea ce urma s[ aib[loc peste c]teva zile ;i ̀ n seara de s]mb[t[,l-au chemat pe procurorul Panait la Par-chet, la sediu ;i i-au spus< ”m]ine plec[mla Oradea”. “Cum m]ine c]nd era vorbac[ plec eu ;i plec dup[ un program pecare mi l-am f[cut conform planului deanchet[?!”

De aceea s-au gr[bit ;i au plecat pestenoapte. Din declara\ia m[tu;ii rezult[ c[acea `nt]lnire, acea chemare care i-a fostadresat[ ̀ ntr-o s]mb[t[ sear[ lui CristianPanait a coincis ;i cu o vizit[ a lui Ponta,premierul actual la sediul Parchetului Ge-neral de;i, el la momentul acela nu maiera procuror, era deja delegat `n func\iade ;ef al Corpului de Control al primuluiministru. Este o chestiune care a dus laconcluzia c[ practic pe aceast[ filier[ de`ncredere i s-a comunicat lui Panait ceurmeaz[ s[ fac[ ;i care era trofeul cu caretrebuia s[ se `ntoarc[.

- Dumneavoastr[ ne spune\i c[ pre-mierul de ast[zi al Rom]niei s-a ̀ nt]lnitcu Panait, ̀ nainte ca procurorul CristianPanait s[ vin[ la Oradea?

- Este afirma\ia pe care m[tu;a luiCristian Panait a f[cut-o ̀ ntr-un jurnal ;iapoi ̀ n mod public a confirmat acea afir-ma\ie c[ cel cu care s-a ̀ nt]lnit a fost Vic-tor Viorel Ponta.

- De ce a fost ales procurorul Panaits[ instrumenteze acel dosar? De ce unprocuror at]t de t]n[r?

- Era un procuror t]n[r ;i era o pe-rioad[ ̀ n care ̀ ncepuse s[ se ̀ n\eleag[ ro-lul imaginii, a imaginii publice, a simbo-lurilor publice. Joi\a T[nase a mai rezistatcam un an dup[ acele evenimente. Apoia venit `n locul lui un procuror care eracroit exact pe tiparul lui Cristian Panait,Ilie Boto;, care nu avea mai mult[ vechi-me, nu avea mai mult[ experien\[. Boto;este un tip ̀ nalt, atletic, arte mar\iale. Cri-stian Panait corespundea ;i el acelui tiparpe care ;i l-au propus atunci c]nd urmaus[ fac[ acea schimbare a lui Joi\a T[nasepentru c[, `n realitate nu neap[rat ;efulinstitu\iei este cel care conduce, care `nmod direct influen\eaz[ anumite anchete,

exist[ acei ;efi intermediari, acei dinozariai institu\iilor, exist[ ;i acum, nu au fosttotalmente `nlocui\i, exist[ inclusiv `nParchetul general persoane care stau `nr]ndul doi ;i `i scot pe cei tineri `n fa\[,pe cei dornici de afirmare. Ei trag sforile,execut[.

- Ancheta dumneavoast[ `n acest caza fost prima bre;[ ̀ ntr-un sistem mafiotcare tindea s[ se perfec\ioneze?

- Nu cred c[ a fost prima bre;[. Creddoar c[ a dovedit c[ se poate.

Ofi\erii care l-au `nso\it pe procurorul Panait la perchezi\ie nu erau de la Poli\ie

- Po\i s[ faci cu riscul s[ ajungi foarteu;or de cealalt[ parte a baricadei, cuma fost cazul dumneavoastr[. V-au trans-format din acuzator `n acuzat.

- Da, exist[ riscuri la care suntemoric]nd to\i expu;i.

- Perchezi\ia la domiciliul dumnea-voastr[ am putea spune c[ este momen-tul `n care interfereaz[ filmul cu via\a?

- Da. Este unul dintre cele mai dra-matice momente pe care le-am tr[it. Dac[acea perchezi\ie ar fi avut loc, ̀ n mod certs-ar fi realizat acea plantare de probe pecare o intuiam. Este foarte important s[v[ spun c[ `n documentarea pe care Tu-dor Giurgiu a f[cut-o pentru scrierea sce-nariului a `ncercat s[ stea de vorb[ ;i cucei doi ofi\eri a;a-zi;i din IGP, care l-au`nso\it ̀ n apartamentul meu pe procuro-rul Panait. Surpriza a fost imens[ pentruc[ cei doi nu erau lucr[tori ai IGP, ori noi;tim foarte bine care sunt organele de cer-cetare penale ;i care pot s[ fac[ acte deurm[rire penal[. Nici `ntr-un caz ofi\eriai serviciilor secrete, ori `n ancheta mea,este o chestiune pe care o probez cu`nscrisuri, ancheta mea a fost codificat[cu numele de “Sc[ri;oara”, ;i ̀ n planul deac\iune s-a spus c[ vor fi cooptate SRI,doi ;i un sfert (Serviciul secret al MAI),SIIPA ;i BCCO. Ulterior am aflat ;i carea fost rolul BCCO.

- ~n afara cadrului procedural, v-a\i`nt]lnit cu procurorul Panait?

- Nu. Este o licen\[ pe care TudorGiurgiu ;i-a permis-o ̀ n film. L-am ̀ ntre-bat de ce a preferat aceast[ ad[ugire ;imi-a r[spuns c[ pentru rotunjimea fil-mului. ~n prima parte eu eram foarte pre-zent.

- :tia\i c[ procurorul Panait a datsolu\ie de scoatere de sub urm[rirea pe-nal[?

- Nu. Acea solu\ie mi-a fost ascuns[.Presa a aflat de existen\a ei. Eu am avut-o ̀ n m]n[ doar dup[ trei ani. Atunci c]ndinstan\a a cerut insistent solu\ia. P]n[ laurm[ au trimis-o. De aici rezult[ frica pecare ei au avut-o. ~n plus aceast[ solu\iedenot[ ;i faptul c[ ea a fost dat[ de pro-curorul Cristian Panait `n timp ce prim-ministrul de atunci Adrian N[stase f[ceapublic faptul c[ s-a dispus punerea `nmi;care a ac\iunii penale `mpotriva mea;i c[ am fost scos din magistratur[. Dac[solu\ia ar fi ap[rut atunci, media ar fi do-vedit nu numai c[ solu\ia nu vine de laprocurorul de caz ci de la premier. Acestlucru le-a determinat furia. Adic[ cum`\i permi\i tu, procuror t]n[r cu 4 ani ve-chime, s[ vii ;i s[ dovede;ti c[ minteprim-ministrul?

- V[ rog s[ face\i o paralel[ `ntrejusti\ia din 2001 - 2002 ;i justi\ia deast[zi.

- Sigur c[ sunt schimb[ri esen\iale,dar eu pot doar s[ constat ;i s[ interpretezceea ce v[d. V[d c[ `n anumite perioadesunt \inute ̀ n nelucrare dosare care dup[ce au loc modific[ri pe scena politic[brusc devin de o prioritate absolut[. Esteun mijloc prin care procurorul se prote-jeaz[, dar acest lucru `l pute\i constata ;idvs. Chiar dosarele care acum \in primapagin[ a ziarelor sunt dosare care nu aufost `nregistrate, au fost \inute ani `n ;ir`n anumite fi;ete. Pe de alt[ parte ;timfoarte bine c[ ̀ n calitate de avoca\i suntem`n situa\ia de a redacta anumite pl]ngeripenale `mpotriva anumitor persoane.Acele pl]ngeri de multe ori sunt puse lap[strare ;i li se d[ solu\ii f[r[ s[ se fi efec-tuat o minim[ cercetare. Nu este vorba`ntotdeauna de sistem ci de defec\iuni ca-re au loc la nivelul individului.

- A\i fost pus `n situa\ia s[ alege\i`ntre adev[r ;i carier[ sau cunoa;te\iprocurori care au fost pu;i `ntr-o astfelde situa\ie?

- Nu vreau s[ dau un r[spuns ci s[ in-voc o situa\ie. ~n acei 6 ani `n care eu amfost suspendat ;i am avut `mpotriva mea`ntregul, perioad[ `n care am fost l[satf[r[ orice protec\ie minimal[, `n aceast[perioad[ n-am avut nicio persoan[ cares[ vin[ la mine s[ m[ amenin\e. Este foar-te important pentru tinerii magistra\i s[;tie c[ persoana pe care o anchetezi, per-soana pentru care aduni probe s[ fie ares-

tat[, s[ fie condamnat[ are tot respectulpentru tine ca procuror dac[ ̀ i dovede;tivinov[\ia cu mijloace legale, procedurale.:i `\i str]nge m]na. Din p[cate la ora ac-tual[ abuzurile au devenit o mod[, n-ospun, a spus-o fostul pre;edinte B[sescuc[ aceast[ mod[ a delatorilor a luat o am-ploare deosebit[. Dar aceast[ mod[ nuacum s-a n[scut, s-a n[scut `n urm[ cuc]\iva ani, au profitat de ea atunci c]ndau vrut s[-;i elimine adversarii politici.Dau relevan\[ deosebit[ probeidenun\ului, dar aceasta se va ̀ ntoarce nunumai `mpotriva lor ci chiar a procuro-rilor care folosesc `n mod special acestfenomen.

- A\i fost la `nmorm]ntarea procu-rorului Panait? Ne pute\i spune dac[premierul Adrian N[stase, ministrulJusti\iei, ;efii Parchetului au participat?

- Nu am fost pentru c[ n-am avutcum. Ei au participat, a;a cum este redat[acea secven\[ ;i ̀ n film. :i a participat cuinten\ia de a da impresia c[ este pur ;isimplu `nt]mpl[toare prezen\a lui acolo,;i Adrian N[stase, care a fost fotografiat.S-a ̀ nt]lnit cu Joi\a T[nase, fostul lui colegde facultate, au povestit. E o chestiunecare \ine de regulile mafiote pentru c[este obligatoriu ca ̀ n astfel de situa\ii cri-minalul s[ participe la ceremonia fune-rar[ a celui pe care l-a lichidat. Nu ;tiu cel-a determinat, dar realitatea este c[ a fostprezent.

- Este adev[rul o minciun[, domnuleprocuror?

- ~mi cere\i prea mult. S-au scris ogr[mad[ de tratate de filozofie despreadev[r. Depinde de la ce treapt[ ;i de lace nivel ai acces la adev[r. Pe m[sur[ ceurci descoperi din p[cate c[ ceea ce aicrezut la un moment dat c[ este adev[rul,de fapt nu este, c[ lucrurile sunt cu totul;i cu totul altfel.

- Mesajul pe care-l transmite filmuleste benefic tinerei genera\ii?

- Nu ;tiu dac[ ;i-a propus un mesaj, nu;tiu dac[ este un mesaj optimist. Este ̀ ns[un adev[r care trebuia transmis. Ce efecteva avea, vom vedea. Este pentru primadat[ c]nd `ntreaga poveste este spus[unor persoane care `;i g[sesc disponibi-litatea de a vedea ;i asculta. ~n propor\iede peste 80% este real[. Important estec[ s-au spus ni;te lucruri adev[rate, s-auspus ni;te adev[ruri de o duritate ex-trem[.

A consemnat Stela C[dar

Cazul procurorului Lele< via\a batefilmul sau filmul bate via\a?

Procurorul Cristian Panait, față în față cu procurorul Alexandru Lele, la percheziția din 25 martie 2002. Imagini luate de pe filmarea realizată atunci


MAGAZIN

V-ați întrebat vreodată de unde îșiau originea expresii precum "a te luptacu morile de vânt", " a fi în al nouăleacer", "a-ți pune cenușă în cap" sau "avo-catul diavolului"?1. A fi în al nouălea (șaptelea) cer

Expresia e bazată pe credinţa celorvechi, că cerul ar fi alcătuit din mai multebolte (de aici pluralul< ceruri). FilozofulAristotel, care își imagina că cerurile suntde cristal, susţinea existenţa a opt ceruri.Alţii au fost mai generoși (de pildă, însecolul al XIII-lea, regele Alfons al X-leaal Castiliei, care se ocupa de astronomie,demonstra că sunt… 127!). Mulţi eraumai zgârciţi< teologul Tomasso d’Aquino,care a trăit în același secol, susţinea exis-tenţa a șapte ceruri> poetul Dante a des-cris nouă. Și fiindcă, odată cu stabilireanumărului de ceruri, se stabilea și o ie-rarhie între ele, rezervându-se cele demai sus „preafericiţilor”, se înţelege că aspune „sunt în al șaptelea cer” sau „măsimt în al nouălea cer”, înseamnă a te so-coti în starea cea mai fericită, în culmeadesfătării și a bucuriei!2. Alter ego (Alt eu, Al doilea eu)

Ephestion, aghiotantul lui Alexandrucel Mare și prietenul său nedespărţit latreabă și la petreceri, a fost, cum s-a spus,un alter ego al regelui Macedoniei. Filo-zoful grec Zenon recunoștea că fiecarediscipol din școala sa stoiciană „Porticul”e un alter ego al lui. Expresia se mai fo-losește și în cazul când doi prieteni inse-parabili, tovarăși de luptă și idei, își re-flectă exact părerile și gândurile.3. A se bate cu morile de vânt

De trei veacuri și jumătate sunt cu-noscute aventurile lui Don Quijote, eroulcelebrului scriitor spaniol Cervantes. În-tre alte isprăvi din timpul peregrinărilorsale, faimosul „cavaler” a pornit să se lup-te cu niște mori de vânt pe care, în închi-puirea lui înfierbântată, le luase drept ad-versari. De atunci, a te bate cu morile devânt înseamnă a te lupta cu năluci, cu hi-mere.4. A-și pune cenușă pe sau în cap

Această expresie vine de la obiceiulevreilor din antichitate care, la o maredurere sau pentru o adâncă remușcare,își sfâșiau, ca Iov, veșmintele, se acope-reau cu un sac și-și puneau cenușă pecap, cenușa fiind considerată la cei vechica un semn de doliu. 5. Avocatul diavolului

Vine de la Advocatus diaboli, per-soana însărcinată să conteste cererea unuicandidat la canonizare în faţa conclavuluipapal. În opoziţie cu Advocatus dei (Avo-catul Domnului), persoana care sprijineao asemenea propunere. Funcția a fostcreată în 1587, dar din 1983 rolul avoca-tului diavolului a scăzut ca urmare a re-formei lui Papa Ioan Paul al II-lea.6. De la sublim la ridicol nu-i decât unpas

Sunt cuvintele pe care le-a pronunţatNapoleon Bonaparte în decembrie 1812,după dezastrul de la Berezina, când a fostnevoit să fugă, din Rusia, cu armateledistruse și prestigiul destrămat. Ele seaplică, cu egală semnificaţie, oricărui mu-ritor care, ajuns la o situaţie strălucită,comite o greșeală imensă care-l pră-bușește și-l face ridicol, provocând fiehazul, fie compătimirea lumii, sau chiarpe amândouă laolaltă.7. Dacă nu vine muntele la Mahomed,se duce Mahomed la munte

Faptul s-ar fi petrecut în jurul anului612 d.Hr., când Mahomed abia începusea propovădui religia islamică. Arabii erauatunci idolatri și-i cereau minuni. „Pro-fetul” a poruncit muntelui în faţa căruiapredica, să vină până la el. Deși se zice căo credinţă puternică mișcă și munţii, ma-sivul montan nu a catadicsit bineînţelessă se urnească. Atunci, Mahomed s-a în-chinat și, cu ochii la cer, a exclamat senin<„Mare e înţelepciunea ta, Doamne ! Dacăai fi dat ascultare cuvintelor mele și ai fifăcut muntele să se miște, ne-ar fi prăpă-dit pe toţi. Trebuie deci eu să mă duc lamunte și să mulţumesc celui de sus că afost atât de milostiv cu un neam de pă-gâni”.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Știința avansează, la fel și teh-nologia, și totuși rămân eveni-mente pe care oamenii de științăle studiază, dar nu au putut să deaexplicații la multe dintre ele.

În prezent, în lume, au fost rapor-tate peste 2000 de cercuri, realizate înlanurile de grâu. La început, ele au fostraportate numai în Anglia. După 1980,ele au fost semnalate și în Rusia, Aus-tralia, SUA.

Undele transmise către interiorul Pământului au un retur

Formele sunt complexe și apar pestenoapte. Nimeni nu știe cine le face.Unele persoane au susținut că sunt ofarsă, însă formele sunt atât de compli-cate încât nicio ființă umană nu ar pu-tea să le facă, într-un timp atât descurt. Loch Ness este monstrul pe carepeste 10000 de oameni l-au văzut cuochiul liber, într-un lac din Scoția. Big-foot este o altă creatură care a fost în-tâlnită în SUA, China și Rusia. Are pestetrei metri înălțime și merge vertical.Testele ADN făcute pe o bucată de piele,arată că este vorba despre un primat.

Percepția extrasenzorială este o me-todă foarte des utilizată de către servi-ciile secrete. Rusia este renumită prinfaptul că utilizează astfel de persoanepentru a elucida cele mai complicatecazuri, inclusiv cele de spionaj. În anul1981, în Italia, celebrele Brigăzi Roșiiau răpit un lider important. Cu ajutorulunui voyant, autoritățile au reușit sădescopere locul unde se af la

răpitul. OZN-urile sunt apariții frec-vente și inexplicabile. Cu toate că au-toritățile nu dau explicațiile reale laacest fenomen, cu toții știm că ele existăși sunt de origine extraplanetară.

Documente care au fost declasifi-cate susțin acest lucru cu probe soli-de. Un alt experiment care s-a făcut în2014, ne dă noi întrebări. Experimentula fost efectuat de către cercetătorii de

la Universitatea din Montreal. Specia-liștii au constatat că undele transmisecătre interiorul pământului au un retur,de întoarcere către suprafața pămân-tului.

Acest fenomen se datorează faptu-lui că în interiorul pământului existăun uriaș sistem de tuneluri, care fac caundele să revină către suprafața pămân-tului. În interiorul pământului există

galerii și săli subterane uriașe. Cum s-au format, rămâne un mister! Să neaducem aminte că Isaac Newton a lan-sat această teorie și mult timp cercetă-torii au considerat-o cel puțin hazar-dată.

De curând, cercetătorii s-au pus deacord și susțin teoria că pământul areuriașe spații goale în interiorul său.Această teorie se numește Teoria Cas-tron, în care acționează forțe centrifuge.Acestea produc spații goale în interio-rul unei sfere. În fotografiile luate desateliți, pământul are la Polul Nord oformă ciudată, crusta pământului estecăzută, iar în permanență această zonăeste acoperită de nori. Același lucrupoate fi observat și pentru Marte, carela Polul Nord prezintă o imensă gaurăcare este acoperită de nori.

Unii specialişti au extins teoria degol în interior și la alte planete din sis-temul nostru solar și chiar din întregulunivers.

Să ne aducem aminte că în 1999, înTibet, au fost descoperite imense groteîn subteran. Ceva mai târziu același felde grote s-au descoperit în Peru, Ecua-dor și Turcia. Ne punem întrebarea, da-că aceste găuri există, de ce nu au pututfi văzute din avion? De ce exploratoriicare au fost la Polul Nord nu le-au des-coperit? În ceea ce privește origineaacestor uriașe grote, părerile sunt îm-părțite. Unii specialiști consideră că s-au format natural, chiar odată cu for-marea pământului, alții susțin că suntcreate artificial de alte civilizații caretrăiesc în interiorul pământului. Și în-tr-un caz și în altul, teoriile pe care le-am cunoscut până acum nu mai suntvalabile.

De curând, cercetătorii s-au pus de acord și susțin teoria că Pământul are uriașespații goale în interiorul său

O sferă metalică microscopi-că, conţinând ADN, care ar fi pu-tut aduce viaţa pe Terra, a fostdescoperită de cercetătorii brita-nici în atmosfera înaltă a planeteinoastre, informează slate.fr.

Descoperirea ar putea să bulver-seze complet părerea pe care oameniio au despre viaţa de pe Terra şi dinUnivers. Mai mulţi cercetători engleziau anunţat că au descoperit în atmos-fera înaltă a Terrei o sferă de metal mi-croscopică, conţinând materie orga-nică, şi au afirmat că aceasta a fost tri-misă pe Pământ de o civilizaţie extra-terestră cu scopul de "a însămânţa"planeta noastră.

Misterioasa sferă microscopi-că din metal a fost fotografia-tă

Misterioasa sferă microscopică dinmetal a fost fotografiată în momentulîn care expulza o substanţă biologică.Potrivit savanţilor britanici, acea sub-stanţă ar putea fi material genetic. Eaa fost descoperită de o echipă de cer-cetători de la Universitatea Sheffieldşi de la Centrul de astrobiologie dincadrul Universităţii Buckingham.

Mai multe teorii au fost formulatepentru a explica existenţa acestei sfere.Cel mai des vehiculată, cunoscută sub

numele de "teoria panspermiei", con-feră sferei o origine extraterestră şiafirmă că acea "bulă" avea misiuneade a aduce pe Terra materiale geneticepropice vieţii. Savanţi de renume mon-dial, precum astrofizicianul Carl Saganşi Francis Crick, laureat al premiului

Nobel pentru descoperirea structuriiADN-ului, sprijină de mulţi ani aceas-tă teorie.

Profesorul Milton Wainwright, co-ordonatorul echipei care a descoperitmisterioasa sferă metalică, o descriepe aceasta prin următoarele cuvinte<

"O bilă cu diametrul unui fir de păruman, care are filamente la exterior şimaterial biologic în centrul ei".

"Am fost stupefiaţi când analiza curaze X ne-a arătat că sfera este făcutăîn principal din titan, cu câteva urmede vanadiu", a adăugat cercetătorulbritanic.

Savanţii au descoperit sfera dupăce au trimis baloane meteorologice lao altitudine de 27 de kilometri, cu mi-siunea de a recolta microparticule pro-venind din spaţiu. Obiectivul studiuluicoordonat de profesorul Milton Wain-wright constă tocmai în găsirea unordovezi care să ateste ipoteza potrivitcăreia organisme vii microscopiceajung în permanenţă pe Terra. Cerce-tătorul britanic spune că sfera desco-perită a lăsat o urmă importantă, înurma impactului cu balonul< "Acestfapt dovedeşte că ea cobora pe Terra,venind din spaţiu. Un organism pro-venind de pe Terra nu s-ar fi deplasatcu o astfel de viteză în timp ce cădeadin nou spre Pământ şi nu ar fi provo-cat un astfel de impact".NASA a lansat la rândul ei un programde cercetări ştiinţifice comparabil, iarnoua descoperire a avut loc la câtevaluni după înfiinţarea de către cercetă-torii britanici şi japonezi a Institutuluide studii despre panspermie şi astroe-conomie, al cărui obiectiv este de adovedi că viaţa de pe Terra provinedin cosmos.

În interiorul P[mântului exist[ galerii ;i s[li subterane uria;e

În prezent, în lume au fost raportate peste 2000 de cercuri, realizate în lanurilede grâu. La început, ele au fost raportate numai în Anglia. După 1980, ele au fostsemnalate și în Rusia, Australia, SUA.

:apte expresiicelebre ;i originile lor

Sfer[ microscopic[ din metal, con\inând ADN, descoperit[ în atmosfera Terrei


Temerar ;i familist, artist ;iantreprenor, actorul a dep[;it cri-ticile care i-au fost aduse de-a lun-gul timpului pentru a-;i construio via\[ de care s[ fie el mul\umit.

Cu peste 40 de roluri jucate `n pro-duc\ii pe micile ;i marile ecrane, KevinCostner a p[;it ̀ n lumea divertismentuluic[r]nd cabluri ;i f[c]nd cur[\enie la unstudio de film din Hollywood, nu departede locul unde a crescut, `ntr-o familiemuncitoreasc[ din Los Angeles. Expe-rien\a actorului ajuns la 60 de ani ̀ ;i spu-ne cuv]ntul nu doar ̀ n fa\a camerelor defilmat, ci ;i `n via\a de zi cu zi, fiind des-curc[re\ ;i amabil cu toat[ lumea. A mers`n turnee de muzic[ folk, a deschis uncentru prin care aduce un tribut bizonuluiamerican ;i indienilor Lakota ;i a investitmilioane de dolari pentru a crea dispo-zitive de centrifugare folosite la cur[\areaapei de petrol.

Dup[ ce ;i-a v[zut primii patru copiirealiza\i `n via\[, Costner are parte `nc[o dat[ de bucuria de a fi tat[ a altor treicopii cu Christine Baumgartner, so\ia ca-re-i este al[turi de 10 ani, fost model ;idesigner de gen\i. Chiar dac[ nu este fanal jocurilor video, Costner `i `nva\[ peCayden (7ani), Hayes (5 ani) ;i Grace (4ani) despre v]n[toare ;i pescuit. „Suntcopii ;i au foarte mult[ energie, a;a c[uneori ne mai lu[m ;i la tr]nte.” Vorbind

`n interviurile sale despre cre;terea ;i edu-carea copiilor, iubire, munc[ ;i ̀ naintarea`n v]rst[, este evident c[ actorulpre\uie;te simplitatea ;i timpul petrecutcu familia `n defavoarea celebrit[\ii ;i arrisca totul pentru a duce la bun sf]r;itproiectele `n care crede.

Pelicula „Black or White”, lansat[ `nluna ianuarie, este un proiect de sufletdespre rela\iile interrasiale. „Nim[nui nu-i place s[ vorbeasc[ despre rase ;i li separe un subiect dificil de abordat. Filmuleste o platform[ de pornire a acestei dis-cu\ii.” Chiar ;i cu implicarea actorului,filmul a fost greu de realizat. Scenariul aa;teptat ani de zile s[ fie finalizat, iar apoistudiourile au refuzat s[-l finan\eze. Ke-vin a decis s[ acopere din propriul buzu-nar jum[tate din costurile de produc\ietocmai pentru a-;i \ine promisiuneaf[cut[ prietenului s[u, Mike Binder, careeste ;i regizorul peliculei, de a aduce peecrane un proiect plin de `nsemn[tate.„Kevin nu este persoana care urmeaz[turma”, spune Binder. „:i este un tip sin-cer. De fiecare dat[ c]nd cineva ar puteacrede c[ el e doar un star de cinema ;i to-tul e o afacere pentru el, Kevin vine ;iface ceva care va demonstra c[ este, defapt, prietenul t[u.”

Costner a fost `ntotdeauna cel carenu a renun\at p]n[ ̀ n ultima clip[ la pro-iectele `n care s-a implicat. ~n „Cel caredanseaz[ cu lupii” a avut de-a face cudep[;irea bugetului, vreme deplorabil[

;i „colegi” de platou (lupi) care nu prearespectau indica\iile regizorale. Produc\iaa ob\inut ;apte premii Oscar, inclusivdou[ pentru Kevin, ;i a relansat filmulwestern `n topul v]nz[rilor de bilete decinema. Actorul a riscat ;i mai mult cu„Waterworld – Lumea apelor”, unul dintrecele mai scumpe filme produse `n aceaperioad[. Chiar dac[ a fost considerat[un e;ec, pelicula ;i-a luat revan;a fiind ;i`n prezent un parc tematic de succes `ncadrul Universal Studios din Los Angeles.Apoi au venit „Robin Hood, prin\ulho\ilor”, „Wyatt Earp – Justi\iarul VestuluiS[batic”, „The Bodyguard”, „ Votul deci-siv” ;i serialul de televiziune „Hatfields& McCoys”. Costner s-a luptat din greu`n fiecare dintre produc\iile `n care aap[rut p]n[ la ultima secund[. „Exist[ oanumit[ bucurie care vine odat[ cu lupta.Cred c[ mul\i apreciaz[ mai mult finalul,doresc s[ ajung[ la destina\ie. Mie mi-apl[cut `ntotdeauna c[l[toria.”

N[scut `n ianuarie 1955, `n ora;ulLynwood, California, Kevin a fost cel maimic din cei trei copii ai lui Bill, care s[pa;an\uri, ;i ai lui Sharon. A stat `n maimulte ora;e de-a lungul coastei califor-niene, unde tat[l s[u `;i g[sea de lucru ;is-a `nscris la colegiul comunitar Fuller-ton. ~n timpul liceului a excelat la base-ball, dar ̀ n timpul cursurilor de contabi-litate de la colegiu g]ndurile `i zburau laactorie. Chiar dac[ nu a ob\inut un rol ̀ npiese de teatru, a sim\it dorin\a de a afla

mai multe despre aceast[ profesie.La absolvire avea o diplom[ ̀ n afaceri

;i o so\ie t]n[r[, iubita lui din timpul co-legiului, Cindy Silva. Chiar dac[ Americacorporatist[ p[rea ̀ n regul[ pentru colegiilui, Kevin sim\ea nevoia de pu\in[ aven-tur[. „C]nd am hot[r]t c[ m[ voi faceactor, nimeni nu mi-a dat nicio ;ans[.Desigur c[ nu ;tiam cu ce se m[n]nc[.Obi;nuiam s[ merg cu ma;ina mea `nHollywood, o parcam l]ng[ o cabin[ te-lefonic[ ;i dormeam pe scaunul ;oferuluifiindc[ nu ;tiam ce altceva s[ fac. :tiamdoar c[ trebuia s[ fiu `n Hollywood `nfiecare zi, doar c[ nu ;i unde s[ merg.St[team l]ng[ cabina telefonic[ deoarece,pe vremea aceea, nu aveam telefoane mo-bile. Habar nu aveam ce f[ceam, ;tiamdoar c[ vreau s[ joc `n filme.”

Primul s[u efort `n lumea filmuluia fost sortit e;ecului `nc[ de la `ncepu-turi. De;i fusese distribuit ̀ ntr-unul dinrolurile principale din „The Big Chill”,scenele ̀ n care ap[rea au fost excluse dec[tre regizor, cu excep\ia celei de `nce-put, ̀ n care trupul ne`nsufle\it a lui Cos-tner este `ngropat. Doi ani mai t]rziu`ns[, acela;i regizor i-a acordat o nou[;ans[ carismaticului actor ̀ n „Silverado”.Au urmat roluri importante ;i succesuldin 1990 cu „Cel care danseaz[ cu lupii”.De atunci s-a remarcat ca ;i actor, regi-zor ;i produc[tor, iar de-a lungul cariereia crescut trei copii `mpreun[ cu Silva(de care a divor\at `n 1994) ;i `nc[ un

fiu dintr-o rela\ie cu mo;tenitoareaBridget Rooney.

~n prezent, al[turi de so\ia sa ;i ceitrei copii care chicotesc ;i se joac[ princas[, Kevin apreciaz[ nespus de multvia\a sa de acum. „Sunt extrem de recu-nosc[tor c[ at]t de multe din ceea ceam sperat c[ voi fi s-au `ndeplinit.” Aicise refer[ ;i la a doua ;ans[ pe care i-aoferit-o via\a de a fi so\ ;i tat[.

A ̀ nt]lnit-o pe Christine ̀ nt]ia dat[c]nd aceasta avea dou[zeci ;i ceva deani, `n timpul unei vacan\e al[turi decopiii lui , la scurt timp dup[ divor\.:ase ani mai t]rziu, c]nd cei doi s-aure`nt]lnit la o petrecere, rela\ia lor a`nflorit cu adev[rat. „Ne-am c[s[torit ;iavem o familie incredibil[ ̀ mpreun[. :ichiar dac[ via\a noastr[ nu e perfect[,pentru noi este perfect[. Iar Christineeste perfect[ pentru mine.”

La `mplinirea v]rstei de 60 de ani,Costner este c]t se poate de con;tientde trecerea timpului. „M[ bucur c[ pots[ m[ joc cu copiii mei pe podea, s[ net[v[lim `n iarb[. Mi-a; dori s[ pot tr[ive;nic. At]t de mult iubesc via\a.” Ceanume se afl[ pe lista cu lucrurile pecare ;i le-ar dori s[ le fac[ `nainte de amuri? „De multe ori sunt `ntrebat dac[a; dori s[ zbor `n cosmos. Poate 8 din10 persoane ar spune da. Eu `ns[ spunnu. R[m]n aici. ~mi place prea multP[m]ntul ;i vreau s[ stau aici c]t demult pot.”

Kevin Costner pre\uie;te simplitatea;i timpul petrecut cu familia

ia de la 1848?Revolu\ia de la 1848? Putin a renun\at la o companie american[cu care lucra din 2006...

Documents

Transcript of ia de la 1848?Revolu\ia de la 1848? Putin a renun\at la o companie american[cu care lucra din 2006...