Angaja\ii SC FLORISAL au pornit frumoasa fântânăarteziană din parcul central

Infrastructura de mediu a fost, alături decea rutieră, printre cele mai văduvite deregimul comunist. Vechiul regim a distrusrespectul românilor fa\ă de mediulînconjurător. A fost un efect colateral almarii na\ionaliz[ri. |ara `ntreag[ a ajuns `nproprietatea unui stat puternic, omnipotent,stat du;m[nit de o mare parte a poporului.Ura fa\[ de stat a generat ur[ ;i fa\[ deproprietatea acestui stat, din care f[cea parte;i natura ca mediu ambient. Dar protejezinumai ceea ce-\i apar\ine. Dac[ nu-i al t[u,ci al du;manului t[u, atunci nu faci nimic casă-l înfrumuse\ezi, să-l păstrezi nealterat saus[ nu-l distrugi. Nu-i de mirare c[ recent am`nt`lnit ur]ta expresie „România a ajuns unadevărat PET-istan”. La asta se mai adaug[;i abordarea negativist[ de genul „`n \araasta în ultimii douăzeci de ani nu s-a făcutnimic şi s-a furat totul“. Plus ce apare `nprodusele mass-media, redactorii fiindiubitori de lacrimi, sânge, scandaluri.

Cred c[ ar trebui s[ `ncet[m cu`nvinov[\irea vechii moşteniri. A trecutvremea scuzelor ieine ;i `ncepem s[ nevindec[m ;i de sindromul frumoasei-din-p[durea-adormit[. Încet ;i în timp,problemele de mediu vor fi rezolvate dinpunctul de vedere al implicării autorită\ilor;i va fi schimbare ;i `n percep\ia românilorfa\ă de natură. Multe oraşe deja au început,unele mai timid dec]t altele, să dreag[ ce sepoate, adic[ s[ nu se mai men\in[ la ve;niculnivel al vorbelor savante despre sofisticate„politici de mediu”, ci s[ fac[ lucruriconcrete< locuri betonate, înconjurate cugarduri, în care se depozitează containereecologice de recolectare selectiv[ adeşeurilor pentru a fi reciclate. A;a trebuieprocedat, pentru c[ de porecla „PET-istan”vom sc[pa doar prin munc[.

Vasile Pu;ca;, directorul SC Florisal SA

În regiunea Delta Dunării,localitatea Tătaru, se va construiprimul penitenciar eco dinRomânia. Proiectul va demaraîn acest an şi se estimează căpu;căria va fi func\ională înurmătorii trei ani.

“Aici vor fi aduşi deţinu\ii cu pedepselungi, cu aproximativ doi ani înainte deeliberare. Vor fi selecta\i cei ce îndeplinesccondi\iile, având un comportamentcorespunzător pe perioada ispă;iriipedepsei.

Viitorul „lăcaş de isp[;ire apedepselor“ va dispune de 120 de locuri.Totul va fi organizat sub forma uneicomunită\i locale - cu primar, consiliulocal“, a declarat chestorul Ioan Băla,;eful Administra\iei Na\ionale aPenitenciarelor (ANP).

Printre altele, pu;căria;ii vor învă\asă construiască case din materialeletradi\ionale, specifice regiunii în careeste dispusă institu\ia.

Primele fonduri, însumând cincimilioane de euro, vor fi primite de ANPde la ONU. O altă finan\are pentrupu;căria eco va veni de la autorită\ilefinlandeze.

Prima `nchisoare ecologic[din lume

Norvegia a creat prima `nchisoareecologic[ din lume, `n care de\inu\iijoac[ roluri importante `n activit[\ilezilnice ;i `nva\[ s[ protejeze mediul`nconjur[tor. ~nchisoarea Bastoeyfolose;te panouri solare pentruproducerea energiei, `;i produce propriam]ncare, recicleaz[ tot ce se poate ;i`ncearc[ s[ mic;oreze cantitatea decarbon folosit[.

Ministrul de Justi\ie din Norvegia,a afirmat c[ partea cea mai important[din afacerea `nchisorii ecologice estedezvoltarea sim\ului r[spunderiide\inu\ilor ;i preg[tirea acestora pentruvia\a de afar[.

Pe termen lung, dintr-o perspectiv[social[ ;i economic[, este mai ieinpentru societate”. ~nchisoarea Bastoey,aflat[ la 75 de kilometri de capitalaOslo, are 115 de\inu\i ;i a atras aten\iapresei interna\ionale `n urm[ cu c]\ivaani, datorit[ condi\iilor pe care le ofer[condamna\ilor, asem[n[toare cu aceleaale unei tabere estivale.

De\inu\ii practic[ tenis, c[l[rie ;ichiar `not, atunci c]nd Marea Norduluise `nc[lze;te pe timpul verii. La

`nchisoarea Batoey costurile sunt maimici dec]t `n majoritatea `nchisorilortradi\ionale.

La `nceput au folosit banii acorda\ide organiza\iile pentru protec\iamediului `nconjur[tor pentru a ajutala producerea produselor alimentare decalitate.

Cea mai mare parte a produseloralimentare este folosit[ `n buc[t[riaproprie, dar se vinde ;i altor `nchisori.„Ni se ofer[ libertate deplin[ `ntr-ozon[ limitat[” a relatat un de\inut carea lucrat ca t]mplar, ajut]nd la instalareapanourilor solare. Aceste panouri reducnevoile de electricitate din `nchisoarecu 70%.

De\inu\ii au afirmat c[ foarte pu\inidintre ei au profitat de `ncredereaautorit[\ilor pentru c[ cei care `ncalc[regulile sunt trimi;i `napoi `ntr-oinstitu\ie `nchis[.

“Aici este ca `ntr-o tab[r[ de vacan\[`n compara\ie cu o institu\ie `nchis[”, amai povestit un alt de\inut. Conducerea`nchisorii Bastoey a scris pe site c[aceast[ idee provine dintr-un vechiproverb indian care spune „Noi nude\inem natura. O `mprumut[m ;i oprimim `n vie\ile noastre, g]ndindu-ne la urma;ii no;tri”.

Cea mai frumoas[ fântână artezianădin Satu Mare, aflat[ `n parcul centraldin fa\a hotelului Dacia, a fost pornit[`n s[pt[m]na de dinaintea sfintelors[rb[tori de Pa;te. Muncitorii de la SCForisal SA au pregătit fântâna artezian[,

care a fost cură\aţă şi dată cu solu\iispeciale pentru între\inere.

De asemenea au realizat şiamenajarea spa\iului adiacent< parcul şialeile pietonale. ~ncep]nd de acum, pelângă purificarea şi răcorirea aerului,

fântâna arteziană va contribui `n cursul`ntregii veri şi la ambian\a estetică, unicăa centrului ora;ului, spre bucurias[tm[renilor. Din a doua jum[tate alunii aprilie func\ioneaz[ şi ţâşnitoriledin oraş.

De la 1 mai 2011, produseletradi\ionale din plante medicinaletrebuie să aibă autoriza\ie sau săfie prescrise de către specialistulautorizat de medicină naturistă,respectând astfel o directivă a UEadoptată în 2004. Directiva a fostintrodusă ca reac\ie lapreocupările crescânde referitoarela efectele adverse provocate deunele tratamente naturiste.Agen\ia britanică de reglementaredin domeniul medicamentelor,UK Medicines and HealthcareProducts Regulatory Agency(MHRA), a emis mai mult dezece avertizări în domeniulsănătă\ii în ultimii doi ani, inclusivîn legătură cu planta denumităpopular „mărul lupului“, din carea fost produs un preparat toxicce a fost interzis, deoarece aprovocat probleme renale la douăpaciente. ~n Marea Britanie, sutede preparate din plante medicinalevor fi interzise de la vânzare, anulacesta, în baza a ceea ce militan\iidin domeniul medicinii naturisteconsideră a fi o lege europeană„discriminatorie şidispropor\ionată“.

~n toat[ \ara se fac eforturipentru a sc[pa de de;euri, uniicu mai mult succes dec]t al\ii<

La Sibiu licita\ia pentruproiectul jude\ean de de;euri afost contestată, dar sibienii carelocuiesc la casă vor colecta selectivhârtia ;i plasticul. Bra;ovul arecea mai modernă sta\ie de sortarea gunoiului. La Bacău angaja\iiprimăriei fură din gunoaie. ~nsatele clujene într-o lună şijumătate au fost colectate 26 tonede de;euri. Colectarea separat[ ade;eurilor este o problem[ greude rezolvat la Ia;i. Un tur efectuatde reporteri `n c`teva puncte dinora; a ar[tat c[ gunoiul estearuncat `n majoritatea cazurilorla `nt]mplare. Milioane de euros-au cheltuit pentru ca gunoiulorădenilor să fie transformat înhaine, în China. Valoarea totalăa investi\iilor de la depozitulecologic de deșeuri de la Oradeaa fost de peste zece milioane deeuro. De;eurile selectate ajung lacel mai mare centru de reciclaredin \ară, din Buzău, de unde suntexportate în China, întorcându-se pe pia\a românească sub formăde pulovere sau diverse obiecteplastice. Beneficiarii indirec\i aiinvesti\iei sunt cele aproximativ600.000 de persoane care locuiescîn jude\. ~n prima etapă aproiectului, între anul 2004 şi2008 s-au făcut investi\ii în valoarede peste 4.600.000 de euro.Valoarea totală a investi\iei în adoua etapă a fost de peste6.500.000 de euro, din care circa40 de procente au reprezentatfinan\area din fondurile bugetuluide stat. În a doua etapă a acestuiproiect, operatorul depozituluide deşeuri jude\ean a implementattehnologii necesare eviden\ierii,tratării, valorificării ;i depozităriide;eurilor colectate de cătreoperatorii de salubritate.

Premier[ `n Rom]nia< pu;c[ria ecologic[!

Chinez[rii dingunoi rom]nesc

Editorial

Discriminareanaturi;tilor?

Recent s-a organizat conferin\a„Managementul integrat al de;eurilor ”, subpatronajul Ministerului Mediului şi Pădurilor,la care au fost 240 de participan\i ai consiliilorjude\ene, asocia\iilor de dezvoltareintercomunitar[, prim[riilor ;i celor maiimportante firme de salubritate, industrie ;ireciclare.

Sunt convins c[ to\i cei care lucreaz[ îndomeniul mediului, sau care vor lucra, fac omeserie de viitor pentru c[ secolul XXI va fi almediului sau nu va fi deloc”, a declaratMinistrul Mediului si Padurilor, László Borbély,în deschiderea evenimentului. Şeful Direc\ieide Management al De;eurilor a UE a precizaturm[toarele< „situa\ia din România în privin\agestion[rii de;eurilor este una dintre cele mairele din Uniunea European[, 99% din toatede;eurile municipale fiind depozitate în gropi,în timp ce media european[ este de 38%.Reciclarea este de doar 1% în România, în timpce media UE este de 24%. La compostareprocentul este de 0%, fa\[ de media UE de 18%.Asta ne indic[ clar faptul c[ exist[ un decalajmare ;i sunt necesare eforturi semnificative”.

PAGINA VERDE

Dincolo de efectele sale negative, actuala criz[economico-financiar[ reprezint[ ;i o ocazie, poateunic[, pentru reorientarea economiei mondiale spreun model „verde”, viabil pe termen lung ;i profitabiltuturor. Este de domeniul eviden\ei c[ sistemulmondial actual ;i-a atins limitele, at]t `n privin\acapacit[\ii sale de ameliorare a condi\iilor de via\[ adefavoriza\ilor lumii, c]t ;i `n cea a amprenteiecologice pe care putem s[ o impunem planetei.

Dar, pentru valorificarea acestei oportunit[\i, dou[condi\ii sunt indispensabile< pe de o parte, elaborareaunor proiecte adecvate, iar, pe de alta, voin\a politic[

de aplicare a lor. Avem nevoie de o schimbare radical[a perspectivei de abordare potrivit c[reia, p]n[ acum,protec\ia mediului a fost perceput[ ;i tratat[ mai alesca un cost.

Dar cercet[torii Universit[\ii Cambridge auevaluat serviciile ecologice aduse de cele 100.000 derezerva\ii naturale existente `n lume la 5.000 demiliarde de dolari pe an, adic[ cifra de afacericumulat[ din industria automobilului, siderurgiei ;iserviciilor informatice. Ne putem imagina ce ar`nsemna convertirea economic[ a acestui capital oferit;i folosit gratuit `n prezent!

Compost[m 0%, fa\[ de media UE de 18%

S[ reorient[m economia mondial[ spre un model verde

Supliment de educa\ie ecologic[ pentru popula\ie `n colaborare cu Florisal

9 Joi 28 aprilie 2011

~n locul vorbelor, fapte

~n continuare facem cunoscutec]teva dintre articolele Hot[r]rii nr.33/03.03.2011 a Consiliului local almunicipiului Satu Mare care se refer[ lastabilirea ;i sanc\ionarea faptelor ceconstituie contraven\ii în domeniulcură\eniei şi igienei publice înmunicipiul Satu Mare<

* Neîncheierea de către persoanelejuridice a contractelor de colectare dedeşeuri menajere cu operatorulserviciului de salubrizare pentru fiecarepunct de lucru ;i nedotarea sediului saupunctului de lucru cu recipien\i decolectare a de;eurilor, se sanc\ionează cuamenzi de la 1.000 la 2.500 lei.

* Neîncheierea de către persoanelefizice sau juridice de contracte cuoperatorul serviciului de salubrizare amunicipiului Satu Mare sau cu firma deconstruc\ii executantă a lucrărilorpentru transportul molozului rezultatdin lucrările de construc\ii la imobilelede\inute de ace;tia, se sanc\ionează cuamendă de la 200 la 800 lei pentrupersoanele fizice ;i de la 1.000 la 2.500lei pentru persoanele juridice.

* Neluarea măsurilor de colectareîn containere, neutralizarea ;i evacuareape rampe special amenajate a de;eurilor;i reziduurilor grosiere, a uleiurilor,grăsimilor, solven\ilor, vopselelor,detergen\ilor, produselor petroliere ;i aaltor substan\e chimice care rezultă dinprocesele tehnologice, la diferiteobiective, se sanc\ionează cu amendă dela 1.500 la 2.500 lei.

* Evacuarea în locuri virane, pedomeniul public sau privat, sau înre\eaua de canalizare a municipiului dereziduuri sau substan\e toxice, sesanc\ionează cu amendă de la 1.000 la2.500 lei.

* Nesalubrizarea în aceeaşi zi adomeniului public sau a zonei unde seexecută lucrări de construc\ii, repara\iisau interven\ii la re\elele de utilită\i,indiferent dacă lucrarea este terminatăsau continuă în zilele următoare, pânăla finalizare, se sanc\ionează cu amenzi

de la 500 la 1.000 lei. * Abandonarea de;eurilor ;i a

ambalajelor pe spa\iile verzi, căile decomunica\ie, în locuri publice sau peorice terenuri virane de lângă căile decomunica\ie, apar\inând domeniuluipublic sau privat al municipiului sauaflate în proprietate privată, sesanc\ionează cu amenzi de la 500 la1.000 lei pentru persoane fizice ;i de la1.500 la 2.500 lei pentru persoanelejuridice.

* Depozitarea de;eurilor rezultatedin activită\ile economice sau dindemolări de construc\ii în sau lângărecipien\ii amplasa\i pe platformele deprecolectare ale de;eurilor menajere depe domeniul public, se sanc\ionează cuamenzi de la 1.000 la 2.500 lei.

* Neluarea măsurilor de acoperire;i etan;eizare a autovehicolelor detransport a de;eurilor menajere saustradale, a altor reziduuri, a molozuluirezultat din activitatea de construc\iisau a diferitelor alte materiale, precumnisip, balast, rumegu;, beton, vegetale,lichide, etc. pentru a evita pierderea ;iîmpră;tierea acestora pe căile publice sesanc\ionează cu amenzi de la 1.000 la1.500 lei.

* Depozitarea sau împră;tierearesturilor menajere ;i a altor de;eurilângă containerele ori recipientele degunoi amplasate pe platformele deprecolectare, sau în alte locuri decât celeamenajate în acest scop ;i introducereaîn recipien\ii colectori de de;eurimenajere a de;eurilor rezultate dinîngrijiri medicale, inclusiv la domiciliu,se sanc\ionează cu amendă de la 200 la800 lei.

* Folosirea altor recipien\i decâtcei destina\i special pentru acest scop,utilizarea de recipien\i fără capac saudegrada\i, din care se scurg de;euri,men\inerea pubelelor, sacilor cude;euri, resturilor vegetale sau altorde;euri pe domeniul public în alte ziledecât cele programate pentru colectareade;eurilor, se sanc\ionează cu amendăde la 100 la 500 lei.

De;i de ani de zile s-a interziscircula\ia prin Satu Mare a mijloacelorde transport cu trac\iune animal[, adic[a c[ru\elor trase de cai, le vedem trec]ndzilnic, `n special pe strada Bari\iu,`nc[rcate cu fel ;i fel de resturi ;i de;euri.C[ru\a;ii trec pe la por\ile oamenilor ;ide cele mai multe ori g[sesc clien\i f[r[

scrupule, dornici s[ scape de gunoaie.Nu le pas[ c[ resturile vor ajunge pedomeniul public, la depoziteclandestine, murd[rind tot ora;ul.Locuitorii S[tmarului care uzeaz[ deaceste mijloace de transport ar trebuiamenda\i, la fel cum se procedeaz[ cuc[ru\a;ii.

Eticheta ecologic[ european[ reprezint[ unsimbol grafic `nso\it de un scurt text descriptiv,aplicat pe produs, ambalaj, `ntr-o bro;ur[ sau `nalt document informativ care `nso\e;te produsul;i care ofer[ informa\ii despre cel pu\in unul ;icel mult trei tipuri de impact asupra mediului.Simbolul etichetei ecologice europene este ofloare cu petale sub forma de stelu\e. Etichetaecologic[ european[ (Floarea European[), creat[de Comisia European[ `n 1992, este o schem[unic[ de certificare pentru a ajuta consumatoriis[ disting[ produsele sau serviciile verzi, care nu

afecteaz[ mediul. ~n ultimii 10 ani, etichetaecologic[ european[ a devenit un simbol dedimensiune european[ pentru produse ;iservicii. Eticheta ecologic[ european[ areurm[toarele obiective< `ncurajarea industriei dea proiecta ;i realiza produse care s[ aib[ unimpact minim asupra mediului ̀ n timpul fazelorde produc\ie, de distribu\ie, de consum ;iutilizare, chiar ;i `n timpul elimin[rii, dup[folosire> s[ furnizeze consumatorilor cele maibune informa\ii asupra impactului asupramediului al produselor ;i serviciilor.

10 Joi 28 aprilie 2011

ACTUALITATEA

Produsele verzi poart[ etichet[ ecologic[ european[

~n 2010, c]nd am s[rb[torit40 de ani de la `nfr[\irea ora;elorSatu Mare ;i Zutphen, am primitcadou 4.000 de bulbi de lalele, dinOlanda.

Dup[ cum am dat de ;tire la vremearespectiv[, ace;ti 4.000 de bulbi de laleleau fost repartiza\i ̀ n locuri foarte vizibile

pentru public, ca s[ ;tie c[ e un semn alprieteniei celor dou[ ora;e `nfr[\ite.Astfel, angaja\ii compartimentului ZoneVerzi a SC Florisal SA au plantat 1.125de bulbi `n centrul vechi, `n parculcentral, vizavi de Corso. O alt[ parte,aproximativ 700 – 800 de bulbi au fostpu;i `n fa\a Prim[riei. Restul s-adistribuit `n Centrul Nou, pe l]ng[coloana de drapele arborate, respectiv ̀ n

Pia\a Roman[, unde exist[ o insul[foarte vizibil[ ;i bine `ntre\inut[, laintrare `n ora; dinspre Baia Mare. Acumnu ne r[m]ne altceva de f[cut dec]t s[ne bucur[m de frumoasele lalele ro;ii ;igalbene, pentru c[ deja au `nflorit ;istr[lucesc `n toat[ splendoarea lor.

S[tm[renii aduc mul\umiripartenerilor din Zutphen, pentru acestmagnific cadou.

Municipiul Satu Mare este plinde lalele olandeze multicolore

Contraven\ii în domeniulcură\eniei şi igienei publice

Azi, 28.04.2011 se desf[;oar[ ;edin\aordinară a Consiliului local almunicipiului Satu Mare av]nd pe ordineade zi ;i Proiectul de hotărâre nr. 33privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai punctelor de colectareselectivă din Satu Mare. Ini\iatorulproiectului este primarul Iuliu Ilyés, care`n expunerea sa de motive a ar[taturm[toarele<

Punctele gospod[re;ti dinmunicipiul Satu Mare se află într-o staretehnică degradată, necorespunzătoaredin punct de vedere al igieneicomunită\ii. |inând cont de faptul căaceste construc\ii nu sunt închise,oamenii străzii ;i câinii comunitariîmpră;tie gunoiul menajer, ceea ce faceca imaginea zonei punctelorgospodăre;ti să fie afectat[. Având învedere cele arătate mai sus, este necesarăschimbarea celor 184 de punctegospodăre;ti din municipiul Satu Marecu altele care respectă standardele ;inormele europene în vigoare. Acestepuncte gospodăre;ti nou construite vorasigura colectarea duală a de;eurilormenajere, separat de;eurile uscate de celeumede, ;i vor fi dotate cu europubelepentru colectarea PET-urilor. Punctelegospodăre;ti vor fi închise, astfel săasigure folosirea lor doar de cătreutilizatori aronda\i, pentru a păstracură\enia ;i igiena ;i pentru a împiedicaaccesul câinilor comunitari.

Fa\ă de cele arătate propun spreaprobarea Consiliului Local al

Municipiului Satu Mare indicatoriitehnico-economici ai punctelor decolectare selectivă.

Aparatul de specialitate alprimarului, prin Serviciul Investi\ii a`ntocmit un referat de specialitate privindaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai punctelor de colectareselectivă din Satu Mare, din care cit[mconcluziile ;efului de serviciu delegat,ing. Szucs Zsigmond<

Punctele gospodăre;ti nou construitevor asigura colectarea duală a de;eurilormenajere, separat de;eurile uscate de celeumede, ;i vor fi dotate cu europubelepentru colectarea PET-urilor. Punctelegospodăre;ti vor fi închise, astfel săasigure folosirea lor doar de cătreutilizatori aronda\i, pentru a păstracură\enia ;i igiena ;i pentru a împiedicaaccesul câinilor comunitari. Evaluarea s-a făcut de către aparatul de specialitateal primarului municipiului Satu Mare

prin serviciul investi\ii. Estimareacosturilor de realizare a punctelorgospodăre;ti s-a făcut luând în calcultoate opera\iile ce presupune construireaacestor puncte gospodăreşti, utilizândpre\uri medii de pe pia\ă pentrumaterialele ce se pun în operă.

Pentru derularea procedurilor derealizare a acestei lucrări, propun spreaprobarea Consiliului Local alMunicipiului Satu Mare indicatoriitehnico-economici ai punctelor decolectare selectivă. Dac[ se ob\ine aprobarea consilierilorpentru ace;ti indicatori tehnico-economici, la punctele de colectareselectivă vor fi amplasate eurocontainerede 1,1 mc şi pubele de 0,24 mc. Deasemenea se vor aproba loca\iile undevor putea fi construite noi puncte decolectare selectivă, în func\ie desistematizarea cartierelor ;i de solicităriale cetă\enilor.

Noi discu\ii despre `ngr[direa punctelor gospod[re;ti

~ngr[direa e mai mult dec]t necesar[!

Guvernul britanic inten\ioneaz[ s[ eliminede pe alimente data-limit[ la care acestea expir[,m[sura fiind prev[zut[ pentru a evita risipa dehran[. Potrivit unui studiu, `n Marea Britaniepeste 8 milioane de tone de alimente, m]ncare ;ib[uturi, sunt aruncate la gunoi `n fiecare an, iardintre acestea, 5 milioane sunt comestibile.Motivul ar fi c[ mul\i consumatori consider[ c[alimentele se altereaz[ deja `n ziua trecut[ peetichet[ ca termen de valabilitate, iar acest lucru`i determin[ s[ arunce m]ncarea la gunoi, de;inu este stricat[. Suma risipit[ de fiecare familie

din Anglia care arunc[ la co; alimente numai dincauza c[ pe etichet[ scrie „expirat” se ridic[ la795 euro anual. Aceste cifre i-au pus serios peg]nduri pe guvernan\i care au declarat c[inten\ioneaz[ s[ ia m[suri radicale. Printreprodusele care nu vor mai avea `nscris[ peambalaje data expir[rii se num[r[ pastele saup]inea. Excep\ie vor face `ns[ creve\ii, ou[le ;iprodusele lactate. Singura informa\ie care va fil[sat[ pe etichete va fi aceea care avertizeaz[asupra riscului pe care-l reprezint[ p[strarea`ndelungat[ a alimentelor.

Britanicilor nu le pas[ de data de expirare a alimentelor

Prezent[m c]teva dintrelucrările de salubrizare executatepe raza municipiului Satu Mareîn prima jum[tate a lunii aprilie2011<

S-a igienizat zona adiacentălocuin\elor sociale de pe strada Vulturului(stadionul Unio), unde s-au tuns bălăriile,de asemenea s-au adunat şi transportat12 remorci de deşeuri (72 mc). S-a lucrat;i ̀ n zona locuin\elor sociale de pe stradaOstrovului, la tunsul bălăriilor, dup[ care

s-au adunat şi transportat 8 remorci dedeşeuri (48 mc) `n prima perioad[> peurm[ s-au mai adunat `nc[ aproximativ5 remorci, p`n[ la finalizarea cur[\eniei,`n data de 20.04.2011. La fel s-a procedat;i ̀ n zona blocurilor de la IPL, unde s-autuns bălăriile ;i s-au adunat de;eurile,deci s-a igienizat ̀ ntreaga regiune a str[ziiIon Ghica. Depozite clandestine au maifost eradicate ;i de pe str[zile Toamnei,Bari\iu, Clo;ca, Uzinei, Fier[str[u,Gorunului etc., prin ridicarea a mii demetri cubi de gunoaie `n total.

Pe malul st]ng al Someşului s-a

desf[;urat o ac\iune de eliminare aobstacolelor din albia majoră a r]ului,prin care s-au adunat aproximativ 110metri cubi de deşeuri. Ac\iunea de pemalul stâng a fost demarată de la podultehnologic ;i a continuat până la podulde cale ferată. La fel s-a procedat ;i pemalul drept al Someşului, cu rezultateremarcabile ̀ n ce prive;te aspectul estetic;i igiena ora;ului nostru. Ar fi de a;teptatca cet[\enii din Satu Mare s[ apreciezeefortul depus, `n primul r]nd prinab\inerea de la aruncatul mizeriilor `ndomeniul public.

Lucrări de salubrizare în municipiul Satu Mare

Vulturului - dup[

În perioada 01.04 - 07.04.2011poliţiştii ecologici au desfăşurat ac\iunide depistare a persoanelor care încalcăprevederile legale referitoare la păstrareacură\eniei pe raza municipiului SatuMare, aplicând 26 sanc\iunicontraven\ionale din care 18 cuavertisment şi 8 cu amendă în valoaretotală de 1.680 lei în general pentrudepozitarea şi împrăştierea deşeurilorlângă containere (recipientestandardizate de colectare), sau în altelocuri decât cele amenajate pentru acestscop şi pentru abandonarea deşeurilorpe domeniul public. Principalele loca\iiîn care au fost depistate acestecontraven\ii sunt< strada Marsilia nr. 24,strada Gabriel Georgescu nr. 43, stradaVulturului , strada Petőfi Sándor nr. 38,pia\a 25 Octombrie, b-dul Transilvania,strada Oradea nr. 24, strada Brânduşa

bl. 33, strada Sibiului nr. 14, stradaBujorului nr. 122, strada Ana Ipătescunr. 15, strada Zutphen nr. 51, strada Dara,strada Brediceanu nr. 52, strada IonGhica nr. 22, strada Miori\ei nr. 6, stradaAmbudului bl. CA6, strada Caişilor nr.6, strada Căprioarei, strada Hám János,strada Gavril Lazăr de Purcăre\i, stradaFăgăraşului.

:i `n perioada 08.04 - 14.04.2011poliţiştii ecologici au desfăşurat ac\iunide depistare a persoanelor care încalcăprevederile legale referitoare la păstrareacură\eniei pe raza municipiului SatuMare, aplicând 18 sanc\iunicontraven\ionale din care 16 cuavertisment şi 2 cu amendă în valoaretotală de 1.700 lei în general pentrudepozitarea şi împrăştierea deşeurilorlângă containere (recipientestandardizate de colectare), sau în alte

locuri decât cele amenajate pentru acestscop şi pentru abandonarea deşeurilorpe domeniul public. Principalele loca\iiîn care au fost depistate acestecontraven\ii sunt< str. Petőfi Sándor nr.8, Aleea Nufărului bl. TA 3, str. GheorgheBari\iu nr. 90, str. Păuleşti nr. 34, str.Gabriel Georgescu nr. 20, str. Crinuluinr. 6, pia\a Titulescu nr. 1, b-dulTransilvania nr. 1, str. Rodnei nr. 59, str.Liviu Reabreanu, str. Oradea nr. 1, str.Făgăraşului, b-dul Lucian Blaga, AleeaMilcov nr. 4, str. General Victor Popescu.

Poli\ia Ecologic[ aten\ioneaz[cetă\enii municipiului Satu Mare, cădepozitarea şi împrăştierea deşeurilor deorice fel, în alte locuri decât celeamenajate pentru acest scop, reprezintăcontraven\ie şi se sanc\ionează cuamendă cuprinsă între 100 -2.500 lei,conform H.C.L. 33/03.03.2011.

Sanc\iunile contraven\ionale ale Poli\iei Ecologice

“Spre deosebire de perioadaanterioară, depozitarea deşeurilorvegetale colectate din cur\ile cetă\eniloreste interzisă pe fosta groapă de deşeuri,la depozitul de la Doba nu func\ioneazăsta\ia de capturare, în aceste condi\ii serenun\ă la ac\iunea de colectare adeşeurilor. Rugăm cetă\enii municipiuluisă nu depoziteze deşeurile în fa\a caselor”- acest anun\ a ap[rut pe site-ul oficial alPrim[riei Satu Mare, cauz]ndnemul\umiri `n r]ndul cet[\enilor.A;adar, resturile vegetale din fa\a caselornu s-au mai adunat, la ordinulprimarului, care la r]ndul s[u a procedat`n acest fel din cauza amenin\[rilorrepetate, c[ ora;ul va fi amendat de gardade mediu, depozitarea la fosta groap[ degunoi a ora;ului de pe strada Odoreufiind strict interzis[.

F[r[ resturi vegetalepe domeniul public

“Locatarii blocurilor nu ar trebui s[se ocupe de spa\iile verzi de l]ng[blocuri, deoarece fac parte din domeniulpublic. S[ nu se apuce de plantat, s[ nuse mai zic[ „noi `ngrijim ;i facemg[rdule\”.

Pe domeniul public nimeni nu arevoie s[-;i fac[ gr[din[, a;a a dispusprim[ria. Cine vrea gr[din[, s[ se mutela cas[! Cel care st[ la bloc trebuie s[`n\eleag[ c[ nu este de capul lui, acolomai sunt alte 25 sau 30 de familii ;i nusunt toate de acord s[ se fac[ gr[dini\ede flori sau de zarzavaturi.

De domeniul public se ocup[prim[ria, prin organele abilitate ;ifirmele care au concesionat `ntre\inereazonelor verzi” - aceasta este p[rereacompetent[ a directorului societ[\ii desalubrizare SC Florisal SA.

Sunt interzisegr[dinile la blocuri

Ostrovului - dup[Ostrovului - `nainte

AC}IUNI FLORISALJoi 28 aprilie 2011 11

Vulturului - `nainte

Ghica - `nainte

Ghica - dup[

12 Joi 28 aprilie 2011

MAGAZIN

Indiferent dac[ mege\i `n concediula Qatar sau la B[ile Felix, la mod[ e s[fi\i „`n ton cu ambientul natural”, adic[ecologic, curat, lupt[tor pentrudrepturile plantelor ;i animalelor, adic[pentru ca ace;tia din urm[ s[ fie l[sa\i`n pace. Iat[ a;adar c]teva sfaturi pentruca vacan\a dvs. s[ fie `ntru-totulecologic[<

Folosi\i o camer[ foto digital[ `nlocul uneia care necesit[ film.

Aproximativ 686 de milioane de role defilm sunt procesate `n fiecare an, iarsolu\iile folosite pentru printareafotografiilor pe h]rtie con\in chimicalepericuloase, care necesit[ tratamentspecial.

Alege\i eco-turismul, at]t `n \ar[,c]t ;i `n str[in[tate. Acesta sefocalizeaz[ pe cultura local[ ;ipromoveaz[ un stil de via\[ careafecteaz[ c]t mai pu\in mediul. De cele

mai multe ori, destina\iile ecoturisticesunt mai pu\in aglomerate, iar relaxarea;i apropierea de natur[ asigur[ ovacan\[ pl[cut[.

Face\i traseul turistic dinainte,folosind internetul ;i printa\i doarinforma\iile de care ave\i nevoie, astfelve\i salva bani, dar ;i h]rtie. Mai mult deun milion de ghiduri de c[l[torie suntv]ndute anual ;i doar 18% sunt reciclate,restul ajung la groapa de gunoi.

C[l[tori\i `n extrasezon. Un sejur `n afara sezonului este mai

iein cu 40% ;i sunt evitate ;iaglomera\ia ;i cozile de la obiectiveleturistice. Dac[ vizita\i un ora; mare `nafara sezonului ve\i avea un impact maimic asupra mediului prin reducereatraficului urban. Folosi\i propriiledvs. produse de toalet[, f[r[ a v[baza pe cele asigurate de hotel,astfel reduce\i de;eurile din plastic.

”De;i pe scena interna\ional[ `nc[ se maidezbate conceptul de economie verde, amconvingerea c[ economia mondial[ ̀ ;i va g[sicalea natural[ spre o dezvoltare care s[ \in[cont de genera\iile viitoare” – Laszlo Borbely,ministrul Mediului ;i P[durilor.

Academia Civic[ Bihor a organizatîmpreună cu Clubul Kiwanis Oradea unsimpozion na\ional despre ecologie ;ireligie. Simpozionul a reunitreprezentan\i ai societ[\ii civile ;i aidiferitelor religii ;i confesiuni dinRom]nia, anima\i de grija fa\[ de stareade suferin\[ a naturii, `n urma agresiuniila care este supus[ de c[tre stilul de via\[modern, orientat preponderent spreconsum material, `n contradic\ie cupreceptele fundamentale ale tuturorreligiilor. Conduc[tori ;i reprezentan\iai cultelor din Rom]nia au prezentatmodul `n care este v[zut[ problemaresponsabilită\ii fa\[ de natură de c[trereligia, respectiv confesiunea lor. Iat[

c]teva dintre aceste puncte de vedere<Episcopul greco-catolic de Oradea a

vorbit despre conceptul de „ecologieumană”, promovat ;i de Papa Benedict alXVI-lea, care define;te datoria omuluide a respecta ;i proteja via\a ;i ambientulnatural. Pământul este un dar alCreatorului care trebuie „păzit ;icultivat” iar dacă legătura dintre fiin\aumană ;i mediul înconjurător va fi totmai strânsă atunci vom putea lăsapământul mo;tenire genera\iilorviitoare, pentru ca ele să-l locuiască cudemnitate. Distrugerea naturii esterezultatul stării materiale ;i moraleprecare a oamenilor, iar biserica aredatoria să îi educe pe ace;tia, să îi înve\ecă natura nu este doar un izvor deîmbogă\ire ;i că modul în care omultratează pământul se reflectă asupramodului în care se tratează pe sineînsu;i. Dup[ un episcop romano-catolicde Oradea, esen\ială este formareacon;tiin\ei şi responsabilită\ii fiecăruiom pentru a lua atitudine să cultiveGrădina Lumii. Dar stăpânirea datăomului nu e o libertate absolută, sădispună după bunul plac de crea\iile luiDumnezeu. Papa Benedict al XVI-lea neîndeamnă să protejăm echilibrul fragilal naturii ;i să regăsim rela\iilearmonioase cu toate vieţuitoarele.

Un preot ortodox a arătat că omulpoate să piardă calea cea dreaptă arătatăde religie, ademenit de ispita îmbogă\irii

sau a parvenirii sociale. Oameniibisericii au datoria să îi educe pecredincio;i, prin predici ;i prin exemplulpropriu, pentru a respecta natura,pentru că modul în care omul seraportează la Crea\ie reflectă modul încare acesta se raportează ;i la Creator.Un pastor luteran a opinat, că bunulcre;tin nu trebuie neapărat să fieecologist ;i nici să facă propagandăpartidelor verzi, dar pornind de lainterpretarea corectă a Scripturii trebuiesă aibă grijă ca ceea ce a fost creat ;ivăzut ca fiind „bun” să nu devină rău.Un călugăr franciscan a vorbit despreexemplul uimitor, dar real al SfântuluiFrancisc de Assisi, dragostea ;i respectulsău pentru crea\ie. Proclamat în 1979 dePapa Ioan Paul al II-lea „patron alecologi;tilor”, el a fost ;i inspiratorul ;imodelul lor.

Un membru al Asocia\iei CulturaleIslamice a vorbit despre îndrumările pecare adep\ii Islamului le găsesc în Coranîn ceea ce prive;te atitudinea pe caretrebuie să o aibă fa\ă de natură. Astfel,din cele 6000 de versete ale Coranului,750 au ca subiect natura. Din totcuprinsul căr\ilor sfinte ale Islamuluireiese grija pentru natură<

„nu sacrifica\i o oaie, cămilă sauvacă, decât pentru propria hrană. Nutăia\i copaci ;i nu distruge\i a;ezări.” Serelatează despre Profetul Mahomed că l-ar fi certat pe unul din companionii săipentru că a distrus un mu;uroi de

furnici.Directorul Grădinii Botanice din

Cluj ;i autor al căr\ii „Ecologie şi religie”a afirmat că ;i natura are nevoie deiubire, că poate doar iubirea o mai poatesalva de ac\iunea distrugătoare amodului de via\ă modern. Natura esteamenin\ată de supraexploatareaspeciilor ;i habitatelor, fragmentarea ;ireducerea puternică a suprafe\elor cuecosisteme naturale ;i seminaturale,amplificarea poluării apelor, solurilor ;iaerului, cre;terea suprafe\elor destinatediverselor tipuri de infrastructuri.Scriitorul Nicolae Dărămu; le-a atrasaten\ia celor prezen\i că este necesarăimplicarea tuturor oamenilor care devincon;tien\i de situa\ia gravă în care se aflămediul, deoarece dacă ne vedem doar detreaba noastră, de obliga\iile de serviciu,în câteva zeci de ani nu le vom mai puteaface nici pe acestea datorită gradului depoluare ;i de distrugere a naturii la carese va ajunge.

Orlando Balaş, moderatorulsimpozionului, le-a cerut celor prezen\isă nu uite că e posibil să vină o vreme încare previziunile scriitorului Dărămu; sevor împlini ;i atunci copiii de azi sau ceicare se vor na;te ne vor spune fiecăruiadintre noi „tată, mamă, doamnăeducatoare, domnule profesor, părinte,domnule pastor, ai făcut tot ce se puteaface ca să nu se ajungă aici, ca să putemtrăi ;i noi într-o lume sănătoasă?”

Ca s[ nu r[m]nem `n urm[ fa\[ deecologi;tii din Uniunea Eropean[,trebuie s[ cunoa;tem ;i noi termenul„ecosophy”, folosit prima dat[ defilozoful Arne Næss, `n 1960, laUniversitatea din Oslo, ;i care estefundamentul mişcării „Deep Ecologie”,ce solicită o inversare a perspectiveiantropocentrice, `n sensul c[ omultrebuie considerat nu ca un centru, ci cao parte a ecosferei, o parte a întregului.

Mult pe urm[, `n 1989, filozoful şipsihanalistul francez Félix Guattari adezvoltat conceptul „ecosophy”,stabilind trei condi\ii ecologice< cea demediu - în raport cu natura ;i mediul`nconjur[tor, cea social[ - în raport cu

realită\ile economice şi sociale, respectiv„ecologia de spirit” - în raport cupsihicul ;i subiectivitatea umană. ~nconstruirea termenului s[u de ecosophie(ecosofie), Guattari a recurs la aceea;imodalitate precum `n cazul altordiscipline tradi\ionale (economie,ecologie ;.a.), astfel, r[dacina „eco” `naccep\iunea originar[ greac[ trimite la„oikos” = cas[, bun domestic, habitat,mediu natural, iar „sophia” semnific[în\elepciune, cunoa;tere. De;i nu facenici o referire la ceva anterior, ca ;i c]ndar fi chiar fondatorul, scriitorul ;ipublicistul Toma George Maiorescu apublicat dou[ lucr[ri consacrateecosofiei.

Iubire şi grijă pentru natură

C]teva sfaturi pentru un concediu eco `n sezonul estival 2011

Ecosofia - în\elepciunea de mediu

Nu putem lipsi din r]ndul celorcare scriu despre celebra „RoyalWedding” `ntre prin\ul William deWales ;i logodnica lui, CatherineMiddleton. Pe de o parte, nu vrem s[stric[m ceea ce cu siguran\[ va fi unnou record mondial< absolut toateziarele din lume vor da cel pu\in o ;tiredespre marele eveniment care va avealoc chiar m]ine. Pe de alt[ parte, estevorba despre o ;tire de ultim[ or[, denatur[ ecologic[, demn[ a fimen\ionat[ `n a noastr[ „Pagin[Verde”< la celebra cununie se vor lansabaloane albe, `n form[ de porumbei....biodegradabili. În interiorul fiec[ruibalon sunt semin\e de flori. Astfel,fiecare „porumbel”, dup[ ce sedezintegrează, va planta m[car ofloare. Sunt reale ;anse de reu;it[ lasem[natul florilor, deoarece s-au pus ̀ nv]nzare ambalajele a c]te 10 porumbeibiodegradabili fiecare. Datorit[`nc[rc[turii speciale, aceste baloane se`nal\[ la cer mult mai lent decâtbaloanele standard de latex, umplute cuheliu, permi\]nd nunta;ilor să sebucure de ele pentru mult timp.Baloanele vor `nt]rzia trei luni pentrua-;i completa dezintegrarea.

Evident, ;i copia acestor porumbeise poate cump[ra, `n chip de suvenir.Asta nu e de mirare, ;tiind c[ celebrelesuveniruri au `nceput s[ se v]nd[ dinnoiembrie 2010 ;i de mult au `ntrecutchiar ;i limita celor celor mai bogateimagina\ii. S-au v]ndut ;i se v]ndcupe, linguri de argint, lenjerii de pat,feluri de mâncare, casete video ;iaudio, ce;ti de cafea, brelocuri, ba chiar;i articole mai bizare, cum ar fiprezervativele cu chipul celebrilor miri

regali. Se ofer[ pachete a c]te treiprezervative, la cinci lire sterlinepachetul, iar ingenio;ii creatori sea;teapt[ la c];tiguri semnificative.

Până în prezent, s-a estimat căacest „eveniment al anului”, nuntaregală dintre printul William al Anglieişi Kate Middleton, va fi asistat de pesteun miliard de persoane, `ntre oaspe\işi publicul care va vedea cununia printeleviziune . Se zvoneşte că personalulCNN trimis la eveniment este de optori mai mare (!) decât echipa trimis[recent `n Japonia, pentru a informadespre dezastrul cauzat de tsunami.

Alt[ ;tire, mai mult dec]tincredibil[, a fost lansat[ de GeorgeFiler, fostul comandant al Air Force. Ela spus, că nu numai p[m]ntenii, darchiar ;i extratere;trii vor urm[ricelebra cununie de m]ine< „în timpulacestui eveniment istoric vor fiprezente ;i OZN-urile - navelespa\iale ale extratere;trilor”. Foartebine, merit[ s[ asiste ;i extratere;trii,din moment ce p[m]ntenii nu vorprecupe\i nici un fel de cheltuială.Ceremonia va fi cea mai scump[ dinistorie. Cheltuielile se vor ridica laaproximativ 50 de milioane de liresterline. Revista OK! a dezvăluit câtevacifre referitoare la investi\ia familieiregale `n aceast[ nunt[< 600.000 liresterline pentru a decora capela cu sutede flori, ;ampanie Bollinger - 60.000,iar 150.000 se vor cheltui pe fructe,ciocolată ;i delicatese. În plus, inelul de11.000 ;i rochia miresei de 434.000!Dar cea mai mare cheltuial[ a fostinvestit[ în securitate< la acest capitolfamilia regală a cheltuit aproape 30 demilioane de lire sterline.

Baloane cu semin\e de florila nunta secolului

Papa Benedict al XVI-lea ne`ndeamn[ s[ protej[m echilibrulfragil al naturii ;i s[ reg[sim rela\iilearmonioase cu toate vie\uitoarele

Natura este oglinda în care se vede m[re\ia divin[

Femeile sunt mult mai preocupatede protec\ia mediului ;i de siluet[. ~nconsecin\[ ele polueaz[ mai pu\inpotrivit unui raport al Na\iunilor Unite,relateaz[ AFP. ~n \[rile industrializate,femeile au cel mai des tendin\a s[cumpere produse benefice mediului ;is[ recicleze de;eurile. Mai multe studiidin SUA confirm[ ideea c[ femeilecump[r[ mai mult dec]t b[rba\iiproduse verzi, se mai arat[ ̀ n raport. At]t`n \[rile industrializate, precum ;i ̀ n cele`n curs de dezvoltare femeile au unimpact mai mic asupra atmosferei,deoarece - spre deosebire de b[rba\i - elefolosesc mai pu\in ma;inile ;i c[l[torescmai rar cu avionul. B[rba\ii din \[riledezvoltate m[n]nc[ mai mult[ carnedec]t femeile. Astfel, `n Danemarca,

b[rba\ii consum[ `n medie 139 gramede carne pe zi, fa\[ de 89 grame pe zifemeile. De asemenea, femeile m[n]nc[mai pu\in pentru a-;i p[stra silueta.

Femeile polueaz[ mai pu\in

Vacan\a pe biciclet[ ̀ ncepe s[ devin[o afacere ;i la rom]ni. ~n 2010, s-auv]ndut peste 500.000 de biciclete ;i auap[rut zeci de noi magazine specializate.Rom]nii devin tot mai pasiona\i deciclism. ~n ultimii ani, au fost organizatenumeroase concursuri de ciclism. Totu;i,ne lipseste ceva< serviciile de ciclismrecrea\ional. „Vacan\a pe biciclet[„ sau„cycling holiday”-ul genereaza venituriconsiderabile `n \[ri precum Fran\a sauAnglia, informeaz[ businessmagazin.ro.La noi, exist[ doar c]teva agen\iispecifice, prin care turi;tii sunt ajuta\is[-;i aleag[ traseul, bicicleta ;ibeneficiaz[ de asisten\a unui ghid petoat[ durata drume\iei. Ar fi necesaremai multe agen\ii care s[ asiguretransportul cu ma;ina p]n[ la locul deunde `ncepe traseul pe biciclet[,transferul bagajelor la hotel sau pensiune,organizarea evenimentelor dedivertisment ;i asisten\[ tehnic[. Au`nceput totu;i s[ apar[ firme despecialitate care cu ocazia zilei de 1 maiorganizeaz[ o minivacan\[ pe biciclet[,ca alternativ[ la mersul la mare. Oexperien\[ de acest gen cost[ `ntre 200-250 de lei ;i include< bicicleta `nchiriat[,transportul, cazarea, masa ;i asisten\a despecialitate din partea unui ghid.

Pasiunea pentru ciclism