FLORISAL a preg[tit oaza verde din Pia\a Roman[ pentru prim[vara anului viitor

Unii se sperie de expresia“managementul de;eurilor”, o consider[prea sofisticat[, complex[, pu\in filozofic[,care-i dep[;e;te. De fapt nu e cevaultracomplicat, este o succesiune de ac\iunide colectare, transportrare, procesare,reciclare ;i distrugere a de;eurilor. Prinde;euri se in\elege< “materiale nefolositoarerezultate `n urma activit[\ii umane”, iarmanagementul lor se face pentru a reduceefectul asupra s[n[t[\ii, dar ;i din motiveesteticii. Metodele de management alde;eurilor difer[ `n func\ie de gradul dedezvoltare al unei regiuni, de tipul zonei(rural, urban, industrial, reziden\ial) ;i detipul de;eului. Colectarea de;eurilordomestice (popular zis “gunoaie”) se faceprin ridicarea conteinerelor speciale laintervale prestabilite de timp, iar camioanelespecializate le transport[ apoi la locul dedepozitare cel mai apropiat. La ierarhizareade;eurilor intervin “cele trei R”< Reducere,Reutilizare ;i Reciclare - trei conceptefolosite `n strategiile de colectare ;idistrugere a de;eurilor ;i ajut[, fiecare, lasc[derea cantit[\ii de de;euri. Reutilizareaunui obiect `nseamn[ folosirea acestuia demai multe ori. ~n cazul recicl[rii `nseamn[folosirea materialelor din care este construitun obiect pentru a construi noi obiecte, cuaceea;i func\ie ca obiectul ini\ial sau cufunc\ii diferite. Reutilizarea este pasul trei ̀ nierarhia managementului de;eurilor, al[turide reducerea consumului ;i reciclare.Reutilizarea are efecte ecologice pozitive,f[r[ de care reutilizarea produselor (`nspecial a ambalajelor) nu ar fi atinsamploarea din prezent.

Vasile Pu;ca;, directorul SC Florisal SA

Noua legisla\ie a de;eurilor de echi-pamente electrice ;i electronice aduceschimb[ri `ncep]nd cu anul 2011. Vomsc[pa mai u;or ;i mai repede de vechi-turile din cas[ - astfel s-ar putea rezumafoarte pe scurt noile reguli de pe pia\ade;eurilor de echipamente electrice ;ielectrocasnice (DEEE), adoptate deGuvern ;i publicate ̀ n Monitorul Oficial.Principala noutate este c[ produc[toriide electronice vor avea responsabilit[\imai mari `n ceea ce prive;te colectareade;eurilor de la popula\ie. „Am subliniatmereu c[ vechile reglement[ri aveaumulte lacune ;i favorizau produc[toriicare nu ̀ ;i ̀ ndeplineau ̀ n mod real obli-ga\ia de a ̀ ;i gestiona de;eurile generatede produsele pe care ei le pun pe pia\[”declar[ Raul Pop, director generalRecolamp - singura organiza\ie specia-

lizat[ `n gestionarea de;eurilor din sursede lumin[, autorizat[ de MinisterulMediului ;i Dezvolt[rii Durabile. Pentrua atinge acest scop, toate activit[\ileRecolamp urm[resc colectarea acestorde;euri ;i reciclarea lor `n condi\ii desiguran\[ pentru mediu ;i s[n[tatea po-pula\iei. ~n 2011, pentru prima dat[,produc[torii vor avea \inte individualede colectare ;i reciclare, calculate ca unprocent din cantit[\ile de echipamenteelectrice ;i electronice puse pe pia\[ `nultimii doi ani, explic[ reprezentan\iiorganiza\iei. O alt[ modificare spunec[ operatorii de colectare ;i reciclare auobliga\ia s[ \in[ eviden\a DEEE-urilor,at]t la intrarea c]t ;i la ie;irea dininstala\iile de reciclare. ~n plus, un reci-clator are obliga\ia de a se reautoriza,individual, pe fiecare categorie de de;euri

electrice ;i electronice pentru care de\ineefectiv capacitatea de reciclare.

„Aceast[ prevedere reprezint[ o une-alt[ util[ `n m]na autorit[\ilor, care`nl[tur[ posibilitatea fraud[rii sistemuluiprin raportarea multipl[ pe care colectoriio puteau face c[tre mai mul\i produc[torisau asocia\ii colective”, explic[ Raul Pop.~n plus, autorit[\ile publice au obliga\iade a asigura existen\a ;i func\ionareaunui punct de colectare DEEE la fiecare50.000 locuitori, dar nu mai pu\in deunul la fiecare localitate. „Fa\[ de actualasitua\ie `n care ne afl[m, c]nd punctelede colectare municipale exist[ doar prinexcep\ie, apari\ia acestor loca\ii destinatepopula\iei creeaz[ infrastructura necesar[;i pune bazele unei cre;teri a fluxuluide de;euri”, spun reprezentan\iiRecolamp.

~n lunile care urmeaz[ ne vom s[turade zilele ploioase, de soarele care abiamije;te de dup[ nori ;i de cea\a de di-minea\[ care ne p[trunde p]n[-n oase.Vom intra `ntr-o bine-meritat[ pauz[,ne vom `nc[lzi la gura sobei ;i ne vomr[sf[\a cu ceai cald. Dar, un gr[dinaradev[rat este obligat s[ preg[teasc[ te-renul pentru prim[vara c[lduroas[ ;i`nfloritoare care va veni. Astfel, `n lunileseptembrie-octombrie-noiembrie au fostplanta\i bulbii de zambile, narcise, crinisau lalele, `ntr-un teren `mbog[\it cu`ngr[;[minte complexe. Trandafirii caredeja se aflau pe locul lor definitiv au

primit ingrijiri la coroane ;i r[d[cini.Pe urma s-au acoperit cu p[m]nt`ngr[;at, pentru a proteja solul ;i pentrua men\ine o temperatur[ constant[. Nua fost ingnorat nici gazonul< a fost tuns,s-a `ndep[rtat de pe el iarba uscat[, bu-ruienile sau frunzele moarte ;i s-a preg[titpentru frigul care va urma cu un`ngr[;ăm]nt pentru `nt[rirea r[d[cinilor.:i angaja\ii sec\iei Zone Verzi a SCFlorisal SA au efectuat preg[tirile pentruiarn[, au plantat ultimele primule ;ibulbi de lalele pentru anul viitor, au`ngropat trandafirii, au adunat ;i depo-zitat frunzele din cartiere, deoarece

`mpiedicau accesul la pubele ;i contai-nere.

Ultima amenajare de rondel s-a efec-tuat `n Pia\a Roman[, `n fa\a cl[diriiFinan\elor Publice, unde ̀ ncepe drumulspre Botiz ;i Baia Mare. Aici, ̀ n punctulcel mai circulat al ora;ului se afl[ unrondel ;i o limb[ de p[m]nt, unde timpde dou[ zile a fost preg[tit p[m]ntul,pe urm[ s-au s[dit sute de bulbi delalele, care sunt cele mai ar[toase floride prim[var[. Acest puct forte, pe undetrec to\i cei care intr[ ̀ n ora;ul re;edin\[de jude\, ̀ n prim[var[ va ar[ta splendid,ca o veritabil[ oaz[ de flori multicolore.

Noi penalit[\i pentru prim[riilecare nu-;i fac planul de de;eurireciclabile< taxa de nerealizare estede 100 de lei pentru fiecare ton[de gunoi menajer neeliminat prinreciclare.

Pe 24 ianuarie 2011 se va facecentralizarea raport[rilor cu re-zultatele aplic[rii prevederilor le-gisla\iei privind colectarea selectiv[a de;eurilor menajere de lapopula\ie, institu\ii publice ;i agen\ieconomici, cu excep\ia resturilordin activitatea economic[. Anun\uleste f[cut de c[tre directorii exe-cutivi ai agen\iilor pentru protec\iamediului, cu precizarea c[ actulnormativ `n cauz[ a intrat `n vi-goare de la 1 iulie anul acesta.Legea nr. 105/2006, a Fonduluide mediu, oblig[ administra\iilepublice locale s[ ia m[suri `n a;afel `nc]t minim 15% din `ntreagacantitate de de;euri adunat[ s[ oreprezinte materialele refolosibilecare vor lua calea recicl[rii. ~ncazul `n care nu se atinge aceast[\int[ se aplic[ penaliz[ri. Astfel,dac[ se recicleaz[ doar 5% dincantitatea produs[, pentru restulde 10% nerealizare se aplic[ o tax[care este virat[ la Fondul de mediu.Taxa cu pricina nu este tocmaiuna “comod[“, penalizarea fiindde 100 de lei pentru fiecare ton[de gunoi menajer neeliminat prinreciclare. Potrivit directoriloragen\iilor pentru protec\ia me-diului, administra\iilor locale, c]t;i societ[\ilor care se ocup[ decur[\enie, le revine obliga\ia de aorganiza sistemul de colectare se-lectiv[, inclusiv prin delimitare despa\ii speciale ;i asigurarea de re-cipiente inscrip\ionate pe categoriide materiale recuperabile. Legisla\ia`i oblig[ nu numai pe operatoriide salubritate, dar ;i administra\iilelocale, s[ implementeze sistemulde colectare selectiv[.

Din “Informarea cu privirela activitatea Poli\iei Comunitaredin luna octombrie 2010” rezult[c[ au fost desf[;urate urm[toareleac\iuni care sprijin[ activitateade salubrizare din Satu Mare<

~n conformitate cu prevederileLegii nr. 416/2001 privind venitulminim garantat au fost desf[;ura-te dou[ ac\iuni cu beneficiarii deajutor social, sub ̀ ndrumarea ca-drelor de specialitate a respecti-vului serviciu, prin care s-au exe-cutat activit[\i în folosul comu-nit[\ii ce constau `n cur[\ireaunor loca\ii cu depozit[ri ilegalede de;euri, ocazii cu care s-austr]ns cinci metri cubi de resturimenajere. La aceste activit[\i auparticipat ̀ n medie zece persoanebeneficiare de ajutor social.Loca\iile unde s-a lucrat sunt<Lacul Cubic, Centrala termic[ depe Aleea Jiului ;i la sediul SPAS.De asemenea s-a asigurat protec\ialucr[torilor de la SC Florisal cuocazia demol[rii garajelor cons-truite ilegal `n cartierul Micro16, nefiind probleme deosebite.

Vom sc[pa mai u;or ;i mai repede de vechiturile electronice din cas[

Ac\iuni comunitare la Cubic

Editorial

Amenzi pentrunereciclareade;eurilor ~nscrierile la competi\ia na\ional[ Capitala

Verde a Rom]niei au fost prelungite, au anun\atorganizatorii. Acest proiect a fot programatini\ial s[ se desf[;oare `ntre 1 iulie ;i 1decembrie 2010 ;i `;i propune s[ implice toateora;ele re;edin\[ de jude\ din Rom]nia.Concursul este promovat de organiza\iaUmbrela Verde, iar `nscrierile se fac laministerul mediului. Noul termen limit[ a foststabilit pentru 20 decembrie. P]n[ acum, laconcurs s-au `nscris 11 primării< Alexandria,Bra;ov, Br[ila, Cluj-Napoca, Deva, Sectorul 2 ;iSectorul 6 din Bucure;ti, Sf]ntu Gheorghe,Slatina, Slobozia ;i Timi;oara. Ora;ele vor fievaluate pe baza informa\iilor despreprogramele de colectare selectiv[ ;i reciclare ;iproiectele de protec\ia mediului derulate `n2010. Rezultatele vor fi anun\ate `n cadrul uneifestivit[\i, care va avea loc ̀ ntre 24 ;i 28 ianuarie,`n Bucure;ti. ~n perioada iulie-octombrie 2010,s-au derulat o serie de ac\iuni de informare ;iresponsabilizare a locuitorilor, `n 6 dintreora;ele `nscrise `n competi\ie. Printre Iat[ ;irezultatele `nregistrate< 20 de tone de de;euricolectate, 11.000 de stickere pentru ma;in[ cumesajul ”Eu nu arunc gunoi pe strad[”`mp[r\ite, 400 de voluntari mobiliza\i ;i100.000 de participan\i la ac\iuni.

PAGINA VERDE

Sticlele, h]rtia ;i aparatele electrocasnice vechidevin piese de muzeu. Le pute\i admira la mall-ul AfiPalace Cotroceni din Capital[. Este vorba despreprimul Muzeu al De;eurilor din Europa, care s-adeschis la Bucure;ti deoarece organiza\ianeguvernamental[ Centrul de Excelen\[ pentruDezvoltare Durabil[ (CEDD) vrea s[ atrag[ astfelaten\ia asupra nevoii ca de;eurile s[ fie colectateselectiv. Doar 1% din de;euri sunt colectate selectiv `nprezent, `n Rom]nia ;i asta ne spune tot despreeduca\ia ecologic[ a rom]nilor. Informa\ia vine de lapre;edintele CEDD, Ilie Brie, care crede c[ situa\ia

poate fi schimbat[, printr-o modificare a atitudiniipopula\iei.

Muzeul are 13 zone dedicate diverselor de;euri, dela plastic, h]rtie, sticl[, p]n[ la un spa\iu pentrude;euri electronice ;i electrocasnice. Mai mult, exist[;i o zon[ special[ de curs, pentru elevii din clasele I-VIII. Vizitatorii pot parcurge un “Traseu alDe;eurilor” - o zon[ delimitat[ de un gard de panouriprintate, `n lungime de 60 m, unde este prezentat[istoria tuturor fluxurilor de de;euri, din momentul `ncare ne debaras[m de ele p]n[ la tratare, reciclare,valorificare sau eliminare final[.

Se caut[ Capitala Verde a Rom]niei

~n 23 noiembrie fost deschis primul muzeu al de;eurilor

Supliment de educa\ie ecologic[ pentru popula\ie `n colaborare cu Florisal

11 Mar\i 30 noiembrie 2010

Managementul ;i ierarhia de;eurilor

Red[m `n continuare relatareaprimarului de Satu Mare Iuliu Ilyesdespre colectarea selectiv[ dual[ ade;eurilor ;i investi\ia necesar[ pentru`ngr[direa punctelor gospod[re;ti dincartiere, care va `ncepe abia `n 2011.

Depozitarea selectiv[, care deja esteintrodus[ par\ial, se va continua ;i vafinaliza la ̀ nceputul anului viitor, la nouldepozit de de;euri menajere de la Doba.Asta presupune o serie de modific[riimportante, necesare de altfel `n oricesistem de colectare a de;eurilor.Consiliul Jude\ean Satu Mare a scos ohot[r]re care oblig[ toate administra\iilelocale din jude\ s[ introduc[ colectareaselectiv[ dual[, pe dou[ componenteprincipale< de;euri umede ;i de;euriuscate. Cele uscate - h]rtia, peturile,sticlele ;i eventual c]rpele sau de;eurilelemnoase - vor fi selectate ;i valorificate,

iar la depozitul de la Doba se vordepozita doar de;eurile umede.

Municipiul Satu Mare a propus aceast[colectare dual[ `nc[ la `nceputul anuluitrecut. ~mi pare foarte r[u c[ din cauzaunor discu\ii inutile ;i r[ut[cioase, ;i avotului care, sper, c[ a fost numaineprofesionist nu ;i politic, al unorconsilieri, aceast[ metod[ nu a fostacceptat[. N-a fost preg[tit ora;ulpentru introducerea acestui sistem nicip]n[ la ora actual[. Dac[ atunci ar fi fostvotat[ hot[r]rea, acum aveam problemarezolvat[ pe `ntregul ora;. Urmeaz[ s[relu[m toat[ aceast[ chestiune.Important este ca la nivelul `ntreguluiora; s[ se fac[ colectarea dual[ ade;eurilor. Aceasta `nseamn[ c[cet[\enii vor trebui s[ separe din startde;eurile `n dou[< cele organice sauvegetale, adic[ resturile care rezult[ dingospod[rie vor merge ̀ n sistemul actual,adic[ `n containerele din jurulblocurilor, iar cele uscate – h]rtii,cartoane, ambalaje, peturi, sticle - vormerge separat ;i vor fi depozitateseparat. Cei care locuiesc la case vorfolosi ni;te pungi speciale, iar cei carestau la blocuri tot `n containere, darspeciale.

De fapt ac\iunea de organizare estela nivelul operatorului de salubrizare, SCFlorisal, care va asigura pungi ;i toatecelelalte lucruri necesare pentru acestsistem dual de recolectare. Problemaeste c[ trebuie amenajate punctelegospod[re;ti din cartiere, unde cet[\eniinu pot aduna gunoiul `n dou[ locuri ;idou[ sisteme diferite. Trebuie s[foloseasc[ tot containerele zonale. De

fapt exist[ c]te dou[ sau patrucontainere, dar nu este suficient acestlucru. Dac[ l[s[m punctele gospod[re;tideschise, de;eurile din containere se voramesteca, sigur. A doua problem[ ar fi,c[ pubelele, mai ales cele cu de;euriuscate, vor fi permanent c[utate decet[\enii scprmonitori, deci va fi deranj;i mizerie. ~n al treilea r]nd, trebuie s[existe o desciplinare a agen\iloreconomici din cartiere, a celor care aumagazine, baruri, buticuri ;i altele, careproduc de;euri uscate, mai alesambalaje, `n cantit[\i foarte mari, dar ledepoziteaz[ pe contul cet[\enilor, `n locs[ `ncheie contracte ;i s[ pl[teasc[ dup[cantitatea real[ de de;euri produse. :i eivor primi containere proprii `n care vordepozita ;i vor pl[ti exact pentrucantitatea de de;euri transportat[ de laei.

Nu `n ultimul r]nd, mai este ;i un

aspect de estetic[ ;i salubrizare general[,deoarece gunoaiele se `mpr[;tie pestetot, iar c]inii comunitari sunt atra;i `nzone unde g[sesc hran[. :i `mpotriva lorse va putea ac\iona mai eficient dac[ se`ngr[desc punctele gospod[re;ti. Deci,acest sistem este necesar, dar cereinvesti\ii. Consilierii n-au fost de acordca investi\iile s[ fie f[cute `n contuloperatorului de salubritate, a;adartrebuie s[ fie introduse pe lista deinvesti\ii a administra\iei publice. Dinp[cate acest lucru presupune o perioad[de a;teptare, `naintea demar[rii acestorlucr[ri. Se va putea ac\iona abia dup[aprobarea bugetului pe 2011, ceea ce nudepinde de planul local. Trebuie s[ se iadecizia la guvern, iar pe plan localdevine efectiv[ abia la o lun[ sau o lun[;i jum[tate dup[ ce apare bugetul `nMonitorul Oficial.

Acum la nivelul consiliului local sepreg[tesc documenta\iile tehnice pentrua introduce o list[ de dot[ri pe 2011, dinfoarte pu\inii bani care vor fi disponibili,urm]nd a se realiza lucr[rile peparcursul anului viitor> se va merge dincartier `n cartier, pas cu pas, iar p]n[ `ntoamn[ poate se vor acoperi toatecartierele. Asta ni se `nt]mpl[ pentru c[anul trecut, `n prim[var[, nu s-a dorit,de c[tre consiliu, realizarea `nchideriipunctelor gospod[re;ti cu o solu\ieelegant[, propus[ de Florisal. Dac[ of[ceam atunci, am fi `n situa\ia de a fiprimul ora; pus la punct la nivel dejude\. Nu este vina prim[riei, este vinaunor consilieri care au fost foarte`nc[p[\]na\i ;i n-au avut deschidereanecesar[ lu[rii deciziei.

Uniunea European[ se confrunt[ cu dou[probleme diferite, dar complementare. Primavizeaz[ gestionarea de;eurilor, care se pune at]t`n plan na\ional, c]t ;i comunitar ;i se poaterezolva pe termen mediu. Secunda prive;tecircula\ia acestora ;i trebuie solu\ionat[ la niveleuropean pe termen scurt.

Pentru Rom]nia, problema este cu adev[ratuna major[. Prezen\a de;eurilor de tot felul, `nfrunte cu cele din plastic este u;or sesizabil[. Oasemenea realitate l-a determinat pe unoccidental, aflat `n vizit[ pe la noi, s[ exclame

sarcastic< am descoperit \ara `n care cresc PET-uri!

O constatare deloc m[gulitoare, darsemnificativ[ pentru modul cum suntempercepu\i din acest punct de vedere. :i aceastacu at]t mai mult cu c]t colectarea, tratarea,neutralizarea ;i depozitarea reprezint[ ;i oproblem[ de educa\ie civic[, nu doar tehnologic[;i de investi\ii. ~ntr-adev[r, indiferent deplanurile oficiale ;i reglement[rile legaleexistente, colectarea selectiv[ presupune ;i oanumit[ atitudine.

12 Mar\i 30 noiembrie 2010

ACTUALITATEA

Rom]nia - \ara `n care cresc PET-uri!

Sistemul de colectare dual[`nseamn[ `n primul r]nd colectareaseparat[ a de;eurilor `n dou[ frac\ii, una“umed[“, con\in]nd de;eurile menajereobi;nuite, resturi alimentare sau celerezultate din producerea hranei zilnice,respectiv una “uscată”, con\in]ndde;eurile din categoria materialelorreciclabile (h]rtie, PET-uri, pungi deplastic, doze de aluminiu, sticle, etc.).Acest sistem de colectare permitevalorificarea unei p[r\i importantedintre de;eurile produse de s[tm[reni.Pentru a realiza colectarea dual[, SCFlorisal va distribui cet[\enilor, agen\iloreconomici ;i asocia\iilor de proprietarirecipiente destinate colect[rii de;eurilorreciclabile (frac\ia “uscat[“). Persoanelefizice vor fi dotate cu saci de plastic, darvor exista ;i pubele specialinscrip\ionate cu instruc\iuni defolosire. Colectarea dual[ se va face pefiecare traseu, `n zilele de colectare, dec[tre dou[ autogunoiere, primacolect]nd de;eurile reciclabile (frac\ia“uscat[“), iar cea de-a doua pe celemenajere (frac\ia “umed[“), precum ;ipe cele reciclabile compromise (h]rtiesau carton unse cu diverse substan\e,PET-uri cu resturi de lapte, ulei, pungiunse sau con\in]nd resturi animaliere,

etc.). Vom reveni `n num[rul nostru din

luna decembrie cu mai multe detaliiconcrete despre introducerea colect[riiduale, care va `ncepe din 1 ianuarie2011.

De;eurile uscate s[ nu fiecompromise

Florisal `i l[mure;te pe s[tm[reni,`nc[ de pe acum, c[ va fi necesar[respectarea c]torva reguli, pentru caaceast[ colectare dual[ s[ decurg[ `nmod normal. Astfel, pentru a optimizacapacitatea recipien\ilor de colectare(pubele ;i saci) a de;eurilor reciclabile,cutiile de carton, pet-urile, cutiile de sucsau de bere trebuie presate ;i strivite. Deasemenea, h]rtia este bine s[ fie legat[`n pachete. De;eurile uscate depusetrebuie s[ nu fie compromise, adic[ s[nu con\in[ substan\e uleioase,detergen\i, lacuri, vopsele,medicamente, seringi, baterii,acumulatori, precum ;i resturialimentare, frunze sau crengi. Vomreveni cu mai multe detalii ;i despreaceste reguli de colectare dual[.

De altfel, `n cursul lunii decembriePrim[ria municipiului Satu Mare va

supune dezbaterii publice proiectul dehot[r]re privind aprobarea introduceriicolect[rii selective duale ;i modificareatarif[rii serviciilor de salubrizare `nmunicipiul Satu Mare. Dup[ dezbaterese va introduce `n ;edin\a de consiliuproiectul de hot[r]re pentru a se institui,cu caracter obligatoriu pentru to\iutilizatorii serviciilor de salubrizare dinmunicipiul Satu Mare, a sistemului decolectare selectiv[ dual[, pecomponenta uscat[ ;i umed[ ade;eurilor menajere.

Se va propune< pentru locuin\eindividuale frac\iunea umed[ s[ secolecteze `n pubele din plastic (50 l, 120l, 240 l, 1100 l) conform dot[riiexistente, iar frac\iunea uscat[ `n sacitransparen\i ( 20 l - 100 l), pu;i ladispozi\ie gratuit de c[tre operatorul desalubrizare. La blocurile de locuinţe< lapunctele de precolectare existente,amenajate şi închise, dotate cu recipienţimarcaţi (240 l- 1100 l) pentru fracţiuneaumedă, respectiv uscată. Pentrupersoanele juridice în recipienţi marcaţi,pentru fiecare fracţiune în parte.

Municipiul Satu Mare va luamăsurile necesare amenajării, dotării şiînchiderii punctelor de colectare dualăa deşeurilor menajere.

Ce `nseamn[ colectarea dual[ ;i care sunt regulile eiprincipale?

De;eurile din jude\ul Satu Mare vorfi prelucrate ecologic din luna februarie2011, c]nd vor fi puse `n func\iunesta\iile de epurare, sortare ;i compactarede la groapa ecologic[ de la Doba.Pre;edintele Consiliului Jude\ean SatuMare, Csehi Arpad, a declarat, c[ p]n[la finalul lunii noiembrie va fi finalizatdrumul de acces spre groapa ecologic[de la Doba, la mijlocul lunii decembrieva fi montat[ sta\ia de epurare, `nfebruarie 2011 va fi montat[ sta\ia desortare ;i compactare, dup[ care primacelul[ va deveni func\ional[.

Sorin St[nescu, reprezentantul firmeide consultan\[ a proiectului, a spus c[ `nprima celul[, care se `ntinde pe 5hectare, se vor putea depune 460.000 mcde de;euri compactate, cam c]t se vaproduce `n jude\ `n urm[torii cinci ani.Dup[ aceast[ dat[, se va trece laconstruirea celei de-a doua celule. ~ntotal groapa ecologic[ Satu Mare se va`ntinde pe 20 de hectare de teren. Chiardac[ groapa nu a fost inaugurat[, laDoba se depoziteaz[ de;eurile de pe razajude\ului `ntr-un spa\iu specialamenajat. Valoarea total[ a proiectului

“Groapa ecologic[ a jude\ului SatuMare” este de 80 de milioane de lei, dincare p]n[ `n momentul de fa\[ s-auefectuat lucr[ri `n valoare de 12milioane de lei. Sistemul de colectare ade;eurilor va fi format dintr-un depozitcentral, `n comuna Doba, dou[ sta\ii detransfer, la Carei ;i Negre;ti-Oa;, patrumicro-sta\ii de transfer ;i 146 de punctede colectare. Capacitatea de depozitare,pentru urm[torii 20 de ani, va fi de2.175.733 mc. Prin implementareaacestui proiect se vor crea 70 de locuride munc[. (Realitatea.ro)

Potrivit Consiliului Jude\ean Satu MareDe;eurile vor fi prelucrate ecologic din februarie 2011

~n ianuarie 2011 va `ncepecolectarea selectiv[ dual[ a de;eurilor

Pentru a avea succes `n colectarea dual[ a de;eurilor prima condi\ie este `ngr[direa punctelor gospod[re;ti din toatecartierele de blocuri

Mar\i 30 noiembrie 2010 13

AC}IUNI FLORISAL

Bradul de Cr[ciun, ca pom ce trebuie`mbodobit `nainte de Na;terea Domnului, a fostales datorit[ faptului c[ el r[m]ne tot timpulverde. ~l simbolizeaz[ pe Hristos, ve;nic viu.Obiceiul folosirii bradului de Cr[ciun este deorigine roman[. ~n timpul s[rb[torilor, romaniiantici `;i `nfrumuse\eau locuin\ele cu un brad.P]n[ `n secolul al XII-lea, brazii de Cr[ciun nuerau `mpodobi\i. Cu timpul, bradul de Cr[ciun afost `mpodobit cu fructe, flori de h]rtie, biscui\i,ca mai t]rziu, s[ se orneze cu lum]nari ;i globuri

colorate. Exist[ obiceiul ca `n v]rful bradului deCr[ciun s[ se a;eze o stea, simbol al acelei stelecare i-a c[l[uzit pe magi p]n[ `n Bethleem.Primul brad de Cr[ciun amplasat `n domeniupublic a fost cel de la Vatican. De atunci a devenito tradi\ie ca localit[\ile care se respect[ s[amplaseze brazi ̀ n parcuri ;i pie\e publice. Fiecaredup[ c]t ̀ l \ine c[ma;a. Astfel s-a f[cut, c[ la Pariss-au instalat 750 de brazi exact `n accea;i zi (23noiembrie) ̀ n care s[tm[renii au instalat singurulbrad pe care ;i-l permit anul acesta.

Bradul nostru de Cr[ciun a fost instalat de Florisal

Dup[ cum am mai informat, `ngarajul SC Florisal sunt `n pereg[tire,pentru a fi amplasate, containerelecolorate, pentru trei categorii de de;eurireciclabile< sticl[, peturi ;i h]rtie. Auform[ de “clopote” `nalte, de 2,7 metri,iar culoarea lor este galben, verde ;ialbastru, cum se prevede `n UniuneaEuropean[ pentru aceste tipuri dede;euri. Clopotele vor fi inscrip\ionatecu ajutorul unor autocolante, pentru aidentifica ce se adun[ `n fiecare din ele.Pentru a fi ridicate ;i golite au fostcomandate ;i achizi\ionate dou[autocolectoare de de;euri, din Ungaria.Prima deja a sosit, imaginea de mai susfiind realizat[ `n momentul test[rii.Macaraua autocolectoarei a ridicat unclopot, `nc[rcat cu nisip, pentru a face osimulare, `n incinta garajului SCFlorisal. Demonstra\ia a decurs `ncondi\ii optime, iar cea de a douama;in[ autocolectoare urmeaz[ s[soseasc[ la Florisal p]n[ `n 15decembrie. Deocamdat[ s-au stabilit 15puncte de colectare selectiv[. Lasolicitarea cititorilor no;tri repet[m listazonelor de amplasament a primelorclopote pentru aceast[ colectareselectiv[< Odobescu - Bari\iu,Solidarit[\ii, 14 Mai, Pia\a Titulescu,Co;buc - Iuliu Hossu, Odoreului -Botizului, Martirilor Deporta\i, Pia\aLibert[\ii, Micro 14, Micro 15, Micro 16,Micro 17, Carpa\i I, Carpa\i II ;iVulturului - Cerbului.

“De;eurile ne privesc pe to\i”, încontextul acceler[rii preocup[rilor deaderare a României la UE. O ini\iativ[,în sine bine-venit[, menit[ s[ informeze;i s[ stimuleze participarea popula\ieila dep[;irea restan\elor din acest sector,marcat cu “galben” în calendarulintegr[rii.

Punerea `n func\iune a rampeiecologice de la Doba presupune o nou[abordare a gestion[rii de;eurilor. Odat[cu depunerea de;eurilor la rampaecologic[, aceste costuri se vor ridica.Costurile operatorului de salubritate dinSatu Mare vor fi influen\ate ;i de distan\amult mai mare de transport p]n[ la noualoca\ie. Din 16 iulie 2010, de c]nd setranspor[ gunoiul la Doba, costurileoperatorului de salubritate s-au ridicatenorm. Costurile de colectare, transport;i depozitare s-au m[rit cu peste 50 lasut[. At]t de multe elemente s-aumodificat de atunci, c[ este normal[aceast[ m[rire a costurilor<

Dac[ p]n[ acum, o curs[ f[cut[ de oma;in[ dura trei ore, `n medie, acumdurez[ 4,5 - 4,6 sau chiar p]n[ la 5 ore.O curs[ era cam de 12 km lungime, p]n[la goapa de gunoi a ora;ului, `n timp ceacum este de 52 km `n total, adic[ 26km dus ;i 26 km `ntors, p]n[ la sta\iajude\ean[ de la Doba. ~n ni;te condi\iide groaz[! Drumul p]n[ la Dobaafecteaz[ la cel mai serios modanvelopele ;i piesele de schimb. Cumorice transport nu se poate face decât cumijloace specifice, apar ;i costuri cu

combustibilul ;i consumabilele(cauciucuri, ulei, piese de schimb etc.),dar şi cu personalul de deservire.Motorina consumat[ p]n[ acum a fost,`n medie, `ntre 16 – 17 litri pe curs[, `ntimp ce acum se consum[ 30 de litri pefiecare curs[.

~n luna aprilie a anului 2007, c]nd s-a aprobat ultimul tarif pardcticat deFlorisal, motorina costa 2,58 lei, iar acumeste 4,72 lei pe litru. Asta `nseamn[ ocre;tere aproape incredibil[ de 82,94%.Tot din 2007 p]n[ `n prezent a crescutcu 42 la sut[ salariul minim pe economie.Dup[ cum se ;tie, majoritateamuncitorilor de la Florisal sunt ̀ ncadra\icu salariul minim. Iar pre\ul pieselor deschimb a crescut cu 250 la sut[ fa\[ de2007, `n timp ce cheltuielile, datorit[uzurii, s-au multiplicat. Toate acestea îşivor pune amprenta asupra costurilorserviciului de salubritate prestat, `nsensul c[ a devenit iminent[ o cre;terea tarifului, din 1 ianuarie 2011.

În municipiul Satu Mare sedemarează implementarea colectăriiselective în două etape şi anume< primaetapă privind realizarea colectăriiselective duale, până în anul 2012, pentrufracţia umedă şi cea uscată şi etapa adoua, începând cu anul 2013, privindcolectarea selectivă multiplă. Una dincerinţele prevăzute pentruimplementarea proiectului demanagment regional al deşeurilorurbane şi de ecologizare a rampelor dedeşeuri este colectarea selectivă adeşeurilor menajere.

Din 2007 p]n[ `n prezentCosturile de colectare, transport ;idepozitare s-au m[rit cu peste 50%

~n cartierul Micro 17, pe stradaJubileului col\ cu bulevardulIndependen\ei, a fost surprins uncet[\ean, de c[tre gardienii firmeiFlorisal, `n timp ce introducea `ncontainer chiuvete uzate ;i alte obiectegrele, de ceramic[. Gardienii i-au atrasaten\ia, c[ nu este corect[ aceast[utilizare a containerelor, care suntamplasate `n punctele gospod[re;ti din

cartiere pentru depozitarea gunoiuluimenajer. Autoutilitarele specializate `ntransportul acestor gunoaie ar fi distrusede ̀ ndat[, dac[ ar ridica moloz, c[r[mizi,aparatur[, mobilier de baie ;i debuc[t[rie etc. Evident, acest lucru estebine ;tiut de toat[ lumea, dar unora leplace “s[ se strecoare” pe calea mai u;oar[pentru ei, f[r[ s[ le pese de stric[ciunilecauzate.

Locul chiuvetelor uzate nu e `n containere

FLORISAL a testatautocolectoarea de containerepentru de;euri reciclabile

Nu este pentru prima oar[ c]ndscriem despre lipsa de educa\ie şi de spiritcivic ale unor cetă\eni ̀ n ceea ce prive;temen\inerea igienei urbane ;i p[strareamobilierului stradal, cum ar fi co;urilede gunoi sau containerele. :tim c[ nicide data aceasta nu va fi ultima ocaziec]nd vom prezenta rezultatelevanadalismelor comise de s[tm[reniicuprin;i de teribilism. Din p[cate mi;un[printre noi cei care nu reu;esc s[st[p]neasc[ r[ul din ei, care-i ̀ ndeamn[s[ sparg[ ;i s[ distrug[. De regul[ suntoameni care nas ̀ n nas cu vreun jandarm,gardian sau poli\ist tremur[ de fric[, dardevin foarte curajo;i noaptea, c]nd nu-i vede nimeni ;i nimeni nu riposteaz[.

~n parcul unde se afl[ statuia Lupoaicein-a mai r[mas `ntreag[ nici o pubel[.Toate au fost sparte, smulse, arse, c[lcate`n picioare. Acum, c[ pubelele au fostlichidate ;i n-au mai r[mas nici b[nci`ntregi, au `nceput atacurile `mpotrivavazelor cu flori. Cu c]t mai masive ;i maiartistic lucrate, cu at]t mai tare `i atragpe la;ii care nu se `ncumet[ s[ se ia decei ce-;i ridica pumnul. ~n schimb suntgrozav de `ndr[zne\i cu florile, vazele ;ipubelele, c[ astea, bietele, n-au cum s[se apere.

Acte de vandalism se petrec noapte denoapte, co;uri pentru h]rtii, scrumiere,b[nci de lemn ;i pubele de plastic nu maisunt, de mult, nici `n parcul din centrulvechi, nici pe cele dou[ poduri sau pedig. De loca\iile mai pu\in centrale, cumar fi parcurile din cartiere, nici nu maipomenim.

Vandalii sunt `ndr[zne\i numai cu vazele ;i florile

14 Mar\i 30 noiembrie 2010

MAGAZIN

Recent prin\ul Charles,mo;tenitorul coroanei regale a MariiBritanii a plimbat ziari;tii englezi cutrenul regal eco. Scopul turneului`ntreprins de prin\ul Charles prinRegat este acela de a populariza solu\ii“verzi” de energie ;i reciclare `ncomunit[\ile locale. Exerci\iu detransparen\[ `n Marea Britanie unde,`n premier[, prin\ul Charles a permis

presei s[-l `nso\easc[ `ntr-un turneuprin regat, `n Trenul Regal.

~nfiin\at de regina Victoria, lajum[tatea secolului al XIX-lea, trenuloficial al monarhiei britanice a fost\inut departe de ochii presei, ceea cea alimentat un adev[rat mit alopulen\ei. Spre surprinderea tuturor,trenul cu care numai regina, so\ul ei,prin\ul Charles ;i so\ia lui pot c[l[tori

nu este nici pe departe at]t de luxospe c]t se credea. ~n plus, este singurultren din lume care func\ioneaz[integral cu biocombustibil.

De altfel, scopul turneului`ntreprins de prin\ul Charles prinRegat este acela de a populariza solu\ii“verzi” de energie ;i reciclare `ncomunit[\ile locale. Aceasta n-a fostsingura ac\iune verde a prin\ul

Charles, cunoscut rcologist. Familiaregal[ britanic[ sus\ine proiecteleverzi ale guvernului, criticate deconservatori, ;i investe;te `nrealizarea unui spa\iu 100% eco,pentru 12.000 de locuitori. Aici, teisferturi dintre participan\i la traficvor folosi bicicleta, energia va firegenerabil[, iar pe acoperi;urilecl[dirilor se vor cultiva gr[dini.

Exist[ o mul\ime de lucruri foartesimple pe care le po\i face ;i tu, la tine acas[, `ncep]nd chiar de azi,pentru a te debarasa de gunoiul din domiciliul t[u

Premiul “Capitala Verde a Europei”r[spl[te;te an de an eforturileexcep\ionale depuse de ora;ele europenepentru a proteja mediul ;i a se dezvoltadurabil. ~n prezent, patru europeni dincinci tr[iesc `ntr-o aglomerare urban[.Calitatea vie\ii acestora depinde a;adarde eforturile depuse de edili pentru aameliora mediul urban - amenajareaspa\iilor verzi, gestionarea de;eurilor,dezvoltarea transportului public etc. Sedore;te ca acordarea titlului de “capital[verde” s[ transforme aceste ora;e `nmodele de urmat `n materie dedezvoltare urban[ durabil[. C]ndBruxelles-ul a lansat competi\ia pentrucapitalele verzi ale Europei s-a precizatc[ toate ora;ele din Uniunea European[cu o popula\ie mai mare de 200.000 delocuitori `;i pot depune candidatura ;ic[ vor fi acceptate candidaturi de la toatecele 27 de state membre ale UE, de la\[rile candidate (Turcia, Macedonia ;iCroa\ia), precum ;i din partea \[rilordin Spa\iul Economic European(Islanda, Norvegia ;i Liechtenstein).Premiul Capitala Verde a Europei i-afost decernat pentru prima oar[ ora;uluisuedez Stockholm, care va de\ine acesttitlu `n anul 2010, `n timp ce pentru2011 a fost ales ora;ul germanHamburg. Acest nou premiu `nfiin\at `nEuropa `ncurajeaz[ ora;ele s[-;iamelioreze calitatea vie\ii urbane ;i cumStockholm ;i Hamburg au cele maimulte proiecte `n acest sens au reu;it s[ob\in[ titlul. Ambele sunt destina\iiideale de vacan\[ `n orice anotimp, a;ac[ nu ezita\i s[ le vizita\i. Finali;tii dinseria a II-a au fost urm[torii< ora;eleBarcelona ;i Vitoria-Gasteiz din Spania,ora;ul Malmo din Suedia, Nantes dinFran\a, Nuremberg din Germania ;icapitala Islandei Reykjavik. C];tig[toriiau fost anun\a\i recent, `n cadrul uneiceremonii care s-a \inut laStockholm<Vitoria-Gasteiz (Spania) pe2012 şi Nantes (Fran\a) pe 2013.

Un mediu mai s[n[tos `nora;ele europene

Premiul acordat `n fiecare an este oini\iativ[ prezentat[ de ComisiaEuropean[ ;i are ca scop promovareaunui mod de via\[ ce respect[ mediul`nconjur[tor. Ora;ele sunt evaluate `nfunc\ie de criterii care se refer[ la efortulde a combate schimbarea climatic[, de a`ncuraja dezvoltarea transportului cuemisii reduse de carbon, promovareautiliz[rii durabile a terenurilor,`mbun[t[\irea calit[\ii aerului ;ireducerea polu[rii fonice.

După Stockholm `n 2010 ;iHamburg `n 2011, este r]ndul ora;elorVitoria-Gasteiz (Spania) ;i Nantes(Fran\a) s[ fie recompensate pentrueforturile depuse ̀ n favoarea unui spa\iuurban care s[ respecte mediul.Candidaturile au fost evaluate pe bazaa 11 criterii de mediu, inclusiv acontribu\iei locale la combatereaschimb[rilor climatice, a produc\iei ;igestion[rii de;eurilor, a st[rii naturii ;ibiodiversit[\ii, a calit[\ii transportului,aerului ;i apei.

~n Vitoria-Gasteiz, desemnat[capitala verde a anului 2012, centrul este`nconjurat de o centur[ de verdea\[ carepermite ca to\i cet[\enii s[ locuiasc[ lamai pu\in de 300 m de un spa\iu verde.~n plus, ora;ul ;i-a redus consumul de

ap[ ;i urm[re;te s[ ating[ valoriinferioare pragului de 100 l/ persoan[/zi.

Nantes a fost desemnat laureatulanului 2013 pentru c[ a mizat pe opolitic[ ambi\ioas[ privind transportul.

Primul ora; francez care a reintrodus cusucces tramvaiele electrice, Nantes sebucur[ acum de o calitate a aerului deinvidiat. Mai mult, estimeaz[ c[ va reu;is[-;i reduc[ emisiile de CO2 cu 25%p]n[ `n 2020.

Pentru a avea o imagine corect[ aproblemelor ecologice trebuie s[ fim tottimpul la curent cu ce se `nt]mpl[, caresunt schimb[rile `n bine ;i ce ve;tiproaste ne mai aduce timpul.

C]te lucruri vrei s[ arunci `n fiecarezi, dup[ o utilizare sau dou[? Dar `nfiecare s[pt[m]n[? Dar `n fiecare lun[?Acum, multiplic[ cu alte miliarde deoameni de pe p[m]nt care fac acela;ilucru ;i po\i observa cum elementeaparent mici pot compune un adev[ratdezastru. ~n 2009, americanii singuri aucreat 250 milioane de tone de gunoi ;idin el au reciclat 83 milioane de tone -echivalentul unei rate de 33,2% dereciclare. Generarea de de;euri solide acrescut de la 3,66 la 4,50 lire sterlinepentru o persoan[ pe zi, între 1980 ;i2009 - de fapt, mergem `n sens invers.Nu ar trebui revolu\ia digital[ s[ nereduc[ o mare cantitate de de;euri? Da,dar se pare c[ nu prea face acest lucru.Din fericire, exist[ o mul\ime de lucrurifoarte simple pe care le po\i face chiar tula tine acas[, `ncep]nd chiar de azi,pentru a te debarasa de gunoiul dindomiciliul t[u. Fiecare dintre aceste ideieste simpl[, iein[ ;i foarte eficient[ `nreducerea cantit[\ii de gunoi carecontribuie la fluxul de de;euri. Da\ic]torva dintre ele o ;ans[ `n aceast[s[pt[m]n[!

* ~n loc de rezerva de cerneal[ de unic[folosin\[, cump[r[ stilouri re`nc[rcabile.

* ~n loc de aparate de ras de unic[

folosin\[, ;i nu numai, `ncerca\i un brici(pentru b[rba\i preferabil, c[ci fetele auceara!)

* ~n loc de o cea;c[ de cafea de h]rtie,ia-\i o can[ de cafea sau un termos.

* ~n loc de baterii normale, cump[r[dintre cele re`nc[rcabile ;i un ̀ nc[rc[tor.

* ~n loc de a cump[ra apa `mbuteliat[,ia-\i propria sticl[ ;i niciodat[ nu pl[tipentru sticle de plastic din nou.

* ~n loc de a utiliza folie de plastic ladomiciliu, ia-\i recipiente de sticl[.

* ~n loc de bure\i pentru sp[lat deunic[ folosin\[, cump[r[ bure\i lavabili.

* ~n loc de saci noi de gunoi din plastic,caut[ saci fabrica\i din plastic reciclat.

* ~n loc de tac]muri de plastic pentruun picnic, procur[-\i dintre cele dinmetal de acas[.

* ~n loc de prosoape de h]rtie,cump[r[-\i unele c]rpe pentru farfurii;i p[streaz[-le la `ndem]n[ `ntr-unsertar.

* ~n loc de ;erve\ele, folose;te batista!

* ~n loc de pungi de h]rtie sau dinmaterial plastic, ia-\i propria geant[ sauun rucsac, atunci c]nd mergi lacump[r[turi.

Ecologi;tii au lansat recent un apelpentru a ajuta unele dintre cele maiciudate mamifere din lume, `n lupta lor

pentru supravie\uire. Animalele,inculsiv tapiri cu bot-tub ;i furnicari cusolzi, sunt descrise drept “r[\u;tele celeur]te” ale naturii c[rora le este foartegreu s[ concureze `mpotriva animalelor“fotomodele”, precum ur;ii polari, pandasau tigrii. Campania a fost lansat[pentru a atrage finan\area necesar[salv[rii lor de la extinc\ie, spun exper\ii.Speciile ur]\ilor au fost ad[ugate pe listacelor 100 de mamifere diferite din punctde vedere evolu\ionar ;i `n pericol dedispari\ie, list[ cunoscut[ drept Edge(Marginea).

“Mamiferele Edge sunt unice ;ireprezint[ diversitatea vie\ii pe P[m]nt”,a declarat Carly Waterman, managerul

programului Edge de la SocietateaZoologic[ din Londra. “Dac[ acestespecii dispar, caracteristicile lor

extraordinare ;i comportamentele lorunice vor fi pierdute pentru totdeauna”,a mai spus Waterman.

Primul animal care a fost introdus ̀ nlista Edge, delfinul Yangtze, a disp[rutdeja. Printre speciile recent intrate `nlist[ sunt şi echidna cu cioc lung a luiAttenborough, lene;ul pigmeu cu treidegete, tapirul asiatic, galago piticRondo, lemurul cu alb ;i negru, delfinulde Gange, pangolinul chinez ;i bivolulde p[dure Saola. (Sursa< Realitatea). Ne`ntreb[m< c]nd va fi `mbog[\it[ listaEdge cu reptile ;i batracieni, cum este ;ibroasca r]ioas[ din imaginea noastr[,despre care nimeni n-ar zice c[-ifrumoas[, nu-i a;a?

Campanie pentru salvarea celor mai ur]te animaleS-au desemnat capitalele verzi

ale Europei pe 2012 ;i 2013

Febra solu\iilor verzi a cuprins ;i familia regal[ britanic[

Stockholm - 2010

Hamburg - 2011

Vitoria-Gasteiz - 2012

Nantes - 2013

Revolu\ia digital[ nu reducecantitatea de;eurilor