Sec\ia Zone Verzi a SC FLORISALre`nnoie;te gazonul

din jurul parcului central

Toat[ ziua ni se spune s[ tr[im `narmonie cu natura, ni se atrage aten\ia s[c[l[torim cu bicicleta pentru c[ e mais[n[tos, c[ s-a inventat ma;ina de sp[latf[r[ detergen\i, c[ transportul `n comunreduce poluarea `n ora;. Ni se spune c[protejarea mediului `nconjur[tor depindedoar de noi. :i asta se repet[ de at]tea ori,c[ poate va cauza sindromul urechi-coate,adic[ ne vor intra sloganele pe o ureche ;ivor ie;i prin coate. Cred c[ ar fi mai bines[ d[m explica\ii mai ra\ionale, mai alespentru c[ semnalele crizei financiar-economice `n curs au generat ;i primelepreocup[ri de reformare a viziunilor dep]n[ acum. Trebuie s[-i `nv[\[m pe tineric[ ar fi periculos s[ considere o cre;tereetern[, at]ta timp c]t nici resurselenaturale nu sunt infinite. Iar despre costulfabric[rii unui obiect trebuie s[ ;tie c[ secalculeaz[ de la momentul extrageriimateriei prime necesare, p]n[ la starea deneutralizare a de;eului rezultat. C]tdespre reciclare, se tot spune c[ elimin[poluarea si conserv[ resursele naturale.Dar trebui s[ se ;tie, c[ reciclarea estefolositoare pentru mediu numai dac[procesul de reciclare este corect planificat;i efectuat.

Vasile Pu;ca;, directorul SC Florisal SA

~n Belgia gropile de gunoi au fostinterzise ;i înlocuite cu a;a-numitele„amenity parks” care sunt ni;tedepozite curate, fără nicio legătură cugropile insalubre de gunoi.

V[ prezent[m ce se `nt]mpl[ `nBelgia nu pentru c[ am aspira s[introducem ;i la noi acest sistem modern.Deoarece nu ne imagin[m, c[ am puteas-o facem `n cursul deceniilor care mailipsesc din secolul XXI. Prezentulmaterial are caracter pur informativ< s[afle ;i s[tm[renii ce se mai `nt]mpl[ `nlume cu gunoaiele generate de oamenica noi ;i reciclate nu de c[tre balauri, cide europeni, la fel ca noi. ~n Belgia osingur[ companie administrează 11„parcuri” pentru de;euri, adică spa\iispecial amenajate ce func\ionează înparalel cu serviciile municipale desalubrizare. Aici, belgienii se pot debarasade toate tipurile de de;euri dingospodărie . 700 de localnici viziteazălunar depozitul ;i depun în containereseparate de;euri din construc\ii, mobilăveche, electronice uzate, de;euri rezultate

din grădinărit. Intrarea se face cu uncard special, remis în urma plă\ii uneitaxe ce diferă în func\ie de tipulde;eurilor. Potrivit reprezentan\ilorcompaniei, cantită\ile de de;eurimenajere sunt în scădere de cândbelgienii au început să-;i achizi\ionezecentrale de compost de apartament, cucare transformă resturile alimentare înîngră;ământ pentru flori. Cetă\enii suntinforma\i permanent, prin bro;uri ;ipanouri, în legătură cu regulile de sortare,chiar dacă deja au 20 de ani de experien\ă.

Gropi transformate în bioreactoare

Pentru de;eurile care nu mai pot fivalorificate, în Belgia există ;i depozitede mari dimensiuni arondate sta\iilorde sortare, un fel de gropi de gunoi încare, însă, gunoiul e de negăsit. Dacă văîntreba\i cum se poate asta, vă vom daexemplul unei companii care transformăgropile de gunoi în bioreactoare. Înimediata apropiere a fabricii de sortare,

complet automatizată, un crater cu ocapacitate de peste 1.150.000 tone a fostîmpăr\it în sec\iuni în care suntdepozitate progresiv de;eurile ce nu potfi valorificate. Pe măsură ce sec\iunilesunt umplute, angaja\ii le acoperă cufolii de plastic pentru a re\ine gazulmetan generat de de;euri, care este maipericulos decât dioxidul de carbon.Potrivit reprezentan\ilor companiei, dacătoate gropile de gunoi din Europa ar fiacoperite s-ar realiza din start obiectivulUE de reducere cu 20% a emisiilor degaze cu efect de seră. După ce esteumplută complet, angaja\ii acoperăgroapa cu pământ, amenajând, lasuprafa\ă, parcuri naturale sauindustriale. În interior, gazul metanemanat de de;euri este captat prininstala\ii speciale ;i transportat la centraladin apropiere unde este transformat înenergie verde. Apele uzate generate deaceste procese sunt epurate în propriasta\ie a companiei. În prezent, parcul„produce” 9.500 MWh electricitate ;i3.500 MWh căldură pentru aproximativ10.000 de familii din regiune.

~n municipiul Satu Mare selucreaz[ peste tot la preg[tireagrupurilor cu flori bienale. Sesap[ solul, se preg[tesc grupurile;i `mprejurimile acestora.

De asemenea au `nceput replant[rile,care vor fi terminate p]n[ la sf]r;itullunii octombrie. Florisal va ie;i cu circa70.000 de flori, `n tot ora;ul< pe loturi

de str[zi, `n parcul Lucaciu, pe AleeaCoposu din Centrul Nou ;i `n multealte loca\ii. Unde au fost flori ;i p]n[acum, vor fi tot flori, dar rezistente lacondi\iile de iarn[. ~n centrul vechi seva face regazonare ;i se reg]ndesc toategrupurile de flori care vor fi amenajate`n prim[var[. “Ideea este s[ se aduc[ceva nou, modern ;i estetic, care s[bucure privirea s[tm[renilor ;i s[ lem]ng]ie sufletele zbuciumate”, asta e

inten\ia ;efului sec\iei Zone Verzi. SCFlorisal vrea ca ora;ul s[ aib[ un covorde iarb[ nou `n fa\a Daciei, `n alt stil caanul trecut. Ca s[ se fac[ acest “cevanou ;i proasp[t”, acum se sap[ de jur`mprejurul parcului ;i se reseam[n[, peo centur[ lat[ de 4 metri. Se lucreaz[r[sturn]nd peste 1.000 de metri p[tra\ide p[m]nt, cu ideea ca `n prim[varaviitoare “s[ se dea un nou imbold”centrului ora;ului Satu Mare.

Potrivit raportului privindstarea mediului (State of theEnvironment Report) al Agen\ieiEuropene de Mediu (AEM), `nultimii 20 de ani s-a constatat osc[dere a emisiilor generate deto\i poluan\ii atmosferici relevan\i.~n cazul anumitor poluan\i emisiileau sc[zut semnificativ, cele deplumb fiind de exemplu redusecu aproximativ 90%. Dar calitateaaerului `n UE este `nc[ destul dedeparte de obiectivele propuse. ~n2008, 45% din popula\ia UE locuia`nc[ `n zone `n care erau dep[;itevalorile limit[ privind particulele`n suspensie (PM10), 49% locuia`n zone ̀ n care era dep[;it[ valoarealimit[ anual[ de NO2, iar 46% `nzone `n care era dep[;it[ valoarea\int[ de O3, considerat[ sigur[pentru s[n[tatea uman[. ~n plus,`ntre 20 ;i 30% din locuitoriizonelor urbane sunt expu;i uneiserii de dep[;iri ale limitelor.

Cel mai recent Eurobarometruprivitor la atitudinile cet[\eniloreuropeni fa\[ de mediu a ar[tatc[ pentru 36% dintre cet[\enipoluarea atmosferic[ reprezint[una dintre primele cinci preocup[ride mediu principale, `n timp cepentru 40% dintre ace;tia poluareadin ora;e este prima problem[ demediu care le vine `n minte. CEavertizeaz[ Rom]nia pentrunerespectarea normelor la calitateaaerului. ~ntruc]t Rom]nia se afl[`n situa\ia de a nu respecta valorilelimit[ privind calitatea aerului `ncazul PM10 – concentra\ii depulberi `n suspensie, Comisia atrimis un aviz motivat `n cadrulac\iunii `n constatareane`ndeplinirii obliga\iilor, aflat[`n curs de desf[;urare. Bucure;teniiau respirat, `n 2010, un aer cuconcentra\ii de pulberi ̀ n suspensie(PM10) de peste trei ori mai maridec]t limita admis[, `n timp cedep[;irile zilnice maxime`nregistrate au fost de peste cinciori mai mari.

Greenpeace a `mplinit 40 deani `n 15 Septembrie 2011. Pentrua marca evenimentul, KumiNaidoo, directorul executivinterna\ional, a f[cut un apel lasocietatea civilă, care să se inspiredin prima călătorie Greenpeace,;i să solicite un viitor mai bunpentru planeta noastră. „Dupăpatru decenii pe parcursul căroraproblemele de mediu au fost aduseîn aten\ia lumii întregi ;i dupăatingerea unor victoriisemnificative în apărarea planetei,astăzi ne confruntăm cu o furtunăperfectă de situaţii de criză<economică, ecologică ;idemocratică. :i nici una nu estemai dificilă decât schimbărileclimatice”, a spus Naidoo. ~nRomânia, cu aceast[ ocazie festiv[,ecologi;tii au afirmat< „FondatoriiGreenpeace au dovedit că un grupmic de oameni devota\i poateschimba lumea, prin protestpa;nic ;i prezen\[ activă. Acestlucru ar trebui să ne inspire ;i săne dăm cu to\ii seama de ce amputea realiza dacă toată societateacivilă ar munci laolaltă prin

~n Belgia nu mai exist[ gropi de gunoi

Greenpeace la 40 de ani

Editorial

Tr[im `n aer poluatParlamentarii sunt de acord cu

introducerea unei taxe de salubritate pentruto\i cet[\enii ;i cu taxarea diferen\iat[ a celorcare colecteaz[ selectiv. ~n condi\iile `n carepeste 50% dintre cet[\enii rom]ni nu pl[tesctaxa de salubritate, iar \intele pentru reciclarecresc `n fiecare an, membrii ParlamentuluiRom]niei reiau dezbaterile pe domeniulgestion[rii de;eurilor, nu mai pu\in de 3proiecte de lege, inclusiv transpunerea cu`nt]rziere a Directivei Europene 2008/98/EC,a;tept]ndu-;i votul `n plen `n proxima sesiuneparlamentar[. Membrii Parlamentului Rom]nsus\in introducerea unei taxe de salubritatepentru to\i cet[\enii precum ;i taxareadiferen\iat[ a celor care colecteaz[ selectivde;eurile. Concluzia survine `n urma unuisondaj efectuat de Centrul Pentru PoliticiDurabile Ecopolis `n parteneriat cu Asocia\iaSalva\i Dun[rea ;i Delta, `n r]ndulparlamentarilor rom]ni. „Sistemul demanagement al de;eurilor din Rom]nia arenevoie de o reform[ radical[ pentru a face fa\[noilor cerin\e impuse de directivele europene,iar instrumentele financiare sunt cele care potproduce schimb[ri structurale ;i pe termenscurt. Centrul pentru Politici DurabileEcopolis sus\ine suprataxarea celor carearunc[ ;i `ncurajarea celor care recicleaz[, iaracest deziderat poate fi atins prin cre;tereataxelor la gropile de gunoi, astfel `nc]t s[devin[ economic nefezabil s[ se mai aruncede;euri ce pot fi reciclate” declar[ Costel Popa,pre;edintele Centrului pentru PoliticiDurabile Ecopolis. ~i vom \ine la curent pecititorii no;tri despre deciziile pe care le vorlua guvernan\ii.

PAGINA VERDE

Rom]nia se num[r[ printre primele \[ri care auaderat la acest proiect de cur[\enie, dup[ ini\iereaacestuia de Estonia, `n anul 2008. Anul trecut, „Let’sDo It, Romania!” a mobilizat peste 200.000 devoluntari care au cur[\at Rom]nia de de;euri. Anulacesta a participat mult mai mult[ lume,organizatorii fix]nd ;i ating]nd o \int[ de circa500.000 de participan\i. S-a apelat la to\i cet[\eniiRom]niei, s-a organizat chiar ;i o ac\iune–pilot,prin care s-a atacat ;i eliminat un morman dede;euri de l]ng[ drumul de acces spre poligonul de

la S]ngeorgiu de Mure;. A participat ;i ministrulMediului ;i P[durilor, Laszlo Borbely, cer]ndprim[riilor s[ sprijine acest proiect, prin asigurareaunei bune colabor[ri cu firmele de salubritate, astfel`nc]t cantit[\ile mari de de;euri colectate s[ fieridicate rapid ;i transportate la depozitele conforme.De asemenea a cerut cet[\enilor s[ participe laaceast[ campanie care are ca efect responsabilizareaoamenilor fa\[ de mediul `n care tr[iesc. Ac\iunea„Let’s Do It, Romania!”, adic[ Ziua de Cur[\enieNa\ional[, s-a desf[;urat pe 24 septembrie.

~n dezbatere taxarea diferen\iat[

„Let’s Do It, Romania!” a fost un veritabil succes

Supliment de educa\ie ecologic[ pentru popula\ie `n colaborare cu Florisal

9 Joi 29 septembrie 2011

Prin urechi ;i coate

„Se introduce colectarea selectiv[ `nmai multe comune din vecin[tateamunicipiului Satu Mare, ;i `n sateleapar\in[toare acestora, unde de;eurile lecolecteaz[ Florisalul” – am dat de ;tire`n urm[ cu c]teva luni. S-a ;i realizatacest lucru, prin `ncheierea de contractecu prim[riile din comunele Botiz,Odoreu, Lazuri, Veti; ;i Dorol\.

La Botiz, de exemplu, au fostamenajate 4 puncte pentru colectareaselectiv[ a de;eurilor, s-au amplasatcontainere tip clopot pentru peturi,sticl[ ;i h]rtii, dar rezultatele nu suntsatisf[c[toare. Degeaba s-au puscontainere pentru colectarea selectiv[ ade;eurilor, dac[ acestea nu se folosesc `nexclusivitate pentru peturi sau h]rtii,cum ar fi normal.

Oamenii arunc[ `n ele tot ce apuc[<g[ini ;i pisici moarte, gunoi dinbuc[t[rie, resturi vegetale, iarb[, fier[rieruginit[, c]rpe etc. Angaja\ii Florisalridic[ containerele tip clopot cumacaraua, f[r[ s[ ;tie ce con\in acestea;i le transport[, dar pe urm[, c]ndtrebuie s[ fac[ sortarea con\inutului, sepomenesc cu tot felul de gunoaiearuncate de-a valma. La Odoreu poateceva mai pu\in, dar `n toate celelalte

comune se `nt]mpl[ la fel. “Primarii s[pun[ amenzi, s[-;i instruiasc[ oamenii,ca sa nu-;i mai bat[ joc de noi, dup[cum nici noi nu ne batem joc de ei.Dorim s[ colabor[m cu cet[\enii dinaceste comune ;i `n continuare, dar `ncondi\ii mult mai bune”, declar[angaja\ii SC Florisal. Iar conducereafirmei Florisal a trimis c]te uncomunicat adresat prim[riilor din Botiz,Odoreu, Lazuri, Veti; ;i Dorol\, cuurm[torul con\inut<

Izola\ia celulozic[ asigur[ un grad ridicat deconfort termic, iar tehnologia modern[ folose;teca materie prim[ h]rtia de ziar reciclat[. De;i pepie\ele europene, `n special nordice, se folose;tecu succes de zeci de ani, la noi izola\ia celulozic[nu este foarte popular[, par\ial din lips[ deinforma\ii, dar ;i dintr-o oarecare reticen\[ lanou. Cu toate acestea, celuloza este un foarte bunizolator termic. Izola\ia celulozic[ modern[folose;te ca materie prim[ h]rtia de ziarreciclat[, din care se extrag fibrele sale brute,tratate apoi cu aditivi speciali pentru a c[p[ta

propriet[\i ignifuge sau protec\ie fa\[ ded[un[tori. Se poate folosi pentru realizareaizola\iei termice at]t pentru pere\i, podele,c]t ;i pentru tavane ;i acoperi;uri, asigur]ndtotodat[ o protec\ie fonic[ ridicat[. Izola\iacelulozic[ poate fi proiectat[ pe orice fel destructur[, iar de obicei este folosit[ la interior;i la mansarde. Are avantajul c[ se instaleaz[repede. De pild[, o suprafa\[ de 120 metrip[tra\i poate fi acoperit[ `n 3-4 ore cu unstrat de 10 centimetri, `n func\ie decomplexitatea structurii.

10 Joi 29 septembrie 2011

ACTUALITATEA

Locuin\ele se pot izola ;i cu ziare reciclate

Sec\ia Zone Verzi a SC FLORISALa plantat `n Centrul Vechi, `n fa\aHotelului Dacia, frumoase panselu\erezistente la frig ;i ghea\[.

Panselu\ele (Viola witrockiana) suntplante bienale, adic[ au un ciclu vital dedoi ani de zile. Sunt unele din cele maiobi;nuite flori de la noi ;i sunt `n m[sur[s[ coloreze peisajul unei gr[dini.

Panselu\ele sunt nepreten\ioase,prezint[ o palet[ foarte variat[ de culori;i o diversitate de dimensiuni ale florilor.De aceea cu ele se pot forma suprafe\ede flori deosebite. O imagine frumoas[se ob\ine dac[ se efectueaz[ plant[rimixte cu panselu\e ;i alte flori bienale.Angaja\ii societ[\ii Florisal au compusronduri multicolore, prin plantarea desoiuri identice dar de culori diferite de

panselu\e (alb, albastru, bordo, galben),ronduri omogene din panselu\e deaceea;i culoare ;i ronduri mixte dinpanselu\e ;i alte soiuri de flori.

Plantarea panselu\elor de diferiteculori va continua, `n speran\a ca ele s[\in[ p]n[ `n prim[vara anului viitor,p]n[ `n luna aprilie, c]nd va r[s[ri nouagenera\ie de flori, corespunz[toareanului 2012.

Panselu\ele sunt frumoase;i foarte rezistente

La \ar[, colectarea selectiv[ d[ dureri de cap `n loc de foloase

Între 21-30 septembrie 2011, peste500 de activi;ti din întreaga Europă ;idin România, se afl[ la Ro;ia Montanăla o tabără de solidaritate fărăprecedent. Evenimentul este organizat

de re\eaua interna\ională Reclaim theFields, cu sus\inerea a numeroaseorganiza\ii ;i persoane din Europa.Opozi\ia locală de la Roșia Montană s-a format în anul 2000, când companiacanadiană Gabriel Resources – fărăexperien\[ în minerit, și-a anun\atinten\ia de a distruge satul istoric RoșiaMontană, prin construirea celei maimari mine de aur la suprafa\ă dinEuropa. În peste 10 ani de rezisten\ă,campania „Salva\i Roșia Montană!”, amobilizat cu succes mii de oameni și a\inut pe loc proiectul minier.

Luni, 19 septembrie 2011, din fa\aPrefecturii Bac[u, doi tineri au pornitpe jos p]n[ la Bucure;ti, PalatulCotroceni, `ntr-un mar; `ntitulat

MAR:UL AURULUI sau AURPENTRU PRE:EDINTE. Pe parcurs lis-au al[turat mul\i tineri, din toatejude\ele \[rii. Men\ion[m ;imobilizarea societ[\ii civile, prineforturile c[reia au fost str]nse 26.000semn[turi `n treizeci de zile de lalansarea seriei de peti\ii adresateinstitu\iilor statului de c[tre societateacivil[, iar `n ultimele 10 s[pt[m]ni aufost organizate 8 ac\iuni de protest ;i unfestival de amploare, FanFest, la care auparticipat peste 1.500 de persoane.MAR:UL AURULUI sau AURPENTRU PRE:EDINTE s-a organizatcu sprijinul sus\in[torilor campaniei“Salva\i Ro;ia Montan[!” ;i este ourmare fireasc[ a ultimelor declara\iiale pre;edintelui Traian B[sescureferitoare la exploatarea de la Ro;iaMontan[. Pornind de la premiza c[aurul de la Ro;ia Montan[ va aduce unbeneficiu imens Rom]niei, B[sescu`ncearc[ s[ conving[ rom]nii c[exploatarea propus[ de companiacanadiană RMGC este una benefic[. :iasta `n ciuda opozi\iei tuturorinstitu\iilor, cercet[torilor, cet[\enilorcare au declarat deja de mai mul\i anic[ aceast[ exploatare este un dezastruuman, ecologic, economic ;i culturalpentru Rom]nia ;i locuitorii ei. :ipentru ca acest mar; s[ aib[ ;i o valoaresimbolic[, unul dintre ini\iatori ducepersonal la Palatul Cotroceni,pre;edintelui Traian B[sescu, obuc[\ic[ de aur< „Aceasta este o dona\iedin partea familiei mele pentru ca s[lase `n pace aurul de la Ro;ia Montan[”,a declarat.

To\i cei care doresc s[ asculte pe viupovestea temerarilor, ce au participat laacest mar;, mai au dou[ zile la`ndem]n[< sunt a;tepta\i la Ro;iaMontan[ p]n[ `n 30 septembrie, laTab[ra Interna\ional[ Reclaim theFields.

La mar; cu aur pentru pre;edintele B[sescu

Dou[ sec\ii ale Florisalului -salubrizarea stradal[ ;i cea care se ocup[de `ntre\inerea zonelor verzi – au ;i`nceput preg[tirile pentru desz[pezire.Nu-i de mirare, ;i nimeni nu poate s[spun[ c[ ar fi prea devreme, deoarecevremea e mai mult dec]t capricioas[< azie secet[ ;i soare puternic, iar m]ine poatechiar s[ ning[. ~n Austria deja a ;i nins,zdrav[n, pe la mijlocul lunii septembrie, ca niciodat[!

~n luna septembrie angaja\iiFlorisalului au f[cut preg[tirea utilajelorpentru amestecurile de substan\echimice care se folosesc iarna ;i au f[cutaprovizionarea cu sare ;i clorur[ demagneziu. Lucr[rile de iarn[ se vorefectua cu 6 “s[r[ri\e”, 14 lame de ̀ mpinsz[pada ;i alte ma;ini, c]te vor fi necesare.De asemenea s-a instruit echipapermanent[, care se ocup[ de preg[tireasolu\iilor chimice. Oamenii sunt gatapentru a folosi echipele de interven\ie,dac[ se `nt]mpl[ s[ fie viscol. Totpersonalul este instruit, fiecare om ;tiece sarcini `i revin ;i de ce utilaj var[spunde. Sec\ia Zone Verzi ;i-a formatechipele pentru desz[pezire pentrufiecare parc, dac[ va c[dea z[padatimpuriu ;i se va depune un strat maigros de 5 cm oamenii se vor prezenta lalucru automat, cu lopata `n m]n[. Dac[nu va fi z[pad[, mai bine pentru toat[

lumea, dar dac[ va fi, fiecare om dinechip[ va ;ti de unde s[ ia lopata ;i se vaapuca automat de lucu< va face c[r[ri, cas[ deblocheze trecerile de pietoni ;i aleiledin parcuri, pe dig, pe bulevardulTransilvaniei. Obiectivul este s[ se poat[circula pe arterele principale ale ora;uluiSatu Mare oricare ar fi condi\iile meteo.

~n ce prive;te desz[pezirea, angaja\iisociet[\ii Florisal deja au dob]ndit osolid[ experien\[. Dup[ explica\iile lor,procedeul este c]t se poate de simplu<c]nd ninge se trage un strat de lichid declorur[ de magneziu, ca s[ nu se lipeasc[z[pada de asfalt. Dup[ ce ninge se trececu plugul, ca s[ se cure\e drumul. Seaplic[ sare umectat[, care con\ine solu\ie

de clorur[ de magneziu, ceea ce ajut[ latopirea z[pezii. Se ;tie c[ sarea sub 8grade nu ac\ioneaz[, deci se folose;teclorur[ de magneziu, ca s[ aib[ efecte ;ila temperaturi joase. Exist[ ;i un grafic,care zice clar ce concentra\ie de solu\ietrebuie folosit[, `n func\ie detemperatur[. Poate s[ ning[ ̀ n voie, totuleste bine preg[tit. C]nd este nevoie, seiese cu o `ntreag[ coloan[ de utilaje,pentru a face desz[pezire mecanic[. Pel]ng[ asta, se face ;i desz[pezire manual[,de exemplu `n parcuri ;i la treptelepodului. Reamintim cititorilor no;tri c[amestecul de clorur[ de magneziu nueste d[un[tor nici vegeta\iei, nicis[n[t[\ii oamenilor sau animalelor.

Florisalul e preg[tit pentru desz[pezire

Cu regrete constat[m c[ `nac\iunea de colectare selectiv[ amaterialelor reciclabile, `n comunadumneavoastr[ nu sunt respectatenici cele mai elementare norme decolectare, containerele destinatecolect[rii selective fiind ̀ nc[rcate cudiferite materiale str[ine< gunoimenajer, anvelope, animale moarteetc. Rug[m s[ lua\i m[suri pentrureglementarea situa\iei create, dac[dori\i `n continuare s[ maiconlucr[m, `n caz contrar vom fiobliga\i s[ retragem containereledestinate colect[rii selective, puse ladispozi\ia popula\iei din localit[\iledumneavoastr[.

Joi 29 septembrie 2011 11

AC}IUNI FLORISAL

Problema schimbărilor climatice generate depoluare este o temă majoră în dezbaterileinstitu\iilor europene. Preocuparea pentrureducerea efectelor acestora presupune ;inumeroase reglementări în domeniu, o sumă desarcini, o multitudine de ini\iative, de noitehnologii.

Gestionarea de;eurilor provenind dindiversele industrii ;i a gunoiului menajer esteînsă o afacere cu implica\ii la nivelul întregiisocietă\i. România nu este în afara acestorpreocupări.

Dăm doar câteva elemente de politică amediului puse în aplicare în ultimii ani<închiderea gropilor de gunoi ;i amenajarea altora,mai pu\ine la număr ;i care se doresc a fi„ecologice”, constituirea unor asocia\iiintercomunitare de gestionare a de;eurilor,înfiin\area unor centre de colectare ;i sortare areziduurilor, colectarea selectivă ;i apari\ia unorunită\i de reciclare, modernizări de instala\ii determoficare ;i producere a energiei electrice învederea folosirii ca ;i combustibil a gunoiuluimenajer.

Gestionarea de;eurilor are serioase implica\ii sociale

Firmele s[tm[rene continu[ s[ deab[taie de cap, refuz[ s[ participe laaceast[ b[t[lie mare ;i constant[pentru a men\ine ora;ul curat. La`nceput pentru c[ nu vroiau s[ `ncheiecontracte de salubrizare, acum pentruc[ nu vor s[ achite contravaloareafacturilor.

Reamintim c[ am scris anterior, `n2010 ;i 2011, `n repetate r]nduri despreaceast[ situa\ie, f[r[ a ob\ine`mbun[t[\irea considerabil[ a situa\iei<„S-au verificat societ[\ile comerciale careau contracte `ncheiate cu SC Florisal SA;i s-a constatat c[ mai sunt multe care nuau contract” – mai 2010. „Se facdemersuri pentru `ncheierea decontracte, ac\iune care va continua ;i `nlunile urm[toare. S-au g[sit un jur de 100de firme `n aceast[ situa\ie” – iulie 2010.„Dup[ identificarea persoanelor juridice,acestea vor fi invitate s[ ̀ ncheie contracte,`n baza hot[r]rii consiliui local” –ianuarie 2011. „Mai sunt cazuri `n carese vede la fa\a locului, c[ multe persoanejuridice efectiv nu au recipien\i pentrude;eurile menajere” – aprilie 2011. Iat[care este situa\ia ̀ n septembrie 2011< “~nSatu Mare sunt 139 de firme care efectivrefuz[ s[ pl[teasc[ pentru transportulgunoiului. Unele au restan\e de 5 luni,altele de 10 sau chiar de 17 luni. Situa\iaa ajuns critic[. S[ cerem reziliereacontractelor cu aceste firme nu ar fisolu\ia ideal[, pentru c[ atunci se creeaz[posibilitatea depozit[rilor ilegale, ceea cear murd[ri ora;ul. S-a atras aten\iaprim[riei ;i consiliului local s[ cautesolu\ii, fie prin retragerea autoriza\iei defunc\ionare, fie prin aplicarea unoramenzi considerabile acestor firme”.

~n luna septembrie a `nceputamenajarea ;i betonarea platformelorpe care se vor amplasa containerele, lanoile puncte gospod[re;ti `nchise.Prim[ria Satu Mare a aprobat 259 de

loca\ii, iar `n momentul de fa\[ `n jurde 10 puncte noi deja au betonulturnat. Lucrarea a ̀ nceput ̀ n cartiereleMicro 15 ;i Micro 16.

La ̀ nceputul lunii octombrie vor figata primele “cu;ti ̀ nchise”, pe care le-am prezentat `n num[rul nostruanterior, dar o facem din nou, lasolicitarea cititorilor, care ni s-auadresat cu `ntreb[ri, imediat ce auv[zut noile funda\ii de beton.Toat[lumea vede `n ce hal arat[ acumpunctele gospod[re;ti, nu-i greu de

imaginat, c[ se va `mbun[t[\i situa\ia,c]nd vor fi gata cele `mprejmuite cus]rm[.

Avantajul principal este c[ nu sevor putea deschide, deci nu se va putea

intra `n interiorul acestora. Evident,pentru marea majoritate a cet[\enilorasta este o veste bun[ ;i abia a;teapt[s[ se materializeze. Pe de alt[ parte, nue ;tire bun[ pentru cei care `;i petrecziua scotocind prin gunoaie,`mpr[;tiind peste tot con\inutulcontainerelor. Nici pentru copiii \igani,care `;i petrec ziua `ntreag[ `ninteriorul containerelor. De acum`nainte poate `;i vor `ndrepta aten\iaspre alte interioare, poate chiar ajungs[ vad[ cum arat[ ;colile pe din[untru.

Noile puncte gospod[re;ti au temelii solide

Ne bucur[ faptul c[ s[tm[renii`ncep s[ devin[ mai receptivi lacolectarea selectiv[< din ce `n ce mairar se `nt]mpl[ s[ amestece h]rtia cuplasticul sau alte de;euri, `n clopoteleverzi, galbene ;i albastre amplasate pestr[zile ora;ului.

~n ce prive;te colectarea selectiv[la nivelul institu\iilor, nu mai suntprobleme. Ac\iunea a pornit greu, dar

acum se merge din ce `n ce mai bine.Chiar au ajuns s[ solicite Florisaluluiridicarea containerelor pline cuurgen\[, deoarece reu;esc s[ le umple`n timp record. La asta contribuie ;ifaptul, c[ institu\iile statale primescperiodic controale din partea g[rzii ;iagen\iei de mediu. Li se solicit[ actedoveditoare referitor la cantit[\ile dede;euri recolectate selectiv.

Punct ro;u pentru institu\iile publice

Unele firme au acumulatrestan\e timp de 17 luni

Vasile Iaco; estecoordonatorul activit[\iipoli\i;tilor ecologici aiFlorisalului. Despre rezultateob\inute, adic[ depoziteleclandestine de moloz ;i altemald[re de de;euri ar putea relatac]t e ziua de lung[. Pentru c[ `ndomeniul lui legendara expresie

“munca lui Sisif “ se potrive;temai ceva ca inelul pe deget. Iat[;i c]teva dintre rezultatele luniiseptembrie<

~n Solidarit[\ii, strada Mirce;ti s-adepistat un depozit de 2 mc, de amestecde moloz ;i s-au aplicat 2 sanc\iunicontraven\ionale. La punctulgospod[resc 615 de pe strada Gladiolei,

sunt depozite clandestine de vegeta\ie ;imoloz. Pe l]ng[ clopotele pentrucolectare selectiv[ de pe stradaMileniului, cam de vreo lun[ ;i jum[tatetot apar depozite de de;euri menajere,de;i este `n plin ora;, vizavi de hotelulSport, ceea ce e o lips[ de bun sim\considerabil[ din partea cet[\enilor. Aparinclusiv coji de ou[ ;i cofraje pentru ou[.“Suntem pe urmele acestor oameni ;i-ivom depista `n cur]nd”, promite VasileIaco;. Se vor g[si ;i autorii de pe stradaSlavici, unde s-au g[sit resturi de toatefelurile, `n special vegetale, provenite dela o flor[rie. Situa\ia este critic[ ;i pemalul st]ng al Some;ului, de exemplu lapunctul gospod[resc 420, care se afl[ pebulevardul Independen\ei col\ cuJubileului. De fel ca la punctulgospod[resc 415, tot `n aceast[ zon[. PeIndependen\ei col\ cu Uzinei, la punctulgospod[resc 427 ;i pe strada Mure;ul s-a aruncat moloz ;i alte murd[rii, pe l]ng[containere, acolo unde nu le este locul.Poli\i;tii ecologici lucreaz[ la identificareaautorilor acestor contraven\ii. În perioada1 – 15 septembrie poliţi;tii ecologici auaplicat 13 sanc\iuni contraven\ionale, dincare 6 cu avertisment ;i 7 cu amendă, învaloare totală de 1.700 lei.

N-avem mori de v]nt, dar avem depozite clandestine de de;euri

12 Joi 29 septembrie 2011

MAGAZIN

Spania inten\ioneaz[ s[ creeze circaun milion de locuri de munc[ `nurm[torii zece ani `n industriareducerii emisiilor de carbon, ca solu\iela problemele sale economice, anun\[publica\ia “Business Green”. Prezent lao mas[ rotund[ privind energiileregenerabile, prim-ministrul spaniolJose Luis Rodriguez Zapatero, adeclarat c[ industriile ecologice arputea juca un rol major `n atenuarea

crizei ;omajului. ~n luna septembrie,Spania a dublat \inta sa pentru energieregenerabil[. Potrivit primuluiministru Zapatero, aceast[ m[sur[,combinat[ cu o cre;tere `n transportverde, ar putea crea mai mult de unmilion de locuri de munc[ `ntr-o \ar[`n care num[rul ;omerilor a ajuns lapatru milioane. ”Estim[m c[, dac[ vomgrupa industriile durabile, transportulsustenabil, educa\ia durabil[ ;i eco-

industriile, exist[ un poten\ial deaproximativ un milion de locuri demunc[ `n economia de mediu durabil[,`n urm[torul deceniu”, a spus primulministru.

~n timp ce economia Spaniei sezbate, `n prezent, s[ supravie\uiasc[, ear[m]ne una dintre puterile europene `nmaterie de energie solar[ ;i eolian[ ;iare obiective ambi\ioase pentruextinderea re\elei feroviare de mare

vitez[. ~n Europa, Spania este dep[;it[doar de Germania la produc\ia eolian[onshore, iar guvernul spaniolinten\ioneaz[ s[ dezvolte masiv ;isectorul de biomas[. ”Economia verdereprezint[ un poten\ial mare pentru agenera locuri de munc[ `n viitor ;ipentru a ajuta la transformareaeconomiei na\ionale `ntr-una maicompetitiv[”, a ad[ugat Jose LuisZapatero.

Pentru a avea un comportament eco-responsabil trebuie s[ ne schimb[mmentalit[\ile ;i obiceiurile. Trebuie s[ fimcon;tien\i c[ `n fiecare zi avem ocazia s[ reducem impactul negativ asupramediului generat de activit[\ile noastre.

Grupul Verzilor dinGermania a adus `n discu\ie,`ntr-o `ntrunire desf[;urat[ la`nceputul lunii septembrie,riscurile juc[riilor sexuale,spun]nd c[ la fabricarea lor suntfolosite cantit[\i excesive deplastifian\i ;i alte substan\echimice nocive, scrie Le Figaro.

De asemenea, ei au constatat c[ nuexist[ norme `n vigoare care s[ limiteze`n vreun fel cantit[\ile de substan\efolosite la realizarea accesoriilor. “Falsapudoare sau pretinsele tabuuri nutrebuie s[ `mpiedice informareaconsumatorilor ;i efectuareacontroalelor”, a declarat Volker Beck,unul dintre liderii Partidului Verde dinGermania. Verzii au `ntocmit ;i lista de

boli de care sunt responsabili ftala\ii(plastifian\i care pot reprezenta p]n[ la58% din masa juc[riilor sexuale).Diferite forme de cancer, tulbur[rihormonale, diabet, infertilitate sau chiarobezitate sunt numai c]teva dintreafec\iunile pe care le pot provocajuc[riile sexuale.

~n cadrul unei reuniuniguvernamentale, membrii PartiduluiVerde au `ntrebat `n ce m[sur[ estereglementat[ cantitatea anumitorsubstan\e cancerigene cunoscute dincomponenta vibratoarelor ;i aproduselor asem[n[toare. Ace;tia auadus `n discu\ie necesitatea impuneriiunui control al juc[riilor sexuale,precum ;i a existen\ei unui plan deac\iune guvernamental[ pentrureducerea substan\elor d[un[toare careintr[ `n componen\a accesoriilor.

Partidul Verde din Germania`ncepe o campanie

`mpotriva juc[riilor sexuale

Folosind energia solar[ ;i eolian[ se reduc emisiile de carbon

Cultivarea salciei scandinave ;i astufului chinezesc este abia la începutîn România, spre deosebire de alte \ărieuropene. Românii nu se înghesuie săcultive „bălării“ eficiente energeticpentru că nu primesc subven\ii, de;i oastfel de cultură poate înlocuiîncălzirea cu lemne, cu motorină saucu gaz. Spre deosebire de alte statemembre ale Uniunii Europene, undeguvernele acordă subven\ii consistentepentru cultivarea „buruienilor”calorice, România nu acordă, cel pu\indeocamdată, niciun ajutor fermierilorcare ar dori să încerce cre;tereaplantelor energetice. Contraexemplelese găsesc chiar în vecinătatea imediată<Ungaria, ;i ea încă la început, de\inedeja peste 2.000 de hectare cu astfel deculturi, în timp ce în Suedia suntcultivate peste 50.000 de hectare.Avântul agricultorilor europeni vinenu doar de la subven\iile primite, ci ;ide la beneficiile pe care le au de peurma plantelor.

Salcia energetică ori stufulchinezesc, cunoscut ;i ca iarbaelefantului, sunt două dintre plantelecultivate pentru proprietă\ile lor

calorice superioare. Cu alte cuvinte,briche\ii sau pele\ii fabrica\i din acesteplante ard mai bine decât lemnul,gazul ori motorina. Speciali;tii spun căprintre avantajele „superburuienilor”se numără faptul că ele se cultivă osingură dată ;i se pot exploata anual,pentru o perioadă de până la 25 de ani,ceea ce califică aceste plante să fieconsiderate surse de energieregenerabilă. Un alt avantaj imediat arfi protejarea pădurilor, pentru că nu armai fi necesare tăieri masive de copacipentru lemne de foc. Salcia, deexemplu, cre;te înaltă de 7 metri, iarun hectar produce 40 de tone dematerial lemnos pe an.

Speciali;tii spun că în condi\iileclimatice de la noi din \ară ar putea fi

cultivate atât salcia energetică, cât ;istuful chinezesc ;i anghinarea. VajdaLajos, pre;edintele Asocia\iei „GreenEnergy”, una dintre asocia\iile care seocupă de aducerea ;i cultivarea acestuitip de plante, declară că sunt foartemulte terenuri nefolosite, mai ales înzona râurilor, unde există un mediupropice pentru astfel de plante.

Puterea calorică a unui kilogramde salcie este de 5,7 kWh, iar a unuikilogram de stuf - 4,75 kWh, în timpce puterea calorică a unui kilogram dematerie lemnoasă foioasă este de 3,1-4,2 kWh.

Încălzirea cu salcie sau stufchinezesc este avantajoasă deorece numai tai pădurea, dar spre deosebire delemn se poate face ;i centralizat. Înplus, încălzirea cu plante energeticeeste de 10 ori mai ieină decât cea cumotorină ;i cu 30% decât cea cu gaz.

:tirea bun[ este c[ `n cur]ndSenatul Romaniei va lua `n discu\ie,Proiectul de lege privind acordarea destimulente pentru culturile de planteenergetice. Dup[ ce proiectul de legeva fi aprobat de Senat, el va intra `ndiscu\ia Camerei Deputa\ilor.

Agricultorii care cultiv[ planteenergetice vor putea solicita ajutoarefinanciare nerambursabile, inclusivpentru `ngrijirea planta\iei p]n[ larecoltare. Valoarea maxim[decontabil[ pentru un hectar va fi de10.000 de euro, iar valoarea maxim[anual[ decontabil[ pentru unproduc[tor va fi de 100.000 de euro.

Vom cultiva „b[l[rii“ eficiente energetic

Guvernul de la Londra a hot[r]t s[construiasc[ zece ora;e ecologicepentru a combate obezitatea, precum;i al\i factori de risc pentru s[n[tate.Obezitatea ;i `nc[lzirea global[reprezint[ dou[ dintre cele maiimportante probleme cu care seconfrunt[ `n prezent Marea Britanie.Cele zece ora;e ecologice vor fi ridicatedup[ modelul unor alte localit[\iasem[n[toare, construite deja `nFran\a, Finlanda sau Australia.Re;edin\ele, g]ndite mai ales pentrugenera\iile tinere, au reu;it s[contribuie substan\ial la ̀ mbun[t[\ireastilului de via\[ ;i au redus cu 10%obezitatea `n cazul copiilor cu v]rstecuprinse `ntre 7 ;i 12 ani. Ora;ele ecoau o mul\ime de drumuri specialamenajate pentru biciclete, astfel ̀ nc]t;colarii s[ se poat[ deplasa mereu cuacest mijloc de transport. ~n ;coli vorexista programe speciale prin carecopiii vor fi sf[tui\i s[ consume numaialimente s[n[toase, iar sportului i seva acorda locul cuvenit `n programa;colar[. Pentru adul\ii care vor s[ aflecare este starea lor de s[n[tate, vor fiinstalate corturi sanitare peprincipalele artere comerciale.Num[rul spa\iilor verzi va fi m[ritconsiderabil, iar locurile pentru joac[;i recreere vor ocupa un loc de frunte`n planul de urbanism. Un astfel deora; este conceput pentru 20.000 delocuitori, iar facilit[\ile pe care lepresupune nu fac dec]t s[ `nt[reasc[faptul c[ un om s[n[tos are nevoie, `nprimul rand, de un mediu s[n[tos.Britanicii nu se opresc aici. Eiinten\ioneaz[ s[ reproiecteze ;i uneledintre cele mai insalubre ora;e aflate`n nordul \[rii, c]t ;i unele cartiere dinLondra, pentru ca ele s[ ofere condi\iide via\[ mai s[n[toase.

Combaterea obezit[\ii

Compania Coca-Cola a anun\atrecent c[ va livra produsele c[trepie\ele urbane cu ajutorul vehiculelorelectrice. Astfel, c[tre sf]r;itul luniiseptembrie, ;ase vehicule electriceeStar ̀ ;i vor face apari\ia pe str[zile dinSan Francisco, New York City,Washington D.C., Connecticut ;i LosAngeles, potrivit Energy Boom.Fabricate de compania Navistar,vehiculele eStar au o autonomie de 160de kilometri ;i pot fi re`nc[rcatecomplet `n ;ase p]n[ la opt ore. Deasemenea, zgomotul produs de acestevehicule este aproape insesizabil, iarparbrizul special asigur[ o vizibilitatede 180 grade. Gigantul american de\ine`n Statele Unite 650 de camioanehibride, iar p]n[ la sf]r;itul acestui anflota Coca-Cola va avea 750 devehicule alimentate cu combustibilialternativi. Folosirea vehiculelor hibrida redus consumul de combustibil ;iemisiile de gaze cu efect de ser[ cu30%.

Noi vehicule electrice

Schimb[rile climatice vor afectaconexiunile wi-fi ;i vor provoca peneregulate de electricitate, afect]nddramatic traficul feroviar din MareaBritanie, dac[ statul britanic nu va investimiliarde de lire sterline, a avertizatCaroline Spelman, secretar de stat `nMinisterul Mediului, citat[ de eTelegraph. Vor fi pene de curent dese ;ire\ele wireless nefunc\ionale, din cauzaschimb[rilor climatice dramatice.Sectorul transporturilor se preg[te;tedeja pentru temperaturi de peste 40 degrade Celsius, care ar putea conduce laavarii pe ;inele ferate. Marea Britanie are`n plan o investi\ie de 200 milioane delire sterline, pe o perioad[ de cinci ani,`n sisteme care s[ amortizeze efectelenegative ale schimb[rilor climatice, adeclarat Spelman, la inaugurarea unuiastfel de sistem la Gara Blackfriars dinLondra. Recent, Gara Blackfriars dinLondra a fost dotat[ cu panouri solare ;iun sistem de colectare a apei de ploaiepentru a face fa\[ mai bine penelor decurent. Dar suma aceasta nu va fi

suficient[ pentru a stopa impactuleconomic al schimb[rilor climatice dac[este investit[ `n sectoarele nepotrivite.Secretarul de stat a avertizat c[ vor fi ploi,secete ;i valuri de c[ldur[ severe `nurm[torii 50-100 de ani, pe teritoriulMarii Britanii, din cauza `nc[lziriiglobale, ca rezultat al ac\iunii umane.„Economia britanic[ este construit[ petransportul ;i re\elele de comunica\iieficiente ;i pe sistemele fiabile defurnizare a apei ;i electricit[\ii. Dareconomia nu poate cre;te dac[ au locrepetate pene de curent, dac[ m[rfurilenu pot fi transportate - din cauzadrumurilor inundate sau a c[ilor feratedistruse - sau dac[ semnalele wirelesssunt afectate de averse puternice sautemperaturi ridicate. Prognoz[m oinvesti\ie de 200 miliarde de lire sterline`n infrastructur[, pentru urm[torii cinciani. Dar dac[ instala\iile care sus\insocietatea nu pot face fa\[ inunda\iilor,secetelor ;i ̀ nghe\ului iernii, atunci ace;tibani vor fi investi\i degeaba“, a declaratSpelman.

Efectele dramatice ale schimb[rilor climatice

Stuf chinezesc sau iarba elefantului

Salcia suedez[ nu e comestibil[ ;inici nu are vreun rol decorativ. Dare foarte bun[ de pus pe foc. Ardemai tare dec]t gazul. Cre;te uimitorde repede, 3 centimetri pe zi, iar dinlemnul s[u se ob\ine mult r]vnitabiomas[, un combustibil de mareviitor.