1

IAS 33 „REZULTATUL PE ACŢIUNE”

Acţiunea comună este un instrument de capital, subordonat tuturor celorlalte clase de

instrumente de capital.

Acţiunea comună potenţială este un instrument financiar sau un alt contract care poate

să acorde deţinătorului acesteia dreptul la acţiuni comune.

Warrant-urile sau opţiunile sunt instrumente financiare care acordă deţinătorului lor

dreptul la acţiuni comune.

Instrumentul financiar este orice contract care generează un activ financiar în conturile

unei societăţi şi o obligaţie financiară sau un instrument de capital în conturile altei societăţi.

Instrumentul de capital constă în orice contract care determină un interes rezidual în

activele unei societăţi, după ce s-au dedus toate datoriile.

Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie,

de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este

determinat obiectiv.

Rezultatul pe acţiune de bază (RAB).

RAB = (B) respectivexercitiul in circulatie in comune actiunilor a ponderata Media

(A) comune actiunilor toarecorespunza uiexercitiul aferenta netapierderea sau Profitul

alepreferentiDividende

- uiexercitiul al netProfitul

comune actiunilor

torcorespunza netProfitul=

alepreferentiDividende

uiexercitiul a netaPierderea

comune actiunilor

toarecorespunza netaPierderea+=

Numărul de acţiuni comune aflate în circulaţie la începutul exerciţiului

- Numărul de acţiuni comune răscumpărate

12

circulatie in aflat au-s actiunile care in luni de Numarul

+ Numărul de acţiuni comune emise

12

circulatie in aflat au-s actiunile care in luni de Numarul

= Media ponderată a acţiunilor comune în circulaţie în exerciţiul respectiv

Acţiunile preferenţiale se deosebesc de acţiunile comune prin faptul că, în timp ce

acţiunilor comune le sunt aferente dividende fluctuante în funcţie de rezultatul exerciţiului,

acţiunilor preferenţiale le sunt aferente dividende fixe indiferent de rezultat.

Valoarea dividendelor preferenţiale, dedusă din profitul net este:

a) valoarea oricăror dividende preferenţiale aferente acţiunilor preferenţiale

noncumulative declarate în exerciţiul respectiv;

b) întreaga valoare a dividendelor preferenţiale cumulative, indiferent dacă asemenea

dividende au fost declarate sau nu.

În majoritatea cazurilor, acţiunile comune sunt luate în calculul mediei ponderate a

numărului de acţiuni comune de la data din care contravaloarea acestora se înregistrează drept

creanţă (de obicei data când au fost emise).

Emisiuni de acţiuni gratuite. În cazul în care sunt emise în mod gratuit acţiuni comune,

aceste emisiuni cresc numărul de acţiuni comune în circulaţie, dar nu măresc resursele existente.

Numărul acţiunilor comune în circulaţie se ajustează, pentru a reflecta variaţia numărului

acestora, ca şi când operaţiunea ar fi avut loc la începutul primului exerciţiu reportat

Emisiuni de drepturi. Numărul de acţiuni comune ce trebuie utilizat pentru toate

perioadele anterioare emisiunii de drepturi este:

Factor emisiune de inainte circulatie incomune actiuni de Numarul

recalculatactiuni Numar

×=

2

unde:

rdrepturilo aexercitare dupa actiune pe teoretica Valoarea

rdrepturilo iexercitari inaintea actiune pe justa Valoarea Factor =

Iar valoarea teoretică pe acţiune se calculează astfel:

rdrepturilo aexercitare dupaemise actiuni de Numarul

rdrepturilo aexercitare de inaintecirculatie in actiuni de Numarul

rdrepturilo aexercitare dupaprimita totala Suma

rdrepturilo aexercitare de inainte

circulatie in actiunilor a justa Valoarea

rdrepturilo aexercitare dupa

actiune pe teoretica Valoarea

+

+

=

Rezultatul pe acţiune diluat (RAD).

Pentru calcularea rezultatului pe acţiune - diluat, profitul net corespunzător acţionarilor

comuni şi media ponderată a acţiunilor în circulaţie se ajustează cu influenţele tuturor acţiunilor

comune potenţiale diluante.

Rezultatul pe acţiune - diluat se calculează în concordanţă cu metoda de calcul al

rezultatului pe acţiune - de bază, luându-se în calcul, în acelaşi timp influenţa tuturor acţiunilor

comune potenţiale diluante aflate în circulaţie în exerciţiul respectiv, şi anume:

a) profitul net aferent exerciţiului, corespunzător acţiunilor comune, se măreşte cu

valoarea după impozitare a dividendelor şi a dobânzii recunoscute în acel exerciţiu, aferentă

acţiunilor comune potenţiale diluante şi ajustată în funcţie de orice alte modificări ale veniturilor

sau cheltuielilor determinate de conversia acţiunilor comune potenţiale diluante;

b) media ponderată a acţiunilor comune în circulaţie se măreşte cu media ponderată a

acţiunilor comune suplimentare care s-ar fi aflat în circulaţie în cazul conversiei tuturor acţiunilor

comune potenţiale diluante.

Rezultatul - diluat. În scopul calculării rezultatului pe acţiune - diluat, valoarea

profitului net sau a pierderii nete aferente exerciţiului, corespunzătoare acţiunilor comune, trebuie

ajustată cu efectul elementelor de mai jos, ulterior cheltuielii cu impozitul pe profit: (a) orice

dividende aferente acţiunilor comune diluante, care au fost deduse pentru obţinerea profitului net

corespunzător acţionarilor comuni; (b) dobânda aferentă acţiunilor comune potenţiale diluante,

recunoscută în exerciţiul respectiv; şi (c) orice alte modificări ale veniturilor şi cheltuielilor

determinate de conversia acţiunilor comune potenţiale diluante.

După ce acţiunile comune potenţiale au fost transformate în acţiuni comune, nu se mai

înregistrează dividende, dobândă, alte venituri sau alte cheltuieli asociate acţiunilor comune

potenţiale. Noile acţiuni comune vor participa la profitul net corespunzător acţionarilor comuni.

Necesitatea calculării şi prezentării acestui indicator, însoţit de rezultatul pe acţiune - de

bază, este generată de faptul că societăţile intră uneori în angajamente de emisiune de acţiuni în

viitor, care modifică rezultatul pe acţiune - de bază.

Acţiunile comune potenţiale diluante se consideră a fi convertite în acţiuni comune la

începutul perioadei sau la data emisiunii acţiunilor comune potenţiale.

Acţiunile comune potenţiale trebuie tratate ca diluante numai atunci când conversia lor în

acţiuni comune va duce la o scădere a profitului net pe acţiune rezultat din activităţile în curs de

desfăşurare.

În scopul calculării rezultatului pe acţiune - diluat, numărul de acţiuni comune trebuie să

fie egal cu media ponderată a numărului de acţiuni comune în circulaţie plus media ponderată a

numărului de acţiuni comune care s-ar emite cu ocazia conversiei în acţiuni comune a tuturor

acţiunilor comune potenţiale diluante. Acţiunile comune potenţiale diluante se consideră a fi

transformate în acţiuni comune fie la începutul exerciţiului, fie la data emisiunii de acţiuni

comune potenţiale, dacă aceasta este ulterioară.

Ca şi în cazul calculului rezultatului pe acţiune - de bază, acţiunile comune, a căror

emisiune depinde de apariţia anumitor evenimente, se consideră în circulaţie şi se includ în

calculul rezultatului pe acţiune diluat dacă s-au îndeplinit respectivele condiţii.

3

În scopul calculării rezultatului pe acţiune - diluat, o societate trebuie să ia în considerare

exercitarea opţiunilor diluante şi a altor acţiuni comune potenţiale diluante ale societăţii. Sumele

estimate din aceste emisiuni se consideră că ar fi fost primite din emisiunea de acţiuni la valoarea

justă. Diferenţa dintre numărul de acţiuni emise şi numărul de acţiuni care ar fi fost emise la

valoarea justă se tratează ca o emisiune de acţiuni comune fără plată. Astfel, valoarea justă se

calculează pe baza preţului mediu al acţiunilor comune din exerciţiul respectiv.

Opţiunile şi alte contracte de cumpărare de acţiuni sunt diluante când determină o

emisiune de acţiuni comune cu un preţ mai mic decât valoarea justă. Valoarea diluării constă în

valoarea justă minus preţul de emisiune. De aceea, pentru calculul rezultatului pe acţiune - diluat,

un asemenea contract se consideră că este compus dintr - un contract de emisiune a unui număr

de acţiuni comune la valoarea lor justă medie în acel exerciţiu (ele nu se iau în considerare în

calculul rezultatului pe acţiune - diluat, considerându-se că sunt evaluate just) şi un contract de

emisiune a restului de acţiuni comune, fără plată. Aceste acţiuni sunt diluante deoarece nu

generează nici un fel de sume şi nici nu au efect asupra profitului net.

Acţiunile comune potenţiale se tratează ca diluante numai atunci când conversia lor în

acţiuni comune ar determina diminuarea profitului net pe acţiune din activităţile obişnuite.

Acţiunile comune potenţiale sunt antidiluante când prin conversia lor în acţiuni comune

se măreşte rezultatul pe acţiune din activităţile obişnuite sau se diminuează pierderea pe acţiune

din activităţile obişnuite. Efectele acţiunilor comune potenţiale antidiluante nu se iau în

considerare în calculul rezultatului pe acţiune-diluat.

Când se analizează dacă acţiunile comune potenţiale sunt diluante sau antidiluante,

fiecare emisiune de acţiuni comune potenţiale se ia în considerare separat şi nu în totalitatea lor.

Ordinea în care se examinează acţiunile comune potenţiale poate influenţa calitatea lor de a fi

diluante sau antidiluante. Pentru maximizarea diluării rezultatului pe acţiune de bază, fiecare

emisiune sau serie de acţiuni comune potenţiale se ia în considerare în ordinea, de la cele mai

diluante la cele mai puţin diluante.

Acţiunile comune potenţiale se ponderează cu perioada de timp în care s-au aflat în

circulaţie.

Acţiunile comune potenţiale care au fost anulate sau lăsate să expire în cursul exerciţiului

financiar se includ în calculul rezultatului pe acţiune-diluat numai pe perioada în care s-au aflat în

circulaţie.

Acţiunile comune potenţiale care au fost transformate în acţiuni comune în cursul

exerciţiului se includ în calculul rezultatului pe acţiune-diluat de la începutul exerciţiului până la

data conversiei; de la data conversiei, acţiunile comune astfel obţinute se includ atât în rezultatul

pe acţiune-de bază, cât şi în ce diluat.

Exemplul 1. – TRATAMENT DE BAZĂ – CALCULUL REZULTATULUI PE

ACŢIUNE DE BAZĂ. O societate comercială raportează următoarele rezultate (profit net):

Anul 1: la 31. 12. anul 1 – 20.000.000 lei; Anul 2: la 31. 12. anul 2 – 9.000.000 lei; Anul 3: la 31.

12. anul 3 – 35.000.000 lei. Numărul de acţiuni comune emise la 01.08. anul 1 este de 13.000.000

acţiuni. Evidenţa în timp a acţiunilor este redată în tabelul de mai jos:

01. 01. anul 3 Sold iniţial acţiuni 13 000 000 acţiuni

01.06. anul 3 Răscumpărare 300 000 acţiuni

01.07. anul 3 Emisiune acţiuni 1 000 000 acţiuni

Numărul de acţiuni comune aflate în circulaţie

la începutul exerciţiului

13 000 000

- Acţiuni răscumpărate 300 000 7/12

(iun, iul, aug, sept, oct, nov, dec)

+ Acţiuni emise 1 000 000 6/12

( iul, aug, sept, oct, nov, dec)

4

Media ponderată 13 325 000

RAB 1 = 20.000.000 lei / 13.000.000 acţiuni = 1,53 lei/acţiune

RAB 2 = 9.000.000 lei / 13.000.000 acţiuni = 0,69 lei/ acţiune

RAB 3 = 35.000.000 lei / 13.325.000 acţiuni=2,62 lei/ acţiune

Exemplul 2. - TRATAMENT DE BAZĂ – CALCULUL REZULTATULUI PE

ACŢIUNE DE BAZĂ ÎN CONDIŢIILE EMISIUNII DE ACŢIUNI GRATUITE.

O societate comercială raportează următoarele rezultate (profit net):Anul 1: la 31. 12.

anul 1 – 20.000.000 lei; Anul 2: la 31. 12. anul 2 – 9.000.000 lei; Anul 3: la 31. 12. anul 3 –

35.000.000 lei.

Acţiuni comune aflate în circulaţie până la 30. 08. anul 3: 13.000.000 acţiuni . Emisiunea

gratuită de acţiuni are loc la 01. 09. anul 3 astfel: câte 3 acţiuni comune pentru fiecare 4 acţiuni

comune în circulaţie la 30.08. anul 3.

Conform IAS 33, în cazul în care sunt emise în mod gratuit acţiuni comune, aceste

emisiuni cresc numărul de acţiuni comune în circulaţie, dar nu măresc resursele existente.

Numărul de acţiuni comune în circulaţie se ajustează pentru a reflecta variaţia numărului

acestora, ca şi cum operaţiunea ar fi avut loc la începutul primului exerciţiu reportat.

Numărul de acţiuni comune aflate în circulaţie după emisiune =

circulatie din comune actiuni 4

circulatie in aflate actiuni 000 000 13 gratuit emise comune actiuni 3 × = 9.750.000 acţiuni

RAB 1 = 20.000.000 lei/ (13.000.000 + 9.750.000) acţiuni = 0,87 lei / acţiune

RAB 2 = 9.000.000 lei/ (13.000.000 + 9.750.000) acţiuni = 0,39 lei/acţiune

RAB 3 = 35.000.000 lei/ (13.000.000 + 9.750.000) acţiuni= 1,53 lei/acţiune

Exemplul 3 – TRATAMENT DE BAZĂ – CALCULUL REZULTATULUI PE

ACŢIUNE DE BAZĂ ÎN CONDIŢIILE EMISIUNII DE DS-uri

O societate comercială raportează următoarele rezultate (profit net): Anul 1: la 31. 12.

anul 1 – 20.000.000 lei; Anul 2: la 31. 12. anul 2 – 9.000.000 lei; Anul 3: la 31. 12. anul 3 –

35.000.000 lei. Acţiuni comune aflate în circulaţie până înainte de emiterea DS 13.000.000

acţiuni. Emisiunea acţiunilor are loc astfel: 2 acţiuni noi pentru fiecare 5 acţiuni aflate în

circulaţie adică 5.200.000 acţiuni; preţul de exercitare 1,4 lei/acţiune comună; valoarea justă a

unei acţiuni comune exact înainte de exercitarea la 01.10. anul 2 este de 2,5 lei/acţiune.

a) Numărul total de acţiuni comune aflate în circulaţie = 13.000.000 + 5.200.000 =

18.200.000 acţiuni comune aflate în circulaţie

b) valoarea teoretică pe acţiune = 000 200 5 000 000 13

000) 200 5 (1,4 000) 000 13 (2,5

+

×+× = 2,18

c) factor de ajustare = 2,5/2,18 = 1,14

d) RAB 1 recalculat = 20.000.000 / (13.000.000 ×1,14) = 1,34 lei/acţiune

RAB 2 recalculat = )

12

3 000 200 (18 )

12

9 1,14 000 000 (13

000 000 9

×+××

= 0,57 lei/acţiune

Unde 3 = nr de luni după exercitarea drepturilor respectiv oct, nov, dec;

RAB 3 recalculat = 35.000.000 lei / 18.200.000 acţiuni = 1,92 lei/ acţiune

Exemplul 4.– TRATAMENT ALTERNATIV – CALCULUL REZULTATULUI PE

ACŢIUNE DILUAT ÎN CONDIŢIILE OBLIGAŢIUNILOR CONVERTIBILE. O societate

prezintă următoarele date: profitul net 35.000.000 lei; numărul de acţiuni emise la 01. 08. anul 1

- 13.000.000 acţiuni; societatea are emise obligaţiuni cu dobândă de 10 % convertibile cu suma

principalului de 70.000.000 lei plătibile în 10 ani; fiecare obligaţiune de 1.000 lei este

convertibilă la cererea acţionarului în 100 de acţiuni comune; în anul 2 nu s-au convertit acţiuni.

Conversia tuturor acţiunilor are loc la 01. 08. anul 3.

Profit net 35 000 000 lei

Acţiuni comune în circulaţie 13 000 000 acţiuni

5

RAB 3 =(35 000 000 lei/ 13 000 000 acţiuni) 2,69 lei/acţiune

Obligaţiuni convertibile = 70 000 000 lei / 1 000 lei 70 000 obligaţiuni

Cheltuieli cu dobânda = 70 000 000 lei 10 % =

7 000 000 lei

7 000 000 lei

Impozitul pe profit aferent cheltuielii cu dobânda =

7 000 000 lei 25 %

1 750 000 lei

Profit net ajustat = 35 000 000 lei + 7 000 000 lei –

1 750 000 lei

40 250 000 lei

Numărul de acţiuni rezultat din conversie

70 000 obligaţiuni 100 lei

7 000 000 acţiuni

Numărul de acţiuni totale în circulaţie

13 000 000 acţiuni + 7 000 000 acţiuni

20 000 000 acţiuni în

circulaţie

RAD = 40.250.000 lei / 20.000.000 acţiuni = 2,01 lei/ acţiune

Exemplul 5 – TRATAMENT ALTERNATIV – CALCULUL REZULTATULUI PE

ACŢIUNE DILUAT – EFECTUL OPŢIUNILOR. O societate prezintă următoarele date:

profitul net 35.000.000 lei; media ponderată a acţiunilor comune în circulaţie 13.000.000

acţiuni; valoarea justă medie a unei acţiuni comune în anul 3- 2,5 lei / acţiune; media ponderată

a acţiunilor cu opţiune ataşată în anul 35.000.000 acţiuni; preţul de exercitare a acţiunii comune

cu opţiune ataşată în anul 3 este 1 leu /acţiune

Acţiuni cu opţiune ataşată 5 000 000 acţiuni

- Acţiuni ce ar fi fost emise la valoarea justă 5 000 000

1 / 2,5

2 000 000 acţiuni

+ Media ponderată a acţiunilor aflate în circulaţie iniţial 13 000 000 acţiuni

= Media ponderată a acţiunilor recalculată 16 000 000 acţiuni

RAD = 35.000.000 lei / 16.000.000 acţiuni = 2,18 lei/acţiune

Exemplul 6 – DETERMINAREA ORDINII ÎN CARE TREBUIE INCLUSE

TITLURILE DILUANTE ÎN CALCULUL MEDIEI PONDERATE A ACŢIUNILOR. O

societate prezintă următoarele date: profitul net din activitatea de exploatare 20.000.000 lei;

profitul net general 30.000.000 lei; acţiuni în circulaţie 4.000.000 acţiuni; acţiuni preferenţiale

convertibile în număr de 1.000.000 ce dau drept la un dividend preferenţial de 5 lei/acţiune

comună convertibilă. Conversia are loc la raportul de 1 acţiune preferenţială / 5 acţiuni comune;

obligaţiuni convertibile cu 15 % dobândă pe an la o valoare de 8.000.000 lei ce vor fi

convertibile în acţiuni pentru fiecare 10.000 lei; acţiuni potenţiale din contracte de acţiuni în

circulaţie 4.000.000 acţiuni cu un preţ de exercitare de 2.000 lei; preţul mediu al acţiunii comune

5.000 lei.

ETAPA 1. CALCULUL RAB:

(30.000.000 – 5.000.000) lei/ 4.000.000 acţiuni = 6,25 lei/acţiune

(20.000.000 – 5.000.000 lei) / 4.000.000 acţiuni= 3,75 lei / acţiune

ETAPA 2. DETERMINAREA DILUĂRII PENTRU FIECARE TIP DE ACŢIUNE.

a) Efectul asupra RPA:

Acţiunile preferenţiale diminuează profitul net cu 1.000.000 acţiuni 5 lei = 5.000.000

lei;

Opţiunile nu au nici un efect asupra profitului.

Obligaţiunile măresc profitul net cu valoarea dobânzii – impozitul pe profit

Dobânda = 8.000.000 lei 15 % = 1.200.000 lei

Impozitul pe profit aferent = 1.200.000 lei 25 % = 300.000 lei

Profitul net creşte cu 1.200.000 lei – 300.000 lei = 900.000 lei

b) Acţiuni comune ce vor fi emise:

Tip Calcul Acţiuni

comune

6

Acţiuni

preferenţiale

(1000000 acţiuni preferenţiale×5 acţiuni comune)/1

acţiune preferenţială

5 000 000

Opţiuni Acţiuni comune în circulaţie 4 000 000 acţiuni

- Acţiuni ce s-ar fi emis

(4 000 000 2 000 / 5 000)

- 1 600 000 acţiuni

2 400 000

Obligaţiuni 8 000 000 lei / 10 000 lei 800

c) Efectul RPA /acţiuni suplimentare emise:

acţiuni preferenţiale 5.000.000 lei / 5.000.000 acţiuni comune= 1lei / acţiune;

opţiuni = 0;

obligaţiuni = 900.000 lei/ 800 acţiuni comune = 1.125 lei/acţiune.

Ordinea în care se iau în considerare aceste titluri este cea descrescătoare diluării

asupra RPA , de la cele mai diluante la cele mai puţin diluante, astfel: (1)opţiuni =0; (2)acţiuni

preferenţiale = 1; (3)obligaţiuni convertibile = 1.125

ETAPA 3 EFECTUL ASUPRA NUMĂRULUI DE CONTROL AL FIECĂREI

CATEGORII DE ACŢIUNI ANALIZAT ÎN ORDINEA DILUĂRII:

Tip Profit net din

exploatare

Număr de acţiuni RPA

Profit net din

exploatare

15 000 000 4 000 000 3,75

Opţiuni 0 4 000 000 +

2 400 000 =

6 400 000

15000000/6400000

= 2,34

Acţiuni

preferenţiale

15 000 000 +

5 000 000 =

20 000 000

6 400 000+

5 000 000 =

11 400 000

20000000/11400000

= 1,75

Obligaţiuni

convertibile

20 000 000+

900 000 =

20 900 000

11 400 000+

800 =

11 400 800

20900000/11400800

= 1,83

Deoarece obligaţiunile convertibile cresc valoarea profitului net din activitatea de

exploatare /acţiune nu se iau în calculul rezultatului pe acţiune diluat.

ETAPA 4. DETERMINAREA RPAD:

Tip Profit net Număr de acţiuni RPAD

Rezultatul

net/acţiune

25 000 000 4 000 000 6,25

Opţiuni 0 + 2 400 000

Acţiuni

preferenţiale

+ 5 000 000 + 5 000 000

30 000 000 11 400 000 2,63