IACRS.ppt

12 octombrie 2012

Infecţii acute de căi respiratorii superioare

(IACRS)Dr. Mirela Ritivoiu

IACRS

Rinite, rinofaringite (RF) Angine /amigdalite Adenoidite, rinoadenoidite Sinuzite Otite (OMA) Laringite, epiglotite

Epidemiologie

40 – 60% din morbiditatea copilului 3 – 12% din mortalitatea infantilă La copil: 5 -12 episoade/an

Patogenie

Tabloul clinic (localizarea şi severitatea infecţiei)

este determinat de trei factori:

interaţiunea dintre agentul infecţios şi mecanismele de apărare locale

organismul infectat factorii de mediu

Patogenie

Mecanismele de apărare locale: epiteliul ciliat al mucoasei nazale şi sinusale lizozimul din secreţia nazală / sinusală IgA secretorii interferonul local echilibrul florei saprofite

Dacă agentul infecţios depăşeştemecanismele de apărare locale se producedisfuncţie/distrucţie ciliară temporară

Patogenie

Organismul infectat:

vârsta – frecvenţă crescută ‹ 5 ani sexul - frecvenţă crescută la băieţi deficite imune locale sau sistemice teren atopic starea de nutriţie focare cronice de infecţie – vegetaţii

adenoide

Patogenie

Factorii de mediu:

climă starea socio-economică condiţii de îngrijire fumatul pasiv poluarea atmosferică

Rinofaringita acută

Sinonime: guturaiul, coriza, rinita acută

Definiţie: inflamaţia mucoasei nazale şi faringiene specifică sugarului şi copilului mic

Epidemiologie: 6 – 8 episoade/an < 6 ani mai frecvente în sezonul rece

Rinofaringita acută - patogenie

Până la 2 ani - structură asemănătoare a mucoselor nazală, faringiană, sinusală, UM

Asociere: rinită faringită sinuzită otită medie acută (OMA)

Rinofaringita acută – etiologie

Virală – 95%: myxovs. – VSR (vs. sinciţial respirator),

gripale, paragripale adenovs. rinovs. enterovs. – Coxsachie A, B

Mycoplasme

Rinofaringita acută – factori favorizanţi

Vârsta ‹ 2 ani Rahitismul, anemia carenţială,

malnutriţia Diateza alergică Frigul şi umezeala Aerul uscat şi poluat Condiţii nefavorabile de microclimat

Rinofaringita acută – tablou clinic (1)

Incubaţie scurtă: 48 – 72h Debut brusc:

febră – ore → 3 zile apatie, indispoziţie, apetit capricios,

modificarea somnului obstrucţie nazală → respiraţie orală, refuzul

alimentaţiei coriză: rinoree seroasă/opalescentă,

aderentă, vâscoasă strănut


tuse detresă respiratorie moderată – la sugar ± vărsături, SDA Local:

hiperemie faringiană, a pilierilor amigdalieni

secreţii pe peretele faringian posterior scurse din cavum (rinofaringe)

± epistaxis (copii mari) ± pulmonar – ronhusuri (raluri de transmisie)

Rinofaringita acută – paraclinic Investigaţiile nu sunt necesare pentru Dg. Indicaţie:

evoluţie nefavorabilă după 3 -5 zile de tratament modificarea simptomatologiei ce sugerează

suprainfecţie bacteriană sdr. biologic inflamator absent/prez. (VSH,

CRP) NL normal / scăzut /crescut limfocitoză ORL radiografie pulmonară

Rinofaringita acută – diagnostic pozitiv Este anamnestico-clinic Anamnestic:

epidemiologic – focar infecţios familial/colectivitate

vârsta, factori favorizanţi Tabloul clinic caracteristic Paraclinic Etiologic:

nu e necesar (doar în caz cu indic. de trat antiviral specific)

puţin accesibil în practică există teste rapide pentru VSR, adenovs., vs.

gripale şi paragripale

Rinofaringita acută – diagnostic diferenţial

Rinoree “a frigore” Rinita alergică Adenoidita “reîncălzită” Rinofaringite din boli infectocontagioase:

rujeolă, tuse convulsivă, parotidită epidemică MNI, hepatită virală

Faringoamigdalita streptococică Laringita Pneumonia

Rinofaringita acută – tratament Profilaxie:

spălarea mâinilor, acoperirea nasului şi gurii în timpul strănutului şi tusei

evitarea aglomerărilor, contactului cu persoane bolnave

“călirea” organismului triajul bolnavilor/purtătorilor la intrarea în

colectivitate

NU EXISTĂ TRATAMENT CURATIV

Rinofaringita acută – tratament Obişnuit ambulator Măsuri generale:

Izolare (!!! contagios 1-2 zile anterior debutului) cameră bine aerisită, umidifierea atmosferei baie zilnică evitarea supraîncălzirii

Regim alimentar: în funcţie de toleranţa digestivă hidratare ! ! ! alimente doar “dacă/ce vrea”

Rinofaringita acută – tratament

Antipiretice/antiinflamatoare: Paracetamol 10 - 15mg/kg/d, 3 - 4ori/zi

(max.40-50mg/kg/zi), po/ir/parenteral Ibuprofen 7-10mg/kg/d, 3 ori/zi, po Algocalmin 10 - 15mg/kg/d, maxim 4 doze/zi,

(max. 50 mg/kg/zi) po/ir Aspirina = contraindicată sub 6 ani – sdr.

Reye Măsuri fizice hipotermizante

împachetări, baie/duş t0 apei 29,4 – 32,20C

Rinofaringita acută – tratament Dezobstrucţie nazală:

Spălături nazale cu ser fiziologic (SF) Aspirarea secreţiilor nazale Decubit ventral pt. drenajul secreţiilor nazale Vasoconstrictoare

Sol. efedrină 1‰, 0,5‰ Antiseptice argentice – max. 5 zile – risc

de rinită medicamentoasă prin iritaţie chimică Colargol 0,5% Argirol 0,5%

Antiinflamatoare cortizonice Asociaţii vasocostr./antiinfl. + Ab (Neomicină)

Rinofaringita acută – tratament

Dezobstrucţie nazală Sunt contraindicate: nafazoline (Rinofug,

Bixtonim), fedrocaina, produse mentolate, uleioase

Protejarea tegumentelor/tratarea ulceraţiilor perinazale cu unguente (Cutaden, Vaselină, Fluocinolon)

Vitamina C sol po 50mg 1 – 3 ori/zi Vitamina A sol po 3000-5000ui/zi

Rinofaringita acută – eficienţa antibioticelor nu este susţinută de dovezi stiinţifice NU ameliorează simptomatologia NU scurtează durata bolii NU previn suprainfecţia bacteriană NU previn complicaţiile Ab pot determina reacţii adverse:

alergice diaree infecţii micotice infecţii cu bacterii rezistente la Ab uzuale

Rinofaringita acută – eficienţa antibioticelor Indicaţii:

Excepţional de la debut, la prematuri, nou-născuţi sau sugari mici, malnutriţi

În caz de suprainfecţie bacteriană sugerată de: reapariţia febrei modificarea stării generale adenopatii (AP) apariţia depozitelor amigdaliene rinoree purulentă persistentă, secreţii purulente în

cavum

Empirică:ampicilină, amoxicilină, macrolide, CFS I

Rinofaringita acută – evoluţie

debut brusc agravare simptome – 3 - 4 zile febra durează maxim 3 zile rinoreea devine mucoasă, chiar “purulentă”

(galben-verzuie) – fără a avea semnificaţia suprainfecţiei bacteriene

simptomatologia se remite în 7 – max. 14 zile cu/fără tratament

tusea poate persista 2 – 3 săptămâni

Rinofaringita acută – complicaţii

adenoidită, etmoidită, OMA, otomastoidită, sinuzită

laringotraheobronşită acută bronşiolită pneumonie adenopatii satelite diaree “parenterală” (extradigestivă) convulsii febrile, meningism meningoencefalită

Angina acută

Sinonime:

Amigdalita acută Faringita acută Faringoamigdalita acută Tonsilita acută

Definiţie: proces inflamator la nivelulmucoasei faringoamigdaliene

Angine acute clasificare clinică

1. roşii, catarale, eritematoase eritematoasă propriu-zisă flegmonoasă cu adenopatie laterocervicală retronazală (adenoidită)

2. albe, exsudative, pseudomembranoase

3. ulceronecrotice

Angine acute clasificare etiologică Virale – 70-90%

adenovs., enterovs. - coxsachie A /B, vs. gripale/paragripale, echovs., vs. urlian, vs. rujeolic, VEB, VSR, vs. rubeolic, rhinovs., vs. herpetic, vs. varicelozosterian

Bacteriene Streptococ βhemolitic gr. A, pneumococ,

Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis, strepto. viridans, stafilococi patogeni, meningococ

b. difteric,bacteroides, clostridii, Salmonella typhi, bacil cărbunos, B. tuberculos (bK), treponema palidum, fusospirili, Chlamydia

Mycoplasme Mycoplasma pneumoniae, Mycoplasma hominis

Fungi candida albicans leptothrix

Faringoamigdalita acută streptococică

Streptococcus pyogenes - Streptococ β hemolitic grup A (SβhA / GABHS)

~ 10% →30% din anginele ac. ale copilului

Grupe de vârstă : frecventă 3 – 14 ani (maxim la şcolari) incidenţa scade cu vârsta > 14 ani ~ niciodată < 3 ani

Faringoamigdalita acută streptococică – tablou clinic Debut brusc – febră, vărsături, disfagie ± cefalee, mialgii, curbatură Local:

hiperemie faringiană peteşii palatul moale luetă hiperemică depozite exsudative amigdaliene AP cervicale

Faringoamigdalita acută streptococică – tablou clinic

Faringoamigdalita acută streptococică - paraclinic sindrom biologic inflamator prezent

VSH CRP

leucocitoză cu neutrofilie (FL la stânga) titrul ASLO – NU este recomandată

determinarea în angina streptococică

Confirmare etiologică exsudat faringian (EF) / exsudat nazal (EN) ± antibiogramă

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg. pozitiv Dg pozitiv

suspicionat anamnestico (epidemiologic) - clinic

confirmat bacteriologic NL, VSH-ul, CRP-ul nu au valoare pt Dg + Dg clinic = specificitate scăzută:

30-50% RF(angine strepto ce “scapă” Dg) 20-40% RF (angine considerate strepto dar

cu EF neg.)

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg. pozitivScorul McIsaac pentru angina acută: temperatură > 380C 1pct absenţa tusei 1pct AP cervicală ant. dureroasă 1pct hipertrofie/exsudat amigdalian 1pct vârsta 3-14 ani 1pct vârsta 15-44 ani 0pct > 45ani -1pctCopii 3-14ani: sensib. 92,6-96,9%, specif. 72,3-70,6% scor 1 – nu se efect. EF, nu se adm. Ab scor 2, 3, 4 – EF, Ab dacă EF poz.

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg. pozitiv EF – indicaţii:

Epidemii de infecţii streptococice RAA în APP Copil >3ani cu scor McIsaac > 1

EF negativ nu exclude inf. strepto. (sensib. 29-90%, specif. 76-99%)

EF nu diferenţiază infecţia - purtător EF nu se repetă dacă după tratament

este vindecat clinic – poate fi poz. = purtător

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg. pozitiv Test rapid streptococic:

scump rapid – 5 - 60min la îndemână (în cabinetul medical) sensib. 62-99%, specif. 95-100% nu diferenţiază infecţia ac. – purtător

Titrul ASLO: maxim la 3 - 6 săpt. de la inf. ac confirmă inf. strepto. în APP în caz de RAA sau

GNA

Faringoamigdalita acută streptococică – algoritm Dg. poz.

Faringita acutăCriterii epidemioclinice

Faringită streptococică posibilăNesugestive pt.

faringită streptococică

Tratament simptomatic

EF Test rapid streptococic

AbT

pozitiv

negativ

pozitiv

negativ

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg.diferenţial(1)

Herpangina Coxsachie A – diferite tipuri (5 episoade/viaţă)

Clinic: Ulceraţii

2-3mm pe pilierii amigdalieni ant., palatul moale, luetă diferite de ulceraţiile dat. herpex simplex –

partea anterioară a cavităţii bucale febră durată maxim 7 zile


Herpangina Virus herpetic uman


Faringita limfonodulară Coxsachie A10

Clinic mici noduli alb-gălbui pilieri amigdalieni ant., palatul moale,

luetă fără ulceraţii


Febra faringoconjunctivală Adenofaringoconjunctivită acută Adenovirusuri

Clinic: Amigdalită exsudativă Conjunctivită Febră


Mononucleoză infecţioasă Virusul Epstein-Barr (VEB) – herpes virus uman 4 – vs.

ADN limfotrop cu acţiune limfoproliferativă Febră continuă, înaltă (39-400C, 10-14-21 zile) AP laterocervicale, mediastinale, abdominale Angină eritematoasă:

hipertrofie + hiperemie amigdaliană hiperemia luetei ± peteşii pe văl şi mucoasa palatină ± exsudat amigdalian (50% cazuri) disfagie, odinofagie

SM, friabilitate S, ± HM Erupţie de tip eritem polimorf, provocată/amplificată de

Ampicilină


Mononucleoză infecţioasă

Faringoamigdalita acută streptococică – Dg.diferenţial(5) Faringoamigdalite din boli

infectocontagioase Rujeola (pojarul) Virusul rujeolos – paramixovs. Per. invazie (catarală, preeruptivă):

catar oculonazal – facies “plâns” enantem

hiperemie intensă buco-faringiană picheteu purpuric pe vălul palatin, pilieri amigd. şi faringele

posterior Semn Koplik – patognomonic - micropalule alb-albăstrii

cu lizereu eritematos, pe mucoasa jugală lângă ultimii molari

poliadenomegalie – cervical tulb. somn, iritabilitate

Per. eruptivă – erupţia caracteristică

Faringoamigdalita acută streptococică - tratament Obiective:

prevenirea complic. nesupurative – RAA, GNA si supurative

NB beneficiul Ab în prevenirea acestora este crescut înpopulaţiile unde aceste complicaţii sunt mai frecvente

ameliorerea manifestărilor clinice scăderea contagiozităţii

(scade la 24h de la iniţierea AbT – poate fi reintrodus încolectivitate)

eradicarea infecţiei acute

Faringoamigdalita acută streptococică - tratamentMăsuri generale: izolare

perioada febrilă până la instituirea AbT şi 24h după începerea acesteia purtătorii nu trebuie izolaţi

Paracetamol / Ibuprofen Metamizol sodic (algocalmin) – agranulocitoză Aspirina este interzisă la copiii < 6ani cu IACRS

virale/varicelă – sdr. Reye Nu există date suficiente despre eficienţa terapiei

locale (antiseptice, analgezice, antiinflamatoare)

Faringoamigdalita acută streptococică - tratament Indicaţiile antibioterapiei (AbT):

scor McIsaac 5, în primele 3 zile de boală, înaintea rezultatelor EF

după confirmare bacteriologică în restul cazurilor

contacţii bv. cu inf. invazive streptococice (fasciită necrozantă, sdr. şocului toxic)

purtători – în anumite situaţii angină acută la purtător de SβhA,

indiferent de tabloul clinic

Faringoamigdalita acută streptococică - tratament

Obligatoriu 10 zile, indiferent de antibioticul folosit (excp. Azitromicina – 5zile)

Penicilina V po – Ab de elecţie: 2-3 prize/zi, 400.000ui x 2-3ori/zi –

copii 400.000ui x 3-4ori/zi – adolescenţi 800.000ui x 2ori/zi – adolesc., adulţi

Faringoamigdalita acută streptococică - tratament Amoxicilina – se poate folosi la copii mici Penicilina G – nu e indicată

im - dureroasă, iv - nu e necesară Benzatinpenicilină - doză unică, la necomplianţi

600.000ui < 27kg, 1.200.000ui > 27kg Eritromicină - alergici la Pen.

există tulpini rezistente – în anumite reg. geografice 30 - 50mg/kg/zi, 4 prize

Augmentin/Cefuroxim/Clindamicină angine recurente cu SβhA evoluţie nefavorabilă sub tratament (stafilococ co-patogen)

Amigdalectomia

Faringoamigdalita acută streptococică - evoluţie

naturală - autolimitată în aprox. 7 zile

vindecarea cu/fără tratament nu semnifică sterilizare, putând rămâne purtători faringieni de streptococ

pot apărea complicaţii precoce - supurative sau tardive - nesupurative

Faringoamigdalita acută streptococică - complicaţii Complicaţii supurative - precoce:

abces periamigdalian/retrofaringian adenită cervicală mastoidită sinuzită OMA

Complicaţii nesupurative – tardive: RAA GNAPS

Purtătorii faringieni de SβhA Nu necesită în mod obişnuit AbT Indicaţiile AbT:

APP/AHC de RAA angină recurentă în familie ant. amigdalectomiei epidemie RAA/GNAPS în comunitate (!!!) familie extrem de anxioasă

Benzatinpenicilină G im (doză unică 600.000ui/1.200.000ui) +/- Rifampicină po (20mg/kg/zi, 2 prize, 4 zile)

Clindamicină po (20mg/kg/zi, 3 prize, 10 zile) Cefadroxil po (30mg/kg/zi, 1 priză, 10zile)

Faringoamigdaliata acută virală ~ 70 - 90% din anginele acute Etiologia

dificil de stabilit poate fi sugerată de tabloul clinic teste rapide de Dg.

Clinic: inflamaţie faringoamigdaliană febră rinoree tuse uşoară

Faringoamigdaliata acută virală – tratament

Strict simptomatic Antipiretice Antiseptice locale

Antibioterapia este contraindicată are indicaţie în cazul apariţiei în evoluţie a

semnelor de suprainfecţie bacteriană

Stomatita albicans (Múguet, candidoza orală) Infecţie micotică a mucoasei bucale 1/3 copii = purtători Candida albicans Frecvenţă la nn/prematur/sugar mic:

igienă bucală deficitară deficienţe nutriţionale/imunitare boli carenţiale asociate hipertermie distrugerea florei bacteriene saprofite prin

trat. repetate / îndelungate cu Ab

Stomatita albicans (Múguet, candidoza orală) Clinic:

depozit albicios pe limbă, gingii, palat hiperemie intensă a mucoasei bucale ulceraţii sângerânde durere locală refuzul alimentaţiei

Investigaţiile paraclinice nu sunt necesare

Stomatita albicans (Múguet, candidoza orală) Diagnostic diferenţial:

Boala mâini-picioare-gură Coxsachie A5, A10, A16 Stomatită veziculoasă şi ulceroasă Exantem:

vezicule alungite, ovalare, în tensiune pe fond eritematos interdigital, faţa palmară a degetelor, marginile

laterale ale piciorului Evoluţie autolimitată

Stomatita albicans (Múguet, candidoza orală)Boala mâini-picioare-gură

Stomatita albicans (Múguet, candidoza orală) Evoluţia este autolimitată

Complicaţii – extindere la nivelul: faringelui eso-gastric tract respirator

Stomatita albicans - tratament Profilactic

igienă riguroasă (sterilizare biberoane, spălare mâini, igienă bucală)

evitarea antibioterapiei inutile Alcalinizarea mediului bucal cu soluţii bicarbonate Badijonaj bucal

suspensie Stamicin 100.000 – 200.000ui/ml suspensie Diflucan adaos de vitamine A, B1, B2

Stamicin/Diflucan po – în cazuri excepţionale (extindere gastrointestinală)

Otita medie acută (OMA) – definiţie Proces inflamator al mucoasei urechii

medii (UM - casa timpanului, sistemul celular al apofizei mastoide, trompa lui Eustachio)

Complicaţie frecventă a RF ac. < 3 ani – 3/4 copii au avut 1 episod OMA Evoluţie naturală spre

supuraţie perforarea timpanului

Otita medie acută (OMA) – patogenie Mai frecventă la sugar:

trompa lui Eustachio este mai scurtă, largă, orizontalizată şi comunică larg cu camera timpanului

tonus mai scăzut al muşchiului tensor al vălului palatin – dilatare trompă Eustachio

drenaj îngreunat al UM datorită poziţiei în decubit dorsal

refluxul alimentelor din rinofaringe prin trompă în UM (alim. artificială)

Otita medie acută (OMA) – etiologie (1)Factori favorizanţi: IACRS virale (‹3 ani, 25-40% asoc. OMA) rinita alergică (>3 ani, 50% asoc. OM cr.) frig, umezeală prematuritate, dismaturitate, anemie, RC, MPC deficite imune malocluzii, anomalii faciale, tumori, palatoschizis portajul nazofaringian de pneumococ colectivitate (creşă, grădiniţă)

părinţi fumători (fumat pasiv) mai mulţi fraţi, AHC de OMA folosirea suzetei

Otita medie acută (OMA) – etiologie (2)Factorul determinant – microbian: pneumococul, H. Influenzae (tipabil,

încapsulat - Hib sau neîncapsulat, netipabil - NTHI), Moraxella catharalis

NTIH: nu det. forme invazive (pneumonie, meningită) poate det.

OMA şi la copiii vaccinaţi anti-Hib OM recurente, eşec terapeutic, complicaţii

nou-născut – E. Coli, Klebsiella, stafilococ stafilococ auriu / piogen

Otita seroasă

Sinonime - catarală, congestivă

Patogenie – proces fizic: blocajului trompei lui Eustachio

inflamaţii rinofaringiene secreţii abundente rinofaringiene

presiune negativă în UM transsudat seros, steril în UM

Otita seroasă

Tablou clinic: agitaţie otalgie senzaţie de tensiune în ureche hipoacuzie pocnituri în ureche la deglutiţie/mişcarea

mandibulei sensibilitate otică

dificil de obiectivat compresiune dureroasă a tragusului (istoric)

Otita seroasă

Examen ORL: Pierderea luciului membranei timpanice

(MbT) Timpan retractat Există nivel de lichid şi/sau bule de aer

Otita seroasă

Otita seroasă

Tratament: nu necesită tratament specific tratamentul cauzei determinante

(rinofaringită, adenoidită) paracetamol ibuprofen dezobstrucţie nazală

Evoluţie: resorbţie lentă a transsudatului seros 3 episoade / 6 luni = OM recurentă

OMA supurată (purulentă)

Tablou clinic (1) Otalgia

violentă, pulsatilă accentuată de deglutiţie cedează la căldură (doarme pe partea

bolnavă) determină agitaţie, plâns inconsolabil,

afectarea somnului, refuzul alimentaţiei hipoacuzie zgomote auriculare

OMA supurată

Tablou clinic (2) manif. generale:

febră înaltă; în cadrul unei RF – persistenţa febrei > 4 zile sau reapariţie ei

stare generală alterată vărsături, diaree, SDA ± meningism, convulsii

OMA supurată

Tablou clinic (3)

În evoluţie apare perforarea timpanului diminuarea durerii otoree

iniţial sanguinolentă ulterior purulentă

OMA supurată

Examen ORL otoscopia pneumatică = metoda de

elecţie timpan edemaţiat pierderea luciului şi a Δ luminos – T opacifiat timpan bombat / perforat timpanometrie – imobilitatea T timpanocenteză – indicaţii:

forme grave ce nu răspund la trat. Ab forme complicate

OMA supurată

OMA supurată

Paraclinic sdr. biologic inflamator intens pozitiv leucocitoză cu neutrofilie culturi din secreţia otică / aspirat din

UM (timpanocenteză) + antibiogramă

OMA supurată

Diagnostic pozitiv anamneză - factori favorizanţi (IACRS,

rinoadenoidită, palatoschizis) clinic – otalgie, otoree paraclinic

examen ORL – otoscopia pneumatică sdr. biol. inflam., leucocitoză, neutrofilie cultură din secreție otică etiologia

OMA – diagnostic diferenţial

Rinofaringita acută Rinoadenoidita acută Cerumen evacuat după spălare Otită externă Otită cronică acutizată

OMA supurată – tratament (1) Profilaxia OMA

dezobstrucţia nazală adenoidectomia amigdalectomia (ineficientă după unii) vaccinarea

antipneumococică anti-Haemophilus influenzae tib b (nu

protejează împotriva OMA cu NTHI) combaterea celorlalţi factori favorizanţi

OMA supurată – tratament (2) Antibiotic

Preferabil po, în funcţie de toleranţa dig. Linia I: amoxicilină + acid clavulanic

(Augmentin, Amoksiklav); 80mg Amoxi/kg/zi A II-a alegere:

Amoxicilină 50 – 80mg/kg/zi CFS I – Cefaclor (Ceclor) 50mg/kg/zi CFS II – Cefuroxime (Zinnat) 30mg/kg/zi Macrolide – claritromicină (Klacid) 15mg/kg/zi

7 – 10 zile

OMA supurată - tratament (3) Adjuvante – analgezice, antipiretice

Recurenţa reapariţia semnelor clinice sau otoscopice la 3-4

zile după întreruperea Ab

trat. Ab iv cu asocieri cu spectru larg (Amoxi/CFS + Gentamicină 5mg/kg/zi)

OMA - complicaţii

otomastoidită otită cronică meningită otogenă convulsii febrile tromboflebită a sinusurilor venoase diaree “parenterală” septicemie hipoacuzie, întârzierea vorbirii

Concluzii

majoritatea IACRS sunt virale

faringoamigdalitele ac. virale/bacteriene au evoluţie autolimitată şi cele bacteriene nu necesită in general AbT

angina streptococică confirmată – singura angină ce necesită AbT – pt. prevenirea complic. tardive (incidenţă în ↓)

OMA supurată şi sinuzita ac. bacteriană – necesită AbT

educaţia părinţilor este esenţială pentru eficienţa tratamentul ambulator, evitarea auto/supramedicaţiei, sesizarea apariţiei complicaţiilor

IACRS.ppt

Documents

Transcript of IACRS.ppt