Anulu VII. — Nr. 89. Ése de dóuo ori in septemana : J o l - a si D o m l n e o ' a ; éra candu va pretinde im-portanti 'a materieloru, va esi de trei séu

de patru ori in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune, pentru Austria :

pe anu intregu 8 fl. v. a. „ diumetate de anu 4 fl. v. a. „ patrariu 2 fl. v. a.

pentru România si strainetate.-pe anu intregu 12 fl. v. a „ diumetate de anu G fl. v. a.

Pesta,"domineca in 12/24 noemvre 18

AT "BT 1\IA A iâB 1IV A Prenumeratiuni se facu la toti dd. eor-.'-s-puudinti ai nostri, si de a dreptulu la P<,;-dactiune Stationagaase N r . X, und: sunt a se adresaşi corespundintiele, ce. pri vescu Hedactiunea, administratiunea seu speditur'a ; câte vor fi iiyfrancate ; nu se vor primi, éra cele anonime uu se vor publica

Pentru a n u n o i e si alte comunicatiuni de interesu privatu — se respunde câte 7 er. de linia ; repetirile se facu cu pretiu sca-diutu. Pretiulu timbrului câte 30 cr. pelî-

tru una data se antecipa.

Festa, in 23 noemvre 1872 .

Sis tem'a po l i t i ca , i naugura ta de Beust la 1 8 6 7 , cu Deák si Andrăssy si ceia la l t i corifei magiar i , — nu po temu sè sc imu, cu seu fora pr iceperea si con-aemtinlu In ipera tu lu i Francisca Iosifu, — d u p a c u m ea^din t ru inceputu mereu-niereu, d a r consecinţe , mai t a rd iu mai r epede , ér as tad i oblu a porni tü a se des-v o l t á — din colo BÍ din cóci de Lai ta , — i n v e d e r a t u nu are a l tu scopu si nu t i n d e la a l t 'a , d e câ tu ca diferitele popóra ale Imperiului prin intriga si sila — • se se aducă de a se lapedă de drepturile loru naturali, de firea si semtirea ce li-a plantat'o Dumnedieu in inima, de carac­terulu si consciinti'a loru, si — de a se

Jace unelte órbe, turma de sclavi misiei si ticăloşi ai domniloru !

Sust ienemu acést 'a cu t ó t a frrmita-tea convict iunei nóstre , cascigate p r in esper in t ia , — sust ienemu si sun temu in s t a r e d 'a doved i adevcrulu — naintea lui Ddieu si a ómeniloru de min te si in ima nes t r ica ta , ne 'ndobitoci ta !

P a c t u l u dual is t icu , d u p a cum-lu splica si apl ica duaMstii, a re de scopu, d 'a cons t r inge p re ómeni si p re popóra , ca sè se l apede de drep tur i le umani ta te i loru , de m i n t e a si ca rac te ru lu loru, dé Ddieulu loru, si a pr imi si recunósce — in te resu lu si comand 'a domni loru de la po te re — de suprem'a lege, supremulu in te resu si adeveru , supremulu Ddieu !

T r a g e ţ i - n e na in tea t r ibunale loru vóstre , te re i t i -ne in carcerii voştr i , a rùn -ca t i -ne in gur ' a leiloru si t igr i loru voştri setosi de sânge, faceţi cu noi ce vi dic-tédia inim'a vós t ra se lbateca si degene­r a t a : noi — pre câ tu t impu vedemu ce v e d e m u , si semt imu ce semtimu, — vomu r e m a n é sus t ienendn cu tó ta resolutiunea convic ţ iunea nós t ra ,mai susu pronunciata .

Si déca n i s'ar cere o dovéda scrisa despre cele ce dicemu, aceea ni-ar dá-o p r e t ó t a d iu 'a — „Reform," o rganulu celu in t imu alu persóneloru din fruntea t r ebe lo ru pa t r ie i ! Acésta fóia p re tó ta d iu 'a s t r iga d u p a tó t e tonuri le scólei sale : Dati navala a supr'a loru; stringeti-ii in curele; — ori sè se faca ce vremu noi si cum vremu noi, ori — sè péra !

Mai ieri ni can tá , cà — nu essiste in pa t r i a nici a l tu interesu, nici a l ta în­d r e p t ă ţ i r e , de câ tu a domniloru magiar i ; — cea-ce se dice cà a r fi pretensiuni aie na t iuna l i t à t i lo ru , nu este de câtu agi ta ­ţ i u n e a uno ru persóne tu rbura tó r ie d é a r ­monia , car i t r ebue nimicite ! — ér as tadi ni spune, cà — in capi ta la nesmint i tu a r e sè se faca incepu tu lu ; aci — nes­m i n t i t u t r e b u e sè se escbida din desba-t e r i l e si usulu pub l i cu ori-ce al ta l imba si sè se i m p u n ă prin lege cea magiara: càc i d u p a aceea —pen t ru part i va merge mai usioru !

La o r g a n J s a r e a capitalei Buda-Pesta — „Reform" o spune ve rde si cura tu , r à — l i be r t a t e a caută sè fia res t r insa, si u n u feliu de influintia si potere discre-t i u n a r i a t r e b u e sè fia reservata guver­niului , p e n t r u d'a innadusi ori-ce încer­c a r e s'ar face d'a reduce dóra domní 'a e sch i s iva si abso lu ta a magiarismului !

Si in fine, déca ni-ar mai lipsi vr'o dovéda , apo i a m luá de a r o n d u l u a mana n u m e r i i de di le le t r ecu t e ai foiloru p a r ­t i t e i de la p o t e r e si din aceia am aretâ cà — cine sun t , de ce sufletu si carac­te ru sunt , si ce scopuri , si in ce modu a t i e n t e s c u ce i -ce dispunu as tadi de sor­t e a popóra lo ru , ceia, caroru Impera tu lu l i -a d a t u t iér 'a p r e m a n a !

Déca sór tea nós t ra a romaniloru,

sub s tepan i rea absolu ta a acestoru ómeni este t r i s ta , este o t o r t u r a t rupésca si su-fletésca, apoi dorer i le nós t re nici candu nu sunt a tâ tu de cumpl i tu semti te , a tâ tu de sfasiatórie, casi in momentele , candu in t re diferitele nuan t ie si pa r t i t e politice ale dloru — se născu conflicte, candu co­rifeii loru in faci'a nós t ra se a taca si e . infera cu numele, cu t i t lele ce ei — dupa a lo ru propr ia j u d e c a t a meri ta , numele si t i t lele de ómeni crudi, ómeni fora re­spectu de dreptu si de cuviintia, — » candu consideràmu, cà por ta rea , faptele loru facia de noi, indiecitu si însut i tă sünt mai t i rane si cadu mai greu in cum-pen 'a moràile, de câ tu acele ac te si da te pentru car î ei, domnii magiar i , in diet 'a si diaristic 'a loru, se numescu astfeliu, si se încarcă cu feliu de feliu de grele suspiciuni !

Acestea ne-am semti tu detor i a p re-mite oa' de in t roducere , candu avemu sè vorbiniu, se lùàmu cunosciint ia despre u r m a r e a si desvol tarea conflictului ce luni-a t recuta ' se escà in Dieta in t re mi-nistru-presiedintele c. Lónyay si in t re Caernătony.

Precum se prevedea, acestu conflictu a deveni tu dejá conflictu in t re p a r t i t e ; firesce, càci.c. Lónyay, s tepanulu poterei , 'si a re t u rm 'a sa de mameluci , cari au t o t u interesulu de a se identifica cu s t epanu lu p a n a candu elu este la po­t e r e ; ér d 'al ta par te afrontulu ce fece diu Csernătony contelui Lónyay si mini­steriului in t regu, desi acel 'a nu fii fa­cutu la b u n u t i m p u si in forma mai alé­sa, elu totuşi se radima p re politic'a opositiunei in t rege si pre nemult iumirea genera le in t iéra, si asiá de sine se iden­tifica cu in t rég 'a opositiune din Dieta.

Astfeliu fiindu, nu ne miràmu, cà satisfactiunea ce par t i t ' a deákiana a combina tu pen t ru diu Lónyay si mini­steriulu seu, in t r 'adeveru este o càrpêla, si inca cea mai miserabile din câte s'a po tu tu aflá, carea in locu se r epare rup-tur ' a si sè a s tupe biamulu, chiar le face si mai ba ta tór ie la ochi !

Dnii de la potere , o maior i ta te scósa, la a legeri pr in corup t iune si abusu da potere , isbiti in inima pr in inculparea, de neonorabi l i ta te , crediura a o po t é re­spinge aces ta inculpare p r in t r ' unu a tac i in cont ra l iber tatéi par l iamentului , p r i i res t r ingerea dreptu lu i de gra i re ! E i nu caută a a s t u p a surgintele faimeloru, c: luc ra a impedecá espresiunea loru in par­l iamentu ; — nu vedu cà tocmai p r i n acé­st'a d 'au faimeloru vage, basa si nutrie-mentulu logicu!

In s c u r t u : domnii stepanitori, vate-mati in védia si onóre si — de buna séma sl in interesulu loru personale, vinu a se resbună, in locu de a se purifică si rea­bilita. E i r p r e c u m vom are tâ in repor tu lu nosr tu de la Dieta, RÍ-au pe rdu tu capulû de to tu , si mergu oblu spre reu, incer-candu-se a face si din legelat iune aseme­nea bat jocura , precum au facutu — pr in adminis t ra t iunea loru cea fora consciin-tia — din poporale pat r ie i si d rep tur i l e loru pol i t ice!

Astfeliu nu n e miràmu, cà s tang'a stà ca unu omu in cont ra , si cà diu Si-monyi E. opuse propunerei din d rép ta o a l ta propunere , pen t ru invest igat iunea publ ica a faimeloru, — o p ropune re ca­rea — primita séu nepr imi ta , nu-ii lasa pre miniştr i i sè ese curaţ i din acestu conflictu. —

Acést 'a este na tu r ' a aliantiei cu pe-catulu. Es t e ca si cum buna óra cine-va, d.e. unu copilu desmerdatu ori desmat ia tu , din care-va caus'a a r fi i n t r a tu in t r ' o mo­

cirla uri ta , pre carele déca l'ai aflatu I spresiuni si condamnare , de câtu aceea a«olo si-lu înfrunţi, cà de ce e p o r c u ! — pre care o rost i ra a supr 'a capului guver -c i j câ tu elu mai mul tu se sucesce si niului mag ia ru si a par t i te i sale — foile STercolesce, — fia ca sè ese din pu tu rós ' a s t ră ine ! Astadi in r téga opiniunea pu-balta, fia ca sè se ascundă de lume, cu aiât'a mai mul tu elu se cufunda si man-gîsee! Aci n ' a ju ta decâtu , a-lu apuca de

,'cipu si a-lu a runca a fora! Asiá — de t u n a séma s'ar fi si in templa tu cu con-flictulu nos t ru , déca ar fi o mana tare , ctrea sè-si faca de tor in t i ' a ca t ra pa t r ia si u m a n i t a t e !

Asiá cum la noi mergu d ' unu t impu lucrurile, Ddieu mai scie, u n d e au sè ne d u t a !

„In Dieta scandalulu este aprópe a se âechiară in permanentia, si resultatulu votitàrei de ieri, (unde b . Sennyey, Soms-sich si c. Apponyi •— cei d 'antei se scu­lară pen t ru luarea in considerat iune a propunerei dlui Simonyi,) acestu resul­tatu dovedesce eclatantminte, cumca — suntemu la pragulu crisei.u

Astfeliu eschiama in nrulu seu de astadi — chiar o fóia guvernementa le , „Szab. Sajtó," facendu gre le imputa t iun i part i tei deákiste, p e n t r u cà ea, carea — mergendu pana aci oblu cu guvern iu lu , l'a sprigini tu in t ru tóte, (—- numai câ tu nu dice cà l'a impinsu to tu mai mul tu spre pecate!) ér acuma, càci se afla in perplesitate, nu desvólta destula energia, destulu spiritu intru a-lu aperá !

La a tâ t ' a am ajunsu!! — Noi de mul tu am predisu acést 'a, am predis 'o a nume si deákist i loru nostr i , cà o sè-i ajungă cele mai grele must ràr i , chiar din par.fea acelora, pen t ru cari as tadi 'si sa­crifica consci int i 'a! — -

Asemenea caracterist icu, ba chiar comicu e, cà — par t i t ' a guverniului , ca­rea mai ieri se lauda in gur ' a mare cu capaci tàt i le sale, pre t indiendu de a d rep­tulu, cà fruntea spiritului si a intielegin-tiei este in partea sa, astadi — in desiertu ea cau tă in şirurile sale p re ba rba tu lu de svatu b u n u ! Omu i-ar t rebui si — nu-lu are ! Mameluci — destui ; d'astia ori-cine gasesce cu turm'a, pana i dim-besce no rocu lu : numésca-se acel 'a Csin-ghiskan, Sobri séu Lónyay, d 'ar candu bate ór'a periclului, a tunci — am vediutu si la noi p re càtieii cei mai nainte a tâ tu de credintiosi, apucandu-se cu dinţii de s te­panulu loru, si fabul'a a e ternisa tu pre asinulu, ce | dà cu piciorulu in leulu ca-diutu la pamentu !

Ast 'a e na tur 'a , ca rac te ru lu sufle-teloru nemora le , a slugiloru terei tór ie naintea poterei . Si e o mare norocire cà íste asiá ; e o nespusa int ielept iune p r o ­videnţiale. Acést 'a impedeca ca omenii :bra-de-lege, b las temat i i lumei, sè destro-aedie p r e Ddieu si d rep ta tea si sè ocupe ei pen t ru vecia s tepanirea lumei !

Dnii nostri deákisti , d u p a scanda­lulu de luni in Dieta, dechiarara de vi-rovatu p re vice-presiedintele Perczel, nu-Eiindu-ïu prostu si năucu; acuma, dupa áedinti 'a de asemenea scandalósa de ieri, condamna p r e Bittó, p r imulu presiedinte, iumindu- lu si pre elu asemenea p ros tu ! î rost i — va sè dica — si nàuci sunt — cei ce f runte älesi ai par t i te i de la potere ; á ea to tu mai crede cà —• numai ea e (hiamata si calificata d'a guverna t iér 'a !

Impera te , unde esci ? ! Adu-ti a min te fi fia-ti mila de bietele popóra ! ! —

Atât 'a despre acestu conflictu si «candalu magiarescu — la acestu locu. Incheiàmu cu aceea, cà j udeca t ' a nóstra pre carea o pronunciaramu aci si in nrulu precedinte , ori câ tu ar imparé ea de aspra ceti tori loru nostri , to tu este mul tu mai modera ta — celu pucinu in

blica din Europa se ocupa de acestu conflictu si de na tu r ' a si originea lui si sentint i 'a mai tu turora , firesce a celoru ce nu stau in soldulu dloru s tepani tor i ai n o s t r i , este condamnatór ia pen t ru acesti-a, scandal isata insa de acésta afa­cere este lumea int réga, fora diferintia !

Si acum — sè luàmu aici indata notitia. precum credemu oà merita — pentru noi si pentru cassa — despre unu articlu, ce chiar astadi publica „Hon" in fruntea sa, sub titlulu: „Corniţele Lonyay si romanii ardeleni," sem-natu acestu articlu cu M—n, (— se vede eà ér diu Gr. Moldovanu !) prin carele cu date cunos­cute si necunoscute pana acuma, sè incérea a do­vedi, cumca diu c. Lónyay, candu asta véra nainte de alegeri a fericitu Ardélulu cu vediut'a sa, a facut'o acést'a pentru de a cortesi, avundu mai vertosu pe romani in vedere, si cumca atunci Esc. Sa ministru-presiedintele magiaru, „s'a aliatu cu Baritiu, Macellaru si Dr. Ratiu, renumiţii passivisti !"

Minunate sunt argumintele din acestu ar­ticlu, dar sl mai doreróse pentru noi si caus'a nóstra deductiunile, consecintiele ce se tragu ! Si de aceea noi — ni tienemu de detoriqtia a-lu publica intregu, acelu articlu in nrulu viitoriu, cu atâtu mai vertosu, càci precum se vede, au-torulu aceluia sl despre memorandulu de la Blasiu are mai de aprópe cunosciintia, de câtu noi si intregu publiculu nostru ! Spunemu to­tuşi inoa de aoum, cà — nu ni-ar placé, ca acea lumina ce o reversa acelu articlu a supr'a nu-mitiloru nostri pré demni bărbaţi, — cari nu dau „cu bat'a 'n balta," — sè sedovedésca de adeverata. —

Din strainate am avé sè vorbimu despre conflictulo si cria'a ce s'a escatu totu iu acésta septeman'a intre presiedintele Republicei si monarchistii din adunarea natiunale; dar lips'a de spaciu ne constringe a réserva acésta inte­resante causa pentru nrulu viitoriu. —

O vorba ou liberalii magiari. II. In nIIon.u din 14 1. c. nr. 262 ,

cetimu negru pe albu — urmatór ie le : „Ddieu ni vede sufletulu, vede, câtu

de multu dorimu din inima, ca fiesce-care fiiu alu patriei şefia fericitu si indestu-litu! Dar tocmai pentru aceea dorimu ca si magiarulu şefia fericitu si indestulitu. Cu teorii false si prin făurirea de princi­pia essagerate, nu voimu sè restringemu justele pretensiuni ale nimenui, ba inca concedemu si preste aceste pretensiuni — pana la estremele otara ale ecitătii, — pentru redicarea semtiului de impreuna-pertinintia si de frăţietate. Insa noi pre noi nu potemu sè ne eschîdemu din acésta legătura si frăţietate. St noi suntemu aci cu ale nóstre meténsiuni si aspiratiuni, ale càroru recunóscere o cer emu màcar nu­mai in aceasi mesura, precum noi recu-nóscemu ale altora. Astadi suntemu apró­pe de acea stare, in câtu in Ungaria na-tiunalitatea magiara este cea mai străina ! Guverniulu catra ori cine este cu mai multa crutiare, catra pretensiunile uri-aui cu mui multa consideratiune, de câtu catra magiaru. In temerea sa de ceia lalti, gu­verniulu este gaia la ori-ce nedreptate catra propri'a sa naţiune, si — pre nandu d. e. ori-ce pofta a némtiului, in ochii sei este demna de consideratiune, totu atunci drepturile magiarului cele străvechi si na­turali, — ma nici chiar dreptulu seu de essistintia nu cutésa a-lu garantă prin lege ! — — — Trebue se ceremu permisiune, cà cutesàmu a trai "in propri'a nóstra tiéra."

Si acuma i n t r e b à m u : A mai vediutu, a mai pomeni tu lu­

mea — fariseismu si neruşinare ca acést 'a ! Sè ni in t ipuimu — in abstrasu —

o tiéra, destulu de mare, buna óra de 5 0 0 0 de mile • , custatór ia de aprópe 1000 de ani, Bustienuta cu braciale, pr in poter i le si sacrificiale material i si spiri tua l i aie tu tu ro ru locui tor i loru ei, care t iéra tocmai de aceea recunÓBce deplinu egal i ta tea de d rep tu pen t ru toti fiii ei, 15.000,000 la n u m e r u ; dar — sè ni in-t ipuimu cà aceşti locuitori, din in tem-plare sunt de diferite nat iunal i tà t i si l imbe, numerandu d. e. dóue-trei g rupe numai câte diumetate de milionu de su­flete, duóue câte — unu milionu, un'a duóue, un ' a trei, un 'a ő —6 milióne ; — sè ni int ipuimu acuma, cà — d. e. g ru-p'a de 5—6 milióne, p r in rafinerí'a con-ducetor i loru Bei, buna óra p r in t r ' unu com-plo tn cu străinii, a devenitu a apucá po ­te rea in mana, si astfeliu o esplotédia, in câtu ocupa pen t ru sine si na t iunal i ta tea sa tó te avantagie le vieţii de s tatu, face astfeliu de legi si ié astfeliu de mesuri, in câtu — maior i ta tea celora la l te po­póra dupa acelea si pr in apl icarea per­fida si despoteca a acelora, devine de­g rada t a la t r ép t ' a unei t u rme de vite, pe care cei de la potere o m a n a s i t u n d u si mulgu , b a si belescu, dupa d raga voi 'a loru ! — si apoi sè ni intipuimu, cà t o tu aceşt i ómeni, fora Ddieu si fora d rep ta te — mai vinu si se plangu in gur 'a mare , in lumea larga, cà — „toti au drepturi sifolóse, toti sunt consideraţi, toti se potu liberu desvoltă in tiéra, — numai ei, cei

efrontulu a tacu si neintemeiatele impu-tat iuni ce se facu guverniului , easi cum elu ar favori p re nemagiari , - suntemu necesitaţi a consta ta inca o data s i la ace­sta ocasiune, cumca aceşti asiá nu­miţi l iberali si opositiunali magiar i , m fu-ri 'a loru asiateca ni se a ré ta inca mai roi, mai nesuferibili, de câtu t rat i i loru de la guvern iu

Dar mergemu mai de par te . Insa in al tu numeru . —

Diet'a Ungariei. Pesta, in 22 nov. n.

Siedinţi'a de astadi a oasei représentai-tiloru s'a deschisu la 10 ore de presiedintee Bittó. Dupa autenti carea protocolului si fornn-litatile îndatinate, J. Madarász din stang'a ei-trema propune unu proieptu de resolutiune pei-tru intredicerea folosirei in gimnasia a manut-lului geograficu de Visontay, din caus'a 0»* acesta carte nu descrie Ungaria destulu da magiaresoe ! — Se va tipări si pune la orii-nea dilei.

Lad. Korizmics, diu caus'a inoidintdui Bcandalosu din siedinţi'a ultima propune mu proieptu de resolutiune, felaboratu de catra elu-bulu dekaistiloru,) pentru modificarea regila-mentului casei, adeca pentru introducerea ,plo-turei," séu cu alte cuvinte, pentru a astupágu-rele ce iubescu a isbi in luminatulu guvernu, pentru peoatele sale.(Acést'a óre este multu tiom-bitiat'a maturitate parlamentaia 'si politica a némului magiaru?! Report.)

C. Ghyczy nu vre sè faoa nici una obier-servare la meritulu obieptului, pentru a nu de­ştepta passiunile de partida; elu doresce nu­mai, oa resolutiunea sè se tipăresc», BÍ CU oca-

maniei, asii cum este, privîndu la ecuilibriulu intre venite si cheltuele, ne-am poté impaed ; alt'a insa este cestiunea despre aitioli si propor-tiunile loru, df spre care lucru insa, nu numai pentru cà nu ne demitemu la speoialitàti, ci si pentru cà nu avemu deplina informatiune des­pre ele, — trebue si ne retienemu d'a face vor­ba măcar. —

Bugetulu statului romanu, preliml-natu pentru anulu 1873, dupa „N.

Curieru rom." este urmatoriulu : Venituri :

Contributiuni directe, lei n. 21.391,014 b. 80 „ indirecte

Càscigulu mosielor u sta­tului

Calea ferata, telegr. posta

Diferite venituri P l a ţ i pentru moşii ven-

v dute Venituri estraordinarie

Totale

16.746,986 „

20.224,822 „

3.623,475 „ 1.720,275 „

1.970,000 „ 6.146,040 „

68

59

51 67

81 71.822,616 „ 06

de la potere, cei-ce facu leqile si lé im . . . , , ., , . , 7 • • T .. ,,. smnea prossima sè se decidă, daca si candu sè

punu celora lalti si stor cu si mgnitu totel , , , . ., poterile celoralalte, numai ei n'au nemic'a, numai ei stau sè péra de férne si de sete /"

Ce feliu de impresiune, ce cugete si credintie — ne-apera tu a r t rebui sè deştepte in noi astfeliu de monştr i , fora satiu si fora consciintia ! De securu, a r t r ebu i sè t ienemu cà aceşti ómeni — n u se mult iumescu cu a tâ t 'a , ci t indu inca la mai m u l t u ! Nu se mult iumescu cà t r agu de pre acei-a pe cari ii numescu fraţii si compatr ioţ i i loru, trei pei si li s torcu tó te sudorile, ci — cà ar dori sè li suga si medu 'a din osa!

Ce vreu l iberali i magiar i ? ! E lementu lu loru, minor i ta tea in t ié ­

ra, este deta tor iulu de legi, elu prin le­gile sale si apl icarea infame a loru ne a scosu mai de to tu din representant i 'a t ie­rei ; elu d ispune de sângele si averea nos­t ra , 'si face a r m a t a p u r a nat iunale din fiii noştri , elu si-a impusu l imb'a in tóte ofi­ciale si scólele s ta tului comunu ; elu pr in fiii sei, despoti si t i rani , ne tero-risédia mater ia lminte si spi r i tualminte de susu pana diosu — pana in cea din u rma coliba : — si domnii liberali, r iva-l isandu cu fraţii loru, p e cari ii numescu mameluci ai poterei , inca ei vreu sè fia cei de ca t ra pădure , si acusa pre guvernu, cà — nu este destulu de magiaru, ci fa-vorisédia pre nemagiari pre cont'a magia-rismului ! Ce ironia desiuchiata !

Am procopsitu! — Va sè dica : nu mai este nici picu,

nici u r m a de sperant ia , ca sè gasimu candu-va la careva nuant ia poli t ica ma­giare — semtiu de umani ta te si d rep ta te , recun08 cerea si vindecarea pre cale amica s i f ra t iésca—a r eu lu ide care pa t i -mesce patri 'a, pat imimu cu toţ i i si pa t i -me8cu in modu sfasiatoriu si ucidietoriu naţ iuni le nemagia re !

Sub fras'a de — frăţietate si im-preuna-pert inint ia , liberalii magiari , cum este invedera tu , întocmai casi guverne-mentalii , séu dóra si mai mul tu — ni at ientescu tota lea nimicire, pre t indiendu de la noi totalea renunciare la d rep tu r i nat iunal i , d rep tu r i de cu l tura si desvol­t a re na t iuna le ! Apoi — firesce, pen t ru de a-si po té mascá mai bine acésta pre­tensiune, ei — ca nisce farisei impetr i t i in peca tu , vinu de a se p lange lumei, cà

natiunalitàtile intru tóte sunt ascultate si considerate, na ţ iunea magiara — in t ru tóte este desconsiderata si de tó te d rep­tur i le este despoia ta !

O mint iuna neruşinata , unu pretes tu iesuiticu, o apucă tu ra hotiésea. Si din acestu p u n t u de vedere, considerandu i

se desbata ea in meritu Presiedintele intrebandu caß'a cà — candu

vre sè décida in acésta privintia, E. Simonyi ié cuventulu pentru a présenta

unu contra-proieptu referitoriu la acésta causa. Fiindu cà in timpulu din urma — dise diu Si­monyi — atâtu prin diarie le din tiéra câtu sl prin cele străine s'au redicatu aousatiuni con­tra regimului si contra singurateoiloru miniştri , in privinti'a adniinistratiunii averii statului, oe strica autoritatei regrimului si creditului tierii, totu un'a, fia acusatiunile întemeiate ori ne'ntte-meiate; considerandu cà concesiuni le pentru edificàri de drumuri de feru sunt unulu dintre obieptele acestoru învinovăţiri, mai departe cà la re8cumperarea podului de feru, (din Buda-Pesta,) la contragerea de d et orii de statu, cà la vinderile si arendàrile de moşiile statului s'a procesu cu eschiderea pnblicitàtii si oonourin-tiei: propunu ca on. casa sè avisedie pre min. ung. regiu, a subBterne casei tóte tratatele încheiate de la constituirea sa, in oausele amin­tite ; mai de parte, oas'a sè aléga, pentru revi-siune aoelora, o comisiune de 6. Aoésta comi­siune sè-si aléga unu presiedinte, si siedintiele sa­le sè fia publice ; protocólele si diariulu comisiu­nei in fine sè se substérna oasei dimpreunp cu re-portulu ei.

Ambele proiepte de resolutiuni se punu la ordinea dilei pre siedinţi'a de mane pentru motivarea loru de catra propunetori.

Dupa ce comisiunea petitiunaria 'si face referat'a a supr'a petitiuniloru din a patr'a si a oinoi-a seria, si mai votandu-se bugetulu oasei pentru lun'a lui nov. Presiedintele redica sie­dinţi'a la 12 óre.

1.000,000 „ — 71.613,264 „ 42

Cheltuiele : Consiliulu ministriloru lei n. 42,848 b. — Ministeriulu de interne „ 7,270,187 „ 77

a , esterne „ 626,561 „ 75 „ „ juBtitia , 3.904,156 „ — „ , culte „ 8.182,942 , -fl „ resbelu „ 14.788,420 „ — s „ luor. publ. „ 4,542,956 „ -„ „ finanoie „ 31.255,192 „ 90

Fondu p. credite estra-ord.

Totale In rubric'a contributiuniloru indirecte fi-

guréza vam'a de importu ou 7.400,000 lei nuoi de esportu numai cu 1.850,000 lei nuoi; con-sumatiunea sàrii in tiéra cu 3,700,000, si espor-tulu sàrii ou 1.400,000.

La rubric'a venituriloru straordinarie fi-guréza 4.183,339 lei nuoi, 34 bani, ca suma, ce se astépta a-se incassa din resturile imposite-loru si ale arendeloru neplatite. Arendele ne­plăţi te intrecu sum'a de 40.000,000 lei n. — (Acésta restanti a de arindi (càsciuri) dupa mo­alele publice, este celu mai intristatoriu lucru in intregu acestu bugetu ! Este o dovéda de administraţi une séu rea séu perfida a bunuri-loru statului, si — ne prinde mirare cà — ono­rabilitatea administratorilor u nu face a disparé séu eelu pucinu a se reduce la unu minimu — ori in ce modu, acésta rubrica !)

Cifrele acestea sunt numai aprosimative, si a nume veniturile sunt essagerate, éra buge­tulu oheltuieleloru, dupa datina, se va intre-bnintiá cu totulu ; de unde résulta, cà se póté aeteptá unu deficitu. (— Unu defioitu ce — dóra nici n'ar mérita sè fia amintitu !)

Intre chieltuele aflàmu urmatóriele sume positive : List'a civile a domnitorelui 1. n. 1.185,185 b Tributulu si transportulu „ 927,700 , Sibventiunea fond, pen-

siuniloru „ 1.851,851 ,

Detoriele statului te potu computá : Imprum. Stern, carnete 1. n. 2.111, 983 b

„ Oppenheim id. , 3.134,208 „ Calea Bucuresci-Giurgiu,

carnete si amortisa-

cifr'a lui nu e destulu de mare si corespundie-tória trebuintieloru urginti si colosali, dar nici împărţirea ei nu ni se vede ratiunabile. Acésta cestiune am dori sè se discuta si reguledie bine!) —

Calugeri sî maicele, precum si intretiene-ea monastiriloru sunt preliminate ou 1,110,275 ei n. Numerulu monastiriloru de calugeri este 24 cu 1549 calugeri si 94 servitori, ér alnmai-oeloru, 22 monastiri,, cu 2,293 calugeritie si 142 servitori si servitórie.

1 9

85

86 80

Bugetulu României libere. Am semtitu detorinti'a si ni a placutu puru­

ria, a pune in vederea stimabilului publicu alu nostru cifrele veniteloru si speseloru — nu nu­mai a patriei nóstre de din coci, ci si a statului romanu liberu de presto Carpati, — celu pucini cifrele generali, dupa-ce spaoiulu si lips'a d« poteri destule nu ni iérta a merge pana la spe­oialitàti.

De sl representanti'a, parliamentulu Ro­mâniei, abiá mane-poimane, adeca in 15/271. c are sè se intrunésca, totuşi „N. Curieru rom." dii Iasi, déjà ni insirà cifrele bugetului, comentan-du-le numai ou câte-va observatiuni — da' pessimistice.

Noi, din alu nostru puntu de vedere, s dedaţi aici a casa cu astfeliu de oonsideratiuni, marturisimu că nu potemu sè impartàsimu fora réserva intregu pessimismulu colegiloru noştri din Iasi, si de aceea ni vom permite a adauge la locurile concerninti, in parentese, ale nóstre reflessiuni corective séu sl aprobative.

Vremu se dicemu, oà noi cu bugetulu Ro-

2.010,000 „ —

1.443,274 « -3.600,000 „ —

8.000,000 „ — 20.199 458 „ 16

tiune d-to pentru podurile de

feru ale sioseleloru d-to Sucéva-Romanu d-to pentru imprumu-

tulu domaniale de 78 milióne

Totale : Eventualminte oametele a

amortisatiunea calei Ro­man Bucuresoi-Pitesci, „ 5.000,000 „ —

Detori'a Btatulu î représenta déra unu ca­pitata cam de 450 milióne. (— In sine luata, intréga acésta detoria , nu se póté numi mare ; ce e dreptu, ea prin subventiunile drumurilorti ferate cresoe pe fie-care anu ; ei dar, precum vedemu, partea mai mare a acestoru prestatiuni ale statului au , natur'a d e investitiuni pentru viitoriu, si asiá apésa tiér'a numai t im pur al­minte. Astfeliu de detoria de statu nu este ca­lificata d'a causa mari ingrigiri patriotiloru !—)

Bugetulu ministeriului culteloru si alu in-Btruotiunei ne aréta 3000 comune ou numai 816,000 lei nuoi pentru scoli ; cea-ce face 1 8

lei nuoi salariu pe luna de fie-oare profesore, scàdiendu-se salariulu revisoriloru din sum'a intréga. (Bugetulu instructiunei publice — nu pote sè multiaméaoa pre adeveratu romani. Nici

Siria, 8/11 1872. TerorÍ8mulu sistemei magiare ce dom-

nesoe, incepe a fi mai teribilu séu celu pucinu mai spur «atu de câtu celu de la 1849; càci acuma de sl este lege municipala, care ar debut se infrene volnici'a despotiloru celoru mici din­tre poporu, totuşi comiţii supremi si vioe-comiti se punu de a supr'a legei, esplicandu-o si apli-oandu-o oum li place. Astfeliu s'a intemplatu cu comun'a Siria, si specialu ou notariulu nostru Joane Moldovanu.

Promuntoriulu, respectiva proprietarii de vii, in fiecare anu la o septemana dupa culesu, in intielesulu unui statutu municipalu inoa din 1843, au dreptulu a tiené scaunu promontorialu, spre a-si alege personalulu administratiunei de délu. Astfeliu s'a intemplatu, că promuntoriulu Sirianu avea sè se coadune in 29 septembre a. e. la cas'a oomunala de aici, ca sè-si aléga per­sonalulu promuntorialu pentru anulu viitoriu ; insa fostulu capitanu promuntorialu Stamft Gusztáv, oa sè insiele pre proprietarii Romani, croindu in absinti'a loru plat'a căpitanului pro­muntorialu cu 200 fi ; éra a notariului de délu ou 560 fl. v. a. si apoi alegendu-se pre sine, in contra statutului promuntorialu, de diregatoriu pe viétia, — publica in fói'a magiara „Alföld" tienerea scaunului promuntorialu la cas'a comu­nala din Magy. Világos, pre diu'a de 29 sep­tembre a. o. óra pre judele din Siria 'Iu inscien-tià fostulu notariu promuntorialu, ou numele Keresztes, intr'o provocare magiara, — desl de limb'a oficiale la promuntoriu e decretata cea Romana, ca sè faca a se vesti eu tob'a tien j -rea scaunului montanu pe 29 septembre. Judele nepricependu provocarea magiara, scrisa sl reu si intr'unu stilu intortochiatu, întreba pe Ke­resztes notariulu: cà — ce serisóre este ast'a? Acest'a i spuse, cà se tiene scaunu promuntorialu mane si sè faoa a se bate tob'a pentru coa du­nărea vieriloru. Judele replica, cà — de ce nu i s'a datu de scire mai de tempuriu, éra nu la 7 óre sér'a, candu nu se mai póté bate toba?! Keresztes i aplica, cà sl manedi, adeca in 29 de demanétia, inca se póté bate tob'a. Judele, in credinti'a, cà scaunulu promuntorialu se va tiené in loculu usuatu de véauri, ordina a se bate tob'a pe fie-care strada, pentru ca manedi dupa esîrea din biserica toti proprietarii de vii sè se adune la oas'a comunala din Siria, pentru scaunulu de délu.

Manedi, adeca in 29 sept. U 11 óre e-sindu de la biserica, proprietarii de vii — intre oari sl la vr'o 16 nemţi din Glogovatiu, in nru pana la 300 de insi, se adunară la cas'a comu­nala din &'ria, unde asceptau sè-Ii vina capita-nulu si sè deschidă siedinţi'a; insa — ce se vedi! Capitanulu intrigantu — unu omu des-frenatu, — s'a dusa la cas'a comunala din M. Világos, unde numai cu câţiva proprietari nemţi, — intre oari dintre Romani numai preo­tulu unitu Zsiros, cu foştii judi promontoriali si cu pandarii délului, strinsi sl aceştia prin ju­dele comunalu Vela Savu, unélt'a si vendiato riulu Romaniloru, de candu I'au scosu din pos­tum de autiste, — cu totulu totului dara vr'o 50 de insi, începe a tiené scaunu promuntorialu. Intielegendu despre acést'a ai noştri, esmitu o deputatiune pentru de a invita pre capitanu si pre cei cu densulu, sè vina a tiené scaunulu promuntorialu la cas'a oomunala in Siria. Dar — nepotendu-lu îndupleca deputaţi unea, a pro-testatu in numele comunei, apoi s'a dusu dupa pretorele cercualu la Galsia, cerendu-i intre-venirea pentru a indetoripre capitanulu sè vina la oas'a comunala in Siria-, unde e mulţimea celoru îndreptăţiţi. Pretorele se asiédia la cas'a din M. Világos, unde chiamandu pre judele din Siria, ilu întreba cà intielesu-s'a elu cu capita­nulu : unde si in ce timpu se va tiené alegerea, séu intielesu-s'au ambii judi din Siria si M. Világos, ca in M. Világos sè se tiena alegerea? Judii au respunsu, cà nici ei intre sine nici cu ca­pitanulu Stampl nu s'au intielesu, sè se tiena scaunulu promuntorialu la cas'a din M. Vilá­gos. Atunciá pretorele s'a indepartatu fora a face careva dispusetiune, ér la întrebarea de-putatiunei, cà — de ce nu vine la cas'a comu

lia din Siria, ca sè véda, câtu poporu e coa-inatu acolo, ai — de ce nu face renduiéla, ca nu aléga nemţii senguri? — pretorele a re-IUDBU : „faceţi ce vreţi: alegeţi «Ï voi; càci eu ime mestecu in tréba."

Venin du deputatiunea la cas'a comunala referatu cele intemplate ; atunci poporulu a gatu pre notariulu, se deschidă elu, ca proprie-riu de via, siedinti'a publica a scaunului pro-mtorialu ; ce facendu, s'a alesu cu aclama-ine de capitanu promuntorialu Demetriu Do-iu, căruia predandu-i notariulu presiediulu,

ob elu s'au alesu mai departe : notariulu, judii, Ierceptorele si membrii comitetului jjpromunta-Irialu. Cu acést'a ispravindu-se restauratiunea Iromuntoriala, s'a facutu protocolu, carele pre Inga relatiune din partea antistiei, de locu •anedi s'a substernutu pretorelui din Galsia, si •(rendu anularea alegerei de la M. Világos. I Pretorele substernendu protooolulu sie-lintiei promontoriale cu relatiunea antistiei, lice-comitelui comitatensu Tabajdy Károly, loest'a fora a face dispusetiune grabneca, a Lceptatu pana s'a informatu prin magiaroni si peltele orbe ale sale, si] apoi in 15 octombre ii. o. — dupa ce pe sub mana a avisatu pe ai jiei, pe furisiu se repediesce la Siria si aflandu intimai pre notariulu si adiunetii sei in cance­laria, cu furorea unui pasi'a turcescu începe a [tiené inveatigatiune, si in modulu fabulei „lu-nulu cu mielulu", luandu protocolu cu nota-Iriulu, pentru tóte abusurile magiaroniloru teu­toni — pre notariu ilu invinovatiesce, si in-joheia protooolulu ; or cererea notariului ca Ise asculte antisti'a si comitetulu promuntorialu [pentru deplina informare, vicispanulu respin-Ijjend'o, incepe a visitá protocólele de intrate, [cere nesce ordinatiuni de ale sale, pre cari insa [pretorele nioi le-curentase inca, si nici in alte [comune ale tractului nu se aflau precum s'acon-litatatu cu prilegiulu visitai ei, — aflà no du lin papura si dice cà e neregularitate mare in [oficiu, — apoi cercetandu cass'a dàriloru im Iperiali si comunali, 'si face prenotàri, suspinde [pre eoonomulu comunei, pentru cà a folositu vre-[o 70 fl. din banii pascului spre lipaelecomunei, desconsiderandu scus'a economului, cà fiindu co­mun'a impro'-.eşuata, a luatu acei buni numai pre câte-va dile, pana va incasa din spesele comunali !

Cu atât'a diu vice-pasi'a gatandu incuisi-tiunea spanioa, se duse la proprietariulu Bohus Pista, isvorulu tuturoru reutâtiloru, acolo eroi o ordinatiune si 0 predede pretorelui spre pu­blicare. Ordinatiunea suná, cà de óre-ce siedin­ti'a scaunului promontorialu de la M. Világos e legala, éra cea de la Siria e nelegala, perso-nalulu promuntariulu alesu la cas'a comunala din M. Világosiu se intaresce, éra celu de la Siria se nulifioa ! tóte protocólele si archivele promontoriali de la cas'a comunala din Siria,

se predee notariului Keresztes, alesu pre vié­tia, si romanii se merga acolo, seplatésca darea! intt'un'a ordinatiunea suspinde pre notariului Ioane Moldovanu, aplicàndu §. 70 din legea comunala, si motivandu cà notariulu a doveditu o nepăsare facia de oficiulu seu, si a comisu abusu in ster'a administratiunei publice, in fine cà a vorbitu in contra guverniului !

Cu tóte cà prin mai multi advocaţi si alti domni din Aradu i s'a demustratu dlui v.-comite cu legea in mana, cumca elu are numai drep­tulu visitàrei, éra dreptulu inouisîtiunei compete pretorelui, dupa alini'a penultima a §-lui 70, — apoi tóte actele au de a se preda fiscului, carele are dreptulu a incepe acţiune fiscala, si a urmá agendele prescrise in §§. 90—101, si asiá cà diu v.-com'ite a caloatu legea, densulu ca sè medilooésca aprobarea procedurei sale ilegale, aşterne caus'a congregatiunei comitatense, — tienute in 4 novembre fora a fi pertrapt .tu mai antaiu caus'a in comisiunea comitatensa perma-mente dupa cum dispune §. 44 din art. de lege XLII 1870. Congregatiunea in siedinti'a din 6 nov. aproba procedur'a invederatu nelegala si la propunerea chiar a v.-comitelui, pre calea vo-tisàrei, cu 62 de voturi contra aloru 53, desti­tue de la oficiu pre notariulu Joane Moldovanu; si asia pasi'a comitatului, la dorinti'a lui Bohus si a renegatului Jos. Nistoru, fortià scopulu is-bandei personale, si acuma usioru i va fi a per­secuta de — arondulu sl pre ceia lalti notari romani, càci indiferentismulu membriloru comi­tetului comitatensu Eomani, li inlesnesce tóte. Si — cum nu, oandu la acesta ocasiune de-si toti membrii romani au fostu espresu provocaţi, unii sl ou tóte telegrafulu intetiti ca sè vina la siedintia, afora de bravii Peoicani, — numai pucini s'au infacisiatu, ce magiaru observandu-

se folosiră de renegaţi si punendu la o parte tóte consideratiunile de dreptu si de dreptate, 'si versara veninulu in cruda resbunare a supr'a unui'a dintre cei mai buni, zeloşi si onorabili Bomani din comitatu !

Caus'a acuma stà sub apelata, vom vedé pre ministeriulu de interne, ce dreptate va face, si cum va caseigá respectu legei, călcate in pi­cióra prin pasi'a de vicispanu. Fabricius.

Temisióra, 8 noemvre 1872. (B&lu si concertu in faverea fondului tea-

tralu romanu in Temisióra.) Din esperintia s'au convinsu romanii de aici, cumca pentru sco­puri natiunale prin arangiari de petreceri inourgu bani sl de la acei individi, mai ou Berna străini, de la cari pre cale fdirecta nu s'ar poté scóte vr'unu resultatu favovabilu.

Din acestu motivu, cu ocasiunea adunarii generale in caus'a fondului teatralu, pentru ca sè se adune câtu mai multi bani, s'a constituitu unu comitetu. carele a arangiatu unu baiu in-preunatu cu concertu, oe a succesu stralucitu.

Despre venitulu petrecerii va aretá co­mitetulu dupa incheiarea socotiloru, eu me mar-ginescu a relatiuná numai despre decurgerea petrecerii, pentru ca on. publicu, oarele de co-munu e invitatu, ou alta ocasiune sè ne oeroe-teze mai binisioru.

Concertulu s'a inceputu cu „Corona Mol-daviei", poesia de V. Alesandri, cuarte de Po­lice Mendelsohn Bertholdi, esecutata de oorulu vocaiu alu teneriloru romani de aici. Produce­rea a succesu preste asoeptare ; merita a fi as­cultata sl de celu mai ageru eriticatoriu.

Coron'a concertului insa a pus'o Dsiór'a Livia Pasc» din Lugosiu, carea avù afabilitatea d'a se produce pre fortepiano cu 2 piese si adeea: „Soneta Cis-mol, opus 27 nr. 2," de Beethoven si „Fantasia rvmana," transcrisa de Rudolf Vilmers. Pricepetorii de musica, cari au fostu de facia, marturisescu, cà au fostu uimiţi de rar'a desteritate si elegantia, cu carea stimabil'a Daióra a esecutatu numitele piese. Aplausele publicului nu erau sè incete, si chiar Liszt déoa erá de facia, trebuia sè aplaude.

Forte multu a contribuitu la védi'a si splendórea concertului cunoscut'a dechiamatrice r.jmana, amabil'a Dsiór'a Vióra Sierbanu din Banatu-Comlosiu, prin poesi'a „Nu desparati" de Josifu Vulcanu. Vócea sonóra si mimic'a es-celinte, a seceratu aplause frenetice.

Dn'a Izabela Szalkay, nasc. Vasiciu, esse-ontandu pies'a vocala „Doi ochi", romantia de Gregor iu Ventura, acompaniata pre fortepiano de diu J. Kunst, a datu testimoniu stralucitu despre deprinderea-i deplina in arte. Stimat'a dna oantandu, ne a incantatu si a lasa tu plă­cute impreBiuni in pepturile nóstre, cu totu drep­tulu meritandu aplausele sgomotóse ale pu­blicului.

Dnulu Josifu Vulcanu a dechiamatu o conversatiune umoristica-satirioa „Picaturi de choiera," forte nimerita pentru distragerea pu­blicului. Câtu de serióse au voitu sè se arete unele Dsióre, ele totu n'au potutu sè nu scape câte unu risu din inima la unele pa&agia din oonversatiunea numita.

A 7. final'a si pies'a a fostu „Cante-culu," ouartetu de Railivoda, esecutatu de cho-rulu mestecatu, la care au partecipatu din bu-navointia cele mai escelinte si rutinate mem­bre ale societăţii filarmonice de aici : Dn'a Mar. Pohle, Dsiórele Charlotte Vithalm, Ana Hro-mas, Mathilda Blacho, Theresia Christ.

Stimateloru dame binevoitórie, pentru succursulu amioabilu li sprimàmu adenc'a no­stra multiamita ; — éra stimabileloru Dsióre romane din Fabricu, li spunemu din anima fra-tiésca, cà erá mai bine déca viniau sl ele si se delectau la eleganti'a sifineti'a eu cari esprimau damele străine cuvintele romane, de câtu a tiené siedintie formale si a indemná un'a pre alt'a, sè nu partecipe la balulu aoest'a — Ddieu mai scie — din ce causa.

Dupa concertu a urmatu danti», ce a tie­nutu pana deminéti'a. — X

Aradu, in 2 nov. (Constituirea societăţii de lectura a tene­

rimei clericale din Âradu.) „Concordia parvae res crescunt, discordia maximae dïlabuntur." Adeverulu acestoru cuvinte nime nu le póté trage la indoiéla, nici mistifica. Cumca unirea a fostu si este folositória veri oarei clase de ómeni, ne invétia esperiinti'a de tóte dilele ; de alta parte — trebue sè constatàmu adeverulu cà noi Romani avemu cea mai mare lipsa de concordia si intielegere, càci „unde-i unulu nu-i

' potere, la nevoi si la dorere." u-

Tenerimea clericale din Aradu, devotata bisericei si natiunei sale, oonsiderandu cà lim­b'a este celu mai pretiosu tesauru alu natiunei, de care i-e legata essistinti'a si cà deci ori sl care romanu ce vre nu numai sè tréca de atare, ci vre sè fia in adeveru romanu, trebue sè se cultive in limb'a maieei sale : s'a otaritu a reconstitui societatea de leptura, si insufletita de scopulu sublimu, a invitatu pre Rev. d. pro­fesore Josifu Goldisiu, eu pre presiedintele na-turalu alu societăţii spre a se infacisiá in sie­dinti'a de constituire.

Dh prof. Josifu Goldisiu infacisiandu-se, prin o vorbire acomodată scopului dechiarà sie­dinti'a de deshisa si rogà societatea a se constitui.

S'»u alesu cu unanimitate v.-presiedinte : Josifu J Ardelénu, olericu de curs. III. de no­tariu : Teodoru Pelle cler. de ours. II. si Ales. Petroviciu cler. de curs. I. de cassariu : Georgiu Bogariu cler. de curs. II. de controloru : Vas. Clariu cler. de curs. I I si de bibliotecariu : Det.ûtriu Cornea cler. de curs. I.

S'a alesu mai de parte o comisiune stata-tória din Jos. J. Ardelénu, Marou Barbu, D. Jorgovidu si Alessandru Petroviciu spre a se consulta tum si in ce modu ar fi posibilu con­tinuarea fóiei „Sperantia."

Dinre deoisiunile sooietàtii, mai de însem­nătate este: infiintiarea unui coru natiunale, propusa ii diu presiedinte.

Dunnedieu bunulu sè ni ajute intru no-bil'a noştri întreprindere. Josifu J. Ardelénu, Alessandru Petroviciu,

v.-presiedinte. notariulu societatei.

Aradu, in 9 nov. *) (Impacatiunea intre romanii si serbii din

opiduhi Nadlicu in caus'a despartirei ierar-chice.) Mai antaiu fia-mi permisu a întregi co-respundinti'a mea din nrlu 85 alu „Albinei," adaugendu cumca diu Josifu Hegedűs, notariu in Cianadulu micu, ni-a datu multu ajutoriu cu ocasiunea despartirei de catra şerbi a acestei comune. I multiamimu pentru loialitatea sa, cu atâtu mai vertosu, càci dsa este magiaru de na­tiunalitate, apoi pentru preveninti'a unui ma­giaru — fia in ori ce causa si la ori oe ocasiune, marturisimu cà suntemu indoitu reounoscetori.

Precum am amintitu deja in ultim'a mea corespundintia, comisîunea delegatiunale ro­mana, mai cà abdisese de speranti'a d'a-i suc­cede oimpacatiune amicale cu comisiunea serba, cu privintia la despărţirea comuneî mestecate Nadlacu, càci serbii redicau pretensiuni, pe cari romaniii, ori câtu erau de aplecaţi d'a li face concesiuni chiar cu abnegatiunea unei parti din interesele loru, nu le poteau împlini. Mul­tiamita insa dlui jude regiu Mihaiu Sierbanu si parochului localu V. Marcoviciu, prîn a càroru interventiune atâtu comisiunea serba câtu sl locuitorii şerbi din Nadlacu, veniră la resonu, si dupa lunge desbateri si înfocate dispute, po-turamu pasi la actulu de impaoare, luandu de basa intru constatarea numerului actuale de suflete a ambeloru parti, conscriptiunea de la 1870. Dupa acést'a s'au aflatu 2543 de romani si 202 de şerbi. —

Pre temeiulu acestei relatiuni numerice a poporatiunei mestecate, dupa o lunga per-traptare a succesu urmatóri'a

I m p a c a t i n n e . I. Romanii remanu in eschisiv'a proprie­

tate aintregei averi bisericesci misoatórie ai nemisiatórie, parochiale si scolarie, a nume :

A) nemiscatória. I. Bisaric'a cu tóte apartienin-

tiele in valóre de 45,000 fl. -— 2 Eaficiulu casei parochiale,

noa ziditu 4000 „ — 3. Alt» edificiu vechiu 500 „ — 4. Tre sesiuni parochiale 30,000 „ — 6. % lesiune de pamentu bise-

rieeicu 11,250 „ — 6. Furdulu intravilanu pe care

se aîa ruinele bisericei vechie 150 „ — 7. Ediiciulu scólei 2,400 „ — 8. diunetate sesiune pamentu

scohriu menitu pentru sti­pendii 5000 „ —

B) miscatória. 1. Caţitalulu bisericei inobliga-

tiuti si bani gat'a 5,514 „ — 2. Recuisitele bisericei 1,200 „ — 3. Legate particularie romane 1,486 „ —

II. Serbii primescu in tipu de desdaunare a pârtii, ce li compete dupa proportiunea nu­merica de 1 2/ioo, din realităţile bisericesci paro­chiale si scolarie :

1. Sum'a de 6000 fl. v. a. carea comuni­tatea bisericésca romana cu obligaţiune for­mala, vidi mata de testimoniu legale, — o va esoontentá in restimpu de trei ani ; pana candu serbii se vor folosi de biserica tienendu servi­tiulu ddieescu — totu a 9. septemana in limb'a slavéna. —

2. Conformu invoielei — p. VII — ro­manii cedu serbiloru un'a din cele trei sesiuni parochiale — in natura; — a nume ceea ce a folosit'o sl pana a<mm parochulu serbescu.

3. Serbii dechiara serbatoresce a fi deplinu indestuliti cu acestea ; convoindu-se si deobli-gandu-se a primi obligaţiunile despre banii bi­sericesci, împrumutaţi serbiloru, pentru acope­rirea sumei de desdaunare, amintita sub p. 1.)

i éra cu privire la scóla renuncia la Veri-ce re-compensatiune. —

4) Asemenea renuncia serbii B! la preten-siunea d'à se imparti recuisitele bisericesci, es-tradandu-li-se numai càrtile bisericesci liturgice si rituali in limb'a loru.

5. Protocólele matriculari remanu oa si la Cianadu — conservate in biseric'a romana, — fiindu deobligatu parochulu concern, rom. a edá parochulu» serbu la recercare, necesariele date si informatiuni. —

6. Cimiteriele se vor folosi in comunu de ambele parti, — fiindu a Be imparti venitulu in proportiune de a 12. parte serbiloru.

7. Dupa-ce romanii vor estrada si serbii vor primi obligaţiunea despre sum'a de desdau­nare, amintita in punctulu 1) — serbii, in­data 'si potu alege preotu propriu, se potu or­ganisa si constitui in comuna bisericésca de sine statatória, conformu pp. XI si XII din invoiéla; si se considera despărţiţi de ierarchi'a romana-

Acestea sunt puntele esenţiali ale impaca-tiunei. —

Inteliginti'a nóstra romana s'a portata essemplarminte ; — numai diu I. Russu, — no­tariulu opidanu, avea poft'a d'a pune obstacnl* succederei impacatiunei, dar — s'a blamatu.

Aradu, in 10 nov. In oorespundinti'a mea de ieri am uitata

a spune câtu de suprinsu si inca placutu su-prinsu am fostu candu cu ocasiunea despartirei ierarchice in Cianadu, in cancelari'a notariului comunale J. H., magiaru de natiunalitate, am aflatu „Albina" si „Federatiunea," si érasi am uitatu a mi esprime uimirea si amar'a impre-8Íune ce mi-a causatu antinatiunalisraulu nota­riului romanu Russu din Nadlacu, carele prenu-mera, pre comunei romane, nu „ Al-

Sum'a 106,900 „ — di : Una suta siesse mii nóa suta de fl. v. a.

* Intardiatu pentru imbuldiél'a materíeloru si desci-area a nevoia a manuscrisului. Red.

bina" si „Federatiunea" ci pre jidovesoulu si murdariulu „Alföld."

Si fiindu cà e vorb'a de „Alföld," aflu intru interesulu on. publicu romanu, a fac* unu resumatu din cele referitórie la destituire* bravului notariu J. Moldovanu din Siria. Am cetitu adeca in „Alföld" ce l'am aflatu in cas'a renegatului notariu romanu, reportulu despre congregatiunea côttense, alu oarei primu ob­ieptu de discusiune a fostu desbaterea a supr'» cestiunei amovàrii zelosului Moldovanu din postulu seu notariale.

Din reportulu numitei foi am aflatu cà — dupa judecat'a dloru magiari, „caus'a de-stituirei confratelui nostru este negligenti'a (!?) sa in oficiu si neoorect'a (!?) manipulare a baniloru comunali." — In daru intieleginti'» nóstra 'ai-a datu tóta trud'a intru aperarea ne­vinovatului si numai pentru zelulu sou natiu­nalu persecutatului Moldovanu. J. P. Desseanu, Bonciu, Stanescu, Goldisiu, Jonescu si alti di­baci aperatori patira fiascu, càci renegatulu romanu Nistoru cu partisanii sei deákisti, con­juraţi contra lui Moldovanu, pentru portarea lui natiunala la alegerea de ablegatu dietale, au pusu tóte in mişcare sprb a-si resbuná pon-tru căderea sa alegere, contra unui notariu ro­manu si părinte a unei familii mari.

(A fostu tiesuta mai de multu intrig'a magiara ; càci intre obiectele de la ordinea di­lei, caus'a disciplinaria a lui Moldovanu nici n'a fostu espusa, firesce cu scopu ca representantii romani sè nu fia informaţii si ca dór'a astfelu nu vor partecipá la congregatiune. Numai sub decursulu desbateriloru s'a potutu pricepe cà ce au fauritu diu Tabajdi, căruia i si facù diu Desseanu aspre imputări, i ceti Lovitele si-ln dascăli câtu de bine.

Eca resultatulu, fruptele pactului nostru cu magiaru 1 Éca inca o proba faptica cà cu

aceşti ómeni nu mai este sperantia d'a trai si a ne ferioi. Ûc& ce valóre are pretins'a loia­litate a magiariloru candu pre unu notariu ro­manu ilu persecuta si destitue din postu pentru oà s'a insufletitu si a lucratu pentru alegerea ablegatului natiunale, intr'unu cercu , unde chiar in vertutea pactului cu „cavalerescii" ma­giari, numai, dar numai romanu, dupa liber'a voia a poporului, fora amestecu a poterii brutale, a trebuitn sè se aléga, si prin însufleţirea po­porului s'a si alesu ! Finis Hungáriáé — din insusi némulu lui Árpád.

Buteni, in noemvre 1872. Onorata Redaetiune ! In nrulu 82 alu

pretiuitei foi, ce rec actati, diu notariu Isidora Popescu a aflatu de bine a se ocupá de persó­n'a mea — intr'unu modu, mai multu ori mai pucinu — nu voiescu se dieu necuviintiosu, dar nepotrivitu.

Sum deci detoriu a respunde, nn inse „pro domo," — ci pentru adeveru si pentru aperarea tagmei, pre care numitulu domnu a avutu cuteaanti'a s'o atace. —

Este o adeverata boia sociala, si inca forte semtita, acea inferbentare cu oare o parte a in-teligentiei nóstre mirene, si — dorere ! o — parte cam mare, — la tóta ocasiunea 'si îndrepta ata-ourile contra clerului. Eu celu putienu sum eonvinsu, oumoa acesta direcţiune este străina vieţii si interesului nostru, o imitatiune torte rea si daunósa a ómeniloru din taberele nóa duşmane. — Dar' nu ar poté sè véda acei dom­ni cumca viéti'a nóstra nu are nimicu comunu cu acea străina ? ! nu — cumca intre noi, preoţii romani, sl intre clerulu catolicu si in specialu intre jesuiti — nu este nimicu comunu ? ! — Noi nu formàmu o casta, nu avemu interese parti­culare, ci abstragandu de la detorintiele sacre ce avemu, prin legatuintiele nóstre familiare devenimu cetatieni in deplina potere a cuven-tului. Si apoi — in viéti'a nóstra este destula încurcare, sunt destule desbinari, — este des­tula neintiolegere : póte asia dara se fia unu pecatu mai mare, de câtu acel'a, candu cine­va pre langa incurcàrile, desbinàrile si neintie-legerile ce sunt astadi la ordinea dilei, se încu­meta a mai produce un'a nóua, — intre feciele santite si cele mirene, intre poporu si intre in-grigitorii sei sufletesoi, intre turma si intre pas­tor i?! — Daca omenii de asemenea direcţiune ar avé câtu-si de pucina petrundere in viéti'a nóstra natiunala, ar trebui ab véda, cumca atâtu in trecutu, câtu si in vremile de astadi, clerulu a fostu midilocitoriulu intre poporu si clas'a de ómeni ce se numesce „inteligentia :" óre nu este o procedura nefirésca, a bate intr*acestu midi-locitoriu, si a ne face prin ast'a pre toti impo­sibili ! ? -

Atât'a am sè diou domnului notariu Isi-doru Popescu : i-o dieu ca părinte sufleteseu, ca pastoriu si romanu.

Dar Dsa este — peste totu — neesactu. Eu sum protopopulu tractului Buteniloru ;

tractulu nu are inspeetoru scolariu. — In lips'a inspectorelui, eu nu am deoi voi'a, ci detorin­ti'a — ca sè me ingrigescu despre trebile şco­lare ale tractului.— Credu, celu pucinu, cumca nici diu Popescu nu se va indoî despre acést'a. — Dar nu numai ast'a : am fostu chiar rogatu de catra comitetulu parochialu, — ba chiar si de catra ensusi diu Popescu, ca sè facu di­spusetiuni pentru concursu si alegere. Concur-sulu s'a publicatu pentru 10 oct. stilulu vechiu. Conformu legiloru bisericesci? — Credu cà nime nu dice ha ! Dar scólele se incepu in 1. octomvre, adeca nainte de alegerea invetiato-riului — celu pucinu cu diece dile. — Pentru ca copiii şcolari sè nu fia lipsiţi de scóla timpu mai indelungatu, detorinti'a mea erá, ca, dupa potintia sè grabescu alegerea. Âm publioatu dara in 7 octomvre in biserica — tienerea si­nodului; am eonebiamatu adeca pe 10 oct. sinodulu parochialu, — éra nu — numai comi­tetulu, precum abinevoitu a spune diu Popescu. — Recunoscu : procedur'a nu este amesurata statutului organicu alu sântei nóstre biserice; dar sl diu Popescu ar trebui se recunósca — cumca procedur'a a fostu loialii motivata, si nu a purcesu din vre-unu capriciu alu meu, ci din interesulu invetiamentului. Si apoi — la urm'a urmeioru, — Butenii nu sunt atâtu de mari, in câtu poporenii së nu póta fi insciintiati, in re-stimpu de trei dile despre adunare. Chiamarea sântului spiritu, precum, in urm'a incurcari-loru, provocate tocmai de diu Popescu — nici alegerea, nu s'a intemplatu in diece octomvre.

Iutr'acea diua, numai comitetulu parochialu a candidatu pre cei trei concurenţi ce s'au are­tatu calificaţi.

Dup'aceea s'a eonebiamatu sinodulu pa­rochialu pe 15 octomvre, in urmarea oonclusu-sului adusu in comitetulu parochialu. Unu cal-culu simplu : trei si cu cinci sunt optu, — de la 7 pana la 15 sunt 8 dile. Diu I. Popescu póte fi satisfacutu ! —

In 15 octomvre s'a celebratu chiamarea stului spiritu, s'a adunatu sinodulu parochialu — si de catra unu numeru forte mare a popo-reniloru, prin aclamatiune, s'a alesu Dimitrie Curta, de invetiatoriu. — Nu dara ii 10 oc­tomvre s'a celebratu ohiamarea duhulu > santu, nu sub presiune s'a alesu, si nu „in cai'a dlui protopopu," — ci in Bcóla. —

Astfelu s'au petreoutu lucrulu htr'ade-veru. Diu notariu I. Popescu insa a bhevoitu sè fia neesactu ; de aceea eu mi-am tienitu de detorintia ca se chiarificu opiniunea publica; càci — „daca multu se totu càraioaco, apoi ure-chi'a se deda cu uritulu glasu. —

De incheiare inca unu cuventu la adres'a ómeniloru ce afla plăcere vorbindu ii oontra clerului, si in specialu la adres'a dlui Isidoru Poposcu : Nu strigaţi multu, nu arabiati se în­vinuiţi, — càci privirile ómeniloru io vor în­drepta a supr'a vóstra, cercandu căuşele ce po­teti sè-le aveţi, candu diceti vorbe rele a supr'a altora ! Am disu. Andreiu Machi,

protopopu alu Buteniloru.

Var i e t ă ţ i . = (Hymen.) Domnulu Joane Lucutia,

candidatu de preotu, a incredintiatu in 8 noem­vre st. n. a. c. pre amabil'a domnisiora Elena Sierbanu, fîic'a veteranului natiunalistu si pa­rochu localu N. Sierbanu. La solenitatea inere-dintiarei a assistatu rss. d. Andreiu Fappu, protosincelu episcopalu din Aradu. Cununia va avé locu in 24 noemvre st. n. a. c. in biseric'a gr. or. din Nadlacu. —

=— (Pentru moralisarea pressei.) „In Berlin s'a infiintiatu o asociatiune a vechiloru diurnaltsti, alu căreia scopu este, a „readuce press'a din acea capitale la nivelnlu de onora­bilitate, pe care a perdut'o, si spre ai reda gradulu de consideratiune ce posiedea in cele lalte capitale ale Europei". — „Curier, de Jasi" aducendu acésta scire, o petrece cu re-flesiunea: Mărturisirea acést'a e cam curiósa, dar e sincera celu pucinu. Apoi Berlinulu este fericitu oà mai are unu mediu sanetosu de dia-risti vechi. Ore ce sè dicemu inse <le noi ? Câte diavie s'ar poté uni pentiu a dá sl pressei nóstre onorabilitatea si consideratiunea, de care din nenorocire nu s'a bucuratu mai nici o data!"

(Odenióra si astadi!) Sub t i t lu lu : „Resbelulu si Englitera, de la 1688 pana la 1815," g a s imu in „Le Constitutionnel" o mica dare de séma, in carea se repro-ducu mai mul te da te istorice si cifre, ce mer i ta a fi r eproduse :

„Era unu timpu, candu Englitera se nu­mera intre poterile cele mari si nu suferiá ca afacerile internatiunale sè se reguleze fora den-s'a. Atunci ea nu se tocmiá nici ou omenii sei, nici cu banii sei ; ea cheltuia atunoi mai lesne unu miliardu de câtu astadi unu penny; dinr-nalele sale nu se puaeau la sold'a ori cu ar fi ; miniştrii cari o guvernau, ar fi gasitu fóne im­pertinenţii ca unu Bismark óre-care sè-si per­mită de aii dicta vointiele sale ; dara sl pre-ponderanti'a sa erá primita in modu univeisalu ; ea erá in adeveru arbitriulu lumei.

Este curiosu de essaminatu, in lunga si infloritóri'a perioda de la 1688 pana la 1815, câtu a costatu resbelele, la cari Englitera a luatu o parte efectiva prin armele si capitalu­rile sale. Éca aci unu tablou :

1. ReBbelulu revolutiune", incepttu in 1688 si terminatu in 1697 prin pacea de la Ryswick, a costatu 900 de milióne. Tacs'a se­raciloru se redicà atunoi la 18 milióne pre anu ; cartulu (200 litre) de grâu se plătea cu 53 de franci.

2. Resbelulu sucoesiunei din Ispania, in­ceputu in 1702 ai terminatu in 1713 prin pa­cea de la Ucrecht, a costatu 1 miliard 503 mi­lióne. Cartulu de grâu 55 ir.

3. Resbelulu succesiunei Austr ie i , de la 1739 pana la 1748, a costatu 1 miliard 350 milióne. Tacs'a seracloru se urca cu 12 milióne pre anu ; Cartulu de grâu 40 fr.

4. Resbelulu de siepte ani, de la 1756 si 1763, a cos*atu 2 miliarde 800 milióne. Ta ;s'a seraciloru se urcà la 25 milióne ; Cartulu de grâu 50 fi.

5. Rf> belulu cu America, de !a 1775 pana la 1783, a o statu 3 miliarde 600 milióno. Tacs'a seraciloru 4 5 milióne, cartulu de grâu 60 franci.

6. Re belulu revolutiunei francese, de la 1793 pana .-a 1802, a costatu 11 miliarde 597 milióno. Ts",B*a seraciloru 88 radióne; cartulu de grâu 98 r.

7. Ree belulu contra lui Napóleoné, de la 1803 pana ia 1815, a costatu 25 miliarde 875 milióne. T v s'a seraciloru 130 milióne ; cartulu de grâu 1 ii. fr. —

Astfîl u intr'unu periodu de 153 ani, Englitera a ivntu 65 de resbele, cari au costat'o 75 miliarde din cari 51,725,000,000 au fostu plătite cu piopriele resurse ale statului, ér res-tulu, adeca 20.210,000,000 prin medilooulu unui imprumutu.

Quantum mutata ab illa t esclama „Le Constitutionnel" terminandu." — (d. Pressa.)

Pentru gimnasiulu rom. din Brada

Ni s'au tramisu de langa Deva in Tran silvania, prin diu George Lorintiu, adj. cercualu in M. Sólymos, o suma de 20 fl. v. a. la care au contribuitu :

DD. Bas. Piposiu protopopu in Hondolu, Ben. B. Deesusianu protopopu in Seearembu, Petru Popianu parochu in Certesiu, J. Aradi, J. Szabó proprietari din Certesiu, Irimie Peteru, J. Konka, D. Konka proprietari din Hondolu, — Sandel M. notariu comun., G. Moldovanu nogotiatoriu, Kornél D. parochu rom. oat., G. Ziegelheim oficialu mort., Kolosi V. si Florea Moise proprietari, toti din Seearembu, in fina diu colectante G. Lorintiu, câte 1 fl ; N. Ber saianu si Marsalko J. propiietari in Hondolu, — J. Brasiovanu jude com. si Boor Jos. pro­prietarul in Hondolu câte 50 cr. La biseric'a rom. gr. or. din Certesiu 3 fl. —

Insinuamu fratiloru din Roma, de la „Dacia Traiana" !

Cumca ni s'au mai tramisu pentru acea fóia 4 fl. sub adres'a : Dlui Ioane lstinu, elerieu abs. per Pest et Aradu in Szemlak.

8350/872.

Publicare de lioitatiune ! In caus'a do esecutiune a lui Joanu Io-

poviciu Desseau contra lui Moise Botasiu, — it urmarea decisiunoi acestui tribunalu regescu i> subnr. 3250/872, realitatea înscrisa prenumeli lui Moise Botasiu sub nr. 247 alu cârtii fund pentru comun'a Otlaca, constatatória din un; casa intravilanu si ' / , de pamentu ostravilami estimata in 1536 fl. v. a. se va licita pre langi depunerea celoru 1 0 % vadiu, in 30 novembri pentru, séu preste pretiu, — in 30 decembn 1872 la 10 ore a. m. ù mai diosu de pretiu, cas'a comunala din Otlaca'.

Conditiunile sunt : I Celu ce va oferi mai multv», ave BV, acpvai

diumetate din sum'a cumperàrii de locu in ma< nele judelui licitante, éra cealaltă diumetate cu 6% interese, computate de la di'a do cumperare in restimpu de 3 luni, la tribunalulu regasci din Boros-Ineu, càci la din contra realitatea si va vinde spre daun'a si periclulu cumperato riului cu ocasiunea unei sengure licitatiuni s mai diosu de pretiu, celui ce va promite ma

j multu. Cumperatoriulu va intra de loou in poa ses iunea realitatei cumpărate, — inse proprie tatea aceleia numai dupa depunerea ptetiuW intragu de cumpărare, prin transcrierea in oat-tea funduaria.

Competintielo pentru transcriere le povt« cumparatoriulu sengnru. Prin acést'a se provoc» totu odată acei creditori ipotecari, cari nu lo cuescu in resiedinti'a séu in apropiarea acestei autorităţi de carte funduaria, ca conformu §-1BÎ 433 din procesnlu civilu, sè-si tramita aici re­presentanti si sè insinue numele acestora pana la timpulu de licitare ; cu o cale se provoca sl aceia, cari in privinti'a bunuriloru ocupatei vreu a valíditápretensiune de proprietate, sen] veri care alt'a, oa in intielesulu §-\ui 466 Sta' procesulu civilu, sè-si présente acţiunea de pre­tensiune in terminulu prescrisu. —

Datu in Boros-Jneu, din siedinti'a tribun, reg. ca auctoritate de carte fund. in 5 septem­bre 1872.

Tribunalulu regescu ca autoritate de carte fund. din Boros-Jneu. 3 - 3

Socóta si multiamita publica. Pentru reuniunea din 12 septembre a. c.

arangiata in folosulu „Alumneului rom." din Temisióra, au mai intratu dupa incheiarea si publicarea socotiloru :

De la diu Trif.Gaitia din Ghiladu 3 fl. v. a. Prin diu I. Radniantiu din Chesintiu : de la dsa 3 fl; de la C. Trifu, II. Berariu, Milli Mitru, câte 1 11 ; prin rss. d. protopopu I. Tieranu din Lipova : de la dsa 1 fl , de la diu Iuliu Misiciu, Georgiu Ritiu jun. si Attw. Popi, câte l fl; do la diu Fogarassy 3 fl ; prin rss. d. Pav. Fize-sianu din Toraculu-micu : de la Anca Fizesianu 1 fl ; de la Juliana Miulescu 3 fl ; Treboniu Murariu cancel. in Temisióra 1 fl ; Marcu Loi-chitia din Jebeliu 1 fl ; G. Beche din Sacosiulu-ung. 1 fl ; prin diu subjude centralu Ladislau Craciunescu s'au adunatu 11 fl. v. a. — Petru Anca parochu in Ghiroda 1 fl. — Sum'a 35 fl. v. a. cari s'au predatu on. comitetu alumnealu.

NB ! Avemu date positive la mana, cumca sl mai alti dd. colectanti au adunatu mişcări sumulitie pentru acestu scopu, dara pana in da-tulu de astadi nu ni le-au administratu. Ii ro­gàmu sè nu intàrdie, càci intàrdiarile ni facu multe neplăceri. —

P. Rotariu, m. p. M. Ungurianu, m. p. ca fostu presiedinte. ca notariu.

Concursu Necompetiendu de câtu numai unu re­

curente pentru postulu de capelanu in comun'a Gmlvezu, protopresviteratulu Ciaeovei, cottulu Torontalului, prin acést'a se deschide concurau de nou.

Dotatiunea aoestui postu e : 1. a trei'a parte din sesiunea parochiak, < 2. diumetate din tóte venitele si din birulu

paroch. Doritorii de a ocupá acestu postu sunt

poftiţi a-si tramite recursele instruate ameau-ratu statutului organicu, comitetului paroch, pana in 21 noembre a. c. cal, vechia, in care diua va fi si alegerea.

Giulvezu, 31 octobre 1872. 2—3 Comitetulu parochiahi,

In contielegere cu diu adni/nrnfratoie protopopescu.

Concursu. Pentru a dóu'a parochia vacante, in co­

mun'a Brebulu, protopopiatulu Caransebeaiului, ae publica concursu cu terminu pana la finea lui noembre c. v.

Emolumintele sunt: stol'a si birulu inda-tinatu de la 91 case cu familii si una sesiune parochialu de pamentu aratoriu.

Concurenţii sè se adreseze cu suplicele instruate dupa cum prescrie stat. org. catra co­mitetulu si sinodulu parochialu pana la numitulu terminu prin pré on. dom. protopresviteru alu Caransebesiului Nicolau Andreeviciu.

Brebulu in 29 octobre 1872. 2—3 Comitetulu parochialu,

in co'ntielegere cu diu protopopu alu traotului.

2 0 . 0 0 0 toucàti c L o P a r c l a e t e in diferite modeluri, din lemnu uscatu, forte gingasiu lucrate, sunt de vindutu.

Pretiulu si conditiunile avantagióse.

JOSIFU S Z A B 0 fabrica ung. r. de curte, si prim'a ung. priv. de ferestri, usie si pavimente, Buda, Albrechtsstrasse. 1 2 - 1 2

Cumperare si vindere precum si schimbare de totu felulu de papire de statu,

obligaţiuni de prioritate, sortiuri, actif de drnmulu do feru, de bance si industria.

Escomptare de cupoue, Comande pentru hurs'a c. r.

se essecuta pre bani gata seu o capara de 10%. Totu felulu de sortiuri

se vindu pre langa solviţi in rate lunarie de 1» S fl. in sasa

m

partiale valibili pentru )te sortiurile

V I E N A. 13-

* sortiuri de statu c r. din Í839 sortiuri de statu c. r. din 18G0 sortiuri ung, de premiu din 1870

de a 20 parte sortiuri turcesci de druraulu de

fern din 1870 de a 20 parte _2Q (valibile 36 de gortiri)

IN TrpoGBAFiA LUI Bmerlcu Bartalits. REDACTORU RESPONDiETOKro Vincentin Babesln.