Anulu IV. — Nr. 96. Festa, mercuri, in 1 dec./19 noemvre 1869. Ese de dóue ori in septemana: Joi-a si Dflml-nec'a ; éra candu va pretinde importanti'a oiaterielora, va esi de trei sen de patru ori

in septemana.

Pretiulu de prenumeratiuno pentru Auttria :

pe anu intregu 8 3. v. a. „ diumetate de anu . • • „ patrariu 2 „ „ »

pentru Bomani'a >i strainetate : pe anu intregu 12 fl. v ., diumetate de anu . . . . 6 - „ „

P e s t a , 30J18 Brumariu, 1869 .

Diar iulu ungureseu „Ellenőr" in nr . de alal ta- ier i publ ica unu a r t i e lu , forte l u n g u si scrisu cu diligintia, sub t i t lu lu „ Transi lvania," pr in care recunósce cum­ca romani i sun t in progresu, éra elemen-tu lu ung . de acolo in decadint ia . Pe ro ­m a n i si pe conducător i i acestor 'a ii nu­mesce de periculoşi . Aris tocrat i 'a ung . din Trni 'a, insusi mar tu resce câ n 'are ne ­ci o insemneta te si neci o valóre. I r e ­comenda se lapede prejudetiele ar i s tocra­t ice , se imbratisieze sciinti 'a si lucrulu, astu-feliu se rivaliseze cu romani i . É r a p e n t r u de la tu ra rea viforului cu care ame­nint ia caus 'a na t iunal i ta t i loru din par ­t e a celor 'a ce lu facu pe Hor ia de mar ­t i n i , „El lenőr" li suatuesce ega l i ta te na­t iunale, d icendu- le :

„Se recunóscemu câ t iér 'a nós t ra es te pol iglota .

„Se s t e rgemu din fraseologí'a nó­s t ra î n t r eba rea ; cine e domnu aici ?

„Se nu impunemu l imb'a ungurésca celor 'a ce nu vreu s'o adopte . "

Ce bune si ce frumóse vórbe. Un­gur i i nu se vor superá, câci nu li ceru de manca tu . É c a a c u m cu in t roducerea noului s t a tu tu regula t ivu in fundulu r e ­gescu, romani i desi-su maior i ta tea in scau­nu lu Sibiiului si in alu Brasiovului, in re-presen tan t i a inse sun t reduşi la nemica. Acést 'a n u e egal i ta te na t i una l e ; nu asia póté se fie suatulu lui „Ellen."

Saşii sun t bun i bucuroş i a pr imi ori ce favoru, astu-feliu si acest 'a ce li isvo-resce din nedrep ta t i r ea nós t ra .

In bucur i ' a loru, diariele sasesci, de veri ce par t i ta , se tereescu na in tea noului minis t ru d. Rajner, facendu-i a t a t e com-pl iminte si laude, de ingret is iara chiar si pre-organulu guvernamenta lu „EstiLap", in ca tu acest 'a li-o spune pre fatia câ e p ré mul ţu , câ e fariseismu.

In t r ' adeveru , manier 'a sasésca d'a laudá, e forte minuna ta . Buna óra unu sasu in„N. Fr. Presse" crede câ asiá lauda mai bine pe JRajner, daca bat jocoresce ca tu de ta re p re antecesorulu acestuia, pe d. ex-ministru Wenckheim. Afirma câ poli t ic 'a lui Wenckhe im e r á : gefuire ne ­ruş ina ta (schamlose Plünderungs-Poli t ik .)

Nu v remu se dicemu neci bá neci dá despre fostulu minis t ru Wenckheim, da r manier 'a sasului ni aduee a min te fabul 'a despre Leu si As inu: Vediendu Asinulu câ Leulu e dejá mortu, mi se in tórse de t i- lu lovi uu 'a cu copit 'a, pen t ru ca dsa Asinulu se se p ó t a fali G» densulu e c a ­rele si-a avu tu curagiulu se lovésca unu leu. —~

Sambeta in 27 nov. s'a deschisu la Bucuresci sessiunea ordinar ia a camerei, p r in unu cuventu de t ronu , ce spune câ s'au res t i tu i tu relat iuni le cele bune ca t ra po te r i si câ s'au de la tu ra tu veri ce banu-ele. Mai departe , cuventulu de t r o n u aréta, câ pr in t r a t a t e in terna t iunal i se vor r e ­gula tote căuşele de interesu comunu, a nume- celea despre punte le de impreunare a drumuri loru ferate. Certele de la frun­ta r ia s'au de la tura tu . Navigat iunea se desvólta. S'ascópta deschiderea unui po r tu in Marea-Négra. Cuventulu de t r o n u p r o ­mi te proiepte de legi pen t ru regu la rea detoriei flotante, p e n t r u imbunirea legii de a r m a t a si de ins t rucţ iune. In flne insira drumur i le de feru câte vor se se deschidă.

Ieri impera tu lu Napóleoné deschise in persona corpuri le legiui tórie . Pana se po temu vorbi mai p re la rgu despre cu­ventulu de t ronu, amin t imu unu p u n t u ce contiene o măr tur i s i re pro impor t an t a din pa r t ea monarcului . Elu adeca dice câ nu este usioru a întemeia l iber ta tea in Franci 'a . L iber ta tea are se p roceda im-p r e u n a cu ordinea. Despre ordine „ga-ran téza" MSa, éra câ tu p e n t r u intemeia-rea l ibertatéi , cere ajutoriulu legelat iu-nei. Despre adunarea episcopiloru in Ro­ma crede câ dela aceea avemu se ascep-ţ â m u unu opu de int ie lept iune si de im-paciuire.

Abnegatiunea in politica. Cate cause polit ice aveau poporale

in vechime, mai tote erau avisate se-si pr imésca otar i rea de la sortea armeloru. In t re dóue popóra , ce se cer tau, d rep tu lu erá in p a r t e a aceluia, carele dovediá cu a rme câ este densulu celu mai tare.

In t impii ceşti nuoi, pasu de pasu cu pro-gresulu civilisatiunei vedemu câ mai puru-r ia vir tuţ i le poli t ice inlocuescu vechiulu

oficiu alu armeloru. In t r e dóue popóra, ce se cer ta , d rep tu lu reesie acum in par tea aceluia, carele dovedesce cu vir tuţ i le pol i­t ice câ este celu mai tare.

Cu al te cuv in te : Atunci armele si-aveau "rola principala, cele lalte v i r tu ţ i numai secundara ; éra a c u m p r o p o r t i u n e a s'a intorsu.

Dar si a tunc i casi acum'a , adeca fie odinióra cu armele fie as tadi cu a l te vir­tu ţ i , pu ru r i a — cum e dical 'a romanésca : — lumea o mananca celu mai tare.

Voindu se apl icâmu acestu adeveru la caus'a romaniloru, nu vom vorbi de­spre modulu cum manuiau s t răbuni i noştr i armele in t r ecu tu , câci l 'avemu depinsu de ajunsu in istoriele nóstre , ci ne marg i -nimu la t impulu de as tadi si deci ne i n t r e b â m u : In lupt ' a ce p o r t â m u cu un­guri i pen t ru esistinti 'a nós t ra natiunala, cine óre manuesce mai bine vir tuţ i le po­litice, noi seu ei?

Suntemu depar te d'a p re t inde se fa­cemu acu si aci unu regis t ru completu alu t u t u r o r u vi r tu t i loru politice, si a con­stata in care p a r t e se inchina cumpen 'a , da r nu po temu tacé despre un f á, si acés t ; a e : abnegatiunea interesului si a păreri i individuale, in folosulu interesului co­munu.

„Cum cunoscu si cum prac t i ca un­guri i abnegat iunea ?" É c a e s semple : Sub absolutismu, o mul ţ ime de că r tu ra r i un­guresci, omeni seraci si avisati la postur i publice, refusau de a pr imi diregatori i , câci absolut ismulu nu li se im'parea de­stulu•"de ungureseu. Mai-voiau éspusi se m ó r a d e fóme, de ca tu se dee mana de a-ju to r iu unui guvernu ce nu-si propuse de scopu uial t iarea intereseloru nat iunei unguresci .

Si candu ungur i i mai apoi in dieta se despăr ţ i ră in par t i te , n 'o fecera acést 'a de d ragu lu unoru pă re r i individuale, ci câci asiá pre t indea interesulu loru nat iu­nale fatia de Vien'a, si asiá se intielesé-sera densii in t re sine. Dovéda avemu togm'a acum in 26 nov. po r t a rea depu­ta tu lui E . Simonyi. (Vedi repor tu lu no­s t ru dietalu despre acés ta siedintia) Elu nu voiá se scia de comissiune, nu erá de acordu cu par t i t ' a lui ( ci mar tur i s iá o păre re individuala. Inse par t i t ' a i co-

es te! se nu se faca alegeri de feliu ! aprobări din tote părţile.)

Presiedintele. Alegatorii nu au dara in privinti 'a alegeriloru de a face nirnieu. (Strigări din tote părţile : nu ! rtimicu!) Se enuncia dar, câ noi in privinti 'a acést 'a nü avemu se facemu nici unu pasu (sgomotóse : se primesce!) Vine dar partea 2-a a programului, pentru purcedere solidaria. L a acést'a se potea roduce propunerea Dlui Densusianu.

Hossu: Déca s'a primitu pasivitate, atunci pr in acést'a s'a otaritu totu. Déca mai otarimu, câ acést'a mai trebue, si ceea mai trebue atunci nu suntemu pasivi. Pr in aperarea pasivităţii noi am castigatu totu.

Dr. Ratiu: Diu Hossu a disu câ noi prin aperarea pasivităţii ni castigâmu totulu."Dar noi pricepemu altu ceva, de catu densulu, prin pa­sivitate. Noi am disu câ vom fi in pasivitate, dar v ö m ' f i activi in pasivitatea nóstra. Noi suntemu pasivi, de a nu alege. Ca se o dúcemu acést'a lâ déplinire, avemu lipsa de forte mare activitate. Si acést'a o vom face pe câli legali si cöncese. (Bravo ! se traiésca!)

Hossu: Aceea eo ipso e dé prisosu. Ce au romanii de a se superá, déca se vor face ale­geri, déca ei vor fi pasivi. Venimu in contradicere.

Prenumeratiuni se facu la toti dd. cores-pundinti ai noştri, si de-adreptulu la Redac-tiune Al te -Postgasse Nr. 1. unde sunt a se adresa si corespondintiele, ce privescu Re-dactiunea, administratiunea séu speditur'a; cate vor fi nefrancate, nu se Vor primi éra

cele anonime nu se vor public«.

Pentru anuncie si alte comunicatiuni de inte-

•

r>su privatu —'se respunde cate 7 er. de linia; repetiri e se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cate 30 cr. pent. una'data,

se antecipa.

mandâ, elu abnegâ păre rea individuala si in t ra in comissiune pen t ru ca acolo se rep^jftsinte părerea intregei par t i t e .

Ceţndu se fece vorba despre egali­t a t ea nat iunala , la desbaterea legii na t iu ­nali tat i loru, le vediuramu p r e t o t e p a r ­t i tele unguresci in t runindu-se a lup ta cu asemene invers iunare pen t ru egemoni 'a magiara , comba tendu to t i de a rondulu si de o pot r iva proieptulu romaniloru.

Va se d i ca : La ungur i nu esiste in­dividu in fati'a par t i te i , si nu esiste pa r ­t i t a in fati 'a nat iunei .

Ore t o t u astu-feliu lucra si deputa ţ i i • noştr i ? Ai noştr i , candu se in t run i ra a forma o p a r t i t a nat iunala , mul ţ ime de insi t ieneau la ale loru pă re r i idividuale, si in locu se renuncie la ele p r e c u m li comanda par t i t ' a , ei preferiră a esi din par t i t a p e n t r u a se lipi de străini . Ce sla­ba precepere polit ica, si nici unu p icu din vir tutea abnega t i une i !

Ast 'a e desclinirea in t re ungu r i si in t re noi. Asiá se in templa câ in lupt 'a cu ungur i i , noi nu p o t u r a m u anca în­vinge.

- Va dice cineva cumca n ' am p o t u t u invinge din causa câ deputa ţ i i romani sunt put ieni éra cei do u n g u r u forte mulţi . Asiá e si nu pre, câci bunu lu p o ­liticu nu numera numai capetele ci si — virtuţile. Unu singuru omu, boga tu dé vir tuţ i , cumpenesce si in poli t ica mai mül tu de ca tu diece ce-su seraci de ele.

Dar se nu t r éca nici o pa t i t a , for'a t r age folosu din ea, a t r age cate o inve-t i a tu ra buna. Ce pa t i r amu cu unii depu­t a ţ i , câ paresira pa r t i t ' a nat iunala , n i va fi de invetiu ca se nu mai a legemu omeni de panur 'a loru.

Naţiunea r o m a n a nu e seraca de vir­tu ţ i . Ódata numai se se reculegă bine, se-si t r imi tă pre cei mai valoroşi fii ai sei, si nu ne induoimu câ v i r tu ţ i le vor p r e -cumpeni in pa r t ea nóstra , nu ne induoimu câ vom esi din lup ta r epo r t andu învingere.

De la Diet'a Ungariei. Siedinti'a casei representative din 26Noemvre.

Presied. Somsich, no tar i : Jámbor si Mi­hályi. Dintre miniştri este de facia numai Go­rove.

Presiedintele: Nu e contradicere, pentru câ principiulu pasivităţii se reduce simplu la actulu de alegere. Numai candu am dice, câ agendele acelea se le incredintiâmu deputatiloru alegendi, atunci ar fi contradicere. D a r aceea nu este. Me rogu dar se ne consultâmu despre modalitatea acestei acţiuni.

Dr. Ratiu: O. Conferintia! E u asia credu, câ dupa ce s'a primitu principiulu pasivităţii, dupa cum l'am intielesu noi, nu urmédia alt'a, de catu se alegemu acelu comitetu, care se duca in deplinire acestu conclusu alu nostru. Pent ru acést'a aflu cu cale, ca se se alega unu comitetu centralu, care va avé se ingrigésca, ca Se se alega comitete speciali in tote părţile, cari se stee in contielegere cu comitetulu centralu; si acésta procedura este cu totulu legala. Acesta procedura o urmédia tote partitele, atatu cea guvernamentale catu si stang'á si altele. Si si in privinti'a acést'a, noi n'avemu se perdeimi timpu multu, ci se purcedemu la alegerea corni tetului centralu. Deci rogu pe O. presiedinte se propună pe membrii acestui comitetu. v

Presiedintele: Se primesce propunerera dlui Dr . Ratiu, ca se se alega unu comitetu cen­t ra lu ? (Se primesce !) Deci enunciujea conclusu»

F o i s i ó r a .

ACTELE SI DATELE Conferintiei romane natiunale din Transilvania,

tienute in 7 si 8 martiu 1869 in opidulu Mercuria.

Protocolulu stenograficu. (Urmare.)

Visarionu Romanu: Dloru! Ne vedemu in faci'a a dóue propuneri . Un'a a dlui Densu­sianu, alt'a a dlui Axente . Propunerea dlui Densusianu ar urmá dupa otarirea punctului acestuia. îna in te de tóté m'asíu rogá se s i re-sólve aceea câ cum intielegemu noi punctulu ' acest'a. Noi am disu că vom fi pasivi, asiâ-dara in principiu am enunciatu pasivitate. Dupa ce odată in principiu, punctulu 1. este resolvatu pentru pasivitate, asiá este forte intielesu; noi am disu in punctulu 2. purcedere solidaria, de unde urméza, că pasivitatea se fia absoluta, pentru câ la din contra noi nu am fi solidari. Apoi ar veni întrebarea, câ se luâmu parte la alegeri seu ba ? Acést 'a nu are lipsa de multe

deduce r i , câci din cele dise pana aci, urmédia ca noi se nu participâmu intru nimicu la ale­geri. De aceea precum am intielesu d'anteiu, numai atunci corespundemu scopului , déca tienemu pasivitate absoluta.

Horsi'a: O Conferintia. Aceea vreamu se observezu si eu, ce a observatu diu Romanu. Cu tote câ s'a enunciatu principiulu passivitatii absolute , trebue se mai indegetediu modulu esecutarii cuventului acestuia pentru câ deose­bite sunt si Btarile alegatoriloru. Intr 'unu locu s'a conscrisu, intr 'unulu Bunt maioritate abso­luta. Si O. Conferintia se decidă in privinti 'a acést'a, ca in diu'a alegerii ce au se faca alega­torii aceia, si cine se dechiare câ noi nu voimu a luá parte la alegeri.

Vicariulu Poppu: O. Conferintia. Venindu vorba despre aceea, câ se mérga alegatorii la urna séu ba, séu numai unde va fi unu cercu alegatoriu in favórea romaniloru, eu me de-chiaru in contr 'a acestei participări, chiar si atunci candu am fi maioritate absoluta, si a m fi securi, câ alesulu va fi unu romanu. Mergendu la urna alegatorii, alesulu va merge, séu riu vá merge, va dice câ, a mersu cutare, t rebue se m e r g u s i e u ; dar chiar se riu se duca, totuşi asiu dice se nu se faca alegere de feliu. (Asia

ş^eşiedi^tele ăeachi^enţu: siedinti'a jp 10' sce si se câştige , a s c u l t a r e lui Babesiu, carele apoi cu tonu ihvéctivii contrinua:) Este unu óre,*da cetire profocólulúi siedintiei píeeedinti

Carete se auîentîca. ' r f . ' , J . ' S e pubîic'a resultatulu scrutiniului de ieri.

" I n anchet'a pentru banca sunt aleşi : Ghiczy K., Simonyi E . , Csengery Ant., Kautz 3., .Zs'edenyi;->'E./ Kraljevics B.,Trefort Aug. si c. Zichy'Férd.; in comissiunea pentru diariu osce alegu Latinovits.

-V ^Ghiczy K. fee şcola si argumentând» y j ré frumoau^iCUjEáca in eoirsissiunile remnic&larî au se fia represen th té 'dupa proportiunea loru tóte partitele, si constatandu, ck partit 'a sa, a stângei centrali, pr intr ' unu membru nu este de ajunsu

"respepíaíá," rénuncia la onórea ce i s'a facutu

lucru tristu, este chiar o mare nenorocire, câ intr^, acesta casa^^area s e ^ u n e s ^ e reggppuţa&ţ t^-paÉKei, amikttr&ß c^iif^mdi mai%^ß/nt<ßesu alarut.ájirópe dóue^hittea'parti apop'orăloru: JP*ţŞ'^t*T seproftoch B-g&fnoiú sihohotu ironicii! Repéfiíiw^ deci eh pretinde respectarea tuturoru indreptatiteloru interese, se dechiarâ de aCQţ'du_ cü Ghiczy, ftumea candu partitele si interesele; nu se respecta, bărbaţii lóru au nu numai drep-' tulu, ci chiar detorinti'a a refusá parteciparea la atari comissiuni. (Sgomotu in partea drépta, din stang'a unele aprobări.) —

Mariassy .(din stang'a estrema) pretinde p'rin'a/şgere si dice ca maioritatea .dreptei se ié contra lui Babesiu, câ aci i» dieta nu esiste re-j.ií.--L?-j^:.-Li.jíit!iii-- :-iL'—:- _t / A _ Ä . I _ : i :_ 1 presentanti ai natiunalitatiloru, ci sunt numai tótaresp'üirsabil'itatea asupva-si. (Apríbíiri din stanca.) . .

Şîmonyi E . este de asemene opiniune, pri­meş te totuşi alegerea, fiindu câ m contra ppi-níunéi1 sale, partita sa a decişu ca se pri-

J; IU 1 J i r v ^> • : -meşca. . J , . , ,. , . r . , - .

1' Gh^zdgó] S", pólemisédia contra lui Ghiczy. pretipdiéridu, cá nu eáte cu cale a cere-, ca ma­ioritatea sé alegra, de câtu dintr'ai sei.-""' ' Tisza K. (iritata, fiîndu câ -chiar; .pentru •

tersón'a.sa este cért'a, dorindu a fi ale.su, dar1

rejA^ r^fiisandu á-lu álegé,) , nu póte pricepe 'r^âcir'ea, celor'a dindrépta,.cari credu câ bar-iiatîî 's^âpgej se vor ' 'acomoda, deciselor» ace-ţor a. ,

'Madarász Jos. este de^cprdu eu G/hiczy, d^r chiar pentru ácéea ti éne, ckßirripnyi au fa-1

cuta bine e'a .primitu alegerea, fiindu câ partjt'a ííuí ésíe''respep'taţa intr 'ácestUj casu dupa/ pro-: .porţiune. ., v . r , , , , : , 1'. 1'Babesiu '^[ice^ ca desi numai accidental-mînte^ dar'yorlb'a este de unu principiu, ade.ca elé principíulu': ' âup'a care se fiu compuse comi­siunile remnicolari. Elu inoa nainte cu aprópe;

iVatrutfaiitş|-a. spusu opiniunea intr' acesta priyin-íá si ánumé a spusu, ca déca acele comisiuni j

au se fia,1 ceea ce trebue se fia, adeca afleye.rata1

spr^essiuhej a. dietei'. ş i ; chiar a tierei,, in ele nc-aper^tu'trqbué se fia representaté tóte partitele din'diefa^ba^ai. múltú/tóte îndreptatitele in­teresser din tiéra. Atunci, candu si : a manifestata Yorbftórjúlu acésta opiniune, n'a aflatu resunetu 'in cas'áV astadi se bucura, câ aude intonandu.se ace^tt principiu de catra conducători dc partite. —^'esp^näe lui öajzagó, cá forte se amagesce, candu crecíe cá : maioritatea esţe'ndetorata a

Jâiege numai din sinulu e i ; câci şe lucra nu do comisiuni de a le p; rţitei.ci de ale tierei, şi partit'a nu este tier^a, si déca partit'a dela guyernu voiesce a "fi'scutita-de' iipputatiunea, câ lucra .niimsd de capulu seu' rsi dupa interesulu seu, uuilateral-mîhte, ,ea.fréb'ué se alega si din cele lalte par-iiiato-:Jm: " , 1 . , - Í U Í -'f : f' tite si nafiunalitati. — Dar oratorulu pre cum se -vr'.M'.ţllYill iJ;;![.>3'i<.':! 1 • r'./'iA -i ••• bucura ca acum mai sunt si altu de părerea sa(

asiá nu póte a nu amintit câ afara de interesulu partiteloru,-• mâi- esiste si incasa si afara inca Oai.altă'intereau forte importante, carele nu se consider a^ de, feliu, dar carele n'ar trebui-trecutu cu- vederea nici o *lata, — .este interesulu ntdiu-naliiatäoru'dinpati'ia! — (Intrerumperi sgomo-tóse, hohotu freneticu, mai vertosu in partea drápta,.— presiedintele abiá póte se faca l in i - ' sositu adeverinti'a despre unele essemplarie de

representantii natiunei magiare. Al. Mocioni dice, cá nu este pentru desba­

terea incidentale de pr incipie ; totuşi se mira," cum de se afla cari iéu in nume de reu obser-vatiunea lui Babesiu, carea este- îndreptăţită, si făcuta numai iu generale.

Berzenczey vre-pe înfrunte afiumatiunea lui Babesiu, câ 2 / 3 ale.j.oporatiunei din tiéra DU sunt magiari, prin aceea câ — nü si-au in ase­mene propor t iune ; pro representantii dpr in dieta. (Babesiu. }' s t r iga: . daii legşlqtiunea si administratiunea pre man'a nóstra, si apoi şe vedeţi, câţi veti fi voi si căii vom fi noi P)

Cu atat'a epis,od'a este încheiata si presie­dintele enuncia, câ in loculu lui Ghiczy se. Va alege altu membru.

Mai mulţi deputaţi şubsternu. petitiuni pentru comune si ) arteculari. Se ' transpunu; eo-misiune.i pentru. petitiuni. r r—,.' •

Széli, reportatoriulu comissiunei finantiarie .propune., reíeratulu a supr'a: prolungirei acţivi-taţei, unoru contributiuni si a suj5r'a creditului suplementariu pentru spesele de caletoria ale ;Msale. . ' • ' • •

;Se,, trece acu ' la ordinea, dilei, dandu-s'e cetire t ra tatului pentru posta si telegrafu cu Germani 'a de «ordu, Wiirterpberg'a, .Baden, Bava r i a si Helveti'a, care tractatu se primesce in generale si in speciale fora contradicere.

Somsióh cedo sCaiinţflu presidiâle lui Gaj-zagó si apöi incepe referat'a asupr'a unui nru insemnatu; de petititmi, dintre cari unele se transpunu concerninteloru ministerie, unele Se depunu ca pestrecutc — in ârcbivu, unele, se dau comisiunei centrali j en t ru considerare. .

Ne rpai fiindu obiepte la qi-d}iiea- dilei> sie­dinti'a se incheia l a l 2 ' / 2 ó r e ; cea viitória se va tiené mane.la 10 o re ; la prdi]nea diloi va fi : alegerea uuui membru in e.:chet'apentru; bănea ; propunerile lui Ghiczy. si• Justh, in privinti'a conturfloru de pre auii 1867.si 1868. —,

- . . , . ; , . ; . . ; . .' ' : (•.,-

' 'Siedinti'a casei repr. din 27 Noemvre.

Pres . Somsich; notari cei de ier i ; miniştri pre8inti,:,toţi afara ,de c. Andrássy. Inceputulu la IU orc. , ,,,; . •. ' . -

Şe ; da cetire protocolului de i a r i . ş i ş p apróba. ; ' ,•,,-,,: . . - i ' ;, - :

Presiedintele ;duce la cunoscintia, cá a

legi ce s'au datu archivului tierii in originalii. Mai mulţi deputaţi şubsternu petitiuni,

cari se dau comissiunei concerninti, mini!

riulii' gflp^^m^^.ytcrpclé(yia.fi j^njt^gu m

r ' i n g©s$uné'a galeriet^Azteapazyai ane iţi tablouri, ca e l i ş e f l i i s e instrViine,.ci s'o C U D M 1

Miuisíeriulu :jwbntru tiéra. —- Se- va comiţEp&a. MiletMrVii redneere la o interj >elatitme A,

sa in caus'a nemultfaniirii in grâniţi'tLmii. si a politicei orientali^ fiindu că la respuBsulu ritiv nistrului presiedinte n'a fost do facia, vine acum a-si face reflessiunile si a propune unu proieptu de resolutiune, si incepe a vorbi la obieptu; dar presiedintele lu intrerumpe, si dice, câ respuni-sulu ministeriale la timpulu seil a fosta luatu spre sciintiâ si acum nu se inai l o t e . d ţ s cu t e .

Kállay apera dreptulu lui Miletits., Presied. apelédia la casa, carea decide cu

mare maioritate, câ obieptulu este inchéiátu prin luarea spre sciintia. (Ce dice diu Al. Ro-mqnu despre Caus'a Tofaleniloru ?•? ?)

Deci Miletits propune simplu proieptulu 1

de rresolutinne : sc dechiare cas'a, câ' la Mira casu de cpnflicţu -iiitre Pórt 'a otomana si creştinii' ei suditi, Ungari 'a ya sta neutrale s i : pre-calea progresului, civiJisatiunei si a rjedépendűitiói,! poporale şi statele oriintelui, vor . inţempina simpati«le Ungariei. — (Şensatiuno.) ; ; :•• >[

Ţot\i Miletits mui propun'o si altu proieptu de resolut iune: c a confiniulu mii,- so se desfacă de o data, si partea Crpato-Slayóna se-si alega; representantii sei liberu Ja diet'a doi .Zagrabi'a,;! mai dejjarte, ca congresului ; Serbescu se x,ffî[ dee dreptulu %l'a sé pronuncia ia cati s'a. tisitiunia-' litatei si .limbei serbe, intre marginile inţregifei-tei statului. •

J w j ^ a S i g . poltesce ca aceste propuneri şe nu se tiparésca, câci nu emerita a. fi tipărite.

Csernátony si Tisza K. \ reíindu cá a nu' se ţipari ar fi calcare de ordine si de usu ; deci cas'a decide tipărirea si impartirea intre de­putaţi* ., ,

Se face acum'a votare pentru unu membru in anchet'a de banca, si apoi se:trece lá.ordinea diléi, adeca la propunerile in cestiunea conturi-loru de statu pré anii, 1867 isi 68 . {-.•> '

, Se da cetire propunerei comissiunei finan­tiarie, vptnlui minorifatii si motiunci lui Justh,,

, Justh Jos . mptivédia moţiunea s«, pentru ' emiterea ,]inei comissiuni .speciale de 7 m e m - ' bri , cárea şp essaminc numai in< genei<;tlitate:, i dupa titlty ceştiunatele socóte, si se faca ropbrtu casei, reservandu esaminarea speciale' -— curţii de conturi ce es tese se 'nfiintiedie; •—: motivulu principale este oportuuitatea.

Ghiczy K. se scóla si tiene. u n a cuventare precâtu se póte de respic;rtória a 'cestiaö'ei; ^rpre-tinde, câ nu esíe - teméii tpre eai'e.-se se;:póta in-cuviintiá propunerea Iui Jnsth, si ordinea: si in- ţeresulu publicu, chiar réputatinnea guvernidluj cere infiintiarea curţii de conturi si l assarea . coui turiloru pus., sém'a aceleia., (Cuventarea acést'a fece o impréssiuiio' mai -$ , in icâtu Miiaistrulu Lónyqy ,a\eâeâ c a ; p r e spini.) . ;-• . • i _ ; Min. Lóqyaj ' .se'ncérca,a ittfruntá; unele ai 'guaiiate plauşib iii ; ale lui Ghiczy, s i la: iunele argumente primesce unu aplausu óre-care din drépt'a. Elu pretinde câ dupa legea din 1848

nu so póíd ameáá revkiune'íjjsi ţieşnJEprdu propu­nerea lui Justh de corespundietória impregju-rariloru, se pronuncia pent ru prhnir-ea aceleia.

ZscdSnyi (din drept'*) vorbesce mai scitrtu aţi câta Ghiczy dar totu in acelu intielesu, nu-

jjjtttfi câtu elu apostrolédia, câ fia-care cetatiénu *;flé^ nedisputaverulu dreptu,. d'a pretinde cea măi rigurom - controla a supr'a speseloru tierei, —»••An, cartí causâ elu afla de buna propunerea comisiunei finantiarie.

Várady G. tiene propunerea lui Justh fei pentru aceeá necorespunditória, câci ea este ca­lificata d'a prcveui si preocupa votulu curţii de conturi. Elu apelédia la patriotismulu partitei guvernamentali si recomenda - propunerea lui Ghiczy.,-. ; , . . 1 ţ F i indu inca mulţ i 'oratori scrişi pentru

.cuventu, •presiedintele. la 2 óre ridica siedinti'a, anunciandu cea viitória pe lupi la, 10. oro.',—

Siedinti'a casei representfţfîve clin 2$ Noemvre.

: O deschide presiedintele SottHicJ» la 10 -óre, dandu-se cetire protocolului despre-%iéííih-ti'a preoedinto, carele se apróba. : • ' • '

Presiedele si dupa densulu mai niiilti , ;de-. ptitati; siibsiernú petitiuni, cari Se dft'u comissiu-nilöruconcerninti ' . • , *:

Unulu - diiitföJnotari fatíe'éunosCutu resul­tatulu sérutitiului de alalta-ieri, dupa care fn enchet'a peniru bajiöa este alosu WăhVmănn AstfeliL enchet'a 1 dini pärtoa cítóoréste1 eottípié-tata si au se urme alegerile din partea «asei magnatilor.n. . • . !""•: >

Hofmann referinţele com iss iuti fi .pentru immuniţate' face - reportaj cá ÍJH este mótivu d'a nu sö concede eseöutaréa sentintiei ' iiiri'últü contra lui.A. Romanii, — Sg v a ' t i p ă r i si pune la ordinea dilei. 1 - • • ) , / • • ' / , ' , > . . • ; , • <

Min. Gorové propune in rktmele aed si alu Ministrului de justi ţ ia unii proieptu 1 de lege despre unu judetlu speciale de arbitri la burs'â pentru efepto si marfe.-— Se trece la secţiuni.

! Totu Gorové respunde la intérpclátmneá lui Simăy, cumca Va 'depnrié 1 pré més'a'caséi inca in timpulu presintei -séssiuni ünu próiejit i de leg1« despre 6' silvicultura mai Tatiunabîle. ^

Min. 'Miké'- • respunde la o interpelatîniife alui Fehér cumea in câte 'a (Irunmlui de feru Hatvan-Sölnócu are se ' ; p ropună câta 'mai cu­rendu unele modificatiuni •*

'•Fehér-dice câ Iu p1 l-indcinirâre de Tácést 'a, totuşi va asoeptá ee- vedu; • " ' • ' ' ' ' 1 '

B . Eötvös réspunde la mteVpektiunilé; dé mai dé unadi a 1 lüi Zichy F.; '• Vukovich 'k\l -MU-íiísJn-pi'ivlnti 'aTéscólei din Dalmatl 'a si meisui-reloru lüatfe pehtfü- domolirea ei. Asecora', s'au facutu dispusé'íiuüilé'-necesarie,'si 'SWfă­cuta in contielegere cu ministeriulu ungurescu. Trupele unguresci- dupa lege/ ariume dtipa sanî tiuneft pragmatica se folosesc^, 1 sî — c á h d i í a r cere ' trebuinti 'a totü a'semén'ea s'áv foitei' 'ţ,\% teritoriitiu tifirii 1 'unguresci ' t rupe austriaco, sl intratat 'a — da), c'asulu de fâciâ ar servi de'pré-cedinté. Goncedé câ prin portarea 1 eroica a re-i gimintelbru ung. so döscópta^rer ia t i imal i ; da'r constata câ din unele parti se latiesce totu me­reu ura contra magiariloru, apoi adauge, câ

Pff

q i conferinti 'a a otaritu se se alega unu corni-tetúj.centralu. . . r ;

U Í J Tiar^ din cati membri se constee ?. (Rat iu : ám* tfytj unde se 'fia loculu resiedintici ? (Rat iu : ífnSe'suntfmá'i műlti ' ' intebginti"romani: Sibiiu^ Brasiovu, Blasiu, Belgrad».) "" r.'iynMitmedintele,.] Milieu .Voia k sUspin'de sie-

dtntilaipe öüniiinfttey c a . s e ve inti'elegeti despre p^ftbjfÍJi,Numerulu si- loculit resiedihtei comitew %\$)4> ^Sft-primesoe), L a redeschiderea siedintiei, apittWfciweatulu:' i!íníi(i'<B*1W«4 i jEur .credu câ membriIai ;comite-taluij potu, .fi aceia, cari sunt la.unu locu, séu in a.pr^piare',iţ pentru cá; dehumindii mcmbiîiycari ypr f i ic f t jpcuin ţ i laumai departe, i eg reu do a-i ayérlg^olallta, deqi :• se se otarésca. locul» mai an-taiuí'SÁiapoi alega mémbeii. ..• ••'>. • y,. jH fâ*tţ8dimtelfi,..iA fosta 'se ne intielegemu despíeí membri i comitetuluv ;

;u>. Dar. ma i . antaiu a e - atarimu loculu, unde va avélsé resiéda comitetulu Centralii. Cu pri­vire la mai multe impregiurari, cari nu se potu! lasá din vedere tocmai in interesulu comitetului noslru, ! ' )n)ái- câ ár fi Icicuîu ceíú mai cprespunr r

í ie tor iu Saojiulu. (Se. primesce, sé 'primesce!) . '"' ''Presiedintele: Énunciu dar de conclusu.

In privinti 'a numerului, unii dicu câ se

fia 12f ajtji câ mai,múltig As.iá-dara binevoiţi a otari in privinti'a a/jést'a; (Mai mul ţ i : se fia 24 şi,unu presiedinte, asiá-darp..25.)

- X.^res^<Ü^Ie •' ® e primesce dar propune-: rea acésta , ca şe fia 24 si 1. presiedinte ? (Se primesce!) Reci , o- enuriciu de conclusu. Dupa list'a care mi s'ş data, propunh dar de membri ai comitetului pe următorii dd. EJja^Mjicelariu, Haiiea, Bologa, Popea, Dr . Nemesiu, Dr, Stoi'a, Vis. Romanu, Antonelli , Branu de. Lemeui, Russu, Balintu, Axente, Vlassa, Moldovanu profesorii, Baritiu, Georgiu Ioan»,, ,Demetriu luga, loachimu Muresianu, Dr . .Tincu, Gaje-tanu Nic.^ Aronu Densusianu, Maieru, Dr . Ratiu, Mainu^abr i eh^se j^Augus t inu Munténu. (Adunarea ii primesce,cu : se traésca toti!)

Presiedintele: Dloru! Cpmitştulu lu po­temu dara priyi ca alesu. Se pasimu acum Ia alegerea, presiedintelui si ai notariloru comite­tului acestui centralu. (Voc i : , presiedintele se se ajéga:.notarii se si-ialéga comitetulu insusi),, Ţ3e catra mai mulţi se propune de Presiedinte D . Elia Macelariu (entusiastice-: . se t ra iésca presiedintelei comitetului.Macelariu.). ;:

' Muresianu .Ioaehjmú.i Eu. .asia., propune pe Diu Baritiu áe presiedinte.

Presiedintele: Facia cu meritele acelui

barbatu pe care l'a numitu Diu Muresianu, sum de totu de părerea densului, pentru câmime nu merita mai multu de ;catu Diu Baritiu: acestu pjostu. Numai densulu e.pri depărtata cu. locu­inti'a de resiedinti'a comitetului- si nu va poté luá parte la siedintiele acestui; comitetu centralu 5

(Sgomotóse: se traiéaCa Macelariu!). , ' ;-D e vke-presiedinte sfe pjopunejD..i?ce«e«.: Hamea : .Eu'Uutpotu pruni; acést 'a. EdaW

tina ca totdeuna, pelu mai betrahu, sé substituo pe presiedintele., (Asiá este ! celu mai betrau» sesubstitue inabsenti 'apresiedintelui 'peacest 'a.)

Branu.de Leţmii: In-cé numeru se fia: comitetulu, pentru a poté aduce conclusu ? E u asiu propune ' / 3 . (Alţii: b a n » ! se fia diumetate!)

Dr. Ratiu E u credu câ noi depuneruu unu lucru mare in man'a acestui comitetu cen­tralu. Conferinti'a a decisu abstienere perfecta do la alegeri, si comitetulu acest'a va avé a ese­cutâ acést'a. In-privinti 'a acést'a dai" e de lipsa/ ca comitetulu, acest'a se .tiena-catu inai multe sifidintie, si pentru aceea, numerulu.. sa .fia: ca tu! mai micu adeca i / s . (Se primesce.). :

, Presiedintele: .Enyfteiu dár de cbnolus» câ i / 3 din;x aajşmbru-.îBpini-tetalai,; ca--pre*&diri-tele, sunt capabili de a aduce concluse

Presiedintele: Din partea mai multoru

bărbaţi, cari s'au*pregatitu cu unu feliu de pro­iecta de resolutiune,- compusu cu privire la ob-jectulu erunciatu in apelulu,. conyocatariii, mi s'a imanUattv urni'••.'irfe 'pr^eétu- de^i^ésolutiune sţatatoi-iu din (-12 VJ, agi-ne..lr\ acestu proieptu, ej tlescrj^a- starea •••.romaniloru, taaî cu séma de candu ei s'au aflat» scoşi>dc la tóte drepturile politice, dar mai cu. sé,ina cu privire l a ' anii mai dc curendu trecuţi. Fi indu câ e cam lungu, in catu ar trece pré multu timpu cetindu-lu aici in conferintia acum," si fiindu câ nü cuprinde ni-, mica nbu'Ce- rra s'ar' fi' pértrá'ctatü1 âtâtu pe calo' diurnalistica, 6atu si altfeliu 'ä supl-'a dbieötulm acestuia1, asi'a'1 in" catu níai tóte cuprinse áci sünt póte tuturoru "cunoscute, asiu ' propune" se-lu' dâmii unei comisiuni ă e 3 membri, cari în sie­dinti'a dé niâno se röfe'redie desjii'e elu cpiife-' rintiei. • •' ' ' " ;

: " ' ; ' !

- ' Aronu'' Ddnsusiünu: Cá sc sé simplifice' lucrulu si : :fiiu'd» câ'âcl, ceea ce ám'vóítu éü a ' arétá pé'kc»H;üm punctele mele de p ropune re , ' se afla tóte mai pe largu' si in ö forma mái grandiósa in'-aeea ' resolutiune, ! éu J mi re t ragu; propunerea mea'de mâi nainte. " : ' \ Hanea .\ Ö. Confetiűtia! Én crrjilu cú'méa" unu obieptu care se aduce inainte ca propunere, numai atunci se póte luá in per t ractare formala

comisiunei, ( ^jianUari sí:, .anume; jjpnrtv^ 4 * j r f * noritatei,; " ; , v ^ . r o j , . . . .Mai...yorbescoi..^(tgţaKO»{<f peptrju propui-• nerea lui Jiişfh, ş^.b. Ş^w.nyiIy;jjeufrriu.jGrhiczy ; si fiindu timpulu inaintatu ; sifldinii'a. c^upţj 2 óre, şe incheia^ayendu, a şo.c^nţn^aj desbatere A, mano la 10 oro.

.IA

" pentru a, incun^iurä a tare ura, magiaru ar tre­bui seirenuncje. la puşetiunpapr, drepturile loru. . , C. Zichy splioa,. intielesulu interpelatiunöi

: sale si se dechiará multiamitu cu refepunsulu. i ;; Vukovics af la : respml&ulu În tuneca ta ai confusu ; elu dice câ in puntulu ccstittnerpouj-tru inti^buintiarearegiSnicntoloru intr'o- parte ai alt'a, se tiene d e principîulu-di» 1848. (Âplausp din stang'a estremia.) i 1 ; ' : ' •• '

Miletits nu este multiamitu cu respunsulu câci ministrulu n'a" respunsu de felu la cestiunea

: ş a .principale, a d e o a i a prfónt*'* ,.pl«ni J-otentieii ministrului d p r e ş b e l i u l ^ u h n . , , '• : ' •:, ; • -Presiedintele: pune.- la Y. voiai refepunsulii datu de JVtinişţi'U,; si acel'a ss ié spre soiintia pu mare maioritate., .1 : , ; : : • ' : , * ' , • : \

Se/treceila( ordinea dilei,-.continrianduise dpşbaterea a sup ra .socóteloru ţfihaU da,pre s ai

/1867 si 1868. , ' . ; ..• ••>.'••.. • • ; • Bana spriginosco.' propunerea' lúhJusfli;

Tisza K. v'orbeäcppöWl'u propunerea'coihisiu-f npi.vfiuftntiarie; si, mai. anume .-.pentru/a minori-"

,íatei f :••<: . ] — • ' ' ; •' ••

••'••• ••• ' 'Urma Mariassf dih stang'a.esfercrria;'(totii acelu-ce mai deănadi*se'scola contra îtri Babe­siu,' cu preöensiuneh, câ'in dieta sunt toti-'htt'raki representaniii* ; t natrunei magiare,) • • elu *sprq

Vmare.'Sliprinderei'i» Casei aprigtnescé ^-icum; •dice ca olnu.de ' partit 'a amilai'1848, ; pVo íemte-iu lú aóeloVu1- Jegr pto1)uhot>ea'lui "Justh,-adeca 'a paititei regimului 1; er« pre• Zséaéiyt'y ce'u ! Pe '-cliVi

ídrópt'ai s"k- ibsocitu ''-propunerii 'stângei; hVnú-

. ;mesce'>»b«^mw&rki cdwfyostmhéi, îsWndttvtotuj|,g 9hesiü iaíósfu atâta>Â?ndmsemnataMasia-dî-, d'bdata i n ' ambele'stânge! (Ablause din dfé^tfa,; J fond» >atâtu •de névinoVata/cátuiaceA'^bTá's'a sjwessiuhi ironice d i n s t a n c a . ) " • • - ' ^ •; • J g i^mlh t i l* «Klar si dtí diurnhlele c e l é n l f t i l á t e ;

Zsedényi se scóla incyusa,personale si in- ; j acutn'tt. inse ' d u p a ce Aifefafo a'-íréiriÖti'aésíJiiu; "ié ' té 'á înfrupta' pre "Harjassy, anume prin aceea,; | multu dar tottiBÍ;<ieva':btmeVitülU luötulUi,'éra j Pa densulu" a fóstu in coniissiune'a.iinantíaría si •. 'ma'ivertostt'dwpa' vötuhx celureriumltu,' si ;eláís-ácoló ura átácatu.votulu comunu, ci chiar ayota ţu ,-éiou «lü - -Comunei- '©áransébfeáiti,' ^ '•cébtítintea iriipréunu' cu acéiá, pro cari astacii. ii a taca .si \ acset'a'i'â'- <íéyénitU;i'ft3tMu'" iáé1''(nsem«!ata,"éafu \ cómbate ; V a s e dica.elú este ,eelu conyprljatY.' merittt-ía"fi pel'tralctáía'si Ptíiiöscüía'mar j>e largii

;Car,a,iţşj>])eb.in s i ..cele.14. Comlmî î din \ g r a n i t i ' a mi l i ta ră . ; . > ."/ |

; b Oiior*ibil''a'i5ledaetiuVie"ä. binevoitu a-rni •dâ pejfmisi-nnea' se pötó aperá incolot ie le Aftif nei adeverulu. 7 --r". L •.••».}-.".;.••..* « l i c t ,

:i-ii-> ;iMe'-:folosesca. dpcace^tü peimÄiune, cá onorabilul» publicu •'•oetitotiu' ée :' fié'Priéhtatu câtu 'd-erbine clespre pefetiunea comitatului ®&-rasiu cu .privire' lu Caranseliesiü'fei Cele'1 l é ' C b -inune din - granitiii si ápoli isPíiSi fáeáih'sú^si-re-flecsiuBile i i asupra; : coréstíundinti elbrü lario^i lie^ 'coimnicateipfena^ciWnía^tV'AlbiHa. - ' '^í i

Este •; ade verup íeív ööiigregatmttéá, totnţta-ş tului Oarasiu- iai'lj•.''ótet.í 'tCe. !ht ţfcbpţirietea méaj aidecisu!«»' maiHtititaţe ' 'a öéJír'ámitéJior:ad,rpiííá laMiniéteriu^öi oip^titíutfeüá-001^^*0'leg1sl«tivu| alu' >UBgarfel pentru* -rpiöeörporälrea €áAnsebé-j siului si a celor* t4:>€©Brtftíe! 'diui.'gráifítila' mí4 litar«'iri'Comitatulu ©aríisiului,taaíes'skindu to-| 1od»ta«i o'recércáre lamictlb'ílá câ'tfa téte :Jur?á-i dicţiuni]a Ungar ie i 'pent ru paríinireft'''pétitittnói.,

'•• Peilanga iníi'ebaríle^céfe'vitkli'd^refói'mé,} costiunea d'o' • reincorp'örafiä: >al'CoVönÍtil' aran-

solutisti.'a militară intgenioi' precum- o armat' \ T.Pgulaţa;, si ca«duţ\a potftiţftlimpefatulti, grani-tiarii ryo,áni,ei,.,'4Í dpflati a portási â man'it<Mc; armißlp i-au iplecituj^n-tLeri straino' pe;m*n?hiln baia íl«),. i;la^a.u(\u j^/.cas^ h$tfiaUp->*o.beltranii si

riprp/emei^jsale^pu.eopHi,.^ f,:r, : t . j I J j i i ; . « H-iiinun .-'In Möifkele granitiátelpru; pentr«:tröifulu ßki -strid, in adevejfUiBmit.multe'tei denUíneiiate-cííc)i ^•mdlteiJuptéi li)rinfe-áti luptatu;" iBtotf fbnámmei-iritele-ferţf afara de o'landa'isâu.simpiä-i^ouhor '•scintiáj frtr páná in dro'tt de» íastálibn'aft dajret«ttt nröinio ; mnltiamiré, diaibontira^i «««t'fekpusî-si ástádiitaoTU'iegi'M-ordwiatMlftl átfttsiSile s'tfirre^ militare- im ; eát^.'án>^^nwai«''d«bai:gitamtía,dulu iaí- généreiinu cunóscéi'patriäjJUtt-flatiunalitat^

'terroihntai"^ 'Ée «fei-mai fhullséi'spitalé' veneiifee ;iű«':eomibt«, Jfli ítdpcá: ín FagétU/Ltigesm'n •Carttmeieétííl — mai- 'déprtrte' totu acélé fróífo-•001*! dbvedeséU,' -cá söcofile' uiioru Có'mttiie ::din oele 14 ínsir-ará niai SUSuy's'áfi éehsurátu.'si ápíobatu'dB ©ömitátulu C&rásitt;'I •; b ; n

1 «) ''Mái apr ia tú inse dé ipâtu tóté döVédfesce 'resctíptulu / íiOoútiintieí-'' Ungare • datátu ín:îfa-'éimtí' .10'-.!aprilé-17'83. Nr^ âi<?4 cáré ih-arehi-'VH-'Cóíiíitatúhií.ÖaTá'sin bP afla iu driginalkoy

'î'rfeii rpscHptülü aoesfa- se'drdiöa'í'Jse'éle-; r e a : C a r a n s e b e s i u l u i a c e l o r u ; 1 4 Comunele sub. Jur isdict íuneaGivi lá a Cpmítatültir 'Cárashj, si -'a» Sé' punpí pte pibiorű íníli tartí 'dinuníöalu rootivtí',"• „ca 'partíle învecinate dis4ri<éttíkti

nici;yiétia publica de asoc iarö /ö i m u i a t p r e ^^•Misiu;décWraTransifoa*í&dGétmúúhei>i6'*e

'(Äfare ápíausu iliu centru.) Presiedintele inţrerumpe pro oratpru, cu

cuventu câ nu. vorţiesc^ in afapere personale si ' á s i i ' n ' a r é .drepţii a grai. ,. '} Zsedynyi: Acesta a ( decide este dreptulu Päsei, im a presiedintelui. (Scpmotu- infrioo-siatu in tóte părţile.) Presiedintele sunendu cu

•Si:: in 'Sdiurtiate;;'tóai vértösu in cele romariescî, de órace Cáransébe ;sí»íu ;''öí 'édéslé.'Comua'te •précui^i^i 'ÖOí&Ífiaíttty,Cáráöitiítti cupríí])utiena 'eBcépiiuinej'sünt'löcUitré de'róm'ftilí.' í-:uuhi

T r e c e n d U l a ^ o r i t u l U ' 1 ^ •lói Carasiú, '-ami'ntescU nainte !«íe tóte a'déverulu isteríétf, 1 cumca ! gi?aniiíi'a militară, ee se estiiid'e

dopbtielulu din re'spoteri, .poitescecas'a,.a se , de á : lüngulü' I m p e r i u M ;:tarcoscU, :&'a formáía pronuncíá,. daca apróba séu repróba .pasireaij hiöá}!íih' i!séöéiulu 'trecutu'îtif timpii»Öaiidu-'Ö»tíi4 Iui!? —' KU se scol'a nimenea,' ,Presiedintelej ttírPésci-irrumpeaU néeönteaitü' pe panie'ntu'lii irîtafo"se scoíasi"dice, cá este gat'á. a,resun -J Ungariei; nemiPíüdft•"•tiu"- föcU •é'í-ái'mátó'fa'cé ciá la presídtu, daca majoritatea nu-lţi. sprigi- ;, aflau in calea loru. N'évalÍrÍ8a','Tí*véiÍöí4t'a-facUtá nesce! — Se nasce unu şpomoţu.şip,oopfusiuno|j^e'é1 ifil»ödöeje'nesca^'-meáhtf's^a'éiidétiál'ieprin 'scándifjióW j o parte.striga : ,„se traiésca^ţeşie-Ji "caii irrUftipörteá'-TuWtíoFti s%?Jfle'Íft3remW'5ngftei "din,téle.'í'B'cen'a_ nu se póté descrie ; pştp pfdíir'' tnáta' e'BltrU ttttdb^n''á,,í'-MPasffdúi'fe^rn¥atU,íniarr "casî cum ' ár "y're\ domn^stepanittri^a descopiá |. -máreá si pttriérüa'1 jie'pîeA^tt-;eáiHtar\i%ţftftfVoM 'oönfusiunéa babilonica.) ., , : i -í«tf%tílörtt •-•cari tee\ti6ScU:f.e •j$ameritüW:<í5n!'Véi

In fine rpsbescp. cu. vorb'a Sampssy^ carele i 'élhetáíea Tttfcfeij:Adécá "îi»' • iÂliitîaV1 •' J t ' , ; l :

*1"'"v " ' '• • ' -nis.-iij ökriitiar^bdavai a« tfefettîttt'Jse'teghifeze diu'a nóptea cu arma in mana si, sé'fiöé'-éfro'ntü 'totdéún'-a''n'évaliriÍbrtv^teiJ'Wcéseí.í '"' '• -•>•.).«; i•• liainobp'ittU'-'-gran'itiárít fdr'rfí«u;o oaté'-ari-mata, dar nu erá asiá întocmita cft,hrniat'a;re­gulata a Austriei si numai mâ$lkftfiti, cam pe M''metili*IseÖkfiuíJ tröeftttf-'nieVöifea' töti gra-nitiarii sub comandwyl^go'sí s^l^d'íöatiuüe-kb--i-5;i--vtjir, : i-jii>r;ij-•*> i: )mmi :.'."Ϋ.-KIJ<;i'I •

se areta scinda si.aclange

lítú (le spresiun^ie lui Mqv^as^, că daca eşte Zsedcpyi rc re^a tu , apoi \

asemenea'şe 'póje' dice'si despre Mar.iassy !.Sgo-motu, marp s; jnirprumpere.) , n / \ ,

' Dupa" multa larma,, propunerea lui Gaj^-za'aó si Zichy F e r d . r se,trece,1a ordinea dilei, re^tavennau^-se pacea

i ' .Simoni JK v vorbesce ungu .pentru ivotulu

ni.ioi. .;<(/. .v',-.l.,' >•• > . : . : / [ .'!•> i-'ÍT»8Íd l;i chjiaţtdiUpa); díítipila parlamentari e iusitatu-asia ^éoafeeiOuróscw-cu^'iíiUsalíüAui^ Hará ai-cuiíósoe pupiu^iv^luijötílei.ii'iísbluíiúni aé«t memdra&idu;'n4 este compatibile alu incredintiáambi Pómisgánuni} ^ftptyu/lcftea'.daÄ^eei-e» cp.mliingu .inir'ádeveru, niai i'jbjue. .sq-1»--. ceiimii: lastdfliy; de. cate- •' mäne^ (fand«) VQm flinuthaiiu.%.dui.zaaaU)rii'iasţaâi-v<di fatia; ninduoá'iwpí'Qgiul'acilejBUnt asţfeliL - J ;

.- - Freeiedbiiéle:- •: i uVáje -tóta idröptateá* <Ü».-Há* neap s(MudVi:;I»i-ídfeu Pa.pi,-oc&dúr!aDSalé e cea iisitata. Eu am spusu pentru ce am facutu. ieai oept^Md^Flafre^ul'aiMÓsn'M "Saldiou> cA so va şi, coti)--dia! t.ptusj; mi sionjutpdtc(olari-mai mjult% ca^i.,paţtdu;)'ti,ţada,itt»iei fíhwmwíu. .-• i, •> rrsn-j :<b >.'-.£>)'-< . >Etf! partiheşoâ!'jtopiteffl'eaţ DMiU^ncadinf ca»sasâ(l»usoju/dréaiu sfo'diötPa; iş, m$ne ,y$m -po/tó, fi d-P íápiaj (|pat j -; tmiterm asţad,!,, s,éu/ba, jKrfntiiufOâ t*i,maiíuultíVoatet íeíiej departâmu,, fiindu imppPgiurari^-asWwDu$!a ce. aşypţ.ftţatpri, p ţ i n c i p i e ^ . Q^ţusiuqgai^J^/p^. luc^^;mai,4eparte, ^rin^ipiejp,, şe lp ,fsţafe)rimu, astadi, pentru aceea_^e_fe ceţeşpa,j;;(jyiiui in.ujyţj.;, se şp.^pţ«sca!)v

Presiedintele cetesce vr'o câteva pagine, apoi*setntrerupe cetirea. * "

Br. ÎVA^-IDIWWI'Î^ B'ttaÜ^b^ctttifóíWÍ insemnatu acest'a, in catu nici o comisiune

-•lO-'JH.) pana

o/l mc

•1 jiiob-vj-v'!

ale. Aci s.a

mperatulu eiti'oaruiu^Austriei !• ; n]..y t.->;- --t | :r'< í'Rrin' aeéá t ' á 'nu lyoescil : a' li- imputa ) :aîipi-i

rek; cé "ö'-'d'étídrbscé tetű insuttf Câtrâ 1 Tronu fej imperatu; nici deeâtu, voescu numai á 'ccmi "sfeift/- 'ék1 -itfétftdtkiflle0' íéelo W^éónibr/ din mii fittfe •M' , r réb \ ikü , ; i se í iáeatísfe»cá tfWavií'grá-j nitiari tóte semth'ilé !fta',KBetííate~ s í ' d A V i é ^

íl. 1 ;Pe t iiá ; ' lflhéa sécltílUi'treciituAiaffdu'iost'ile turcesci fura alungate de pre pamentuIit^Unga-j

-rieiy candU ) 'p^ere«'eW'iEoritii^abíl'día soinilunei| a fostu nimicită, atunci linele piAi :alé' íU^gariíáij

"ee ei-áu öánp^tté-ínal'^&tatá âe^cât^ai Tur t i , sca-j pandu de jugulu si de nevalfröä'c'MtiÄiä 'a Tíír-ciloru au incep{tfa'°&';&é'>id}osi' dé WHSe'íoíele unei stari pacinice, a •s^regulH;' érgah^á-^i a avé de nou drepfferild. Ib'ru Aiötaiíeriétíöil intoctnai;

• •p^c^tó^at íé tó^g^veat t '^e-k l fö^í í ró 'a tö Unga riei. Astfeliu si Comitatulu Carasiului M •aíitdúj "l í770.'1á ipafeit« ;fe sirúltt'Cpmifáifeíóí^ sub Juris-í dicţiunea si legea Civila. Din anulu atíeWaí-sej Ét? ddtésía'tíágér'á (msemnulu^árchivV sf viéti'aj publica civila a Comitatului Carasiu.--' 1 '•'' • î ! 7 ' ^ r i t ó r i t í M '^a í^ tó lUr '^nBéispé -timpulu! -aÖéRá' W^síai 'au 'mul tumaí^áré^döéatu e a-! stadi, câci afara de teritoriulu de astadi •íáUmái tíenutu inca dé '^íásití 'urmaté^iöl&Comune : j

'^^'ißliirlanstäHtäfc?SViW<äWti/<€!ftiio, íoku, Za-^ voi, Ciresiu — bistra, Voislova, Climlioca^brefa\ -Pói^a,'A'(MétW,-:, Pe^rősnili'd^Buehinul Bogo-\ sinti, si Márga dintre cari unele de atunci %\-\ ätt flélnmbáfíu siWumeîe/ n-.hitub-M. A l j

Cumca Caransebesiulu si aceste Í4'i Co*! jahúé* va áaétímí >«{«« tiörtúttf i tíom"itatulu j •Carasitílöí'ptólíf l á 1 $ 784; --do'vWteffée' diü'destulu.; -nh ;.;a)^JCb-ttátíriptiünea'1 \äei ; 'dar* ;ÖotóiÍatensa; :

din anulu 1783. ce se afla in archiva la •fíugö'-sro: IÜ 'CdnsoriptiUîîeaittoeBtli sö'titfprfhläu tóte ' satele, orasiele, numerulu familieloru, a caseíofu; strmW'pametrtörilfer« •Urbárí^íe, 'nWfiferuUi vite-loru etc. din intregulu Comitatu, precum'-sîj artiiictiltPâe dmié»'i!«felifca*inbkni'fgatfe-tó:in na-i tu-raléí^ Din' -«OnBCrip^ÖttöeV áefetfaj Sn b*rea se amintescu Caransebesiulu si cele 14. Comluté) s^'^vedé 1 rSaW}tftui.'-siv' aee^eá^ .'ékíi*coniiii»a câta dare a avutu se platósca. CaransebesiilA cu abeaté< M.iCpnWl'fíe^avéVi neivkitésca.Sff anulu 1783. dare publicain suma de 5870 fi. 51 ICRVJEI

• >L u ib-yprototokäe eotglfegaitasnei! Comitatense din anii 1781 — 82 dovedescu ca spoHadaefee $iÓta-í4> iá> ©onwtatuiinorbivrifâ.Tronériaeíís'a de-

.ü)-.i! .in. • •-. ii,V.U>.. v.lysh: /. .'a

fie üsignmtB'de inc1ffâi%{riile'lolrilorufl (öU<örcoh-•'fiaáa»; disöiotúi • Temesfehsii adjacentía "Veíslís

;Trânsilvai£ana- ei» Caransebeş 0ön*ra ktíööUfn itioiíráíbneá" tilt* I redniftur)/ 'peírtruica Cér'eftbi 'ÖaransfebfesJáMi pe lu -Anulu l'tf83'.' in t ru 1 atâta »efii'itwpadtiiiui'jde'cätrÄ lotri] s ígíguri tateaipu-iblíoa:-' a ? y e » 6 ó u í * * í ^ ayerei f is í fek e r á ' t e r i d i -tata, câtu poterea armata-'ál :cömítatultrfi(p«n-

••tiweiî) •,nu««ţaai-'!*Pă níeBtuíá' sprel-alungarea si stirpSrea ifötrilorű:; >isi; lasiá^dn.loon td^'Vtramite Âobldovb& unu 'bdtaltpmi; dö 'eoldati; regţulati/ssVi ö % t ^ róii'Vle btóé'JPER ,fas- et'nefhs-a^seidismem-brá i CdmAatúlunigarasiu&ii,- sí • a déspojá' ^ re - io-•eqitóuií) 'acplprtfJilS. ;Córnúköde tótfe'Jdreplmrile Öivild^i: *Kiié*jeef>milit4TÍ pentru' tóta'viétí'a'lorU. •' uI.Mí.;írotU' í iui.Töseriptulu: óest'ai se 'denumeace

-9i>^<' '^Wiisfuiie/i^ista^rófen^ti i irsá • ipredarţi -si'j a^mebi^oiiáíii 4áptice^T<lundti-«íso ihtr'uaíaifsi Instrucţ iuni .detáiatáv t. ."i: >ií •Úímú'hi;í\ i.yijv ;>r. : . (ElábOTatulu.'t'oaiciisiuneí'ise afla inairchivJa CárasMuí j si.!;de:"aecu'ru:eeivaraflá si-iu'fßaTaiü-sebp'siu'inrarciliiv'a militară.-; ;.ju'i' /• .v.IAN-t'vf.

.:,i!í-Acéat'ai ,e' xistorPáCercului Carsojaobesi» de Hajaiuagáréa Turcilorü incó t i . t 'Dsspre mo-,tivde 'imidice a'• petitionéi din Cohg&egatinitBH -CSarasiulilí•ininarapndu> vutorhiríj>.?• v.>; >i o-uiu H "íi.ioi;:!-. - Í::.I;U'AI;;-<Í^ . j') MichaileiBestméijv

r.u-u,tu.:- v) l : Suc.cva , í 16,;Noe i mv|-e j n,, , c í

:,','> iftjijiftm petreöutu lá grópa> preütmuiibai« ;batu-^pre:cato de'erudiţu si'iäze«tratu;cu muhe ;sciinlielíté*ftriéí sî clasioe,tpre atâtw sifenesitu m •inti^gtila-earaeteiWlu sewţ si^aealu barbatu e Stefanu ^Nosieviciu} pi-ofesbrU'de! matematef -óá^'géomfetriay'-ÜBib'á'íM literatur'a gearmana si cântarea; í'épíála'ií-^' lagimnasiulu'.:plénariu agi á^dfeu- ,%riátimíaíu^rómánu^ d® aioi. $; Bráníaiii «iistimhtMWacest^prbfesorurepausă'intrlo'lv'reht» abiéde'Ifö dfeí'aní, fiindú-'iheaoltedupTqpáuaajde «nu-'«mo»tiu»lndéiú^gatu> dé.peptu, Baseliétisi-íbi istrase îi jir!» jzelulu: seu/catra; studie :sLiiiter«i*rff-iAiUtűare- iţarte sií«áÉra; cântarea clasicais 6rá ia ritnpoll» • diű^urmai'Bijpriq^unele'prdfunde.aupe)-*äriji«eJ si lé atragă fara alt'a-a.jsa vinaj!de.caía «fe/ierA f euni'dÍB«*rarhuy:. de unu caaacteruxfirfnH aiinedeperadinte-de-jcapriciele ei arbitrieleL*hoiláy ífiá'iwiaeaö »> róa! (aceatiao ae fi ifostu!chiár B Í ;áh»pec iriöfiithUli'K^KÜjb U íl '••- !If!l..i>! ti'!:- If.'.l; '[

Profesorulu Nosievicmaetén' de ériginé blartóliui linse ehisrái totu i>.dátas£unu]esHctu fi--n'il ir'fii')i| ".Vv'/s,'..,',',' \

puse s d -,D no, torm purfe'

ape ca pe'tÍÍJ

'..>• VA IJliílííj, une

ana mane n ar jpote ş a ţ a meraple şale. i statoritu dejá princípíuifu, cu acost^a sé ne m-destuliniu! 'sí cÖe 'órl'é'e' ^.'"cónferíiííia^a'doncre-aíűíü'' lucrările sálé "lináf"cpüllféiu'' 'centralu, acestu memoi'andu r^énsé"déó' tralu, srlceát ' 'dísVíra'é 'éS 'öi' toäf o^parte de­spre elu. .rA-uúmvj-.- ;.ÍUJí> •úti

.\. Dn\lRatiui\ V«Vlífendu si eu câ acea reso-lutiune sóiimiomorandu e forte lungu, si nu se póté isprăvi asiá curendu, primescu si eu păre­rea, ca se so.dee unei iivmisiuoi. Jnaipte de a se da unei comisiuni; asiu dori ca Onorat a €Mrl iMá ' ' ' s > ö deHd^p¥incípiétó 'gén*ékli. A l é c a

sd Boteie<ţieehieoriora, !apüiii«.-íidéb oiíoríha óre-eiraţiiuuti.cu sdopid>ar-fií- -meinóiJáadiii .Asleeá'ieo | %,m^mj)pij.p^ft-şe.ife/o^d^jtţespee. cfV-p^ft^ft

. pa'r'éni'p' ''cbriferiiitiéi^'rörtíátf^' adlríiate a-tadi,. in ' ' j É j r p p ^ , ' sí se 'aé^cVíé'vaíenlSrile de 'rep'tÜrA'Wpa; ' c u ' n í : ' ' iM^dup t f ' í ' áu lu si 3 rm' a ' ' apés t ' á ; : seyirSMi In 'se^t i Aillf^V-

amniidorf caupu'nKitele aodeapßariuä'au^öetitup8e se-i subaeriffi ilei' totiJj.sóuiíimiibjndiíkeeBduii.tó aceái máioritíite^" ;oáre a i pui ni i ttt > I Í Í I uipTOliu, 'pá* sivitatii. Mai departo nu voiu merge-.sádie^ték aceea eité^parerea'HÓtstra'j'.ívce^teaiíaúnísscü'ria-t ri

s t ' s p ^ r M y ^ ^ á W n é ^ ' M í máúa ya casti^á.'á'repí'urÍfe 's'ále, putrii'éa : drep­tatea ,esté pe'.'.párf'éá' Üaticírifel '-române,' sî apoi cu apest^a % J;Yücheiá^ti ! 'WéMk'naÍflxÍ: : 'As'íá l'asiu 1 ^rÍJnf!'Úv\Ímk'^liPpéM;oh á W ú ' Ä am recunósce comp^ÍítiM iJkfeérfáí'!rfb'ru '-tiér'a caro ne am îndreptata. ; , ; i:;-jU

sö íse^psép§a \ : ,dßcltiar^i|f $e$$ t ^ ^ m e m o r ^ ^ j Altfeiiiu,u$rş.4u!;iţâ *ß íp,,cbe,und, : ípo.m.^iu Jfti. |d|j

cá aceea.,e .convicţiunea nóstr-a, afieea cé s'a intemplatu, s'a intemplatu in contr'a dreptului

itefW'íaWíöí i'dteiaptttertfí -'fea se botezámu acele scripte: memorandu, pentru câ in ele sunt de-

suiţi ai eü in^el^ul i ţ i . c a r ^ l i a j ^ u ^u, ;jţ)r f t i ţa t iu .

-%U!ias{&, ^ ^ . ş e f [ d p ^ , u n e ^ c . 9 m i ^ i n ^ pi acp.pa s K d e a j ^ a n ^ ^ o p p ^ d j p ^ a ş e s ţ ; ^

pune pe Dr . Katiu, D. Hanea, Dr. Tincu ,şi^ Branu. (Se primescu, si se enunciu de catra pre-

rf ar a«el»i ftomisium^

ca

Prof, Moldovanu, Diu Dr. Ratiu a disu, astadi suntemu intr'unu numeru mai mare,

o pro-píaHeré',' ycAVé '"'H.^ulr W PompHnéstá^' cátfdú säntteM :'W vndmerii ytnai märe:1 S^iinü"toii; tritfi ci" îtr afifal'â'îees; noi am 'ásterimtÚ Mkiés'tátK SÜTe?-,fe,'-sutíicá' j)roVedSüta;'dü':f48la dfe s u b s e Ä , Eía ífeiíbstérnér'éa' k'upllcéi^-aceleia,'ám á v ü W c a iködildcitórr lie1' ; M "0*0.' Ím? Grébr^Hí!'5fea¥ítra

6Î' DryvRá'&u: Propu'iíérea 'méa'dár sé"düetíflrí-tr 'addíoj'cá' ö ; 'adiháré, sé 'Wnévoiéééá ä''Vota mhitiUrffitä J )acestótd' vDoWttii, !" péhtf tí1 ustön^l'a;

Cáre'i'o ná'ú 'áVittu : aétér 'ftehdu' ' J suplic í á r j kéeea.

D é atíeélt^V !áaunard-sé 8v'éí<edia riiÚltiaítóré;^!

cü v ' déblsfeMr\ív kútóu ' feér l t 'á túlúr 'báfbáfe^ébr-

glü •éaTÍMuy^éi#ú : «'éíeA'l , á é á r e ' t f ' í A ' p ^ u ^ é

dieci de ani intru- á^erá¥éa J«atisei : nasfreTiSife

íiklD"^Acéötá1'" multitírniré'; sé'sfe aduea "lá'tuno-scink'á- Dlui Baritiü 1 p r i r i ' b o m Í M U . ' : | ^ pWmé 1

sce! Se traiésca Barit iu!)

ÄeKeÄi'Äft&i'i!,.©Í8A.ÍUttáfitfí«fitt»cVedu cá

D . antevorbitoriui a; iVorbitU, acelea nu numai

din ihimiár.isay >d •dirijiniriíá fie caruiiÍDniánufisi {iatfiótiífí'baíití. titehá' dé'-daéhtoidáSBÍrini tia a aduce - 'in'humele' qotífeHniíéi iptregi, de astadi, cea mai caldurosá récunoscThtia1 Dlui Ba-

, ritiu^su' Dr^.Jiatiu.ppnti-u ,p*t*Äel«le.Dleefc,^en"

t u s i a s t i c e j f i i t r ^ f f a j ^ f r í j t í u ^ i i i ^ ^ i ) , j r i

(Va urmá.)

loromanu, cum sunt toti Bucovinenii de alta ginte de câtu romana, candu ei posiedu óresi-care cultura si sciu si pricepu reclamatiunile firesei si istorice ale Bucovinei. Dovéda despre espresulu si caldurosulu filoromanismu alu re pausatului protesoru St. Nosieviciu este : fru-mós'a si petrundietiv'a disertatiune analitica a renumitului cantecu natiunalu „Mei Tătare!" publicata in numerulu de Noemvre a. tr. alu „Foiei societăţii pentru cultur'a romana din B u covin'a." É r a pre cine stima junimea stúdiósa, profesorii si toti cetatienii intieleginti ai Sucevei, ba si tóta impregiurimea acestui orasiu in per BÓn'a repausatului St. Nosieviciu, se vediú ieri la inmomentarea lui, care cu tóté ck erá timpulu cam nefavoritoriu si calea spre a poté veni dela t iéra la orasiu numai greu practicavera, fu un'a din cele mai pompóse, de care vediú Sucév'a in timpii din urma, si la care inmor-mentare luară parte afara de vre 16 preuti cu multu demnulu si veneraverulu Prota alu Suce vii Georgie Gregoroviciu in frunte, toti profe­sorii, toti studintii si mai intrég'a onoratiorime a Sucevei si de pe 'n pregiuru, de tote confes-siunile si natiunalitatile.

Cuvinte funebrali se tienura patru. Unulu in biseric'a romana orasienésca „la s. Derne triu", de paroculu respectivu si catechetulu Bupl. gimnasiale G. Grigorovitia; altulu la gró pa de profesorulu de teologia C. Andrieviciu, carele anume veni din Cernăuţi spre ultim'a pe­trecere a fostului seu colegu si amicu ; alu trei-lea-hi tienú unu amicu si colegu alu repausatului, profesorulu sup l : Marianu Nagl. in limb'a ger­mana si totu la g rópa ; éra alu patrulea cu­ventu funebralu lu tienu la sfarsitulu intregei ce­remonie totu unu colegu si amicu alu repau­satului, profesorulu supl. gimnaBialu Ieronimu Munteanu. Tote cuvintele — frumóse, bine-cugetate si compuse,, si forte potrivitu rostite.

Corulu studintiloru gimnasiali cantk forte armoniosu tote molodiele de inmormontare, care repausatulu singuru pre iubiţii sei in-vetiacei i-inVetiáse, éra „reuniunea cantorala a Sucevei, pre carea r e p : Nosieviciu a intemeiat'o si o conducea artistice, fiindu-i magestrulu coralu pana la mórtea sa, reuniunea cantorala dicu, atatu damele câtu si domni i , esecuţara dóue irane doióse si forte petrundietóre ; dreptu semnu de onóre si recunoscintia „demnului si neuitaverului" seu magestru de art'a cantorala, pre carele lu-perdura in repausatulu.

Nu potemu se finimu, fara a pomeni ai­cea si nobil'a si dreptu roman'a fapta a cetatié-nului sucevénu Dlui Vasilica Popoviciu, ca­rele fara de nici unu interesu materiale lua-dapostl pre repausatulu profesoru Nosieviciu in intregu timpulu morbului séu, in cas'a sa, asiorandu-i prin acést 'a in mare par te greu'a-i si indelungat 'a i pătimire, fiindu ck repausatulu ca unu barbatu neaspiratoriu la cele materiale, si pe langa aceea si spriginitoriu a betranei sale mame si unei sorori veduve, in ultimele timpuri devenise 'n ne'nstare a-sij procura din medilócele sale proprie necesităţile indemanatice pentru unu morbu greu si duratoriu de mai bine de 8 septemani.

Toti amicii si cunoscuţii repausatului i sunt Dsale, dlui Vasilica Popoviciu pentru fru-mós'a-i filantropia si umanitate — multiamitori!

N u potemu in urma se nu pomenimu cu multiumire si de renumitulu viorariu alu Suce­vei „Chiru Grigore," carele cu societatea sa musicala lu petrecu pre profesorulu Nosie­viciu, pana la grópa cu „doine" de cele mai doióse si mai strabatatóre de inimi; asiá, in câtu t recendu conductulu prin porta in cemi-teriu, unde in fine se postk „Chiru Grigore" cu consocii sei „doisprediece" si „lacremk" repau­satului inca o ultima „de gele" cu lacrimi de acorduri, si inca de acordurile cele mai apuca-

tóre de inimi, cum sunt ele in doinele nóstre, si inca in doinele cantate do „Chiru Grigore" mai ck nu vedeai in intregulu publicu alt'a, de câtu — ochi plini de lacreme!

F i a „gelitului" Stefanu Nosieviciu tierin'a usióra si memori'a-i e terna! I. P.

Protocolulu siedintiei a ll-a (straordinarie)

tienute din par tea Directiunei asociatiunii na­tiunale pentru cultur'a poporului romanu Aradu

in 21 Novembre 1869. D e fatia au fostu:

Pres iedin te : Ioane Popoviciu Desseanu directoru secundariu;

M e m b r i : Mirone Romanulu, Emanui lu Misiciu, Iosifu Popoviciu; Teodoru Serhu, si Georgiu Dogariu ; no tar iu : Pe t ru Petroviciu,

Nr. 13 . P e temeiulu determinatiunei a dunării genarali din 2. Sept. a C. nrulu 8 avendu Direcţiunea a imparii stipendiele prelimi­nate in anulu trecutu, conformu concursului publicatu sub nrulu decisului directiunalu 95, siedinti'a X I . din anulu trecutu, spre scopulu acest'a pe diu'a de astadi s'a indicatu siedintia straordinaria invitandu-se la acést'a prin deo sebite chartie toti membrii directiunali, si asiá luandu-se in desbatere speciale opiniunea comi­siunei censuratóre emise sub nrulu 3 . si 4, decisului siedintiei directiunali penultime, si revediendu-se cu de-amenuntulu tote suplicele intrate pentru stipendie, se vede ck pentru a-ceste stipendie au recursu următorii teneri, si a n u m e :

A.) pentru stipendiulu preliminatu pe partea unui [studinte la politechnica cu o sunm de 300 fl. — au recursu :

1. Traianu Sombati, absolutu gimnasistu,; de presinte in cursulu I . la politechnic'a din Vien'a ;

2. Alesandru Rimbasiu asisderee abso-í lutu gimnasis tu;

B.) pentru cele lalte siepte stipendie au recursu următor i i :

3 . Franciscu Hosu jur is tu. 4. Ioanu Papu jur is tu. 5. Pet ru Mihailoviciu juris tu. 6. Georgiu Papoviciu gimnasistu de cla

Mihailu Veliciu gimnasistu de cla-s'a vin.

7, s'a vni.

8. Atanasiu Tuducescu gimnasistu de clas'a VI I .

9. Vasiliu Olariu gimnasistu de clas'a VI I . 10. Zacharia Rocsinu gimnasistu de cla­

s'a V I I . 11 . Mihaiu Sturz'a teologu. 12. Constantinu Gligorescu gimnasistu

de clas'a V I . 13 Mihaiu Receanu gimnasistu de cla­

s'a V I . Alesandru Petroviciu gimnasistu de

Ioanu Istinu gimnasistu de clas'a VI . Ioanu Groza gimnasistu de clasa V. Simeonu Popetiu gimnasistu de cla-

Aureliu Popescu gimnasistu de cla-

Ludovicu Pecurariu gimnasistu de

Georgiu Popoviciu gimnasistu de

14 clas'a V.

15 16, 17

s'a V. 18. Silviu Sigümundu gimnasistu de cla­

s'a V. 19. Ioanu Martinescu gimnasistu de cla-

s a V. 20. Ioanu Juconú gimnasistu de clas'a VI . 2 1 . Georgiu Leuc'a gimnasistu de cla­

s'a IV . 22.

s'a I I I . 23 .

clas'a I I . 24.

clas'a I I . 2 5 . Savu Bugariu gimnasistu de clas'a I I . 26 . Andreiu Susanu normalistu. 27 . Aureliu Varga normalistu. 28 . Georgiu Morariu normalistu. 29 . Iosifu Ioanoviciu normalistu. Comisiunea censuratórie din privinti'a ne­

cesitaţii de a se dá cu preferintia ajutórie tene­riloru cari sunt mai inaintati in invetiatura, re* ipective la cei din clasele mai de susu — pro­pune : a se eschide suplicanţii din clasele infe­

riore, si din cele normale, ca asiá se se póta in-cuviintiá sumele stipendiarie celoru mai inain­tati si demni de ajutorintia.

Dec isu : Cu privire la propunerea comisiunale

nainte de tote Direcţiunea afla de jus ta esehi-derea de asta data a suplicantiloru din clasele mai de JOBU gimnasiale si cele normale, cari nu se potu luá in consideratiune, ci sunt de a li-se retramite suplicele pe langa indorsata in sensulu spusu; éra dintre cei lalti suplicanţi luandu-se in consideratiune de o parte paupertatea mate­riale, si de alta parte sporiulu aretatu din inve­tiatura conformu documinteloru produse, Di­recţiunea resólve stipendiele in urmatoriulu ch ipu :

1. lui Traianu Sombati studinte la facul tatea politechnica din Vien'a, sum'a de 300 fl,

2. lui Ioanu Popu jur is tu 120 fl. 3 . lui Petru Mihailoviciu jur is tu 120 4. Mihaiu Veliciu gimnasistu de clas';

VI I I . — 80 fl. 5 . Constantinu Gligorescu gimnasistu de

clas'a VI . 80 fl. 6. Alesandru Petroviciu gimnasistu de

clas'a V. — 80 fl. 7. Ioanu Martinescu gimnasistn de clas'i

V. - 60 fl. 8. Georgiu Leuc'a gimnasistu de clas'a

IV. — 60. - /Sum'a 900 — pentru toti pe nulu scolasticu 1869/70.

In privinti 'a estradarei acestoru stipendie se dec ide : a li se asemná tote in patru rate trei lunarie, as iá : ca se li se estradee ratele sume loru respeptive la 1-a Decemvre a. c. pentru lunile trecute, apoi la 1-a Ianuariu, 1-a Aprile si 1-a Iuliu 1870, pe langa cuitantie vidimate din partea concernentului directoru alu facul­tate! scolastice cu însemnarea precisa a cursu lui, séu a clasei scolastice, in care respectivii stipendiaţi invétia de presinte, avendu totu in-sulu a produce si adeverintia din partea supe rioritatii scolastice despre sporiulu invetiaturei incepute dejá in anulu acest'a.

De odată la propunerea presindintelui directoru secundariu se pretinde de la fiesce-care stipendiatu necondit iunatu: ca sub tim­pulu studiarii sale totu insulu se fie deobligatu a se deprinde cu diligintia deosebita cu invetia-rea „limbei si literaturei romane" din propriulu indemnu, si a fara de sfer'a studieloru obli g a t e ; anume ; unde se afla catedre pentru lim­b'a si literatur'a romana „ a cerceta prelegerile ;u

éra unde jsunt insociri literarie ale tene­riloru romani „a se face membru acestora," avendu si in privinti'a acést'a a se legitima tot­deun'a la ocasiunea estradarei ratei stipendiari prin vidimarea cui tei si din partea concernen­tului profesoru de limb'a si literatur'a romana, respective presiedintelui insocirei.

Despre ce toti mai susnumitii stipendiaţi sunt numai decâtu a se insciintiá prin indorsata si pe langa restituirea testimonieloru originali.

Ce se atinge apoi de cei lalti recurenţi, cari de asta data nu s'au potutu luá in conside­ratiune, se decide a li se restitui suplicele pe anga indorsata refusatoria — insemnandu-se

ca motivele reiciarii sunt spuse respicatu in ra-jortulu comisiunei censuratórie, si se potu vedé

in cancelari 'a Directiunei. Acei sublicanti, cari n'au produsu testi

moniulu scolasticu si din acésta causa n'au )otutu fi luaţi in consideratiune sunt de a se

indrumá a se acomoda concursului ce se va pu jlicá catu mai curendu pentru stipendiele preli­

minate si incuviintiate pe anulu acest'a avendu a-si renoi rogamintea provediuta cu documin­tele recerute.

Nro 14. Fi indu caus'a forte momentósa si urginta, pentru autenticarea protocolului ace­stei siedintie.

Dec i su : se defige terminulu pe Marti 13 Novembre

a c. la 4 . óre dupa amédiadi. Protocolulu aeest'a cetindu-se s'a autenti-

catu in presinti 'a membriloru direct iunal i : Ioane Popoviciu Desseanu, Mirone Romanulu, Geor­giu Dogariu si Pet ru Petroviciu.

Aradu, in 23 Novembre nou 1869. Direcţiunea asociatiunei natiunale pentru

cultur'a poporului romanu ;

Ioane Popoviciu Desseann m. p. Directoru secundariu.

Petru Petroviciu m. p. notariu.

Rubric'a Tofaleniloru. Ni se adresedia următori a insciintiare:

Onor. Redact iune! Binevoiţi a publica in colonele stimatului dvóstre díariu contribuirile marinimóse, ce incursera pona 'n 22 Noemvre la subscrisulu presiedinte alu comitetului pentru ajutorarea si sustienerea vietiei nefericitiloru Tofaleni: . 1. Dela diu Ioane Pamfilia din Clusiu 24 fl. 2. „ „ N. Schiopu „ S. Regen 17 fl. 3. „ „ V. Babetiu „ Buda 401 fl. 45 cr. 4. „ „ V. Babetiu „ „ 49 fl. 20 cr. 6. „ „ Gabr. Manu „ Desiu 20 fl.

6. „ „ M. Nicola „ Abrudu 62 fl. 20 cr. 7. „ „ Jac. Muresianu „ Brasiovu 71 fl. 46 cr. 8. „ „ V. Babetiu „ Buda 67 fl. 30 cr. " 9. „ ,, Laz. Tiapu „ Zorlentiu-m. 10 fl. v. a.

Pentru cari sume Comitetulu in numele nefericitiloru aduce prin acést'a multiamita publica.

MOsiorheiuin 22 Noemvre 1869. Cordea m. p . Dim. Fogarasi m. p.

Notariulu comitetului Presiedinte.

Intr ' aceea ni se mai tramisera urmatóriele liste de contribuiri si cu banii subris i :

1. Din. Iamu comit, carasiului, prin diu protopopu Iosifu Popoviciu 11 fl. 87 cr. v. a. la cari au eontribuitu : I . Popoviciu protopopu 2 fl- — I. Popoviciu crismariu 1 fl. — Wolf Grün­baum negotiatoriu 60 cr. — N. N., Dem. Dra-gomiru notariu, Teod. Pupu negotiatoriu, N. Popoviciu supravegh. Siefulu statiunei, Iac. Babetiu economu, si Kranzl oficiantu, câte 50 c r - — Avr. Mat'a economu, si Béla de Kovács postariu, câte 30 cr. — I . Simu parochu, Pascu, Adamu, V. Gligu, I . Bircea; si Pau Stanciu, câte 20 cr. — II. Gligu, Marcu Boncia eco­nomu, Ios. Liub'a invetiatoriu, Meila Pervu-loviciu, Ad. Babetiu, Gl. Dubovanu, Cost'a Pop'a, Gl. Babetiu, Pau Babetiu G. Pop'a, N . Bonei'a, Rista Valeanu, Sim'a Gligu, Sim'a Tiei-cu, Nie. Babetiu, Nie. Lazaru, I . Rista, Glig. Cathina, Marianu Adamu, Trifu Lazaru, Laz . Dumitru, Pau Dumitru, N . Caraba, Parascheva Pupu, Parascheva Gligu, Iova, Cathina, St. Gligu, Meila Pupu. Torna Pupu, Gl. Popoviciu si I . Gligu, economi, câte 10 cr. — Ag. Dubo-vaiu 7 cr.

2. Din Resiti'a-mont. comit. Carasiu, prin diu parochu G. Pocrianu , dupa subtra-gerea de 20 cr. pentru posta, restulu de 17 fl. v. a. la care au eontribuitu: G. Jianu, si I . Burulianu, câte 2 fl. — T . Brosteanu

fl. 40 cr. — Al. Crenianu, Ios. Baltezanu. Al. Jianu, Nie. Brostianu, Nie. Demetroviciu, Mih. Jivoinoniciu, G. Balanescu si Al. Dragoi-loviciu, câte 1 fl. — G. Pocrianu precttt , G. Recoceanu si I . Burulianu, câte 50 cr. I . Stanescu 40 cr. — T. Apostolescu, Nie. Creini-cianu, si Vasile Baiasiu, câte 30 cr. — F . Per-zinesca, Cost'a Munteanu, Gr. Cioranu, Petru Adamu, si G. Craiovanu, câte 20 cr.

3 . Din protopopiatulu Lipovei, in Banatu, prin diu protopopu Ioane Tieranu, 39 fl. 25 cr.

a. la cari au eontribuitu in urmatóriele co­mune următorii binefăcători :

a) In comun'a Brestovetiu: Alesandru de Janitsâry 5 fl. — Cassa Bisericei, Efr. Iorgovi-ciu preotu, si Ecatar in 'a Iorgoviciu, c â t e l fl.

b) Zabaltiu: Moise Deheleanu preotu 50 cr. —

c) Fibisiu: Cass'a Bisericei 2 fl. — Dem. Miutiu preotu 1 fi. —

d) Teesiu: Cass'a Bisericei 4 fl. — Moise Ilie jude , si Moise Momim invetiatoriu, câte 1 fl.

e) Bi 'uznicu: Cass'a Bisericei, si Ioanu Iovescu preotu câte 1 fl. —

f) Cuvesdi'a: Cass'a- Bisericei 5 fl. — os. Iorgoviciu preotn 1 fl. —Part . Jichiciujude,

si Ath. Gruiciu curatoru bisericescu, câte 50 cr. — Eut : Maniu notariu 40 cr. — Cu tasulu in biserica 25 cr. — Dem. Carabasiu, , Ath. Martinu cassariu, Nie. Perii jura tu , Par t . Mo-miru economu, si Ath. Boia câte 20 er. Dem. fui'a, Iulianu Iorgoviciu si Corneliu Iorgoviciu

prunci, câte 10 cr. g) Căprior'a: Cass'a Bisericei, Parteniu

Paiusianu preotu, P e t r u Lazarescu preotu, Tom'a Balta gorn. domn. si Maria Popi — P . câte 1 fl. — I. Spinantiu curatoru bis. 50 cr. — Dom. Alessandrescu 20 c r . — Sofi'a Dobreiu 10 cr.

h) Corn. Sistarovetiu: Avramu Pecurariu fl.—

Aceste liste impreuna facu: 11 fl. 87 cr. + 17 fl. + 39 fl. 25 cr. = 68 fl. 12 cr. v. a. catra carea adaugendu sum'a publicata in nr . wecedinte (95), de 30 fl. 40 cr. ésa o suma de

98 fl. 52. cr. v. a. ce sub 28 Noemvre am inain-tat'o catra diu presiedinte alu comitetului ad ioc Dem. Fogarasi\& M. Osiorheiu. Adaugendu

acésta snma catra cea înaintata pana la nr. 94 alu Albinei de 864 fl. 49.cr .Jv. a. ésa sum'a to­tale, spedata pana acum'a prin Redactiunea nóstra, de 963 fl. 1 cr. v. a.

Redactiunea.

I n tipografi'a lui Em. Bartalits. Editoru si redactoru respundietoriu: Giorgiu JPopa (Pop.)