Amin IV — Nr. 54. £ • « de tre l . o i i tn septemana: M e r c u r ! - » , Vi ner t i -a si D o m i n e o ' a , oandu o cola in­tréga, oandu Auma! diumetate, adeca dupa

nwmentula impregiúrariloru. FRETITU 4« AREIMERATLUE:

pentru Áu$tria: pe acu Intregu . . . . . Ş f l . v . a .

( dlumetatu de anu • • • * 4 » ' , # .« patrariu 3 •

pentru Romani'a ti straineiatţi pe «nu intregu • • • • . 10 fi. v.».

• diumetate de anu • • * 8 • '' «patrariu m » • • • 4 » » . a .

Viena, domineca 15 / 27 iutiiu 1869.

Vien» 14/3«

Prennmeratiunile se facula toti dd. oorespun-dintl a-i noştri, sl d'adreptulu la Eedaotlun« Josefatadi, Langegawe N r . 43, unde euntu aee adresaşi ooreBpondlntlele, oe pri-vescuRedactiunea, administratiuneasea spe-ditur'a;cate vorn nefrancate,nu se vor primi

éra oele anonime nu se vor publici.

Pentru anuneie si alte comunioatiuni de in-terósu privatu — ee respunde cate 7 cr. de linie repetirile se facu ou pretiu soadiutu. Pretiulu timbrului oate30cr. pent. una data,

se anteoipa.

Libertatea si coiifttitttittilfli^tilu facu progresa forte mare, se intielege ca prin strainetate dar mi la noi

Spuseramu de unadi cum s'a com­puşii conaliulu de statu iu Turci'a. Sunt reyseaentate in acestu consiliu tote na-timaäe diştru imperatfa turcului. Va se <Bea: naţiunile acolo sunt mai respectate de catu intru imperatfa ungurului, caci acést'a n'are o institutiune pentru ase­mene representantia drépta a natiuniloru. — Viceregele Egipetului nu vre se re­mana înderetrulu Sultanului, si deci du­pa ce dede tierii sale o constitutiune, a-cum (precum spune unu telegramu din Alessandria) se cugeta despre o lege efi­cace in privinti'a respunsabilitatei mini-striloru.

Mai multu de catu tote acestea, ne suprinde scirea ce a plecatu din Hong-cong cu datulu 13 maiu. Acolo in fun-dulu Asiei, in Japonia avü se se intru-nésca unu parliamentu pre mediloculu lunei lui maiu in orasiulu Yeddo. — In-tradeveru e mare progresu, onóre Ja­poniei!

Din Japoni'a, speramu că libertatea si constitutiunalismulu se va respandi curundu si pre la naţiunile învecinate. Inse si pana atunci, aceste naţiuni si sta­te ducu o viétia carea in multe privintie este mai buna de catu a nóstra, ceea ce ne face se ni-o dorimu si nóa. Nu vremu se vorbimu despre tote acele state, dar vom pomeni de celu mai micutiu si mai slabutiu pentru a dovedi că anca si a-cest'a are o sórte mai buna de catu noi romanii; adeca vremu se pomenimu de­spre Corea. Precum se scie, Core'a pla-tesce tributu si la Japoni'a si la Chin'a, apoi cu ee-i remane si-direge afacerile sale autonome prin guvernu natiunalu. Abnormala stare!

Tocm'a asié e si cu noi romanü, a-deca platimu tributu si némtiului séu austriacului cu afacerea comuna, si un­gurului cu bugetulu tierii Dar totuşi de Core'a este mai bine de catu de noi, căci ea, dupa ce platesce, are unu guvernu natiunalu, pre candu nóa nu ni se con­cede neci catu e negrulu sub unghia de

FOI3IÓRA. Cum ar fi cantatu Iloratiu romanesce

od. 9 din cartea III?

Horatiu si Lidi'a. Horatiu:

P r e candu dragu iti eram tîe Si 'nea nime din juni nu cuprinsese cu

Bratiu-si umerii tei cei dalbi: D e catu regele persu mai fericitu traiamu.

Lidi'a:

Pre candu nu te 'ncantá mai multu Alt'a, si nu sta LIDI'a dupa Cloe,

Mare nume-avea Lidi'a: Mai splendidu de catu Ili'a*) Bornei traiamu.

Horatiu:

. Adi me semtiu rapitu de Cloe Trac'a, **) multu iscusita'n ori ce cântare:

Pentru densa, dieu, voiu se moru, Numai sortea se-i dea traiu 'ndelungusi bunu.

• •) Sub Iti'a Bornei se 'ntielege Rea Silvia carea nă­scu pe gemenii Bomulu si Remu din imbratisiare cu dieulu Maite. —

**) Adeca: din Tracia.1

atttooomi'a natiunala, desi insine cerem u din ea numai unu picu.

E*te dara invederatu că de Core'a je mat bine cu japonii si chinesii de catu 4e noi cu austriacu si cu magiarii. Deci daca mai nainte strigamu: „Dati-ne li­bertate ca in Turci'a," acum caută se mai adaugemu: „Dati-ne, unu picu nu­mai, din libertatea de care se bucura co-reanii Ia Chia'a si la Japoni'a, unu picu numai, si veti avé j*ecunoseinti'a roma­niloru!"

Essenplo perienlosu.

Sigismundu Popp a capetatu unu votu la Naseudu cu ocasiunea alegerii (rectius nealegerii) de ablegatu dietale. Inca unu. votu s'a mai datu, erá pentru Papp Zsigmond. Fiindu numai aceste dóue voturi, comisiunea n'a potutu con­stata: daca majoritatea absoluta de vo­turi ce o pretinde legea electorala, este pentru S. Popp séu pentru Papp Zs.?

Diet'a inse dechiară că ambele vo­turi privescu pre o singura persona. Dar ce se faca acea persona cu acele dóue voturi? legea electorala ungurésca cere celu putienu 10 voturi pentru a poté fi cineva candidatu de deputatu, cum dara cu 2 voturi se poti fi anca mai multu, se fii tocm'a deputatu?

Se póté, asié spune judetiulu veri-ficatoriu alu dietei, carele propuse veri­ficarea dlui S. Popp.

Asié-dara cu dóue voturi se póté ca cineva se fie deputatu, se fie repre-sentante legalu a tierii. Acést'a este nóu'a teoria constitutiunala a fratiloru noştri unguri.

Importanti'a si consecintiele peri-culóse ale acestei teorii, sunt cu multu mai mari de ce s'ar paré la prim'a vede­re. In momentulu primu s'ar poté crede că diet'a vre prin actulu acest'a se dee o lovitura politicei romaniloru cari n'au vrutu se partecipe la alegeri pentru die­t'a ungurésca. Inse in dorulu de isbanda diet'a, póté chiar nevrendu, lovi intr'alta parte, si lovi cu multu mai amaru, si-a lovitu de a dreptulu bas'a esistintiei sale si a lovitu garanti'a constitutiunalismu-lui iu Ungari'a.

Lidi'a:

Dar eu me topescu de foculu Lui Calais Turianulu, fiiulu lui Ornitu:

Dóue morţi moru pentru densulu, Numai Sortea se-i dea traiu fericitu si lungu.

Horatiu:

Ce-ar fi, candu de nou ne-ar viri Vechi'a draguste 'n jugulu seu celu argintiu,

S i lasandu pe dalb'a Cloe — Usi'a-mi ér' o se stea Lidiei deschisa?

Lidi'a:

D e si-i mai frumosu elu de catu O stea, tu mai usioru de catu unu fluturu si

Mai natângu de catu Adri'a***) — Totu cu tîne-asiu dori, se vietiuescu, se moru.

V. Bumbacu.

Psalmulu fiiloru credincioşi. Procura-mi dreptate, Ddieule! si decide

caus'a mea contra unui poporu neiubitoriu! (Ps. 43 . st. 1.) Pentru ca amblu intristatu sub apesarea inimicului (st. 3.) Apera-me de con­siliulu depravatiloru, de la band'a facatoriloru de rele. (Ps. 63. st. 3.) Fa bine Domne! ce-loru buni, si celor'a ce sunt cu anima curata. (Ps. 125. st. 4.) S i la tine Domne! este mise-

***) Adeca: Marea Adriatica.

Asjé ieste. Acésta teoria deschide reactiunei y ş i pórt'a si ferestrele: Odată diet'a dîsol^ata, si unu guvernu de rea credinţi», (luatu chiar:. din majoritatea dietei actuale, căci sunt in acea majori­tate bărbaţi de feliurite credintie) póté candida la Pesta in loculu dlui Deak pre EsceL Sa bar. Bach; la Dobritinu in lo culu lu | Tisza pre Esce. Sa Schmerling si totu PIIEI mai departe; nesmintîtu că ar reesi si Bach si Schmerling, căci dóue voturi se potu capetá usioru pentru ve-ri-cine, va votá atare oficialu importatu de undeva buna óra ca la Naseudu. Da­ca cei lalti alegatori n'ar vre se parteci­pe sub cuventu că legea electorala ar fi octroata, atunci ca in Transilvani'a vor fi trecuţi cu vederea. Era daca s'ar inde-sá cu mulţimea la votu, atunci dupa prass'a din Banatu li s'ar inchide calea cu miliţia ca se nu póta ajunge la urn'a de votare.

Fora de siéga, calea acést'a ar fi u-sióra, e dejá bătuta, călcata. Chiar ridi-culositate daca s'ar paré, totu nu e pe-deca; multe ridiculositati devenira in tié­r'a nóstra realităţi triste. Astu-felu ar a-junge se siéda in diet'a ungurésca dd. Bach, Schmerling si cati alţii de o pa-nura cu aceştia. Si ar fi toti represen-tanti legali in virtutea teoriei de la die­t'a de acum'a. Ce mai afaceri comune ar votá!

Ce ar dice atunci dd. Deak, An-drássy, Ghiczy? Nemica n'ar poté dice, căci ei facu acea teoria, in asta dieta ce sta la despuşetiunea loru. S'ar vedé o-senditi la tăcere chiar in poterea antece-dintiei, éssemplului ce l'au datu insisi.

Eca pentru ce diseramu că e esem-plu periculosu, nu pentru noi romanii, dar pentru unguri si pentru constitutiu­nalismulu loru. Catu pentru noi, roma­nii nu se mai temu de Bach si de Schmer­ling de candu ne-am convinsu catu de amaru este d. Deak!

Partidele la romani.

I . In o tiéra gubernata de absolutismu, si de servii tiraniei, nu e iertata formarea de nici o partida; acolo nu este de catu gubernu si supuşi, si celu nemultiumitu cu starea lu-

cruriloru, e inferatu de neloialu, necredinciosu-Inse si in o tiéra, gubemata catu de tiranesce» cu greu se pdte impedecá formarea veri une» partide pentru libertate si alte drepturi publi­ce; pentru ca cu catu mai tare se apésa po­porulu, cu atat'a mai tare cresce ^si tari'a lui espansiva; pentru ca viéti'a unui ( poporu se represintaj in lupt'a si acţiunea sa, — si spiri-tulu, nu se pdte pune in catusie. De aci se nasce caus'a, ca gubernele absolutistice — desi im stă fétia cu ele o partida apriata — inca sunt silite ca se faca concesiwn li­bertăţii, si popóraloru, — dar numai popó­raloru cari dovedescu tăria de viétia!

In o tiéra constitutiunala, formarea par-tideloru, e iertata, pentru câ chiar si guber-nulu constîtutiunalu a iesitu din atare partida, si deosebi din partid'a ce si-a aretatu mai mul­ta tăria si valóre înaintea gubernului jabsolu-tisticu, ce a facutu concesiune libertăţii, tierii si popóraloru.

Fétia cu partid'a, din carea a iesitu gu-bernulu, in tote tierile constitutiunale se afla si alte partide, formate intru interesulu mai de aprópe alu tierii, pentru „dreptulu mai bunu" alu poporului, séu pentru drepturile unei clase din poporu, si pentru alte interese. Din acésta causa in diferite tieri, diferite par­tide constitutiunale, séu anticonstituţionale.

Scopulu fiecărei partide trebue se fia „binele publicu11 si de regula pe fétia, ace­st'a li este devis'a, inse pe sub mana, si unu scopu mai indepartatu si ascunsu li este, la ceva contrariu binelui publicu. — E fericita tiér'a, unde scopulu fiecărei partide, e unulu, salutea patriei, fericirea naţiunii sale; şi dife-rînti'a intre partide e numai in unele principie neesentiale, si alegerea medilóceloru; si tote partidele se întrecu in aceea, eâ carea voiesce si face mai multu bine pentru patria si na­ţiune?

Unde intr'o tiéra, sunt mai multe popd-ra, sunt si mai multe interese publice, — si totu poporulu, carele vre se documenteze esistintîa sa, trebue se pasiésca in ac­ţiune, formandu in sinulu seu partida pentru interesele sale vitale, pentru drep­turile ce 'i competu in societatea altoru popóra, in statulu de care se tiene.

Unu gubernu constîtutiunalu, nu numai câ va ierta partidele a se forma, ba va intră in corelatiuni cu densele, ca se esperieze ce pretindu interesele tierei si a popóra­loru? si va nisuí a se împăca cu tóté elemin

ricordi'a, pentru câ tu resplatesci fia-caruia dupa faptele lui. (Ps. 62. st. 13.)

Eu voiu predica dogm'a lui Ddieu; elu dise catra mine: Tu esti fiiulu meu! (Ps. 2. st.7.) Eu vestescu dreptate in marea adunare. Iéta, eu nu impedecu buzele mele. (Ps. 40 . st. 10.) Toti vor veni si vor manifesta dreptatea lui, carea a facutu poporului celuî nascutu. (Ps . 22. st. 32.) Ei urescu adunarea facatoriloru de rele, si cu nelegiuiţii nu siedu. (Ps. 26. st. 5.)

Aroganţii uneltiră contra mea mintiuna. (Ps.119. st. 69.) Eu dicu catra aroganţi, nu fiti mândri! si catra cei nelegiuiţi, nu innaltiati cornulu. (Ps. 75 . st. 5.) O anima inderetnica va fi depărtata de mine, pre celu reu nu-lu voiu cundsee. Pre cel'a ce defăima intru a-scunsu pe aprdpele seu, si are ochi inganfati, nu-lu voiu suferi. (Ps. 101. st. 4—5.)

Nu voiu profana alianti'a mea, ceea ce trecu peste buzele male nu voiu preface. (Ps . 89. st. 35.) Ochirea mea va fi asupra fideliloru tierii, ca se fia cu mine; cel'a ce ambla in ca­lea onesta acel'a mi va servi mie. (Ps . 101. st. 6.) Generatiunea onestiloru (de omenia) va fi binecuventata. Lumin'a resare intru întunere-culu onestiloru. (Ps. 112. st. 2 si 4.)

Nelegiuitulu o vede si se iritéza, scar-nesce din dinţii sei si se topesce, ceea ce do-rescu nelegiuiţii, pere. (st. 10.)

Adunati-mi pre cuviosii meî, cari in cheiara alianti'a mea prin sacrificiu. (Ps. 5 0 st. 5.) Sacrificaţi, sacrificie de dreptate si spe­raţi in Domnulu. (Ps. 4. st. 6.) Fiti toti cu a-nima solida si tare, cei ce aspira in Domnulu. (Ps. 31 . st. 25.) Iéta! si frumosu si placutu este, candu locuiescu fraţi împreuna. (Ps . 133. st. 2.) Imprejurulu meu se vor aduna cei dreptî. (Ps. 143. st. 8.) Celu dreptu infioresce ca finiculu, ca cedrulu in Libanon, cresce. (Ps . 92. st. 13.) In adeveru, celu dreptu capeta re­munerare, DA, este unu Ddieu, acel'a judeca pe pamentu. (Ps . 58. st. 12.)

Bunu este Ddieu, catra cei cari sunt cu anima curata. (Ps. 72. st. 2.) Ddieu e s t e r e -fugiulu; dreptu aceea, nu ne tememu de ini-micu, chiar si de s'ar schimba pamentulu, s i s'ar clăti munţii in anîm'a marii. (Ps . 46. st. 3.). Căci Domnulu va ordona angeriloru sei, ca se te ferésca in tote caile tale. Asupra leiloru si vipereloru vei pasi, vei calea pe pui de leu si de balauru. (Ps . 91 . st. 11. 13.)

Si Domnulu a immultitu forte pre po­porulu seu, si l'a facutu mai tare de catu ini­micii lui. (Ps. 105. st. 24.) S i Domnulu i-a disu: cu prelungire de dile l u voiu satura si 'lu voiu face se véda ajutorîulu meu! (Ps . 9 1 . st. 16.) atm.

t7ff

tele naturale ale tierii, déca a re intentiune de a ferici t iér 'a?! Pen t ru acést'a, s«& regimu constitutiunalu, poporale pasiescu mai pretensive pentru drepturile loru; caci sunt aduse in constitutiune la isvorulu naturei, de unde si-potu turna tdte drepturi le , de cari insetosiéza!

II« S tarea constitutiunala, in tiér'a a-cést'a impluta de diferite popdra, cu diferite interese vitale si speciale, e indegetafeâsi a poporului romanu de a-si formă o par­tida, carea se se ingrigésca mai din a-

i dinsu pentru esistinti'a genetica, natiunala si politica a poporului romanu. O partida, carea a iesitu din poporu, traesce in poporu, si lu­cra cu elu dimpreună la asicurarea tuturoru intereseloru publice ale poporului .

D e aci urméza, câ poporulu romanu, numai o part ida 'si pd te forrná fétia cu gube r nulu si a l te jpopdra; câ p a r t i d V n u pdte avé altu scopu de catu fericirea patriei, in carea locuesce, si fericirea poporului romanu ce se tiene de patria, si sustiene patri'a. Si ace­sta partida, dupa constelatiunea politica de adi, nu pdte avé altu nume, de catu partida natiunala, partid'a poporului romanu

' S e reprivimu in trecutu la pusetiunea y ^ n d s t r a politica si natiunala, apoi se revenimu

la firulu aci lasatu. Noi romanii — desi se dice in lume câ

Ungari 'a de 1000 de ani are constitutiune päna Ia 1848 nu am potutu forma partida nici natiunala, nici politica, pent ru câ nobilimea (nemeşii) diferiteloru popdra au fostu partid'a

'u^ú naţiunea politica a tierii, éra popdrale ape ** sate nu potea se aiba viétia publica. Si dóca

ici cole cate unu episcopu cu sufletu romanu, séu atare intéli'ginte, a vrutu pe calea petitiu-nii se câştige ceva pen t ru poporu, erá perse­cutaţi, si dusi cbiar si in temnitia! Acést 'a iertá^constítotiunea Ungarie i pentru alte po­pdra. Rugarea cea mai nevinovata, intru intere­sulu puBlicu alu poporului , j j r á o crima poli­tica. É ta aci împărtăşirea romanului la con-stîtutiunea de 1000 de ani !

La 1848 nemeşii diferiteloru popdra, se sönímliár'a in naţiunea magiara, unic'a partida si naţiune politica, iertata, — si popdrale, in locu 'de nobilime, capetara o naţiune intréga asupra' ló rü , '— si romanii simtindu greutatea pusetiunii, se desceptara, si creară partid'a na-tíunaía, pen t ru aperarea esistintîei poporului .

Pana l a 1848, romanii cei nemesî, legaţi pr in constitutiune de aristocratic'a nobilime, nu numai ca n'a facutu vre unu pasiu pentru de-sceptarea si usiurarea poporului romanu, ba se des&atiünálíáara sî^pre sine, si se taiară de l a trupiria, in catu aflâmu adi, câ fruntea poporu­lui romanu din mai mulţi secuii l'a paresitu si a r Ä ^ f e ä e s f l a . L a 1848 s'a cu t remura ta con-s c n n u á pópî>ruluî romanu dupa atâta inj uga­ré , — si-a simfitu'tari 'a, si a avutu mai putie­nî retaciti iii sinulu seu!

Dopa' 1848 schimbară nemţii p e magiari, aaVca gerinánismulu pe magiarismu in domnia, sîHn îiipt'a loru pana la 1861, pentru „stepa-nire" ne desceptaramu si noi mai tare la vié-t i a , ' « n e luminaramu pentru lupte natiunale si constitutiunale.

In aceste epdce, am vediutu candu am avutu si noi valdre politica, sî candu nu ; — cu némtiulu am esitu mai bine la cale, de catu cri magiarulu.

Némtiulu, in rest impu de mai mulţi ani a angagiatu si p e romani in unele cause la po­litic'a comuna, — si noi am datu man'a cu a-ceia, carii au datu man'a cu noi, si pr in gu-bernulu din Vien'a am ajunsu la unele resul-täte bune, la restaurarea confesiuniloru roma­niloru, s i ' la legile din 1863—4.

Magiarulu de3Í am traitu de secuii cu elu, inca nu ne-a angagiatu la o politica comu­na nici candu. — Cu suddrea ndstra am in-grasiatu atatia aristocraţi si domni de ai loru, si cu sângele nostru celu eroicu, am prémari tu numele loru; ne-a facutu diuasi fora plata a loru, si ni-a luatu poporulu si natiunalitatea iti ( robot 'a loru. Cu slabitiunca gubernului din Vifen'a átn cadiutu vîctima loru, si acum'a si acest'a ne-a paresitu.

Numai banii, si feciorii noştri mai au pret iu . .

' M f L Suntemu dara îndrumaţi de poli­tic'a loru, de legea naturala, de lips'a ndstra de «sifitihtia, la poteri le ndstre propri i , la noi! insiney ca se ne desceptâmu si mai bine, si se ne luptâmu pe terenulu natiunalu, si consti-tutiunalu, pent ru natiunalitatea ndstra, pentru numele de romanu, — dóca poporulu romanu

este inca tare ca se se ape re de mdrte politi­ca si morala!?

Ni este greu, greu ca de la resuflarea din J 8 4 8 in edee se ni potemu recrea tâtqt. e-

de lipsa pent ru viéti'a unei tari, ;6i inca nu potemu stá fétia cu ei itfnMe punctele de lipsa, pentru câ multí secuípam gé'mütu, fara dreptur i de religiune, de naÉfaie, â e a câştiga proprietate, de a intra in d u c ă ­torii, iobagi cu trupulu si cu spirtulu, sr îf t) de ani sunt putieni pentru renvierea unui po poru lovitu de mdrte!

In t re astfelu de împrejurări, romanii ori de ce principiu politicu ar si fi, ori absolutisti ori constitutiunali, séu dupa dical'a vechia: nici cu némtiulu nici cu turculu — liberali con­servativi, si ori cum inca, t rebue mai antaiu de tdte se fia de politic'a natiunala! Suntemu putienî capabili de a pur ta o lupta politica si natiunala, cu tdte partidele cele lalte; noi si numai noi — cei ce se numescu romani — trebue se dâmu fétia cu toti. — Nu potemu dice: Acuma unii se se retragă si se pasiésca alţii, ddra mai buni romani, mai intielepti, mai politici, pentru câ luptătorii sunt putienî ; a sie dara aceia cari au primitu voturile romani loru, si sunt angagiati de sângele si omenia loru de a castigá si aperá dreptur i romane, t rebue se fia de partid'a natiunala. —

Eh! dar vedemu câ nu e visu, ci e fapta, vedemu — nu poporulu — ci pe ablegatii romani impartiti in partida politica diaki sta si in partida natiunala. Ore cere a cést'a interesulu natiunalu? dre e p ré innalt'a diplomaţia si politica a unoru bărbaţ i? séu în sensulu strinsu egoismulu propr iu a loru? In­teresulu natiunalu nu pdte cere, ca se alergi dupa caruti'a carea nu te ascépta. Innalt'a dî plomatia a potutu se prevéda de la inceputu, alîanti'a auor'a, in contr'a esistintiei popdra loru. Remane dara constatata numai egoismulu propriu. —

S ar poté pune întrebarea si partidei natiunale. Si va poté respunde câ orî in ce împrejurări si fétia cu ori cine apera întere-sulu naţiunii, esistintiei romane, câ are con­vingerea câ detorinti 'a natiunala si-o implî-nesce, câ se lupta in partea aceea, unde s'a redîcatu flamur'a dreptului naturalu, ce 'Iu cundsee tdta lumea, a dreptăţii , sî libertăţii adeverate.

Inse se mai punemu noî întrebarea, câ romană diakisti, séu fia si gubernámentali , s'au aliatu cu gubernulu magîaru, in numele loru propriu , pe socdta personala, séu in nu­mele natiunei, din ale căreia voturi esira? Sî vice versa: dre gubernulu tratéza cu ei ca cu nesce omeni dupa numele loru de proleca, séu casi cu bărbaţii naţiunii? Se cercâmu re­sultatulu, si acest'a va r e spunde !

tielulu grasu candu vor rentdree, ca fiiulu r e -te taci tu?!

Nu credu se esiste la atare naţiune, par-tidu — ori de ce coldre — politicu, iesitu din p o p o t a / a i se lucre in c o i ^ ' ' i n t e r e s e l o r u * | Ni erá devia a se fimu folositori, se pu poporalei i n i e déca esiste, aceea s'a format*^

Din trecutulu de t ani avemu espernn-t ia , câ romani de aceştia diakisti séu guber­námentali fura redicati la posturi si ranguri innalte, — éra poporulu romanu nu numai câ s'a rernpinsu si de pe terenulu de dreptu ce l'a avutu, ba fu bagatu in pericle, si mai marî natiunali. Asiá dara si gubernulu pe ro­manii diakisti, partida gubernamentala, i pri-vesce de persdne cu cari si-face elu servi-tiele sale, in contr'a romaniloru, — sî nu de representanti i naţiunii romane.

Sî nici nu potu avé alta valdre. Câ déca ar lucra ei intru interesulu ro­manu, déca ar fi priviţi de ablegatii si mai marii romaniloru, atunci am poté precundsee, câ gubernulu prin ei si-a legatu corelatiuni de împăcare cu poporulu romanu; inse acesta partida diakiana de la dieta si unii pr in tiéra nu a potutu nici in cestiuni — c a r i nu amerintia teritoriulu patriei, dupa prete-stulu magiariloru — de a castigá vre unu re-sultatu. Unde e intarirea statuteloru congre­sului din S i b i u ? U n d e e conchiamarea sinodu­lui greco-catolicu de la Blasiu? Unde e apera­rea scdleloru ndstre popurale ? Unde e limb'a romana? etc.

Ce a facutu dara gubernulu pana acum'a de dragulu romaniloru diakisti, pent ru po­poru? Si ce a devenitu ei in ochiî poporului? de catu slugi la străini! seu nesce marionete, ce le jdea o mana ascunsa, p r e cum vre?

WWm Iéta punte le de, plecare, din cari potemu judeca p e romanii de ambele, partide, si deosebî pe aceia, cari atunci sunt virtuoşi si curagipsi deca.loveşcu in poporulu-romanu,; si persecuta pe fiii adeverati; si ;cu caracteru nepetatu ai lui! Trista esperiintia! Si ei credu, câ in tóta diu'a naţiunea ii va asceptá cu vi-

pentru interese personale si de clasa, spre gefuirea pópdraloru. — U n o r a li-ar póté" servi de esenrplu chiar por tarea par t ideiöiu magiare de la 1861 in edei fgria cu r eg imul* din Vien'a. Part idele se intrecu spre a castigá pent ru patria si naţiunea magiara, éra nu de a cutropi esistinti'a loru.

Partid 'a natiunala, mai totu aceea, carea in tdte timpurile a fostu natiunala, a suferitu multe lupte fara resultatu si devingerî triste, pent ru câ romanii cei nobili mai demultu, si adi deacoromanii sunt înşiraţi in taber 'a străina; partid 'a natiunala a portatu inse în­vingeri morale mari, pentru câ poporulu a de­venitu la cunoscinti'a si convingerea de a cundsee p e aceia cari se lupta pentru viéti a lui — pentru câ dreptatea si spiritulu tem-pului sunt ajutătorii partidei natiunale, si în­vingerea se câştiga cu acestea incetu, inse cu tăria mare, — pentru câ aceşti ajutători au aperatu de secuii viéti'a poporului, de mai esiste intre atati inimici.

Partid'a cea de nemesi a romaniloru, erá partida de clasa, erá magiara, — constitutiu-nea a pus'o chiar in contra popdraloru t ier i i ; partid'a deachiana, ce se vede câ stepanitoriî o creésa in lips'a acelei de nemesi, — déca ea dice câ e romana — inca nu a potutu me-diloci p e barb 'a sa, de la stepanitori nicî unu faptu de drepta te pentru natiunalitatea romana, nu pdte dovedi câ au politica intielépta pen­tru interesulu poporului romanu.

Acesta partida diakiana, nici nu lucra dupa atare programa, pentru câ inca nu si-a publicatu vr'o programa. In urmare nici nu pdte esiste ca partida romana, din partea po­porului romanu, — si în catu apriatu se tiene de program'a partitei diakene, se prîvesce ca lipitdre de acea partida, ca una ce a trecutu din poporu, si nu mai esiste in poporu, ci esiste in t re magiari.

Tdta acţiunea loru sta din aceea, ca se lucre in contra partidei natiunale pe la con-gregatiuni, alegeri, si dieta, — fora ca se apere interesulu romanu din altu principiu, si altu motivu, ci pardsanii pasiescu apriatu in con­tra poporului , fara ca se arete ori pe ce te-renu vre o fapta natiunala. Program'a loru sta din „Igon" si „Szavazunk" in dieta, éra pe a casa, din nesce espresiuni casi candu ar fi atate sentîntîe de oracule.

Asiá se porta si unîi episcopi p r e a casa, si unii diregatori pr in comitate. — A-ceia si-tramitu secretarii loru se jdee role po­litice in numele diecesei, si din ce face atare secretariu mai mari scandale, dovedesce mai tare alipire catra partid'a sugrumatdre de drepturile natiunale. Tdte ni se amenintia, — si secretarii jdea alarip'a de bucuria!

S i voi toti intieleptii politicei de inte­rese, credeţi câ nu va veni timpulu, ca naţiu­nea se ve t ragă la respundere, câ profanaţi numele ei dicendu câ sunteţi romani — si lucraţi in contra ei?

Istori 'a a mai vediutu multe natîuni t ie-nendu judecata äsupr'a fiiloru sei necredincioşi.

T. M a u r u .

mi-se pentru câ ambii dorimu ca naţiunea romana se aiba unu cleru zelosu, inteli-ginte si corespondietoriu timpului pre­sante.

Reforme in elerulu romanu. In dilele trecute avui răr'a norocire a

conveni cu unu barbatu de renume, cu care intre multe altele discutarttmu cu sinceritate despre situatiunea ndstra politica, desveliramu n deplina golitate intentiunile guvernului fa­

cia eu caus'a naţionala, si tendintiele reutacid-se cu scdlele comunale cari au a se pune in viétia; cu unu cuventu vorbiramu multe intru Interesulu natiuneî, si cu durere ne aduseramu a minte câ intre atari împrejurări se mai afla romani cari lapedati de consciintia, perfidi de numele riâtiunei se fatiu utttâlta marsiava si calai máméi loru, — intre atari durerdse dis-cusiuhi ca de o consolare ni aduseramu a minte si de clerulu romanu, p r e care-lu cri-tisaramu fora crutiare in scăderile lui, inso ne t r e să r i prin minte, că o! radia de sperantia: ca in trecutu si la, regenerarea naţionala multu a contribuitu elerulu, si spre vii--, toriu inca avemu de a pretinde ca se síéi stavila in contra desnationalisarii. '

Acest 'a no fu obiectulu, si precum mi se pare ambii ne uniseramu in principie, pare-

nemu elerulu in activitate, si in acestea desba-ieri , deveniramu la acea durerdsa circumstare, «a recunoscuramu: c â elerulu nostru in puse­tiunea sa de facia, este mai multu pe unu te­şeau a fanatismului, de catu ca acela se-si cu-ndsea in deplinu chiamarea preotiésca, — tim pulu se vede a fi trecutu pres te elu si elu re-maa* amortitu sub catenele călugăresc!, nu s'a desceptatu ca se cundsea câ civilisatiunea str i­ga: la lucru, la lucru chei omulu lenei este omulu perirei!!

Noi nu dorimu ca elerulu rom. cu tim­pulu se devină in perplesitatea preoti loru pa-pistasi, — ne ferésca Ddieu, — noi t rebue se invetiâmu din reulu loru si se dorimu: refor­me dupa postulatele de acum; câci altcum poporulu singuru se va desceptá si atunci va observa: ca elerulu nostru se obtrude si adi cu misterie si se disputa cu stelele.

Clerulu nostru t rebue se fie eschisivu romanescu, se cugete, se lucre sî se simtă ro-manesce, aésta e unic'a tărie, unic'a sperare, ca elemontulu magîaru se nu ne cutropésca, si civilisatiunea loru se nu ne amagósca.

Eu nu am multa sperare câ politic'a ma­giara ni va concede, — de o cam data ve-dindu-ne neorganisati in tdte lucrurile natio­nale, — atari drepturi ca se fimu asecurati ; ba vedemu, câ din ce periclulu este mai mare — pretensiunlle ndstre batjocurite, bărbaţ i i nostrî suspitionatî si poporulu geme sub vér-g'a absolutismului constitutiunalu — pentru câ t precum dicu, suntemu in disordine cu cău­şele ndstre proprie, séu mal bine disu: la vé-tr'a ndstra naţionala, nu suntemu, si nu fer-bemu romanesce. Politic'a magiara este tradi­ţionala, nu putemu avé încredere in ea, pana aceştia manipuléza numai unguresce, ei sunt chiar la domnia lui Apa fi, si noi ar t r ebu i se crescemu multu putînu p e unu Sav'a, ca se remanemu romani.

Durere , sub program'a clerului nu pu­temu fi asecurati, neci a no lauda, câ acést'a este dre care propr ie ta te naţionala, pen t ru câ este cu multu mat debila in momentele civili-satiunei a stá stavila cu ea, in timpulu fortiei si a barbarismului nu dicu, dar acum stupidi­tatea este dejá predomnita si sedusa de iste­ţimea politica — si se derima o programa care consta din o episoda nescocita p e arbi-triu si plăcere.

Éta cpigram'a, séu vreu se dicu progra­m'a clerului nostru:

Sunt 3—4 preoţ i in una comuna, pr in urmare, a patr 'a septemana vine unulu în acti­vitate, si atunci vai de elu, are se faca séu se papagaésca una misa sub care addrme micu si mare, si apoi dupa misa se tangue la frun-dia si érba, câ catu e de grea chiamarea p reo ­tiésca, si apoi pent ru acésta ustanéla i t rebue 4 septemani recompensa ca se se pdta restau­ra, — multu putinu are de lucru se ingrdpe, se cetésca slusb'a Marelui Vasilie cu care a-poi vindeca de minune pe nebuni si hipocon-dristi. Cu oconomi'a nu se ocupa, — de unu timpu in edee, — pentru câ este preotu de moda, adeca argumenta cu dibăcie câ preotu­lui nu-i se cuvine a manipula agricultur'a, si apoi multu put inu cate odată afli si pr in jur­nalele ndstre cate unu articlu in favdrea loru, si elu apoi se tangue amaru: câ e grea chiama­rea unui preotu — lenea, dieu lenea, apoi lu duce la re le si scandale; de aci vine câ preo-timea ndstra este cualificata de necorespon-dietdria; de aci vine câ e seraca ca vai de ea, de aci vine câ. preoţi i ducu o viétia plina de intrige, — ci apoi in atari împrejurări ni se plangu, câ poporulu nu mai simpatisóza cu elu, si condaculu nu mai ample sacului!

Putina-esoeptiime, dar spunu francu a-cést'a este program'a 1 oloruliii nostru credita, si de minune câ acést 'a in puterea atatoru e-vineminte progres ive , si necesitaţi nationale nu s'a straformatu cu nemicu, ci sta asié pe cum au creat 'o leniosii de călugări. Nu voiu se punu vin'a p e clerulu romanu, pentru ' câ'-i cu-noscu p r é bine trecutulu vitrégu, î cunoscu misiunea impusa numai a popandosi. Ci vreu numai se dicu, câ acum au trecutu acelu timpu si ar fi cu scopu a ne desbracá de popandosie, si a ne reformă institutele de invetia-mentu in care clerulu romanu se cresce, câci cu durere vedemu, câ in acelea tinerimea si adi se maltratéza cu sacuturi de cari in viétia

nu are neci unu folosu, bá putemu afirma cu esperi int ia câ teologii nostri in acelea insti­tute uita si ce au invetiatu p e airea.

Eu in acestea institute vedu merulu reu-lui, pen t ru câ aci se face educatiunea clerului, si chiar acestea nu sunt corespondietdrie, —-nu dicu câ pentru alţii nu, — dar pent ru noi romanii cunoscendu-ne bine pusetiunea dicu câ nu sunt corespondietdrie; pentru câ noi a-vemu lipsa ca preoţi i nostri se pasiésca in viétia cu sciintia folositdria si se vedemu de la ei lucruri posit ive, — câci religiunea acum este propagata, si o invetiâmu si noi din prun­cia pana la mdr te , si scimu câ poporulu rom. nu este neci paganu neci selbaticu ca se a-vemu a face misionari intre elu, — cu i este plăcerea, placa si mérga la India si Japonia si implinésca-si plăcerea, dar noi romanii mul­tiamita lui Ddieu toti suntemu crescini buni.

D u p a părerea mea a-si afla cu scopu ca se putemu dá o alta viétia clerului, in Teolo-giele romanesci se se propună acestu sistemu de studie.

1. Dogmatic1 a. 2. Istori'a besericésca. 3. Medicin'a, ca preotulu se fie nu nu­

mai rugator iu ci si vindecatoriu, si mai ver­tosu aflu de lipsa sciindu pusetiunea preot i­loru in sate indepartate, si apoi - cu slusbele precum scimu nu cam potu curá. etc. etc.

4. Economia. Cunoscendu starea po­porului nostru economu si inundarea straini-loru prin satele loru, e de necesitate imperati­va ca clerulu se aiba cunoscintie temeinice despre acestu ramu de sciintia, ca se pdta in-struá poporulu a riválisa si t iené concurintia cu străinii.

5. Literatur'a si istoria naţionala. 6. Pedagogia. 7. Legislativ a civila in nesu cu cea

besericésca. încurcături le afurisite in cari de­vine poporulu pr in advocaţii moderni, cari ducu poporulu la sapa de lemnu, ne con-stringe a vedé dc lipsa ca preoţi i se aiba si aceste cunoscintie, a puté scăpa poporulu de aceste tâlhărie.

Imparta-se apoi aceste studie asie ca in cursu de 4 ani se putemu dice cu superbia: avemu preoţi apti si folositori poporului, si religia nóstra cea romanésca este cea mai buna. Si atunci clerulu nostru éra va fi o stavila puternica in contra inimiciloru, de cum­va acel'a se va întrupa pr in iubire si activitate cu poporulu, nu va fi arnia care se-lu mai despartă si se-lu cucerésca.

E acést'a o cestiune cu care nu mai pu­temu tragená, neci a o lasá in voi'a prelati loru nostri cari ni dau dovede de unu lungu tre­cutu, câ in acésta causa nu facura chiar nemicu. Sinddele diecesane daca sc vor conchiamá, speru câ reformarea clerului o va luá seriosu la desbatere, cu atat'a mai vertosu câ reulu si periclulu es te cu multu mai insemnatu de catu se-lu nlai putemu suferi.

Cato.

Pe8ta, in 25 juniu n.

(Diet'a Ungariei) tdta septeman'a acé­st'a o pet recu in afaceri secundarie, petitiuni pentru a t rage lini'a ferata pre la unu orasiu séu altulu, incuviintiarea dorintiei espresa de diet'a croata d'a nu se vinde pădurile erariali din acea tiéra scl. Ceva de interesu natiunalu n'am de pomenitu. Acum'a de câteva dile se desbate proieptulu de lege pent ru organisarea justiţiei, séu mai bine dicendu: peptru denu­mirea judecator i loru .Desbaterea va dura lungu timpu.'

U n u incidinte din şiedinti'a de astadi merita se fie scrisu: Horváth, ministrulu de justiţia, la inceputulu siedintieiluandu cuventu in cestiune personala,, dechiara câ se senteva-tematu dc spressiunea de ieri alui I rányi ca­rele disese câ ministrulu amaltratatu de mdrte pre urlu omu condemnatu fora de lege (Bös­zörményi). Ministrulu afirma câ prin acea spre­ssiune' i s'a lovitu ondrea, deci neci ca mini­stru neci ca deputatu nu mai pdte se ocupe locu in casa, pana cc nu i sc va dá satisfacere deplina in fati'a casei. Astu-felu esi din casa intre aplausele deachistiloru.

Gajzago p ropuse : „Comissiunea de im-munitate va proieptu modulu satisfacerii ce se va dá in fati'a casei, si care modu va fi apoi observata si in venitoriula caşuri de acestea."

Deák propune ca in protocolu se es-prima cas'a câ desaprdba cuvintele lui Irányi. Se incepe o desbatere lunga.

Presiedintele pune la votu în t rebarea : Desaprdba cas'a cuvintele lui Irányi , séu n u ?

Stângele esu din sala, nu vor se voteze. Deachis tu singuri respundu câ dá, ei des­aprdba.

Sa' IMicolaulu-Mare, 15 juniu.

(Alegerea dlui Dr.Eugeniu Mocioni de ablegatujDle Redactoru! Me sent iufdr te fericitu, câ si cu ocasiunea ( acést'a mi s'a ve­nitu rol 'a multu plăcuta, de a scrie despre alegerea deputatului dietale din cerculu no­stru electoralu. Da r nainte de ce asiu face a-cést'a, fia-mi permise unele observări mai ge­nerali, cari fiindu in legătura cu alegerea fă­cuta in 22 martiu a. c. nu potu se nu at ingu si de acestea.

Onor. publicu romanu si-vaaduce amin ­te, câ in cerculu acest'a a fostu alesu de able­gatu dietale multu amatulu nostru barbatu an-teluptatoriu Diu Vincentiu Babesiu , des i ale­gatorii cercului acestuia au sciut'o p r é bine, câ diu Babesiu esto alesu cu aclamatiune in cerculu Sasca ce-lu representâ in 6 1 , si 6 5 ; — dar stim'a nemai'ginita, ce o pastréza totu su-fletulu romanu catra acestu barbatu emininte, si plinu de meri te pen t ru naţiunea ndstra n'au potut 'o manifesta alegatorii cercului acestuia Intr 'unu modu mai eclatantu, de catu candu si-pusera încrederea loru in persdn'a lui multu stimata, alegendu-lu si in cerculu acest'a de deputatu, care n'a avutu inca fericirea de a fi representa tu pr in unu barbatu romanu in die­t'a tierii. Nu neindoîmu neci p e unu momentu câ resultatulu alegerii aceleia a implutu de bucuria peptur i le acelor'a, cari s'au interesatu pururea de interesele natiunei ndstre pericli­ta te; dar bucuri 'a acést'a a duratu pré scurtu timpu, câci multu amatulu nostru alesu a de­pusu mandatulu cercului nostru, primindu pe cel'a dîn Sasc'a. Si aci t rebue s'o marturisimu sinceru, câ faim'a acést'a mi-a causatu multa superare jdar curundu ni se termina superarea acést'a, pent ru câ multu amatulu nostru alesu a binevoitu a-si rectifica pasiulu seu intr 'unu „Ape lu" adresatu prin organulu D Vdst re „Albin 'a" catra alegatorii cercului nostru. Ar-gumintclc plausibili din acelu „Apelu" , ni-au convinsu p é deplinu despre necesitatea pasiu-lui facutu, si ni-au straformatu superarea nd­stra intr'o bucuria straordinaria vediendu p ré chiaru, câ ilustrulu nostru barbatu s'a despar-titu numai „din necesi ta te" , si pent ru„pos t ra-rea intereseloru naţionali", de catra cerculu nostru. Câci in adeveru, déca se ticnea diu Babcsîu de mandatulu cercului nostru, atunci, majoritatea dietei nimiciá nesmintitu alegerea acést'a — d e s i protestulu Rdnaistiloru nu con-tienea in sine nici unu motivu decidietor iu—; pent ru câ ce nu este cu potintia la o majori­tate, a căreia argumentu mai putinţe este „vo­t isarea"? si asié cerculu nostru nu mai deve-niá representatu prin romanu de partid'a na­ţionala câci la conscriptiunoa ndua ar fi p r o ­cesu domnii magiari ca la Temis idra . Al tcum, pr in pasiulu acest 'a diu Babesiu erá eschisu din diet'a Ungariei , si acést'a nu o pdte dor i nici unu sufletu de romanu, ca unu luptatoriu. atatu de aprigu se absente din falanc'a mica, dar ncclatinavera a anteluptatoriloru naţionali.

Astfeliu pr icependu noi caus'a,am ascul-tatu cu tdta promtitudinea de suatulu prudinte a multu stimatului nostru barbatu, si am can­didatu fora intardiare de ablegatu unu barbatu totu dc acele-si principie si credeu politicu, am candidatu unu membru din acea ilustra fa­milia, ce o stima intrég'a Romanime. Numele Mocioni este garanţia destula pent ru aperarca intereseloru ndstre naţionali, si noi ne tienemu de fericiţi, câ ni s'a datu crasi ocaşiune atatu de plăcuta, ca se ni potemu manifesta sentio-mintelc ndstre de aderintia catra principiele profesate de acés ta familia multu meritata — alegcndu pe diu Dr. Eugeniu Mocioni de able­gatulu nostru.

Prcmit iendu acestea, trecemu la descrie­rea alegerii carea s'a intemplatu in 9 juniu st. n. Delocu dupa pr imirea „Apelului" susatinsu candidaramu cu unanimitate pe diu Dr. Eu­geniu Mocionî de fiitoriulu nostru ablegatu. Diu'a do 9 juniu se asceptá cu multa nerăb­dare, ambele part ide desvoltau o energia ad­mirabila — dar in tăcere, in secretu — in catu ti se părea, câ nici nu se intereséza de cau­s'a alegerii. Capii partidei Mocioniane duceau o tactica fina, si precauta, contrarii iaca esce-lau in privinti 'a acést'a. In 6 juniu se respandi faim'a p ré plăcuta, câ iluştrii nostri bărbaţ i

naţionali dnii V. Babesiu si Dr . Alesandru Mocioni se afla in mediloculu nostru. Bucuri 'a si entusiasmulu alegatoriloru nu se pdte de­scrie. Numai de catu se adunară alegatorii — dupa servitiulu divinu — in scdla, si emitiendu o deputat iune, carea se invite pe iluştrii dspeti la conferintia, Cari cediendu dorintiei generali se infatisiara, éra mulţimea coadunata ii in-timpinâ cu „jivio" si se „traiésca" frenetice. Diu Babesiu motivandu-si abdicerea, adunarea o primesce cu urări entusiastice; era candu intona, câ si d'aci nainte se fimu solidari, si se alegemu unu barbatu totu de programulu ace­l a nationalu, mulţimea e r u p s c ^ n „jivio" si se traiésca Mocioni, la ce diu Dr . Alesandru Mo­cioni respunse cu inascut'a-i elocintia, câ nu pdte de catu numai se se jbucure , candu vede câ solidaritatea si aderinti 'a la Programulu na­tionalu este totu atatu de mare, ca si la alege­rea pr ima; éra in catu cerculu acest'a si-a pusu încrederea in fratele dsale, rdga confe­rinti'a se primésca caldurds'a sa multiamire in numele candidatului absinte. Adunarea e-ruhipe in urări entusiastice pentru ilustr'a fa­milia Mocîoniana.

Dupa acést'a mérsera prin comunele, cari apartienu cercului nost ru; pretot indene erau întâmpinaţi cu celu mai mare entusiasmu. Sosi diu'a de 9 juniu. P r e catu de secreta si miste-ridsa ti se părea portarea ambeloru par t ide nainte de alegere, cu atat'a mai suprindietdre erá in diu'a de alegere. Part id 'a Mocîoniana erá totu atatu de compacta, entusiasmulu totu atatu de mare ca si la alegerea trecuta, ce observandu contrarii — cari abîe erau vro 200—300 — se retraseră, éra la întrebări le îndatinate ale presiedintelui — partid'a ndstra proclama cu unanimitate p e diu Dr. Eugeniu Mocioni de ablegatulu cercului Sa'Nicolaului Mare.

Preot imea ndstra si cu asta ocasiune a escelatu. Dd. Preoţ i i Telescu, Andronu si desclinitu diu Pro topopu V. Grozcscu a des-volatu unu zelu si aptivitate admirabila, prin ce si-au castigatu stim'a tuturoru Romaniloru din cerculu acel'a. Nu potemu trece cu vederea, se nu amintîmu ceva si despre judii comunali. P r e candu in alte cercuri — chiar si in cele curate romanesci — mai toti judii comunali trebuia se voteze contra candidatului nationalu: pre atunci in cerculu nostru judi i comunali nu numai câ au votatu pentru candidatulu na­tionalu, ci chiar ei au fostu conducătorii popo­rului. Asié d. e. judele nostru comunalu diu Eutimiu Buneiu nu numai câ a votatu prim'a dra pentru diu Babesiu, si acum'a pentru diu Mocioni — desi erá amenintiatu — ci a des-voltatu o energia laudavera, prin carea a ca­stigatu alipirea conationaliloru sei .Totu astfeliu de lauda merita si cei din Cianadu, Igrisu, Saravale si S: Pe t ru . Si acum'a incheiu ordu-rile acestea cu se traiésca fostulu nostru able­gatu diu V. Babesiu, se traiésca ablegatulu nostru diu Dr. Eugeniu Mocioni. C.

Langa Sebisiulu S. (Transilvania) juniu.

In nr. 46 cetiramu câ d. parocu A. P . din Uncddra ar fi venitu in comun'a ndstra Lancremu în t impu dc ndpte, si ar fi medilo-citu o rogare catra consistoriulu archidiece-sanu pentru a micsiorá plat'a (ferdelctiele) preotului carele va ocupa parochi'a ndstra vacanta.

Interesulu ce-lu pdr ta on. publîcu pen­tru prosperarea afaceriloru ndstre bisericesci, mî impune de detorintia a dá socdta esacta despre adeverat 'a stare a lucrului.

In comun'a ndstra sunt „fii de aî lui Aromi," dar noi tienemu la statutulu organicu. Santt 'a Sa A. P . a venitu la noi diu'a la 3 dre dupa médiadi (nu ndptca) éra sér'a nu fu pe­trecere. Ni-a spusu statutulu, si intru intiele­sulu statutului am facutu rogare catra ven. consistoriu archidiecesanu ca se ni' permită candidatîunea. In rogare nu c nici poména despre ferdeictie. L a tdta întcmplarea nu ar poté fi d. A. P . care se scirbe ceva din veni­tele bisericei, candu S. Sa a lucratu atatu de multu chiar si pr in procese pent ru a dobândi si a asecura biserieei averea ce i se cuvine, dar carea erá trasa la indoiéla.

Acum rogarea ndstra este la vcn. con­sistoriu, la locu bunu si competinte. Deci on. publicu pdte fi incredintiatu câ nu sc vor co­mite abusuri, ci vom urmá intru tdte s ta tutului

Unu lancremeanu.

România. Bucuresci, 25 juniu. (Telegramu) Unu

atentatu s'a facutu a supr 'a ministrului Cogal-nicianu, dar n'a reesitu. Vinovatulu e datu in manile justiţ iei si a marturisitu intentiunea sa. Monitoriulu de astadi publica închiderea ca­merei si desfacerea senatului.

Statutele Sotietatii „Romanisoinla." Cap. I. Despre Societate.

Art . I. S e constitue in Bucuresci o so­cietate sub numele de „Romanismulu."

Art . I I . Scopulu societăţii es te sustiene-rea si înflorirea „Românismului."

Art . I I I . Mediele pen t ru ajungerea sco­pului societăţii sunt :

a) întrunir i , b ) Conversatiuni, c) Lec ture si disertatiuni, d) Adunare de l i teratura populara scl.

Ar t . IV. Societatea, dispunendu de fon­duri, va tramite din sînulu seu, in părţi le lo­cuite de Romani, membri însărcinaţi pen t ru realisarea celoru dise in art. I I I .

Cap. II. Despre membri. Art . V. Totu Romanulu pdte deveni

membru alu Societăţii. Ar t . VI . Membrii societăţii sunt:

a) Activi, b ) Onorifici, c) Corespondinti .

Membrii activi sunt aceia cari partecipá directu la adunările societăţii si la ori-ce lu­crare si sarcina a e i ;

Membri onorifici, caror'a societatea li confere acestu titlu in urm'a servitieloru recu­noscute de ea ; si

Corespondinti , cari tinu corespundintia in interesulu societăţii.

Ar t . V I I . Veri-ce persona voiesce a face par te din societate, t r ebue se fia propusa co­mitetului de unulu din membri .

Admisiunea sa se face i n adunarea so­cietăţii pr in majoritatea absoluta de voturi a membriloru presinti .

Cap. III. Despre fonduri. Art. V I I I . Fondur i le societăţii constau:

a) Din tasele respunse de membru societăţii,

b ) Din diverse donuri , ce vor încurge in cas'a societăţii din bun'a vointia a amicîloru Românismului.

Ar t . IX . Tas'a ordinara a fia-carui mem­bru este de lei doue-dieci si pa t ru (24) p e anu, respunsa in rate lunare séu trimestriale.

Art . X . Presedintiloru de ondre, vice-presedinti loru de ondre si membri loru de ond­re li remane facultatea de a contr ibui la fon­durile societăţii cu catu li dictéza patriotis-mulu.

Cap. IV. Despre siedintie. Art . X I . Bibliotec'a, jurnalele, cabinetulu

de lectura, siedintiele comitetului si ale societă­ţii se vor tine in localulu ei.

Ar t . X I I . Presiedintele convdca aduna­rea societăţii la fia-care jumotate de luna. La casu de trebuintia se pdte convoca si in sie­dintie straordinarie.

Ar t . X I I I . Presiedintele deschide adu­narea printr 'o dare de séma, in numele comi­tetului, despre lucrarea, starea si progresulu societatiii.

Art . X I V . Decîsiunile adunarii se ióu prin majoritatea absoluta de votu a membri­loru presinti .

Ar t . X V . Membrii absinţi se considera ca in voiţi cu decisiunile adunarii.

Art . X V I . Atributiunile adunarii socie­tăţii sunt:

a) Alegerea comitetului pr in votu secretu,

b) Esaminarea socotcleloru p e fia-ca­re trimestru,

c) Alegerea comisiuniloru necesare, d) Votarea bugetului , e) Numirea presiedintilpru si vice-

presiedintiloru de ondre, membri­loru onorifici si corespondinti,

f) Decisiunea asupra propuneri loru făcute de comitetu, reiaţivu la ori­ce medie pr in care s'ar pp téa junge scopulu societăţii.

Cap. V.Deşpf-ecojii^ţu, Art . X V I I . CouütetuluaocialAíiisAícom-

pune numai din membri ai societăţii si % ".mut din 9 membri :

U n u Presiedinte , Dou i Vice-presiedinti , T r e i Secretari , U n u Cassariu si D o u i Membri .

Ar t . X V I I I . Comitetulu póté avé sub­comitete in părţ i le locuite de Romani.

Ar t . X I X . Presiedintele comitetului p re -siede in adunările societăţii.

Ar t . X X . Comitetulu se alege p e unu anu. Membrii potu fi realesi.

Ar t . X X I . Pres iedinte le convdca comi­tetulu o data pe septemana; cerendu t rebuin ti'a, lu pdte convoca si de mai multe ori.

Ar t . X X I I . Comitetulu represinta socie­tatea 'n afara; ingrijesce de averea societăţii, de observarea statuteloru si csecuta decisiu-nile adunarii.

Ar t . X X I I I . Td te chartiele, in numele societăţii si ale comitetului, au se fia subscrise dc presiedinte si unu secretariu.

Cäp. VI- Dispositiuni generale. Ar t . X X I V . Societatea incepe anulu seu

de la 24 januariu. Ar t . X X V . Titlulu si scopulu societăţii

nu se potu schimba nici o data, fara desfiin tiarea insesi a societăţii.

Art . X X V I . Modificatiuni in statute nu se potu face, de catu fiindu presint i ddue trei mi din numerulu totalu alu membriloru si nu­mai cu majoritatea de votu a ddue treimi din-tr'acestia. O asemene propunere t rebue sub­scrisa de trei membri si susţinuta de alti cinci

Art . X X V I I . Adunarea va avé unu re-gulamentu, dupa care au a fi conduse desba-terile adunarii in siedintiele ordinarie si stra-ordinarie.

Ar t . X X V I I I . Candu fondurile societăţii se vor urcá la sum'a de peste 50 galbeni, co­mitetulu va luá mesuri le ce va crede nemeri te pen t ru fructificare.

Ar t . X X I X . La casu de disolutiune a societăţii, fondurile sale se vor impart i ca a-jutor iu egalu la studintii romani fara medildce din tdte provinciele romane.

Aces te statute s'au votatu in adunarea generale a societăţii de la 2 3 februariu 1869.

Pres ied in te : Ionu A . Bratescu. Secretar i : G. Dem. Teodorescu, G. Comsia.

(Scopulu acestei societăţi fiindu si adu­narea de l i teratura populara, va se dica su­plinirea unei necesitaţi dintre cele mai sentite, — ni permitemu a invita p r e on. publicu la imbratisiarea acestei societăţi si la conlucrare. Pr imiramu totodată si regulamentulu societa­t e ^ carele, precum se intielege, tratéza numai despre modulu administratiunei afaceriloru, deci credemu de prisosu a-lu produce oâci fie­care membru va pr imi la intrare unu asemene essemplariu de regulam, daca vre se scie cum procedu oficialii societatei. Red.)

Serbia. Craguevăti, 25 juniu. (Telegramu) Ier i

s'a deschisu Scupcin'a (adunanti 'a natiunala legelativa) pr in cuventu de tronu, in care dice reginti 'a câ fiindu constitutiunea învechita, s'au gati tu proieptele pentru o ndua consti tutiune precum este mai acomodată recerintieloru mo­derne. Astadi scupcin'a s'a constituitu, ale-gendu-si presiedinte p r e Carabiberovici, ban-cariu din Belgradu, de vicepresiedinte p r e Tuzacovici. L a ordinea dilei este: adresa la cuventulu de tronu.

Bucatele mai in fie-care septemana se scumpescu [cate cu 2 0 — 3 0 de cruceri de o mesura, din causa câ t impulu acestu rece fiindu nefavoritoriu semenatureloru, nu se p re -vedu secerisie imbucuratdrie. Cumperator i din strainetate vinu mulţi. In 25 iuniu in tergulu Pestei , grâulu de 88 U se platiá cu 4 11. 50 cr. de 88 U cu 5 fl. 4 5 cr. Secar 'a 3 fl. 40 — 3 fl. 45 . In acea di in tergulu Vienei, grâulu de 82 se platiá cu 4 fl. P res t e totu, cerca­r e a si cumperarea e mare. Ie r i si astadi (26 1. c.) timpulu incepü spre bine dar totu nu e caldu de ajunsu.

.(*) Societate comerciala pentru pro­duptele de pădure. Se fdrma in Viena, cu unu capitalu de 15 pana la 20 de milidne de florini. Pres iedinte este Escelenti 'a S a contele W y d e n b r u c k , r icepresiedinte pr imu Esc . Sa

contele Antoniu Fo rgách fostulu cancelariu de curte alu Ungariei . Consiliulu (comitetulu) administrativu alu societatei a otaritu se-si e-stinda activitatea sa nu numai a supr 'a t ieri­loru austriace ereditarie ci si a supr'a Unga­riei, Transilvaniei, granitieloru militare, Croa­ţiei sei. Acü face multe negdtia desclinitu in Boemi'a, si spera foldse si mai multe descli­nitu in Transilvani'a. S p r e scopulu acest'a, consiliulu aşternu o pet i t iune la ministeriulu ungurescu pentru a dobândi concessiune si recundseere statuteloru. Delocu dupa impro tocolarea firmei, societatea si-va publica pro gram'a, despre carea nu vom lipsi a luá noti-tia pent ru informarea cetitoriloru noştri cari vor avé de cugetu se intre in negdtia cu a cesta societate. Pen t ru cei ce ar dor i legatur i cu societatea inca de acum, insemnămu cumca cancelari'a provisoria e in Viena, Opernr ing nr. 13.

(*) Comunicatiunea intre Bucovin'a si Romanţa erá fdrte anevoia, in mani'» ne­cesitatei. Acum, dupa noulu tratatu postalu in t re Austri 'a si Romani'a, post 'a comunica in fie-care di in t re Cernăuţi si Mihaileni cate cu o carutia pentru pa t ru persdne, dar primesce numai cate trei caletori. Pen t ru o mila de pa mentu se respunde de o persdna cate 4 0 de cruceri. Sarcin'a l ibera e, cate pent ru o per­sdna, de 30 8f. — Int re SucéVa si Folticeni anca comunica post 'a de trei ori in septemana.

VARIETĂŢI. —Regimentulu romanu de frontiera, j u ­

niu. D e dupa statutulu militariu scdlele ndstre se administrau de comandanţii stationali cercuali si regimentali , cari p r e langa altele aveau povdr 'a de a si esamená tinerimea romana scolastica desi o par te din ei nefiindu de na­ţiune de romana, nesciindu limb'a (romana), la astu-feliu de esamene făceau si comandau feliurite metoduri , in catu beţii invetiatori nu mai sciau de cine se se tina, de aceştia ori de directorulu loru nationalu carele avea nu­mai a visitá scdlele odată p e anu. P re s t e ace­stea, de doi ani inedei scdlele romane dupa o ordine ministeriala se esamina si de catra pri-mulu docinte germanu de ddua ori p e anu; — o lucrare de totu sidda si p r é nepotrivita câci acestu individu nu este de naţiune ro­mana, ba ce e mai multu, nu scie măcar unu cuventu romanescu; si ce e érasi mai multu cutezatoriu, a inceputu a se esprime catra bieţi i invetiatori, câ n'ar fi de lipsa a mai avé directoru nationalu de dra-ce densulu e in po-sitiune a pl ini tdte afacerile şcolare. A m fostu de fatia la unu astu-feliu de esamenu unde in fine si-esprese d. ober lerer nendestularca sa cu docintele localu, éra catihetului i dise: tank inen, p in tiufriden. Acum'a vinu a pune în­t rebare : cum si-a aretatu disulu esaminatoriu nendestulirea sa, de dra cc densulu n'a intie-lesu defeliu întrebările si respunsuri le scola-r i loru? Cum multiemesce D S a catihetului daca densulu a) nu e de naţiune romanu ca se scie si cundsea celu putinu rogatiunile bise­ricii romane orien; b ) nu e teologu ca se fie studiatu candu-va dogmatic'a etc. ci

numai unu docinte mirénu carele a stu­diatu p e d a g o g i a in t impulu candu erá cursulu pedagogicu intregu numai de 4 luni, l'a stu­diatu nemtiesce éra de romanésc'a nici o ideia nu are. Nu invinuescu defelu p re d. némtiu-ob erlerer, ci vreu se aducu in publicu acesta anomalia, pent ru ca cei competintî se iee des-pusetiunile, necesarie progresului instructiui-nei. Mi se pare câ t rebue se fie trecutu tim­pulu, in carele n'aveamu alta instrucţiune de catu ce poteau si binevoiau străinii se ni dee. Scdlele ndstre populare, lauda Domnului , stau pana acum fdrte bine des i avură par te de ab-solutismulu trecutului, dara acesta stare buna a scdleloru avemu a o mult iemi numai si nu­mai directorului nostru nationalu Dlu i Nicolae Andrieviciu, carele a lucratu si lucra cu neo-bosire pentru educarea tinerimei din direc-toratulu seu, a infiintiatu in Caransebesiu o biblioteca invetiatorésca romana si o ingri-gesce p r e totu anulu, sub conditiuni bine ni­merite, cu cărţile trebuincidse. Noi i detorimu recunoscinti 'a sî multiemirea cea mai profunda.

Unu preotu. = Sa'Mihaiulu Romanu, in juniu .

Die Red.! In nr. 40 alu Alb. , mai mulţi fii ai bisericei de la noi, me facura sotiu părintelui

A . P d e aici si me acusara in publicu cumca impreuna cu A. P . pericli tu moral'a. Éca cum sta lucrulu: Subscrisulu sum aici preotu de öVjj ani de dile. Poporu lu este si acum, cum l'am aflatu. A m lucratu dupa poter i pen t ru prosperarea moralei, dar n'am potutu în­drepta lumea cu umerulu. Asiá lucru si acum'a, p recum me taia mintea. S'a in-templatu — precum e cunoscutu on. pu­blicu — câ in comun'a ndstra s'au comisu in rest impu de unu anu si t re i luni 4 omoruri respective junghiar i , si inca n'a fostu t impu ca asprimea legii se pedepsésca p r e crimina-listi —, ca se sa inspaimente ceia lalti popo-reni. Afara de ast'a, scandalele,bătăile s.a.sunt la ordinea dilei. Deci-dara inspaimentatu d e a -césta prepastia, am provocatu p e preoţii mai betrani se facemu in fie-care domin.predice d'a rondulu in biserica, cu atatu mai tare, câ dintre criminalist! sunt 2 insi, cari au comisu ddue crime seperate, unulu dupa altulu. As i é este lucrulu eu care periclitu mora la . Imputarea cumca Florea Belu ar fi moritu necuminecatu nu mi se pd te face mie, pent ru câ reposatulu n'a fostu parochianulu meu, afara d'ace'a eu am absentatu din comuna in diu'a moririi si erá detorinti 'a preotului ce a fostu invitatu se-lu cuminece, a face acesta funcţiune. In t r e al­tele respingu tdte calumnielc, câ asiu fi indi­ferenta fatia cu chiamarea si oficiulu meu. Si de ce se fiu tocmai eu celu respondiatoriu si celu reu, de ce nu se céra socdta de la cei lăudaţi de fiii bisericii — dintre cari unulu este de 30 de ani preotu in comuna? Asiu dor i se incete laudele si si defăimările ce se facu pe nedroptu. Incheiu cu ferbintea dorin-tia ca „Procedur 'a disciplinaria preotiésca" js'o aducă congresulu. Iosifu S é c o s i a n u m.p. preotu.

= „Si eu Maria Mea, si tu Mari'a Ta, si elu Maria Sa, dar cine va duce saculu f" N u e vechia acesta poveste roma­nésca, fiindu câ nu e lungu t impu de candu nobilii noştri se t i tulau: „Mari'a Ta." S'o re -improspetâmu: Unu tieranu seracu si nobilu, avea unu servitoriu érasi nobilu. Intemplandu-i-se intr 'o di a nu avé ce manca, trimise ser-vitoriulu la vecinulu (ca re anca erá nobilu) ca se céra împrumutu unu sacu de grâu. A -jungendu la vecinulu, dise servitoriulu: „Ma­r fa Sa m'a trimisu p r e Mari'a Mea Ia Mari'a T a se-i dai unu sacu de grâu." Vecinulu, ce-va-si mai democrata, l ' intréba p e servi toriu: „Daca si eu Mari'a Mea si t u Mari'a T a si elu Mari'a Sa, cine va duce saculu?" — „Dau cu Bocotéla ( respunse servitoriulu) va t r ebu i se-lu duca Mari'a Mea." As ié sî fu, Mari'a Sa ser­vitoriulu t rebu i se duca saculu, fiindu câ elu erá servitoriu. E i bine, acesta 'datina s'a t re­cutu. Astadi nobilii romani din Crisîan'a, Mar-mat fa si din părţ i le Cetatei de petra, se mul-tiamescu cu simplulu titlu de „domnu," ba anca li magulesce de ti-i faci gentili si afabili. Cerca se vedi, întreba de cutarele : „Ce mai lucri domnule X . ? " — si delocu ti respuude cu afabilitate mare : „Carpescu opincele!" N u es te inse asié cu nobilii unguri din Transilva­ni'a, câci aceştia pare câ nu vor se se lase de „Mari'a Sa ." Romanü noştri, dmenii păcii si ai concessiuniloru, cum vedu cate unu oficialu unguru cu cidreci pestriţ i , i dau fora scrupu-lositate titlulu de Mari'a Ta. Astu-felu pri-mimu o corespundintia din Vintiulu de josu, carea p r e unu domnu de unguru j u d e cercuale lu tituléza totu Mari'a Sa. Acesta corespun­dintia es te o replica la cele ce s'au scrisu totu de acolo in nr. 4 1 alu „Albinei ." Afirma câ judele Sugagului ar fi fostu amenintîatu cu ucidere pent ru câ au votatu cu ungurii , si asié jude le cercuale ar fi incatenatu numai p r e a-menintiatori. Acést 'a este eäinti'a replicei , ca­rea nu o potemu produce întrega fiindu câ au­torulu (respective autorii, sunt multe trasuri de cruce) n 'are cunoscintia deplina despre sti­listica. N i mai spune câ Mari'a S a ungurésca are avere frumdsa, este umanu scl. Pen t ru noi es te mai interesanta, precum spuseramu, tit­lulu de „Mari'a Ta." Acestu titlu in limb'a romana este sinonimu cu „Maestaţea Sa," pr in urmare se dâ numai suveraniloru. Ore se pret indă oficialii unguresci din Transilvani'a asemene t i t le? Scie despre acést'a aristocraţi-culu ministeriu din Buda-Pes ta?

= Serbatőre natiunala si-a voitu j u nimea romana studidsa in Cernăuţi , arangiand'o in dominec'a Rosalieloru in dumbrava Orecei . Ofertele, adresate dlui profesoru Ionu G.

Sbiera, sunt menite fundatiuneî Pumnulene, Program'a festivităţii: „Ora t iune" , ţinuta de Leone N . Popesculu st. V. g. —. „Hor ' a" . — „Sandro della Stradella", ouverture, esecutata de horulu musicalu: „Seninu si fortuna", de I . Negruti , music'a de Vorobchei t ia , cantata de cântăreţi. — „Quadril le francais." — „Gla-sulu viitoriului". de Preda , dechiamata de Eu-geniu Braha, st. IV . sc. real. — „Tremurat'a." „Valsulu". — „Orat iune", ţ inuta dc catra Dio-nisiu I . Olariu Olinschi, st. VI . g. — „Hor 'a" . — „Tremurat 'a" . — „Geniulu naţiunii ro ­mane" , de Iosifu Vulcanu, dechiamata de Dio-nisiu Siminoitia, st. I I I . g , — „ O doina ro­mana", cantata de Valstein, st. d. cl. I I I . sc. rea., cu acompaniarea Întregului orhestru. — „Quadri l le francais." — „Cate-va cântice na­tiunale", cantate de horulu musicalu. — „Ma-diuru". — „Jocu" .

= Pentru ce dice ungurulu că némtiuki e hunsfutu? Corespundintele din Pest 'a alu diuariului „Neue freie P r e s s e " , în­treba de ungur i : pent ru ce numiţi p r o nemţi de hunsfuti? pent ru câ nemţii platescu 'cele 7 0 % numai ca voi ungurii , cinci milidne ce sunteţi, se potet i stepam' pres te cele dîece mi­lidne de natiunalitati neunguresci? scl. (Ve­deţi cum se mai omenescu, Ddmne vei dá totu asiá?!)

= Jude de panura noua la tabuVa regésca. Foi le unguresci spunu câ unu advo­cata din Z . a fostu numitu de j u d e la tabul'a reg . Supr insu de asta denumire, vine la Pesta, se presenta presiedintelui cu rogarea ca' se faca bine se-lu trimită in despart iementulu p o l i t i c u , câci nu precepe la justiţia, n'a ve­diutu neci odată veri unu procesu.

= Temisióra, 2 3 juniu. Corniţele su­premu Murányi alias Ku l t e re r a repausatu. Nemuri te renumitului vicecomite Ormos, spe­ra câ va fi acest'a comite. Ddieu bunulu se n e ferésca de elu, precum i-a feritu p e fraţii no-ssri din Aradu.

BESPUJVSUM- De pre a lb i 'a Cris. A.: Densulu tace si face, laudele póté l'ar supera. De cért'a din sala nu trebue se pomenimu ci s'o lasamu unde o gasimu.

DSale: Unu fiiu alu B i h o r u l u i : N'am sciutu mai multu de catu s'a scrisu. Dóra ar fi acu mai bine se nu sufli in spudia, oi se laşi asié. Daca eatl de alia părere, atunci ni scrie, dar.se faci articlulu 1/15 din ce este acum, caci pentru lucrări lungi nu pré este spaţiu.

Dlui B. B. in N.: Multlamimu de atenţiunea bine-voitória. Acum nu se póté produce dc cundu suntemu in­tre aste cercustantie nóu.

Oursnrile din 25 juniu 1869 n. sér'a (dupa aretare ofteiale.)

bani 1 mari.

Imprumutele de statut Detori'a statului 6% unif. interese in note 62 40 62 50

» n n » n arglntu 70 70 70 80 n 98 26 98 50 n 62 40 62 50

Efepte de loteria; Sortlle de stat din 1864 124 90 125 10

• n » 1860</ sin oelo Intrege 104 •10 104 30 » » n " V» separata • • • 105 75 106 25 n 95 76 96 60 n n din 1839, »/, 249 50 250 — « 267 60 268 — ti sooiet. vapor, dunărene ou 4 % * • 99 50 100 — n impram.prinoip. Salm a40fl. 43 — 43 50 n n oont. Palffy a » 35 — 36 — n n prino. Clary A * 37 60 38 — n n oont. St. Genois a n 33 — 33 FI » prino.Wlndlsohgrätz â 20 22 50 23 — n n oont. Waldstein a * 24 50 25 — n n „ Keglevloh a 10 14 50 15 —

Oblegatiunl de>*areinatóre de pamentu t

Cele din Ungaria FI Banatul tem -II Bucovina * Transilvania

Acţiuni t A banoei natiunali

* de oredet fi II soont n anglo-austrUce

A sooletatel vapor, dunar. ff II Lloydulul

A drumului ferat de nord. n n » stat n II * apus (Elisabeth) ff II * «ud ff n u langa Tisza ff Lemberg-Czernowitz-Jasay „ u n Transilvania-

Bănit Galbenii imperatesot- • > • Napoleond'orl Friedrlohsd'orl Suverenll engl • Imperialii rusesoi • A gintulu •

749 310 844 346 693 324 229 377 192 253 255 (92 175

6 0

00

5 87 09-97 10-30 19-46

21-75

82 — 79-80 73-60 80 —

750 310 20 8 4 6 - -347 595 — 3 2 6 - -228 OS

• 5O|378-60 193 253 255 50

50 193 -60 176-50

5< 09-98 10-40 12-60

122-25

Editorii: Vnsilie Grigorovitia. In tipografi'» Mechita-iatUoru. Redactoru re spuud ia to r iu : Giorgiu Pop (Popa)-