.AJMIIIX XII. AR ADU, 20. Martin (1. Aprile) 1888. Nr. 1 3 .

BISERICA si SCOL'A. Foia bisericesea, scolastica, literara s i economica.

Iese odată in septemana: DUMINECA.

PBETIULU ABONAMENTULUI. P e n t r n Anstrd-Ungar i 'a :

P e urni amt 5fl.—cr., pe V2 a*"1 2 fl. 50 cr. P e n t r u Eomani 'a s i s trai i ietate:

Ite wa anu 14 fr., pe jumetate ann 7 franci.

PRETIULU INSERTIUNILORU: Pentru publieatinnile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;

si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondentiele se se adreseze Eedactiune „BISERICA si SCOL'A."

E r b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e la TIPOGRAFI'A DIECESANA in A R A D ,

Erasi ¡11 cestiunea reuniunei femeiloru romane din Arad si provincia.

Vorbimu de nou in cestiunea reuniunei femeiloru romane din Aradu si provincia.

Este bine, se-ne deprindemu a afla modulu celu mai bunu de a lucra si noi pe terenulu socialu, prin reuniuni, — pentru ca daca Americ'a a devenitu atât de puternica, puterea ei are a-o multiemi in prim'a li­nia multeloru reuniuni, in cari s'au grupatu, si lucrâza neobosita eetatienii noului continentu.

De asta data inse positiunea ne este usidra si plaeuta.

Vorbimu câ fraţi cu fraţi, si nimicu mai fru­moşii si mai placutu decât a discuta fratiesee cu fraţii cestiunile cele mari, ce ne privescu de-o potriva.

Vorbimu de asta data cu confraţii noştri dela „Telegrafulu Romanu," cari sulevandu cestiunea reu-siunei femeiloru romane de aici in numerulu „Tele­grafului Romanu," aparutu la 10/22 Martie a. c. cu privire la afacerea suplementului la statutele reuniu­nei au publicata partea esenţiala din o epistola a „unui archidiecesanu de o positiune sociala superi6ra, tri­misa unei persdne de asemenea positiune la Aradu."

Multiemimu confratiloru noştri dela „Telegrafulu Bomanu," ca au publicata acfet'a epistola. Ea este o dovada, ca ceea ce s'a lucrata in cestiunea acestei reuniuni, s'a lucratu cu premeditare si cu matura judecata.

Spiritulu epistolei publicate de confraţii noştri dela „Telegrafulu Romana" este spiritulu pâeii si alu dragostei evangelice.

Si cele petrecute in adunarea generala dela 9/21 februariu a. c. sunt o doveda deplina, ca de acesta spiritu a fost condusa maioritatea acelei adu­nări. Aeest'a majoritate a voitu se proceda intru Wte si in speciala cu privire la suplementulu la statutele reuniunei, conform celoru relevate, prin epistol'a publicata de confraţii noştri dela „Telegra­fulu Roinanu."

Intrevenindu inse „regretabilulu faptu," ca doi dni inteligenţi de aici au cerutu ingerinti'a puterii publice in acesta cestiune, reuniunea din precautiune s'a constituita numai pre bas'a statuteloru, aprobate de inaltulu guvernu, — lasandu câ asupra suplemen­tului se-se pronuncie eu alta ocasiune.

De aceea regretâmu fCrte multe, ca confraţii noştri dela „Telegrafulu Romanu" nu au publicatu cuprinsulu acestei epistole inainte de întrunirea adu­nării generale; dedrece in acelu casu lumea potea se aiba cu o doveda mai multu asupr'a împrejurării, ca ce intentioneza maioritatea,, carea a sustienutu, si sustiene acelu snplementus si ce intentioneza minori-taten, carea lu-combate.

Vorbindu de acesta reuniune vom mai adauge de asta-data urmatdrele:

Idei'a fundamentala, din carea au procesu da­mele romane din Aradu si provincia, când s'au ocu-patu de infiintiarea acestei reuniuni, a fost: a face unu lucru bunu, unu lucru trainicu, pentru sute de ani inainte ; si recunoscendu-se însemnătatea cea mare a momentului religiosu in educatiune, precum si fap-tulu, ca religiunea se p6te imprima numai sub îngri­jirea snei confessiusi, damele romane au enunciatu prin statute, ea seol'a inflentianda se fia o scala confesionala ortodocsa (§-lu 2), carea se aiba totu aeeleasi atributiuni, pre eari le au t6te scolele con-fessionale, din Metropolia, pentru a caroru sustienere in form'a de astadi, cu caracteru confessionalu, am sacrificatu, si sacrificamu atât de multu.

Si numai astfeliu a fost, si p6te se fia bine! Er câ doveda, ca numai astfeliu p6te se fia bine,

asia credemu noi, ne p6te servi esemplulu viu alu gimnasiului romanu ortodoesu din Brasiovu.

Protopopul» de odiniCra alu Brasiovului, Pre Santi'a S'a, părintele Episcopu de astadi alu Caran-sebesiului I o a n P o p a s u, s'a pusu in fruntea societăţii romane din Brasiovu, si cu ajutorialu aces-tei'a a ridicatu acelu maretiu palatu alu museloru.

Repetimu societatea romana cu neobosit'a con­lucrare a numitului protopopu de odinióra a ridicata din ahi seu acelu gimnasiu. Si cand gimnasiulu era gat'a, celti dantaiu lucru, ce a urmatu dupa acést'a, a fost, ca societatea romana la inchinatu si predatu scutului si ingrijirei confessiunei ortodocse.

Si timpulu si cele ce au urmatu de atunci in-cóce, asia credemu noi, au justificatu pre deplinu, ca bine a facutu ceea ce a facutu societatea romana cu gimnasiulu de acolo cand Va dechiaratu de „ortodocsu," si Va predatu ingrijirei si administra-tiunei bisericei ortodocse.

Si daca avemu noi romanii vre o dorintia, apoi numai in o singura dorintia potem se-ne concentram cu toţii, cá : se dea Dumnedieu, cá in tote întreprin­derile nòstre romanesci se flmu asia de norocoşi, pre­cum a fost Pré Santi'a S'a, părintele Episcopu l o a n P o p a s u, cu gimnasiulu romanu ortodocsu din Brasiovu.

Si pre vremea, cand s'a infientiatu gimnasiulu romanu din Brasiovu era in acea societate romana doi barbati inteligenţi greco-catolici, si anume : fericitulu I a c o b M u r e s i a n u , si decanulu publicisticei ro­mane, dlu G e o r g i u B a r i t i u . Ambii aceşti bar­bati si-au datu si densii tributulu la infientiarea gim-nasiului romanu, ba dlu Gr e o r g i u B a r i t i n a alergatu septémani întregi pre sate cu protopopulu de odinióra l o a n P o p a s u , colectandu bani si in-sufletindu publiculu pentru idei'a gimnasiului. Ér cand s'a tractatu de sortea ulteriora a gimnasiului, alaturia cu intréga societatea romana din Brasiovu au stăruita Si fericitulu I a c o b M u r e s i a n u si dlu Gfeor-g i u B a r i t i u, cá gimnasiulu se aiba caracteru con-fessionalu ortodoesu, pentru ca asia le dicta acestora venerabili barbati mintea si inim'a loru romanésca.

Ér timpulu de atunci iucóce, si cele ce au ur­matu in acestu timpu, marturisescu, ca numai astfeliu a fost bine.

Judecandu-se lucrurile cu acosta minte si inima romanésca incóta in tota loculu ori ce divergintia, — si nu este cu potintia, cá se nu fim intr'o inima si semtire, cand este vorb'a de s c o p u si cand cautàm mijócele acomodate, prin cari sè se pota cu sigurantia reaJisá. Cine voiesce cu tòta seriositatea scopulu, a-cel'a si-cauta neaperatu si mijlócele corespundietórie si acomodate scopului. Si tocma pentru ca in cestiu-nea reuniunei femeiloru romane de aici au enunciata damele, ca scopulu reuniunei este infientiarea unei scóle confessionale au indusu in §§-ii 4 si 5 sub titlulu „inspectorate si patronata urmatórele dispuse-tiuni legali" : „Suprem'a inspectiune, ce compete sta­tului se ya eserciá asupr'a institutului reuniunei in sensulu legiloru tierii referitórie la instrucţiune si alu „statutului organicu* ce norméza autonomi'a bisericei romane greco-orientale,* precum si ca : „ r e u n i u ­n e a si institutulu ce se va infientiá voru sta sub inaltulu patronati/, alu Episcopului romanu greco-orientalu alu Aradului."

\ Dispusetiunile acestora doi §§-i din statutele | reuniunei sunt fdrte clare. Ele decreteza, ca si r e u -\ n i u n e a si scoTa stau sub patronatalu Episcopului s Aradului; si ca inspectiunea are se se eserceze eon­ii form „statutului organicul \ Prin „patronatalu" Episcopului damele romane > au intenţionata de sigura, ca reuniunea se obtiena ţ tn biserica unu sprijinu, si vecinicu se se scie, ea | aici se tracteza de unu scopu mare, la carele tocma / pentru ca este mare, se angajâmu tdte puterile, de > câte dispunemu astadi. Apoi intre „patronu" si cela s „patronata" nu se p6te nicairi in lume altcum, tre­ji bue se esiste o referintia de dreptu. „Patronulu" are j de regula detorintie mari, ir celu „patronatuu are \ numai favoruri dela patronu. \ Se p6te Cre apoi astadi gândi, câ se fia undeva \ in lume vre unu „patronu," carele se aiba numai de-| torintie facia de „patronatalu" seu, si se nu aiba si \ d r e p t u r i , cari mai pre urma numai drepturi nu \ se potu numi; ci de regula sunt erasi numai deto-\ rintie si sarcine grelei X Noi credemu, ca nu. \ Apoi daca pentru reuniunea femelora romane din \ Aradu si provincia s'a insufletitu si au contribuita \ publiculu romanu, constatamu aici, ca acea insufletire \ s'a produsu mai cu seama din motivulu, ca reuniu-\ nea a inscrisu in statutele ei de „patronu" pre E-\ piscopulu Aradului si printrensulu biserie'a ortodocsa s din Eparchi'a romana ortodocsa a Aradului. X Apoi inspectiunea sc61ei infientiande, asia dicu \ statutele aprobate de inaltulu guernu, „se va eser-> ciă conform statutului organicu ce normăm auto-\ nomi'a bisericei romane greco-orientale." X Prin punctulu aeest'a din statute este deci sta-\ bilitu afara de t6te indoiel'a, ca seoTa reuniunei intra l in cadmiu statutului organicu, tosm'a asia, precum s sunt t6te sc61ele din Metropolia. < Inspectiunea şcolara este apoi pentru ori ce scola \ unu lucru de cea mai mare importantia, este sufie-\ tulu sc61ei. Si de afacerile inspectiunei scolarie se \ tienu atât de multe agende, incât este greu a sci, \ ca unde incepu si, unde se sfersiescu. !Er daca reu~ i niunea si scâVa dupa statute sta sub „patronatalu* \ bisericei, si in urmare biserie'a si-are cuventulu ei, \ in inspectiunea si in administrarea scolei; si daca \ mai departe in agendele şcolari partea didactica nu

se pdte desparţi de celelalte afaceri, atunci neaperata unumai dispusetiunile statutului organicu, înscrise in

\ statute câ si norma pentru inspectiunea scolei infien-\ tiande au se decidă; e> de dispusitianile statutului \ organicu nu s'a speriata nime pana acum, afara dâra X de dnii, cari au combătută suplementalu la statutele \ reuniunei. \ Asia au fost făcute statutele reuniunei, de cand X s'au trimisu inaltalui guvernu pentru aprobare, ea \ reportulu dintre „patronu" si respective dintre bise-\ rica si reuniune se-se reguleze ulterioru; si daca mi

întrevenea invocarea patestâtii publice; si daca in j adeveru scopulu reaniunei si-avea cuventula intru j tdte, atunci de multa erau resolvate in buna intie-legere tdte cestiunile.

Cine vrea scola, vrea si „patronata," vrea si „inspectiune,* vrea t6te cele bune, prin cari se pro-i&oveza scopulu; si nu se supera nici odată pre | „statutalu organicu" pentru carele au luptatu atât de \ multa betranii noştri. >

De incheiare adaogemu, ca vorbindu de suple- \ mentala la statute unu barbatu fruntasiu romanuu, ij unu omu, de renume europeana a constatata, ca nu- > nai asia se pdte ajunge unu scopu bunu, numai cu spri- j jinnlu bisericei n cu ajutoriulu dispusetiuniloru sta- i totului organicu, aplicate fdrte corecta in „suplementu" J promite reuniunea, ca va deveni o putere, si o a- l devorata institutiune de cultura. \

Despre scriere si cetire. — studia istoricu-metodicu — l

Istori'a arata, câ in stadiulu primitivu alu cui- \ turei omenii nu aveau lipsa de art'a grafica. Patienele •, eunoscintie ce le posiede unu poporu neculta, usioru X se pota conservă in memoria; ele se sustienu si se \ propaga din generaţie in generaţie pe calea tradiţia- \ nei orale. In acesta fasa primitiva a desvoltarei s'a \ aflata odată fiesce-care poporu, inea si celu mai a- \ vansatu chiar. Se spune câ la Eleni inca si pe tim- 5 pnlu lai Homer, tinerimea invetiâ a cundsce istori'a \ naţionala numai din insufletitdrele cântece ale rapso- ] diloru. Aceşti cântăreţi ai poporului peregrinau din \ orasiu in orasiu; memori'a fiindu singur'a loru carte, \ în poesii framdse enarau faptele slăvite ale străbuni- \ loru asia, precum le audisera si ei dela părinţi. Totu \ astfelia se păstrau traditiunile la Romani, la Germani l si la celelalte popdre antice. ji

Legile, invetiatarile religidse, ideile poetice si i morale traescu la inceputu numai in cuvintele graiu- < lui viu. Gand inse numerulu cunoscintieloru se spo- \ reşce in astfelia de mesura, câ memori'a numai a- i junge a-le păstră pe tdte cu sigurantia, atunci se a- i rata lips'a de a fixă ideile prin semne visibile pentru \ a le seapâ de peire. i

Nu se scie cine si cand a inventata art'a scrie-rei. Tdte scirile relative la acesta puncta, se perdu intru intunereculu mituriloru străvechi. Mitologi'a E- l gipteniloru nareza, câ dieiti'a Isis ar fi condusa pre omu mai antaiu la desteritatea scrierei. Elenii atri- \ buiau acesta merita istetiului Hermes, er Fenicienii \ credeau, câ in timpuri fdrte vechi, dieulu Taauth s'ar i fi indurata a invetiâ pre omeni se scrie. \

Ori-ce scriere este o intrebuintiare de semne, cu \ scopu de a desceptâ prin ele anumite gândiri. La ince- > putu, in stadiulu primitivu alu cultarei, scrierea in- 5 deplinesce acesta seopu infatisiandu chiar iconele o- j Mecteloru, a caroru ideia vrea se o producă in ceti- \

toriu. Astfeliu de semne erau ieroglifele vechiloru Egipteni. Cand Egipteanulu voia se dica arbore, de­semna, seaa sculpta de a dreptulu unu arbore, cand voia se esprime piramida, zugrăvea o piramida scl.

Acesta scriere se numesce iconica,fa ieroglifele cari imitdza imaginile obiecteloru, se numescu iero-glife chiriologice.

Scrierea ieonica are acelu neajunsu, ca nu pdte esprimâ obiecte ideale d. e. virtute, pecatu, nemurire scl. Spre scop alu acest'a art'a grafica fu silita a face unu pasiu inainte asia, câ se intrebuintiau icdne de obiecte materiale in intielesu simbolicu pentru a es­primâ obieete ideale. Astfeliu se născură ieroglifele simbolice, d. e. leulu câ ierogiifa simbolica insemnâ la Egipteni curagiulu, fluturele insemnâ nemurirea, sdu idei'a evolutiunei perpetue scl.

In fine mai aveau inca Egiptenii si ieroglife fo­netice, pentru a esprimâ numele proprii. Acesta feliu de ieroglife simbolizau sonurile, corespundiendu fie­cărui sonu o ierogiifa osebita.

Deca privim natar'a ieroglifeloru, ne vom con­vinge fdrte usioru, câ ele erau scriere obiectiva. Ie­roglifele se caracteriseza mai alesu prin neputinti'a de a esprimâ ideile ndstre subiective despre obiecte. Despre natura pota dice d. e. câ e plăcuta, inse pota dice prin gradatiune câ este frumdsa seu su­blima scl., pota in urma se intrebuintieza la ori-ce obiecta nenumeratele calităţi, cari se refera la impre-si'a mea subiectiva despre acela obiecta. Tdte acestea erau fdrte greu esprimabile, seu absolataminte neex­primabile prin scrierea ieroglifica.

Scrierea ieroglifica n'a potuta corespunde de­cât unora popdre ca limbi primitive, monosilabe, ne­flexionare. Egiptenii deca voiau se esprime in scrisu o ideia compusa din mai multe idei elementare, atunci o analizau in parti, apoi zugrăveau o icdna osebita pentru fie-care ideia componenta. Procederea acdst'a a-nalitica intardiia cugetarea in mesura fdrte mare. Chiar pentru aceea cultur'a Egipteniloru, ori cât de măreţia ar fi fost ea odată, nu s'a potutu intrupâ in form'a unui progresu nesfersitu, ci era de unu caracteru sta­ţionam, si in urma remase impetrita la unu grada, preste carele, asemenea stagnatiunei chineze, nu mai potea se se inaltie.

In opositiune cu procederea popdreloru staţio­nare, inteligenti'a culta a popdreloru indo-europene are unu mijlocu de progresu puternica, care consista in conbinarea seu sintez'a repede a mai multoru idei intr'un singura acta alu gandirei. Ori-ce limba arica posede unu siru de forme ale cugetării, prin cari in modulu celu mai intensivu resuma in sine o clasifi­care a lucruriloru in privinti'a actianei, a timpului, a modului, a numeralui, a persdnei, a genului scl. loru, si anume le reasuma intr'unu singuru cuventu.

La popdrele cu o desvoltare intelectuala mai poternîca au fost cu totala imposibila a introduce scrierea ieroglifica, ci trebuia se se schimbe modula

de a marca ideile. Pentru Fenicieni, pentru Greci si Romani nu era de ajunsa infatisiarea bruta a obiec­tului, ci lucrula de căpetenie era a arata feluritele gândiri subiective ale individului cugetatoriu despre aceste obiecte, si apoi combinarea loru grabnica.

„Ideile si combinatiunile loru cele mai diverse se afla Întrupate in cuvinte cu terminatiunile, s6u for­mele loru flexionare. Modificările ideiloru se arata prin modificări de ale sonuriloru si prin schimbări in ter-minatiune. Cuvintele si flexiunile loru sunt fdrte mo­bile, deci si scrierea a trebuita se se acomodeze a-cestei mobilităţi, adecă se se compună din elemente mobile. Acesta este originea logica a alfabetului." [Yedi la Maiorescu in Critice.]

Din cele espusa se vede, ca intre scrierea iero-glifica si cea alfabetica este o deosebire esenţiala. Scrierea ieroglifica infatisieza obiectele, pe cand scrie­rea alfabetica arata cuvintele, adecă manier'a omului de a se csprimâ asupr'a obiecteloru. Ieroglifele sunt ieone pentru obiecte, er literele sunt semne pentru sonuri. Natur'a loru, este diametrala opusa. împotri­virea aeest'a isvoresce din dlferenti'a radicala a lim­bilor» si a genieloru deosebiteloru pop6re. leroglifa este pitoresca, naturalistica, obiectiva, precand liter'a e de unu earaeteru logieu, subiectiva. Defeetulu fun-damentalu alu serierei ieroglifice este, câ infatisieza gândirile in moda analiticu, insemnanda ideile in mai multe figuri si astfeliu desbinandu-le in mai multe acte ale gandirei. Din contra scrierea alfabetica pro-cede pe cale sintetica, adecă combina mai multe idei intr'un singuru actu alu gandirei, pre care lu-esprima prin cuvinte si flexiunile loru. Scrierea ieroglifica in-tardiia cugetarea, pe cand cea alfabetica o aceelereza. Scrierea ieroglifica a fost propria pop6relora staţio­nare, a cărora cultura se ridica numai pana la o a-numita trepta, unde apoi se opri, si asia dicendu se petrificâ in o stagnatiune absoluta. Pe cand din con­tra poporale dispuse pentru o activitate spirituala mai puternica, prin concentrarea grabnica a ideiloru, cu ajutoriulu limbiloru flecsionare si a serierei alfabetice, se aventa eu o iutime admirabila pe calea progresului nesfersitu.

Scrierea si cetirea fiind nisce mijlCce atât de puternice ale calturei, nu e mirare, deea le aflam tractate eu o deosebita grije in scalele tuturora po-pdreloru inca din timpurile cele mai vechi. La Egip­teni, Indieni, Eleni si Romani găsim puse aceste d6ue desteritati in fruntea planuriloru de invetiamentu. Pre totu locuia unde esistau seole primare, se pretindea, ca copii se invetie in seola celu putien a scrie si a ceti. Mai departe singur'a privire presta istori'a me­todicei ne va convinge, ca scrierea si cetirea sunt a-cele obiecte de invetiamentu, pentru cari se facura mai multe ineercari de ale stabili metoduri de pro­punere. Se crede, câ metodulu eelu mai vechiu este literisarea. Inca si in sctflele din Aten'a si Rom'a antica copii invetiau mai nainte de t6te form'a si

numele Iiterelora in ordine alfabetica, apoi treceau Ia cetirea de silabe si cuvinte. Quintillian spune, ca in scôlele din Rom'a elevii se deprindeau in cetitu ca ajutoriulu unora litere gătite din fildesiu, cari se a-siediau unele langa altele ; ér la scrisa invetiatoriahi aratâ inainte, si şcolarii lu-imitau in nasipu, séu pe table ceruite. (ya urma.)

Dr. Petru Piposiu.

O 1 >< ţ o i i i ; i i ' i» 1 i u x i o .

Elevii institutului teologica romana ortodocsu dia Arad au tramisu directiunei ziariului „Romanulu" din Bucureşti o epistola de urmatoriulu cuprinsu :

Arad, 15/27. Martie 1888.

Domnului Vintil'a C. A. Bosetti, directorulu „Romanului"

in Bucureşti. D o m n u l e D i r e c t o r u l Dopa ce in cores­

pondenţii din Aradu publicata in „Romanulu" din 7/19 Martie a. c. eu semnatur'a „unu aradanu" in afacerea reuniunei femeiloru romane de aici, se sas-tiene intre altele si acela mare neadeveru, ca : „ele­vii delà teologie au fost trimişi câ nisce vâtavî prin orasiu cu porunc'a dlui episcopu se adune ori-cé fe­mei la vot si dupa ee noi subscrisii elevi ai insti­tutului teologica ne semtima greu ofensaţi prin acea neadeverata aserţiune : astfeliu in interesulu adeveru-lui ne permitemu, dle directoru, a-ve ruga se bine­voiţi a dâ locu in procsimulu numeru alu diarului „Romanulu" urmatôrei

D e c h i a r a t i u n î . Subscrisii elevi ai semenariului ortodocsu romanu

din Aradu dechiaràmu prin aeest'a in numele nostru si alu tuturora colegiloru noştri, ca aserţiunea dio corespondenti'a din Arad, publicata in „ Romanulu t t

delà 7/19 Martie a. c. ca Pré Santi'a S'a ne ar â trimisu pre noi, elevii institutului teologicu se invi-tàrau pre einev'a la adunarea generala a reuniunei femeiloru romane de aici, este o scornitura tenden­ţioasa inventata cu scopulu de a-ne compromte pre noi si a calumniâ pre Pré Santitulu părinte Episcopu alu nostru inaintea publicului din Roma-ni'a, care nu cuntfsce împrejurările si omenii de aici ; tot-de-odata dechiaràmu, ea daca este o m a d e o m e n i a acela corespondenta anonima, asteptânra delà densulu, câ se arete cu numele măcar pre unulu din noi, carele ar fi fostu trimisu de Pré Santi'a S'a, câ se invite pre einev'a la aceea adunare ge­nerala.

Multiemindu-Ve inainte, dle directoru, Ve ru­gam se primiţi assigurarea osebitei nôstre stime.

Din incredintiarea eleviloru seminariului ortodocsu romanu din Aradu.

Nicolau Chicin, el. c. III. Georgiu Turicu, V. Magdu*

Sinodulu protopresviteralu (fdinariu-consti-tuante alu tractului B.-Comlosiu.

Suntem totdéun'a mândrii, cand potem saluta ori si «e acţiune de interesu culturalu, in specialu inse, cand fortiele unite, eorporatiunile nòstre bisericesci scolari sunt pătrunse si conduse de adevărate interese pentru prospe­ritatea nòstra !

Sunt in adeveru mari si frumòse drepturile, cu cari legea organica investesce representantii tuturora corpora-tiuniloru nòstre bisericesci scolari ; si cari esploatate cu ra­ţiune si prudintia, potu produce resultate frumòse, resul­tate uimitòre !

In 3. Martiu a. c. s'a intrunitu in B.-Comlosiu in siedintia ordinara sinodulu nostru protopresviteralu.

In presér'a sinodului chorulu vocalu alu plugarilora din B.-Comlosiu a arangiatu unu „Concerta impreunatu «u dansu," carele a fostu adeverat'a nòstra fala si mandrie naţionala fatia de numerosulu publicu strainu.

Sinodului i-a premersu invocarea spiritului santu, cu carea ocasiune chorulu vocalu a surprinsu plăcuta mem­brii sinodali, esecutandu cântările sântei îiturgii.

Intrunindu-se membrii sinodali in sal'a clasei II de baeti, Keverendissimulu Domnu preside — in considerare ca membrii presenti n'au fostu in numera suficienta, normatu prin „Statutulu organicu" ; — a poftitu pe On. sinodu a se pronunţia, ca doresce a se constitui de atare, ori ba ?

Sinodulu luandu in considerare timpulu celu atâtu de nefavorabilu, apoi estinderea protopresviteratului, — si prin urmare depărtarea comuneloru ; a decisu a se con­stitui. —

Dupa constituirea biroului, dandu-se cetire listei mem-briloru eclesiastici si mireni ; sinodulu ii-dechiara de ve­rificati.

C o n 8 t i t u i n d u - s e sinodulu, Keverendissimulu Domnu preside a rostita urmatoriulu discursu de deschidere :

„Pré onorata sinodu protopopescu, Prò onoratiloru Domni, iubitiloru frati! / Este constatata ca traimu intr'o situatiune grea, cand avemu a ne lupta dilnieu pentru prosperitatea neamului nostra romanescu si pentru prosperitatea bisericii.

Biseric'a ni-a invetiatu si ne invétia, ca se ne lup-tamu cu credintia pentru bunurile neperitóre, pentru pro­pagarea culturii religióse si morale.

In virtutea constitutiunei nó?tre bisericesci misiunea nòstra Dloru si fratiloru, este : propagarea culturei, adecă: cultivarea mintii si a inimei, care merge mana in mana cu propagarea religiositatii si a moralităţii.

Misiunea acest'a, carea o avem câ bisericani ne in-trunesce astadi spre a ne dâ sema si a ne sfatui impre-una, cum se procedem in viitoriu, gpr«". a obtiesé roduri imbelsiugate pentru prosperitatea bisericei nostre.

Fiindu noue acesta sarcina impusa, credu ca dupa cum o vom lua de usioru, asia vor fi si resultatele iatru-niriloru nòstre.

Domniloru si fratiloru ! Eu nu me presentezu astadi naintea DVòstra ca unu superiora ci ca unu lucratorii! in vii'a Domnului, care si da socotél'a despre lucrarea s'a.

Lucrarea mea este cuprinsa in raportulu meu ce-lu voiu presenta mai pe largu Pré onoratului sinodu proto­popescu. De altădată inse ve roga se-lu esaminati cu ri-gorositate, si de ve-ti afla atari defecte séu gresieli se le descoperiţi farà reserva, spre a-mi indegetâ calea spre în­dreptare, si acést'a se o faceti cu cea mai buna consciin-tia, nu pentru binele meu, ci pentru binele si fericirea a-celor'a, pe cari DVòstra i-representati,

Raportulu meu ce-lu voiu prestată astadi cuprinde materialu destulu de importanta pentru discusiune, si nu

I me indoieseu, ca dorulu ce ve conduce spre progresu, ve < va dă ocasiune a formula concluse, cari se aiba cele mai \ bine-facatóre urmări. > Conduşi de acesta dorn, in sperantia ca DVóstra veti i apretiá resultatele obtienute pana acum in afacerile nós-< tre, si me veti sprigini in lucrarea nóstra comuna, inde-s getandu-mi unele povetie binevoitóre pentru usiorarea sar-> cinei si fericirea bisericei nóstre ortodoxe, implorandu de i nou ajutoriulu lui Ddieu peste lucrările nóstre, declara 1 sinodulu protopopesea constituante si ordinariu alu trac-> tului B.-Comlosiu convocata pe astadi de desehisu." > Acesta interesanta diseursu a fostu intimpinatu din < part?a sinodului cu vii urări de „se traiesca," decidiendu-se <! a se petrece la protocolu in tota estensiunea s'a. £ Urmandu la ordine restaurarea comitetului si epitro-| piei protopresviterale, sinodulu a alesu: de membrii in < comitetu pre Magnf: Domnu Vincentiu Babesiu, Ioanu Su-> ciu, Iuliu Vui'a, George Mezinu, George Biasiu, Andrei > Danil'a, Iuliu Barbulescu, R. Liviu Poppu, Revdiss. Domnu > Paul Tempea, Iulianu Bogdanu, Stefanu Opreanu si Sue-\ toniu Petroviciu; ór in epitropie: Iulianu Bogdanu, Ioanu < Suciu si George Flesieru. 5 Fiind unu Iocu vacanta in scaunulu protteralu, sî-] nodulu a aclamata de membra scaunalu pre Reverendîs-l simulu Domnu Paul Tempeá. < De notariu scaunalu s'au aclamata: Nicolau Fizesianu 5 si Iuliu Vui'a, ér de defensora matrimonialu Reverendis-\ simulu Domnu Suetoniu Petroviciu. < La ordine a urmatu urmatoriulu „Raporta generata K

> alu oficiului protopopescu din tractulu B.-Comlosiului pe a. 1887.

j Pré onorata sinodu protopescu! ¡ Am onóre a raporta cumcâ in decursulu anului 1887 Ş> numerulu pieseloru au fost 792, cari dupa obiectele de i resortu sau impartitu in 690 bisericesci, 152 şcolare si ] 10 matrimoniale, si pana cu finea anului tote sau resolvitu s afara de cele pendente < I. P a r t e a b i s e r i c e s c a, \ I. In intregu protopresviteratulu B.-Comlosiului m 'i anulu 1887 au fost 23 preoţi, dintre cari 1 protopresvi-\ tern, 1 vicariu protopopescu, 20 parochi, 1 parochu orné­is ritatu si 1 administratoru parochialu cu 24 paroehii, 12 s biserici, 2 capele improvísate, 14 comune matre si 2 fiM, > In decursulu anului 1887 la 11. Noemvre a răposata pa­ji rochulu George Bugarinu, din Toraculu-micu, si s'a dis-\ pusa prin Venerabilulu Consistorio deplinire-i parochiei l prin concurau; deplinirea este in curgere. Tota in deeur-> sulu acestui anu s'a dispusu prin Venerabilulu Consistoriu i escrierea concursului pe parochi'a devenita vacanta prin 5 mórtea parochului Paul Fizesianu din Toraculu-micu in-¿ templata la flnea anului 1886, pe care paroehie s'a efep-< tuitu deja alegerea. 5 La staruînti'a comitetului si sinodului parochialu din j Beb'a-vechie sa reinfiintiatu a dóu'a parochia, de acolo, si < Venerabilulu Consistoriu a dispusu esercierea concursului s pe parochia a dóu'a. S'a deplinitu definitivu aceea parc— ? chia prin alegerea si introducerea de parochu a nou chiro-c tonitului preotu Demetriu Blag'a. s 2. Precum dovedescu raportele oficieloru parochiale, > in decursulu anului 1887 s'au născuta 1368, au reposatu < 1025, prin urmare s'au născuta cu 333 mai mulţi decâtu \ au reposatu. Peste totu in acesta tracta sunt 31.314 şu­ii flete, dintre cari 15578 bărbaţi si 15.736 femei, deci cu { 158 mai multe femei decât bărbaţi. In decursulu anului < s'au contrasu 236 cununii, si s'a divortiata prin sentintia > Consistoriala un'a cununia. Devergintie matrimoniali s'au | ivitu la scaunulu protopopescu 10, dintre cari cele mai. l multe s'au impacata.

3. Unu reu asupr'a carui'a si in anulu trecutu amu ţ mtrasu atenţiunea Pre noratului sinodu, sunt concubinatele, s «ari din anu in anu se sporescu. Gaus'a latirei acestui t teu, dupa mine, provine ca din partea autoritatiloru ci- < vile ni se denega ori ce sucursu seu spriginu de a sterpi s concubinatele, — ba potu dovedi ca chiar acele autorităţi > tolereza concubinatele si le sporescu, invetiandu pe con- 5 cubinari a-si scdte libele de servitori si indemnadu-i a-si < asopera si contracte de servitiu. >

Spre a dovedi ca acestu reu graseza totu mai tare ? mi tienu de datorintia a espune la acestu locu caşurile de < «encubinatia, cari cu finea anului 1887 in intregu proto- \ presviteratulu au ajunsu cifr'a de 738, era naseerile din > patu nelegiuita in decursulu anului 1887 au fost 248. \

Asupr'a acestui reu atragu si de astadata atenţiunea \ Pre onoratului sinodu protopopescu. I

4. Sum fericitu a constata cumcâ conform conclu- i aolui Pre onoratului sinodu protopopescu din anulu tre- < suta, atât preotimpa tractuala, cât si corporatiunile bise- \ ricesci parochiale si-au datu tdta silinti'a a tienea biseri- i cile si sedlele, cnm si ocdlele acelor'a in curatienia mare. i In unele biserici s'au cumperatu ornaminte mai frumdse \ pentru servitiulu Ddieescu. i

Cu deosebire am onore a raporta Pre onoratului si- \ aodu protopopescu cumcâ in anulu 1887 mi-a succesu a < întreprinde zidirea bisericei din Iancahidu, unde pana a- l «nm'a se afla numai o capela improvisata pentru servitiulu > ddieescu, care biseric'a ndua eu ajutoriulu lui Ddieu in i anulu curinte se va sfinţi spre mangaiarea sufletesca a erestiniloru nostrii de acolo. ^

Totu astfeliu se va urma si in alte comune cu scopu ) «a pretutindenea se avem biserici si scdle frumdse, si pro- \ ponu câ onorat'a preoţime si comitetele si sin6dele paro- i ehiale se staruiesca si mai departe intru implinirea anga- < giamentului luatu in anulu trecutu, ca unde lipsescu scdle > eorespundietdre se se zidesca noue eorespundietdre, era bi- l sericile se se infrumsetieze, câ prin aceea se se influentieze < atragerea erestiniloru catra s. biserica si se se propageze l religiositatea si moralitatea. )

5. Administratiunea averiloru bisericesci in parochii l aste si acum forte anevoidsa in unele locuri, si precum am \ raportata si in anulu trecutu neseiinti'a organeloru subal- \ terne de o parte, si renitenti'a loru de alta parte sunt \ «aus'a ca mersuiu regalatu alu acestoru afaceri in unele / locuri se încurca si aducu dauna bisericeloru. (

Capitalele bisericeloru n6stre din tracta cu finea a- \ aului 1887 facu la olalta in obligaţiuni 55.119 fi. 25 cr. ? in bani gat'a 7312 fi. 17 cr. si 5 galbeni; prin urmare s in proportiune cu anulu trecutu au descrescuta capitalulu. ?

De observatu este; ca capitalele pe obligaţiuni in s unele comune stau reu din causa ca interesele nu se sol- ? rescu, si de alta parte eapitalele nu sunt intabulate la < primulu locu, — apoi de regula cand averile nemiscatdre \ ale debitoriloru se vendu la licitatiune, bisericile mai tot- i deaun'a perdu pretensiunile loru, si sume neînsemnate in- < curgu in cassele bisericiloru. <

De comunu mai in totu loculu am observatu, ca de- ] bitorii bisericiloru platescu fdrte neregulatu interesele, si l acestea întrecu capitalele. |

De alta parte comitetele si epitropiele parochiale sunt \ pre indulgente fatia de debitori, cari slabitiuni aducu da- \ ane mari bisericiloru, si acest'a provine din credinti'a falsa, \ ea averea bisericiloru este o avere, cu carea potu face ce J vreu, desi conformu normativului cossistoriaîu pentru ad- <; nainistrarea averiloru bisericesci nu este asia, dara nici \ Tenerabilulu Conristoriu nu a apîicatu cu rigdre pana as- < tadi in caşurile dannatdre dispusetiunile normativului, câ <

prin acelea se semta comitetele si epitropiele parochiale daunatóre acea responsabilitate.

Asupr'a acestoru aparitiuni atragu atenţiunea Pré onoratului sinodu protopescu si-lu rogu se aducă in acestu meritu unu conclusu de valdré pentru a se delatará a-ceste rele.

H. P a r t e a ş c o l a r a . 1. In decursulu anului scolasticu 1886/ţ in cele 22

de scóle pnporale confessionale din inspectoratulu B.-Com-losiului, elevi obligaţi a frecuenta scdl'a au fost: dela 6—12 ani 1511 baieti, 1586 fete la olalta 3097

„ 1 2 - 1 5 „ 438 „ 422 , , , 860 Sum'a 1949 baieti, 2008 fete la olalta 3957

dintre acesti'a au frecuentatu scól'a: dela 6—12 ani 1256 baieti, 720 fete la olalta 1976

„ 1 2 - 1 5 „ 244 „ 112 , . - , 358 Sum'a 1500 baieti 832 fete la olalta 2332

prin urmare n'au frecuentatu: dela 6—12 ani 255 baieti 866 fete la olalta 1121

„ 1 2 - 1 5 . 194 „ 310 , „ „ 504 Sum'a 449 baieti 1176 fete la olalta 1625.

Corpulu didacticu, care s'a ocupata in acestu anu scolasticu cu instruirea eleviloru cu putiene schimbări in personaba a fosta acelaşi ca si in anulu premersu, func-tionandu în inspectoratulu B.-Comlosiului 19 invetiatori si 3 invetiatdre.

Câ unu ce imbucuratoriu am onóre a aduce la cu-noscinti'a Prea Onoratului sinodu protopopescu, cumcâ in anulu trecutu sau decretata infiîntiarea inca a doua scoli, si anume un'a in Toraculu-mare si un'a in Toraculu-micu, dintre cari cea nou infiintiata in Toraculu-micu numai cu începerea anului scolasticu viitoriu va funcţiona.

2. încât privesce sporiulu invetiamentului in scdlele ndstre confessionale din acestu inspectoratu, acel'a in ge­neram progreséza si este imbucuratoriu.

Atât frecuentatiunea şcolara se sporesce, cât si cor­pulu didacticu se silesce a corespunde intru tdte recerin-tieloru şcolare.

Besultatulu din anulu trecutu lu-potu arata Prea onoratului sinodu protopopescu in reasumatu astfeliu: ca peste tot silintiele invetiatoriloru nostru me indémna a a-steptá cu timpu resultate mari, cu atât mai vertosu, câ in anulu trecutu la indemnulu de a-se potsa produce spo-tiu si mai mare, la provocarea mea adresata catra cor­pulu didacticu, de a face posibila uniformitatea metodului si a materialului de invetiamentu, corpulu didacticu m'a intimpinata cu căldura, si tienendu in anulu trecutu 2 cnnferintie invetiatoresci pe mine m'a satisfacutu acele conferintie.

Scopulu a fost, cum am disu, câ invetiatorii unii dela alţii se-si insusiésca acea ce li lipsescu in privinti'a metodului de propunere. De altcum însuşi corpulu didac­ticu a arătata complacerea sa prin raportele cele publi­cate in fdi'a ndstra diecesana „Biserie'a si Scdl'a," si con­tinuarea acestoru conferintie practice, dupa dejudecarea Prea onoratului sinodu protopopescu, credu câ dupaespu-nerea îndemnului bunu ce m'a condusu la tienerea acelora, si Prea onoratalu sinodu va afla complacerea sa si va a-duce unu conclusu de a-se urma tot astfeliu, pentrucâ eu credu si sum convinsu cumca numai astfeliu vom potea ajunge la faptulu de a face pe toti invetiatorii desteri in cele şcolare.

3. De dupa esaminele tienute in anulu trecutu am ondre a raporta Prea onoratului sinodu protopopescu, cumcâ sporiulu peste tot a fost bunu, cu esceptiunea esamenului invetiatoriului dÎD Sarci'a-romaaa, care a fost insuficienta.

Âmintescu eu lauda la acestu Wcu pe invetiatorii, earii au reportatu sporiu distinsu, acei'a invetiatori sunt: Iuliu Vui 'a si Nicolau Popovici din B.-Comlosiu; Iuhu Barbulescu si Iulian'a Prohabu din Checi'a-romana; Petru Avramutiu din Toraculu-mare; Iosifu Anuica din Ianca-hidu; P«tru Terentiu din Pustinisiu; si betranulu învetia-toriu Moise Magda din Eeie'a-romana.

Fie acesta distinctiune unu indemnu pentru cei mai putienu sirguinciosi, spre a-i inpintenâ la studiu pentru cualificatiunea loru proprie si conscentiositate in împlini­rea frumdsei loru chiemâri.

Ceea ce am observatu la unii invetiatori in scalele loru este, câ de si si-au datu multa silintia si au pro-putu multu materialu, densii au desconsiderata partea prac­tica din vieti'a eleviloru, si asia multu materialu au pro­pusa fara folosu practicu, care reu provine din lips'a de metodu si din lips'a cartiloru metodice.

Observandu eu acest'a m'am silitu câ se delaturua-ceste scăderi, si in contielegere cu stimaţii invetiatori am concMematu conferintiele tractuale practice cu scopu pre­cum am amintita, de a invetiâ invetiatorii mai putienu cualificati dela cei mai desteri metodulu, pentraca nu vo-eamu se lasu, câ fie-care invetiatoriu dupa pregătirile sale theoretice se-si formeze metodu si sistemu dupa plăcu, si aceea ce odată a apucatu se-si insusiesca careva, fie bunu, fie reu, se aplice in credintia, ca asia si nu altmintrea este bine.

Este adeveratu ca in scoTa poporala nu au se se propună numai lucruri practice pentru vietia. O parte buna cum sunt si lectiunile din esercitiele gramaticale au me­nirea numai a ageri memori'a si a desvoltâ judecat'a. In forma inse precum am vediutu ca se predau de unii in­vetiatori, mi se pare ca nu se ajunge scopulu.

Materialulu ce au se-lu propună invetiatorii este cu­prinsa pe larga în planulu de invetiamentu. Ei inse abia ajungă cu acestu materialu vasta pana Ia anulu alu TV-a siltt alu V-a si numai cei mai desteri dintre invetiatori a-jrjngn la anulu alu YI-a, din caus'a marei cuantitâti pres­crise pentru anii primi de sc<51a, si din causa ca unii in­vetiatori nu sunt in stare a reduce partea neesentiala din acelu materialu, si a-se ocupă mai multu cu cea esenţiala ai de folosu practicu.

Dorinti'a barbatiloru de scola este, ca invetiatorii se propună bine tdte obiectele de invetiamentu si in ceea ce privesce limb'a materna invetiatorii se scie nu numai ma­terialulu ce au se-lu percurga in fie-care anu, ci si me­todulu, câ astfeliu elevii se scie dupa ce iesu din scdla a compune bine in forma adeverata epistole, adeverintie, cuietantie, contracte si altele.

Acestea le-am espusu Prea onoratului sinodu proto-popescu cu scopu, ca se-mi dati indegetari pentru refor­marea scdleloru in folosulu invetiamentului de o parte, era de alta parte si Dvdstra se conlucraţi din tdte pote­rile pentru ameliorarea invetiamentului peste tot, pentru-câ numai astfeliu vom potea ajung3 la scopulu ce-lu ur-marimu si resultatele vor fi satisfacatdre si binecuventate pentru noi si următorii nostrii.

4. Am mai observatu si aceea, ca in acestu inspec-toraţu nu se prea pune mare pondu pe cântările biseri-cesci, si cântarea se propune fara succesulu doritu. Din acesta causa nu este de mirare, ca in acele locuri cântă­rile sunt false si fara armonia. Vorbescu in generala, si esceptiunile sunt de leudatu.

Domniloru si fratiloru! Traimu intr'o epoca, in ca-rea se face emulatiuni in cântări prin coruri vocale, si-mi nenu de datorintia a atrage atenţiunea Prea onoratului si­nodu protopopescu asupra acestei împrejurări, — si ve rogu cu staruintia, ca se fiti insufletiti pentru lăţirea co-

I ruriloru vocale respective a reuniuniloru de cantu cu atât mai vertosu, pentrucà avem datorintia morala, ca binele si frumosulu se-lu impreunamu la olalta, si prin aceea se redicamu cultulu divinu si moralitatea publica.

< 5. Datorinti'a Prea onoratului sinodu protopopesea s este, câ se aiba in vedere totdóun'a interesulu de scóla, 5 — pentrucà scóTa e3te lumiu'a din comuna, prin urmare Ì interesulu de scóla are in vedere pe părinţi, pe organele < administrative si pe invetiatori. Ì Părinţii dèca vedu ca dupa anii de frecuentatiune a l scólei pruncii loru nu se alega mai cu nimica, si pruneii

Îloru nu au nici unu folosu de scóla, considera scól'a de o sarcina, de earea cérca a-se scapa prin indolintia. In mare parte inse nefrecuentarea scólei provine din caus'a sera-ciei, càci sunt multi părinţi, carii in timpulu de orna n'au cu ce se-si imbrace pruncii spre a-i trimite la scóla, èra

j desprimavarandu-se, pe cei mai marisiori ori ii-trimeto i servitori, ori ii-folosescu in neajunsurile loru economice, \ ori in fine ii-trimitu la lucru câ dileri. I Si fatia de elevii seraci avem datorintia morala se { ne iagrijimu ale face posibila frecuentatiunea scolara de i érna, atragu dara atenţiunea Prea onoratului sinodu pro-s topopescu si asapra acestei impregiurari. I 6. Organele administrative in acestu inspectoratu mai . pretutindenea si-facu datori'a, esceptiune facu comunele \ B.-Comlosiu, Checi'a-romana si Valcaniu, ca in privinti'a | solvirei salarieloru invetiatoresci sunt forte desu in res-\ tantie, si me constrengu a-me adresa catra inspectoratulu £ regescu de scóle spre a intreveni pentru incassarea acelora. \ 7. Invetiatorii ori sunt, ori nu sunt destulu de bine < salarisati, ei trebue se-si faca datorinti'a. In anulu trecufai ţ sa luatu conclusu, ca preotimea si celelalte organe admi-\ nistrative se staruiésaa pentru ameliorarea salarieloru in-i vetia, toresci, precum inse se vede si salariele invetiatoresci > stau in strensa legatura cu cualificatiunea acelor'a, pentru l aceea in privinti'a acesta forte putienu s'a potutu face.

Sustienu si acuma cumcà este lipsa ca invetiatorii '/ se fie bine salarisati. si recomandu de nou in atenţiunea i onoratei preotimi si a celoralalte organe administrative im-l bunatatirea stării materiale a invetiatoriloru nostrii. ţ Din cele espuse de pana aci Prea onoratulu sinodu | protopopescu si-va potea face o icòna chiara despre sta­li rea, in care se afla scólele nòstre din acestu inspectoratu l si credu ca mi-am facutu datoria deseoperindu resultatele i imbucuratóre si totodată si defectele din scóla, spre a-se i potea aduce cu puteri unite saDarea bóleloru, de cari sun-l temu bântuiţi. > Dela inspectoratalu de scóle alu Nadlacului nu am l primitu nici unu raportu despre starea invetiamentului din \ comunele tractului nostru : Beb'a-vechia, Cianadulu-ser-Ì bescu si Igrisiu. < Terminandu eu raportulu lu-recomandu inca odată > deosebitei atenţiuni a Prea onoratului sinodu protopopescu i si-lu rogu câ pe bas'a materialului produsu se binevoiţi a < formulă concluse, cari se aiba cele mai binefacatóre urmări, s In fine rogu pe Prea onoratulu sinodu protopopescu l se-mi voteze si pe anulu 1888 unu pausialu pentru can-

celari'a protopopesea. ^ B.-Comlosiu, 3/15. Martin 1888. ţ Paul Tempea, m. p. ( vicariu si adm. protopopescu.

ţ, Acestu interesanta sivalorosu reportu, dupa ce s'au i ascultatu cu viu interesu, s'a predatu unei comisiuni spre l studiare ; eonstatatore din Domnii : Suetoniu Petroviei, > George Balanu, Iuliu Vuia si Iuliu Barbulescu. < In fine Bev. Don Suetoniu Petrovieiu a interpelata l presidiulu : ;: 1. ca din ce motive nu s'a făcuta in raportu amin-

lire despre activitatea epitropiei protterale si in specialii despre administrarea fondatiunei gtipendiare Cristofor ScWflmann ?

2. are on. sinodu protteralu de cugeta apune finitu abusuriloru comise cu administrarea fundatiunei si stipen-dierea teneriloru?

Severendissimulu Domnu preside respundiendu ime­diata si-a esprimata regretele sale pentru starea anor­mala a acestei cause, descoperindu sinodului ca Prea On. DSa nici cand n'a fosta intrebatu de epitropi'a protterala si Venerabilele autorităţi mai înalte, si prin urmare nu gre nici o cunoscintia de sortea fondatinnei din cestiune.

Interpelantele s'a dechieratu multiumitu cu respun-suîu primi tu, sinodulu a enunciatu urmatoriulu conclusa meritorialu:

considerandu ca prin literele fondationali ale ferici­tului Cristofor Schiffmann sinodulu protopresviteral e pusu de esecutoru si representante alu acestei fondatiuni, si reg-retandu ca respectivele dispusetiuni ale fericitului fonda-toru nu s'au respectatu pana acum, roga pre Venecabiîulu Consistoriu ca in viitoriu se nu se mai conceda atsri abu-snri si anormalităţi; sustienendu-si sinodulu dreptulu seu garantata prin literele fondationali.

In fine fiindu pertractate tote obiectele din prog­rama Reverendissimulu Domnu preside multiumindu mem-briloru sinodali, a dechieratu sinodulu de inchisu.

Se speramu ca Venerabilulu Consistoriu va dispune cele necesare in meritulu administrara íondatiunei si a stipendiarei teneriloru, si au va concede cá si in viitoriu se depindă totulu déla ambiţiunea si capritiulu unora in-dividi.

Ne-am departatu déla acestu sinodu cu cele mai dulci impresiuni, si nutrimu legitima sperantia ca comi-sinnea însărcinata eu studiarea valorosului raporta si-va face la rondulu seu datoria desfasiurandu si apretiandu vederile demnului siefa alu tractului.

B.-Comlosiu, 14. Martie 1888. luliu Vuia,

notariu si membra sinodalu.

XD i "v e r s e . * Comitetulu reutiiunei femeiloru romane din

Aradu si provincia s'a intrunitu Mercuri'a treeuta in sie-dintia, sì a resolvitu mai multe afaceri curente ale reu-Binnei.

* Focuri mari. Abia scapati de spaim'a apeloru, cari au esundatu in mai multe parti, sand septenrenja trecuta veni scirea, ca focuri mari au pustiita mulţime de case in cincia rase din tiéra si anume, in : Ciab'a, Timisióra, Chichinda, Berzencze si Mezo-Berény. Au arsu in tòte aceste orasie strade intregi, si daunele causate de focu sunt forte mari.

f Necrologu. Părintele I o a n u P o p o v i c i u din F Varsiandu, Luni in 14/26 1. c. a indurata o grea încercare, perdiendu-si scumpa soeia, care dupa împărtăşirea cu stele sacramente, si-a data nobilulu ei sufleta in manile creatoriului, laaandu in celu mai profundu doliu pe iubitulu ei sociu, 3 orfani, pe neconsolabiluln ei tata, frate si 2 surori.

Osamintele defunctei s'au transportata la locuia de odichna Marti in 15/27, cand ceremoniile funebrale s'au oficiata de eatra 6 preoţi si 4 invetiatori in frunte cu părintele pontificante Dlu Constantinu Popoviciu din Com-îosiu, care la fine a rostita o cuventare bine potrivita, istorisindu faptele morale — demne de imitata — ale

, repausatei, prin care a storsu lacremi din ochii celoru

presenti, amintindu ca fericit'a a parasita acesta lume plina de amaratiune in cea mai frumdsa versta a vieţii de 31 ani ; éra căsătorita a fosta nnmai de 14 ani.

Fie-i tierina usidra, si memori'a binecuvântata ! G. D.

C o n c u r s e * In urm'a ordinatiunei Venerabilului Consistoriu gr.

or. oradanu dtto 29. Ianuariu a. c. Nr. 22. A) pentru de-plinirea postului alu doilea preotieseu sistemisatu in co-mun'a S. Miclausiulu romana, protopresv. Tincei, se es-crie concursu pe langa jumetate din intregulu beneficiu parochialu ce consta din pamentu, biru, stole si alte acci-dentii pretiuite la olalta in 800 fi. v. a.

Competenţii vor avé a dovedi cualificatiune pentru parochiile de clas'a L, éra recursurile adresate comitetului parochialu, vor fi de a se tramite subscrisului protopres-viteru ir Kôrôs-Jenô per M.-Telegd, in termina de 30 dile delà prim'a publicare

Inei;, 6/18. Martie 1888. Pentru Comitetulu parochialu.

losif Vess'a, m. p. protopresv. Tincei.

—•— Pentru deplinirea veduvitei parochii de class'a a trei'a

din Veresmortii, in protopresviteratulu Lipovei, se escrie concursă cu terminu de 30 dile delà I-a publicare.

Emolumintele sunt: un'a sesiune paroehiala parte pamentu aratoriu, parte fênatiu ; unu platiu parochialu in-travilanu de 1600°a; birulu si stolele usuate delà 60 de numere.

Delà recurenţi se cere câ recursele instruate conform statutului organica si regulamentului pentru parochii se-le adreseze pana la terminulu susu indicatu-subscrisului protopresviteru.

Recurenţii sunt poftiţi a se présenta in vre-o Dumi­neca séu serbatore in sant'a biserica din Veresmortu, spre a-si arata desteritatea in cantu si rituale.

Veresmorta in 22. Febraariu 1888. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : VOICTJ HAMSEA, m. p. protop. —•—

In urmarea ordinatiunei Consistoriale dto 11/23. Fe­bruarie 1888. Nrii 233—566 devenindu staţiunea inve-tiatorésca gr. or. inferidra din Iglisiu, (Egres) Comitatulu Torontalu, Protopresviteratulu B.-Comloaiu in vacantia, pentru deplinirea acestui posta se escrie „Coneursu" pe langa urmatdrele emoluminte:

1) In bani gafa 200 fi. v. a. 2) 40 chible grêu 3) Cortelu liberu cu 2 încăperi acomodate si gradin'a delà acelu cortelu.

Delà recurenţi se recere a vré cualificatiunea rece-ruta Conform statutului organicu si Testimoniu de limb'a magiara, se scie definitivu pe langa limb'a materna si lim-bele magiara si germana; se aiba cunoscintia in instruarea si conducerea corului vocalu.

Aspiranţii la acestu posta, au a-si trimite recursele loru adresate Comitet, par. gr. or. ort. din Igrisiu (Egres) etului Torontalu Multa On. Dnu Teodora Popoviciu, Ins-pectoru scolariu in Sieitinu cotul Ceanad pana la 27. Martie (8. Aprilie) a. c. ér pana atunci a-se présenta in st. Biserica spre a-si aretâ desteritatea in cântare si tipieu.

Data din siediati'a corn. par. tienuta in 27. Februa­rie (10. Martie) 1888.

Filipu Mind'a, m. p. près, comit.

Cu învoirea mea: TEODORU POPOVICIU, m.p. insp. scl.