Anulu IX. — Nr. 58. Budapesta, domineca in 28 iuliu/9 augustu 1 8 7 £ .fise de dóue ori in septemanâ : J o l - a si D o m l n e o ' s ; éra candu va pretinde im-jortanti'a materieloru, va esi de trei séu

de patru ori in septemanâ.

Pretiulu de prenumerat iune . pentru Austria:

jpsinu intregu 8 fl. v. a diumetate de anu 4 fl. v. a. put rari a 2 fl. v. a

pentru Bomania sl i tra ineUte: , anu intregu 12 fl. v. a. „diumetate de anu 6 fl. v. a.

PrenumeratiuHi se facu la toti dd. oort-s pundinti ai noştri, si de a dreptulu la Be daotiune S t a ţ i o n » g r a » i e N r . , 2 , und-5 out a se adresa si corespnndintiele, oe pri­mescu Bedactinnea, administratinbea séu ipeditur'a ; oâte vor fi ne£rancate,nu se vor orimî, éra cele anonime nu se vor publica

Pentru a n u n o i e si alte oomunioatiuni de • interesu privatu — se respunde câte 7 or. pe linia; repetirile se faOu cu pretin sca-fiiutn. Pretiulu timbrului e i t e SO er. pen-

trn.nna data se antecipa.

Budapesta in 8 a u g u s t u n . 1874 . Cu n u m e r u l u d e a s t a d i a l u fó i e i n ó s t r e

incheiámu r e p o r t u r i l e d e s p r e s i e d i n t i e l e Ca­lei r e p r e s e n t a n t i l o r u a Dietei u n g u r e s c i ; si indu câ , pre c u m a r e t ä m u m a i l a v a l e , p r e -•arările OBtili, ce s e facu i n C»ş 'a de s u s u wntru l e g e a e l e c t o r a l e , n i dedera c a u s a d e a ratrerumpe p u b l i c a r e a i n c e p u t a a l e g i i n o v e -arie e l e c t o r a l i , —- v o m m a i a v é a no ocupa âtu-va d e d e s b a t e r i l e d i n Cas'a d e s u s u , a p o i rom dá in data u r m a r e a l t o r u p u b l i c a t i u n i e m a r e i n t e r e s u , ce de m u l t u aBtépta Bé v i n a t rondu. —

Esceleti'a sa , p a r ; n t e l e m e t r o p o l i t u a l u Dostru Procopiu, n o u a lesu lu Patriarchu de }arlovet iu, s e afla d e c â t e v a d i l e i n Viena, xlastandu e c l a r a r e a s i t u a t i u n e i . I n to tu c a ş u l u iremane-poimane l u - a s t e p t i m u a ic i in capi ta-'a Ungariei, u n d e m u l t e c a u s e d e u r g i n t i a a u iii p u s e la ca le . —

Dupa r e p o r t u r i l e ce n i stau pe mésa d i n ártile d e d i o s u , i n m o m e n t u p r e l a n g a cau-'a m e t r o p o l í e i n ó s t r e d i n Sibiiu, c e s e crede Ieste se d e v i n ă v e d u v i t a — a t â t u d e pro

step tä te , adunarea generale a attociatiunei rantilvane, ce p o i m a n e se i n t r u n e s c e i n éva, absórbe m a i p e s t e t o t u a t e n ţ i u n e a p u ­

bica l a Romani. Noi — n u p o t e m u d e c â t u s é b u o u r ä m u d i n a n i m a p e n t r u a c e s t a v i u a

•teresare a i n t i e l i g i n t i e i nós tre de acésta dunăre, c a r e a este u n u m o m e n t u de v i é t i a Iraordenaria a n a t i u n a l i t a t o i n ó s t r e , s i c a r e emai d e a c e e a t r e b u e se fie d e m n u de no i .

Sperâmu ca decursulu adunăr i i v a co-•punde p e d e p l i n u ; a s t e p t ă r i l o r u c o m u n e s i t acésta d u l c e s p e r a n t i a , s p l u t â m u cordia l ­

itate pre t o t i ce i a d n n a t i '. —

Budapesta, in 8 aug . n. 1 8 7 4 . Adunarea nat ionale francesa s'a

jforogatu, p r e cum amin t i r amu in n ru lu cedinte, mercur i in 5 ; pa r l i amen tu lu ljliai~-ie«, vineri iu 7-ai»ff»6t«^C!e»t'8r

îasatu t i é r ' a regu la ta , iii p a c e ; ceea — satu p r e a sa în confusiune c a o t e c a ;

ntru câ maior i ta te i i n t n g a n t i l o r u , ce a d ispune de ea, in tunerecu si tu l -

dralu li t r e b u e . — Alte sciri de interesu n 'avemu din

înotate , — déca cumva n ' am vré sé lintimu si noi de nou, despre faimele

Suportate de unele diar ia , cumca in t re reia si România ser iosminte este sé orumpa celu mai ageru conflictu, pen-< dreptulu de a inchîeia t r a c t a t e de oerciu cu s t r a ine ta t ea , care d r e p t u oania lu -pre t inde mort is iu si absolutu, ^omulu morbosu" din S tambulu lu -de-

ér mort is iu , si — in care causa terile mar i une le a r fi p e n t r u România , ele pentru Turcia.

P a r t e a cea mai in te resan te in lucru ite, câ resolut iunea si firmitatea t i enu-i guverniului romanu se splica dintr 'o

ntia, ce se crede cumca a r essiste in-i România, Serbia si Montenegru, in

privintia dejá se facu to tu feliulu jconiepture, si de unde se deduce , câ ţconflictulu póté s é mérga pan' la tur-

area păcii in Oriente si la deschiderea ar a Cestiunei orientali. Noi — mar -»imu, câ — n u n e t e m e m u d e n e m i c u , afara do ra de aceea, câ România

Ta lasă amăgi t ă de care-va p a t r o n u i si — va cede d in d rep tu lu seu.

Mercuri-a t recu ta si-deschise ses-nea de estu a n u — Dieta Croata in jabia; da r domni i noşt r i si cu foile I, nu sciu si nu p r e vedu nici u n u b i -jcăci nu se po tu familiárisa cu o Die-[de spiritu na t ionale nemagiaru. Se

deci cu amaru , câ — din acésta , a s t a da ta a pe r i tu ori-ce o p o B i t i u -

\mniUica! Vai , v a i 1! tEste unu parliamentu trunchiata*

crie »Reform* si apoi c o n t i n u a : ace g o l e in a lu câ ro ra medi locu se i adunaţi in t r ' unu g h e m u — t o t u i deputaţi, cari si in Budapes ta ocupa

lu Casei representa t ive , si despre Ipropriamente nime nu scie, c â — Ore

ei s\̂ t ienu de g u v e r n u séu de oposi t i '; Cumca unu astfeliu de principiu — pre une 8 A h ! da r in Croat i ' a cali tatea lo ru n i l a n S a a c e e a c â n u e 8 t e n i c i l o g i c u ' n i o i m o r a I e > j i u - I • i. , • j i nu póté avé nici o legătura logica cu o lege e d á b i a ; acolo ei sun t mameluoi ai \ , \ , 5 . r- „„„ . „»„ a i f. , ' . . . . . í electorala, e unu ce pré tirescu; precum s a si par ţ i t ' a na t iona le , funcţionari guvernial i | demustratu mai susu. popi si a d v o c a ţ i , câ ro ru li vine b i m ) In nóu'a lege electorala s'au santionatu a p ro tege p r e guvern iu . " i deci prin primirea §-ului 12 p . 5, dóue prin-

É t a , cummamelucu lu mag ia ru ved« | c}Pio censulu; 2). împlinirea unei anumite detorintie pohttce, adecă solvirea de dare, paiulu iu ochii vecinului seu!

De a l tmin t r e Diet'a Croata imVadeV veru este cam impedecata in funcţiunea sa l ibera, p r in aceea adecă, câci domnii miniş t r i magiar i dificulfca propuneri le guvern iu lu i na t ionale pen t ru ea. —

Vooe din provincia, asupra novelei eleptorali unguresci.

Carasiu, in l . augustu n. 1874. Intre detorintiel cetatieniloru câtra

statu e un'a din cele mai principali: solvirea dări i ; — mâcar câ detorinti'a de aperare a tierei, dupa tote momentele caracteristice ale ei, pre valódia.

Intre drepturile politice principali ale cetatieniloru se numera la primula locu — dreptulu de alegere pentru legelatiune.

Dara intre detorinti'a de a solvi darea si intre dreptulu de a alege pentru Dieta nu essiste nici o legătura mai de aprópe directa, ca s i poti dupa regulele logicei dice, câ — déca cineva nu solvesce darea, nici sé nu vo-tedie; tocmai pentru câ detorintiele cetatieni­loru câtra statu sunt mai multe, si pentru câ — dupa mintea sanetósa, satisfacerea aceloru — dupa potinti'a seu calificatiunoa subiep-tului, conditiunedia îndreptăţirea politica a subieptului, apoi si drepturile cetatieniloru in statu inca sunt mai multe si pentru ca in fine nici o detorintia anumita nu corespunde unui dreptu anumitu si vice-versa, nici unu dreptu anumitu nu impune o detorintia anumita — a^Qlntminte, oi -^^yKlL^^IS&^MSfiMteat tölte prîn na tu r^ îo fu se sustîenu de tote, conformu posibilităţii si necesităţii momen­tane

Sé presupuneam insa, câ detorinti'a de a solvi darea, si déca nu corespunde, totuşi eciparédia dreptulu de alegere, si asiá sé le punemu pentru unu momentu in legătura mutua, directa. In acestu casu — e dreptu. câ cetatienulu, care nu-si impliuesce detori'a de dare, se nu se bucure nici de dreptulu de ale­gere ; e justu ca numai acel'a sa essercedie dreptulu, carele si-implinesce si detorinti'a ; e cu cale ca acel'a, carele e in restantia cu împlinirea detorintiei se fia in restantia sl cu dreptulu de alegere.

Censulu — e unu ce nedroptu — la alegere ; pentru câ dupa logica, nu este uni-c'a detorintia, uniculu — ba nici celu mai de frunte sorginte alu dreptului.

S'a introdusu insa din presumtiunea, că acelu cetatianu, carele platesce dare mai mare, adecă e mai avu tu, corespunde orde-narmente si durabilminte — mai multu pos-tulateloru de cetatîenia, de câtu celu mai se-racu ; pentru câ averea lu-lóga cu mai poterice legature de statu, si interesele lui aducu cu sine ca sé se înteresedie mai multu pentru sus­tienerea statului, de câtu seraculu, carele prin căderea statului nu are sé pérda nimic'a seu forte putienu.

Este aci logic'a si moral'a materialisti-loru, cari astadi sunt de asupra si — judeca totu numai dupa sine.

Destulu câ — censulu presupune cum câ aceia, cari solvescu dare mai mare, sunt mai buni, adecă mai securi cetatieni, de câtu cari solvescu dare mai mica. Prin urmare nu­mai celoru d'autaiu este ca sé se acorde drep­tulu de alegere.

Aci o pipăibile nedreptatea si falsitatea principiului; dar principiulu asia cum e, s'a adoptatu de câtra legelatiune, si j>re bas'a acelui'a s'a fostu adusu legea electorala din an. 1848.

Corigendu-se — si precisandu-se acuma legea acést'a, prin primirea §-ului 12, p. 5, s'a adoptatu in legea elctorala câtra acelu principiu, inca unulu nou, asemenea nedreptu si falsu, adecă censulu si respective dreptulu electorale s'a adnsu in legătura cu împlini­rea detorintiei de a solvi darea, resp. s'a oonditionatu prin acést'a, si s'a disu: numai aceVa are dreptu de alegere, care si-a platitu porţiunea de dare.

Acestu nou principiu presupune, câ nu­mai acel'a e cetatianu bunu, care si-impli-nesce detorinti'a de a solvi darea si asia solvirea de dare o face de suprem'a vertute cetatienSsca-patriotica.

prin atribuirea unei valori si normarea unei legatare — nenaturali.

Astfeliu statului nostru publicu polîticu de dreptu, s'au datu base false si nenaturali; astfeliu domnii magiari de la potere compro-mitu patri'a si o slabescu!

Dar Bé vedemu acuma, cum se potri-vescu acele dóue principia dessiuchiate in un'a si aceea-si lege ?

Dicemu fora tóta essitarea : nu se potri-veBcu de feliu; pentru că dupa principiulu de censu, cei mai avuţi sunt cetatienii câror'a li se acorda dreptulu electoralu; éra dupa prin­cipiulu împlinirii unei anumite detorintie politice — numai acelor'a se póté acorda dreptulu de alegere, cari si-au implinitu respectiv'a detorintia.

Unu principiu paralisódia pre celalaltu. Câci — seu sunt buni cetatieni, cari posiedu avere corespundiatoria censului, séu sunt buni cetatieni cari si-implinescu detorinti'a de a solvi darea.

Déca pentru aducerea unei legi s'a adoptatu unu principiu, acelu principiu tre­buie tienutu cu consecinti'a cea mai stricta in intrég'a lege. De aceea, déca in nóu'a lege electorala s'a adoptatu principiulu de împli­nire a detorintieloru politice, atunci acestu principiu trebuia estinsu preste toti ceta­tienii, cari si-implinescu detorintiele politice, fora a se sustiené numai censulu specialminte. Sustienerea censului de dare in bani, e in contradiceraa cea mai batatoria la ochi — 1: cu detorinti'a superióra de apărare a patriei; 2, cu spiritulu nóuei legi aduse pre b*s'a principial ai de împlinire a detorintieloru politice.

Asia dupa raţiunea legelatorica — s éu ar fi trebuitu se se pastredie numai si numai principiulu de censu, adoptatu simplu in le­gea din 1848, séu déca acuma s'a adoptatu principiulu de împlinire a detorintieloru politice, ar fi trebuitu ori cum stersu censulu si reconoscute tote meritele si detorintiele, relative la conceptulu de cetatianu liberu alu statului liberu.

Aci logic'a este nedispensabile, si absur-dulu, întocmai casi nedreptatea legii magiare — striga la ceriu ! Unu juristu.

Budapesta, in 8 aug. n. {Baderanii magiare domneşti.) Én s'au-

dimu, ce bine informaţi si dreptu judecători — sunt domnii noştri si scriblerii loru. D'ar —nime se nu rida in hobote, ca sé nu se mania mogici'a suverana.'

„Reform* cea magiara, informata de unu preotu serbescu, carele mai de multe ori i face vediuta, scrie negru pe albu acestea:

„Indaru se opintesce „Zastawa" a face pre Zvaeicovictu serbu, câci elu totu este ro­manu, romanu adeveratu, si numele lui ori­ginale nici n'a fost Ivacicovicin, ci — Iva-nescu**)

„In dieces'a de Aradu nici candu n'a fost episcepu de naţionalitate serba; câci in-teliginti'a romana de acolo pururia s'a ingri-gitu, ca sé fie romanu. De la acestu privilegiu nici o data nu s'au abatutu."**)

„Póte-se intipui, ca Romanii cari de candu e lumea s'au portatu cu cea mai mare antipatia catra şerbi, sé fie alesu episcopu serbu — in contra romanului Popasu ?— Nu. Ivacicovicin, pana a nu fi consacratu de epi­scopu, a trebuitu sé se purifice naintea cre-dintiosiloru sei, dovedindu câ se trage dîn părinţi romani. Numai asiá a pusu elu pre capu mitr'a opiscopésca." —

Éca o mica dar eclatante proba despre priceperea, bunavointi'a BÎ chiar onorabili ta-tea uneloru foi magiare domnesci !

Câte cuvinte, idei si afirmatiuni, totu atâtea absurdităţi si mintiuni gróse 1

Sî aceşti omeni pretindu a fi chiamati sé ne stepanésca si sé conducă si fericésca t ié r ' a ! !

Ei, dar inca iu nrulu seu de astadi ce mogicii publica aceasi dragalasia de ea „Reform," — si acelea numa i multu de ia 'au­tor u serbu, ci.— de la unu Romanii. Eâigen-" 3

til'a fóia, nu cutódia sé-si verse miserabira 1

anima si sé-si arete stupidulu sufletu sub propri'a firma, ci - recurge candu la masc'a de serbu, candu de romanu.

Pfui, ruşine se vi fie, domniloru de la , ,ReformDespre articlulü ' oW astadi — in nrulu viitoriu. — * .;i'> !<"!<;• ;

Budapesta, in 7 augus tu n. 1874.

Din ne-asteptatuluincidinte, câ labeerii noştri cei mari, la legelatorii născuţi ai tie­rei, se incerca o agitaţiune apriga, a nume in contra §-lui,5 din novel'a electorale, oare § statoresce censulu pentru Transilvania ca o dare directa de 8 fl. 40. subtragendu insa • darea dupa castigulu personale si adaosele pentru dessarcinarea -pamentului, se inoeroâ agitaţiunea prin colindări si informări perso­nali si prin împărţirea de pamflete, ce tindu a dovedi, câ acelu censu este pré micu, incâtu • descinde mai pon' la proletari atu si la sufra-giulu universale, si câ - prin intr»|ţu££fBa ^ legale a aceluia, „Transilvania este perduta pentru naţiunea magiara f — din acestu inci-dinte — dicemu, ni se dede ocasiune a vedé manifestatiuni—de altmintrelea ne-âstep-tate, pentru d'a ne convinge, câtu de bine conoscu guv ernementalii noştri cu totu cu pre-s'a loru — adeverulu!

Crediendu adecă aceştia, câ prin reacti-uneaCasei de susu s'ar periclita votarea novelei electorali asia cum a esitu ea din Camera, si c i astfeliu s'ar poté blama guverniulu, se 6uful-~ care cu toţii si începură a ' eaparóta-:pnr-Mariele-loru dinastii noştri ruginiţi din (Cas'a de susu, si a li spune, câ—acelu censu de 8 fl, 40 er. nu e Zweru micu; câ acel'a este : múltú mai mare, decâtu celu din Ungaria, si vcâ pen- ' tru solvirea acelui-a intr'adeveru se recere posessiune de 30—40 de jugere de pamentu cultivabilu, pre candu în Ungaria tocmai pâr­tile cu pamenturi mai slabe au dreptulu de alegere dupa câte 8 jugere si inca numai do câte 1200 stangeni pătraţi.

Ba inca mai mul tu; la acosta ocasiune domnii deakisti ai noştri — sl aceea reconos-cura espresu, câ agerimea, veninulu ce este sé se mai adaugă acelui §, nu póté ü indrep-tatu de câtu in contra Romaniloru l (A se vede „P.Lloyd* de ieri si alte foi.

Acést'a si atât'a ni-au trebuitu. Este cea mai deplina justificare a imputaţiuniloru ce am facutu in acesta privintia domniloru magiari — in Dieta si m„Albina* este recu-nóscerea unui adeveru mare prin acei-a, cari pona aci pururia l'au negatu; este o satis-factiune eclatante consciintiei nóstre !

Veni-va timpulu, si — noi credemu câ elu nici nu mai e pré departe, candu domnii magiari, constrinsi de nevoile proprieloru loru pecate, tote vor reoonósce de pro înte­meiate, câte noi astadi le imputămu, dar pentru cari pona acuma inca nu au pricepere.

*) NB. Famili'a — astadi atâtu de numero sa si latita, se trage din G o r u i a in Carasiu si acolo s'a scrisu si si astadi se scrie „Ivascu." Red. „Alb."

**) Déca ar fi intrebat'o cine-va pre inteligmti'a romana, séu déca intr'adeveru ar fi avutu acelu privi­legiu mai nainte de anulu 1833 ! Seraca lume; ce raru lucru erá pana aci — unu episcopu romanu in dicesele romane 1 — Red. „Alb."

Intr'aceea, precandu noi scriemu acestea, comisiunea de dreptu a casei de susu deja fa­cu ceea-ce noi nu cuteaamu] sé supuneam, câ ar fi in stare sé faca. Ea intr'adeveru a modificatu §. 5 dupa propunerea ce făcuse in Cas'a de diosu b. Gabriel Kemény, adecă a primitu censulu de 8 fl. 40 or. cu eschiderea din computare nu numai a dării de câştiga personale si a adausului pentru dessarcinarea pamentului, ci sl a adausului mai tardiu la darea directa ! Catra acést'a a mâi stersu B1 dreptulu comuneloru de participare la ale­geri prin representanti dupa fumuri, unu! dreptu garantatu prin legea de la 1848, des­pre care se dice câ — nu se modifica, ci nu­mai se splica si sistemisodîa !*)

*) Astfeliu, déca Cas'a magnatiloru ar primi propunerea Comisiunei sale de dreptu si ar fi in stare.

Prin aceat'a domnii magnaţi din Domi­t iane »11 dpredit», ,ci — nu ror se se impace, in Taci eu poporulu ai — nici ca dreptatea; ei nu pricepu, nu potu sé pricep» genulu si so-cietatea omenóaoa astfeliu, decâtu — înjugata oapritiului stupidu alu loru!

Dar — tote ea tote, numai de n'ar fi tocmai comisiunea justitiaria a Casei; acést'a insa arunca o umbra atâtu de négra si urita asupra sen ţiului, cugetului si respectului de dreptu alu magnatiloru respectivi, incâtu acesta sooietate eu aceşti domni—Dieu la unu Dieu, trebue aâ se impara omului cultu mai sălbateca ai noaeeura, de câtu — codrii si pustietăţile, locuite numai de fere !

Si apoi esti ómeni vor sé faca din pa­tria nóstra unu statu de dreptu? Esti ómeni sé pórte civiliaatiunea in Oriinte ?! — Ce ironia amara. —

DeBtulu ca acesta modificare essentiale a legii, carea déca s'ar primi deplenulu Casei, ar faae neposibile legea pan' la re adunarea Dietei, — de ocamdata ne constringe a între­rupe publioarea începută a legii,.pana si v«-demu resultatulu. —

In fine oa de o memorabile caracteristica a miSerabilitatei domnesci, mai fie aici amin­titu, c* — fói'a dlui Kecskeméihy Aiirelu, »dem nMagy. Politik**, nu se ruşina a afirma, cumca prin primirea §-lui 5 dupa testur'a sa dia Clas'a dódiogu, Var ereid de a dreptulu egemoni'a Romanilor*, cu Transilvania. Din acosta, caua» buidat'a fóia pledédia' cu tote aeriotiiatea, pentru reatringerea dreptului de alegere alu Romailoru!

Apoi — óre noi calumniâmu pre domnii magiari de barbari?!? óre noi suntem agita­torii contra magiarimei ? ? ?!.

B o d f t p W t Ä , in 4 . augus tu n . 1874."')

A b i a ni sosesce fóia din Oriinte, oare nu a'ar ocupa multu-pucinu de miscamintele spirituali naţionali ale fratiloru noştri Ro-mani-macedoneni, respectivminte despre lup­tele si necasurile loru cu greoii, cari de unu timpu incóoi — în tocmai casi magiarii noş­tri, prin tóté medilócele intrigei, amagirei si violintiei — mergu oblu intru a desnationa-liaâ pe creştinii negreci, si in momentu mai vertosu pe Macedo-romani, pre cari de multu

^ ^ J t e d a t u a-ii considera de dati préda am bitiunei si neaatiului loru nationale.

Áttadi fLe Currier d' Orient" nr. 3562 din Constantinppole, — care démna fóia de opotriva casi „Levant Times,* a deachisu co Ionele aale pentru caus'a Romaniloru asup­riţi de Greoi, — ui aduce o aperare energica a aapiratiuniloru romane din Macedonia, Epiru ai Tesalia, a nume incontra atacuri-loru organului grecescu „Thraki,* care — oa lupulu din fabula, acusa pre Romani de proselitismu nationalu in Turcia, pre candu tóta lumea acía, ca chiar Grecii sunt cari faeu proeelitismu nationale — in tóta lumea.

In Macedonia astadi cert 'a se inverte in prejurulu persónei unui celebru barbatu ro­manu, Apottolu Mărgăriţii, carele — ca unu adeveratu apostolu lucra neobositu pentru instrucţiunea romana a poporului romanu, prin oare conduita a sa a devenitu groz'a Gre­cilor u si obieptu de necurmata persecuţiune alu Fanarului. însuşi Santuluj părinte patriarchu de Conatantinopole nu se sfiesce a denunciâ

, lastepanirea turcósca si a persecuta pre bieţii Romani!

Spaciulu anguatu nu ni permite, a ne ocupa astadata cu de amenuntulu de acesta causa forte interesante; o amintiramu pre-acurtu numai—pentru ca onorabilulu publicu alu nostru sé conósca, cumca Bomanismulu începe a se deştepta sl acolo, unde lumea tn-triga Va tienutu de adormitu totalminte; dar mai vertoau al de aceea amintimu acesta

causa, câci urmarind'o noi de mai multu cu buna atenţiune, asia ni se impare, oâ — păşi­rea cea pana la efrontăria cutesatoria a Gre­cilor u de astadi — in Turcia, casi aici la noi, unde de asemenea tienut'a mai nóua a conce-tatieniloru noştri de acesta naţionalitate este forte batatória la ochi, — stâ intr'o le­gătura atrinsa, unu feliu de nessu causalu, ai — adeverat'a tendintia este, a impedecá cul­tur'a poporaloru, pentru ca remanendu ace­lea intru intunerecu, sé le póta tienó in jugu si sploatá in veci!

Acést'a impare a fi astadi parol'a tutu­roru despotiloru si iiraniioru— pretotindenia in Europa, ai acést'a e, la ce ni este detorin-ti'a a atrage atenţiunea poporului nostru si a credintiosiloru sei conducetori, pentru ca sé conósca, sé judece si — sé se seia orienta si porta facia de inamicii de morte ai binelui comunu. —

bisericei catolice, — mai mare, mai grea fugi in codrii pustii, unde nu ve astópta|alta

a santionacelu mai apriga si frivole afrontu facutu — d'o parte dreptăţii, de alta parte legii din 1848, d e a trei'a parte poporului romanu din Ardélu, si peste totu poporului facia de clasele din fruntea statului, — apoi §. 6, pre care noi lu-publicaramu in testulu legii din aram preeddinte (67,) ar suná intregu astieliu :

s l a acele pârti ale tierii, asupra cărora ae eatinde vigorea, artielului II. alu legii tran-ailvane.de la 1848, au dreptu de alegere, cei-ce jn eonţ unităţile mari ai mice, nesoco-tindu 4şrea din oaaoigulu personale, nice adauaulu pentru deaaarcinarea de pamentu, nici adausurile la darea din oâacigulu perso­nale, nit» adausurile la darea dupa pamentu,

Aforiamepolitioe — modernissme. Marturisimu, câ am datu acestu titlu

acestui articlu, pentru câ ni lipsiâ timpulu d'a cugeta, care altulu ar respunde mai bine — interesant eloru apartiuni, ce avemu se no-tâmu in acesta rubrica.

Martirii politici bisericesci se ivescu — decandu cu er'a noua, ca ciupercile dupa o plóia calda ai manóaa.

In PrussO'Oermania — cine ar mai act spune numele si numerulu episcopiloru si arohiepiscopiloru si altoru prelaţi catolici, cari — cu peptulu deschisu si cu cârgi'a in mana, aruncaudu-se in lupta contra legii si poterii de statu ce restringe libertatea biserioésca, — adecă sciţi, cea papale si episcopale, — cadu viptime poterii, condamnandu-ae la inchiaóre si globe de mii de taleri, fiindu apoi terei ti cu fortia fisica in cutare penitentiariu publieu, ér oflciulu ai venitulu loru seoestrate !

Ei — dar nu numai tiér'a lui Bismark produce martiri bisericesci, oâci nu numai Prusso-Germania are episcopi si archiepiscopi ai cardinali romano-catolici: al tierile pré-naltiatului nostru domnu stepanitoriu au acestu mare meritu, si — tocma aci s'a in-templatu de curendu ceva, pre ce — avemu sé punemu unu acoentu dintre cele mai grave.

Oh, Domne! dar cine nu admira firmita-tea de earacteru seu de credintia si convicţiune — pana sl in contrariulu seu! pana al in lotru ai talbariu!!

Vai, ai cine admira mai multu atare vertute, de câtu chiar cei-ce aentu câ au mai pucina ai câ ar avé trebuintia de — mai multa.

Episcopulu de Lintiu, in Austria do susu, e8ce lent iaa imulu Rudigiér, este in ace­sta privintia unu barbatu, cârui i-a mersu faim'a, câtu tiene Europa. De câte ori a fost elu critiaatu de regime si de organele loru ai dogenitu chiar de monarchulu — pentru tie nut'a sa facia de legile st ordenatiunile sta­tului, ce i se impareau nedrepte si vatematórie de biserica ! Nici câ i pésa.

Elu, infacisiandu se de curendu in mai multe scóle confesionali la essamine, a nume cercetandu acol'a de la cenobiulu Kremsmünster cautá ocaaiune d'a vorbi despre legile confe­sionali in Austria ai despre nedrep catea ace­lora facia de prerogativele ne-alienabili ale bisericei romano-catolice, si fora tóta reserv'a se sprimâ naintea tenerimei scolastece, oâ — „santulu părinte, pontificele din Roma, condam­na acele legi si că este detorintía crestiniloru a U denegd supunerea si ale eombate cu tóté me­dilócele, dm tote poterile."

Mai încolo — naltulu prelatu sé fie vor-bitu sl deapre martiriulu ce suferu episcopii persecutaţi in Prnssía si sé fie terminatu cu o profeţia oâ — al pre densulu in Austria are se-ln ajungă asemenea sórte!

Destulu câ — foile centralistice consti­tuţionali töte râcnescu focu si veninu asupra renitentelui, asupra rebelului in contra legii, ai turburatoriului liniscei publice; ér tribu-nalulu competiute dejá se fie ordenatu trage­rea in judecata a părintelui episcopu de Lin­tiu. Acestui-a insa — nici oâ-i pésa.

Dómne ! Ore noi romanii mai avé-vomu candu-va — ómeni, prelaţi — cu convicţiuni, omeni, prelaţi — de credintia BÍ resolutiune firma ?!

Séu ca — óre mai mare, mai grea se fie I vatemarea catolicismului prin legile confesio

st fia acea vatemare, de câtu este aceea, pre ci rea ni-o fecera nóa Romaniloru, natiunali-tatei nóstre, tuturoru intereseloru celoru mai vtali ale nóstre — evenimentele de la 1867 incocia?

Séu dóra — parin tele Rudigier, sé fie mii patrunsu de nedreptatea, ce ae face biae-ritei bogate si grase, decâtu ai noştri episcopi nîtionali de — sugrumările ce ae facu dea-vdtârii si chiar essistintiei nóitre naţio­n a l i ? !

Séu ce Câ dóra nu vom pofti noi, ca prelaţii noştri sé urme essemplulu călcăto­rului de lege eppu de Lintiu !

Dómne fereace. P u r u numai — convio-titne, credintia si resolutiune firma am dori sé vedemu in Episcopii noştri; — oele lalte arivedé apoi ei, câ — cum le-ar face.

Nu mai pucinu carapteristicu ai instruc-thu esto, firesce pentru cei cu minte si cu anima, de cari — vai ce pucini are timpulu msdernu, — urmatóri'a scire telegra­fic» din Berlinu, despre o epistola ce aemi-ofisial'a „N. D. AUg. Z* o publica, ca tramiaa luj Bismark decâtra lucratorii din Berlinu, cu ocasiunea atentatului de mai de unadi din Kis­singen. Lucratorii incredintiédia pre marele Cancellariu, cumca ai-au propusu ai vor im plini, a resbunâ ori ce a ten tatu a'ar mai face in contra-i din partea clericaliloru, ai adecă: Um glontiu in tontra Ini Bismark, ce nu Par nuneri, vor a resbunâ cu uciderea unui epis­copu; unu glontiu ce Var atinge, vor resbunâ ou uciderea a duoi episcopi; unu glontiu ce — fereace Dómne, i-ar costa viéti'a, vor resbunâ cu uciderea chiar a papei din Roma !

Lucratorii se sprimu, câ — „ei sciu cumca lucra in contra legii; dar — Ddieu li va ierta, câci sl elu este tocmai ca sl ei inamicu aerritoriloTU lui Baal."

Numit'a foia, ce publica acesta minu­nata epistola, se sprime, câ — „acestea sunt contecintiele moralei iesuitiee.*

Bravo Bismark l Dar — noi jurâmu, oâ de multu — multu, dar mai vertoau de candu cu er'a nóua, inaugurata prin devisele : „For-tîa primidia dreptulu* si — „Prin feru ei sânge,* — la noi nici nu ae mai vede ai nici nu ae mai sente, de câtu morala-iesuitica !

Ei bine: ce ar mai dice poterioii, déca politic'» si moral'a lucratoriloru s'ar adopta pretotindenia — ca de resbunare a nedrep-tâtiloru ?!!

1 Si totuşi — condamnandu fora eaitare politic'» si moral'a publicata de „N. D. Alg. Z.* — admirămu pre lucratorii din Berlinu; pentru câ ei aréta fir mi täte si reaolutiune.—

1

Viena, in 30 iuliu n. 1874.*) Suntemu noi una naţiune cu magiarii] (v.) Marele Caetellar, la primirea sa

Bolena in Granada, in diu'a de 26 maiu 1874, vorbindu despre situatiunea patriei sale, des­pre periclele si nocasurile natiunei spaniole, intre altele s'a spritnatu asia:

„Noi dorimu, noi cautâmu libertatea; acést'a este unu principu essentiale, dar forte ' essentiale alu civilisatiunii. Precum omulu seugulariu elu însuşi trebue sé-si conducă viéti'a, fora de care calitate, dreptu si posi­bilitate, omulu n'ar poté sé fie respondietoriu pentru faptele sale, cari fapte lu-redica si apesa totu d'o data: întocmai asia fie-care naţiune trebue si aibe dreptulu d'a dispune ea insasi de sine, pentru ca astfeliu ideile se aprin­dă si ae petrunda prin diferitele peture ale poporului — pana susu in peturele cele mai nalte ale guverniului. De aceea celu mai d'an-taiu principiu ni este libertatea, libertatea d'a ne conduce, d'a dispune noi de noi, pentru noi. Noi am fost, suntemu si vom remané o partita liberale in fiinti'a nóstra."

„Pentru deavoltarea libertăţii, ordinea este o conditiune absolutu neceaaria, căci — unde ordinea lipsesce, hpsesce securitatea, si unde acést'a lipsesce cu ea dispare ori ce li­bertate ! — A ni aaecurá'viéti'a séu essistinti'a, per son'a, famili'a, f ruptele muncei si economiei nóstre, li niecea ai proprietatea nóstra, — acé­st'a este scopulu celu principal», celu mai di-rectu si mai folositoriu — alu societăţii ome-nesci. Déca dvóstre veti vedé, câ aceste bu-

lupta, de câtu cu poterile orbe ale naturei, cari poteri nici odată nu sunt atâtu de nuli tărie, oa ai permanintea dissolutiune a societă- m tii omenesci prin nesecuritate.* ' 4

Aceste cuvinte ale marelui oratore si "| barbatu de statu, — asia credu, ok merita si ni le intiparimu nestergibili in anima, sé la judecâmu si prioepemu bine-bine, se ae pă­trundeam de ele in tóta fiinti'a nóstra — noi cei-ce ne numimu naţionali. Mie mi-au deg-teptatu in sufletu — întrebarea ce o pusei in fruntea acestui articlu: o data — pentru, câ domnii magiari de la potere mereu pre­tindu, câ — intriga tiér'a nóstra, patri'a nit- j tra, cu tote pârtile ei din Banatu de peste Muresiu si din Transilvania, loouite in pre-cumpenintia de Romani, intréga acesta pa­tria a nóstra stravechia, oonstitue numai um corpu, o unitate publica natiunale, „naţiunea ungara,* pre carea ei o numescu in limb'a loru — cea magiara si o identifica intru tóta cu gintea seu ras'a loru magiara, prin ce | mereu si-însuşiră sl patri'a, al tote favorurile j vietiei publice de statu, legelatiunea aiadmi-g nistratiunea, adecă dreptulu d'a dispune si conduce tote — eschisivminte numai sieşi, pentru ei si dupa a loru ougetu, plăcere si vederi!

Ei bine: in decursulu seoleloru ai pana astadi — dovediră óre domnii magiari — ca-pioitate — d'a ae ingrigi de noi, de poporulu romanu, apre binele, progresulu, securitatea morale, nationale si materiale a aceluia ? 1

Domnii si organele loru dicu — da; datele faptece ai oonsciinti'a nóstra pu­blica—dela o margine la alt 'a a tierei, striga — bal

Domnii ai organele loru dicu — da; oâci éta, de una miia de ani v'am ocrotitu, de n'ati peritu, ci sunteţi si sunteţi totu romani, cu conaciintia romana.

Datele ai faptele positive, — adeveresen câ intr'adeveru am fost conservaţi, pre câtu adecă ne a conservam natur'a nóstra tenace; 1 dar - numai ca sclavi ai domniloru, [de cari aveau trebuintia, tocma pentru ca se se con­serve sl ei ca domni, ai — intr'adeveru sl astadi suntemu conservaţi, precâtu adecă nu eate cupotintia ca se fimu nimiciţi de o data, dar — suntemu conservaţi numai ca unelte, Pentru scopurile domniloru.

Domnii ai organele loru dicu: sacrifi-câmu pe fie-care anu sute de millione pentru tióra, care» e comuna; dâmu multe millione; din pung'a comuna pontru scóle, pentru cul­tura, de careaj— toti sunt îndreptăţiţi a ufi-A parte.

Datele si faptele positive—reapundu: din tote acele multe millione. luate de pre pelea nóstra, numai voi trageţi folosu; voi sunteţi cari vi le votaţi, voi cari le mâncaţi; instruc­ţiunea, cultur'a pre carea voi o respanditi pre cont'a tuturoru, este numai magiara, si — naturalminte calificata d'a califica numai magiari ; pentru cultur'a celoru trei millione de Romani nu faceţi nemic'a, ba — politica vóstra, legile vóstre unde numai potu o hnpedeca; — ér unde in fine junetulu nostru ajunge de a se cultiva in scolele si limb'a vostra magiara, sustienute cu spesele comuni, déca invetiatur'a magiara si-o traduce si preface romauésoe, o face pe furisiu, in contra planului si spre necasulu domniloru magiari!

In scurtu: domnii magiari — se 'ngri-gescu de s ine, se 'ngrigescu multu sl de poporulu magiaru, de naţiunea magiara, ai — tote câte depindu dela ei, le conducă apre scopurile magiare ; de poporulu si na­ţiunea romana — nimenea sub sóre nu este in atare a dovedi, câ s'ar fi ingrigitu candu-ra, seu a'ar ingrigi aatadi.

Ei bine : suntemu noi intr'adeveru «n'a / cu magiarii ? Ne cultivâmu noi Romanii prin cultur'a loru? Ne ingrasiâmu noi — prin cea-ce inghitu de la tióra ei ? ? Anim'a si sume, ti'a nostra romana — sentu bucruria, folosu ' •— candu domnii magiari conducu tiér'a li facu pre consiliarii supremi ai Tronului??? l8 tor i ' a nóstra nationale—Seimbogatiescesise ilustra prin aceea, câ 100,000 de fiii ai noştri aervescu intr'o armata ai — si-sacrifica cei

plateacu fl. 40 cr. dare directa de statu." — 2 uali, votate de o adunare catolica si sancţionate *) Publicarea intardiata pentru lips'a de spaoiu. > de unu domnitoriu dintre cei mai devotaţi fii

nuri sunt date la discretiunea, la draga voi'a ai plăcerea ori-cârui demagogu : atunci dvós­tre in locu d'a mai remané intr 'aatu feliu de societate de buna séma mai bine ve veti re-

iaihq 18 uioülea^stm a'eeO eoah .íjiiöiJaA (* ; .euia oi â ia ia triqe-ib ob ala» ienniainioQ aa-iernnjoiq 1

laauujb ui imunul IRjuaiiilu nun ".(JiA- .beSl — 1 onwncn

*) Publicarea intardiata pentru lips'a de spaciu.

mai frumoşi ani ai vietiei si—si-v.órsa adesea1'' sângele romanu pentru o gloria si o causa ce pururia, in fapta ai dupa lege — âltii ti '*> le inausiescu? 1 ? . . .

Ei bine: unde e Romanulu acel'a, nu-mésoa-se elu— pop'a Alesa'a séu Besam séu —

.»oiion)»q-»oaWiUrts& ö lö —áo ,8108 im emifl 9ÍŰ9űIBhq0Tt j

j , ai fie elu cita va fi de plecata seu ata-magiarimei,—carele sé cutedie a afirma: âltslB e i , séu noi Romanii suntemu un'a

magiarii; séu A dOl'a — câ, magic rii se ingrigtteu de

riva eu poterea publica st din medilocele uni pentru noi Romanii si interesele nóstre 'onali, culturali ai materiali, casl pentru "9

Preeâtu timpu aceste dóue dovedi si nditiuni lipsescu, starea nóstra in statulu tru, in patri 'a nóstra — este o nedreptate gatoria la ceriu; libertatea nóstra este o 'iuna domnésca; da linisce si securitate tru noi — nici vorba nu póté sé fie ia tu statu, acésta sistema.

Si ou tote acestea domnii magiari tienu tisiu, ca noi n'avemu nici o causa de a plânge in contra loru si câ — in lumea

nu este tiéra ou mai multa liber-, deo&tu Ungaria pertru poporale ce o

uescu. Nu mai merge ou mintiun'a, domniloru !

esiertu ficţiunile, domniloru ! Ori se dati i multu — sórtea popóraloru nemagiare manele loru, ori — faceţi neposibile —

si liniscea, progresulu comunu *si pu­ţi in periolu chiar — patri'a si l ibertatea!

Si — aol nu va ajuta nemic'a, nici le-e ce vi le faceţi, nioi complotulu ce ati ur-

cu nemtiulu. Cetiţi — evangeli'a lui Caatellar. —

Bunii noitri părinţi! Domnii magiari, diu grati 'a lui Ddieu si

Imperatului-Rege, dupa dreptu stepanitori noştri si ai tiereloru de sub Corona S-lui ifanu, se ingrigira, — facura ce facu ra ca

Gruia Liuba, eelu ce de trei luni sengu-loouesce palatulu libertăţii magiare de a in Vatiuj sé nu mai fie senguru. -Gratia vóa, buni păr inţ i ! Joi in 6 aug. naintea scaunului juratiloru

B.-pesta, se pertractâ si decise pocesulu de contra domnului O e o r g i u P e-

ovieiu, colaboratore internu la „Za-i" din Neoplanta, omu teneru de 25 ani,

'pentru unu articlu intitulatu: ^Constitntio-mtln magiaiu," pre care artielu acusa-

lu publicu l'a aflatu intaritatoriu epre rare eu fór ti a a pacsi ei liniscei publice— aceea oi dupa esperiati'a făcuta cu oca-ea alegerii de deputatu in Panciova, s'a tu grele ei injurióse imputatiuni natiunei îare, conttitutiunei magiare, guverniuîui ei lui magiaru. Articlulu — intr'adeveru, pe temeiulu

u intemplate la Panciova — vorbesce .larbaria, vandalismulu si mongolismnlu -'aru. Dice că magiarimea in Panciova presentatu cu totulu asiatica si cruda ea

: sălbatece. Peste totu o aréta pre magia-oa deebracata de totu sentiulu de dreptate si itate. Si in fine aréta, câ naţionalităţile

'i de acesta conduita a magiariloru sunt afara de constitutiune si de lege. Cine din acestea nu va reconósce, câ

-rulu nostru serbu a'comisu crim'a cea ' grea de les'a suveranitate a domniloru

ri, si câ a meritatu pe deplinu a fi 'au in palatulu dela Yatiu alaturîa cu

a eârui espresiuni si crima inca au ' mai totu asemenea.

Cu töte acestea insa, si pre langa tóta saperarea acusatului, domnii juraţi si ltulu tribunalu judecară pe acusatu — dreptu de vinovatu, se intielege! — dar i la 8 luni de inohisóre si la glóba nu-

' de 300 fl. afara de spesele procesului! Incbinâmu-ne vóa , pré gratiosUoru nitorí, acusatori si — judecători ai no-

!! Bucura-te — Gruia Liuba, câ — nu vei fi lunga timpu senguru ca cuculu — in alu liber tatii magiare din Vatiu! Condamnatulu a luatu recursu de nu-

-. Asia este form'a, dar — numai pen-forma.

SS-ii 52—55, contele T. Csdky pro-I dune s i se remită comisiunii centrali pentru ! a-ii redige diu nou in acelu intielesu, ca

votarea sé se temple in tóta tiér'a in un'a si aceeaşi dia, si ca in nici unu cercu elepto­rale sé nu fie numerulu alegetoriloru mai micu decâtu 200, nici mai mare de câtu 600, in consonantia ou §-lu 25 alu articlului de lege 42 din 1870.

Dupa unele respicâri inse §§. 52—55 precum sl §§-ii 56—58 se primescu conforme testului originariu.

B. Orban propune la §. 59, ca — la fip-sarea dilei de alegere, sé se iée in considera-tiune serbatorile tuturora cofesiuniloru, pre­cum sl dilele de tergu din diverse tienutri, ca nu cum-va alegetorii se fie tocmai retie-nuti prin acestea de la urna.

Sl acésta propunere dupa pucine deslu-ciri se respinge, ér §§-ii 59—75 se primescu conforme testului originariu.

In §-lu 76 se dispune in modu senguru oblegatoriu votarea publica ; ér unu votu se-paratu la acestu § pretinde votare secreta.

C. Matalay plededia pentru votulu se­cretu, aretandu avantagiele acestui-a si speci-

x al mente intonandu câ eschide in mare parte possibilitatea de coruptiune si alte abusuri.

D. Irányi inca apera votarea secreta, insirandu tote statei e unde e intrudusa, si accentuandu influintiele binefacetorie ale ei. Propune totu odată unu proieptu de mo­dalitate a votării secrete.

L. Cserndtony face istoriculu luptei libe-raliloru pentru introducerea votării secrete si se alipesce votului separatu.

/. Sehwarz numesce votarea publica o „fraude pia," aréta câ partit 'a de la potere nu mai prin acésta votare si-póté asecurá maio-ritatea , vessandu ne'ntreruptu pre alege-t o r i , parte ameninţiandu-ii, parte corum-pendu-ii. Pentru a scapâ tier'a de aceste medi-lóce ale coruptiunii, se alipesce votului se­paratu.

D. Eötvös se lauda, câ part i t 'a deakiana e pentru votarea publica nu din interesu euisticu, ei numai câci crede tare in bărbaţi'a alegetoriloru, d'a se afirma nedependinti — pe facia!

C. Tisza e contra votârii numai sec­rete, oblegatoria; câoi ea debilita oarapterulu dandu ocasiune alegetoriloru a se invetia se nu tiena promissiunile făcute. De aceea pro­pune sé se lase jurepditiunii respeptive drep­tulu d'a stator! ea votare ori publica, ori secreta; numerarea voturiloru inse se fie publica.

Fiiudu tempulu naintatu, siedinti'a se redica. —

Diet'a Ungariei. In s'edinti'a de marti, 28 iuliu n. a. o.,

presidiulu ordeuariu, dupa cele formali senta nesce legei sanctiunate. Urma ordenea dejdi: Continuarea desba-speeinli asupra legii eleptorali.

rii 32—51 se primescu, dupa pucine iri de ana si de alta parte, conforme tes-originariu

In siedinti'a de mercuri, 29 iuliu n. a. o., sub presidiulu ordenariu, dupa cele formali, se presenta petitiuni, ce se stramitu comissi-unii petitionarie.

Urma ordenea de d i : Continuarea desba-terii asupra §-iwt 76 din legea eleptorale.

I. Iusth cere votarea publica, câci cea secreta are influintle stricatióse asupra for­marii carapterelui.

E. Simonyi accentua, oâ cei ce nu vor a se desparţi de votarea publica, o facu acést'a din acea causa, câci sciu, câ prin votarea se­creta, DU vor poté esseree influintia asupra poporului dupa cum dorescu. Spriginesce propunerea lui D. Irányi.

B. Liptay se sfarmă a aretâ, câ partit 'a deakiana, daca e o masina, atunci e o masina cu consciintia de sene; câci membrii ei, des nu se pronuncia pre rondu flecarele la tote desbaterile, totuşi votedia dupa consciintia, deorace in tempulu câtu vorbescu alţii multe verdi si uscate, ei cugeta asupra obieptului de sub întrebare si-si forma păreri nedependinti. Intona apoi oâ votarea secreta presupune unu gradu superiore de cultura, nu casl celu alu alegetoriloru din Ungaria Se pronuncia pen­tru testulu originariu.

Al. Ceiky spriginesce votarea secreta, ér /. Vécsey cea publica.

C. Szatmary sustiene, ca se se lase libera voia alegetoriloru, precum vor afla mai corespundiatoriu imprejurâriloru.

E. Horn e pentru votarea publica, câci precandu cea secreta nu eschide pressionarea si corumperea, pre atunci strica formarea de earaptere firme in cetatieni.

Urmandu acum votarea, maioritatea primesce paragrafulu 76 conforme testului

I originariu.

§S-ii 77 — 80 se primescu nestrămutaţi — si nedificultati.

§-lu 81 dispune ca — retrageuiu-se in decursulu votisârii toti candidaţii afora de unulu, si anunciandu acést'a formalmeate presiedintelui comissiunii eleptorali , — candidatulu remasu, ne maiavendu contra­candidaţi, se se proclame deputatu alesu.

O. Molnár propune, ca numai atunci sé încete votisarea si sé se proclame celu remasu, daca s'ar învoi cu dechiaratiunea oandidati-loru retraşi sl bărbaţii de incredere ai parti-teloru loru; la casulu contrariu inse sé se continue votarea.

Mai vorbescu inca câţi-va oratori con­tra §-lui 81 ca atare si pentru propunerea lui Q-. Molnár, apoi facendu-se votare, cu 78 contra 64 voturi se primesce testulu origi­

nariu. Siedintia se redica la 2 óre d. m.

Siedinti'a de joi, 30 iuliu n. a. c. Mai an-taiu se tiene siedintia seoreta, in carea min. presiedinte presenta modificâri referitorie la acele dispusetiunile din regulamentulu casei, cari regulediu desbaterile in secţiuni speciali. Pentru desbaterea acestoru modificâri se de­cide a se tiene sâmbăta inca siedintia secreta, apoi a se aduce acele in siedinti'a publica de aceeaşi dia. De altmintre, despre dec ursulu consultatiuniloru in siedinti'a secreta „Albi­na" in nrulu penultimu a atinsu specialminte cele ce ne interesédia.

In siedinti'a publica, ce urma, presen-tandu-se mai multe petitiuni, acelea se stta-metu comissiunii petitionarie.

Urma ordenea de dia : Continuarea des-baterii speciali asupra novelei eleptorali.

§§-ii 82—88, dupa o scurta desbatere, se primescu parte conforme testului origi­nariu, parte cu unele modificări ne'nsemuate mai multu numai in stilu.

§-lu 89 dispune, câ verificarea aleşi-loru se concrede Curiei regie; procederea acesteia, in acestu nou cercu de activitate a seu, se va defini prin o lege noua, ér pana atunci asupra verificării alesiloru va mai decide totu caa'a representativa.

C. Nagy recomanda votulu separatu, care propune ca sé nu se lase verificările de feliu mai multu casei ropresentative, ci se se primésca unu projeptu de resolutiune, in urm'a cârui-a regimulu sé se avisédie, ca cu inceputulu sessiunii de tómna se presente unu projeptu de lege pentru regularea procederei Curiei in cause de verificări eleptorali.

Dupa dispute pro si contra, §-lu 89 se primesce ou 83 contra 64 voturi, conforme testului originariu.

SS-ii 90—95 se primescu nedificultati. S-lu 96 dispune pedepsirea cu detragere

pe trei ani a dreptului eleptorale ei cu o mulcta banale pana la 1000 fi. seu cu inchisore pana la 6 lune — a toturoru aceloru, cari co-rupu seu se lasa corupţi la alegeri.

D. Irányi cere, ca sé se pedepsésca corumpeiorii cu bani si inchisore totu odată.

Spriginindu-se părerea lui Irányi din partea unoru deputaţi, ér de catra alţii fi­indu aperatu testulu originariu, se primesce la votare redaptiunea comiisiunii centrali.

D. Irányi doresce ca aci se se adaugă unu § nou, care se dispună ca corumpetorii prin mâncări si beuture sé fie despoiaţi pe tre ani de dreptulu eleptorale si sé fie pedep­siţi cu mulct'a de 1000 fi sl 6 lune inchisore; ér cei ce se lasa a se corupe, inca se fie de­spoiaţi pe trei ani de dreptulu de alegere si sé se pedepsésca cu mulcta pon' la 200 fl. v. a. — si cu inchisore pana la 3 lune.

C. Tisza recunósce îndreptăţirea propu­nerii lui I rányi ; dar considerandu câ ospe-tările sunt mediloce de corupere tocmai ca si cele înşirate in §-Iu precedinte, propune ca §-lu propusu de Irányi sé dispună simplu, câ sub pedepsele prescrise in §-lu 96 cadu sl cei ce corupu seu se lase a fi .corupţi prin mâncări si beuture.

D. Irányi se alătura propunerii lui C. Tisza, renunciandu la a sa.

Min. 1. Szapáry, splicaudu câ e forte anevoiosu a defini paua unde se estinde ospi­talitatea si de unde începe coruperea prin mâncări si beuture, — se pronuncura contra propunerii lui C. Tisza, resp. I rányi .

Fr. Pulszky demutsra câ celu mai efi­cace medilocu de corupere sunt ospetârile ; recunosce influintiele stricatióse a acestei ciume in contra moralităţii publico, si do» •

rindu stirpirea acestui reu, intre aplausela stângei, se pouuncia pentru propunerea lai C. Tisza.

Dupa mai unele vorbiri pro si contra, se pasiesce la votare nominale si ou 101 eon* tra 51 voturi so primesce propunerea lai C. Tisza. 258 de deputaţi se aflara in absenţi»!

Siedinti'a se redica la ' / 4 3 óre d. m.

In siedinti'a de veneri, 31 iuliu n. a. sub presidiulu ordenariu, dupa cele formali, se facu unele interpelatiuni de interesu se-, cundariu si se dechiara de verificata <?. Baut-nem, deputatulu alesu in Mediasiu, deal ere­den tionaliele i fura redigiate in limb'a germana.

Urma ordenea de dia: Continuarea des- • baterii speciali asupra novelei eleptorali.

S-lu 97 cuprinde dispusetiuni asupiş vatemâriloru si agitatiuniloru contra vr'unei natiunalitâti; $. 98 asupra agitatiuniloru contra întregit-a tii statului si pentru a strămuta, cu violentia constitutiunea, adecă afora de marginile legelative; ér §-lu 99 tinde ca sé pedepsésca al pre cei ce se porta cu dea-pretiu si urgisire faeia de constitiune «1 re-gimu.

Unu votu sepatatu propune eliminarea §-lui 99, ér titlulu §-loru 97 si 98 sé se stră­mute asia, in câtu sé se accentua oâ pedep­sele din §-ii aceştia ae refereacu numai la fapte comisse in decursulu alegeriloru.

Min. I. Szapáry, deal nu afla de super­flue dispusetiunile din § lu 99, totuşi in spe-ranti'a, câ ele se vor intruduee in codicele penale, se alipesce votului separatu intru tote, si se invoiesce la ştergerea pocltului §. 99.

A. Lázár cere eliminarea si a §4ortt 97 si 98, câoi ei restringu libertatea cuventului si — nu se potrivescu in legea electorale.

C. Tisza sustiene §-ii de sub întrebare; câci densii nu marginescu libertatea d'a vor­bi, ci punu frenu numai abusului vorbirii, ceea ce — daca nu se intempla iá vr'o tiéra, aduce cu sene consecintmente nedreptatirea de essistintia juridica a acelui statu.

E. Simonyi areta inconvenientiele si chiaru nenecesitatea §§-Joru de sub cestiune si se alipesce propunerii lui Lázár.

E. Trauschenfels, a ré ta , oâ aceşti §§. sunt îndreptaţi curata contra nationalitâti­loru nemagiare. Tienendu deci câ prin ei se despoia natiunalitâtile pona sl de possibilita­tea d'a-BÎ aperâ drepturile municipali, se ala-tura propunerii lui A. Lázár. , .. , a

I- Paczolay accentua, câ cei ce se opuou acestoru dispusetiuni, au intentiune a, lucra :

astu-feliu, iu câtu se fie atinşi de ele si de aceea dorescu eliminarea loru. Apera testulu primi tu de min. I , Szapáry.

Eug. Popovics, ruteanu, presentandurse si elu ca deputatu nationale, facia de refles-siunile lui Trauchenfels dice, câ nu póté tiene dispusetiunile §-lui de sub întrebare de în­dreptate ouratu contra nationalitâtiloru, ci din, contra le considera chiar spre aperarea tuturoru nationalitâtiloru si de aceea le pri­mesce. In drépt'a si stang'a magiara aprobări.

Punendu-se la votare, se primescu §-ii 97 si 98 conforme testului originariu a l cu votulu separatu, ér §-lu 99 se şterge ou totulu.

§ 100—105 se primescu cu modificâri ne'nsemnate.

§-lu 106 se primesce pre langa o modi­ficare din partea lui Nehrebeczay; §-ii 107, 108 si 109 se primescu nedificultati; S-lu 110, se primesce d'impreuna cu o modificatiune * votului separatu.

A. Molnár doresce ca dupa §-lu 10 se se adaugă unulu nou de acestu cuprinsu: In acele pârti ale tierei, unde s'a essereiatu jur. II. din legea ardelena de la 48, acolo—pana la regularea legelativa a cereuriloru eleptorali, comitetulu centrale sé póta esmite pentru upu cercu eleptorale — dupa trebuintia — sl mai multu decâtu o comissîune oonscrietoria.

C. Tisza doresce ca sé se estinda acesta d i 8 p u s e t i u n e facultativa peste intréga tier'a.

Min. 1. Szapáry propune ca §-lu pro­pusu de Molnár sé se referósoa numai la pre* gatirea primei ooscriptiuni seu consemnatiuni de alegetori.

Se primesce propunerea lui A Moln&r pre langa adausulu sl a ministrului si a lui lui Tisza.

§. 111 splica oâ Oradea-mare cu sub-urbiele sale fiindu acu sub o jurediptiune unitarie, de sene statatoria, tramite numai unu deputatu. Asemenea specifica, câ comi-tatulu Crasna tramite 2 deputaţi, ér comită*

tulu Solnoctilai medio eu cetatea Zilah tra-metu tarei representanti la dieta.

] A. Tavaséi propune eliminarea acestui § ; câci sl asia la tomna are se se aducă lege noua in privînti'a cercuriloru eleptorali, con­forme projeptului deresolutiuneprimitudejâ.

Min. / . Szapáry se alătura propunerii lui A. Tavaszi.

Dupa o lunga disputa in acesta privin­tia, faceudu-se votare, se primesce propune­rea lui A. Tavaszi.

§§-ii 112 — 120 se primescu parte nedificultati, parte cu modificări ne'nsemnate fora dificultate.

• Ö. Szeniczey propune in numele comis-•iunii centrali urmatoriulu projeptu de retolutiune: Guvernulu se fie avisatu, ca inca Dietei de facia sé presente unu pro ­jeptu de lege, prin care se se reguledie proce­d u r a Curiei regié in caus'a verificării drep­tului electorale.

Majoritatea respinge projoptulu de retolutiune.

Cu atât 'a desbaterea asupra novelei eketorali este'terminata.

Se auunoia pre siedinti'a viitoria cetirea novelei eleptorali si desbaterea asupra modi­ficării regulamentului casei.

Siedinti'a se redica.

SMmti'a de sâmbăta, 1. augustu n.a. c , •ub presidiulu ordenariu.

. Siedinti'a de astadi maiantaiu fü secreta, faoendu-se propuneri diverse, relative la modificarea unora §-i din regulamentul u casei, cari Be vor amenti la siedinti'a publica

. : Siedinti'a publica se deosebise a b i a catra ,11 Óre.

Fresiedintele presentă conspeptulu in-terpelatiuniloru, propuneriloru, projepteloru de resolutiune si de lege, cari inca nu s'au reaolvitu. Se însărcina apoi presidiulu, ca — devenindu vacante vr'unu postu de deputatu in deeuraulu ferieloru, sé faca dispusetiunile neceaarie pentru indeplenirea acelui a.

Se presentara mai multe petitiuni, ce •e Vtr&fflitu comissiunii petitionarie.

l a t r e acestea avemu specialminte de amintitu urmatoriele:

Deputatulu V. Babesiu, dupa ce încerca a «trage atenţiunea Casei, totalminte distrasa

i a discursuri private scomotose ocupata; uitiiipn.ee de repetite ori róga, sé fie ascultatu,

câci are se atingă dóue cause de însemne täte si l é descoperă abusuri forte mar i ; dupa-ce indttâiertu intonédia cá — a lasatu aceste im­portanţi óbiepte pre timpulu dupa votarea legii electorali, pentru ca se nu impedece nici o óra acea votare • indesiertu începe a spune si splicá obieptulu unei petitiuni, aretandu — cum unîc'a dotatiune mai •ioura ai stabila a preotimei romane gr. or in părţile banatioe si ungurene est séssiunea parochial« si cum acést'a se periclita in multe locuri prin restantiele cele mari de dare, cari — mai slesu]in caşuri de mórte a restantieloru, essecutandu-8e si secestrandu-se pentru mai mulţi ani, despóia pre următorii in parochii de 8ubsistintia ai asiádara facu păstorirea aufle-téaea neposibile; — in desiertu tote acestea, «iei Caa'a ai-continua scomotulu si asia pro-punetoriulu — poftitu al de preaiedinte — preaenta in urma simplu urmatoriele pe-titiune.

• 1 . A preotului Iii« Ivacicoviciu din Firite-cMiii, comitatulu Temiaiulu, in care se róga, ca din tesaiunea parochialo, ce i s'a secestratu pentru restantiele de dare ale predecesorelui N U in parochía, sé i ae resfitue diumetate •pre a-si poté sustiené viéti'a ai famili'a.

Dupa acést'a Babesiu ér ae încerca a fipiá atenţiunea Casei dorindu a splicá obi-ectulu mai altoru petitiuni; tote insa înde-«ierta, si *»»â preaenta simplu:

2, Petitiunea numerosiloru locuitori din opidulu BoMovciu in comitatului, Severinului, prin care se róga, ca spre constatarea mariloru daune si abusuri ce se comitu in pădurile co­mune se se emită o comisiune inveatigatória cu parteoiparea representantelui loru dietale ai astfeliu sé se acutéaca si statulu de marile perderi, de cari este amenintiatu;

3. petitiunea cercului de Almasiu din comitatulu Severinului, prin carea prímarii •i reprezentanţii comuneloru se róga, ca pro-jeptulu de reaolutiune, pre «are deputaţii din

fost'a granitia l'au substernutu prin diu Dr. Politu, sé Be iée in desbatere si sé ae pri-mésca, fiindu acel'a calificatu d'a duce la vin­decarea suferiutioloru poporului din fostulu confiniu militare.

Presiedintelo anuucia, câ aceste peti­tiuni se trecu spre opinare lacomisiunea pen tru petitiuni.

.Acuma Babesiu inca o data seopintesce a fipsi pre unu scurtu timpu atenţiunea Ca sei — pentru motivarea mâcar pre scurtu a unei interpelatiuni catra ministrulu de fi nan-tie, in privinti'a paduriloru din fost'a grani­t ia militaria. Momentanminte adunarea as­culta, ér oratorele incepe a enarâ modulu de regulare a causei paduriloru prin legea impe­riale din 8 iuniu 1871, carea prin articlulu delege X X X . din 1873 s'a santionatu sl con-stitutionalminte ; spune si splica §. 5 a ace­lei legi ; amintesce de comisiunile pentru îm­părţire, si a nume de cea centrale din Teme-sióra sub Scudier ai cele locali din Bise-riea-alba si din Caranaebesiu, si cum poporulu nemica nu scie despre resultatulu activitatei acelora/cum intr'aceea pădurile se vendu si devastédia; cum poporulu din propriele păduri nu póté capetá lemne, ér prevaricârile — provocate chiar prin lipsa de lemne, se pe-depsescu tiranesce, nu numai cu bani, ci sl cu robote! aci ajunsu, Babesiu fü intre-ruptu prin larma infernale si — nime nu mai voia se asculte; din care causa Babesiu mai dede numai simplu cetire interpelatiunei pe care dejá o publicaramu separata in nrulu preced in te, si caro se decise a se comunica cu ministrulu de fimintie, — nota bone, carele — ascultandu cu atenţiune cuprinsulu ei, mereu făcea semne prin gesturi, câ — nu scie nemic'a din töte câte se aducu ca plansori! —

A Lázár interpela pre min. instruptiunii publice : déca are cunosciintia câ la academi'a de drepturi din Sibiiu se propune eschisivu in limb'a germana, ba in limb'a magiara nici câ se primescu essamenile ; si câ la universi­tatea din Budapesta adesea decurgu essa­menile in limb'a germana, deşi respeptiviloru li-ar mai plăcea a-le depune in limb'a ma­giara? Daca are min. cunosciintia de acestea, lu-intreba, câ : intentionédia delaturarea acestoru abusuri ?

Se va impartesl m i n i s t r u l u i c o n c e r n i n t e . Totu A. Lázár întreba pre min. de in­

terne : candu are de cugetu a preaenta adesea promisulu projeptu de lege pentru sanetatea publica ?

Se presenta mai multe reporte comis-siunali, intre cari si celu alu comissiunii de immunitate, prin care se respinge ca un'a de totu neîntemeiata — cererea de stradaro a deputatulu B. E. Stanescu, inca de asta ierna a tribunalului din Pesta, ceea ce se primi in unanimitate.

Comissiunea verificatoria propune pro-jeptulu de resolutiune : Protocolele oleptorali, : pana la intruducerea unei dispusetiuni in legea eleptorale, numai atunci sé aiba validi­tate, daca vor fi redese in limb'a statului.

Se primi. — Urma desbaterea asupra modificării

regulamentului cesei. Cea pentru §. 97 se primesce nedifi-

cultate. La §. 98, care enumera comissiunile,

L. Kovach propune sé se mai adaugă inca câte-va comiasiuni.

C. Tisza propune sé se immultiésca numerulu membriloru fiecărei comissiuni, pentru ca in acelea sé póta fi representate tote partitele din Dieta.

Min. presied. Bit (o se alătura propu­neriloru lui Kovach si Tisza; ér casa primesce §. 98 prelanga adausurile amintite.

C. Tisza propune unu § nou, in urm'a căruia bugetulu se nu fie pregatitu in oomis-BÎunea financiaria numai, ci sl in senulu unei plenarie comissiuni a Casei, in care pri­vintia diet'a sé tiena siedintia afora de cele publice.

A. Pulszky plededia contra propunerii lui Tisza, căci nefiindu in Ungaria unu bu-getu normale, s'ar prelungi desbaterile in nefinitu.

T. Pechy spriginesco popunerea lui Tisza, câci vre a proba sl ceva nou, deorace finantiele ruinate ale tierei sunt in mare

p a r t e de a se m u l t i u m l c o m i s s i u n i i finan-t i a r i e .

I. Schwarz aréta necesitatea s i oportuni­tatea propunerii lu C. Tisza.

La votare, cu 71 contra 68 voturi se respinge propunerea lui Tisza.

§§-ii99, 102 si 103 se primescu nedifi­cultati, precum s'au propusu.

D. Szilágyi propune unu §. noi', in urm'a cârui-a la desbaterile comissiuniloru póté sé partecipe si deputatulu a cărui propunere se desbate.

Propuneroa se primesce. La-Ş. 104, C. Tisza propune, câ minis­

trulu, propunetoriulu, ori raportoriulu sé póta aere ca rapartelo comissiuniloru de specialitate sé se puna la ordinea dilei fora a se mai desbate ein in secţiuni; asupra acestei cestiuni insa se fie iertatu a cere contrariulu daca ar vorbi nu mai multu decâtu duo' depu­taţi din opositiune,si apoi a se decide prin votu.

Propunerea se primosco. §§-ii 111, 1 1 2 si 1 1 3 ae prîmecru nedifi­

cultati ; asemenea si cei de încheiere. Se decide in urma, câ Diet'a nu va mai

tiené siedintia meritoria in sossiunea pre­sente, ci numai pentru primirea nunciului Casei magnatiloru si pentru publicarea legi l o r u sanctiunate.

Siedinti'a sc redica la l óra 55 mi­nute d. m.

Varietăţ i . ( O asemenare séu paralela intre Roma

si Paris — de Victor Hugo.) Am amintitu sl noi la rondulu nostru despre serbarea ani-versariei de 500 ani de Ia mórtea lui Petrarca, si cumca acesta serbarea s a celebratu nu nu­mai in Italia, ci sl in Francia, anume cu mare pompa in departementulu Vaucluse la Avignon. La acésta serbatória fiindu invitatusî marele poetu si publiciatu Victor Hug i, si densulu pentru morbulu nepotului seu nepotendu merge in persona, a tramisu o epistola, pliua de cele mai sublimi ideie, intru <area si esprime părerea de reu, câ nu póté fi de facia ca ae salute pre fraţii Italiani, cari au ca sé celebredie pre Petrarca. Despre marseillnise dice, câ este vocea sudului, dar — totu de o data sî a viitoriului! Mai in som natu insa e> ce elu scrie despre Roma si despre Paris: „Potemu dice, câ aci la Avignon are se se iötelnésca Roma cu Parisulu ; Roma carea a incununatu pre Petrarca, Parisulu, carele a luatu cu as al tu Bastilla ; Roma carea incoro-nédia pre poeţi, si Parisulu carele descoro nődia pre regi ; Roma carea glorifica cugotulu omenescu, Parisulu carele lu-scóte din catusie Imbracisiarea acestoru dóue urbi-matre va fi grandiósa. Este imbracisiarea a dóue ideie! Nemica nu póté sé fie mai petrundiatoriu, dar nici mai liniscitoriu. Roma si cu Parisulu se infratiescu intru sant'a comuniune a demo­craţiei "

(Multiamita publica.) Subscriaulu mi-tienu de cea mai strinsa detorintia, a aduce cea mai caldurósa multiemita dlui Nicolau Diamandi, comerciante din Oradea-maro, carele a bine voitu in decursulu anului sco-lâsticu 1 8 7 3 - 7 4 , a me provedó cu car-tiru gr-ituitu. — Teodora Pap«, juristu.

(Tendinti'a d'a magiariiá ésa totu mai oblu pe facia.) Serbii noştri de multu s 'au ingrigitu de teatru nationale si societatea loru, staţionata ordenarminte in Neo-planta, peste véra — merge de da representatiuni prin tote părţile, une-ori impartiendu-se sl in dóue trupe. Astfeliu si estu timpu. Destulu câ representatiunile acestei societăţi devenira plăcute si bine căutate prin Zîaciu, unde po-poratiunea mat mare parte eate serba. Si — ce se vedi! Domnii magiari se speriara oâ — teatrulu serbescu li incrucisiédia planurile de magiarisare ! Tocmai ni aducu foile sei rea cumca iu Teresiopole inteliginti'a magiara s'a adunatu si a compuau unu memorandu câtra min. de interne, unde cere, ca spre a redicá teatrulu magiaru, sé se dée p e séma teatrului de acolo o subventiune de statu de 10,000 fl. la anu ; rfiindu că magiarisarea inceputa prin scale are ne-aperata trebumtia de acesta spri-ginire." Va se dica — scopulu magiarisârii se recunósce in faci'a lumii! —

(Testamentulu si lasamentulu lui Anselm Rothschild, de curendu reposatu in Viena.) Dupa scirile ce se respandescu, reposatulu Roth-?

schild sé fie lasatu o avere de 250—260 milli' óne florini si anume cea mai mare parte flifţ lui seu antaiu si celui alu treilea născuta, ét celui alu doilea născu tu se-i fio lasatu numai partea legale, pre candu fiiceioru salo dóue sé| fie lasatu numai valóre câte de dóue millióiul Positivu, e câ—a lasatu400,000fl. pentru defo* rite institute umanitari din Viena si 10,000; fl. pentru d'a fi împărţiţi intre seracii totu -aj!j Vionei. —

(Dupa informatiunili positive se avem} Tabl'a regia din Peala, ca a dóu'a instantia, iu proceaulu politicu contra lui Popescu din Ovcea langa Panciova, a schimbatu sentinti'&f absolutoria a primului tribunalu regiu di*. Pesta, si a judecatu pre inculpatu la aresta] de siese lune, computandu-i-se timpulu de arestu preventivu. De asemenea totu TaWt\ Regia in proceaulu contra lui Bolianatiu dia Satul-nou, ér langa Panciovu, a intaritu sentiuti'a primei inatantie, pre care tóta lu­mea a tiennt'o de essagerata, judecandu gaj pre inculpatu la trei ani de carcere greu. -Suntemu in robi'a Vavilonului! — - • _ . i ( |

Cursurile la burs'a de Tiena dupa insciintiârile telegrafice din 9 aug. n. <-"\

Keat'a iu arg : 74.50 ; reut 'a in haiti») 70.90; sortiurile de statu din 1860, întregi 107.-- ; patrar ie : 1 1 1 . — ; sortiurile de la< 1864: 133. ')2; sortiurile inatit. de credita :;j 160.25; sor î 'u i le tu rc : - . — ; oblegatio-' nile rurali ung : 77.50; transilvane : 74.- ;, banatioe: 76 30 ; bucovinene: 81 .— ; actiu- i nile inst, de cred.: 241.50 ; acţiunile bancei j nationale: 973.— ; acţiunile drumului da-j foru austr. de nordu: 2000.— ; acţiunile drum] fer. romanu: 45.50; ung. orientale : 51.50|'j imprumutulu ung. pentru drumurile ferata : | 97.25; agiula arg in t r 'u l : Î03.75; galbenii] imp : 5.24; napoleondorii: 8.81; rublarussa;! 1 .50; talerulu prussu: 1 .62. — '1

Aseraenate aceste cursuri cu cele ce m\ publicatu nainte de patru eeptemane, ae;, aréta tendintia hârtieloru de statu schimbata câtu va in susu, a aurului si argintulu inse in diosu cu 1 y2 0 /o. j

PuMicatiuni tacsabili. Concurau

pentru licitatiune minuenda: Pe bas'a planului si a proiectului de|

spese, aprobate prin deciaiunea venorabilülaii Oonsistoriu eparohialu gr. or. din Aradu suta datulu de 20 iuniu a. q, Nru 934, epitr. 24?J prin acést'a ae escriu concurau, pentru acop riroa cu pleu albu a turnului biaericei gr. o r j d'in comun'a Dragoesei, in comitatulu Temi-siului, protopreabiteratulu Hasiaeiului.

Suma totala a apeseloru proiectate este 800. fl. v. a.

Doritorii, de a întreprinde acoperirea din cestiune, sunt cu stima invitaţi a se pre-sontâ la licitatiunea minuenda, ce se va tiené • iu Dragoiesci, Domineca la 4 / 1 6 aug. a. e. demanéti'a la 9 óre in localităţile scólei con­fesionali , observandu-se totuşi, că la lici­tatiune numai aceia voru fi admişi cari pe ;

langa indatinatulu vadiu de 10 °/'oi ae voru ;

poté legitimă câ pesiodu inpotheca suficienta, si câ inchieiandulu contractu va fi obligatoria, pentru intreprindietoriu indata dupa sub­scriere, éra pentru comun'a bicerícósca numai dupa esaminarea si aprobarea acelui'a prin suslaudatulu Consistoriu.

Conditiunile si planulu se potu vedé in tóta diu'a la presiedintele comitetului paro-chialu localu.

Din siedinti'a comitetului parochialv, tiennta in Dragoiesci la 21 iuliu 1874. —l—î

Concursă Conformu decisului Venerabilului Oon­

sistoriu diecesanu din Aradu de sub' Nr. 6 i l / ep . l85 , 1874, referitoriu la edificarea unei scóle romane confesiunali in comun'a Fibisiu, comit. Timisiu, subscriaulu comitetu parochialu, prin acést'a deschide concurau de licitatiune minuenda-

Edificiulu este pretiuitu la 5445 fl. 86Vs cr. v. a. Doritorii, de a întreprinde zidirea scolei acesteia, suntu avisati a se infacisia in diu'a de licitatiune, adecă in 6 / 1 8 augusto 1874, in localitatea casei comunali, undepre langa depunerea vadiului usitatu dupa pre-tiulu de estimatiune, se va întreprinde lioi-tatiunea si inchieiarea contractului, care apoi conformu ordinatiunei V. Cons. Nr. 1274/ep. 457 1871, se va substerne Veneratului Consia-toriu diecesanu spre revisiune si ulteriora aprobare.

Planulu edificandei scóle, procumu sl conditiunile, se potu vedé in faci'a locului la presidiulu comitetului parochialu. 2—3 i

Fibisiu, in 21 iuliu V. 1874. Demetriu Aîiutiu m p. Nicolau Lepa m. p, ; |

resied.comitetului par. not. comit, parochialo

U TipoGBAFi'i. uri Emerien Bartaliti RKDACTOKU KESPUNDIETORIU Tincentia Baboii*!