I Rolul Intelectualilor in Guvernare

15
Academia de Studii Economice Facultatea de Administratie si Management Public Proiect-I.M.C Rolul intelectualilor in Guvernare Bucuresti 2013 1

description

IMC

Transcript of I Rolul Intelectualilor in Guvernare

Academia de Studii EconomiceFacultatea de Administratie si Management Public

Proiect-I.M.CRolul intelectualilor in Guvernare

Bucuresti 2013

I Rolul intelectualilor in Guvernare

II AbstractSocietatea moderna a permis omului sa se dezvolte la potentialul lui,mult mai mult decat a fost vreodata posibil inainte.Utilizarea puterii pentru binele societatii ar fi posibila,doar daca politicienii pot fi interesati de cunoastere,pace interioara sau bunastarea spirituala,pentru atingerea carora, ar renunta la putere pentru binele societatii.In cazul in care intelectualii ar putea ghida oamenii pentru sprijinirea unui conducator bun,in dauna unuia rau,doar atunci poate fi stabilita o buna guvernare.

II.1 OBIECTIVUL CERCETARII Prin prezenta lucrare, imi propun sa demonstrez ca influenta unei civilizatii moderne cu principii superficiale ce este marcata de valori primordiale, precum detinerea de resurse pecuniare si putere, poate afecta guvernarea plecand de la ipoteza ca:Degradarea mediului i lipsa de coeziune social sunt nrdcinate n guvernare, care, la rndul ei este nrdcinat n incapacitatea civilizaiei moderne de a nelege natura diferenelor de psihologie uman i relaia lor cu guvernarea, trebuind sa elimine conflictul dintre inima i minte, care este cauza multor discordii individuale astzi.

II.2 METODOLOGIA FOLOSITA PENTRU A DEMONSTRA OBIECTIVELEBharat Jhunjhunwala, pentru a demonstra obiectivele acestui articol, referitoare la rolul intelectualului in guvernare a apelat, la informatii drept suport, din randul scrierilor, marilor personalitati precum: S.Freud, A general introduction to psycho-analysis, R. Tagore, Tat kim? In: Rashtriya samaj-jeevan ka adarsh.,A.H.Maslow, Toward a psychology of being., etc.

II.3 IPOTEZA Participarea intelectualilor in Guvernare duce la o dezvoltare economica.

III. CUVINTE CHEIE: [footnoteRef:2] intelectuali,Guvernare,[footnoteRef:3],putere[footnoteRef:4] [2: Intelectuali=intellectual-a,intelectuali,-e,adj,s.m si f. 1.Adj.Care apartine intelectului,care se refera la activitatea mintii,la intellect. 2.S.m. si f.Persoana care poseda o pregatire de specialitate temeinica si lucreaza in domeniul artei,al stiintei tehnice etc;persoana care apartine intelectualitatii, DEX] [3: Guvernare=s.1. carmuire,conducere,domnie.2. conducere,guvernamant,regim, DEX] [4: Putere=v.capacitate,2.v.energie,3.v.barbatie,4.fermitate,tarie,5.conducere, DEX]

IV. CONTINUTIV.1. INTRODUCERE-MOTIVAREA ALEGERII TEMEI ARTICOLULUICunoscuta fiind, situatia critica cu care se confrunta personalitatile din conducerea Romaniei, generata de revolta cetatenilor de pe intreg teritoriul tarii, am considerat esential a analiza rolul, menirea intelectualilor, in guvernare pentru a afla cum si in ce mod pot contribui acestia la refacerea echilibrului societatii, si la recapatarea increderii cetatenilor, pentru a limita astfel dezastrele pe care populatia le-a provocat si le poate provoca si in viitor, acestia fiind manipulati de intrigi din partea mass mediei,ce are o posibilitate mare de prezentare a starii nationale; deci este necesar a se, analiza, si cerceta statutul intelectualilor, pentru ca ei reprezinta elita nationala reprezentata de artiti, scriitori, universitari, academicieni, de calitate, ce detin o baza de cunostinte mult mai vasta, dobandita prin studii in strainatate, in comparatie cu reprezentantii media, ce au dobandit acele functii prin diverse mijloace, deci sunt avizati sa analizeze problemele nationale.IV.2. LUCRAREADr. Bharat Jhunjhunwala a dobndit programe de licen n tiin (fizic, chimie i matematic) din Kanpur University i doctoratul n Alimentaie i economie de la Universitatea din Florida, in 1973, la vrsta de 23. A publicat lucrri academice n The American Economist si in Southern Economic Journal .El a fost asistent profesor de economie la Institutul Indian de Management, Bangalore. El este un cronicar independent i consultant pentru ONG-urilor din 1993. El scrie o rubrica pe sptmn de economie politic, care este publicata n aproximativ 40 de ziare n zece limbi, n India, Pakistan, Indonezia i n alte ri. A fost decorat cu Premiul Nachiketa de ctre prim-ministrul Atal Bihari Vajpayee n 2002 pentru contribuia remarcabil la jurnalism economic.Incep prin a prezenta ideea,ca civilizatia moderna a fost foarte mult influentata de conceptul Tabula rasa al lui John Lockes, ce exprima ideea ca omul nu are nici un fel de idei sau principii nnscute[footnoteRef:5].Conceptul lui Locke referitor la tabula rasa este opus conceptului lui Freud, ce vizeaza inconstientul. La fel ca o poza care se contureaza in urma negativului, asa si actiunile pe care o persoana le face trebui sa aiba loc in urma amprentelor, care sunt fcute n incontient n timpul sarcinii sau la nceputul copilriei sau motenite din mediul psihic n alte moduri. [5: John Lockes.]

Contemporaneintatea i.a permis omului sa se dezvolte si sa se autodepaseasca mai mult ca niciodata. Placerile material, precum fericirea implic faptul c omul este intotdeauna in ncercarea de a crete consumul su. Acest lucru duce la probleme precum degradarea mediului i nclzirea global. Este evident c unele persoane pot gsi fericirea n gndire i scris, n timp ce altele pot gsi fericirea n conducerea altora. Rolul acestor persoane n guvernare ar fi diferit. Intelectualii, politicienii, oamenii de afaceri i lucrtorii, toti beneficiaza de valori politice egale. Rezultatul este c indivizii ce doresc puterea, domina societile moderne.Trebuie sa crem o societate n care fiecare individ este ncurajat s recunoasc i s desfoare, pornirile sale incontiente. Societatea fiind format din persoane care au dorinte diferite,este esential,pentru a preveni conflicte, s se elaboreze un aranjament social prin care oamenii ce au dorine diferite pot co-exista, fiecare urmrind n mod pozitiv dorina lui proprie i a altora care asist n urmrirea lor. Responsabilitatea de a asigura societatea, ca bunastarea are loc n aceast negociere, cade pe umerii a intelectualilor care i-au depit dorinele lor de bani si putere. Doar ei pot influenta politica care sa duca la fenomene positive.Abraham Maslow a dezvoltat o ierarhie ntre diferite tipuri de dorinte:''diferitele nevoi de baz sunt legate unele de altele ntr-o ordine ierarhic, astfel nct satisfacerea unei nevoi i eliminarea ei, de la centrul scenei nu ne duce cu gandul la o stare de repaus sau de apatie stoic, ci mai degrab, ne gandim la apariia n contiin a unei nevoi mai mari; manifestata i din dorina continu, de a obtine ceea ce e mai superior"[footnoteRef:6]. [6: Abraham Maslow]

Cei care i-au ndeplinit nevoile cele mai mici de consum, bani si putere pot gsi motiv n contemplarea divin sau n susinerea justiiei. Toate persoanele sunt egale n mod intrinsec, si sunt n cutarea fericirii, dar toate nivelurile lor sunt diferite. n nivelurile lor de evolutie oamenii sunt diferiti, prin urmare, poziia lor n materie de guvernan va fi, de asemenea, diferita. Aceasta ar rezulta c intelectual este suveran.Elitele formate din politicieni intelectuali, i oamenii de afaceri pot convinge cu uurin alegtorul sa voteze ntr-un anumit fel. Din aceste motive, bunastarea sociala poate fi bine definita numai de cel, care nu poate fi "convins".(manipulat).Utilizarea puterii pentru binele societii ar fi posibil doar daca politicienii pot fi interesati de cunoastere, pace interioar sau bunstare spirituala, pentru atingerea carora ar renunta la putere pentru binele societatii. Un stimulent pentru o bun guvernare va veni numai de la sine interior. Elitele nu isi vor mai dori resursele limitate ale societatii, atunci cand isi vor da seama ca fericirea vine din interior, nu din achiziia de lucruri materiale. Avand in vedere controlul guvernarii ineficiente din India, se evidentiaza urmatoarele aspecte:-Sistemul judiciar este numit de ctre liderii politicipe care trebuie sa ii controleze, interdependenta ce nu ii poate determina sa combata tirania lideriilor politici;-ONG-urile i societatea civil, inclusiv mass-media, au un potenial mai mare de control, dar aceste instituii cauta deseori fonduri de la acelai guvern a crui tiranie trebuie s o limiteze;- Profesori universitari sunt dependenti pentru salariile lor de aceeai structur pe care trebuie sa o controleze. Persoanele din toate aceste instituii ntr-adevr pot ndeplini rolul intelectual descris mai sus, dar nici una dintre aceste instituii nu poate aciona ca o entitate de control privind guvernarea rea.Controlul unei guvernari rele trebuie s se desfasoare la nivel de individ. Orice 'organizaie', formata din astfel de persoane are o probabilitate mare s nu reueasc din dou motive. Unul, ierarhia n cadrul organizaiei frneaz vocile celorlalte persoane. A doua problem este reprezentata de acele persoane care au dorine nemplinite legate de detinerea puterii, ncep sa controleze aceste organizaii. Un control eficient privind bad governance poate fi realizat numai cu mii de intelectuali, grupati in retele, vorbind independent si exprimand opiniile lor n societate,datorita competentelor ce le detin inutilizarea armei "comunicarii", cum ar fi scrisul, predarea. Ele trebuie s fie independente privind mijloacele lor de existenta (contributii din partea cetatenilor), trebuie sa detinanivelul minim de "unitate", cum ar fi birouri, angajaii, etc., si este nevoie de un nivel minim de organizare cum ar fi publicarea unui buletin informativ pentru rspndirea punctului de vedere n societate.Acestia nu trebuie s fie membri ai un partid sau al unei alte organizaii. Acest lucru previne o persoana s exprime un punct de vedere imparial i independent de probleme. Aceast cunoatere ar elimina frustrarea acelor persoane fizice care de multe ori s-au simitit dati la o parte i marginalizati de curentul principal. Acestea ar trebui s neleag, de asemenea, c influenele cele mai profunde, de asemenea, sunt cele mai subtile. Astfel, ei ar trebui s se implice in propriile lor activiti fiind contieni de impactul lor social, dar sa nu fie excesiv de ingrijorati despre lipsa acelui lucru.

V. CONCLUZIIDin punctul meu de vedere reiese urmatorul aspect: indiferent daca oamenii nu au nici un fel de principii inascute (conform conceptie lui Locke), sau au mostenit in incostient amprente din timpul sarcinii sau inceputului copilariei(Freud), civilizatia moderna a beneficiat de o dezvoltare majora , astfel placerile oamenilor au devenit foarte variate, de la satisfactia de a citi, a gandi, a scrie, la pana la fericirea de a detine cat mai multi bani si putere. Dupa cum spune si autorul articolului, aceste dorinte ce vizeaza partea materiala si nu bucuria sufleteasca , ameninta degradarea mediului, incalzirea globala implicit afecteaza guvernarea, lucru intalnit din punctul meu de vedere pe intreg mapamondul.Pentru a salva bunastarea sociala, conform spuselor lui Bharat, si aprecierii mele, este necesar sa se limiteze extravagantele multimiloardarilor, elitelor, ei trebuind sa constientizeze ca fericirea vine din interior, din satisfactia obtinuta in urma actelor de caritate indreptate catre oamenii nevoiasi.Pentru ca guvernarea sa fie benefica, sustin aspectele prezente in studiu,si afirm cu tarie ca in functiile de conducere este extrem de important sa fie plasati intelectuali, care conform ierarhiei lui Maslow, ei si-au depasit nevoia de bunuri pecuniare si putere, axandu-se in prezent pe nevoi legate de bunastarea spirituala, cunoastere, sustinerea justitiei, si pot renunta la putere, utilizand-o in favoarea bunastarii sociale. In mod teoretic, aceasta afirmatie este una plauzibila , dar revenind la realitatea cotidiana, observam dupa cum spune Liiceanu:intelectualii nu au forta necesara pentru a lupta cu asa ceva."Noi nu posedam nici posturi de televiziune, nici ziare nu avem la dispozitia noastra, ci pur si simplu suntem pusi cateodata in situatia de a spune cu glas tare ceea ce gandim[footnoteRef:7]." [7: Gabriel Liiceanu,Introducere in politropia omului si a culturii,Bucuresti,Cartea Romaneasca,1981]

Un impediment in controlul si eliminarea bad governance, este intalnit atat in India, cat si in Romania. Desi intelectualii detin cunostinte necesare pentru imbunatatirea guvernarii, controlul exercitat de acestia este extrem de inofensiv in fata mogulilor, pentru ca ei depind financiar de sefi, astfel indiferent ce reprezinta justitia, mass-media, sau mediul universitar, nici una din institutii nu poate actiona ca o entitate de control privind guvernanta rea. Aceeasi idee o afirma si Presedintele Academiei de Stiinte , Gheorghe Duca, chiar dac intelectualii ajung la guvernare, acetia nu se pot manifesta, pentru c sunt sraci, ceea ce-i face vulnerabili n faa politicului[footnoteRef:8]. In urma constatarilor mele, s-a conturat faptul ca intelectualii autentici, incep sa se distanteze de politica, iar cei ce mai raman in partiede politice o fac atunci cand au loc alegeri, pentru un fotoliu de candidat; un aspect ingrijorator este faptul ca am ajuns sa fim condusi de personalitati din showbiz. [8: Gheorghe Duca Societatea bazata pe cunoastere,2007.]

O viziune a autorului pe care am salutat-o a fost aceea, ca pentru a reusi sa controlezi proasta guvernare, nu este nevoie de o organizatie care sa faca acest lucru, pentru ca ea implica anumite aspecte nefaste, precum ierarhia, care limiteaza vocile celorlalti, cei aflati la conducere pot folosi puterea pentru bunastarea proprie; este esential sa existe o retea de intelectuali care sa actioneze independent, exprimand opiniile lor in societate, bazandu-se pe arma comunicarii, totusi, ei mai au nevoie de un minim nivel de unitate, de organizare(publicarea unui buletin informativ), si nu in ultimul rand resurse financiare independente.Am constat ca realitatea scriptica difera de realitatea faptica, iar implicarea intelectualilor in politica s-a sfarsit prost pana acum, baronii si oligarhii, fiind cei care dau tonul, ei fiind catalogati drept slugi ale mogulilor.Desi autorul studiului precizeaza ca ei nu ar trebui sa faca parte din partidele politice, acest lucru este contrazis in Romania, unde intelectualii partidelor, vorbesc de necesitatea reformarii clasei politice, iar baronii ii trag de maneca si le arata veniturile aduse de ei din fonduri proprii.Deci constat ca buna guvernare nu poate fi realizata atunci cand intelectualii detin cunostintele iar mogulii banii, pentru ca banii si puterea prevaleaza cunostintele, iar detinatorii principiilor, raman cu bataliile electorale adevarate.Conform celor prezentate in studiu, se afirma ideea ca intelectualii trebuie sa isi exprime punctul de vedere impartial si independent de probleme, astfel el ar putea scapa de frustrarea generata de marginalizarea fata de curentul principal; dar pe teritoriul tarii noastre constatam ca doar foarte putin din intelectuali au ramas consecventi valorilor si lor insusi, dar in cea mai mare parte raman tineri senili, atrofiai de incultur i gata s fie instrumente pentru orice, a celor ce fac fenomenologia caracteristicilor conductorului, fr s vad suferinele conduilor.In consecinta, eu recomand, ca pentru o buna guvernare, este primordial sa existe educatie in randul cetatenilor, pentru a realiza o prioritizare a alegerilor, astfel bunastarea sociala poate fi bine definita numai de cel, care nu poate fi "convins"(manipulat).Numai printr-o valorificare a imaginaiei i a creativitii, omul i poate genera un tip de societate care s-i asigure tot confortul de care are nevoie, conservnd n acelai timp i ecosistemul planetei, astfel cheia unei bune guvernari, in viitor, este determinata de actiunile persoanelor care au depasit dorintele lor de bani si de putere si sunt in masura sa fie impartiale fata problemelor pentru binele societatii.

Bibliografie

Gabriel Liiceanu, Introducere in politropia omului si a culturii.Bucuresti,Cartea Romaneasca,1981 Gheorghe Duca, Societatea bazata pe cunoastere,2007. Dictionar explicative al limbii romane,editia a-3-a,2009,revazuta si adaugita.

Cuprins

I.Titlul-Rolul intelectualilor in Guvernare..1II.Abstractul.1II.1.Obiectivul cercetarii..1II.2.Metodologia folosita pentru a demonstra obiectivele...1III.Cuvinte cheie..2IV.Continut..2IV.1.Introducere-Motivarea alegerii temei articolului.2IV.2Recenzia lucrarii2V.Concluzii...5VI.Biliografie....82