Instalatia de guvernare a navei

35
SISTEMUL DE GUVERNARE Genere Elemente componente Organe active si pasive Schema bloc a instalatiei Actionarea instalatiei de guvernare Universitatea Ovidius Constanta,FIMIM Asan Elvis,SEN III

description

instalatie de guvernare,sistemul de guvernare

Transcript of Instalatia de guvernare a navei

  • SISTEMUL DE GUVERNAREGenereElemente componenteOrgane active si pasiveSchema bloc a instalatieiActionarea instalatiei de guvernare

    Universitatea Ovidius Constanta,FIMIMAsan Elvis,SEN III

  • GeneralitatiPentru efectuarea navigatiei in conditii de siguranta, nava trebuie sa fiemanevrabilasi sa aibao buna stabilitate de drum.MANEVRABILITATEA este proprietatea navei in miscare de a efectuaschimbari rapide de directie cu ajutorul instalatiei de guvernare.STABILITATEA DE DRUM este proprietatea navei in miscare de a se mentine timp indelungat pe o anumita directie.GUVERNAREA este calitatea navei de a se deplasa pe o anumita traiectorie (dreapta, curba) impusa.Guvernarea navei depinde de o serie de factori cum sunt:-mijloacele de guvernare folosite-formele geometrice ale carenei (zona pupa)-rapoartele intre dimensiunile principale (LCWL/ B si B / T)-numarul, pozitia si sensul de rotatie a propulsorului-conditiile hidro-meteorologice in care se naviga (apa, aer, vant, valuri)

  • GeneralitatiFiecare nava, cu exceptia barjelor purtate, trebuie sa aiba o instalatie de guvernare robusta si sigura, care sa asigure manevrabilitatea si stabilitatea de drum. Asemenea instalatii pot fi: carma cu profil hidrodinamic, instalatie cu ajutaje orientabile si alte instalatii aprobate de catre Registrul Naval Roman.Instalatia principala de guvernare trebuie sa asigure manevra de trecere a carmei sau a ajutajului orientabil, complet imerse de la 350dintr-un bord la 350in celalalt bord, cu nava la pescaj maxim si la viteza maxima de serviciu.In aceleasi conditii trebuie sa se asigure manevra de trecere a carmei sau a ajutajului orientabil, complet imerse, de la 350dintr-un bord la 350in celalalt bord intr-un timp care sa nu depaseasca 28 secunde. Instalatia auxiliara de guvernare trebuie sa asigure manevra de trecere a carmei sau a ajutajului orientabil, complet imerse de la 150intr-un bord la 150in celalalt bord intr-un timp care sa nu depaseasca 60 secunde cu nava la pescajul maxim si la viteza de mars maxima de serviciu sau la viteza de 7 Nd, in functie de valoarea care este mai mare.

  • Elemente componenteInstalatia de guvernare este compusa din:-carma-sistem de transmisie-Servomotor-timonaTimona este o roata din lemn sau din metal prevazuta cu cavile, cu ajutorul carora se manevreaza. La navele mari, prevazute cu pilot automat, pot fi inlocuite cu o maneta.Sistemul de transmisie la servomotor poate fi mecanic, hidraulic sau electric. Acesta face legatura dintre servomotor si comanda (timona).Servomotoarele sunt instalate la pupa navei, uneori in compartimentul masini sau separat. De obicei navele mari au doua servomotoare care pot lucra independent. Miscarea servomotorului se transmit la eche, care este asezata in acelasi plan cu carma sau perpendicular pe ea.

  • Elemente componenteTrotele la acest dispozitiv, trotele pleaca de la un tambur cate una din fiecare bord, pana la eche, unde se leaga la un inel. In drum catre tambur si eche, trotele sunt trecute prin raiuri de metal. Lungimea trotelor fiind constanta pentru ca si tensiunea sa fie constanta, suma distantelor de la raiuri la capatul echei trebuie sa fie constanta, deci capul echei ar trebui sa descrie o elipsa. Aceasta conditie nu o poate indeplini dispozitivul decat in cazul cand s-ar consimtii la o inclinare exagerata a trotelor in raport cu echea, iar elipsa descrisa ar fi foarte turtita.Lantul GALL este asemanator cu trotele, dar miscarea servomotorului se transmite unui lant GALL care misca caruciorul mobil.Tije miscarea servomotorului se transmite prin 2 tije cu capetele fixate la eche. Celelalte capete sunt legate printr-o traversa paralela cu echea, care primeste miscarea servomotorului.Sistemul HARDFIELD este asemanator cu cel precedent, dar miscarea servomotorului se transmite printr-un surub fara sfarsit unei roti dintate pe al carui ax se gaseste o alta roata dintata excentrica, care se angreneaza cu un sector de raza variabila (dintat). Raza rotii excentrice si a sectorului sistemului este calculata astfel ca bratul de parghie care actioneaza echea sa coincida cu unghiul de carma.Axiometrele aparate asezate in timonerie si care indica unghiul de carma si corespunde cu indicatorul din camera carmei.Carma piesa de baza a instalatiei de guvernare, dispusa la pupa si cu ajutorul careia se realizeaza efectiv mentinerea sau schimbarea directiei de deplasare a navei.

  • Mijloace de guvernarea)Principale: sunt obligatorii pentru toate tipurile de nave1)Instalatii principale de carma:

    - carme clasice sau active amplasate inapoia sau (uneori) in fata propulsoarelor navei (aceste instalatii sunt eficiente numai pe timpul miscarii navei cu viteze suficient de mari).

  • Mijloace de guvernare2)Instalatii principale cu carma-propulsor (de propulsie orientabila):

    b)Auxiliare: actiunea lor este independenta de functionarea propulsoarelor propriu-zise; sunt utilizate la nave cu viteze mici sau nule.1)Instalatii auxiliare din carme active de regula aceste instalatii sunt cu elice in duza; sunt actionate electric sau electro-hidraulic.

    -elicele (propulsoarele) navei avand atasate duze orientabile care prin rotire modifica directia jetului de apa-propulsoarele cu aripioare, etc

  • Mijloace de guvernare2)Instalatii auxiliare de carma-propulsor:- tunele hidrodinamice transversale (aici se produc jeturi de apa prin functionarea unor elice cu pale (fixe sau orientabile), pompe cu paleti, pompe centrifuge)- coloane rotitoare cu elice- propulsoare cu aripioare (VOITH SCHNEIDER)Observatie:Instalatiile principale si auxiliare de carma-propulsor impreuna cu instalatiile auxiliare din carmele active, sunt denumite MIJLOACE DE GUVERNARE ACTIVA.4. CarmaDefinitie:Apendicele amplasat in jetul de apa al propulsorului sau in siajul carenei, avand forma de aripa profilata sau neprofilata hidro-dinamic, cu posibilitati de rotire in jurul unei axe verticale si care asigura guvernarea navei se numeste CARMA.

  • Mijloace de guvernarePartile componente ale carmei sunt: pana sau safranul carmei si axul carmei.Pana este construita dintr-un cadru metalic imbracat pe ambele parti cu tabla (partea din apa se numeste safran) si creeaza forta hidrodinamica portanta.Axul carmei organul de rotire al penei carmei si de transmitere a fortei hidrodinamice portante asupra navei. Intra in corpul navei printr-un orificiu (prevazut cu sistem de etansare) numitetambreusi se continua in compartimentul carmei unde este fixat cu doua tije ce sunt actionate de servomotoare.

  • Organe de guvernare activaOrganele de guvernare activa realizeaza forta laterala necesara guvernarii, prin transformarea energiei mecanice pe care o primesc direct i special pentru guvernare. Solutiile constructive cele mai ntalnite sunt: sistem cu carma activa,sistem cu jeturile transversale, sistem cu propulsor Voith - Schneider. Sistemul de guvernare cu carma activa este un profil simetric fata de coarda sa, nclinabil n jurul unui ax vertical, plasat n P.D al navei, n pupa acesteia, profil la al carui bord de fuga este atasat un propulsor suplimentar a carui mpingere este orientabila odata cu safranul carmei.

    Unghiul de rotire poate ajunge pn la aproape 30. Carma activa

  • Organe de guvernare activaForta de guvernare la carma activaMomentul de giraie n acest caz va fi dat de: Mg=Mc+Msunde: Mc - momentul crmei; Ms - momentul datorat forei suplimentare de guvernare .

    Pentru situaia cnd v=0:

    Ceea ce arata ca in cazul crmei active aceasta realizeaz momentul de giraie nenul indiferent de viteza navei. Sistemul de guvernare cu jeturi transversale este reprezentat de instalaiile care dispun de un tunel transversal plasat n extremitile navei (sau numai n prova) n care este montat un motor axial. Dac viteza de circulaie a apei prin tunel este v = ct. iar debitul masic este:

  • Organe de guvernare activaConform legii impulsului, fora reactiv a jetului hidraulic este:

    Sistemul de guvernare cu jeturi transversale

  • Organe de guvernare activaDiferena de presiune dintre seciunile de intrare i ieire din tunelul transversal este tocmai presiunea dinamic a curentului: asfel nct traciunea elicei este: deci la tunelurile transversale drepte traciunea elicei este jumtate din fora reactiv a jetului. Momentul de giraie al instalaiei este: unde l este distana de la centrul de greutate al navei la tunelul transversal

  • Organe de guvernare activaSistemul de guvernare cu propulsor Voith - Schneider

    Sistemul de guvernare cu propulsor Voith - Schneider

  • Organe de guvernare activaSisteme de guvernare-propulsie de tip POD/ AZIPOD Propulsoarele azimutale realizeaz mpingere maxim n orice direcie. Indiferent de viteza navei aceast mpingere si poate modifica direcia funcie de necesitile manevrrii navei. Elicele propulsoarelor azimutale nu funcioneaz doar n curent axial, ci si n curent oblic, asigurnd navei o capacitate manevriera deosebita chiar si la viteze mici ale navei, acolo unde sistemele clasice cu crma au performante slabe.Sisteme de guvernare-propulsie cu elice conta-rotative

  • Organe de guvernare activaPropulsor azimutal cu elice contra-rotative, mbin dou concepte: pe de o parte conceptul elicelor contra-rotative, care mparte puterea de propulsie pe dou discuri active, iar pe de alt parte pe cel al sistemului azimutal, care asigur printre altele manevrabilitatea navei. n cazul propulsoarelor azimutale retractabile, avantajele oferite de reducerea de gabarit sunt suplimentate de mpingere maxim dezvoltat n orice directie, ntrucat propulsorul are capacitatea de a se roti cu 360. Elicea amplasat ntr-o duz Kort, poate fi retras ntr-un tunel amplasat n corpul navei, propulsorul acionnd ca un propulsor transversal - Bowthruster.

  • Organe de guvernare activaSisteme de guvernare-propulsie de tip POD i AZIPOD: 1 - partea submers a sistemului POD; 2 - rcitor de aer; 3 - ventilatoare de aer; 4 - motor hidraulic; 5- unitate de putere; 6 - rcirea sistemului hidraulic; 7- corpul navei. Sistemul de propulsie de tip AZIPOD (Azimuthing Podded Drive),a lrgit gama de puteri utilizate. Acest concept presupune montarea unui motor electric ntr-un corp hidrodinamic (bulb pod) plasat sub nav. Energia electric produs la bordul navei este transferat motorului electric de curent alternativ care transmite direct momentul de rotaie propulsorului de tip elice.

  • Organe de guvernare pasivaFora lateral necesar guvernrii navei pentru traiectoria dorit se realizeaz cu ajutorul organelor de guvernare. n funcie de modul de obinere a acestor fore, se deosebesc dou tipuri de organe de guvernare: organe de guvernare pasiv, organe de guvernare activ. Organele de guvernare pasiv realizeaz fora lateral necesar guvernrii, folosind curentul de ap antrenat de nav n deplasare. Cele mai reprezentative sunt instalaiile de guvernare, care utilizeaz ca organ de lucru crma. Rotirea acesteia n raport cu bordul creeaz o asimetrie a scurgerii n jurul corpului care va duce la micarea pupei.

  • Organe de guvernare pasivaTipuri de crme: a- crm necompensat; b- crm compensat; c- crm semi-compensat; d, e- crm semi-compensat (suspendat).Crma este organul clasic de guvernare, simplu constructiv i uor manevrat. La alegerea crmei trebuie s se in cont de: destinaia navei i de forma extremitii pupa a navei. Dup poziia axului crmei acestea pot fi: crme necompensate, la care pana crmei este amplasat n pupa axului crmei (se utilizeaz la ambarcaiuni, unele nave fluviale i sprgtoare de ghea); crme semicompensate, la care axul crmei este situat la o distan de muchia de atac cuprins ntre din grosimea profilului si din lungimea lui (se folosesc la navele mari cu 2 sau 4 arbori); crme compensate, care constituie cel mai rspndit tip de crm, al cror ax se afl la o distan de muchia de atac egal cu pna la 1/3 din lungimea profilului. Dup poziia modul de susinere: crme susinute de lagre sus i jos; crme semisuspendate, care au un lagr sus i altul aproximativ la mijlocul nlimii crmei; crme suspendate, care au un lagr sus. Dup forma profilului: crme plate, formate dintr-o singur tabl sau din dou table consolidate cu nervuri orizontale - se folosesc foarte rar i numai la ambarcaiuni sau nave mici destinate navigaiei interioare; crme hidrodinamice - la aceste tipuri seciunile orizontale prin crm au forma unor profiluri hidrodinamice simetrice - se folosesc la toate navele maritime moderne.

  • Organe de guvernare pasivaForele care acioneaz asupra penei crmei Se consider o crm cu un profil hidrodinamic, izolat de nav i complet scufundat, care se deplaseaz cu viteza v fa de ap. Cnd crma este nclinat cu unghiul de band , scurgerea fluidului pe cele dou fee ale crmei se face cu viteze diferite i deci se produc presiuni diferite pe feele crmei. Din aceast cauz asupra crmei va aciona o for P care este rezultanta presiunilor pe cele dou fee ale crmei, for care este aplicat n punctul O numit centru de presiune. Fora P se descompune n: Py - portana profilului; Px - rezistena la naintare a profilului; sau Pn - componenta normal; Pt - componenta tangenial. Astfel se determina:

  • Organe de guvernare pasivaForele care acioneaz asupra penei crmei iar momentul fa de axul crmei este : n expresiile de mai sus este densitatea apei iar vr este viteza cu care curentul de ap ntlnete crma.

  • Organe de guvernare pasivaUn alt ansamblu de elemente utilizate n instalaia de guvernare ca organ de guvernare pasiv l reprezint sistemul de crme speciale; folosit la navele cu vitez i pescaje mici cu cerine de manevrabilitate mari. Acest sistem utilizeaz efectul jetului dat de elicele proprii i se monteaz la navele cu una sau dou elice. Sistemul const n montarea unor crme care dirijeaz fluxul curentului de ap, flux ce poate fi dirijat pn la un unghi apropiat de 90. Tot pentru utilizarea jetului creat de elice se pot folosi duzele, care pot fi cu sau fr stabilizator, stabilizatorul fiind cel care mrete devierea jetului de ap i realizeaz fore de mpingere mari pentru pescaje mici. Sistemul pasiv de guvernare cu crme speciale

  • Schematizarea instalatiei de guvernare Instalaiile de guvernare din dotarea navelor au rolul de a asigura respectarea drumului impus navei prin aplicarea la comanda a unor momente verticale de rotire care acioneaz simultan cu fora axiala de propulsie, fig.3.1.14. O instalaiile de guvernare este formata dintr-un element de comanda (timona), o transmisie de comanda, o maina de fora si unul sau mai multe elemente de execuie-organele de guvernare (crmele). Condiiile generale impuse instalaiei de guvernare sunt:

    -sa asigure fora laterala necesara giratiei navei si sa menin valoarea ei pana la urmtoarea comanda; -valoarea forei laterale trebuie sa fie obinuta intr-un anumit timp impus; la organul de comanda trebuie sa fie asigurat controlul elementului de execuie(unghiul de crma); -in transmisia de fora trebuie prevzuta posibilitatea limitrii forei laterale pentru a nu distruge organele transmisiei; -sa aib sigurana mare de funcionare realizata si prin existenta actionarii de avarie.

  • Schematizarea instalatiei de guvernare Functionarea complexului sistem de propulsie - sistem de guvernare Schema bloc a instalaiei de guvernare Dup modul de executare a comenzii date de la timon, instalaiile de guvernare se pot realiza cu comand n circuit deschis sau cu legtur invers. n fig. 1 este prezentat schema bloc a unei instalaii de guvernare n circuit deschis. Instalaia este format din urmtoarele elemente: 1 - timona de comand; 2 - transmisia de comand; 3 - maina de crm; 4 - transmisia de for, 5 - element de execuie; 6 - transmisia de control.

  • Schematizarea instalatiei de guvernare Fig 1Fig 2Timonierul poate comanda doar intrarea n funciune a mainii de crma 3 urmrind la axiometrul 7 unghiul de bandare al crmei. Cnd aceasta a realizat unghiul dorit, timonierul trebuie s anuleze comanda dat iniial, oprind funcionarea mainii de crm. Necesitatea urmririi permanente a axiometrului micoreaz eficiena conducerii instalaiei de guvernare, timonierului reducndu-i-se mult posibilitile de a urmrii evoluia navei n giraie. n fig.2 este prezentat schema bloc a instalaiei de guvernare cu comand n circuit nchis, format din: 1 - timona de comand; 2 - elementul comparator; 3 - maina de crm; 4 - organul de execuie; 5 - transmisia de comand; 6 - transmisia de for; 7 - legtura

  • Schematizarea instalatiei de guvernareinvers; 8 - transmisia de control; 9 - axiometrul. Prin transmisia de comand 5, care poate fi mecanic, hidraulic sau electric, timonierul comand unghiul de bandare. Prin rotirea timonei la unghiul dorit, aceast mrime de intrare , este pstrat n forma ei iniial sau este transformat ntr-o alt mrime mecanic, electric, sau hidraulic cu care va opera elementul comparator 2. La acelai element comparator este racordat i legtura invers 7, care transmite informaia de poziie a unghiului de bandare a crmei, care constituie mrimea de ieire e, pe care legtura invers trebuie s o furnizeze ntr-o form de energie de aceeai natur pentru a putea calcula diferena i - e. Elementul comparator 2 permite transmiterea comenzii spre maina de crm 3 att timp ct i - e 0, anulnd-o atunci cnd s-a ajuns la i - e = 0. Crma se oprete la unghiul de bandare comandat i fr intervenia suplimentar a timonierului. Instalaia de guvernare cu comand n circuit deschis se utilizeaz ca mijloc principal pentru ambarcaiuni i nave fr instalaie de propulsie.

  • Schematizarea instalatiei de guvernareSchema mainii de crm cu hidromotor liniarAceste maini de crm sunt realizate cu ajutorul unor perechi de hidromotoare liniare cu simplu efect, cu axe orizontale, care acioneaz asupra echei de crma prin intermediul unor pietre de culisa, figura 3Fig. 3 Maina de crm cu hidromotor liniar

  • Schematizarea instalatiei de guvernareElementele componente ale mainii de crm sunt: 1 - piston; 2 - cilindru; 3 - eche; 4 - piatra de culis; 5 - pompa cu debit variabil; 6 - electromotor de acionare; 7 - bara de comand; 8 - crma; 9 - conducte hidrostatice; 10 - bara legturii inverse; 11 - tija de comand a pompei; c - element de comand.Schema mainii de crm cu servomotor oscilantn compunerea mainilor de crma cu hidromotor oscilant intra un hidromotor cu 2...4 perechi de palei rigizi, ncastrai pe rotor i stator, fig. 4

    Fig 4

  • Schematizarea instalatiei de guvernareFig. 4,Maina de crma cu servomotor oscilant i cu debit variabil1 - hidromotor oscilant; 2- pompa de debit variabil cu pistonase radiale; 3 - pompa liniara de reacie;4- pompa liniara a transmisiei de comand;5 - transmisie mecanic de comand cu cremalier; 6 - hidromotor liniar al transmisiei de comand; 7 timona. Schema de principiu a instalaiei de guvernare cu hidromotor oscilant cu pomp cu debit variabil este prezentat n figura 3.1.18. Circuitul de comand este format din elementele: timon 7, roata dinat i cremaliera de comand 5, hidromotorul de comand al pompei 4. Acionnd asupra timonei 7 micarea unghiular se transmite la roata dinat , ce acioneaz cremaliera 5, legat direct cu pistonaele 4. Pistonaele 4 ridic presiunea n una din ramurile de comand i realizeaz excentricitatea pompei cu debit variabil 2. n acest caz pompa cu debit variabil 2 debiteaz ulei n una din ramurile de for producnd presiune pe o parte a paleilor rotorului ce este solidar cu axul crmei, iar din cealalt parte aspir pompa i n acest fel acioneaz echea i crma, echea acionnd asupra pistonaelor de reacie 3. Pistonaele de reacie prin deplasare creeaz presiune i reduc excentricitatea pompei, astfel c popa nu mai debiteaz i maina de crm se oprete, crma rmnnd bandat. Pentru bandarea crmei n cellalt sens este suficient s rotim timona n cellalt sens i procesul se repet dar pe alte circuite.

  • Actionarea instalatiei de guvernareStructura instalaiei de guvernare este prezentata in fig.5Fig. 5 Structura instalaiei de guvernare: 1- transmisia masinii de crm; 2- dispozitiv de cuplare a axului inferior cu pana crmei; 3- pana crmei; 4- axul crmei. In functie de mrimea momentului Max, necesar la arborele crmei, actionarea instalatiilor de guvernare poate fi manuala, elctromecanica sau electrohidraulica. Instalaia de guvernare cu actionare manuala (IGAM) Este caracterizata de lipsa transmisiei de comanda si a masinii de crma. Intre timona si carma exista doar o transmisie de forta, care poate fi mecanica, prin trote, lanturi sau elemente rigide (parghii si tije) sau hidrostatica cu hidromotor actionat direct de la timona. Datorita simplitatii sale, aceasta actionare este utilizata si ca sistem de avarie pentru guvernarea navelor mari.

  • Actionarea instalatiei de guvernareInstalaia de guvernare cu actionare electromecanica (IGAEM)In cazul acestei variante se folosesc electromotoare de curent continuu sau alternative. Raportul total de transmisie al instalatiei este i=20004000. Datorita maselor si gabaritelor mai reduse, simplitatii constructive si exploatarii mai facile este preferata actionarea in curent alternativ.Fig 6 Masina de crm cu actionare electromecanic: 1- acionare manual (acionare de avarie); 2- echea; 3- transmie cu roat dinat; 4- sector dinat conductor; 5 - motor electric; 6 - arc; 7 - axul crmei; 8 - pana crmei; 9, 10 - transmie melc-roat melcat. Transmisiile de comanda sunt electrice, iar legatura inversa se realizeaza cu traductoare unghiulare electrice-selsine. La capete de cursa sunt dotate cu limitatori electrici, care actioneaza cu (2 3) inaintea celor mecanice, intrerupand alimentarea electromotorului de actionare. Transmisiile de forta ale acestor instalatii sunt mecanice, cu arbori, parghii sau roti dintate. Fig 6

  • Actionarea instalatiei de guvernareaInstalatia de guvernare cu actionare electrohidrostatica (IGAEH) Fig.7 Masina de crm cu actionare electrohidraulic a - schema de actionare hidraulica a masinii de carma cu telemotor; b - motorul hidraulic (cilindru hidraulic); 1 - conexiunea la reeaua de la bord; 2 - cablu de conectare; 3 - tanc de rezerva (pentru agentul hidraulic); 4- pompa volumica; 5 - 6 - sistem indicator; 7 - receptor telemotor; 8 - electromotor; 9- motor hidraulic; 10 - axul crmei; 11- axiometru. Fig 7

  • Actionarea instalatiei de guvernareAre avantajele instalatiilor electrice: simplitatea constructiva, gabarit redus, se automatizeaza usor si spre deosebire de instalatiile electrice, nu au statii automate pentru comanda electromotorului de actionare, functioneaza silentios, transmit momente mult mai mari (5002500 kNm) decat instalatiile electrice (10400 kNm) Actionarea hidrostatica a instalatiei se realizeaza cu: hidromotoare liniare, orizontale sau vertical; hidromotoare oscilante. In schema de actionare se utilizeaza pompe hidrostatice cu pistonase axiale sau radiale, cu debit variabil, antrenate de electromotoare de curent alternativ. Conditii impuse masinii de carma. Puterea si momentul de actionare al masinii de carma Masina de carma are rolul de a realiza momentul necesar de actionare a carmei conform comenzilor primite de la timona. Masina de carma trebuie sa satisfaca cerintele: - pornirea masinii de carma sa se faca cu ajutorul timonei indiferent de pozitia carmei - sa fie reversibila pentru a permite deplasarea carmei in ambele borduri - carma sa se roteasca in acelasi sens cu timona - la oprirea timonei sa se opreasca masina carmei si implicit deplasarea carmei - in pozitiile extreme masina de carma sa se opreasca imediat - masina de carma sa poata fi comandata din mai multe locuri, sa functioneze silentios si sa aiba siguranta mare in functionare.

    Momentul la arborele masinii de carma, Mm, este:

  • Actionarea instalatiei de guvernareunde: i este raportul de transmitere intre arborele carmei si arborele masinii de carma;este randamentul total al transmisiei. Stiind ca: Puterea necesar la arborele carmei, Nax este:

  • BIBLIOGRAFIE

    1. ABB, 2010. The CRP Azipod Propulsion Concept. www.abb.com/marine. ABB Process Industries Management Ltd. 2. Amorriei, M., 2002. Tendine actuale n propulsia navelor moderne. Performane ale sistemelor de propulsive tip Pods si Azipod. Universitatea Transilvania din Brasov. Catedra Design de Produs si Robotica. Simpozionul national cu participare international PRoiectarea ASIstata de Calculator, PRASIC'02. Vol. I - Mecanisme si Tribologie, 7-8 Noiembrie, Brasov, Romnia. ISBN 973-635-064-9. 3. Fedyaevsky, K. and Sobolev, G., 1964. Control and Stability in Ship Design. State Union Shipbuilding, Leningrad. 4. House, D.J., 2004. Seamanship Techniques 3rd Edition for: Shipboard & Maritime Operations. Elsevier Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP 200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803, ISBN 0 7506 6315 4. 5. Ioni, I.C., Apostolache, J., 1986. Instalaii navale de bord, Construcie i exploatare. Editura Tehnic, Bucureti, 1986. 6. McGeorge, H., D., 2002. Marine Auxilary Machinery. Elsevier Science, Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP, Wildwood Avenue, Woburn, MA 01801-2041, ISBN 0 7506 4398 6. 7. Perez, T., 2005. Ship Motion Control. Course Keeping and Roll Stabilisation using Rudders and Fins. ISBN 1-85233-959-4. Springer Verlag, 1st ed. 2005 8. Taylor, D., A., 1996. Introduction to Marine Engineering. Elsevier Butterworth Heinemann Linacre House, Jordan Hill, Oxford 0X2 80F 200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803, 1996. 9. Tupper, E.C., 2004. Introduction to Naval Architecture: Formerly Muckle's Naval Architecture. Fourth Edition. Elsevier, London, 2004. 10. http://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/435/INSTALATIA-DE-GUVERNARE81319.php

    *