Educație, bună guvernare, securitate națională

Educație, bună guvernare, securitate națională 1

2

Acestdocumentafostelaboratpebazaprezentărilorrealizatedeexperțiicareauparticipatlaconferinta„Educație,bunăguvernareșisecuritatenațională”,desfășuratălaCluj-Napocaînperioada24-26martie2016.

Listaexperților(în ordine alfabetică):Daniela Alexe - Centrul Pentru Politici EducaționaleRemus Anghel – Institutul pentru Studiul Problemelor Minorităților NaționaleAlexandru Bindar – Uniunea Studenților din RomâniaLuminița Costache - UNICEFMarcel Cremene – Universitatea Tehnică Cluj-NapocaDaniel David - Universitatea Babeș-Bolyai Ligia Deca – Administrația PrezidențialăMariana Dragomir – Asociația Learn & VisionChristian Estermann – Centrul pentru Educație și Formare Profesională ConcordiaCiprian Fartușnic – Institutul de Științe ale Educației Răzvan Florian – Institutul Român de Știință și Tehnologie / EpistemioAnca Gaidoș – Fundația Noi OrizonturiMaria Gheorghiu – OvidiuRoCiprian Ghișa – Transylvania CollegeAdrian Hatos – Universitatea din OradeaConstantin Ionescu – Administrația PrezidențialăAlina Ionescu – Asociația Human CatalystIrina Ionescu – Administrația PrezidențialăDaniel Ioniță – Ministerul Afacerilor ExterneȘerban Iosifescu – Agenția Română de Asigurare a Calității Învățământului Preuniversitar Silviu Ispas – Pactul Regional Nord-Vest pentru Ocupare si Incluziune Sociala (PROIS-NV)Gabriel Istrate – Universitatea de Vest TimișoaraClaudiu Ivan - Centrul pentru Cercetare, Educație și Egalitate de Șanse SocialeMircea Kivu – Grupul pentru Democrație Participativă PlenumMaria Kovacs – Asociația Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii CriticeCristian Litan – Universitatea Babeș-BolyaiLiviu Matei – Central European UniversityDiana Morea - Universitatea AlternativăBogdan Murgescu – Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice Horia Oniță - Consiliul Național al ElevilorAndreea Petruț - Societatea Academică din RomâniaNicoleta Popa - Ag. Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării ProfesionaleDaniel Pop – Centrul pentru Politici Publice CENPOCristi Popescu - Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din RomâniaRadu Puchiu – Cancelaria Primului MinistruCorina Puiu – Teach for RomaniaIulius Rostaș – Corvinus UniversityCălin Rus – Institutul Intercultural TimișoaraMarian Staș – Liderii Mileniului TreiRobert Santa – Centrul Pentru Politici EducaționaleSimona Șerban – Fundația Comunitară ClujLaurențiu Ștefan – Administrația PrezidențialăDaniela Vișoianu – Coaliția pentru EducațieOvidiu Voicu – Fundația pentru o Societate DeschisăCodru Vrabie – Funky Citizens

Autorii sunt recunoscători pentru comentariile asupra variantei în lucru a acestui raport primite din partea lui Adrian Hatos, Claudiu Ivan, Șerban Iosifescu, Daniela Vișoianu, Diana Certan, Marian Staș, Remus Anghel, Mircea Kivu și Silviu Ispas. Responsabilitatea pentru opiniile exprimate revine exclusiv autorilor acestui raport.


Rezumat

Lucrareaargumenteazăcășcoalaromâneascăarenevoiedeschimbare,indicăcâtevadintredirecțiileprincipalealeschimbăriișiprezintărecomandăridetransformăripetermenscurtșimediuîncadrulsistemuluieducaționalșiacontextuluiîncareacestaoperează.

Aspecteleidentificatesunt:1.Capacitateaadministrativăscăzutăastatului,înspecialaMinisteruluiEducațieiNaționaleșiaCercetăriiȘtiințifice2.Finanțareadeficitarășiineficientă3.Utilizarea insuficientăacercetăriibazatepedateempirice înprocesuldecreareapoliticiloreducaționale.4.Definirea,operaționalizareașistimulareadeficitarăaperformanțeieducaționale5.Moduldeficitarderecrutareșimotivareapersonaluluidineducație6.Nivelulridicatalinegalitățiideșanseșcolare7.Nivelulridicatalabandonuluișcolar8.Învățareadeficitarăanormelorșicompetențelordemocratice9.Dezvoltarearedusăaeducațieipeparcursulvieții10.Utilizarearedusăaresurseloreducaționaledeschiseșiaccesullimitatlarezultatelecercetăriifinanțatedinfonduripublice11.Politicileeducaționalepuținadaptateunuicontextdemograficdinamicșiuneipiețeamunciiînschimbare

Lucrarea susține că în absențaunor schimbări substanțiale neîncrederea în sistemuleducaționalromânescvacreșteșimaimult,contribuindladeclinullui.Deaceea,estenecesarcaintensitateadezbaterilordespreeducațieșigraduldecuprindereaactorilorimplicațisăcrească,iarritmulîncareaulocschimbărisăfieaccelerat. Schimbările semnificative din educație sunt posibile doar în condițiile alocării unorresursesuplimentare, într-unmodeficientșiechitabil.Petermen lung, însă,costurilerealizăriiunuisistemeducaționalperformantvorfimultmaimicidecâtcelealenereformăriisistemuluiactual.

4

Context

Dezbaterile despre politici educaționale au crescut în intensitate în ultimii ani înmajoritateasocietățilordemocratice.Opartetotmaiimportantăapubliculuiobservălegăturilestrânsedintreacestepoliticișicalitateadezvoltării,ademocrațieișianiveluluidesiguranțădinsocietățilelor.Înacelașitimp,seînmulțescperspectivelecriticelaadresasoluțiiloreducaționaleconsacrate. România este parte a aceluiași trend, de creștere atât a vizibilității problemeloreducației,câtșideaccentuareaunuitonulcritic1.

Peparcursulacestuidocumentvomargumentacășcoala româneascăarenevoiedeschimbare,vomindicacâtevadintredirecțiileprincipalealeschimbăriișivomprezentasuccintrecomandări de transformări pe termen scurt și mediu în cadrul sistemului educațional și acontextuluiîncareacestaoperează.

DecesuntnecesareschimbăriimportantealesistemuluieducaționaldinRomânia?

Din perspectiva celor mai mulți dintre indicatorii uzuali, școala românească estedeficitară.RomâniaseaflăconstantpeultimelepozițiidintrețărileUEînevaluărileinternaționalealecalitățiieducației,avândînvedereaspectedintrecelemaidiverse.Înplus,pentrumaimulțiindicatoriimportanțitrendulestedescendent,încontrastcurestulțărilorUE.

Astfel,RomâniaestesingurațarădinUE,alăturideMareaBritanie,undesperanțadeduratăaeducației(schoolexpectancy)aavutundeclinmaimaredeunandupă2001.

Participareatinerilorîneducațieșcolarășipregătireprofesionalăesteunaltindicatorcare plasează Romania pe unul dintre ultimele locuri în UE (alături deMalta și Bulgaria). Unrezultat similaresteobținut șipentruproporțiatinerilor carenusuntcuprinși într-o formădeeducație,pregătireprofesionalăsauangajați.

Un fenomenextremde însemnatestecelalabandonuluișcolar.Pentruunuldintreindicatoriiuzuali,proporțiacelorîntre25-34anicareaupărăsitprematureducațiașipregătireaprofesională (early leavers fromeducation and training 25-34, ELET 25-34), România este dinnouunoutliernegativ,fiindsingurațarădinUEcuuntrendnegativclar.Valoareaindicatoruluiacrescutdela12%în1997la24%în2010și2011,avândapoioușoarădescreșterela22%în2013.Deasemenea,Romaniaarein2015oratădepărăsiretimpurieașcoliipentruceiîntre18-24deanide19,1%,locultreiinUE,dupaSpaniasiMalta,petrenddecreștere,încondițiileîncarețintaasumatădeRomâniapentruanul2020estede11,3%2. Oaltăcategorieimportantădeindicatoriaicalitățiișcoliidescrieperformanțeleelevilordeacitișiaînțelegeconținutultextelorscrise.DateleoferitedestudiulcomparatProgramme for International Student Assessment (PISA),realizatdecătreOECDșiaplicatelevilorde15anidinșcoli,permitcomparareaanualăaelevilordințărialeUEîntre2000și2012.Șiîncazulacestorindicatori România este pe unul dintre ultimele locuri înUE, având valori care suntmult submediaUE28atâtpentruvaloriledemijloc(medie,mediană),câtșicelealeproporțiilordeelevicurezultatedevârf(nivelul5și6din6).


Înînvățământulsuperior,universitățiledinRomâniasuntînafaraprimelor500depozițiiîntoateclasamentelerecunoscute.Esteadevăratcăperformanțadeansambluauneiuniversitățipoatefidefinitășimăsuratăînmultefeluri,iaracesteclasamenteinternaționalesurprindînspecialaspecteceținderezultatelecercetăriișimaipuțincelecaredescriualtetipurideimpactpentrusocietate.Măsuraîncareabsolvențiiaucariereprofesionaledesucces,ceaîncarecercetătoriidinuniversitatecontribuielacalitateaguvernăriișiefecteleuniversitățiiasupradezvoltăriilocaleconteazămaipuțin în evaluările internaționale.Gradul în care absolvenții suntpregătiți săfiecetățeniactiviși săadere lanormealedemocrației liberalenuestedelocsurprinsdetopurileuzuale. Înuniversitățileromâneștifemeileocupăfoarterarfuncțiideconducere.Nuînultimulrând,cazuriledeplagiat,corupție,nepotism,suntlargrăspândite,și implicăfrecventdecidențiimportanțidinsistemuluniversitar3.Înacelașitimp,aufostidentificateatitudinidiscriminatoriiînrândulstudențilorfațădepersoanelecuHIV/SIDA,minoritățisexuale,persoaneledeetnieromă,șipersoaneledeetniemaghiară4. Dacătoateacesteaspectearficuprinseînindicatori,universitățileromâneștiarocupaprobabilpozițiișimaimodesteînclasamenteleinternaționale.

Nu doar calitatea pregătirii oferite de universități este problematică, ci și numărulcelorcaredețincalificăriterțiare.ȚintastrategicăpropusădeComisiaEuropeanășiasumatădestatelemembreUEcuprivirelaînvățământulsuperiorestecapânăînanul2020aproximativ40%dintretineriidinUEsădeținăocalificaredenivelterțiar5.ȚintaasumatădeRomâniaestemultmaimodestă,de26,7%(dintrepersoaneledevârstă30–34deani).Înprezent,conformdateloroficialepentruanul2014,pondereaîngrupadevârstă30–34deaniapersoanelorcaredeținocalificaredenivelterțiarestede23,8%,peuntrendgeneraldescendent6. În același timp, invățământul la distanță este în declin, în contratimp cu trendulgeneralinternațional,undeformeledeeducațieladistanțăcâștigăteren.Creștereaatractivitățiiînvățământuluiladistanțăarrezolvanudoarproblemedeacceslaeducațiepentrutinerișipentruadulți (un alt indicator undeRomâniaocupă locuri foartemodeste), ci ar rezolva și problemedeechitate,facilitândaccesulpersoanelorcuresursefinanciaremodesteprecumșiacelorcarelocuiescladistanțădecentreleuniversitare.

Accesul în învățământul superior este extrem de inegal în raport cu mediul deproveniențășiresurselefinanciare.Înplus,esteîncreștereproporțiastudențilorcarerenunțălafacultatedupăanulI,iarjumătatedintreaceștiainvocăproblemelefinanciarepentrumotivareaabandonului7.

În concluzie, evaluările rezultate din studii comparate internaționale plaseazăRomânia pe poziții deosebit de modeste, iar la unii indicatori printre ultimele locuri înUniunea Europeană sau chiar în Europa.Datele carepermit comparații întimpnuoferăoperspectivăîncurajatoare,Româniafiindpeuntrendstabilsaudeînrăutățirepentruopartedintreindicatoriiimportanți.Înacestecondiții,absențaunorschimbărisubstanțialearcreșteneîncredereaînsistemuleducaționalromânesc,contribuindșimaimultladeclinullui.

6

Educație pentru democrație, dezvoltare și securitate

PărerileexperțilorconvergînprivințaroluluieducațieiînexplicareaplasăriimodesteaRomânieiîncomparațiicualtețărialeUniuniiEuropenesauchiardinlumeînfuncțiedeindicatoriaidezvoltăriieconomice,aidemocratizăriișisecurității.

Procesuleducaționalesteundeterminantputernicalstabilitățiișicalitățiidemocrației,iarînvățământulsuperiorareunrolmajor,datorităcontribuțieisalelaselecțiașiformareaeliteipolitice,economiceșisociale.Obiectivelecuprinseîndocumenteleoficialecuprindaproapedefiecaredatăreferirilaînvățareadevalorișideprinderidemocratice8.Calitateademocrațieiestedată de gradul de participare activă a cetățenilor în rezolvarea de probleme comune, calitățiachizitionateînprincipalpeparcursulprocesuluieducațional,iarstudiiledesfășuratede-alungulmaimultordeceniiindicăadesea,chiarșiîncazuldemocrațiilorconsolidate,tendințedecreșterea neimplicării și dezinteresului față de politică. România a avut și continuă să aibă o evoluțieezitantădinpunctuldevederealdezvoltăriidemocratice, întimpceevoluțiilerecentedințăriprecumUngariașiPoloniaaratăcumintegrareaînUniuneaEuropeanănuoferăgaranțiarezolvăriirapide,fărăefortsauireversibileaacesteiprobleme.

Astfel,lanivelnațional,“IndexulpentruProgresSocial”plaseazăRomâniapelocul50din peste 130 de tări, dupămajoritatea statelor EU. Problematic, pe indicatorul “Toleranță șiincluziune”,Româniaseplaseazăpelocul104întrestateleevaluate.Acestscorscăzutsedatoreazăînregistrăriiuneitoleranțescăzutefațădeminorități,precumpersoaneleimigranteșipersoanelecareauoaltăreligie9.Înediția2014a“DemocracyIndex”,Româniaseplaseazăpelocul57din167de țări, laegalitate cuMexic,fiind inclusă în rândul țărilor cuo “democrațiedeficitară”10.Raportul “TineriiEuropeni:Participare înviațademocratică”,bazatpedatecolectate încadrulEurobarometruluievidențiazăfaptulcătineriidinRomâniaînregistreazăproporțiaceamaiscăzută(24%)încadrulstatelorUniuniiEuropenecuprivirelaintențiadeadeveniuncandidatîntr-ocursăelectoralăpeparcursulvieții11.Acesterealități impunreformareaînvățământulromânescastfelîncâteducațiasădevinăunprocesde însușiredecunoștințe,valorișicomportamentesociale,economiceșipoliticepropriiuneiculturipoliticedetipdemocratic.

Alături de calitatea procesului democratic, sistemul educațional are și un puternicimpactasupradezvoltăriieconomiceșisociale12.Unsistemdeeducațieperformantarcreștenudoarangajabilitatea,flexibilitateașicompetitivitateaforțeidemuncă,cișicalitateafactoruluidecizionalșidemanagementeconomic.Înmăsuraîncaresistemuldeeducațieestecapabilsăcaptezenevoileșioportunitățilepiețeiîntr-operspectivădinamicășicuviziunepetermenlung,acestapoatecontribuilaprogrestehnologicșiinovare,laoeconomieflexibilăsideschisă.

ContextulregionalîncareseaflăRomâniaestecaracterizatdeinstabilitategeopolitică,detendințerevizionisteșideimixtiunepoliticădinparteaRusiei.Înacelașitimp,lanivelulUniuniiEuropene,eșeculpartidelortradiționaleșialinstituțiiloreuropenedearăspundeeficientcriticilorprivinddeficituldemocratic,stagnareaeconomicășicrizarefugiațiloraudatnaștereunuiclimatfavorabil creșterii influenței forțelor politice extremiste și populiste. Ca stat aflat la frontieraUniunii Europene, România este, cu atâtmaimult, expusă acestor crize care au un potențialridicatdeaseamplificareciproc.


La acest context extern se adaugă vulnerabilitățile interne ale României.Momentul„Colectiv”, problemele din sistemul de sănătate sau criza plagiatelor sunt doar câteva dintrecazurile recente care scot la iveală lacunele legislative și de funcționarea instituțiilor statului.Instabilitatea politică, lipsa coeziunii sociale, lipsa încrederii în instituții sau chiar pierderealegitimitățiistatuluiînraportcusocietateasaucugrupuridincadruleisenumărăîntrefactoriiimportanțicarefavorizeazăaparițiadevulnerabilitățiînfațaunoramenințăritransnaționale,cumsuntcriminalitateaorganizatăsauterorismul13.

Definireasiguranțeinaționaledrept„stareadelegalitate,deechilibrușidestabilitatesocială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului” în Legea securității naționale,implicădeterminărireciproceputerniceîntreacestconceptșicalitateaeducației.Astfel,un sistemde educație neperformant generează vulnerabilități pentru siguranța cetățenilorromâni,contribuindlaexcluziunesocială,corupție,declindemografic,braindrain.

Acest document identifică 11 categorii importante de probleme ale educației dinRomâniașioferărecomandăripentrurezolvarealor,porninddeladateleșistudiiledisponibileînliteratură,delaanalizeleautorilorși,înmaremăsură,delaargumenteleprezentatedecătreexperțiiîneducație,democratizare,dezvoltareșisecuritateîncadrulconferinței„Educație,bunăguvernare,securitatenațională”,din24-26martie201614.

8

Probleme și soluții posibile

1

Capacitateaadministrativăredusăastatului,înspecialaMinisteruluiEducațieiNaționaleșiaCercetăriiȘtiințifice(MENCȘ)

Schimbărilepecare le recomandămpotavea loc în condițiioptimeși cu rezultatelevizatedoarîncondițiileuneicapacitățiadministrativemairidicatedinparteaMinisteruluiEducațieiNaționaleșiaCercetăriiȘtiințifice.Opartedintredisfuncționalitățilesistemuluideînvățământdinprezentsunturmareacapacitățiiscăzuteaministeruluideaidentificaproblemerelevante,deaconcepeacțiunilepotrivite,deaformacapitalulumanșideaalocaresurselenecesarepentruacestea,șideaaveaoperspectivăconsecventășidedurată.Estenecesarăîntărireamecanismelorprincaresistemulînglobeazăcunoaștereașiexpertizărelevantăpentrupolitici,precumșiacelordeconsultareșicomunicareînprivințapoliticilor. SuntmaimultesituațiiîncarelegislațianuesterespectatăchiardecătreMENCȘ.Astfel,nuesterespectatăcerințaalocăriicacelpuțin6%dinPIBspecificatăînart.8dinLegeaeducațieinaționale(LEN),finanțareadebazăauniversitățilornuestemultianuală,deșiaceastăcerințăestespecificatăînart.223alin.(5)dinLEN.Nuaavutlocevaluareaperiodică,odatălacinciani,decătreuniversități,adepartamentelor(așacumcereart.195dinLEN)șinicialocareaprioritarăaresurselorcătredepartamentelecelemaiperformante(art.223alin.(13)dinLEN).Nuaavutlocevaluareașcolilordoctorale,învedereaacreditării(art.158alin.(4)dinLEN,OM3850/2012),sinicievaluareaperiodică,odatălacinciani,aconducătorilordedoctorat(art.170alin.(4)dinLEN).

Capacitatea administrativă deficitară este ilustrată între altele de cazul recent alachiziționăriicuaproape15milioanedeleiaunuisoftantiplagiatdecătreMinisterulEducației,softcareesteneutilizatșiinutilizabilchiarșiînacestmoment15.Înplus,MinisterulEducațieiaavutde-alungultimpuluiproblemeserioasedetransparență.

Informațiilerelevantepentrusistemuleducaționalsuntadeseadificilsauimposibildeaccesatonline.Astfel,site-ulcaregăzduieșteRegistrulMatricolUnic, realizatprintr-ofinanțareeuropeană între2008 și 2011, a început săfieutilizabil doarde câteva luni și doarparțial, înpofidaimportanțeiremarcabilepecareoarepentrufuncționareasistemului.Site-ulCNATDCU,unadintre comisiile extremde importante pentru sistemul universitar, are ultimele informațiiactualizateîndecembrie201216.Informațiiledepepaginaprincipalăasite-uluiCNCSseoprescîn2013.

Un alt exemplu important privește Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE)administratdecătreMENCȘ.AlianțaNaționalăaOrganizațiilorStudențeștidinRomânia(ANOSR)și Consiliul Național al Elevilor (CNE) și-au exprimat recent nemulțumirea cu privire lamodulnetransparent încareROSEestegestionat.Deșiproiectula început,acesta încănuareunsitepropriu, informațiilefiindgreuaccesibileși,conformANOSRșiCNE,unelecriteriideselecțieacolaboratorilorcevorimplementaanumiteactivitățisuntmultmairestrictivedecâtarfinecesar17.


Recomandăm:

→ÎmbunătățireamecanismelordecomunicareșiconsultaredinparteaMinisteruluiEducațieișiCercetăriișicomisiilorasociateacestuia.→Întărireamecanismelordecontrolșiacelordesancționareapersoanelorșiinstituțiilorcarecompunsistemuleducațional,inclusivaMinisteruluiEducațieișiCercetării,încazulnerespectăriilegislațieiînvigoare.→ImplicareaexperțilorinternaționalișiapersonaluluiacademicoriginardinRomâniacareesteactivîninstituțiidevârfdinstrăinătateîncadrul:(i)comisiilordeeticănaționaleșiinstituționale;(ii)consiliilorștiințifice;(iii)comisiilordeselecțieșipromovareapersonaluluiacademiclanivelinstituțional;(iv)comisiilordeconsultarepeaspectelegatedepoliticipublicelanivelnațional;(v)comisiilordeevaluareagranturilorștiințificelanivelnațional.

2.

Finanțareadeficitarășiineficientă

RomâniafinanțeazăcelmaipuțineducațiadintretoatețăriledinUniuneaEuropeană,atât în valori absolute, cât și relative (proporții din PIB). În condițiile în care Legea EducațieiNaționaleobligălaalocareaacelpuțin6%dinPIB,valorilealocateînultimiiani,precumșiceleproiectate pentru următorii ani în documente oficiale, precum „Programul de Convergență alRomâniei(2015-2018)”,nudepășesc4%și,adesea,nici3%.

Înacelașitimp,datelecesurprindevoluțiiledinsistemulde învățământsuperiordinultimii ani, cât și cele carepermit comparații internaționale,arată claro subfinanțare cronică.Astfel,conformunuiraportrecentalCNFIS,trenduldescendentalsumeloralocate,ajustateînraportcuinflația,acontinuatînultimiiani.Maimult,veniturileobținutedeuniversitățidinsurseextra-bugetaresereduccontinuudatorităscăderiinumăruluistudențilorcutaxă(CNFIS2015,p.83).DiminuareaniveluluidefinanțareasistemuluideînvățământsuperioradeterminatscăderearankinguluidețarăalRomânieicreatdeUniversitas21depelocul33din48desistemeanalizateîn2012,pelocul42în2015(Universitas21,2015).

Unfaptinsuficientdiscutatestegradulfoarteridicatdeinegalitateîntreveniturilecelemaimicișicelemaimari,atâtînînvățământulpreuniversitar(unraportdepeste1la3,fațăde1la1.5înmedieîncelelaltețărieuropene)18,cât,maiales,înceluniversitar(unraportdepeste1la5).Urmareaacestuifaptestecăprofesiadeprofesorestepuținatractivăpentrutineri,iaropartedintreceicarearfiinteresaținuîșipermitunpostatâtdeslabplătit.

Nouagrilădesalarizarepentruînvățământcevafiaplicatădela1august2016constituieunpasînainteprinfaptulcăveniturilemicivorcrește,înmedie,cuvaloriprocentualemaimaridecâtveniturilemari19.Dinpăcate, însă, creștereapentruprofesorii la începutdecarierăestemodestă,dedoar5%pentruînvățământulpreuniversitar,respectivde4,7%pentruînvățâmântulsuperior,multsubvaloriledecreșterepentruangajațiicuovechimede6-10ani(21,9%pentrupreuniversitar, 16% pentru învățământul superior). Astfel, chiar și după mărire, salariul unuiprofesordebutantcustudiisuperioarevafi62%dinsalariulmediupeeconomie,cudoar33%maimaredecâtsalariulminimpeeconomie.

10

Recomandăm:

→Creștereaniveluluidesalarizareaprofesorilordinșcolișidinuniversități,cuvaloriprocentualealecreșteriiinversproporționalesalariilordinprezent,șicuaccentasuprasalariilorceloraflațilaînceputulcarierei.

3.

Utilizareainsuficientăacercetăriibazatepedateempiriceînprocesuldecreareapoliticiloreducaționale

Româniaareonevoiedepoliticipublicecaresăfieeficiente,transparente,corecteșipotrivitepentrucontexulîncareoperează.Respectareaacestorprincipiipresupuneacordareauneiatențiisporitefundamentăriiprinrezultateștiințificeaprocesuluideelaborareșiimplementareapoliticilorpublice(evidence-basedpolicy-making).Utilizareaînfolosulsocietățiiacunoștințelorprodusedecercetarea științificăesteoproblemăcarepreocupăcomunitatea internaționalăaspecialiștilordemaimultăvreme20,existândlaoraactualămaimulteabordărișiconceptecarepunaccentulpediferiteaspectealerelațieidintreștiințășipotențialibeneficiariaicunoașterii,precum transferul de cunoștințe (knowledge transfer), utilizarea cunoașterii (knowledgeutilization), translatarea cunoașterii (knowledge translation) sau administrarea cunoașterii(knowledge management)21. Conform unui raport al National Research Council22, cercetareaștiințificăpoatecontribuiprincincitipuriderezultatelafundamentareapoliticilorpublice:(1) identificare de probleme, precum dezechilibre naturale care amenință anumite specii,obezitate, șomaj, vulnerabilitate cauzată de calamități naturale sau atacuri teroriste; (2)măsurătorișipredicțiiprivindamploareașiseriozitateafenomenelordeacestgen;(3)evaluareaunoralternativeprivind intervențiaprinpolitici; (4)evaluareasistematicăa impactuluipecarepoliticilepubliceilexercită,atâtînmodintenționat,câtșiprinconsecințenedorite;și(5)evaluareaeficiențeișieficacitățiipoliticilorpublice.Deșiopțiunileprivindalternativapreferatăîntr-osituațieanumedepinddemulțifactori,însocietățiledemocraticeactoriipoliticisuntobligațisăasiguretransparențaargumentelorcarefundamenteazădeciziiledeacestgen.Felulîncareactoriipoliticiseraportează laaceastăproblematicăpoateaveaunefectputernic inclusivasupramodului încareștiințaestevăzutășipracticatăîntr-osocietate.23 Implicareacercetăriiștiințificeînfundamentareapoliticilorpubliceseîncadreazăatâtînmisiuneadecercetare,câtșiînmisiuneadecontribuțiesocialăauniversităților.Înmomentuldefață,cercetareacentratăpeproblemeaplicatecontextuluiromânesc,esențialăpentruinformareașifundamentareapoliticilorpublice,estedeficitară.Aceastărealitateesteprodusul,printrealtele,a patrufactoriesențiali.

Înprimulrînd,relevanțastudiilordisponibileînliteraturaacademicădespecialitatecuaplicabilitatepentrucontextuldepoliticidinRomâniaesteadesealimitatădefaptulcăRomâniaesterarinclusăîncercetări internaționalecomparate,chiarși încomparațiecuțăricuunnivelsimilar de dezvoltare.O serie de astfel de studii necesită finanțare națională.Din cauza lipseisprijinuluinațional,deexemplu,RomânianuafostinclusăînultimeleedițiialeTheInternationalCivicandCitizenshipEducationStudy.RomânialipseșteșidinInternationalSkillsSurveyalOECDiarparticiparealaancheteleinternaționaledegenulIVS,ESSetc.estemaidegrabăsporadicădincauzalipseisprijinuluinațional.Înplus,estedesubliniatabsențaunorrapoartenaționaleprivind


rezultatelePISAsaudelaalteancheteinternaționale.Astfeldestudiisuntvaloroaseșipotoferipunctedereferințăesențiale,darfărăoanalizăcompletă,oînțelegereadecvată,contextuală,șiotranslatareîncercetăricentratepepoliticipublice,datelestatisticedeacestfelnuservescdecâtparțialeforturileorientatesprerezolvareaproblemei.

Înaldoilearând,accesulladateleexistentecarearputeafivalorificatedecercetătoripentrutemelelordecercetareaplicatăesteextremdedificil.MECȘpublicăfoartepuținedate,microdatele marilor anchete ale Institutului Național de Statistică (de ex. Ancheta Forței deMuncă)suntdeasemeneadificildeobținutceeacereflectășislabainfrastructurădecercetaredisponibilăpentruvalorificareaseturilormaridedate.

Înaltreilearând,existăo lipsăacutădefactorimotivanțipentrucercetătoriiactivișiexperții românideaproducepublicații sauacoordonacercetăricu relevanțăspecificăpentrudezvoltarea de politici publice. Acest lucru se datorează structurii de motivații din mediulacademic,încarepublicațiileînrevistedespecialitatecucotedeimpactridicat,redactateînstilacademic,decelemaimulteoripublicate în limbaengleză,suntrecunoscuteșirecompensatesemnificativmaimultdecâtcercetărileaxatepepoliticipublice,careconținrecomandărișiauocomponentădeadvocacy.

În același timp, și în al patrulea rând, nu există mecanisme clare de consultare acercetătorilor care conduc în prezent proiecte relevantepentrupolitici publice în procesul deluare a deciziilor politice și al creării acestora. Paradigma celor „două comunități”24, conformcăreiacomunitateacercetătorilordinuniversități,pedeoparte,șicomunitateaguvernanțilorcareelaboreazășiaplicăpoliticipubliceîndiferitedomenii,pedealtăparte,aupriorități,motivații,valorișicriteriidesuccesdiferite,adeseaireconciliabile,paresăaibăorelevanțăpregnantășiîncazulRomâniei.

Recomandăm:

→Stabilireauneiliniinaționaledefinanțareacercetăriipentrupolicipublice.Finanțareaartrebuisăîntruneascăurmătoarelecaracteristici:-săfieaccesibilăexclusivcercetăriicentratepeaspecterelevantepoliticilorpublice,prinreferințăladomeniiledeinteresnațional;-săfieaccesibilăînmodcompetitivcercetătorilor,atâtromâni,câtșistrăini;-publicațiilerezultatesăfieaccesibilepubliculuilargșisupuseladezbateripublice.→Introducereaîncriteriiledeevaluareaperformanțeiindividualeacercetătorilordininstituțiipubliceșiaunorcriteriicarereflectăactivitateaîndomeniulpoliticilorpublice.→ Înființarea unor școli doctorale care să-i orienteze pe doctoranzi către teme legate deproblematicautilizăriisocialearezultatelorștiințifice,arelațieidintrecercetătorșiactoriipoliticiresponsabili înadoptareași implementareapoliticilorpublice,studiicomparatecross-naționaleprivindevoluțiaacesteirelații.→ Asistarea universităților în promovarea programelor educaționale care pun accentul peimportanța întelegerii de către absolvenți a relației dintre politicile publice care valorificărezultatelecercetăriiștiințificeșibunăstareagenerală.→Dezvoltareacuprioritate,prin investiții în infrastructurămaterialășiumanăacapacitățiideculegere,transformareșipublicareadatelorcuvaloarepentrupoliticilepublicedecătreinstituțiilecareleproduc,ledeținsauleprocesează.

12

4.

Definirea,operaționalizareașistimulareadeficitarăaperformanțeieducaționale

PoliticileeducaționaledinRomâniapornescadeseadeladefinițiișioperaționalizărialecalitățiieducațieicesuprinddoaromicăpartedintreaspectelecedescriuconceptuldecalitateașacumesteînțelesînliteraturadespecialitate.Astfel,ProiectulprivindÎnvățământulSecundar(ROSE), ce se desfășoară între 2015-2022, în valoare de 200milioane de Euro, se adresează„liceelordestatcuperformanțescăzute”,desprecareaflămdindescrierecăsuntaleseînfuncțiederatadeabsolvireșidepromovabilitatealaBacalaureat,șicăreprezintă80%dintretoateliceeledinRomânia(!)25.Dinperspectivaacesteidefinițiiaperformanței,liceelecareauelevidinfamiliisărace au șansemaimari să fie plasate în categoria celor cu performanțemai scăzute decâtcelelaltelicee,chiarșiatuncicândcontribuțiașcoliiasupraînvățăriipeduratastudiilorestedintrecelemairidicate. Evaluarea externă a școlilor este realizată de către Agenția Române de Asigurare aCalitățiiînÎnvățământulPreuniversitar(ARACIP).Analizaprocesuluideevaluarearatăcăaccentulesteesteorientat către condițiile careasigură funcționareaprocesuluieducațional (capacitateinstituțională,management, infrastructură, proceduri etc), și doar într-omăsură redusă cătrerezultatele procesului educațional în sine26. Pe de altă parte, Centrul Național de Evaluare șiExaminare(CNEE)esteinstituțiacarearerolulcentraldearealizașicoordonasistemulnaționaldeevaluareșiexaminarelanivelpreuniversitar.StudiulPISApentruRomâniasauevaluărilenaționalealecompetențelor/rezultatelorșcolaresuntactivitățicoordonatedeCNEEdincarerezultădateprivindrezultateleșcolare.Problemaprincipalăestecăceledouăinstituții(ARACIPșiCNEE)nuîșisincronizeazăactivitateaastfelîncâtrezultateleevaluăriicalitățiieducaționaledinperspectivacapacitățiiinstituționaleșiaprocesuluimanagerial(ARACIP)săfieraportatelarezultateleșcolare/ nivelul acumulărilor educaționale (surprinse de CNEE). Din acest motiv, efectele organizăriiinstituționaleasuprarezultatelorșcolarepotfisurprinsedoarîntr-omăsurălimitată.

Oaltăslăbiciuneaevaluăriicalitățiiprocesuluieducaționalpreuniversitarcăsebazeazăîntr-omăsurăredusăpedatecolectatelanivelindividual,princhestionareadirectă,nemijlocităaelevilorșifamiliiloracestora,folosindaproapeexclusivdatefurnizatedeconducereașcolilorcareaproximeazăcumvasituațiaglobalălanivelulîntregiișcoli.Maimult,definițiilecucareopereazăreprezentanții școlilorasupraunoraspecte școlare importantenu sunt întotdeauna identice–cum ar fi, de exemplu, înțelegerea diferită pe care reprezentanții școlilor o dau ”abandonuluișcolar”27. În plus, sunt urmărite doar marginal aspectele care descriu calitatea incluzivitățiieducaționalepentrucategoriiledeelevivulnerabiliînprocesuleducațional.Accentulșcoliiasupramăsurilordeincluziuneaelevilorînsituațiederiscesteunelementcentralalcalitățiiserviciiloreducaționale(combatereafenomenuluisegregăriișcolare,reducereaabandonuluișcolar,măsuride compensare a situației sociale dificile elevilor în risc – ”after school”, servicii educaționalesuplimentare de pregătire, educație parentală etc.)Nu în ultimul rând, procesul nu surprindeaspectedesprecompetențelesauatitudinilepentruviațarealăasimilatedecătreelevi.

Înmodsimilar,încazulînvățământuluisuperiordefinițiileperformanței(„excelenței”),chiar dacă sunt mai complexe și cuprinzătoare decât în cazul școlilor, omit aspecte aspecteimportantecețindemisiunilefundamentalealeeducațieiterțiare:predare,cercetareșimisiuneasocială,cuscopulformăriidecetățeniactivișiaforțeidemuncăprofesionale.Indicatoriifolosițiînprezentsurprindînspecialaspecteceținderezultatelecercetării,șimaipuțincelecaredescriu


altetipuride impactpentrusocietate.Astfel,măsura încareabsolvențiiauulteriorunparcursprofesional relevantpentru societate, în care suntpregătiți săfiecetățeniactivi și săadere lanormealedemocrației liberale,precumșiceaîncarecercetătoriidinuniversitatecontribuielacalitateaguvernăriișiefecteleuniversitățiiasupradezvoltăriilocalesuntpuținsaudelocreflectate.Nu în ultimul rând, cazurile de raportare incorectă a datelor privind performanța, de plagiat,corupție,nepotism,nujoacăunrolînmăsurareacalității. În același timp, o parte dintre aspectele cuprinse în operaționalizare au ponderineglijabile sau lipsesc complet din algoritmul de alocare a resurselor. Calitatea predării esteamintită între criteriile de performanță, însă nu măsurată și, prin urmare, nu contribuie ladiferențiereauniversităților.

Maimult,oanalizăaalocăriidinultimiianiaratăcumcategoriafinanțăriideexcelențăa fost aproape complet inutilă, întrucât universitățile cu rezultate slabe au primit compensăriaproape egale cu sumele pierdute din cauza deficitului de excelență printr-un fondde ajutor.Înpofidaprocedurilorcomplicatedeevaluareaperformanțeiștiințifice,sumelealocateaufostaproapeexclusivrezultatulalocăriiproporționalecunumăruldestudențiechivalenți28.

Recomandăm: →Definițiileșioperaționalizărilecalitățiitrebuiesăfiepuseînacordculiteraturadespecialitate,înglobândmaimultedimensiunidecâtînprezent,șipunândmaimultaccentasupracontribuțieispecificeșcolii/universitățiiasupraînvățării.→Evaluareaexternăacalitățiieducațieipreuniversitareartrebuisăfiecentratăpreponderentperezultateleînregistratedeelevicaurmareaparcurgeriiînvățământuluipreuniversitar,șiîntr-omăsurămaimicăpeinformațiiraportatedecătremanageriișcolari.→ Evaluarea serviciilor educaționale ar trebui să includă între criterii evaluarea gradului deincluzivitatealșcolii/universității.→Estenecesară regândirea criteriilordealocareafinanțării suplimentarepentruuniversități.Criteriileartrebuisăcuprindă indicatoricareestimeazăA)Evaluareadinparteastudenților,B)Abandonulstudiilorpeparcurs,C)Relevanțaînraportcupiațamuncii.→ Sumele alocate pentru excelență să diferențieze progresiv tot mai mult universitățile, iarproporția alocată excelenței să crească. De asemenea, este important ca universitățile carenecesită finanțare de urgență (fără formulă) să aibă proceduri de control suplimentare și oreducereaautonomieipedurataacordăriiajutorului.

14

5.

Moduldeficitarderecrutareșimotivareapersonaluluidineducație

Studiile asupra performanței școlii de nivel preuniversitar realizate în sistemeeducaționalediversearatăcăatributeleprofesorilorauunrolînsemnatasupraînvățării,celpuținegalcualunoraspectecețindecurriculumsaudedotareaclaseișișcolii29.Încontextromânesc,analizeledinultimiianiindicădeficiențeînceeacepriveșteformareainițială,selecțiacelorcaredevinprofesori,inserțiașidezvoltareaprofesională,definireaîndatoririlorprofesionale,evaluareașimotivareaprofesorilor30.Profesiadeprofesorestepuținatractivă,iarcreștereaînvizibilitateaproblemelorșcoliiromâneștivascădeașimaimultinteresulpentruaceastăprofesieînabsențaunorschimbărinotabile.

ÎnceeacepriveșteuniversitățiledinRomânia,studiilearatăcăadesea,înprocesuldeangajareșipromovare,suntfavorizaterelațiilepersonale,selectareapropriilorabsolvențipentrupozițiileacademicedisponibile,șiangajareapecriteriipolitizate,fenomenecarecontribuielamenținereauneicalitățiscăzuteaînvățământuluisuperior,chiarșiînraportcuresurselealocateacestuia31.

Pânăînprezent,cercetareaaspectelorlegatedelipsaintegritățiiînmediuluniversitarromânescs-afocusatpeplagiat,corupțielegatădeevaluărileacademice,inclusivdareașiluareademită,și fenomenul nepotismului32. Cu toate acestea, există puține informații empirice sistematicedespreceletreicomponenteesențialeînatragereașipăstrareapersonaluluiacademiccalificat:(1)procesuldeangajare,(2)procesuldepromovare,și(3)niveluldesalarizare.

Încontextulromânesc,personalulacademicpoatefiangajatatâtpeoperioadădeterminată,câtșipentruoperioadănedeterminată,conformHotărâriinr.457din4mai201133.Dincauzafaptuluicămareamajoritateaposturilorscoaselaconcurssuntpentruoperioadănedeterminată,universitățilesuntafectatedelipsădeflexibilitateșiadaptabilitateînpoliticaderesurseumane,șidelipsădecompetițieinternă.Adăugândaicișifaptulcăpentruaproapetoateposturiledidactice,inclusivpentruceledeasistentși lector,concureazăcâteosingurăpersoană,precumși faptulcă procesul de desfacere a contractului demuncă este foarte dificil, efectele pentru sistemuluniversitaresuntprofundeșidedurată.

Înacelașitimp,unnumăr importantdecercetătorișiuniversitarinăscuți înRomâniaîșidesfășoarăactivitateaîncadruluniversitățilorșialinstitutelordecercetaredinstrăinătate.Nuavemestimărialeacestuinumăr,însăsuntdisponibilelistecarecuprindcâtevasutedepersoaneangajateîninstituțiicaredominăclasamenteleinternaționale34.Aceastfenomenestecunoscutsub numele de brain drain, nu este limitat la România și este determinat de factori precumpoliticileșistrategiileintensederecrutareatalentuluipecaremultețărișiinstituțiideînvățământsuperiorlepromovează,reputațiauniversitățilordinstrăinătate,darșidecondițiiledinsistemuluniversitardințară.Încontextulprezentdebraindrain,Românianuareostrategienaționalădefacilitareaconexiuniiîntremediuldepoliticișiacademicnaționalpedeoparte,șicercetătoriisauuniversitariideorigineromânăcareopereazăînafarațării.


Recomandăm:

→Sustinereaînființăriispecializăriloruniversitarecareformeazăprofesori,precumșiînființareaunorprogrameuniversitaredeformarerapidapentruspecialiștiidinaltedomeniideactivitatecaredorescsadevinaprofesori,șirecunoastereaprogrameloralternativedeformaresicertificare.→Realizareaunuisistemdesprijinprofesionalpetotparcursulcarierei.→ Redefinirea criteriilor si indicatorilor de evaluare a performantei profesionale astfel încâtevaluareasăținăcontdeprogresulșcolarșidebunăstareaelevilorpeduratastudiilor.→Realizareaunorprogramedeformarepentrumanageriișcolari,pentrumanageriidinuniversități(directordedepartamente,decani,rectori,etc.)precumșiaunorprogramedepregătirepentrumembriiconsiliilordeadministrațiealeșcolilor.→Modeluldepânăacumdeangajare șipromovareapersonaluluididacticdinuniversitățiartrebui să fie schimbat prin includerea obligatorie a unei etape de angajare de probă pentrupozițiiledeîncepători.→ Crearea unor programe pentru universitățile din România după modelul Marie CurieInternationalReintegrationGrantsprincaresăfiefacilitatunprocesdebraingain.Cred că armaimerge și o flexibilitatemaimare în înființarea de programede studiu la nivelsuperior, inclusiv lanivelde licență.Actualulsistemfoarterigid (încareARACISstabilește listededisciplineobligatorii,despecialitate,standardeocupaționalefoartedetaliateetc.)facemulteprogramedinceîncemaiirelevantedeoareceîntregsistemulcentralizatesteincapabilsăținăpasulcuevoluțiiledinpiațamunciisaudincercetare.

6.

Nivelulridicatalinegalitățiideșanseșcolare

Unsistemeducaționalcarecontribuielareproducereainegalitățiisocialenuestedoarinechitabil,cișiineficient.Înlocsălereducă,școalaromâneascăamplificădiferențeledeșansedereușitădintreeleviișistudențiicareprovindinmediulrural,aupărințicuunnivelredusdeeducație,auosituațiesocioeconomicăprecară,sausuntdeetnieromă,șiceilalțielevișistudenți.Înplus,sistemulfavorizeazăsegregareșcolarăîncădelacicluriledeînceputșicare,prinefectedecompoziție,darnunumai,conduce la reproducerea inegalităților sociale35.Studiile recenterealizate asupra inegalității de șanse școlare din România arată că elevii cu șanse ridicate depărăsireașcoliișiceicurezultateșcolarefoarteslabenudoarcănuprimescsprijinsuplimentarînraportcuceilalțielevi,ciaupartedeserviciieducaționaledecalitatescăzutăîncomparațiecurestulelevilor36. Procesul de descentralizare a sistemului educațional și de stimulare a implicăriicomunității în managementul școlar poate reprezenta o șansă de reprezentare adecvată aintereselorelevilor.Înacelașitimp,omaimareautonomieașcolilorreprezintășiunrisclaadresaegalitățiideșanseșcolareîncondițiileîncaredeciziileșcoliitindsăfieinfluențatepreponderentdecătrepărințiicareaustatussocial înaltșiconvergcătresatisfacereaprioritarăa intereseloracestora. În ceea ce privește învățământul superior, sunt cunoscute mai multe mecanismeprin care barierele financiare afectează elevii care doresc să urmeze studiile universitare. Înprimulrând,chiarșiînprezențalocurilorbugetate,costurileasociatecuperioadastudiuluisuntprohibitivepentrucategoriilargidinpopulație.Înaldoilearând,accesulînanumitespecializări

16

este îngreunatprinperpetuareaadmiteriibazatepesesiunidemeditații intensivecontracost,oferiteuneorichiardecătreprofesoriimplicațiînprocesuldeadmitere.

ȚărileOECDaflateîntopulperformerilorlaultimaedițieatestelorPISA(cumarfiCoreea,Japonia,FinlandasauEstonia)constituieungrupeterogen,dareleauocaracteristicăcomună,șianumeunnivelsemnificativmairedusdecâtmediaOECDînceeacepriveșteinegalitateadeșanse școlare37. Putem adăuga și faptul că în Finlanda, unul din exemplele paradigmatice alesuccesuluireformeisistemuluideînvățământ,ideeaegalitățiideșanseafostînpermanențăunuldinelementelecentrale(posibilchiarcelmaiimportant),șiaceastanudoarlaniveldeclarativ38.Înacelașitimp,performeriidetopausistemedeînvățământbinefinanțatenediferențiate(deex.țăridinAsiadeSE)sausistemenediferențiateacompaniatedeunsistemdeformareprofesionalăinițială (IVET)puterniccaremotiveazăși low-achieverii săperformezebine în învățământuldemasa39.

Înfine,faptulcăsistemuldeeducațiedintr-ooțarăprecumEstonia,cuoexperiențăistorică recentă și cuunniveldedezvoltare socioeconomică relativapropiatede cele ale țăriinoastre,areușitsăajungăprintrecelemaiperformantedinlume,nearatăcă,încondițiileuneicombinații fericitedeconsenspoliticcaresăsusținăpoliticipubliceadecvateșisustenabilepetermen lung,asemenea rezultatede reformare îndirecțiaadecvată suntposibile și într-o țarăprecumRomânia.

Recomandăm:

→Orientarea recompenselor și sancțiunilordin sistemcătregenerareadeegalitatede șanse,către rezultatele obținute în planul incluziunii școlare a elevilor din medii vulnerabile. Astfel,progresul înregistrat în incluziuneașcolarăaelevilorvulnerabiliar trebuisădevinăunuldintrecriteriile importantedeevaluareaactivității școlilor șiaprofesorilor,precumși înalocareaderesurse.→Instituireaalocăriialeatoareaelevilorîncadrulclaselorînșcolileundeexistămaimulteclasepeacelașiniveleducaționalpentruevitareasegregăriisocialeșicreștereașanselorcaeleviidinmediivulnerabiledinacesteșcolisăbeneficiezedeserviciieducaționaleadecvate.-alocareaînvățătorilorșiaprofesorilorlaclaseartrebuisăfiedeasemeneaaleatoare→Stimulareacreșteriigraduluide implicareaunuinumărcâtmaimaredepărinți îndeciziileșcolii,inclusivapărințilorcopiilordinmediivulnerabile.→ Sensibilizarea și educarea cadrelor didactice prin formări profesionale, licee pedagogice șiprogramepsiho-pedagogicecuprivirelaproblemesistematicedediscriminareșinevoilediferitealeelevilorșistudenților,inclusivmanagementuldiscursuluiinstigatorlaurăprecumșicelalunormanifestărișiatitudinidiscriminatoriiproprii.→Creștereanumăruluidebursecareincludînmodexplicitîntrecriteriiledeselecțieapartenențalacategoriidezavantajate.→ Reanalizarea strategiei pentru învățământul profesional si corelarea măsurilor MENCȘ cumăsurileAutoritățiiNaționalepentruCalificăriînprivintaformărilorpentrumeserii.→Creareaunuiprogramnaționaldefinanțarepentrususținereasidezvoltareaînvățământuluiprofesional.→Expunereamediuluiacademicladezbateripublicelegatedeexistențaatitudinilorintoleranteșiadiscursuluiinstigatorlaurăcaresăincludăasociațiilestudențești,reprezentanțiaiminorităților(etnice,religioase,sexuale,etc.)șioricealțistakeholderirelevanți.


7.

Nivelulridicatalabandonuluișcolar

Abandonulșcolar/părăsireatimpurieașcoliisenumărăprintreproblemelestructuralecu care se confruntă sistemul de educație din România. Datele furnizate de Eurostat indică,pentruanul2015,ovaloarede19.1%arateipărăsiriitimpuriiașcolii40,plasândRomâniaîntrețărileceperformeazăcelmaiprostlaacestcapitol.Obiectivulpentru2020estereducereavaloriiacestuiindicatorla11.3%,țintăceparedificilăînlipsaunormăsurieficientecaresăsusținăoîmbunătățirerealăasituației. Consecințelepărăsiriiprematureașcoliisuntdintrecelemaiserioasepentruceicareabandoneazăeducația fărăafiobținutunniveldecalificareadecvat inserțieipepiațamuncii,aceștiafiindexpușiunuirisc înaltdeșomaj,sărăcieșiexcluziunesocială.41 Înplus,costurileseextindșilanivelulcomunitățilorși,îngeneral,alsocietății,prinafectareacapitaluluiumanșiforțeidemuncădisponibile.

Consideratunsimptomaldisfuncțiilorsistemuluideeducație,abandonulșcolareste,înfapt,oproblemăcecumulează,pelângăneajunsurileceținstrictdedomeniuleducațional,cauzede natură socio-economică, între care sărăcia ocupăun loc important.42 Deseori, precaritateacondiției economice a familiilor este amplificată de situații de dezavantaj ale comunităților(comunități rurale sau urbane periferice), cu resurse limitate ce se reflectă și la nivelulresurselor școlare. Recent, Guvernul a inclus în listamăsurilor din Programul integrat pentrucombaterea sărăciei43 referiri specifice lanecesitatea reducerii abandonului școlar, recunoscutcafiindoproblemăasociatădezavantajeloreconomiceșisociale.Estemenționată,înacestsens,implementareaprogramuluiȘcoalădupăȘcoală, lanivelnaționalșițintindcuprecădereșcoliledefavorizate.

Risculdeabandon școlareste, în context românesc, amplificat șidevulnerabilitateaasociatăapartenențeilaetniaromă;cercetărirecenteauarătatcăprobabilitateacauncopilromsăpărăseascășcoalaestedeșaseorimaimaredecâtîncazulelevilornon-romi.44Laacestfaptpareacontribuișiinabilitateașcolilordeadevenicontexteincluzive,încarenon-discriminareasăconstituiemaimultdecâtunslogan.45

Pe lângă aspectele demai sus, alte elemente localizate la nivelul școlilor contribuiela îndepărtarea graduală a elevilor de educație: programele supra-încărcate și neatractive;orientareaexclusivăcătreperformanțăîndefavoareaunuiactdidacticcentratpeelev,nevoileșiabilitățileacestuia;problemedegestionarearesurselorlimitate,inclusivresursaumană,acăreipregătireșimotivațiesuntcrucialepentrufurnizareauneieducațiidecalitatepentrutoțielevii.

18

Recomandăm:

→Abordareaabandonuluișcolaracordândatențiemultiplelorsalecauze:sărăcie,proveniențaelevilordinmediidefavorizate,apartenențalaminorități,deficiențelanivelulpracticilorșcolare.Acțiuniledereducereaabandonuluitrebuiesăținăcontdetoțiaceștifactorișideinteracțiuniledintreei.→Revizuireamecanismelordealocarearesurselorcătreșcoli,însensulalocăriideresursesuplimentareșcolilorcuproporțiiridicatedeelevidincategoriivulnerabilefolosindactualulsistemdefinanțarepercapita.→Accelerareaeforturilordereducereadiscriminăriiînșcolifațădegrupurilevulnerabile.Evaluareaperiodicăașcolilorsubacestaspectșielaborareaunorprocedurideraportareatratamentelordiscriminatoriifațădeelevi,peconsiderenteeconomice,etnice,deprezențăadizabilităților,sauoricealtcriteriucegenereazădiscriminare.→Elaborareaunuisistemdeavertizaretimpuriearisculuideabandonșiaunuisisteminformaticdemonitorizarecapabilsăsemnalezedacăunelevafostînscrisînanulșcolarurmător(facilitândastfelidentificareaneîntârziatăaabandonuluișiposibilitateadeintervențiepentrureintegrareaînsistemuldeeducație).→Elaborareaunorghidurideproceduripentruprofesorișiconsiliericareoferăîndrumareînsituațiicepotconducelaabandonșcolar.→Revizuireaprogrameișcolareînsensulreduceriicaracteruluidesupra-încărcareșiaspoririiatractivitățiitematicilorabordate;adaptareametodelordidacticeînsensultransformăriiactuluididacticîntr-oexperiențăinteractivășistimulantăpentruelevi.-instituireaunuisistemdepregătireprofesionalăinițială(IVET)modern,caresăadresezepiețelemunciilocaleșicaresăfieînsoțitdemecanismeeficientedestimulareaparticipării

8.

Învățareadeficitarăanormelorșicompetențelordemocratice

Oeducațiedecalitatenuestebeneficădoarpentrudezvoltareasocioeconomicăauneițări, ci și pentru contribuțiaei lademocrație. Educația lepermite cetățenilor să înțeleagămaibineproblemelecucareseconfruntățara,săevaluezesoluțiilepecarepartideleșipoliticieniilepropunșisăpoatăpropuneeiînșișiastfeldesoluții,precumșisăaibăoparticiparemaibunălaviațapublică. Îngeneral, celemenționatepânăacumsunt rezultate,fieeleși indirecte,dardeosebitdebeneficepentrubunafuncționareademocrației liberale,aleeducației„generale”.Înaceastădirecțieunrollafeldeimportantîljoacășieducațiacivică,alcăreiobiectivprincipalestetocmaiacesta,deapregăticetățeniactivi,bunicunoscătoriaisistemuluipoliticșialmoduluiîn carepot să contribuie la îmbunătățirea acestuia, cetățeni ai căror valori ajută la susținereademocrațieiliberale.SistemuleducaționaldinRomânianuexcelează(nici)înacestcapitol;ultimulstudiuinternaționalcareaevaluatconținutulșirezultateleeducațieicivicelacareaparticipatșițaranoastră(CIVED)s-adesfășuratlafineleanilor’90în28dețări,celemaimultedinEuropa(atâtdinEst,câtșidinVest).Lamareamajoritateaindicatorilorspecifici,câtșilascorulgeneral,careevaluacalitateaeducațieicivice,scorulRomânieiafostmodest,multsubvaloareamediei46.

Faptulcămaimultețărifostecomunisteauavutrezultatepestemediesusținefaptulcăoeducațiecivicădecalitateesteposibilășiîntr-oțarăprecumRomânia.Necesitateaacesteiaeste


cuatâtmaistringentăîncontextulactual,încareasistămlasucceseelectoralealeunorpartideșicandidațiacărorsusținereaprincipiilor liberaleestecelpuținproblematică, fenomenecarenusereducdoarlademocrațiirelativrecente(cumarfideexempluViktorOrbanșipartidulsăuFideszînUngaria,precumșicelallideruluipartiduluiPiSdinPolonia,JaroslawKaczynski),cichiarșiîndemocrații(aparent)consolidate(exempleleUKIPînMareaBritanieșialFrontuluiNaționalînFranța,și,mairecent,alluiDonaldTrumpînSUA).

Astfel, apar evidente atât necesitatea unei schimbări substanțiale amodului în carenormeleșideprinderilecivicesuntpredate înșcolileșiuniversitățiledinRomânia,câtși faptulcă,învățânddinexempleledesucces,oatarereformăestefezabilă.Acesteschimbăritrebuiesăincludănudoarcurriculapropriu-zisă,cișimodulîncaremateriaestepredată,naturaclimatuluidinșcolișiuniversități,precumșipregătireașivalorileprofesorilor.

Recomandăm:

→Promovarea în școli și universități aunui climatdeschisdiscuției și accentuareaprincipiilorgândiriicriticeîncadrulmaimultormateriiprinîncurajareadezbaterilorșidiscuțiilorînactivitățiledeacumularedecunoștințe.→ Includerea educației civice în curricula învățământului preuniversitar de toate nivelurile,începânddelaclasapregătitoare.→ Includerea unor componente de educație civică pentru studenții de la toate specializărileși întărirea mecanismelor care stimulează implicarea studenților în deciziile ce privescdepartamentele,facultățileșiuniversitățile.→ImplicareaConsiliilorElevilorlatoateniveluriledeluareadeciziilorcareîiprivescpeaceștia.Astfel,valoriledialoguluișialeimplicăriicivicesuntexersateîncădinșcoală.→CreștereaimportanțeiprogramuluiȘcoalaAltfel,carepoateservidreptoarenădedeprindereavalorilordemocraticepentrutoțielevii.→Combatereaproblemelordeincorectitudinedinsistemuleducaționalșieliminareasituațiilordediscriminare,hărțuiresexuală,discurscareincitălaură.→Asigurareasustenabilității învățământuluiterțiar în limbamaghiară,precumșiafuncționăriiacestuia astfel încât să contribuie la integrarea etnicilor maghiari în comunitatea politicăromânească.

9.

Dezvoltarearedusăaeducațieipeparcursulvieții

MonitoruleducațieișiștiințeielaboratdeUniuneaEuropeanăîn2015situeazăRomâniapeunadintrepozițiileinferioareîncepriveșteratadeparticipareaadulțilorlaprocesuldeînvățare.Doar3,7%dinpopulațiaîntre25și34ani,1%dintreceiîntre35și44deani,0,8%dintreceiîntre45și54deaniși0,3%dintreceidingrupadevârstă55-64participăînvreoformădeformareprofesionalede-a lungulvieții.Toateacestea încontextuluneimediide10,7%șiaunuitargeteuropeande15%.Cauzeposibilealeacesteisituațiisunt:birocratizareexcesivă,neutilizareadeinstrumente și proceduri IT, reglementări incomplete în autorizarea programelor de formarelivrateonline,absențaunuisistemeficientșiefectivdeverificareacalitățiiprogramelordeformare

20

profesională, resursă umană subdimensionată la nivelul Autorității Naționale pentru Calificări(ANC)dinjudețe,legislațieaplicatăneuniform,nereglementareașinerecunoaștereatransferuluide cunoștințenon-formale și informale în statistici. La fundamentul acestor inadvertențe stauschimbărilelegislativefrecventeșifărăoconsultarepublicăconstructivăînprealabil,necorelareaefectivăaprogramelorde formarecucerințelepiețeimuncii. Înplus, lipsade standardizareadiplomelorfacecaangajatoriisănufieinteresațisăsolicitecompetențevalidate,iarbeneficiariidiplomelorsănufiemotivațisăîșidezvolteșisăîșivalidezecompetențele,larândullor.

Recomandăm:

→ O mai mare coerență și mai mare transparență a procesului de reglementare a formăriiadulților;→PlasareaANCșiastructurilorjudețeneîntr-opozițiecaresăfieindependentădeMinistereleEducațieișiMuncii;→Dezvoltareadeplatformeinformaticepentrutransmiterea/eliberareadedocumente;→ModificareaprocedurilordeactualizareaCataloguluiOcupațiilordinRomânia;→ModificareaCoduluiMuncii,înspecialîncepriveștemăsurileluatefațădecompaniilecarenuînregistrazăcheltuielipentruprogramedeformareaadulților.→Stabilireaunormecanismedemonitorizareșievidențăstatisticăadecvatesectoruluiînvățăriipetotparcursulvieții;

10.

Utilizarearedusăaresurseloreducaționaledeschiseșiaccesullimitatlarezultatelecercetăriifinanțatedinfonduripublice

RomâniaestemembrăaParteneriatuluipentruGuvernareDeschisădin2011șiocupăunonorantloc13lanivelinternaționalînclasamentelededatedeschise.Niveluldedeschiderealeducațieiarămasînsălaunnivelscăzut,înpofidabeneficiilorsubstanțialepecarele-araveacreșterea accesului la resurse educaționale deschise (RED). RED sunt materiale educaționalecareaparțindomeniuluipublicsauaufostpuseladispozițiesubolicențădeschisă,carepermiteaccesulfărăbarieretehniceșifărăcosturi lautilizarea,adaptareașiredistribuireadecătrealțiifără alte restricții exceptate fiind cele legate de distribuirea acelei resurse47. Utilizarea RED arpermiteîmbunătățireaaccesuluilaeducațiedecalitateîncondițiileunorcosturiscăzute,precumșicreștereacalitățiieducațieiprinevaluarecolegialășistimulareainovației.RomâniaacreatprinLegeaeducațieinaționalenr.1/2011cadrullegalpentrupentrufolosireaRED:BibliotecaȘcolarăVirtuală,însăpânăînprezent,prevederilelegiinuaufostpuseînaplicare.

Înacelașitimp,cetățeniiauacceslapreapuțineinformațiiconcrete,certificate,despresistemuleducațional,iaracestlucrulimiteazăcalitateașinivelulimplicăriilorîndezbateriledespreeducație.


Recomandăm:

→Asumareapoliticăadeschideriieducațieișiincludereaeicaprioritateînstrategiilenaționale→ Identificarea tuturor sistemelor informatice șibazelordedatealeMENCSși ale instituțiilorcoordonate, definirea, în urma unor consultări publice, a seturilor de date ce urmează a fipublicateînportaluldedatedeschise,șipublicarealor.→CreareaBiblioteciiȘcolareVirtualeșipopulareaeicuresurseeducaționaledeschiseșiadoptareauneilicențeliberepentrueducație.→Facilitareaaccesuluiliberlarezultatedecercetaredinprogramefinanțatedinsursepublice.

11.

Politicileeducaționalepuținadaptateunuicontextdemograficdinamicșiuneipiețeamunciiînschimbare

Structura și volumul populației Românei suntmarcate de schimbări rapide, celmaiadesea ignorate în elaborarea de politici publice. Societatea se confruntă cu fenomene deemigrațieșimigrațiedeîntoarcere,fenomenededepopulareșiîmbătrânireaccelerată.Încazulreîntoarcerii,capacitateadereabsorbțiepepiațamunciiacelorreîntorșiestescăzutădincauzaoportunităților economice limitate, incompatibilității dintre competențele cerute pe piață șiceleale remigranților (lipsasaupierdereadecompetențecerutepepiață,adesea,maiales încazulfemeilor,prinrealizaredemuncinecalificateînstrainătate),alipseiunormodeledeafaceriviabileșireplicabile,alipseisprijinuluisprereintegraredinparteainstituțiilorstatului.Sistemuleducaționalarepotențialuldeaatenuaefectelenegativealeschimbărilordemografice.

Numărulstudențilordincadrulsistemuluideînvățământsuperiorascăzutsemnificativîn ultimii ani. Un set divers de factori a contribuit și contribuie la perpetuarea acestui trend,incluzând schimbările demografice, abandonul școlar, rata de promovare a examenului debacalaureatșifenomenuldebraindrain48.Laacesttrendseadaugăunaltulmaipuțindiscutat:selecția domeniului de studiu de către studenți într-un mod inconsistent cu cererea piețeimuncii și de la un an la altul. Raportul public anual pe 2014 redactat de Consiliul NaționalpentruFinanțareaÎnvățământuluiSuperiordiscutăîndetaliuevoluțianumăruluistudențilordinuniversitățileromâneștiîncadruldiferitelordisciplinedespecializare.Lanivelnațional,număruldestudențicareurmeazăspecializăriîndomeniiletehniceșialingineriilorascăzutsemnificativînultimiiani.Înacelașiintervaldetimpnumăruldestudențiînscrișiîncadrulstiințeleloreconomice,socialeșidedreptaucrescut.Maimult,număruldestudențiînscrișiîndiversedisciplinedestudiuoscileazăîntr-unritmimpredictibildelaunanuniversitarlaaltul.Datfiindfaptulcăfinanțareaprogramelordestudiuestedependentădenumăruldestudenți,prinatribuireadefonduripebaza unui coeficient de echivalare și de cost, numărul impredictibil de studenți îngreuneazăplanificareafinanciarăîncadrulsistemului.

Unaltaspectcareținedecompetitivitateaînvățământului încontextulpiețeiglobalesunt programele de schimb internațional care au în vedere studiul, cercetarea și practicaprofesională.Ostrategiecaresăîncurajezeșisăvalorificeperformanțaînprogramedemobilitateesteimportantăpentrucalitateasistemuluideînvățământ.

22

Recomandăm:

→Dezvoltareadeserviciideconsiliereșisprijindereintegrareafamiliilorcaresereîntorcînțară,inclusivde reintegrareacopiilor în sistemuleducaționalprin recunoașterea studiilor făcute înstrăinătate,debirocratizareșireducereacosturilordeechivalare.→Anticipareaevoluțiilordemografice,socialeșieconomiceînplanificareasistemuluieducațional.Eficientizarea costurilor prin restrângerea serviciilor educaționale, respectiv suplimentarea loracoloundeestenevoie.→Dezvoltareadeserviciideorientareprofesională/consiliereantreprenorialăaemigranților;→ Evaluarea periodică a cererii de cunoștințe/competențe cerute de piața de muncă și, îngeneral,desocietate.Acesteevaluărivorfipopularizate,caosursădeinformareastudențilorșiaprospectivilorstudenți,împreunăcunumăruldestudențicareaplicăpentrufiecaredisciplinăînfiecarean.→Ajustareacoeficiențilordeechivalareșidecostfolosițipentrucalculareafinanțăriiprogramelordelicență,demaster,doctorat,astfelîncâtsăreflectecerereasocialăpentruabsolvențiiacelorprograme.→Oferireadebursedestudiuastfelîncâtdistribuțialorpeprogramesăreflecteatâtnumăruldestudenți/program,câtșiimportanțapentrusocietateafiecăruiprogram.→Dezvoltareauneistrategiideinternaționalizareastudiilorșidemobilitatecaresăîncurajezeșivalorificeperformanțașisăfieînsoțitedeprogramedefinanțarerealiste.

₪

Cele11categoriideproblemesemnalatese întrepătrund,nusunt izolate.Dinacestmotiv, rezolvarea doar a unora poate să nu aibă deloc efectele scontate. Astfel, este esențialcapoliticileeducaționalesăținăcontdedefinițiicuprinzătoarealeperformanțeieducaționale,precum și dedate caredescriu cuprecizie aspectele relevante ale calității educației. Absențauneiconversațiiserioasedesprevalorileșicomportamentelecultivateînșcoalăapermisfolosireauneiarhitecturi curriculareperimate,precumșimenținereaunui sistemdeficitarde recrutareșipregătireaprofesorilor și amanageriloreducaționali. Înacelașitimp, reformele îneducațiepresupunocapacitatesporitădemonitorizare,evaluareșiajustaredinparteainstituțiilorstatului.Știmcăabandonul școlareste încreștere, cămaimultdeunsfertdin școliledinRomâniaauprofesorinecalificațișicăeleviidincategoriivulnerabileauperformanțemultsubalecelorlalți,însă chiar și în aceste cazuri indicatorii sunt impreciși și incompleți, iar sistemul întârzie săreacționeze. Nuînultimulrând,schimbărilesemnificativedineducațiesuntposibiledoarîncondițiilealocăriiunorresursesuplimentare,într-unmodeficientșiechitabil.Fărăocreșteresubstanțialăasalariilorpentruprofesoriidebutanți,aflate înprezentdoarcupuținpestesalariulminimpeeconomie,șanseledeaacoperideficitulgravdeprofesoricalificațisuntnule. Înabsențaunorschimbărisubstanțialeneîncredereaînsistemuleducaționalromânescvacreșteșimaimult,contribuindladeclinullui.Unsectorvitalpentrudezvoltareasocietățiivadevenișimaipuținatractivdecâtînprezentpentruceimotivațișitalentați.Esteunargumentînpluspentruacreșteintensitateadezbaterilordespreeducațieșigraduldecuprindereaactorilorimplicați,șideaurgentaritmulîncareaulocschimbări. Petermenlung,costurilerealizăriiunuisistemeducaționalperformantvorfimultmaimicidecâtcelealenereformăriisistemuluiactual.


Referințe

1 Căutările pe google ale articolelor ce cuprind simultan termenii „educație” și „reformă”, respectiv„universități”și„reformă”indicăotendințădeansamblucrescătoarepedurataultimilorzeceani,cucreșterirapideîntre2010și2011,și,maiales,după2014.2 Sursa:Eurostat,http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=t2020_40&plugin=13 IndexulOperelorPlagiateînRomânia,realizatdeAsociațiaGrupulpentruReformăsiAlternativăUniversitară(GRAUR),cuprindeînprezentpeste250delucrăricudovezideplagiat,avândcaautorifoștiminiștriaieducației,membridinconducereaCNATDCUșiARACIS,rectori,etc.Listapoatefiaccesatălawww.plagiate.ro.4Unstudiurecent,„Discriminareaînmediuluniversitar:percepții,mecanismedecombatereșireflectareînmass-media”,realizatdecătreSocietateaAcademicădinRomânia(SAR)alăturideConsiliulNaționalpentruCombatereaDiscriminării(CNCD)șideCentrulpentruEducațieșiDezvoltareSocială(CEDS),aratăcăproporțiiridicatedestudențiconsiderăcăaufostvictimealediscriminării,incorectitudinii,hărțuiriisexualepeduratastudiilor.Pentrumaimultedelatiidespreaceststudiu,vezihttp://sar.org.ro/wp-content/uploads/2015/12/Raport-de-cercetare-Mob-univ-2.pdf 5 ‘Europe 2020’, a strategy for jobs and smart, sustainable and inclusive growth, adoptată de ComisiaEuropeanăpe17Iunie2010,EUCO13/1/10REV16 CNFIS. Raport public anual – 2014 Starea finanțării învățământului superior și măsurile de optimizarece se impun. Iunie 2015. Disponibil la http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2015/07/CNFIS-Raport-public2014_final_20.06.2015.pdf7 Astfel,în2011,încadrulstudiul„AccessșiechitateînînvățământulsuperiordinRomânia”,searatăfaptulcă19.2%dinstudențiiînanulIdefacultateaufostînsituațiadeaabandonastudiileuniversitare.Conformacestuistudiu,problemefinanciarereprezintămotivulabandonuluifacultățiipentru49%dintreaceștia.Pentrumaimulteinformațiidespreaceststudiu,vezihttp://www.invatamant-superior.ro/wp-content/uploads/2013/08/

Acces_si_echitate.pdf8 ÎncontextulRomâniei,LegeaeducațieinaționaleafirmăexistențaunuiidealeducaționalînacordcucerințelederivatedinstatutulRomânieidețarămembrăaUniuniiEuropene(Articolul2.2),urmărinddezvoltareaunorvalorinecesarepentruparticipareacetățeneascăactivăînsocietateșipentruincluziunesocială(Articolul2.3șiArticolul4.b)9 Pentrudatesuplimentare,vizitațihttp://www.socialprogressimperative.org/en/data/spi/countries/ROU 10 DemocracyIndexmăsoarăcalitateaprocesuluielectoralșiapluralismuluipolitic,funcționareaguvernului,participareapolitică,culturapoliticășinivelullibertățilorcivile.Pentrudatesuplimentare,vizitațihttps://www.eiu.com/democracy2014 11Pentrudatesuplimentare,vizitațihttp://ec.europa.eu/youth/library/reports/flash375_en.pdf 12 Într-unclasament recental calității deansambluafiecărei țăridea recționa în fața schimbării și deavalorificaoportunități,Româniaseplaseazăpelocul79din127dețărievaluate, lamaredistanțădetoatețărileUniuniiEuropene.13GlobalTerrorismIndex,InstituteforEconomicsandPeace.Noiembrie2014.14 Agenda conferinței este disponibilă la http://www.democracycenter.ro/romana/evenimente/educatie-buna-guvernare-securitate-nationala-conferinta-24-26-martie-201615Softulanti-plagiat,plătitșideMinisterulEducației,șideuniversitățileabonate.CodruțaSimina.12.01.2016.http://pressone.ro/softul-anti-plagiat-platit-si-de-ministerul-educatiei-si-de-universitatile-abonate/ 16 Cu excepția următorului anunț, postat în martie 2016: „TERMENUL DE ÎNCĂRCARE AL APLICAȚIILORPENTRUCALITATEADEMEMBRICNATDCUÎNMANDATUL2016-2020,S-APRELUNGITPÂNĂLADATADE03MAI2016,ORA23:59:59.”17 http://www.anosr.ro/elevii-si-studentii-solicita-mai-multa-transparenta-in-implementarea-proiectului-de-200-de-milioane-de-euro-rose/18 Teachers’ and School Heads’ Salaries and Allowances in Europe, 2013/14. Eudydice Facts & Figures.EuropeanCommission.http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/facts_and_figures/salaries.pdf19Griladesalarizarepoatefiaccesatăla

24

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Comunicate_de_Presa/Grila_Salarizare_Educatie.pdf20 Robert S. Lynd (1939). Knowledge for What? The Place of Social Sciences in the American Culture.Princeton:PrincetonUniversityPress21KnowledgeUtilizationResourceGuide(http://www.kusp.ualberta.ca/en/Resources/~/media/Knowledge%20Utilization%20Studies%20Program/Documents/KUResourceGuide.ashx)șiPaulJGraham:KnowledgeTransferinTheoryandPractice:AGuidetotheLiterature(https://www.academia.edu/1962622/Knowledge_Transfer_in_Theory_and_Practice_A_Guide_to_the_Literature)22 KennethPrewitt,ThomasA.Schwandt,andMironL.Straf,Eds.(2012).UsingScienceasEvidenceinPublicPolicy.Washington,D.C.:TheNationalAcadmiesPress.23UnexemplupozitivînacestsensesteoinițiativărecentăaNationalScienceFoundation,intitulatăScienceofScienceandInnovationPolicy: http://www.nsf.gov/funding/pgm_summ.jsp?pims_id=501084 24 Nathan Caplan (1979). The two communities’ theory and knowledge utilization. American BehavioralScientist,22(3),459-470.25http://www.isjolt.ro/wp-content/uploads/2016/04/Prezentare_-ROSE-Project_aprilie-2016.pdf26 Astfel,dintreindicatoriiutilizațideARACIPpentruevaluareacalității(43înprezent),doardoiconținreferiredirectălarezultateleînvățării(”evaluarearezultatelorșcolare”,respectiv”evaluarearezultatelorlaactivitățileextracurriculare”.).Sursa:RaportdeactivitatealAgențieiRomânedeAsigurareaCalitățiiînÎnvățământulPreuniversitar,perioadaderaportare01.09.2012–31.08.2013-http://www.edu.ro/index.php/articles/c5,citatînClaudiuIvan.2014.EgalitatesauinegalitatedeșanseeducaționaleînRomânia?Analizăinstituționalăasistemuluipreuniversitardeeducațiedinperspectivaegalitățiișanseloreducaționale.Tezădedoctorat.27VezistudiulDuminică,Gelu&Ivasiuc,Ana.(2010).Oșcoalăpentrutoți?Accesulcopiilorromilaoeducațiedecalitate.EdituraVANEMONDE,UNICEF.28 Astfel,oanalizăadatelorcuprinseînultimulraportalCNFIS(DateleprovindinTabelul2.13dinRaportulCNFISdin2015)conducelaurmătoareleobservațiiprivindmoduldealocareafondurilorîn2014:1.Pondereafonduluideexcelențădinalocațiadereferințăavariatremarcabildepuținpentrucele48deuniversitățidestat,între11%și32%.Jumătatedintreuniversități,celecuprinseîntrecuartilainferioarășicuartilasuperioară,auavutponderiîntre19%și28%.2.Universitățilecareauprimitfondurideexcelențărelativscăzuteauprimitînschimbfondurifărăformulădecalcul,ocategoriedefinanțarecare,conformraportuluiCNFIS,estejustificatăîntrucâtținedenevoilededezvoltareregionalăațăriișirezolvăproblemaunuiexcedentdeforțădemuncă(p.41).CNFISaacceptatsolicitareaMECȘdeasprijiniacesteuniversitățiprininstrumenteînafaraformuleidefinanțare,solicitândcauniversitățilerespectivesărealizezerestructurăriînnoulanuniversitar,operândoreducereacosturilorprinstateledefuncții.SolicitareaCNFISnuparesăfiavutefect,întrucâtsituațias-arepetatîn2012,2013,2014.Maimult,argumentulalocăriiacestorfonduriporninddelanevoilededezvoltareregionalăațăriiesteînmarepartecontrazisdefaptulcășasedinprimelezeceuniversitățiordonateînfuncțiedesumafărăformulădecalcul/studențiechivalențisuntdinBucureștisaudinproximitateacapitalei.3.Sumafondurilordeexcelențășiacelorfărăformulădecalculestecorelatăaproapeperfect(r=0,96)cunumăruldestudențiechivalenți.29Barber,M.,MourshedM. (2007).HowtheWorld’sBest-PerformingSchoolSystemsComeOutonTop.McKinseyandCompany.http://mckinseyonsociety.com/how-the-worlds-best-performing-schools-come-out-on-top/;Gordon,R.,Kane,T.J.,andStaiger,D.O.(2006).IdentifyingEffectiveteachersUsingPerformanceontheJob.Washington,D.C.:TheBrookingsInstitution;http://www.brookings.edu/views/papers/200604hamilton_1.pdf30 Fartușnic, C. et al (2014), Financing pre-university education systembasedon standards cost. Currentevaluationfromtheequityperspective,Bucharest:InstituteofEducationalSciences,UNICEFRomaniaOECD (2014), TALIS 2013 Results: An International Perspective on Teaching and Learning, Paris: OECDPublishing31 Pentru mai multe informații, vezi de exemplu http://www.invatamant-superior.ro/wp-content/uploads/2013/08/Acces_si_echitate.pdf32 OresursăimportantăînaceastădirecțieesteoferitădetopulintegritățiiuniversitățilorrealizatdeRomâniaCurată.PentrumaimulteinformațiidespreTopulintegritatiiuniversitatilordinRomaniaalcatuitdeCoalitia


pentru Universitati Curate vezi: http://www.romaniacurata.ro/topul-integritatii-universitatilor-din-romania-alcatuit-de-coalitia-pentru-universitati-curate/33 http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_24684/HG-nr-457-2011-aprobarea-Metodologiei-cadru-de-concurs-pentru-ocuparea-posturilor-didactice-si-de-cercetare-vacante-din-invatamantul-superior.html34AsociațiaAd-Astra(www.ad-astra.ro),SocietyforRomanianStudies(www.society4romanianstudies.org/),participanțiilaconferințeleERMAS(https://econ.ubbcluj.ro/ermas2015),suntdoarcâtevadintrecontexteleîncarepotfigăsiteastfeldenume.35Hatos,Adrian. (2010).Multilevel analysisof academicachievementsofupper secondary students in aRomaniancity.StudiaUniversitatisBabes-Bolyai-Sociologia,(1),89-116.36 ClaudiuIvan.2014.EgalitatesauinegalitatedeșanseeducaționaleînRomânia?Analizăinstituționalăasistemuluipreuniversitardeeducațiedinperspectivaegalitățiișanseloreducaționale.Tezădedoctorat.37 OECD.BetterLifeIndex:Education.<http://www.oecdbetterlifeindex.org/topics/education>;OECD.2014.PISA2012ResultsinFocus(înspecialFiguraII.1.2,„PerformanceandEquity”,p.13)<https://www.oecd.org/pisa/keyfindings/pisa-2012-results-overview.pdf>.38 „Thedifferencesbetweenweakestandstrongeststudents[inFinland]arethesmallestintheworld,ac-cordingtothemostrecentsurveybytheOrganizationforEconomicCo-operationandDevelopment(OECD).“EqualityisthemostimportantwordinFinnisheducation.Allpoliticalpartiesontherightandleftagreeonthis,”saidOlliLuukkainen,presidentofFinland’spowerfulteachersunion.”LynNellHancock.2011(septem-brie).“WhyAreFinland’sSchoolsSuccessful?”SmithsonianMagazine,<http://www.smithsonianmag.com/innovation/why-are-finlands-schools-successful-49859555/>.39 Vezi Estevez-Abe,M., Iversen, T.,& Soskice,D. (2001). Social protection and the formationof skills: areinterpretationof thewelfare state. Varieties of capitalism. The institutional foundations of comparativeadvantage,Oxford,145.40 http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=t2020_4041EuropeanCommission(2013)Reducingearlyschoolleaving:Keymessagesandpolicysupport,ReportoftheThematicWorkingGrouponEarlySchoolLeavinghttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/doc/esl-group-report_en.pdf.Accesat13.04.2016.42 Voicu,B.,coord.(2010)Renuntareatimpurielaeducatie.Posibilecaideprevenire.Bucuresti:Vandemonde.43 http://gov.ro/ro/obiective/strategii-politici-programe/pachetul-national-anti-saracie&page=144 Ivan,C.&Rostaș,I.(2013).Părăsireatimpurieașcolii–cauzeșiefecte.(StudiuderulatînșcolicuclaseV-VIIIdinregiunileCentru,Nord-EstșiSud-Muntenia).Raportdecercetare.Onlinelahttp://romaeducati-onfund.ro/wp-content/uploads/2015/03/Parasirea-timpurie-a-scolii-cauze-si-efecte-studiu-OE20132.pdf,accesat15.03.2016.45 Duminică,G.&Ivasiuc,A.(2010).Oșcoalăpentrutoți?Accesulcopiilorromilaoeducațiedecalitate.UNICEF.București:EdituraVanemonde,p.160.Onlinela:http://www.unicef.ro/&files/o_scoala_pt_toti.pdf.accesat28.04.201646Torney-Purta,Judith,RainerLehmann,HansOswald,șiWolframSchulz.2001.CitizenshipandEducationinTwenty-eightCountries:CivicKnowledgeandEngagementatAgeFourteen.Amsterdam:IEA.<http://www.iea.nl/fileadmin/user_upload/Publications/Electronic_versions/CIVED_Phase2_Age_Fourteen.pdf>47Parteneriatulpentruoguvernaredeschisă.PlanulnaționaldeacțiuneIulie2016- iunie2018(versiuneadinAprilie2016)http://ogp.gov.ro/wp-content/uploads/2016/04/PNA-OGP-2016-2018_draft-28-apr-1.doc48Pentruoexplicațiemaidetaliatăaacestorifactorivezihttp://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2015/07/CNFIS-Raport-public2014_final_20.06.2015.pdf

Educație, bună guvernare, securitate națională

Documents

Transcript of Educație, bună guvernare, securitate națională