Nr-143. Anul LXXVILBraşov Miereuri 2 (15) Iulie 1914.

ABONAMENTULPe un an . . . 24 Cor Pe o jnm. de an 12 „ Pe trei lnnl. . . 6 „

Pentru România şi străinătate:

Pe an u . . . 40 lei. ?<* o Jam. de an 2G w

R E D A O Ţ I A Şl ADM INISTRAŢIA

Târgul Inului Nr. 80

INSERATELE se primele la admlnis* tmvle- Preţul după tarif

şi Învoială.

TELEFON 226 ZIAR POLITIC NAŢIONAL. Manusorlsele nu ie în- napoiasă.

După prima sesiune a Constituantei.Bucureşti 29 Iunie v. 1914.

In tabăra reformiştilor, răsboi- nică şi hotărâtă, ca şi în tabăra cea­laltă, tot aşa de răsboinică, însă mai puţin hotărâtă, strigătele de luptă sfau mai potolit de când cu închi­derea Constituantei şi venirea căl­durilor, şi, abia, sgomote surde se mai ridică, de ici şi de colo, gă­sind ecou în coloanele ziarelor.

Şi acum, după ce norii de fum s’au mai risipit — căci războiul a fost mare!. — să vedem cum s’a lămurit terenul şi care-i situaţia fie­căruia dintre beligeranţi.

Mai întâi de toate o punte so lidă s'a aruncat peste prăpastia care despărţea, până dennă-zi, cele donâ tabere învrăjbite de moarte: Opozi­ţia conservatoare, prin cuvântul d lui Alexandru Marghiloman, a primit, în parlament, principiul „revolu­ţionar" al exproprierii. Probabil, con­servatorii s’au convins că nu pot garanta minimal necesar al „ofertei benevole" de pământ şi s’au mai convins că, la arma urmei, primejdia exproprierii, acceptată de majoritatea clasei culte, nu e aşa de mare cum ar fi primejdia de a păstra regimul agrar de azi ori spre pildă primejdia unui râzboiu. Şi dacă Ţara a purtat războaie şi n’a pierit, şi dacă Ţara a ţinut pe săteni atâtea decenii în- tr’q situaţie regretabilă din atâtea puncte de vedere şi n’a pierit, şi dacă Ţara n’a pierit atunci când, în clipe de desnădejde, se răsvrăti- seră ţăranii aprope toţi, fără îndo­ială n’are să piară România dacă principiul exproprierii, admis pentru igienă şi lucrări de utilitate publică, se va extinde, un moment, şi asupra marei proprietăţi publice, şi private, în scop de utilitate na ţională şi de stat.

*

Principiul exproprierii a fost primit — şi această cucerire iu mer­sul evolutiv al statului Român, Ia care au contribuit şi Conservaţqrii cu patriotismul lor, va trece, ne place să credem, în proprietatea ţă­rănimii cel puţin un milion hectare de pământ.

Şi aceasta — trebuie s’o spu­nem fără încunjur, — nu e o so­luţie definitivă; ci creiază numai un echilibru între marea şi mica pro­

Voluntarii români—albanezi la Dnrazzo.

— Impresia făcută de voluntarii din Ro­mânia şi entuziasmul cu care au fost

primiţi. —-

Am amintit !n unul din numeri! trecuţi ai ziarului, despre echipa de voluntari din România, plecaţi sub con­ducerea d-lu! căpitan Cristescu, în Al­bania. Atât în drumul ei până în Alba­nia cât, mai ales, la sosirea în Durazzo echipa voluntarilor români a stârnit o vile admiraţie prin curajul cu care a plecat să lupte şl să-şi lase chiar şi viaţa pentru apărarea şi susţinerea ce­lui mai tlnăr regat din Balcani. La so­sirea tn Durazzo voluntarii români au fost primiţi într’un delir de entuziasm; iar ziarele italieneşti ţin să arate de pe acum nădejdea ce se poate pune in aceşti voluntari, cari «deşi recrutaţi din rezervişti, au impus totuşi prin ordinea şi modul demn în care s’au prezentat».

Despre entuziasta primire ce Ii s’a făcut la Durazzo, unul dintre mem­brii acestei echipe de voluntari a tri- I

prietate, cu alte cuvinte dă posibi­litatea unei concurenţe între marea producţie şi mica producţie, între marele capital (pământul) şi braţele prea mult avizate la marele proprie­tar, până acum. Iar ca să . fiu şi mai lămurit: cel un m ilion de hectare va însem na pentru plu­gari un nou punct de sprijin în lupta de a cuceri, prin muncă, ceia ce se m ai poate cuceri din rest.

Dar iată că în momentul din urmă, începând dela alegerile pen­tru Constituantă, Conservatorii des­chid o luptă încă şi maiînvierşunată împotriva colegiului unic — şi a- tunci când se cădea de acord asu­pra principiului exproprierii, începea lupta parlamentară ia care am azis- tat săptămânile trecute. Erau chiar în ajunul deschiderii Constituantei speranţe pentru un acord, pentru o potolire a spiritelor, în vederea unui acord.

*S’a zis că faţă de reforma e-

lectorală sunt două curente în par­tidul liberal: un curent înaintat, al tinerilor, In frunte cu d. Stere — şi alt curent al celor mai puţin grăbiţi, al bătrânilor, în cap cu d. Emil Costinescu. E explicabil inte­resul opoziţiei de a împărţi pe re­formiştii dela guvern în două tabere şi e explicabil în felul său interesul gazetelor jidoveşti. Au fost însă zadarnice desminţirile repetate ale d-lui Costinescu şi ale d-lui Stere. UquI declară că ră ­mâne credincios şefului şi după ce-i va fi dat concursul pentru rea- lizarea operei interne înţelege să se retragă din viaţa pnblicâ. Celălalt declară că luptă pentru înfăptuirea reformelor în spiritul scrisorii din toamna trecută a d-lui Ionel Bră- tianu. Ambii, deci, credincioşi şe­fului şi programului.

In ceia ce priveşte cele două curente principale din partidul Con­servator, ele s’au definit tot mai mult în lunile din urm ă,— aproape să dea două partide deosebite.

Din lupta lor, însă, în primul rând din lupta universitarilor a re­zultat slăbirea rezistenţei conserva­toare faţă de reforma agrară şi tot această luptă va determina posibili­tatea unui acord între guvern şi o­

mi8 ziarului «Universul» următoarea scrisoare:

După un lung drum de 5 zile prin Austro-Ungaria — unde am stâr­nit invidie şl admiraţie, datorite vo­ioşiei noastre şi scumpului tricolor ce toţi îl avem pe umăr — am sosit în fine la Durazzo, In dimineaţa zilei de 24 Iunie a. c. orele 9 a. m. Colosul Uoyd »Baron Bruck», ce ne adusese, a fost silit s& se oprească la 3 chilometri de port, deoarece situaţia încă primi­tivă a portului Durazzo, nu permite acostarea la chei a unui vapor mare. de talia vasului »Baron Bruck».

Imediat după stoparea vasului, 3 mari »caice» înţesate cu voluntari albanezi — veniţi mai înainte din A- merica — se alipesc de vas. In delirul entuziasmului de care erau cuprinşi, Albanezii strigau:

Trăiască Romániát Trăiască Re­gele Car oi /. şi Armata Románál Tră­iască voluntarii Românii

Cântând »La Arme» am debarcat din vapor Sn bărcile destinate să ne transporte la chei.

La cheiu, care era o mare de ca­pete începând dâla Pa’a tul Regal până la debarcader, a doua surpriză:

Peste 5000 oameni, din cari nu lipseau miniştri, toate autorităţile ci­vile şi militare, ue-au primit cu urale

poziţie pe chestia reformei electorale. Din interviewurile şi scrisorile d-lui Pangrati, capul mişcării universita­rilor, reiese că în partidul Conserva­tor numeroşi fruntaşi împreună cu noul şef, d. Al. Marghiloman, n ’au fost şi nu sunt, în principiu, împo­triva lărgirei dreptului de vot, pe baza ştiinţei de carte. Ar mai ră­mânea numai chestia dacă un sin­gur colegiu ar putea să fie o neno­rocire şi dacă n’ar fi mai bine să se lărgească actualele colegii ori să se reducă colegiile dela trei la două cum s’au redus do altă-dată dela patru la trei (soluţia d-lui Tache lonescu).

Incontestabil o reformă ca aceia a colegiului unic pe baza ştiinţei de carte, va fi, — ori-cât e de mic numărul ştiutorilor de carte la sate, o nenorocire pentru unii indivizi cari vor fi mult reduşi, dacă nu chiar desfiinţaţi politiceşte. Aşa vor păţi cei mai mulţi din acei cari n’au alt capital decât averea materială ori lipsa de scrupule.

Nu se va întâmpla însă acelaş lu­cru cu personalităţi şi persoane cari posedă cât de cât un capital politic şi moral, care le fac necesare socie­tăţii şi statului. Fiindcă nici odată un popor, o societate, care e conso­lidată în totdeauna pe temeiul unor erarhii morale, nu-şi aruncă, nu-şi înlătură valorile sociale spre a se arunca în necunoscut după inspira- raţia ori-cărui nebtm ori nou venit. Sătenii se grupează în jurul preoţi­lor, învăţătorilor şi celorlalţi fruntaşi ai satelor, iar aceştia nu se adună în jurul aventurierilor de prin oraşe şi târguri, ci în jurul capacităţilor şi valorilor morale recunoscute ca atare într’o societate. Colegiul unic va avea deci şi darul de a contri­bui la apropierea claselor sociale, la „înfrăţirea" lor, cum se spune acum în deobşte.

Şi tocmai de aceia e uşor de înţeles pentru ce nu le este destul de simpatic gazetarilor evrei acest colegiu unic, ce duce la sufragiul universal — dar cer în gara mare sufragiul universal luptând alături cu adversarii reformelor. E uşor de înţeles că an colegiu unic dacă în- neacă pe intelectuali în masa ale­gătorilor din sate, ti înneacă şi pe jidani, cel puţin atunci când vor ii cucerit drepturi, iar politica guver­nelor pe cari le va da colegial unic va fi politica cea mai românească cu putinţă în România.

*

Toate indiciile pledează acum în favoarea şi a celei de a doua re­forme. E prea cu putinţă ca în o- poziţia, aşa de hotărâtă a noului şef al partidului Conservator împo­triva colegiului unic, să fie şi ceva tactică ce priveşte gospodăria inter­nă a partidului. E apoi sigur că stegarii programului liberal iniţial, cari s’au constituit la Iaşi într’o L i­gă a reformelor vor organiza la toamnă o campanie formidabilă pen­tru realizarea reformelor întregi comp- tând pe oraşe ca şi pe sate cari ma­nifestă un interes tot mai viu pen­tru problemele Constituantei.

Şi un indiciu încă m ai hotă­râtor : cuvântul bătrânului nostru Rege cătră aleşii Ţării este cel mai cald apel la generozitatea clasei con­ducătoare faţă de cele 6 milioane de ţărani. Şi când un Carol I. spu­ne că cea mai vie a Sa dorinţă e că, atunci când va fi să-L pierdem, să ne lase o Românie puternică şi fericită, nu mai încape îndoială că dorinţa Sa va fi împlinită... (C.)

C a m e r a c r o a t ă . Camera croată şi a prorogat eri şedinţele. Prezidentul a anunţat, că guvernul autonom are în pregătire mal multe proiecte de leg! şi ia propunerea lui s’a şi decis, să nu se mai ţină şedinţe până ce nu vor fi terminate proiectele.

p o ^n tftslun ile p a r l a m e n t a r e .Din Bucureşti ni se sc rie :

Sâmbătă s’au întrunit la ministerul de externe comisiunile alese de Cameră şi Senat, pentru a se constitui şi a pro- code ia lucrările pregătitoare modifi- c&rei constituţiunei. Preşedinte al Co- misiunei Senatului a fost ales dl Toma Stelian. *

S’a hotărât în urmă ca întreaga comisiune să se întrunească la 15 Sep­temvrie pentru a-şi începe lucrările, până atunci o delegaţiune de nouă membri va priveghea şi va strânge ma­terialul necesar discuţiunei oomlsiunei. In deiegaţiunea de nouă au fost aleşi d-nii: Toma Stelian, C. Costescu-Comă- neanu, C. Nacu, C. Alessiu, Paul Bujor, N.N.Săveanu, Vladimir Athanasavlci, D Suculescu şi N. S. Chirculescu.

Comlsiunea Camerei şi-a ales ca preşedinte pe d. Mlbail Orleanu. Dele­gaţia de nouă a comisiune! Camerei se va compune din d-nii Vintilâ Brâtianu, C. Banu, C. Cernescu, N. Iorga, I. Pro-

copiu, C. Stere, N. P. Romanescu, O. G Danielopol şl C. larca. Şljcomisiunea Ca­merei se va întruni tot la 15 Sep­temvrie.

S’a hotărât jca cele două delega- ţiuni să-şi înceapă imediat lucrările şi să lucreze în permanenţă până Ia 15 Septemvrie. Ambele delegaţiuni se vor întruni Vineri 4 Iulie la orele 11 a. m. Ia ministerul de interne pentru a se constitui şi a-şi începe lucrările.

Hlari agitaţii tn Serbia.Moartea ambasadorului rus dela Bel­grad, Hartwig, a dat ansă la mari a- gitaţii de spirite în Serbia. Agitaţiile erau îndreptate bine înţeles tn contra Austro-Ungariei şi dacă nu intervenea forţa armată, aceste turbur&ri ar fi a- vut consecinţe incalculabile în dauna raporturilor regatului sârb cu monar­hia noastră.

Mulţimea, care se îngrămădise în Belgrad din incidentul zilei onomastice a regelui Petru, luând cunoştinţă de comentariile, pe cari ziarele sârbeşti le făceau morţii subite a lui Hartwig — căci aceste z!are nu se sfiau să suspi- oioneze publice ambasada austro ungară, că l-ar f i otrăvit pe acesta —- a hotărât să distrugă atât localurile ambasadei câţ şi ale cQnsulatuiul austro-ungar.

Norocul a fost, că reprezentantul nostru la Belgrad, baronul de Oiessl luând cunoştinţă la vreme de aceste intenţii ale sârbilor, a intervenit ener- gic la guvernul sârb cerând forţă ar­mată pentru paza ambasadei şi a con- zulatului.

Cu toate aceste măsuri de pază însă în colonia austro-ungară s’a pro­dus o panică de nedescris. Multe fa­milii austro-ungare au trecut graniţa de frica manifestaţiilor, cari se promi­teau sâogeroase, iar altele liniştite de prezenţa poliţiei şi a ostaşilor au pe­trecut întreagă noaptea de Duminecă spre Luni în edificiile ambasadei şl ale consulatului. Astfel tncăerări nu s’au putut produce. . .

— Au fost însă mişcătoare ma­nifestaţiile tuturor sârbilor pentru pro­tectorul lor Hartwig şi opera sa.

Grupuri, grupuri se prezintau no­tabilităţile sârbeşti la văduva defunc­tului predându-i condolenţele întregului popor sârb şi rugându o să-şi dea în­voirea ca osemintele moţului său să fie îngropate la Betgrad.

puternice, cari făceau să răsune văz­duhul*

Excelenta Sa ministrul plenipo­tenţiar al României dl Burghelea, foarte mişcat, ne-a urat: »Bun venit», apoi a prezentat persoanelor oficiale pe cei doi ofiţeri ai noştri, în timp ce pe noi, gradele inferioare şi soldaţii, ne Îmbră­ţişau cetăţenii, care mai de care mai cordial.

Formftndu-se în urmă un corte­giu monstru, am pornit în oraş, cân­tând Imnul Regal-Albanez.

La orele 11 a. m. maiorul olan­dez Kroon comandantul garnizoanei, căpitanul Cristescu şi locot. Burchi au fost în audienţă la Rege.

După audienţă maiorul Kroon a oferit o masă ofiţerilor români, In res­taurantul hotelului Naţional, ia care au luat parte Excelenţa Sa ministrul Burghele, dl Ranet, prim secretar de legaţie, precum şi numeroşi ofiţeri su­periori străini de pe bastimentele de război aflate la port.

Pe la orele 4, după amiazl Exce- celenţa Sa ministrul finanţelor, dl Fllip Nogga a invitat la d-sa acasă pe căpi­tanul Cristescu şi locot. Burchi, ia un ceai, la care nu au luat parte decât ofiţerii români şi Excelenţa Sa, cu d-na.

D-na Nogga, este un suflet nobil, a cărui caritabilitate este destui de

cunoscută de populaţia nevoiaşe a Du- razzului. De când cu revoluţia, toată ziua d-na Nogga este într’o continuă acţiune. Aci o zăreşti la spital, făcând pe sora de caritate, aci acasă ţosând pânză pentru pansamentele răniţilor, sau printre rândurile luptătorilor in avantposturi, cărora le duce merinde şi tutun.

La orele 6 d. a compania volun­tarilor Români-.libanezi, în frunte eu căpitanul Cristescu şi locot. Burchi a defilat prin curtea Palatului Regal, !q faţa M. S. Regelui şi M. Sale Regina Sofia şi a suitei lor. Iar după darea raportului, de către căpitanul Cristescu, M. Sa Regina Sofia, într’o românească foarte curatăt s'a întreţinut cu căpitanul Cristescu despre voiajul vo­luntarilor, câţi sunt şi despre altele.

M. Sa Regina Sofia a spus ur­mătoarele :

*Mai bine mă simţiam odinioară în România de cât în Qermanial As­tăzi când văd atâţia români în jurul meu, cari îmbrăcaţi în uniforme române având tricolorul pe umăr vorbesc Umba natală, mă simt ca în România i ! 1

>De emoţionată ce sunt, nu am cuvinte să-mi exprim bucuria ce mi-a produs frumosul gest al Românilor 11«

După defilare, M. S. Regele a trecut în revistă trupa, de a cărei ţinută marţială a rămas foarte încântat. Viu

mişoat de dragostea Românilor şi vesel, a privit de aproape, mai pe fiecare gradat sau soldat.

Observând surprins pe pieptul unui sergent, decoraţiile »Jubileul« şi »Avântul Ţftrei«, a cerut explicaţii căpitanului Cristescu care pe dată l-a şi explicat, ce decoraţii sunt şi* pentru ce le posedă sergentul, careiieţ poartă.

După revistă, M. Sa Riegele Wil- helm, a convorbit foarte cordial cu cei doi ofiţeri români, feiiclţându-i e&lduros, pentru felul cum se pre­zintă voluntarii după 5 zile de Încor­porare.

Din ordinul Majest&ţei Sale Re­gelui, voluntarii români-albanezi au fost cazarmaţi în clădirea alipită de spatele Palatului Regai.

Spre a accentua şi mal bine im­presia ce am făcut-o noi voluntari i românl-albanezi de la mie la mare, M. Sale Regelui cât şi celorlalţi, e bine să se ştie că d-1 căpitan Qr. Cristescu a fost însărcinat să organizeze daoă tipul român: 2 secţiuni de mitralieze, un regiment disciplinat cu un efectiv de 3000 soldaţi, compuşi din mmatisoriu şi mrnirdiţl* şi că i dau pus sub ordine toţi locotenenţii şi sublocotenenţii austrtaci veniţi aci ca voluntari.

Pagina 2.

'T

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 143—1914.

Francezii despre legea de presă ungară.

Se ştie că legea de pressă a Un­gariei este o creaţiune cu totul nouă, adusă de curând şl Intrată în vigoare abia de trei patru luni de zile. Nu este aşa dară o lege rămasă din alte vremi, c&nd s’ar—putea zice— că anumite stări şi împrejurări impuneau un control şi o restricţiune mai severă dreptului de publicitate. N-a trecut nici anul de când această lege a fost Înaintată, în formă de proiect, cumpănirii părinţilor ţârii pentruca aceştia să-i dea sau să! ia dreptul de viaţă. Şi proiectul de atunci azi este lege Îngrădită în sacro- sanctitatea ce înăbuşă ori-ce glas care ar Îndrăzni să se ridice contra menta* lităţli care i-a dat naştere şi aprobare, fără să se gândească la secolul In care trăim şl la necesităţile, adevăratele ce­rinţe ale timpului de azi.

Legea noastră de pressă, — crea­ţiune a anului de faţă—In loc să ne a- propie de cultnra apusului ne-a împins cu un pas mal ad&nc In întunecimea Orientului. Şi aceasta este părerea uncr luminaţi bărbaţi, distinşi ai Franţei, cari intervievaţi fiind de ziariştii ma­ghiari asupra legii de pressă din Un­garia, i-au dat ţării noastre »loc de onoare« alăturea de imperiul cnutului. Căci lată părerea lor despre această

. nouă dar retrogadă lege de pressă:

| în dosul legilor, şl astfel înscenează pre- | băi baţi de stat. Seara a plecat la I slunilet. | Viena.

Compere Morel le-a declarat ur­mătoarele ziariştilor unguri :

E destul dacă spun că astfel de guverne, când închid gura oamenilor liberi şi independenţi, vă fixează p*D-Voastră pe banca de ruşine a civili­zaţiei. Dar autorii astorfel de procede- uri nu-şi vor ajunge niciodată rezulta­tele la cari se aşteaptă. Viitorul o să le arate aceasta.

Iar scriitorul /. Reinach, după ce a făcut diferite observări asupra sin­guraticilor articol! ai lege! \de presă, şi-a spus următoarea părere generală;

Scurt zis: sunt un duşman pe faţă al tuturor legiferărilor escepţio- nale, referitoare la pressă. Aceasta a fost părerea lui Micheiet, Edgar Quinetşi Emile de Girardin şi tot aceasta au I Ş e f i i ş j n o t a b i l i i a l b a n e z i profesat-o şi cei mai mari cugetători ¥ * , , _ _ai revoluţiei. Libertatea este prima con- | l f l p r i I lC ip M O W l l l lO ln i .

Oficios se anunţă din Ischl, că bar. Buran a prezentat raport M. Sale despre afaceri de rezort. Tot în felul acesta s’a pronunţat şi Burisn cătră ziariştii, cari l’au intervievat după au­dienţă. In Ischl se crede, că In audi­

e n ţ a aceasta s’au designat înalţii func­ţionari, cari vor fi ataşaţi pe lângă moştenitorul de tron.

Din Viena se depeşează cu datul de eri, că audienţa de Duminecă a lui Burian, a produs mare senzaţie acolo, din cauză, că a durat mai mult de o oră şi că Burian, ca fost ministru comun de finanţe, are cunoştinţa temei­nice asupra chestiunii Bosniace.

Acum sunt în lucru alţi 20 kilo- J F l e a c u r i z i a r i s t i c e « De malmetri de linie dela Esser | mult timp apare prin ziarele maghiareŞi porţiunea aceasta »a fi gata în scurtă ; , / r . , ; „„vreme, aşa că vom avea o linie defini- 9«rea, că contelui Tisza ii se va în-tivă de 55 kilometri dela Medgidia Inspre Tulcea.

Ministerul lucrărilor publice a scos acuma la licitaţie o porţiune de linie ferată de 35 kilometri, dela Tulcea la Babadag, aşa că lucrările vor începe în curând şi pentru această porţiune.

Mijlocul liniei ferate Tulcea-Baba- dag, adecă restul de 45 kilometri, va fi Împărţit în mai multe loturi şi scos imediat la licitaţie.

Cu modul acesta lucrările se vor urma pe întreaga întindere a liniei fe­rate, afară de partea care a fost ter. minată.

După afirmaţia d-lul ministru al lucrărilor publice, întreaga linie ferată Tulcea-Medgidia va fi terminată com­plect până la Octomvrie anul viitor 1915.

credinţa portofoliul ministerului de ex terne a monarhiei. S’a des'n’nţit însă totdeuna ştirea.

Acum ea apare iu altă formă. Un ziar din Budapesta anunţă, că In ultimul consiliul ministerial comun con­tele Berchtold ar fi declarat că încât ar fi favorabil pentru interesele monarhiei, el e aplicat a-şl părăsi postul. Ia acest oaz va fi numit 'ministru de externe Tisza. In partidul muncii ştirile aceste au produs o vie agitaţie şl se vor­beşte de un eventual urmaş al lui Tisza ta postul de primministru, care ar fi Beöthy László, fostul ministru de comerţ.

Aceste ştiri vor fi probabil flea­curi de ziare, de cari apar atâtea prin ziarele ungureşti.

Qastav Qeffroy, un distins critic francez, le-a răspuns următoarele zia­riştilor maghiari, cari îl intervievaseră:

Mă alătur părerii acelora, cari pretind pentru ţara Dvoastră, dreptu­rile de cari trebue să se bucure orice popor al veacului civilizaţiei de azi. Nu- măraţi-mă şl pe mine intre acei fran cezi cari se împotrivesc contra câtuşi- lor ce apasă asupra ziariştilor, asu­pra apărătorilor naţionalităţilor.

Părarea lui /. Longuet, redactor al ziarului »L’Humanite« este urmă­toarea :

Protestez din toa tă inima con­tra domniei volnice şi despotice sub care sufer cetăţenii Ungariei, Am spus deja în opul meu „Socialisme Internaţional" că în în treagă Europa, a fa ră de poporul rus, nici un alt popor nu sufere o presiune în tr’un grad atftt de m are şi nu e a tâ t de despoiat de cele mai elem entare drepturi cetăţeneşti şi private ca popoarele Ungariei. Ba, drepturile politice ale proletariatului ungar sunt chiar mai mici decât cele de cari se bucură poporul rusesc.

r r A mai declarat apoi Longuet, că dânsul, împreună cu cei 102 depu­taţi colegi ai săi se va ÎDgriji în par­lamentul francez, ca să lămurească pe toţi bărbaţi de inimă ai diferitelor par­tide despre stările din Ungaria.

Poetul Laurent laihade a decla­ra t că deşi nu cunoaşte Ungaria, se alătură totuşi, din toată inima, acelo ra cari luptă pentru libertatea gândi rei şl contra domniei susţinută de ba­ionetele jandarmilor.

Marele jurnalist francez Urbain Gohler nu e mulţumit nici cu stările din Franţa — e uşor deci de Închipuit părerea ce o are despre Ungaria.

Savantul E. Renard, profesor uni­versitar, a declarat că e cu trup şi su­flet pentru aceia cari luptă pentru li­bertatea politică a ţării Jor şi — fiind­că mai mult nu poate ajuta—profeso­rul Renard ne doreşte să urmăm şi să luăm Franţa, ca esemplu.

Deputatul fobert s’a esprimat ast­fel:

Am cotit cu mare interes, dar cu mare durere totodată, despre sta­rea pressei din Ungăria. Cred, că în ce. priveşte libertatea, Rusia n’ar prea avea la ce să rămniască în Ungaria.

Deputatul Mistral a spus că legi k jă fltn o a s tre sunt o dovadă despre neexlstenţa libertăţii de pressă.

Pe deputatul I. B . Lavand îl re­voltă „aceste procedeuri dejositoare«, un alt deputat Dumoulin a spus scurt că »acest regim este ruşinos#, iar deputa­tul A. Levasseur numeşte stâojinirea presei: o stupiditate.

După părerea deputatului C. Re bout, parlamentul Ungariei — numai ca un »pretins parlament«—a putut aduce legea de pressă, căci acest pailament —a declarat dânsul—nu stă la îndoia­lă să intre In solidaritate cu aceia cari Împing înapoi desvoltarea omenimei.

Deputatul E. Vaillant a răspuns că mguvernul unguresc se baricadează

diţie a dreptului personal.

Acesta este un mic buchet de păreri asupra legii de pressă din Un­garia, care—deşi una şi singură—poate fi acomodată, în aplicarea ei, după îm­prejurările şi acuzaţii traşi înaintea ei. Şi suntem siguri că ziariştii unguri au uitat să spună un lucru bărbaţilor Franţei, pe cari i-au intervievat 1 Au uitat, anume, s’au poate nu au voit să spună că tăişul dispoziţiilor acestei legi se ascute-brici atunci când în fa­ţa împărţitoi ilor de dreptate sunt traşi »agitatorii« şi »trădătorii de patrie«, re­crutaţi din sânul naţionalităţilor ne­maghiare.

Iar ca încheiere un sfat colegilor de prin redacţiile ziarelor ungureşti:

După ce chiar ei au simţit nece­sitatea de a auzi părerile unor bărbaţi din Apus despre legea de pressă a Un­gariei, convinşi fiind de retrogadismul dispoziţiilor acestei legi — cuvine-se ca prm ziarele lor să nu mai alarmeze şi să aţâţe pe procurori cu persecuţia şl tragerea ia răspundere a ziarelor româneştii < ari urmăresc un scop cel puţin atât de nobil ca şi cel urmărit de ziarele ungureşti.

Au doar Românii o vorbă cuminte şi buoă care s’ar putea traduce cu fo* los şi în limba ungurească:

„Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face\u

Audientele din Ischl,Din Ischl se anunţă, că de când

s’a reîntors curtea imperială acelo, se desvoită în rezidenţa de vară o vie mişcare politică. Cauza e că după tra­gedia de la Seraievo se impun mari schimbări in mersul politicei ex­terne şi interne a monarhiei. Şi centrul acţiunii politice este acum Ischl. Aici sunt adunaţi o seamă de bărbaţi po­litici, dintre cari cei mal mulţi vor fi primiţi in audienţă la M. Sa.

începutul audienţelor s’a făcut cu primirea la Curte, în săptămâna trecută, a ministrului de externe, con tele Berchtold. Ce s’a discutat la audi­enţă, nu se ştie pozitiv, dar e natural că se va fi tratat asupra celor mai ur gente chestiuni actuale: schimbarea si­tuaţiei în urma cazului dela Seraievo, raporturile monarhiei cu Sârbia şi stările din Albania, cum şi viitorul a- cestei ţări.

După audienţa contelui Berchtold a fost primit Duminecă la M. Sa mi nistrul â latere baronul Burian. Dacă audienţa iul Berchtold a fost privită ca obicinuită, cu atât mai mare sen­zaţie a produs in cercurile poli­tice din Iscbl şi Viena, apariţiabaronului Burian la M. Sa. Cauza este, că în timpul vilegiaturii Curţii la Ischl, M. Sa rezolva chestiunile po- lice de obiceiu prin cancelaria sa de cabinet. Chiar şi numirea de miniştri s’a făcut uneori pe calea aceasta sau pe calea de ordonanţă.

Acum au trebuit să fie la ordinea zilei chestiuni politice de mare impor­tanţă, ca să fie chemat la Ischl minis­trul Burlan. El a dus proiecte de-ale guvernului ungar şi le a prezentat M. Sale. Aceasta să susţine în urma fap­tului, că înainte de plecarea lui Bu­rian la Ischl, el a luat parte la consfătu­irile miniştrilor ungari în Budapesta» Aceste s’au ţinut Sâmbătă, iar Dumi­necă ia orele 9 din zi, Burian a fost primit în audienţă la Ischi.

După ce a ieşit din vila împără* tească, Burian a raportat prin telefon lui Tisza, despre cele petrecute în au dienţă, apoi a conferit cu ministrul comun de finanţe, Bilin*k< şi cu alţi

Sub presidenţia principelui de Wied a avut loc Duminecă la Durazzo o întrunire de notabili albanezi, la care au participat vre o 40 reprezentanţi dintre cei mai de teamă din Albania septentrională, centrală şi meridională. Intre aceştia se aflau Bib Doda şi Is- mail Kemal.

Incepându-se consfătuirea, unii au consiliat pe principe să se adreseze Pu­terilor ca să i trimită trupe auxiliare străine; alţii s’au pronunţat în contra acestui lucru şi au consiliat pe prin­cipe să se mărginească a cere Puteri­lor garanţia că graniţele fixate ia Lon­dra vor, rămâne neschimbate. Cu acest prilej s’au produs fie diferite părţi ma- nlfestaţluni de simpatie in favoarea principelui.

Declaraţiunea cea mai de seamă a fost a lui l88a Boiefiinaţ, care a spus:

„Deşi princijrele nu a fost ales de noi ci ne-â fost destinat de câtră Europa, îi suntem astăzi credincioşi devotaţi. In cazul când principele ar fi obligat să plece, nimeni altul nu va trebui să ia acest mandat; alba­nezii nu sunt cqpii cu cari să se joace cineva! “

Deliberarea s’a sfârşit cu o nouă manifestaţie de simpatie pentru prin­cipe., :&■ ■■■' i

i* •• ;- Ziarele dezmint în mod oficial şti­

rea dată fie un ziar italian că o depu- taţiune albaneză a oferit principele! Burhan Eddin, coroana Albaniei. Nu s’a făcut nici o ofertă de felul acesta, iar principele nu este candidat.

Cestiunea ţărănească în România.de al. la ni.— Urmare. —

Din Cadrilater.Despre stadiul lucrărilor pentru

construirea de şosele şi lin ii ferate în Dobrogea nouă, „Viitorul" ne aduce următoarele amănunte îmbu­curătoare ;

De aproape cinci luni de zile în­coace se lucrează qu cea mai mare ac­tivitate la repararea şoselelor din Ca- drilater, precum şi la facerea de noui şosele acolo unde. nu existau de loc;

Dintre toate aceste drumuri, cel mai principal, care leagă vechea cu noua Dobroge este şoseaua Constanţa- Dobrici, in lungime de 106 kdom etri; Dobrici-Silistra în lungime de 98 kilo­metri şi Silistra-Turtucaia, în lungime de vre-o 60 kilometri.

Şoseaua aceasta a fost complect terminată şl este, după cum se poate vedea, cea mai principală arteră de co­municaţie din Dobrogea în tot cadrila- terül. f i

De asemenea, au fost im petrul te şl reparate toate celelalte şosele şi dru muri publice» Intre cari şoseaua Bazar- gic-Ar muţii, precum şi şoseaua Dobrid- Pcelarevo. * , ■ ^

Intr-un cu vânt’toate şoselele care leagă punctele prlâdpale şi centrele de producţie din Cafiriiater cu Dobrogea sunt în starea cea mai bună şi date circulaţiunei publice.

Actualmente se lucrează cu mare febrilitate la construirea liniilor ferate, care vor lega Tulcea, Constanţa şi Cer­navoda cu Cadrilaterul.

Până acum a fost terminată com­plect linia ferată Medgidia-Cobadin. Li nia aceasta are o lungime de 32 kilo metri.

Linia ferată Cobadin-Dobrici în lungime de 83 kilometri, va fi complect terminată pe la sfârşitul lunei Decern vrie anul curent.

Terasamenteie sunt făcute toate. Acum se face poza şi balastarea.

Pe această linie se aşează actual­mente 800 metri de şini pe fiecare zi.

In ceeace priveşte linia ferată Tul cea-Medgidia, până acum este gata por­ţiunea dela Medgidia la Esser,, In lun­gime de 35 kilometri linie pe care se poate circu’a.

La 16 Martie 1864 Kogălniceanu prezenta parlamentului noul proect de lege rurală prin care

„boerescul, dijma, podvezile, zilele de merenat, carele de lemne se desfiin­ţează în schimbul unei despăgubiri ga­rantată de stat;

„sătenii clăcaşi de pe toate cate­goriile de moşii din ţară rămân pro­prietari pe vetrele satelor şi pe pămân­turile de hrană ce le posedă sau se cuvine să le poseadă;

„dreptul ce-1 aveau ţăranii de a lua lemne din pădure rămâne neatins;

„viile şi pometurlle stăpânite de ţărani întră în Întinderile de pământ atribuite lor; pentru cele ce trec peste aceste Întinderi le vor stăpâni după cuprinderea vechilor legiuiri şi învoieli de bună-voie;

„locuitorii cari nu făceau boeresc rămân proprietari numai pe locul case­lor şi al îngrăditurei.

Acest proect de lege prin care se desfiinţa dijma şi claca şi se recunoştea ţăranilor deplina proprietate asupra pământurilor pe care «ie poseda sau se cuvine a le poseda» acordând tot­deodată proprietarilor o despăgubire garantată de stat, fu primit cu opoziţie de întreaga cameră. VasIJe Boerescu acuză pe Kogălniceanu că are tendinţi socialiste şi depuse în numele unui grup de deputaţi un alt proect după care, întinderea de pământ ce trebuia lisată în proprietatea ţărănească era cu totul micşorată, pentru asigurarea despăgubirei liberându-se fiecărui pro­prietar titluri de obligaţiuni garantate prin ipotecă pe toate moşiile şi dome­niile statului, lichidarea să se facă In 7 ani, iar dobânda obligaţiilor să fie de 8% în loc, de 5%«

Kogălniceanu Îşi apăra proectul său, Arătând că InsSş Convenţia din Paris hotărâse ca sătenii să fie împro­prietăriţi pe pământul ce-i posedau şi cere proprietarilor să na între «cu prăjina în ogorul săteanului».

Boarii urmăreau nu ciuntirea proec- tului prezentat de primat ministru ci îndepărtarea luf. Vasile Boareacu, Q. Costafdru, Manolache Costaefie fîpu- reanu strigă Iul Kogălniceanu in Ca­meră că e «socialist spoliator al avere! proprietarilor, incendiar, şi provocator al rftsboiuiui civil) oare voeşte a sărăci mii de familii».

Opunerea proprietarilor contra e- mancipărei ţăranilor era pe faţă şl nu-şi ascundeau adevăratele sentimente faţă de obştea ţărei:

«Am primit pe proprietari ca par­tea inteligentă a naţiune! şl am voit

o garantăm; da d-lor proprietarii sunt partea inteligentă, ţăranii sunt massa brută, sunt forţa numerică, şi noi nu voim a lovi inteligenţa prin forţa brutală...»

Kogălniceanu era singur care tre­buia să lupte contra acestei cerbicii in­teresante. Brătianu şi Rosetti demisio­nează din parlament. In timpul când Kogălniceanu nu se lupta In parlament contra forţelor antidemocratice Hră- tianu arăta în «Românul» că cea mai imperioasă chestiune este emanciparea ţărei de sub jugul Turciei. Rosetti scri­sese însă In acelaş ziar de lupta dusă de Kogălniceanu cu ocazia luptei contra proectului comisiei centrale din Focşani, următoarele:

«Domnul Kogălniceanu a avut de astă-dată dureroasă onoare de a lupta singur contra tuturor. Ideia însă ce susţinea era aşa de mare, Încât deşi învins sub puterea bilelor, a fost învin­gător şi mâine-poimâine toţi vor re­cunoaşte adevărul şi vor mărturisi că & luptat cu o putere ce creştea în pro- porţiunea mărimel misiunii ce avea»,

Apărându-se contra acuzaţiilor ce i se aducea Kogălniceanu spunea:

«Dacă am venit aci cu principi socialiste, nu sunt principiile mele, sun ale lui Walevski, ale lui Hardenberg ş Stein, ale acelor bărbaţi cari au scăpa' monarhia austriacă in 1848, ale bărba ţilor de stat ai Rusiei, cari au scos pe ţărani din starea de sclăvie şl cari le-au dat mai mult decât d-voastră. Dacă a- cei oameni sunt socialişti, atunci pri­mesc şi eu să fiu socialist. Dar nu este aceasta domnilor; toată lumea ştie că aci nu este vorba de Kogălniceanu, nu este vorba de minister, este vorba că nu voiţi un minister care să trateze chestiunea aceasta sub un punct de vedere naţional, care să o apere ca o chestiune naţională, care să facă o lege pentru ţară nu pentru proprietarim.

Totul a fost înzadar. Imensa majoritate a Camerei voia să se scape de Kogălniceanu şi în acest scop se propune vot de blam contra ministeru­lui, care se şi votă imediat. Kogălni­ceanu îşi dădu dimisia, Cuza nu i-o primi şi prorogă Parlamentul până la 2 Mal, când fu dizolvat. Intr’o procla­maţie adresată poporului, domnitorul spunea: »Am voit ca clăcaşii, prin plata muncei lor să ajungă a stăpâni părticica lor de pământ in plină pro­prietate. Adunarea a dat un vot da blam guvernului meu pentru că proec­tul Infâţişea o lege de dreptate, era realizarea speranţelor legitime a trei milioane de ţărani«.

In urma oarecâror modificări le­gea agrară fu promulgată la 14 August 1864.

Valoarea legii dela 1864. Am spus încă dela începutul micului capitol a- supra legei rurale, că cu toată buna intenţie a celor doi mari români şi a- devăraţi democraţi, din cauza forţelor coalizate a marilor proprietari opera agrară dela 1864 n’a corespuns în totul speranţelor autorilor.

Din cauză că atât Cuza cât şi Kogălniceanu n’au putut lupta contra unor Împrejurări mai puternice decât voinţa lor, partea pozitivă a operei lor este prea mică în raport cu partea negativă, care într’o oarecare măsură a consacrat spoliaţiunea şi uzurpările înfăptuite de regulamentul organic.

Deşi Kogălniceanu luptase cu mult succes contra tutulor coaliţiilor reacţionare, în momentul când graţie loviturei de stat ajunsese, arbitrul si­tuaţiei şi omul cel mai puternic din ţară, când putea realiza reforma cea mai integrală pare a nu mai avea a- ceiaş vânjoşie cinică şi; a cedat chiar in contra propriului său prim proect, deşi nu mai era o opunere din partea nimănui.

, Mal întâi ţăranii trebuiau să fie împroprietăriţi şi în ţara noastră, după cum fusese şi în alte ţări fără nici o deosebire şi pe întinderea de pământ pe care o ocupase de-a cursul veacu­rilor. Prin legea rurală întinderea de pământ dată în proprietatea ţăranilor era mult mal mică decât aceia pe care Regulamentul organic le-o acorda în simplă folosinţă. Kogălniceanu a voit poate să garanteze prin aceasta achi­tarea pământurilor, încât întinderile mari ar fi fost cu mare greutate achi­tate de ţărănime. Pentru a evita a- ceastă stare peutru ţărănime trebuia însă ca legea rurală să facă distincţie între sarcineie şi redevenţeie cari is- vorau din natura proprietâţei şi aveau un caracter contractual, şi cele cari fusese impuse prin arbitrar. Numai cele dintăi trebuiau să fie in mică mă­sură răscumpărate, cele de-âldoilea tre­buiau pur şi simplu suprimate. Aşa a fost îu toate ţările. Astfel dacă dijma şi claca neîngreuiată Intrau în prima categorie; celelalte angarale şi servi- tuţi ca: transportul de care de lemne din pădure ia proprietar, claca doinea-

Nr. 143*—1914. G AZ E T A T R A N S I L V A N I E I Pagina 3.

tlcS, dresul morilor, repararea coşarelor de pe moşie, etc. trebuian să intre in categoria a doua. Dacă legea rurală făcea această echitabilă distincţiune, suma de plată datorită de ţărani ar fi fost cU mult mai mică şi ar fi fost im* proprietăriţi pe Întinderi mai Întinse, putându-se creia o clasă ţărănească puternică, bogată şi de sine stătătoare.

Legea rurală a înfăptuit chiar o spoliare a drepturilor existente nemal pomenind nimic de obligaţia proprie­tarilor de a Împroprietări pe Însurăţei

(Va urma).

D e l a S lo v a c i . Ziarele ungu­reşti spun iarăş un neadevăr. Rapor­tează, că reuniunile culturale slovace ţin şl In anul acesta ca deobiceiu o adunare festivă in Turoţ-Sânmărtin In luna August. Aceasta se ştie, dar acum vine afirmarea neadevărată şi răută­cioasă. Se spune că cu ocazlunea a- ceasta partidul naţional slovac va dis­cuta şi politică pentru a-şi fixa atitu­dinea ce o să ia pe terenul politic şi vor continua discuţiile la băile Lu- hociovici din Moravia, unde vor fi de faţă şi şefii uniunii cehoslovace şi ast­fel se va stabili programul politic al poporului slovac.

Partea din urmă a acestei infor­maţii e o denunţare falşă, făcută sau din neştiinţă sau cu intenţii perfide, ceea-ce este mai probabil. Slovacii la adunarea lor anuală culturală n’au făcut şi nu fac nlci-odată politică, Întocmai cum nu face »Asociaţiuneac noastră sau Întrunirea comună a reu­niunilor culturale săseşti, ce se ţin in fiecare an In diferite oraşe săseşti din Ardeal.

Asociaţiunea în Salaj.- Prelegeri poporale succese. —

Lupoaia Iulie 1914.A doua zi de Rusalii d. a. s’au

ţinut în Creaca frumoase şi bine cer­cetate prelegeri poporale, una prin d-1 director Teofll Dragomir despre meni­rea şl rostul mAsociaţiuneiu, cum şi despre lipsa Învăţăturii de carte, de meserii şi negoţ, de deşteptarea celor fără carte prin prelegeri poporale şi cu deosebire lipsa de a ne Îndeletnici să lucrăm pe toate terenele prin Împreu­narea puterilor njasţre în societăţi mai mari sau mai mici, închegând u ne cu toţii sub aripile proteguitoare ale „Aso­ciaţi unei*.

După aceste îndemnuri de bine ale d-lul Dragomir ne citeşte d-1 Învă­ţător 7. Pop instructiva conferinţă a d-lui Dr. Daianu despre stricăciunile beţiei.

In urmă d-1 adv. Dr. Aurel Hetco ni*a ţinut o prelegere interesantă des­pre Cambia.

Eram de faţă mai multe sute de ţărani, atât din localitate, cât şi din sa­tele vecine, intelectuali din loc şi ju r aproape toţi cu familiile. A fost pro­zelit şi d-1 protopretor Bedo, iar pe stradă circula patrula degendarmi pen­tru păzirea »ideii«.

In aceia zi sau înfiinţat în Lu­poaia o agentură a »AsociaţiuneU şi o bibliotecă ambulantă.

După prelegeri apoi o frumoasă cunună de intelectuali români s’au În­trunit la casa ospitalâ a d-lui Teofll Dragomir.

După prelegeri la câteva zile s’au Înscris mai mulţi ţărani din Lupoaia ca membrii ajutători ai »Asociaţiunii?«.;

In 14 iunie sub conducerea sfinţiei sale păr. protopop Gavril Cherebeţiu s’au ţinut In Xraniş şi in Gruzlăul de Someş frumoase şi bine cercetate pre­legeri poporale, la cari Dl prut. Chere­beţiu a vorbit cu avânt despre rostui şi menirea »AsociaţiuneU, cum şi des­pre »Curăţenie«, iar d. înv. Al. Man despre »Urmările beţiei«. Pe lângă in­telectualii din localitate a mai fost prezenţi şi sfinţia Sa Teofil Varna din Inâu,

In urmă la 5 Iulie sau mai ţinut E prelegeri ascultate cu interes de mai

multe sute ţărani, fiind prezenţi pe lângă intelectuali noştri din localitate d. A. Coste, Aug. Podoaba preoţi şi Alexandru Mar cu când. de adv., autori­tatea politică fiind reprezentată aici eaşi în Traniş prin notariul cercual şi prin doi genoarai.

A vorbit la înţelegerea poporu­lui d. Teofii Dragomir, despre acelaş subiect ca în Creaca, după care d. înv. Cioban din Gălgău a ţinut o intere­santă prelegere despre pomărit, arătând In mod practic şi patru feliuri de al­toire, precum şi ceară pentru aitoit fă­cută de dsa însuşi esplicând totodată modul ieftin şi uşor de-a o face.

După aceia d. adv. Dr. Aurel Hetco a ţinut o interesantă conferenţă despre dreptul de moştenire al pruncilor şi despre greşelile dăunătoare, ce se i- vesc la testamentele făcute prin ţăranii noştri

In urmă înscriindu-se 3 membrii ordinari şi peste 20 membrii ajutători, s’a înfiinţat numai decât o agentură a »AsociaţiuneU şi o bibliotecă adusă gata compactată, inventariată şi aşe­zată într’o casetă frumoasă, provăzută cu încuietoare,

După acestea intelectualii din lo calitate şi ju r au fost întruniţj la masa ospitală a d-lui preot DemetriuMurăşan.

îmi pare curios, că mai la toate prelegerile poporale aproape tot numai aceiaş domni ţin prelegtrile, măcar că avem o mulţime de preoţişi învăţători luminaţi, advocaţi, medici, teologi şi alţi oameni cu învăţătură; flecare din­tre aceştia, şi-ar putea lua osteneală a ţinea la an barem! câte două prelegeri în cadrele despărţământului nostru al »Asociaţiunei«.

Dacă nici atâta nu vor face pen­tru pornirea generală a deşteptării noastre, a ţăranilor, nu vor avea drep­tul a zice, că se interesează serios de viitorul ţărănimei române din patrie, din al cărei sân au eşit şi ei şi din a cărei agonişală se susţin, azi care a fi poziţia lor socială.

A lăsa o lucrare ca aceasta nu­mai în sarcina alor câţiva inşi,înseamnă a lăsa anume să se obosească şi prin aceasta a zădărnici cu voia, cea mai îndreptăţită dorinţă a noastră, de a-ne îmbunătăţi viitoriui barem prin o atât de modestă conlucrare ,a tuturor băr­baţilor noştri cu învăţătură.

Taxele de membri, cari le plătiţi domnilor Ia »Asociaţiune« sunt fapte foarte bune, atâta insă nu e de-ajuns spre mântuirea noastră; veniţi în mij­locul nostru şi ne călăuziţi cu lumina învăţăturilor voastre, dacă vreţi, să vă primim de-ai noştri.

Ioan Lung Mlroneanul.

Ş T I R I .— 1 Iulie 1914.

Un nou Incident la graniţa rominâ. Crimele săvârşite de grănicerii bulgari faţă de soldaţii şi ţăranii din noul teri­toriu românesc se ţin lanţ, Agenţia ro­mână a trimis telegrama următoare în streinătate:

Un nou incident provocat de că- tră soldaţii bulgaria avut loc Duminecă noaptea ia Kuyungiuk, sat situat cam la 2 kilometri de graniţa româno-bul- garâ. Trei paznici de graniţă bulgară, ducându-se fără autorizaţiune în acest sat, au fost Invitaţi de cătră grănicerii români să se retragă. Dânşii s’au îna­poiat, după puţin, armaţi cu puştile lor şi pătrunzând ia mai bine de un kilometru pe teritoriul românesc, au tras asupra soldaţilor români rănind grav pe nu­miţii Coman Nicolae şi Boeru Petre.

De oarece în ultimele cinsprezece zile atari incidente s’au întâmplat fă­când deja cinci victime, între cari şi un soldat şi un ţăran român ucişi şi trei soldaţi români răniţi, opiniunea publică română se arată foarte emoţionată şi cere măsuri repezi şi eficace pentru a împiedica repetarea acestor fapte, in­compatibile cu relaţiunile normale din­tre statele vecine.

Autorităţile române au sosit la faţa locului spre a ancheta nouile crime.

Roland Bonaparte pa tronul Alba­niei- Foile d»n Bruxelles anunţă, că fa­milia Bonaparte a ţinut zilele trecute un consiliu familiar, unde a hotărât ca, în caz de abdicare a principelui de Wied, să candideze pentru tronul al­banez principele Roland Bonaparte.

Necrolog. Subsemnaţii anunţă tu ­turor rudeniilor şi cunoscuţilor, că prea iubitul lor tată şi cumnat Ioan Muntean advocat, a încetat din viaţă Duminecă în 12 Iulie st. n. in etate de 71 ani. înmormântarea a avut loc Marţi în 14 Iulie în dmiterul bisericei gr. ort. ro­mâne din Alba-Iulia, Maier.

Alba-Iulia st. n. 1814. — Dr. Cor­nel Muntean advocat ca fiu. Ioan Pipoş profesor, Aureiiu Pipoş profesor, Eufe- mia Pipoş m. Vlad ca cumnaţi şi cum­nată. Maria Tănăsescu m. Pipoş profe­soară, Eugenia Curiac m. Pipoş, Ale­xandru Vlad ca cumnate şi cumnat.

Record aviatic cu doi pasageri.Se anunţă din Petersburg, că aviatorul francez Laporte a stabilit un nou re­cord în aviaţie, sburând in continuu timp de 9 ore şi 16 minute, în jurul Petersburgului, cu doi pasageri.

0 nouă descoperire medicala, scriuziarele englezeşti, că flzioiogului Dr, Leach i-a reuşit să descopere o nouă parte componentă a sângelui, necu­noscută până acum, care diferă nu nu­mai în sângele diferitelor rasse ome­neşti ci chiar şi în al indivizilor, aşa că analizând această parte a sângelui, poţi cunoaşte şi pe individul din care a fost luat sângele.

Dacă s’ar adeveri, faptul acesta ar fi de o deosebită importanţă, pu­tându-se stabili în viitor, cu siguranţă, paternitatea, care în anumite cazuri, da atâta lucru judecătorilor fără ca

I aceştia să poată dovedi cu siguranţă | paternitatea noului născut.

d o m n ii abonaţi a4 foalei noa» site, cazi cu 4 $ u tic % v. n u şi*au zeînoit aSonam enttdj s u n t zu y a ţi a u t zeinoi, ca să n u ti-se foitze* zu p ă expedazea zeyu ta tâ a foaiei.

Admmistraţiunea «G azetei T ran s ilv an ie i“.

Petreceri. Inteliginţa română din Lechinţa şi jur Invită la petrecerea de vară cu dans ce se va aranja Dumine­că în 19 Iulie st. n. 1914 în pavilonul »Coroana« din Lechinţa. Venitul curat e menit pentru biserica română ce se va edifica în Lechinţa.

— Sodalii români din Turda invi­tă la producţiunea teatrală urmată de dans, ce se va aranja Duminecă în 2. August st. n. 1914 în ziua de Profetul llie, în sala cea mare a Hotelului >Eli- sabeta« din Turda. Venitul curat este destinat pentru ajutorarea ucenicilor săraci.

Mari incendii de păduri în Rusia.Din Petersburg se anunţă: in districtul Tver au fost cuprinse de'flacări teritorii vaste de pădure. 18 compănii de sol­daţi au sosit dela Moscva pe locul in­cendiului. In acelaş judeţ focul a ni­micit pădurile societăţii de electricitate din Moscva şi Tver. Se semnalează incendii şi în districtele Bjelsk şi Os- takow.

0 crimă îngrozitoare se anunţă din Uralsk (Rusia); Un neguţător de vite se reîntorcea dela târg, cu fetiţa sa. Pe când tocmai erau să iasă dintr’o pădure, prin care trecea drumul, au ob­servat că cineva să furişază pe după copaci, urmărindu-l Temându-se că vor fi hoţi, comersantul i-a dat toţi banii fiicei sale, spuindu-1 să alerge de grabă şi să se salveze în casa fratelui ei, care-şi avea locuinţa, în câmp, aproape de acel loc. Fata a pornit la fugă cu banii, dar abia se depărtă câţiva paşi, când auzi înapoia ei un ţipet de durere. îngrozită, o luă şi mai repede la picior şi când ajunse în casa fratelui ei nu găsi decât pe soţia acestuia, care după ce o linişti, o culcă într’un pat cu o copilă a ei. Nu putu însă să doarmă, fiind prea a- gitată şi după câteva minute auzi gla­sul fratelui său, în odaia« vecină, care-i spunea soţiei sale că: „fam ucis, dar n’am găsit nici un ban la eltt.

A priceput imediat fetiţa ce în­semnase strigătul din pădure şi, îngro­zită de fapta criminală a fratelui său, a sărit jos din pat, s’a furişat pe fe­reastră, pornind fuga spre oraşul din apropriere, unde a avizat poliţia despre cele petrecute. Gând oamenii poliţiei s’au prezentat în casa criminalului, atât bărbatul cât şi soţia plângeau des- nădăjduiţi peste patul fetiţei lor.

Ucigaşul, după ce a*aflat dela so­ţie că sorioara sa dorme in odaia ve­cină şi temându-se că vor fi banii la ea, s’a furişat lângă pat, cu gând să o omoare. Fetiţa insă plecase iar lovitura mortală căzuse pe capul copilei sale, pe care a ucis-o.

Ambii au fost arestaţi.

Rugars şl mulţămită. George Hu- ruban Halmagyi, fost cantor şi învă­ţător, trecând de trei ori prin operaţii grele, a devenit cu totul incapabil de muucă şi fiind lipsit de mijloace, roagă sprijinul oamenilor de bine. Eventualele ajutoare să se trimită numitului la Maros« Vásárhely (Str. Almos Nr. 5).

Tot odată dânsul mulţumeşte tu­turor cari i-au acordat sprijinul lor până acum.

Contra căsătoriilor între mdenltle de 8ânge. Se anuaţâ din Sombathely că în adunarea bleericii evanghelice din comit Vas, comisia şcolară a prezentat un raport, din care rezultă că în unele părţi ale comitatului copii de şcoală sunt de-o capacitate intelectuală atât de slabă, încât, cu toate străduinţele depuse din partea învăţătorilor) aceştia

‘ nu pot ajunge ia nici un rezultat. După raportul comisiei, cauza» acestei stări anormale ar consta In (aptul că prin ţinuturile din chestie Aproape toate căsătoriile se fac numai între rudenii de sânge. Adunarea a decis, ca să intervină la oficiul pretoriai în această chestie, rugându-1 să impedice în viitor căsătoriile de felul acesta şi să incunoştiinţeze pe ministrul de in­terne despre urmările dezastruoase ale acestor căsătorii.

Din Braşov şi Ţara-BârseiPromoţia din 1904 a absolvenţilor

gimnaziului nostru din Braşov a con­tribuit cu ocazia întrunirii lor colegiale după 10 ani (în 29 Iuaiu v. 1914 în Braşov) pentru masa studenţilor ro­mâni din Braşov: K 110. — şi anum e: Dr. Adam Iancu, medic K 50*— Mat. Boeriu funcţion. minister. K 20’— Dr. Alexe Sulică, medic, K 20*— Dr. Romul Oltean, advocat K 20*—

La masa studenţilor rom. din Braşov a mai contribuit d-1 comersant

| Teodor Simion cotizaţia sa anuală de I 10 coroane in amintirea iubiţilor săi ’ răposaţi.

Primească mărinimosul donator sincerile noastre mulţămite. — Direcţi­unea şcoalelor medii gr or. române din Braşov.

Ajutorarea pilotului Ziegler. In şedinţa de mâne a consiliului comunal se va lua în desbatere propunerea membrului Kenyeres şi soţi pentru a- cordarea unui ajutor anual de 5000 cor. pe timp de trei ani, pilotului Ziegler. Faţă de această propunere comisiunea permanentă va propune, ca reprezen­tanţa oraşului să voteze o sumă de 1200 cor., din care să se aranjeze In cursul verii, 2—3 sboruri publice pen­tru ajutorarea pilotului Ziegler.

Lemne de foc. Din magazinul de lemne orăşănesc se vor vinde lemne în lunile de vară până în 31 August numai de 2 ori în săptămână şi a- nume; Lunia şi Vinerea.

Uranla-Kioo. Program pentru Mer- curi 15 Iulie la ’/a4, 0 şi 8 oare seara : Marele roman senzaţional de dragoste în 5 acte. > Insula morţilor« după tablou­rile celebre ale lui Boeklin de bar. Palie Rosenkranz; comedia în 5 acte: Barometrul dragostei.

Viitoarea reprezentaţie Sâmbătă în 18 Iulie »Rókámból«.

Masa studenţilor.Primim la redacţie darea de seamă

a XVI a asupra mesii studenţilor ro­mâni din Braşov pe anul de gestiune 1913—14, de Virgil Oniţiu, directorul şcoalelor medii gr. or. române din Braşov.

Reţinem din această interesantă dare de seamă următoarele amănunte:

In cei 16 ani de existenţă a aces­tei mese au fost ajutoraţi cu prânz — 576 şcolari. Suma cheltuită pentru aceşti elevi a fost de cor. 73.459 şl 95 filerl.

Beneficiaţii mesii studenţilor gnoş- tri au avut masa şi în anul acesta şcolar în internatul şcoalelor noastre, servindu-li-se mâncarea de-odată şi îm­preună cu elevii din internat, se înţe­lege, că aceeaşi mâncare atât în canti­tate cât şi in calitate.

Dar s’a făcut în acest an la ini­ţiativa directorului şcoalelor (întemeie­torul şi administratorul averii mesii studenţilor) o mare şi frumoasă înbu- nătăţire în favorul şcolarilor beneficiaţi: li-s’a servit pe lângă prânzul zilnic încă şi dejun în fiecare dimineaţă.

Se înţelege, că cu inovaţiunea a- ceasta s’au mărit iarăş cheltuelile de întreţinere ale mesii la 24 cor. pe lună de flecare şcolar primit la masă. Numă­rul elevilor primiţi la masa studenţilor la începutul acestui an a fost de 28.

Urmează apoi o amănuţită dare de seamă despre contribuirlle făcute în decursul anului, despre starea fon­durilor diferite şi despre mişcarea cas- sei, starea şi creşterea averii.

La finea anului de gestiune 1913/14 averea mesii studenţilor constă din a) fondul general cor. 41.854*66, b) 20 fon­duri speciale cor. 35.412*50; averea în­treagă din 77.267 cor. şi 26 filerl.

Precum vedem această institu­ţie atât de umanitară este în de­plină desvoltare graţie munificenţei publicului românesc şi graţie esce- lentei chivernisiri a fondurilor ei de cătră însuşi directorul gimnaziului.

Concurs de primire.în Seminarul junime! române greco-

catolice stud. din Blaj.1. Părinţii, pari voesc să-şi aşeze

băieţii pe anul şcol 1914—15 în Se­minarul junimii româno gr.-cat. dela gimnazul gr.-cat. din Blaj, prin aceasta sunt avizaţi,2 că terminul concursului de primire este 10 August n. 1914. Cererile de primire sunt a se adresa Prea-veneratului Consistor Metropolitan din Blaj, Cererile pentru băieţii, cari n anul şcol. trecut nu au fost elevi

ai Seminariului junimii, au să fie în­zestrate ou extras de botez, testimoniu de pe anul şcol. trecut şi atestat de revaccinare. In cerere părinţii sau în­grijitorii au să şi însemne locuinţa şi sosta ultimă cu acurateţă şi să declare, că cunosc pe deplin toate condiţiunile de primire şi se obligă a le împlini întru toate. Ca rezoluţlunlle să se poată expeda fraucate, patenţii sunt rugaţi să alăture marcele poştale de lipsă.

2. Pentru elevi sunt a se plăti 400 cor. anual, taxa de întreţinere şi|8 cor., ca taxă de înscriere pentru cei-ce vin pentru întâia dată în seminarul juni- nei. Taxa de înscriere are să se plă- ;ească întreagă deodată cu ocaziunea înscrierii; iar suma de 400 cor. in două, respective de patrurate anticipative, şi anume, câte 200 cor. în 1 Septem­vrie, şi în 1 Februarie, ori câte 100 cor. în 1 Septemvrie, în 15 Noemvrie, în 1

| Februarie, şi în 15 Aprilie. Sumele j acestea sunt atât de mici încât numai

primindu-se regulat pot satisface atâtor trebuinţe împreunate cu susţinerea şi îngrijirea elevilor. Altfel rectorul va fi silit să dimită pe elevii al căror părinţi sau îngrijitori nu-şi vor solvi ratele la timp.

3. Elevii vor avea să aducă cu sine: a.) o carte de rugăciuni; b ) 4 părechf de schimburi de pânză sau giolgiu. bune; c.) cel puţin 6 batiste ;d. ) 2 părechi de încălţăminte şi cei puţin patru părechi de ciorapi sau de obiele;e. ) 1 saltea (sac de pţie) şi 2 lepedee (cearşafuri) de pus pe saltea; f.) 2 perini şi 4 feţe de perini; g ) 1 ţol sau plapomă şi 2 lepedee de plapomă; h.) 2 lepedee albe de giolgiu pentru coperirea patului (de lână şi colorate nu sunt bune, căci nu se poate ajunge la uniformitate); i.) 1 cuţit, 1 furcuţă,1 linguriţă, 1 lingură, păhar şi cel puţin 3 şervete; 1.) 1 perie de veş­minte şi 3 perii de încălţăminte1; m.) cel puţin 3 ştergare şi 2 piepteni, unul des şi altul rar. Pe rufe şi pe veş­minte trebue cusut numărul ce se va comunica în rezoluţie. Rufele şi veş­mintele neînsemnate vor fi respinse.

4. Elevii vor avea proviziunea în­treagă şi anume; a) locuinţă în sale mari, sănătoase^ luminoase şi provăzute cu toate cele de lipsă; b.) vipt întreg, adecă dejun, prânz, ojină şi cină. La dejun vor avea cafea cu lapte ori lapte cu cacao, cu pâne; la prânz; de regulă, — 3 feluri de mâncări, la cină 1—2 feluri, c.) Spălatul şi cârpitul rufelor, d.) Luminat în timpul recerut. e.) încălzitul in timp de iarnă, f) In caz de boală medic, medicameote şi îngrijirea de lipsă, g.) Scaldă caldă în timpul iernii, amăsurat prescriselor igienii. Afară de aceasta superiori­tatea se va Îngriji, ca elevii mai slabi in studii, pe cât se poate, să fie ajuto­raţi în studiu.

5. Părinţii în decursul anului şcolar să nu trimită bani la adresa sau la mâna elevilor, ci banii să vină la adresa superiorităţii, carea se va îngrij să le procure recvizitele de şcoală cărţile şi celelalte lucruri de lipsă. De asemenea să nu le trimită nici mân­cări, căci Seminariui Ii provede cu cele de lipsă. Mâncările, pe cari părinţii cu toate acestea le-ar tr-mite fiilor lor, se vor împărţi între toţi elevii, iar în caz de cvantitate mai mică Intre conşcolarii respectivului sau res­pectivilor elevi.

6. Părinţi trebuie să răspundă pentru eventualele stricăciuni făcute de fiii lor şl să le rebonifice. De sine înţeles, că pentru obiectele, ce se strică prin folosinţă fără vina elevilor, nu se cere nici o desdaunare.

7. Elevii se vor prezenta în 1 Septemvre n. înaintea suporiorităţii seminariale, Însoţiţi de părinţii sau îngrijitorii lor, unde vor plăti taxele prescrise, vor da în samă obiectele şi li-se va desîgnâ mobiliarul destinat spre folosinţă.

Blaj, 24 Iulie 1914.Victor Macaveiu

rectorul Seminarului junimiiromâne gr.-cat stud. din Blaj

ULTIME ŞTIRI.Vierta, 14 Iulie. Ministrul aus-

tro-ungar la Bucureşti contele Czer- nin a sosit aci şi a conferit timp îndelungat cu ministrul de externe contele Berchtold. Ziarul »F'remden- blatt“ desminte în mod categoric, că Czernin ar demisiona. Tot aşa des­minte şi ştirea, că între contele Czer­nin şi ministrul Germaniei, baronul Waldhausen ar fi existat diverginţe. Contele Czernin se va reîntoarce la postul său după expirarea concediu­lui adică la începutul lui Septemvrie.

Durazzo, 15 Iulie. Răsculaţii au ocupat localitatea Feiri.

Belgrad, 15 Iulie. înmormântarea Iul Hartwig a avut loc astăzi fără in­cidente.

Proprietar: ,vTip. A. Mureşicntu: Brarnce & Oomţp

Redactor responsabil;Ioan BroUa.

Restaurant-grădinăn8chnelderzwinger“

lângă băile săseşti. — Târgul CailorBucătărie escelentă ardelenească.

Se pot face abonamente la prânz săptă­mânal şi lunar. Prânz pe zi (supă, ra­sol şi friptură după listă) 1 COr. 20,

Bere proaspătă, vinuri bune. Serviciu prompt.

Rog, ca on. public şi ştim. oaspeţi din România să-mi sprijinească între­prinderea mea.

Cu stimăTraian Surd,

15—100 restaurator4

C rû E E "- A T R A N S I L V A N I E I Nr. 143—10M

TAI LOR FOR GENTLEMEN

ÏEÜMAH1TCENTRALA:

W IE N A SUCURSALE:

FURNIZORUL CURŢEI ŞI CAMEREI IMPERIALE REGALE

BRASOV B U D A P E S T A Mare Depozit de Haine pentru Bărbaţi, Băeţi şi Fetiţe

*V Toate în calităţile cele m ai bună şi croială elegantă, p re ţu ri originale, fixe *** | | Cereţi catalogul nostru ilustrat. *%

Dinţi$i iantnră complecţi liră pod. tragere de dteţi, plombare, co­roane de aur şl po-

— dori de aer- —

Gerd A rthurTechnic de dinţi diplom.Str. Vămei Nr. 31.

Cine doreşte fotografii adevărat moderne, se viziteze Atelierul artistic de fotografii „S 0 L E“.

Tel. 620. — Srtada Vămei Nr. 19. — Tel. 620.

11 am:a Naţională a Români ei.

101322 Innie196.767,951

1.292,69250.892,126

S i t u a ţ i u n e s u m a r ă— yjBMh

14 Ionie 21 Ionie« £ t c t l T r :

88,897,938

1851

12,802,059 11.999,729 17.199,377 4.116,781 6.442,

887,980 1.684,545

114.626,137 120,645.840 35,491.807

7.571,638 4,856.832

726.676.877

143.999,279lStOC.l2lir . 155.891.57752.768,654iiet.|trat8 C, aur 56.642.000

A rg in t şi diverse Inonede Portofoliu R om ân şi s tră in .19.150,400 Ifflpr.peel.pi. 23,646.600

36,«10,500 Mor. pe ef. p. în ct, crt= 44,049,900 17,062,962 din care nn s’anrid- lei: 21441,218

19,747,638 22,608,682Împrumutul Statului (fără dobândă) Efectele capital, social . .Efectele fondului de rezervă Efect. fond.de amort. imob.cn.şi maşm obile .............................Mobilier şi maşini de Imprimerie , Cheltueli de Administraţiune . Efecte şi alte valori în păstrare , Efecte in gaj şi în păstrare provizorie Conturi curente . . . . .Conturi de v a l o r i ......................Conturi diverse . . . . .

12.000,00034.566,998

5.076,460401,150.970

7,571.08313.619.135i

235^71,96722,211,773

725,675.877

Capital . .................................Fond de rezervă . . . . . .Fond. amort. imob. mob. şi maşini Bilete de bancă In circulaţiune Dobânzi şi beneficii diverse Conturi curente şi recep. la vederi Efecte şi alte valori de restituit Conturi diverse . - . , .

Taxa: Scont 6%» Dobânda 6%.

211.533,5771009,553

10:,835,052

44.918.231

11.924,059 11.997.162 16.825,877 4.042.281 6.718.63© 1.072.605 1,706.510

125.479 417 I28.610.00o 22 666.782 23.784.796

5.439.560808,564.092

12.000,000 37,110.474

5.391.318 423.434.600

5.506,577 13.047 121

254.089,417 57.924.885

A VIn Restaurantul N r,4

Flechuri ieftine, Vin bun de mijmaş se capătă zilnic la M artin Gohn.Strada lungă Nr. 1. Telefon 370.

211.287.4061 000,952

183.279, 96

46,255,282

11.924,069 11965,662 16.776,877 4.037,281 6.719.448 1,074,760 1,725.980

127,420.242 181,093,800 25 953,324 23,687.839

6,841.135810.859,273

808 664.092

12.000,000 37,162,084

6,398,208 42 .753,900

5,801,897 13.974 238

258.430.042 57.438.904

810,859.273

S p ecia lita te de apă minerală«

Isvorul MATILl) din Bodokeste cel mai apreciat reprezentant af apelor minerale alcalice.

Apă minerală de primul rangcare amestecată cu vin este superioară celorlalte ape minerale.

Beutura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale

care în urma conţinutului şi tngrijirei conştienţioase şi cu­rate a isvorului, se preferă din partea medicilor apei mi­nerale mondial renumite Gieshfibler.

gar* Cel mai bun semn " ^ 0contra falsificărilor a apei minerale MATILD este limpezeala absolută până la cea din urmă picătură.

Deposit principal a apei MATILD in Braşov lr firma C- 0. & L THEIL, Strada aţei Nr. 6.; se capătă in cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi In restaurantele mai de frunte.

Cu toată stimaAdministraţia isvorului, losef Gyirgy,

1- 200. Şepsibodok (Ardeal).

Am bulatoriu Dr. Albuspecialist,

fu b o a le d e f e m e i , f a c e r i şl t'ystoskopie.

Consult. Str. Porţii Nr. 14 dela : 11—12 ore a. m, şi 3—5 p. m.

— Telefon 595. —

Afiş9-25

Am onoarea a aduce la cunoştinţa on. public că am deschis un

MAGAZIN NOUin Strada neagră nr. 35unde vând următorii articoli şi pe rate săptă­mânale şi lunare: Pânzării, trusouri de irirese, confecţiuni pentru domni şi dame, covoare, gar­

nituri de pat şi alte diferite articcle.S e r v i e t ă p u n c t u a l *

Rog sprijinul On. public. Cn toată stima

Schwarcz Herman.

In

Laboratorul medicalD r. E duard G oldberger

Specialist pentru boale de p e l e ş g e n i t a l e ,

se practică cercetări medicale* ehe - mice, , microscopice, bacteriologice

şi reacţiunl de sânge orig.— W r t s s e r m a n . —

BRAŞOV, Strada Porţii 24.Ore de consultaţie dela 10—12 a. m.

2 —4 ore. m.p. 2—50

COTOARELINOLEUM

PERDELE

Pânză tari, albituri de pat, se pot cumpăra cu preţul cel mai convenabil, în ale gere mare, preţurile ce­rn ai ieftine la

L M A N N & S P E I LTârgul Grâului nr* 8<

îngrijim şi aşezarea de 1 i f i n l o i l f t l cu lucrători esperţi L u c r ă r i l e de A lU lU lv I I lU în Hotel Coroana sunt

executate de firma de sus.

A vem onoarea a aduce la cunoştinţă* că am ajuns în posesiunea

apă mineralădătătoare de sănătate, care şi de act

înainte o vindem sub firmaIsvorului BoiaFraţii FLEISCHER. Târgul boRor Nr. 3.

Cu vânzarea am început diu 15 Ianuarie după acelaş sistem ca până acama. 10 sticle trimise acasă costă 10 bani sticla. Comandele date înainte de prânz se execută după prânz în aceiaşi zi, Comandeie se pot iace prin telefon (Nr. 318) sau in prăvălia noastră strada Vămei Nr. 23. Atragem atenţiunea, că mani­pularea apei minerale urmează cu mare îngrijire, sub controla severă a d-lui Ludwig Schuste r. Trimţi terea se face punctual de firma Fraţii Fleischer. Reclamaţiuni eventuale ne rugăm a ani adresa arendaşului sau conducătorului depozitului. Rugându-ne a ne sprijini întreprinderea noastră 9=*60 semnăm cu toată stima

Fraţii Fleischer,Depozit, Braşov*

Ludwig Schuster,arendaş, Zizin,

TIPARUL T1TCORAFIEI A. MUREŞIANU BRAINöOE & COMP BRAŞOV.