Nr. 183- * Braşov, Joi 21 August ( 3 SepU 1914 Anul LXXYII.

ABONAMENTULPe an an . . . 2 4 Cor Pe o jnm. de an 12 « Pe trei ioni. . . Ő *

Pentru România şl strilnfttate :

Pe an an . . . 40 lei. Pe o ]um. de an 20 *

R E D A O Ţ I AŞl a d m i n i s t r a ţ i a

Târgul Inului Nr. 80

IN8EEATELK•e primase la adminis­traţie. Preţul după tarii

şi învoială»

T IL H rO * 1K 226. ZIAR POLITIC NAŢIONAL. Manuscrisele nu se ln- naptristâ.

De pe câmpul răLupte navale.

R om a l Septemvrie. Conform inform aţiei primite de ziarul italian „Q io rn ale d ’ Italia“ flota engleză nu intenţionează o ciocnire cu flota ger­mană In Marea Nordului, de oare-ce flota germană sprijinită de fortifica­ţiile de pe ţărmuri se află în ir ’ o si­tuaţia estrera de favorabilă. In urm a acestora flota engleză se va m ulţăm i numai cu neliniştirea flotei austro- ungare.

Rechemarea comandan­tului flotelor unite

an g lo franceze.Biroul telegrafic ungar află ur­

mătoarele:Am iralu l Mii ne, comandantul

flotelor unite anglo-franceze din Me- diterana, a fost rechemat, iar In lo­cul lui a fost num it Bone Lapeyrere, amiralul francez. Adevărată cauză a acestor dispoziţii este neaşteptata evadare din mâinile flotei aliate anglo-franceze a crucişătoarelor ger­mane „G o e b e n “ şi „B re sla u “ , care insucces i se atribue fostului amiral Milne.

70.000 de Ruşi fă­cuţi prizonieri la

Ortelsburg.Biroul telegrafic ungar primeşte

din Berlin din isvor autentic ştirea, că In lupta de la Ortelsburg ger­m anii — conform celor mai recente num ărări — au făcut până acum 70.000 de Ruşi prisonieri. A fară de aceea însă mulţi Ruşi se mai află împresuraţi, fiind într’o stare atât de critică, Încât noui capitulări se aşteaptă în orice m om ent.

Victoria dela Krassnik.In espunerile lor asupra victoriei

dela Krassnik, corespondenţii de pe râmpul de rftzboiu ai ziarelor din Vlena spun intre altele: însemnătatea victoriei armatei austro-ungare dela Krassnik zace In faptul, că tn urma În­frângerii, pe care au suferit'o trupele ruseşti concentrate in jurul Lublinului, aripa dreaptă a principalei armate ruseşti abia de mai e în stare să ridice cuvânt in desvoltarea şi pe m d departe a evenimentelor. Rezultatele obţinute de trupele austro-ungare la Krassnik au zădărnicit pentru multă vreme o nouă acţiune a trupelor din aripa dreaptă rusă. Ştirile de pe câmpul de războiu accentuiază unanim tenacitatea şl Bpiritul de ofensivă al ofiţerilor austro-

sboiului european.ungari, pe cari ie dovedeşte şt faptul, că armata noastră după un marş în­semnat a şi atacat îndată inimicul fugărlndu-1. Un ofiţer de husari de honvezi reîntors din Belzec vorbeşte cu însufleţire despre husarii săi, zicând, că ei iuptă ca dracii. Ofiţerii atacă fără să scoată săbiile, ei vreau să prinză de vii călăreţii ruşi. Cazacii nu pot suporta atacul infanteriei, iar pe cel al cavaleriei nici nu-i mai aşteaptă. Artileria noastră operează foarte bine. Spiritul armatei e escelent.

Scufundarea unui vas englez.

N ew'Jork 1 Sept. In apropie­rea de San-Francisco a avut loc o luptă navală întreun crucişător ger­m an şi un vas de răsboiu englez. Vasul englez s’a scufundat.

Spre Paris.Budapesta 1 Sept, (Telegramă

cenzurată a biroului de coresp. primită din K51n.)

închiderea Parisului de cătră nord este un fapt îm plinit. R e p re • zentanţii statelor neutrale sfătuiesc cu insistenţa pe supuşii acestor state să plece cât m a i in grabă.

Am ănunte asupra luptei dela Ortelsburg.

Biroul de presă de pe lângă mi­nistrul preşedinte dă următoarea tele­gramă:

Berlin 31 August n. (noaptea). — Corespondentul de război al zia­rului »Lokalanzeiger» anunţă, cu data de erl, de pe câmpul de războiu dela ost: Puterea armată germană, care circula pe graniţele pruso-ruseştl, a a- vut de a se lupta cu 5 corpuri de armată. Având In vedere terenul pă­duros, plin de bălţi şl mocirle, teren care-şi schimba aspectul la tot pasul, nu putea fi nici vorbă de o linie de luptă continuaţivâ. Nu era rar să vezi, cum trupe ruseşti luptau în un- ghiu drept cu cele germane. Aripa noastră dreaptă era intre localităţile Soldau şi Qilgcnburg, rentrul care consta mai ales din »LandwehrU se afla lângă Hohenstein iar aripa noastră stângă Intre Allenstein— Wartenburg şt Bischofsburg. Trupele noastre au res­pins încercările desperate ale Ruşilor de a eşi din cerc prin victorioase ope­raţiuni cu artileria grea. Aripa noastră dreaptă înainta pe lângă Neidenburg, iar cea stângă pe dinsus de Passen- helm.

Aceste operaţii au avut drept re­zultat închiderea pe din toate părţile a trupelor ruse, cari constau din cinci corpuri de armată şi 3 divizii şi aveau

o mare preponderenţă numerică faţă de trupele germane Pe înălţimile de deasupra oraşului Hohenstein, spre vest, am văzut mergând vre o trai mii de prizonieri ruşi.

Primul pas spre pacea mondiali

Preşedintele Statelor-Unite intervine pentru pace.Azi când valuri de sânge năpă­

desc ogoarele stropite până acum nu­mai cu sudoarea sărmanilor muritori, azi când milioanele de soldaţi cu gu­rile înspumate de turbare se reped cu baionetele ridicate şi săbiile trase, azi când zingănitul săbiilor şi durduitul prelung al tunurilor au gonit nu nu­mai liniştea uscatului şi-a mărilor, dar au pângărit şi liniştea eternă şi maies- toasă a văzduhului, — în această tu r­bată atmosferă ce o reoglindeşte fidel chipul infernului, un porumbel de pace s’a ivit cu o rămurică de măslin in gură. E primul pas — zădarnic de­ocam dată— in vederea realizării păcii generale făcut de VViison, prezidentul Statelor-Unite americane, Ofertul lu! de pace, pe care l’a trimis împăratului Wilhelm, împăratului rege Francisc Iosif, Ţarului, regelui Angliei şi preşe­dintelui Republîcei franceze, are urmă­torul conţinut:

„ Ia calitate de reprezentant ofi­cial al uneia din puterile cari au semnat convenţia deia H a g a , soco­tesc de cuviinţă, că am atât dreptul cât şi datorinţa în baza §-Iui 3 a menţionatei convenţii precum şi a sentimentului m eu de cea mai sin­ceră prietenie — a V ă comunică, că din parte-mi voi salută cu bucu­rie ori-ce ocazie ce mi-se va oferi în vederea restabilţrei păcii euro­pene fie că acea fericită ocazie mi-se va oferi acum, fie că mai târziu în- tr’ un moment mai potrivit. M aş bucură peste măsură, dacă Domniei Tale, precum şi celor-lalte puteri le-aş putea face acest serviciu în aşa chip, ca să mi-se dea ocazie, ca ori-ce divergenţe de pereri ivite să mi-se supună spre imparţială &• planare.

W ilson m . p. preşedintele Statelor- Unite

din America de Nord.La acest apel a şi sosit următorul

răspuns evasivdin partea Franţei, semna; de ministrul Doumergue:

Fran ţa, cu toate că a fost în conţinu provocată, cu toate că teri­toriul francez a fost violat, totuşi s’a reţinut de a avea o ţinută pro­vocatoare.

A m fost însă provocaţi nu nu­mai noi, dar şi un stat neutru.

Dom nia-Ta, Domnule Preşe­dinte, poţi fi sigur că guvernul fraocez şi poporul francez în acest ofert al Domniei Tale va vedea o nouă do­vadă de simpatia Voastră faţă de Franţa

Doumergue m . p.

Conscrierea alegătorilor pentru cameră.

Lucrările se vor încheia la 9 Sept, n.Braşov 2 Sept. n. 1914.

Preşedinţii celor 7 comisiuni pen­tru conscrierea alegătorilor dietali din Braşov ne trimit spre publicare urmă­torul comunicat:

D in partea conducătorilor celor 7 comisiuni orăşăneşti pentru cons­crierea alegătorilor — se aduce la cunoştinţa on. public, ca conscrierea alegătorilor d ie ta li p en tru listele valabile în anul 1915 — în pu­terea ordinaţiunilor ministrului de interne N r . 1 4 2 ,9 2 7 / 9 1 4 şi 152,580/ 9 14 — se va continua ş i anum e în zilele d e d f 5 , 7 ş i 9 Septemvrie a. c, totdeauna du pă prânz dela3 —6 oare.

Lucrările conscrierii se vor în ­cheia in ziu a de 9 Septem vrie şi la 6 oare postmeridiaue.

Cele 7 comisiuni pentrn cons- criere vor funcţiona ca ş i înainte tot în edificiul M agistratu lu i — S trada P o rţii N r. 6 3 — şi anume:

Pentru l cerc de alegere dietaL despărţământul presidial (odaia nota­rului presidial), în despărţământul mi­litar şi în odaia de oficiu a fizicului orăşeoesc iară

Pentru al II cerc de alegere dietal în odaea de aşteptare în registratura Megistratulu! şi în odaea de oficiu a inspectorului cercuai.

Facem atent on public, că co- misiunile de conscriere au ce e drept obligamentul de a termina lu­crările de conscriere pe baza mate­rialului ce li se pune din oficiu la dispoziţiune — dar nu se poate nega, că tot aşa de mare obligament are şi fiecare cetăţean, care doreşte de a fi luat în listele electorale, a se pre­zenta cu toate documentele prescrise (atestatele de şcoală, cărticica de

lucrător, libelul de serviciu, paşportul militar etc. etc.) în faţa comîsiunii de conscriere, care este chemată de a-1 luă în listă după locuinţă. Pre- sentarea fiecăruia este necesară, pen- trucă lipsind comisiunii datele de mai sus, primirea respectivului în lista alegătorilor este imposibilă.

M ai aducem la cunoştinţa on. public , că comisiunea are şi obliga­mentul de a ţîue esamene de cetit şi de scris cu indivizii, a căror drept electoral depinde dela cunoaşterea cetitului şi a scrisului.

Totdeodată provocăm pe to ţi oferenţii de m uncă , cari ocupă cel puţin 10 muncitori aflători în vârsta recerută pentru dreptul de a putea fi alegător, ca cel mai târziu până la 5 Septemvrie 1 9 1 4 să prezente comisiunei centrale conscrierile despre aceşti muncitori.

Observăm , că oferenţii de muncă pot fi pedepsiţi pentru această între- lăsare cu pedeapsă în bani până la 10 0 coroane.

In fine mai facem atenţi pe cei interesaţi că comisiunile de cons­criere dau cu plăcere orice desluşire referitoare la dreptul de vot.

B raşov în 3 1 August 1 9 1 4 .Conducătorii celor 1 com isiuni

orăşeneşti pen tru conscrierea ale­gătorilor dietali.

Din Caransebeş ni-se scrie; P. S. Sa Episcopul Gristea a adresat următorul ordin cătră toate comitetele şi epitropiile parohiale din eparhie:

Din mai multe părţi mi-s’au plâns învăţătorii, că nu şi-au primit salarul, încât în unele parohii au restanţe pe mai multe luni.

Considerând, că mulţi învăţători sunt chiar plecaţi în războiu — îndato­răm organele parohiale indicate mai sus, ca să şi deie silinţa aîncassa corn- petinţele de cult, spre a se putea plăti regulat salarul învăţătorilor, încât mai ales soţiile şi familiile celor duşi tn tabără să nu ducă lipsă, mărind năca­zul, în care şi altcum se află.

Caransebeş, 12 August 1911. Dr, E. Miron Gristea, episcop.

— O publicaţiune oficială a epis­copului Gristea aduce la cunoştinţa ce­lor Interesaţi, că înscrierile la institutul te o logic -pedagogi c pentru anul şcolar 1914/15 se vor face tn primlle trei zile ale lui Septemvrie v., adeoă la terml« nul normal.

Domnilor yVă întrebaţi, poate de ce v’am

chemat în acest aşezământ?V’am chemat ca să vă faccâte-va

lecţii clinice, — şi v’am chemat aci, e|ci n’am avut unde in altă parte. In- tr ’adevăr, pentru mine nu este loc în spitalele din Bucureşti. Cei ce au reuşit să intre în aceste spitale, au avut pre­cauţia să închizi uşa şi chiar să o ză­vorească cu regulamente, care fac ca nimeni să nu mai poată pătrunde a- acolo, — afară, bineînţeles, de dânşii şi de ciracii ior.

Dar, mulţi dintre D-voastră mă vor întreba: De ce vrei să ne faci nişte lecţii clinice? Nu ne sunt oare deajuns lecţiile ce ni le fac profesorii de clinică?

De sigur că aceste lecţii, primite deia profesorii D-voastrâ, sunt la ri­goare suficiente; ele constituosc un fel de clinică clasică pe care orice medic e dator s’o cunoască.

Geeace vă aduc eu sunt ideile

1) Conferinţă de deschidere a lecţiilor de medicinâ, — făcută In aşezământul spi­talicesc nBet!eem„ din Bucureşti, de Dr. N. C. Paulescu.

personale ale unui om de geniu care nemulţumit cu rutina şi cu obscurităţile clasicismului medical, a clădit medici- nei, piatră cu piatră, un palat măreţ, cu ferestre largi şi luminoase, In care se vede clar.

Acest om este Lancereaux.Şi ca să ştiţi cine este Lance­

reaux, e deajuns să vă spui că ome­nirea n’a a v u t niciodată un medic mai mare ca dânsul.

Vă miră mult cuvintele mele*Intr’adevăr, acest nume nu Păţi

întâlnit decât rare-ori în cărţile de medicină şi aproape nimeni dintre pro­fesori nu l-a pronunţat înaintea D- voastră.

Veţi zice poate că admiraţia mea se explică prin împrejurarea că am fost crescut la şcoala acestui maestru. Dar pietatea elevului se află aci în faţa datoriei profesorului, care trebuie râ-şi cântărească toate vorbele ce ros­teşte şi să probeze tot ceeace afirmă.

Ei bine, Domnilor, repet sus şi tare că medic ca Lancereaux n’a mai fost altui. Şi această afirmaţie o voi demonstra, cu probe palpabile, în lec­ţiile viitoare.

Pentru moment, reţineţi faptul că, nici luiinte de Lancereaux, printre medicii celebri, ca Laennec, Trousseaux, Bayer — nici în timpul său, printre

colegii săi renumiţi, ca Charcot Pot&in Bouchard, — şi nici printre med'cii altor ţări, ea Brighţ, Addison, Wirchow, —nu găsim pe nimeni care să-l egaleze, ea observator41*) fără seamăn şi ca spirit ştiinţific extrlordinar.

El singur a înţeles importanţa noţiunei de causă şi a pus medicina pe drumul unei adevărate ştiinţe.

Pot zice că Lancereaux a fost pen­tru medicină, ceeace Claude Bernard a fost pentru flsiologie, ceeace Pasteur a fost pentru microbiologic.

Iată omul ale cărui idei viu să vi le Împărtăşesc.

I. Lancereaux, murind, mi-a lăsat mie greaua povară de a duce la bun sfârşit o carte3, de o importanţă capi­tală, pe care n’a avut vremea s’o ter­mine. In acelaş timp, mi-a dat şi sar­cina morală să fac cunoscut lumii opera lui, care e imensă.

2) Ca toţi oamenii mari, Lancereaux a fost un modest şi, astfel fiind, el a fost cu­noscut de contimporanii săi, — din*re care insă mulţi, buni-oară ca Huchard, au profitat de aceasta, ca să-l plagieze.

8. Lancereaux et Paulesco. Traité de Médicine, Paris (Bail lier e édit.)

Din această lucrare a a apărut, până { acum, trei volume

Dar o asemenea moştenire e peste puterile mele. Aci, în Bucureşti, mai ales sunt ca într’un puţ. Ori câţ voi striga, nu mă va auzi nimeni.

Voi face şi eu ce voi putea.Din fericire vă am pe D-voastră,

care sunteţi în stare să vă pasionaţi,— după cum m’am pasionat şi eu, — pentru adevărul ştiinţific. Vom orga niza astfel o falangă românească, care să meargă să arate Franţei că cel mai mare dintre medicii lumii este fiul ei,— fiu oropsit, căci, din nenorocire, n’a iost înţeles.

Am de gând să vă vorbesc anul tcesta, mai întâiu despre afecţiile ri­nichiului, — şi pe urmă despre afec- ţiile cordului şi ale vaselor (artere, vine şi limfatice), — subiecte asupra cărora Lancereaux a lăsat lucrări neperitoare.

Dar, pentru a pricepe bine afec­ţiile rinichiului, trebuie să încep prin a vă descrie nişte şindrome ca aibu- ninuria, ca uremia, — şindrome oare­cum întinerite prin cercetări făcute în laboratorul meu... dacă adevărul mai aie trebuinţă de întinerire.

Aceste s’ndrome vor face subiec­tul lecţiilor viitoare.

Pentru astăzi, daţi-mi voie să vă întreţin, spuindu-vă câteva cuvinte despre spiritul ce se cuvine să însufla-

ţească pe medici, când se află in faţă bolnavilor, într’un spital ca acesta în care ne sflâm.

Dar, ce este un medic? ce este un bolnav? ce este un spital?

IGe este un medic?Un medic este un om care exer­

cită medicina.Dar ce este medicina?Medicina este o ştiinţă şi, In a-

celaş timp, o profesie.1. — Ca ştiinţă, medicina stu­

diază omul, — şi-l studiază întreg, corp şi suflet, din punctul de vedere morfologic, flsiologie şi patologic.

In adevăr, medicina, după cum ştiţi, studiază:

a) forma corpului omenesc şi a organelor ce-i constituie (anatomia). — structura intimă a acestor organe (his- tologia), — precum şi evoluţia şi re­producţia individului (embriologia, ob* stetrica);

b) fenomenele vitale de nutriţie şi de relaţie (fisiologia)*;

c) boalele generale şi afecţiile or­ganelor, care turbură fenomenele vitale

*) Pentra a stadia fenomenele vitale, Medicina reourge la 'ştiinţele fisiea-chimice şi la ştiinţele naturale,

C A*Z W /bk l T R tM M A L V A K I E l Kr. I88r-1914i

Pentru familiile celor plecaţi în războiu.

— Un nou birou de informaţie, —

B raşov 2 August

Se a d u c e la ̂ cunoştinţă gene­rală, cum-că la oficial vice-comitelui sfa înfiinţat o nouă secţie, care are de scop de a veni dnpă putinţă în ajutorai celor plecaţi în războiu şi în special familiilor lor.

Se va da ajutor celor ajunşi în m izerie, se vo r da toate informaţiile necesare celor îngrijoraţi; în cauze de proces, acei cari Işi> vor dovedi liţea dé mijloace, vor avea sprijin g ratuit, la acei cari n u ştiu carte lfs e vor ceti scrisorile sosite de pe câmpul de războia şi la dorinţă Ibse vor scrie altele în m od gratuit de oamenii cari stau la dispoziţia celor interesaţi. Se vor pune la dispoziţie listele morţilor, cele mai nouă pu- blicaţiuni ale autorităţilor, în special publicaţiile căilor ferate şi ale poş­telor,i se vor pune la dispoziţie ga­zetele locale precum şi ediţiilor lor extraordinare, iar hărţi (mape) puse la, dispoziţia publicului vor arăta sţkrea de lucruri şi poziţiile arma­telor pe câmpul dé războiu.

A vâ n d în vedere însă că Ma- gistraful oraşului va înfiinţa pentru locuitorii oraşului Braşov un oficiu separat, această nouă secţie din ofi­ciul1 vice-comitelüi va sta în prima linie la dispoziţia publicului din pro­vincia comiiktülúi Braşov, cu toate acestea însă şi orăşenilor li-se vor da cu cea mai mare plăcere toate informaţiile cerute.

i in

> phihlmisfi^'^Qbttiarrxirni&tortil apel:

Ciu/f 81 Aug; n. mH de Români stau'

azi sub arme la hotare* întru apărarea Monarhiei. Năvatnica lor vitejie şi ne­înduplecata lor statornicie vor presăra cu morţi şi răniţi câmpurile de luptă Jalea ne cutremură pentru morţi, — milă. ne întăreşte pentru răniţi.

‘Am sbcotit deci, că este o datorie şl necesitate pe cât de omenească, pe atât de românească, ca aici în Cluj, unde se vor concentra în vederea cli­nicilor In primul rând vieţi mile din câmpul de răiboiu nordic, să creiem o instituţie românească pentru răniţi.

lată pentru ce institutul »Econo­mul« a organizat cu ajutorul reuniunii femeilor şi a despărţământului Cluj a Asoclaţfunli sub direcţia Doctorului Başiota in casete din grădina Petian un spital cu 15 paturi şi o ambulanţă pentru răniţii cărora ie oferă gratuit întreţinere, tratament medical şi pan­samente.

Astfel instituit primul spital ro­mânesc din Monarhiei susţinerea lui dfipâ' proiectul de buget reclamă a- plOximativ 15.000 coroane Ia an, din cifră sumă partea cea mai mare e ho­tărât b& o poarte »Economul« din cuo*

ta sa filantropică, destinându-o în prevaienţă pentru acest scop, iar pen­tru rest „Ambulanţa P e tran ce silită a apela la generositateâ obştei româ­neşti admiţându-se colectă publică prin ordinul [ir. 84/914 al d-lui comisar reg. ung. din Cluj.

Cdntribuirile generoase ne rugăm? a id trimite cu indicarea stopului : pentru »Ambulanţa Petranc băncii «Economul r.

Administraţia „Ambulanţei Petran“.

Un acord bulgaro-grec.Din Sofia se comunică că ministrul de externe* al Greciei şi reprezentantul Bulgariei la Atena au semnat un acord, în înţelesul căruia chestia Oksilar ya fi supusă iunui arbit^agiu internaţional Acest acord are în Împrejurările date o însemnătate deosebită.

O s c r i s o a r e a ţ a r u l u i c ă - t v h f i n u l s ă u . După cum află zia ral » Vossische Zeitang < ţarul tuturor Huşilor a trimis finului său, prinţul de coroană al Bulgariei, Boris, o scrisoare, care în zilele aceste prezintă un mare interes politic. In această scrisoare îm­părătescul naş SI face atent pe finul său (a urmărite grave pe cari le-ar putea avea pentru poporul bulgar o atitudine a Bulgariei contra slavismu­lui ortodox.— Adresându-se apoi di­rect prinţului Boris ţarul încheie:

Ar fi un păcat de moarte dacă tu ai lua o ţinută contra ţarului şi a slavismului în genere.

începerea anuluila şcoalele medi.?

înştiinţare şcolara.» » »Braşov 20 Aug. v. 1914.

Anul şcolar 1914—15 se va în- Icepe la gimnaziul nostru (8 clase) şi lia şcoala noastră reală- (4 clase) In 9. ‘Septemvrie st. vechia adecă în 22 Sep- Itemvrie st. nou Părinţii, cari doresc [să-şi dea copiii la aceste şcoaie, sunt ipoftiţi a se prezentă cu fiii lor in can­celaria direcţiunii şcolare în zilele de ;p, 10 şi 11 Septemvrie vechiu, adecă In 122% 23 şi 24 Septemvrie st. nou pentru- înscriere. Şcolarii cari se înscriu pentru prim a dată ia şcoalele noastre medii, vor aduce testimoniu şcolar, certificat jde naştere şi certificat de revaccinare. Testimoniul şcolar dopa clasă prece­dentă au să-l prezinte toţi şcolarii, cari vin a se Înscrie, aşadar şi şerlarii, cari iau absolvit clasa precedentă Ia şcoalele noastre.

Tot în zilele de înscriere se vor ţineâ şi examenele de corigenţă. -—E xa­menul de maturdate se va ţinea In 12/25 Septemvrie.

Examenele private (particulare) se* vor ţinea !n zilele de 15—18 Sep­temvrie vechiu, având şcolarii privai tişti să se prezinte până cel mult in 15 Septemvrie st. vechiu în cancei. direcţiunii şcol. şi să plătească taxele şcolare şi de examen,

Notă* — Şcolarii, cari vin delà un institut, unde în gimnaziul superior nu au învăţat limba grecească, vor avea să dea un examen de primire din limba grecească.

de-nratrtţtrşfde relaţie (nosoiogta şi patologia.),

Priii urmare, Medicina studiază obiul $ singură printre ştiinţe, are omul ca unic obiect al studiului ei.

C# e mâi mult, — medicina, fiind o ştiinţă cu aplicaţii practice, are me­ritul d’a pleca numai deia fapte pozi­tive; ea nu urmează sisteme sau utopii, care fiind totocm te pe o cunoştinţă itijp&fectă a omului, nu servesc decât să inducă lumea în eroare.

Medicina* cunoaşte deci in mod robi otoul; ea ar tfebUi să fie princi­pala bază a filosofici.

2 .'— Ca profesie, medicina ser- toşte pe oui:

a) prin igienă, ce’l prezervă de boale ;

b ) pHn terapie, ce’i alină durerile şi caută să-l vindece sau, cel puţin, săd evit» moartea.

D ir nu e mimai atât.Profesia unui medic ii obligă să

sa devoteze pentru cei ce suferă şi, de multe ori chiar, sS-şl rişce vieaţa pen­tru a scăpa pe acea a altora. In ce tfită profesie se gSiâeşte abnegaţia ab­solută de sine, pe care medicina o im- pUZek celor ce o exercită ?

E evident deci că, dintre toate Bfaftéáiifé: medicina este céa mai bine-

telfc.Dar, — în plus, — medicul, pi In

profesia sa, devine prietenul şi chiar confidentul celor ce suferă, — bogaţi fiâu săraci, tineri sau bătrâni, — cari-1 ascultă şi se supun orbeşte la prescrip­ţiile lui. Ori, cum un medic instru t cu uoaşte instinctele şi prin urmare şi pă­ţi meie, îi este uşor ca, — prin grai şi prin exemplu, — să poată să lumineze omenirea şi să-i îndrumeze educaţia aorială, care combate aceste* patimi, — adică să răspândească şi să vulgarizeze principiile adevăratei morale ştiinţifice.

Astfel, părintele medicinei, Hipo- erate a avut dreptate să zică: „Scopul final al medicinei nu este numai sâ vindece sau să previe boal6le, — ci tocă să perfecţioneze pe oameni şi Bă-i facă mai fericiţi, făcând u i mai buni*.

Medicul trebuie deci să fie, în a* celaş timp, un savant, care iubeşte din tot sufletul, ştiinţa medicală, adică şti­inţa omului; sâ fie o fiinţă care se jert­feşte pentru alţii, până ia moarte; in sfârşit să fie un Învăţător al omenirei sau mai bine zis, un apostol al moralei... şl aşa ar fi iu realitate dacă confraţi nedemni n’ar fi deschis tarabă în tem­plul sacru al medicinei.

Acum înţelegeţi înalta demnitate a profesiei medicale şi respectul ce i se dă din toate părţile. „Cinsteşte pe me­dic" zice Biblia», «căci ai trebuinţă de eh.

(Va unr a)

\ Suma didactrului şi a tuturor I taxelor şcolare în gimnaziul inferior şi

şcoala reală este de 48 coroane pe an, iar în gimnaziul superior (ci. V.—VIII.) de 78 coroane pe an. | Şcolarii cari se înscriu pentru întâladdtă la şcoalele noastre mai plătesc (odată pentru tot­deauna) o taxă de înscriere de 8 ccr. — Şcolarii neromâni plătesc didactrul şi- taxele duplu.

Didactrul se poate plăti in 3 rate după dispoziţiile stabilite îu normativul Eforiei şcol.

Şcolarii, cari vor să fie scutiţi de didactru trebue să-şi înainteze peti- ţlunile lor până in 30 Septemvrie stU vechiu : la cancelaria Eforiei şcolare.

1) îndreptăţiţi a petiţionâ sunt acei şcolari săraci, cari au moralitatea bună şi nota generală din studii foarte b<ne sau bine.

Cu nota suficient pot fi scutiţi numai acei elevi, cari sunt din Braşov şi cercetează clasa iţişi 11. gimnaz. sau reală.

2) La petiţiune se aclude ates­tatul de paupertate dat de oficiul comunal, dar vidimat şi de parohul local.

3) Toţi petenţii au să acludă şi testimoniul ultim de clasă.

Scutiri se acordă numai la di­dactru (24 cor. în ciasele infer. şi 40 cor. în ciaâeie superioare) *— celelalte taxe şcolare trebue plătite de toţi şco­larii ia înscriere.

Notă. Atragem îndeosebi atenţ u- nea părinţilor ca :

a) să nu cumpere cărţi şcolare zdrenţuite, soioase şi defectuoase, căci acele se vor confiscă de profesorii de c lasă ;

b) să îngrijească pentru fiii lor cari vin în clasele V—Vili gim. ca sceşt!a să a ’bă uniforma şcolară, obli­gată pentru aceste clase. Uniforme cu preţuri moderate şi in stofe trainice se pot comandă in Braşov la d-1 co­merciant Emil Bologa (Târgul grâului Nr. 2 la fraţii Simay).

c) din ci. 111 g. şi r. începând fie­care şcolar trebue s& poarte chipiul regulamentar.

Direcţiunea şcoalelor medii {gimnaz. reale) gr. or. ro­

mâne din Braşov.

| Murmură Iudîlle. Se a-[nunţă din Constantinopol: Aici a venit ştirea,fcă in Indii se pregăteşte o răs­coală puternică în contra dominaţiei [engleze. Răscoalele sunt pregătite şi organizate de musulmani. Ştirile aceste au produs o mulţămire de nedescris In capitala Turciei pretină a imperiului german.

Ş T I R I .— 19 August v. 1914.

Recrutările suplementare. in urma unui ordin al ministrului reg. ung. de honvezi biroul de recrutare suplemen- !tară va funcţiona în Braşov în zilele de 9 şi 12 Septemvrie n., 24 Oct., 13 Nov. şi 15 Dee. n.

Regina Reigiei şi-a părăsit patria.Din Antverpen soseşte ştirea că regina Belgiei, a părăsit actuala capitală a Belgiei oraşul Antverpen, spre a-şi în­tovărăşi copiii, cari. pleacă la Londra.

Daruri. Pentru familiile celor mo­bilizaţi s’au mai făcut următoarele contribuirl: Oficianţii fabrice! de zăhar din Bod, 1350 K.— Moritz Scherg, 10K.— Christof Widtecher, 10 K.— Soc. pe acţii »banca de escompt arde­leană« 350 cor., doamna Charlotta Goldschmidt 5 cor.

Pentru aceste daruri marinimoase se esprimâ cea mai adâncă mulţămită. Magistratul orăşănesc.

Atentat In contra contelui Bobrin-Skl. In potriva contelui Bobrinsky a cunoscutului aristocrat rus care în­treagă viaţa şi-a pus-o in serviciul muncei de subminare a împărăţiei hab- sburgice s’a comis un atentat.

O telegramă din Kopenhaga a* nunţă următoarele cu privire ia acest atentat: Din Sanct-Petersburg ni se raportează : Pe când contele Bobrinsky într’o mare întrunire poporală din Kiew ţinea un discurs agitatoric vehe­ment contra Austro-Ungariei şi Ger­maniei, un student, ce nutria senti­mente ucrainice, a tras un foc de re* volver asupra lui răhindu-I grav la umeri. Atentatorul a fost arestat.

Aviz. Elevele primite la prepa­randia de fete gr. cat. română din Lugoş ar avea să între în internat Sâmbătă în 12 Septemvrie st. n, seara.

L u g o ş, la 28/VII1 1914. -Roşianu

Tragerg la ţintă în Poiană, ni seaduce ia cunoştinţă că îd 3 Sept. n. vor avea loc ih Poiană exerciţii de tra gere ia tir ale batalionului 72 de hon­vezi din ioc.

Orele do blron la canora do comordu. începând delà 1 Sept. n. orele de oficiu la camera comercială şi in­dustrială se ţin delà 8—12 a. m. şi delà 3—5 p. m. Partide cu afaceri se

Câţiva din noi, am mâncat cu a- tâta lăcomie că ni s’a plecat, noroc că ne mai frotează şi maasează de^no mai trece. Vă doresc tuturor bine. Vă salut.

pot prezenta intre orele 8 —12.

Preţul alimentelor de prima nece­sitate în Braşov Începând cu ziua de 2 Septemvrie n.:

Făină mijlocie de pâne Nr. 4 kgr. 52 fileri, făină de pâne neagră Nr. 7 kgr. 49 fileri, făină de porumb (cucu­ruz) kgr. 26 fileri, pâne mijlocie kgr. 42 fii., pâne neagră kgr. 40 fileri.

Carne de vacă I. kgr. 1*52 cor., carne de - vacă 11. kgr. 1*28 cor., slă- niaă kgr. 1*84 cor., untură de porc kgr. 2 cor., lapte de vacă litru 24 fii., lapte de bivoliţă litru 32 fileri, ouă bu­cata 6 fileri«, zahăr kgr. 1*08 cer., orez I. kgr. 65 fileri, őriz II. kgr 40 fileri, fasole verde I. kgr. 40 fii., II. kgr. 25 fileri, picioci 100 kgr. 4 cor., castraveţi 100 bucăţi 2*20 cor., ardei 100 bucăţi 2*20 cor., petroleu litru 34 fileri.

Plata pe zi la muncitori de câmp2—3 cor., &) fii,, plata la altă muncă 1*80—3 cor.

Magistratul orăşenesc.

Atragem ateaţluuşa asupra inse­ratului »Inele de fer«.

Odăi mobilate şi intertenţie in ciujStr. Io kai Nr. 11 etajul I se găsesc de închiriat odăi mobilate şi cost Întreg pe lângă cele maifavorabile condiţiunl. Odăile sunt luminoase, sănătoase şi se află în apropierea universităţii, biblio­tecii şi a pieţei .

Avis tinerlmei noastre universi­tare. 2—x.

Ofert de carne Şl pâne pentru in­ternatul şcoalelor medii gr.-or. române din Braşov primeşte direcţiunea inter­natului (str* Prundului 39) până îa 25 August st. v. a. c. in ötért să se arăte preţul diferitelor cărnuri (viţăl de lapte sau mânzat, vită, porc, gră­sime, untură, unsoare, pulpă, spinare, garf, spală, plămân â, rinichi, cap de viţăl ş. a). 7—7*

D i 7 e r s e.Htna-ftl rizfeelilui actual-Primim deia un voluntar român

mucalit, dus ia frontierele Gatiţiet; ur­mătoarele rânduri cari dovedesc c& ro­mânul nu încetează de-a- face spirit nici in focul luptei.

„Ce mai faceţi cei rămaşi acasă? Noi cei „mobilaţi* o ducem* ca la nuntă, intr’un ospăţ conţinu. Aceea-ce ne place e că am ieşit la larg, la poa­lele munţilor, in codru ne simţim ca la noi acasă. Vreme bună avem, apă de izvor berechet, muniţia ne rupe şelele, ca să ne-o uşurăm mai repezim câte o ploaie de mângâiere sufletelor nem&n- găiate din Rusia cari încep a ne da târcoale. Cât priveşte menaja, o ducem de minune. Atâtea mâncări şi piese de­licioase ce avem, au silit pe şef-bucă- tarul nostru să compuie o listă-menu. Ca să te convingi de ce menajă splen* didă dispunem, ţi-o transcriu:

Meoa ui regimaotalui nostru.1. Ciorbă cu toc&tură muscălească.2. Cazaci la frigare.3. Ruşi in ceapă prăjită cu garnir

de sauce tartar.4. Beuturi ţinute în gheaţă de

Blberia.

Heuttţl trhniso de bucătari din Serbia;1. Supă cu* găluşte de bombe in­

ofensive â la Belgrad.2. Friptură d* ţap montenegrian.3. Sarmale cu umplutură de sârbi;

Nou! Specialităţi germane.1. Supă cu tăieţel francezi,2. Gulyás belgian â la Liăge.3. Tocătură de francezi in muştar

german.4. Filet francez preparat cu baio­

netă prusiacă.

Sosit proaspăt Nod! Specialitate, Delicatesă.

Varză franceză cu limbă de bou engleză, servită pe tavo de Nürnberg.

*■Despre frăgezimea şi bunătatea

mâncărilor, garantează* Nicolae, Petru şi Nichita.

•In decursul conzumăref, vor de­

lecta pe oaspeţi, taraful cu renume mondial al lui Manlicher, orhestra Mau­ser şi banda lui Creuzot, cântând cele mai nouă* arii şi compoziţii ca: „Visul lui Nicolae", «Jalea Iui Petru» „Of Ni- cbita, of, of, of."

Eac.V’aşi trimite vre-o bueătură de pe

aici, dar sunt călduri prea mari.

Ultime ştirişi telegrame.Lupta gigantici din

nord-ostal Galiffei.Budapesta 2 Septemvrie. Ediţia de

eri seară a ziarului »Neue Fr. Presse« comunică:

Pe frontul gigantic din nord- ostul Galiţiei se dau sute de lupte mai mari şi mai mici. Trupele î-şi stau faţă în fată la mici distanţe, apărate de şanţuri până la ochi- P d 1 zi ţi un ea aripei noastre drepte este bine întărită prin întărituri naturale şi artificiale. Alimentarea trupelor re foarte bună, iar dispoziţia lor esce* lentă.

B u dapesta 2 Sept. Corespon­denţii de războia comunică^ că duş- roanul a fost scos din poziţiile sale* întărite, pe care le deţinuse pe înăl­ţimile deia Krasnostaw şi Za m o sk.

Fro n tu l nostru a avansat deja 50 chilometri, deşi R u şii, recunos­când importanţa luptelor deia aripa stângă; au înm ulţit cele dou&*eorpurî ale lor cu încă patru.

Lin ia de retragere a* Ruşilor spre W ladim ir-W olynskiy a fd st tăiată; Până acum am făcut deja numeroşi prispnieri şi am capturat m u lt ma­terial de războiu; L a Ro h atfu * (spre sud-ost de Lemberg pe malul stâng lai Dnjester-ului, spre nord de Sta- nisiau) a avut loc o mişcare'ofensivă^ a aripei noastre drepte; Aici dCa-

isemenea ne este favorabilăaitoaţîuneav [Ruşii, cari au forţat aici o spargere; jauTost pretutindeni respinşi suferind imari perderi.

Lupta deia Gumblnnen.Roma 2 Sept. Corespondental din

[Petereburg a l ziarului »Newyorif- Hă^ raid« corauafcă.

La lupta deia» Gumbinem lua t parte şi odî ccmt de gardă4 rusesc, cape .a suferit perderi grele. In tre cei că ta ţi se a p t ' ş i m arele duce lo a n C o m ta n tin o v id .

B erlin 2 Sept. Intre priao- nierii ruşi se află şi comandantul general al corpului 15 de armată.

STOKHOLM, 2 Sept. Se confirmă că armata de elită rusă, precum sunt regimentul Pawlow, garda de chevalîeri, ulanii din Peterhof, husarii roşii şi chilrasierii galbini, a suferit mari per- deri. Din fiecare din aceste regimente au căzut 15—20 ofiţeri, cari aparţin celor mai nobile familii din Rusia, Pe timpul răsboiului în contra Japoniei ofi erii acestor trupe au fost acuzaţi, de *. se fi sustras serviciului, acum el au cerut să fie trimişi imediat In fron­tul luptelor.

Froprietarj:Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp.

Redactor responsabil: loan Lacea.

Inelele de fier!le puteţi purtar zilnic nu mai astfel dacă ve-ţi împiedeca ruginfrea*. lor prin căp-

tuşirea lor cu aur şi argint» Aceste lucrări se esecută.prompt şi ieftin numai la firma

Eduard Binder,1—3; javaergiu, Str. Vămii 13*

D i n cauza raportUTilor a d m i­nistrative extrao rd in are , in trate eu, evenim entele ră zb o in ic e actuale, şi m ai cu seamă cu considerare Ia m oratoriu a c o rd a t, subscrişii c o m e r­cianţi de ferăriă din loc, u rm â n d exem plul com ercianţilor d in afară se văd n e c e s ita ţi: începând cu. ziua de astăzi să dea once marfă numai pe bani g a t a , cea ce v a ţinea p â n ă la in tra re a relaţiunelor norm ale.

R u g â n d ş tim . no ştri clienţi, a lua aceasta la cunoştinţă, semnăm cu s t im ă : Kamner ş i Jekellus, Thom as, Scheeser şi Galtz, Draudt şi Jekel, Josef Braua ş lE rn s t W oiss C aii Fröhlich & Comp. s - r

TIPARUL TIPOGRAFI A. MUREŞIANU BRANISCE b COMP BRAŞOV.