Braşov, líiereuri 9 >22 Martie n. 1 Ana l U K ' t

"Abotmss m M i pmtru Amtro-Un&aria pe un an 24 cor.; pe l/2 an 12 eor.; pe 3 luni 6 cor., pentru Románia şi streinătate pe un an 40 lei; pe 7* an 20 lei.

ZIAR P O L I T I C NAŢIONAL.Apare seara, In fiecare zi de lucru.

Redacţia şi administraţia: Strada Prundului Nr. 15. Inseratele se prlmeso la administraţie. Preţui după tarif fl kivetatft Manuscrisele nu se Inapoiazi. TELEFON Nr. 226.

aici acasă insă ea are un înţeles statornic, veşnic chiar.

Paginile următoarea sunt de­corate de nume ca: Victor Stanciu, Dr. Ioan Lupaş, Dr. Ioan Mateiu, Mihaiu Gaşpar, Petronius, Ootruş, Euphraste, Gavril Todica, I. Broşu etc. etc.

Observăm că Pagini Literare se prezintă în escelente condiţii teh­nice, prin ceeace se ridică mult valoarea institutului de editură Concordia din Arad. Hârtie fină, tipar foarte plăcut, bogăţie de cli­şee cu scene din armată, portrete ca al d-lui director liceal Dr. losif Blaga şi de-ale dispăruţilor de cu­rând ca episcopal Hossu, notarul Machi Ardelean, preotul Augustin Beleş, fostul director al liceului din Braşov Virgil Oniţiu etc.

Pagini literare dau şi un su­pliment muzica 1 datorit d-lui G. Şorban care se face din ce în ce mai bine cunoscut lumii româneşti ca scriitor şi compozitor mnzical, trădând cunoştinţe frumoase.

Pagini literare se prezintă aşadar cu un bogat conţinut şi deja acest număr este un bun an- gur pentru viitorul acestei reviste. Intr’o notiţă găsim şi informaţia că numerele viitoare vor avea cronici şi mai bogate, materialul fiind deja sosit.

Intre împrejurări ca cele de astăzi, când setea după o lectură ca cea pe care o oferă deja în­tâiul număr al Paginilor Literare, era generală, apariţia revistei dela Arad este binevenită, efectul ei va fi binefăcălor. Stăruim a crede, că cititorii de pretutindeni vor ţinea să aibă pe masă o revistă ca a- ceasta, care înseamnă un început serios de reculegere şi orientare sigură spre progresul nostru literar şi cultural.

Dorim revistei Pagini Literare, redactate cu tact, şi prudenţă de. d. Victor Stanciu, director la şcoalele de fete din Arad, sorţi de isbândă, deplină, şi credem că în scurt timp ea va putea fi răspândită, în mii de exemplare . . .

Cu V e r d u n -u l c a d e ş i g u ­v e r n u l f r a n ţ e i . Din Amsterdam se comunică:

După informaţiuni londoneze mi­nistrul de interne francez Malvy s a pronunţat în med decisiv asupra re­tragerii cabinetului actual francez pen­tru cazul rând Germanii ar cuceri Verdun-ul.

Din tracfeul Clujului.Sinodul protopopesc ort. pentru or­

fanii noştri.Este viu încă entuziasmul sincer

ce a cuprins lumea românească de pre­tutindeni pentru idea Orfelinatelor din ambele metropole româneşti. Nici-când n’am fost martorii unei animaţii mai nobile, înc’nse în jurul unui ideal mai sfânt, ca azi.

Cei de acasă şi cei de pe câmpul de luptă simţesc deopotrivă necesitatea mântuirii mi&diţelor tinere; dreptaceia aşteptăm cu nerăbdare întruparea cât mai grrabaic! a ideii ventilate cu atât desintere*.

Ceeace ne pună pe gânduri însă este fsptu’, că pe lângă toate sforţă­rile noastre abia ne va succeda a scăpa din gh areie peirii maximum 10 % din numărul de cel puţin o sută de mii a orfanilor şi orfanelor, râmaşi fără nici un sprijin după răsboiu sau acum, după moartea tatălui, şi ajun­gerea ia sapă de lemn a mamei ior. Piiu urmare 90.000 de vlăstare tinere (nesocotind între aceştia orfanii ce ar fi crescuţi de mamele sau rudele cu dare de mână şi tragere de inimă) ar fi condamnat* morţii, ceeace ne-ar a- trage blăstămul nepoţilor şi ai nea­mului întreg şi ar însemna o adevă­rată s nucidere naţională.

Ar fi dureros să fia atâţia orfani; teama genurală este însă, că vor fi şi mai muiţi deadrepfcul avizaţi ia mari- nimositatea obştei româneşti.

Fiind atât de lămurit adevărul a- eesta, sinodul protopopesc ortodox, ţinut în 29 Fehr. (13 Martie n.) la Guj a discutat problema, luând măsuri vrednice de a- probat la toate ţinuturile locuite de Români. Singur atari dispoziţii ne pot scăpa de dezastrul, ce ne-ar ameninţa, neiateresându-ne de aed şirag nesfâr­şit al orfanilor, dovediţi adevăraţi »copii nimănui*.

Amăsurat înviaţiunilor date şi de d-1 protopop Tulliu Roşie seu, pâr. Aurel Muntean din Sebeşul- mare a propus cu o deosebită în ­sufleţire de cauză, ca »comitetele parohiale“ resp. „Reuniunile de femei pentru ajutorarea orfanilor“ să iea în mâna lor plasarea orfa­nilor nenorociţi pe la familiile mai de seamă, cărora să li se dea din cotizaţile membrelor şi venitele parohiei o recompenza cuvenită în bani şi producte pentru creştere în genere. Câţiva orfani sau or­fane mai de viaţă şi cu deosebite aptitudini sufleteşti să fie trimişi la timpul său la Orfelinatul din Sibiiu spre perfecţionare sau pla­sare la şcoli şi meserii. Preoţii să lupte cu zel şi devotament de a- postoli pentru ajungerea scopului atât de uman.

După-ce s’a lămurit cestiunea şi diu partea subscrisului şi a mai multor membrii sinodali, pâr. pro­topop T. Roşiescu face uu apel călduros la membrii sinodului* să

fie cu mic cu mare propagatorii ideii sulevate cu atâta interes în sinod, fiind sosit momentul a ne dovedi înţelegători desăvârşiţi ai durerilor şi nevoilor obşteşti.

Sunt convins, că muiţi preoţi se vor fi gândit şi la modalitatea aceasta de mântuire a orfanilor nenumăraţi; ba am discutat cesti­unea atât cu preoţi diu alte tracte, cât şi cu intelectuali şi am ajuns ia convingerea, că numai o des­centralizare a activităţii Orfelina- tetor centrale ne poate asigura is- bânda deplină pe terenul acesta.

Prerogativele sunt evidente: 1) Se pot creşte mai molţi, ba pot zice toţi, dacă fiecare fruntaş al poporului e la culmea chemării lui măcar acum în cele mai grele zile pentru neam. v

2) . Se face creşterea mai u şo r,' fiind controlul mai posibil asupra orfanilor comunelor singuratice, de­cât asupra orfanilor crescuţi în masse.

3) . Dragostea faţă de glia strămoşească şi tradiţiile de acasă se pot inii tra în sufletele tinere numai pe lângă modalitatea a ceasta.

Sunt desigur şi piedeci sau scăderi împreunate cu ideia des­centralizării, cari însă pot fi învinse ca uşurinţă, dacă toată lumea ro­mânească e pătrunsă de sfinţenia scopului măreţ amintit şi astfel toţi şi toate îşi dau coacarsul la în­făptuirea idealului acestuia,

Dr. Tlicodim Cristea•atihet-capelan protopopesc.

G r e c ia r ă m â n e o s t i l ă Q u a . (Irx igitei. Dm Atena se anunţă: Zia. rul »Chiri< într’un articol de fond, ioe spirat, zice«se, de o 'na tâ personalitat politică, scrie;

»Neînţelegerile dintre Grecia şl Quadrup’a Înţelegere, acum în urmă s’au mărit considerabil, ajungând în- tr’un stadiu foarto pe nou1 os.

Toate acţiunile săvârşite până azi de Q iadruplă împotriva Germaniei n’au urmărit alt scop decât provocarea Gre­ciei. Şkau îach puit conducătorii în ţe­legere! că vor reuşi, cu chipul acesta, să facă din Grecia o jucărie în mâinile lor. Graţie răbdârei şi sângelui rece de care a dat dovadă rege e şi oame­nii politici dela guven, Înţelegerea nu şi-a putut realiza scopul. In curânl se va veiea că politica înţelegere! nu poate da decât rezultate nagtive.

O v i c to r i e n a v a l ă g e r ­m a n ă . Comandamentul flotei germane comunică cu data de eri :

La coastele Flandriei s’a des^ făşnrat eri dimineaţă o luptă fa-

v or abilă nouă în tre 3 submarine germ ane şi o divizie engleza cons- tâ tă toare din cinci d istrugătoare de subm arine. D uşm anul a părăsit locui luptei, după ce a prim it mai m ulte lovituri în plin. Noi am su ­ferit nam ai pagube neînsem nate.

Şansele Românieiîntrun răsboiu.

Traducem din »Neue Frele Presse«:Ia ziarul bucureşteau „Ecla;r des Bal-

kans“ majorai român P. publică un artisol privitorul* atitudinea României, tu care jgp una următoarele :

România nu poate purta un ră$- bciu în contra Paterilor centrale, căci frontul, pe care l-ar avea de apărat tn cazul acesta, se estinde dela Burdugeni până la Predeal, de’a Predeal până la Verciorova şi dela Verciorova până la Marea neagră. Un astfel de front Ro­mânia nu-1 poate apăra în nici un oaa. N-avem nici soldaţii de lipsă, dar nioi muniţia recerută pentru a putea lua o astfel de luptă.

Isbucnind răsboiu!, Oltenia va fl ocupată în timp de 6 oare de-o armată, care va pătrunde în ţară la Verciorova. Dearece soldaţii noştri nu vor putea apăra acast front imens, România ar deveni teatrul unui răiboiu îngrozitor, S’ar repeţi caşul Belgiei în mare.

Austriecii şi Germanii ne sunt su­perior^ la număr ca şi în muniţii, iar Bulgariei l-ar reveni în acest răsboiu datorinţa să ocupe Dobrogea şi ca- driiaterul. Numai singură Moldova ar putea fl întru câtva apărată, ier popo- raţia Olteniei şi a Valahlei precum şi armata română ar fl constrânse, să se retragă peste Milcov.

Fiind O.tenia, Valahi a şi cele două Dobroge ocupate, ce na-ar mai ră ­mânea de făcut? Rusia, tn neputinţă de-a ne apăra — căci nu se poate nici pe sine apăra — ar fl nevoită să ne asigure întrucât e posibil numii stăpâ­nirea Moldovei. Oraşul Bucureşti, for­tificat de Brialmont după modelul cetă­ţilor Namur şi Liege, n-ar putea rezista faimoaselor mortiere de 42 centim tri. Rezultatul ar fi fatal: O tenia distrusă, Bucureştii bombardaţi, Valahia schim­bată în teritoriu de răsboiu iar Dobre- gea în minile Bulgarilor.

Ceea-ce s:riu aici nu e vre-o i- potezâ, căci însuşi statul maj >r român, ba chiar şi aderenţii partidului r&sboi- nic <ida noi, ţin cont de ocuparea e- ventuaiă a Valahiei, Olteniei şi Dbbro- gd. C a Komán bun ar putea aproba o astfel de nebunie periculoasă. Posibil este numai un ră^bji, pe căre i poate purta Romă da şi acesta este în contra Rusiei, căci frontul ruso-român „e mic L r în acelaş timp România ar avea

1 „Pagini literare.”* Primim întâiul număr al re­

vistei anunţate cam de mult, Pa- i gini Literare, ieşită de sub teas­

curile tipografiei Concordia diu Arad. A fost o dorinţă generală ca să avem o revistă de acest fel, care să prindă actualitatea în fotografii cât mai numeroase, sa se facă ecoul năizuinţelor noastre’culturale, şi să strângă întreaga pleiadă de scriitori de dincoace sub flamura ei dând un avânt nou literaturii noastre de aici.

Revista a apărut la câteva | zile dupftce guvernul ungar a sus-

pendat pentru timp nelimitat ziarul Românul, editat de aceeaş societate pe apţii; Concordia, şi în coloanele Căruia apăreau producte literare de ale scriitorilor noştri deseori, insă chiar dacă ziarul Românul apărea şi pe mai departe, revista avea să împliniască o misiune specială. Ea avea să prindă in mod mai sta­tornic, în colori mai tari, actuali­tatea, ea răspundea unor necesităţi mai permanente, deci ideile au lipsă de o precisiune şi limba de o îngrijire mai meticuloasă decât în- tr’un cotidian.

Pagini Literare au apărat şi salutăm călduros solia ce o aduc. Conţinutul numărului prim este deosebit de bogat Condee con­sacrate colaborează la restabi­lirea continuităţii noastre literare şi culturale întrerupte deodată ca isbucnirea răsboiului, când Încetară să mai apară Luceafărul şi Cosmzeana şi când am fost izolaţi aproape cu totul şi pe aceste terenede literatura din Ţara Românească.

Iu fruntea revistei scriitorul Al. Ciura în cuvinte sculpturale evi­denţiază rostul revistei, chemând în glas duios şi pătrunzător la datoria ,ce li se impune să ridice din nou steagul, pe scriitorii „câţi bruma aţi mai rămas“ acasă. Suntem şi noi de convingerea că scritorii vor şi răvpunde şi se vor năzui să ri­dice la un înalt prestigiu şi auto­ritate noua revistă dela Arad.

D. Andreiu Bârseanu, pu­blică o poezie O, Doină... ce-are şi simbol pe copertă datorit spiri­tului invenţios de desinator al dlui AL S. Icrga.

Nuvelistul nostru Ion A gâr- biceanu, care a tăcut până în timpul din urmă, pabiică o nuvelă oare cuprinde, ca toate creaţiile dsale dealtfel, o problemă, vastă socială smulsă din actualitate: vieaţa omului pe front nu numără nimic,

Scrisoarea prinsonerului.Sună clopotele, sună,Sună, sună şl s’adunăBoerime, sărăcim eŞi de cei cari n-au pe nime.

Şl, se’nchină şl se roagă Lume multă, lumea ’ntreagă,Cu credinţă şl căldură,Subt măiastră boititură.

Ţarul încărcat cu aur Dă al inlmei tezaur Lui laus Mântuitorul Oa şi slutul, cerşitorul.

. . . » • « > . « » *Numai eu, sărac de mine Prinsoner prin ţări streine,Nu mă rog iul Dumnezeu Ca în sătuleţul meu.

Onde popa Pantilie Ne slujea în liturghie Slujbele cele mai sfinte,Gătr’al cerului Părinte»

Şi plângeau şi mari şi mici,Moşi cărunţi şi cei volnici,Când cânta cu glasul mare Slujbele de sărbătoare.»

A, N. fârnăvtarîul.

f Achille Popestm.— Pro memoria. —

Le pauvre homme... Înainte cu câ­teva săptămâni i-am primit scrisoarea fericită, In care comicul emoţionat până la lacrimi Îmi anunţa că tn curând pu­dra de cloWn va fi uitată şi va putea iscăli solemn i director ori aşaceva. Achille dragă, m-ai făcut de-atâtea ori să râd, dar astăzi zâmbetul Îmi îngheaţă pe buze. Tu mori irevocabil, nu ca pe scenă, pe care te renăşteai de câte ori dorea publicul — tu mori cu grandeta tragică a Siguranţei: rămân în urma ta lacrimi, datorii, prieteni, lume, primă­vară.

Iţi mai aduci aminte de visurile noastre de-a vedea bogată scena ro­mânească iţi mai aduci aminte de

ceaiurile triste din Imperial şi de de­sele uoastie Tiuite la Anisuţa? »w Şi-ţi mai aduci aminte când noaptea ’ntreagă, ziua ’ntreagă ai Învăţat ca Lilly roiul greu din Oaragiale? Iţi mai aduci aminte de Mircea?

iu zadar te-aş Întreba, nu mi răs­punzi. Buretele vreme! a trecut p sfe suprafaţa sufletului tău: s-au şters pen­tru totdeauna slovele da aur ale vieţii taie. Iu tine moare o lume, ori poate lumea Întreagă şi duci o parte din su­flul dramatic românesc — se stinge in­teligenţa unui talent intuitiv, un inte­lect rafinat şi un drag şi nepreţuit prie­ten mai bătrân. Şi asemeni unui cioclu, eu trebue să stau totdeauna gata ca să scap mermântui tuturora ii plugul martei ară tot mai des. Noaptea’titresg!, ziua ’ntreagă ar trebui să scriu tot ne- croloage. >Murm Doamna şi ne-am spo­vedit». Oh, de ce nu pot rămânea în­florite grădinile, să curgă izvoare şi să săgeteze trilurile priveghătoarei — de ce adorai tot mai mulţi in dulcele şi amăgitorul somn ai morţai ? Astăzi moare unul, care mi a fost prieten şi

mâine va muri un duşman şi aş vrea mai bine să mi se nască duşmanii.

Achille drag! de ce te*ii dus? Ţi s-a urât cu noi? Te-al plictisit de co­media vieţii şi te-ai dus să joci pe sseaa teatrului zeilor mari? Ta rog, dacă vei păşi pe scena asta, spun o zeilor roiul neamului nostru diu tragedia omanimei şi pe Oiimp vor curge aceleaşi la c ă aii ce se ascund astăzi rug auto, în och;i mei.

(E I)

„Piesa“ lai Moldovân Gergely.Distinsul savant de renume mon­

dial şi celebrul autor dramatic: Mol- dovan Gergely profesor de limba ro­mân! )a Universitatea din 0 uj, a scris supt titlul »Trandafiri de munte« o nouă piesă, care s-a reprezentat la teatrul din.,. Ciuj în săptămâna trecută. Pie^?, cum este firesc, a căzut cu succes enorm, doar io noua operă dra­matică a d-lui Gergely ţăranul român apare nu numai năcăjit şi incult, ci şi

idiot şi superstiţios peste măsură. In »Trandafirii da munte« joacă şi un».» urs, tovarăş al ţăranului şi spre acest scop un tânăr actor dramatic a fost dresat de săptămâni încoace de ma* rele poet dramatic.

Subiectul piesei? I «trece limitele unei referate. Acţiunea dramatici? Re­compensa.» galeriei. Sucoesul? C.tiţi ziarele ungureşti din Otoj, sânt toate de convingerea că piesa iui Gergei/ este una din cele mai prbaste din câte au văzut lumina rampei.

E , ei, Moldovâie, Moldovă ie. Da ce te-ai compromis da nou? Da ce n*al fost îndestulat cu taurii nemurire! şi de ce-ai ahtiat coji'e de portocală? De ce ţi-ai b ttu t iar joc de noi, şi bătaia ta de joc nu ţi-a adus nici măcar o para în buzunar, cl din contră, Clujenii bufnesc de ria când te văi pe străzi pe tine, autorul unei piese tn care ursul joacă rolul prinsipal.

Maestre, nu puteai scrie un rol şi pentru un măgar?..

Pagina 2 G A Z E T A TR AN S I V LA NI KL Nr. 54—1916.

avantajul de-a fi sprijinită de-o armată puternici austro-ungară-germană* bul­gară, cj^e ar putea ap&ra Dobrogea la eontra p*ţ©i invaziuni ruseşti. Fortifica­ţiile dela Focşani-NâmoIoass-Galati sunt destul ^e bune pentru a suporta ata* curile artileriei ruseşti, cari, precum se ştie Inppajuus, sunt slabe. Austru-Un* garia ^ Germania ar fi pentru noi un sprijin formidab i, căci aceste ţări ne» ar putea furniza de urgenţă muniţii.

Această părere — Încheie majo­rul P. expunerile sale — este Împăr­tăşită de majoritatea generalilor ro­mâni.

Frământările din Rusia.v Ziarele din Moscova află din Pe-

trograd:i-t.c O mare agitaţie domneşte de fiâtc-vţ zile In Palatul Tauridei. Depu­taţii, se interesează foarte viu de re­zultatul vizitei Preşedintelui Dumei Rodjeanco ia Zarcoje-Seio, discutând In grupuri nici svoourile cele mai sen­zaţionale. Se asigură că e pusă pa tapet r chestiunea schimbării întragei politica Interne.

Provoacă mult Interes consfătui­r i» ce au avut ia Rodjeanco între Preşedintele Dumei şi reprezentanţii tuturor fracţiunilor din b oc, afară da PTOgreşişU. Se comentează de aseme nea absenţa la comlsiunile agricolă şi militară a miniştrilor de interne şi de

jrăsboi, cari au fost chemaţi da urgenţă la un important consiliu de miniştri, i , - In legătură cu toate acosta con­sfătuiri în Palatul Tauridei, s’au răs­pândit svonuri despre o apropiată criză a Dumei, iar pe de alta se vorbeşte şl de posibilitatea unei schimbări tn bine şi a realizărei principalelor desi- derate ale blocului oarlameDtir. Se

v numesc chiar câţi va din şefii de par­tide cari urmează a fi chemaţi la gu-

vVtrn, din cari cel mai indicat e Rod- jeanco.

Bine înţeles că toate acestea nu ■unt decât svonuri cari au la Inză nu­mai prezumţii.

SITUAŢIApe câmpul de răsboiu.

Alt dimineaţă am primit dela bi* roul do presă al prim-ministrului ur* mătoarele comunicate oficiale telegrafice:

Budapesta 20 Martie. — Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de a z i :

In nordul monarhiei.Eri seară, după o apărare e-

jroieă de 6 luni de zile, am ieşit din şanţul de pod, prefăcut tn ruine în

. urma împuşcăturilor, la nord-vest dela UsciesJco. Cu toate că Ruşii deja de dimineaţa tau aruncat în aer tn şanţ o spărtură pe o lăţime de 900 metri, trupa de apărare, neţi­nând cont de pierderile ei, s a mai susţinut încă 7 ore în focul cel mai violent de artilerie şi infan­terie, contra atacurilor unor forţe ruseşti de opt ori mai mari. Co­mandantul, colonelul Planekh, nu-* mai după amiazi la 5 ore s a ho- t&iâţ să iasă din şanţurile complet distruse»

Detaşamente mai mici şi ră­niţii au trecut cu luntrii pe ţărmul sudic ai Nistrului, dar în urma focului concentrat al duşmanului trecerea curând a trebuit să fie abandonată şi trupa eroică compusă

/d in dragoni imperiali şi din pio* neri, ne voind să ajungă în prin­soare, şi-a putut alege numai o cale: a trebuit să-şi deschidă drum pe ţărmul vestic ai Nistrului, prin satul tJseiesko, ocupat de duşman, spre trupele noastre cari îşi puseseră piciorul pe înălţimile situate la nord dela Zalescîjki. Trecerea printre poliţia duşmană a succes. Sub ScUtul nopţii colonelul Planckh şi-a coudas eroina lui trupă până la âVant-posturile noastre cari se afli ia nord-vest dela ZalescyM, unde ân ajuns azi dimineaţă.

Amintirea luptelor din jurai puţurilor de pod dela Usdesho va trăi Vecinie pe una din paginile glo­rioase ale istoriei armatei noa­stre.......... ........................ ,,............. ,

La graniţele italiene. |La capul de pod dela Gore

am incendiat eri poziţiile duşmane dinaintea părţii sudice dela Pod gora. După amiazi a tileria noastră a luat sub un foc efectiv poziţia duşmană dinaintea capuiui de pod şi peste noapte am alungat pe duş man din un tranşeu la Pevma.

La capul de pod dela lolm em luptele continuă. Poziţiile ocupate le ţinem strâns în posesiunea noas­tră. Numărul prisonierilor făcuţi aici s-a ridicat la 925, iar al mi- traliezelor capturate la 7. Mai mul­te atacuri deşmane îndreptate la Mrzli'Vrh şi K m au eşuat.

Trupele noastre au ocupat şi pe Bombon o poziţie italiană. Aici am făcut prisonieri 145 Italieni şi am capturat 2 mitralieze. Pe fron­tul diu Carintia activitatea vie de artilerie continuă. In regiunea de graniţă din Tirol duşmanul a ţi­nut sub foc de artilerie sectorul Col di Lana şi câteva puncte ale frontului sudic.

Câmpul de operaţii din Balcani;

^iţuaţia e neschimbată.Generalul de divizie Hoj er Ioc ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul angîo-franco- ruso-german.

Berlin, 20 Martie. — Buletinul o- ficlai al marelui cartier generai german e pentru ziua de azi următorul :

Pe câmpul de operaţii dela vest\ In urma timpului clar activi­tatea noastră de artilerie şi aviaţie a fost de ambele părţi foarte vie. In ţinutul râului Maas şi pe şesul Woewre luptele da artilerie au fo3t şi eri extraordinar de violente. Fran­cezii, ca să ne împiedece de a ne apropia şi mai mult contra lucră­rilor duşmane de apărare din re­giunea fortului Douaumont şi a satului Vaux, au îndreptat din nou contra satului Vaux un con- tra-atac zadarnic, cu părţile unei divizii aduse din nou în luptă. I-am respins cauzându-le grave pierderi.

In o luptă aeriană sublocote­nentul baron Althaus a împuşcat de-asupra liniei duşmane, la vest dela Lihons, al patrelea, iar sub­locotenentul Bohlke de-asupra pă­durii Porges (pe ţărmul stâng al râului Maas) al 12-lea avion duş­man. Afară de aceasta duşmanul a pierdut şi alte 6 avioane. Unul tn o luptă aeriană la Guisy, la vest dela pădurea Forges, şi celelalte două în urma focului tunurilor noa­stre de apărare. Unnl din acestea din urmă a căzut arzâad la Biim s, iar celălalt rostogolindu-se de mai multe ori în regiunea Bandesapt, a căzut nemijlocit înapoia liniei duşmane.

La ost şi sud-ost.Fără considerare la pierderile

mari, Ruşii au atacat şi eri cu mari forţe de ambele părţi dela Postavi, precum şi între lacul Na- rotsch, şi lacul Wisniew. Atacurile lor au rămas absolut fără nici un rezultat.

In regiunea Vidsy trupele ger­mane au înaintat şi au respins a- cele detaşamente duşmane, cari eri după atacurile lor de dimineaţă au cercat să se menţină în apropierea frontului nostru» Un ofiţer şi 7 soldaţi din regimente diferite, au ajuns în mânile noastre.

1»iiI»te la g r a n iţa G reciei.Din Berlin se comunică cu data de 20 Martie ziardlui »Poster L’oydc, că a- laltăeri a avut lcc la graniţa Greciei o ciocnire intre ava ntp osturile franceze şl ale noastre, care a fost urmată de o viuă canonadă din partea noastră, tn urma căreia Francezii au fost res­pinşi adăpostindu-se în nişte case răs- leţe ale unei comune mici. Artileria noastră a distrus aceste case şi a constrâns pe duşman să se retragă, lă­sând in mânile noastre câţiva răniţi şi prizonieri.

D i n c a m e r a i t a l i a n ă . După |o desbatare mal lungă şi adeseori chiar | foarte zgomotoasă, camera italiană a votat în şedinţa &a de eri încredere guvernului. Intenta de-a se da acest vot, prom-miuistrul Sooiao a rostit un mare decurs, în care a constatat eu f*an hatâ, că di" partea guvernului s’au comis, fără îndoială, şi greşeli. Dacă camera consideră actualul cabinet de incapabil de-a duce războiul la un sfârşit victorios, să nu se dea înapoi în faţa unei crize.

ŞTIRI.— 20 Martie n. 1916.

Din cauza sărbătorii de m âne S. S. 4 0 M ucenici zia- rui nu va apare până Joi seara la oara obişnuită.

—X—Festivitate comemorativă. Atra­

gem din nou atenţiunea publicului ro­mânesc asupra festivităţii comemora­tive, pe care o dau mâne, Mercuri seară, profesorii şi elevii şcoaielor noastre secundare în am uţirea regre­tatului director Virgil Oniţiu. începutul ta orele by2 d. a.

Invitări speciale nu se fac.—x—

Reprezentanţa oraşului Braşovva ţinea mâne, Mercur!., la orele 3 o adunare generală. Intre altele este la ordinea zilei alegerea casierului ora­şului precum şi alegerea unui caneelist financiar.

x—f Ioan Germán. Primim urmă­

torul necrolog; Cu adâncă durere a* nunţăm, că prea iubitul nostru soţ, tată, frate, socru, ginere, cumnat şi Uijchiu Ioan Germán ppresbiter onorar, catechetţ învăţător, epitrop al b s. gr. or. din fos, membru al »Asociaţiunei pentru literatura şl cultura poporului român«, membru al »Societăţii pentru fondai de teatru român«, împărtăş t cu sfintele taine a trecut la viaţa fericirel eterne în 16 Martie la oarele 11 Vs noaptea, în etate de 63 ani şi al 35 l?a al fericitei căsătorii, Rămăşiţele pă­mânteşti se vor »ş za spre vecinica o- dihnă în lő i. c. ia oarele 3 d. a. în cripta familiară din cimiterul rom. gr. or. din Brad. Fia-i ţărlna uşoară!

Brad, la 17 Martie 1916. Petru şi Maria frate şi s o r i Vasiie Boneu, Gra- ţiana Beşan n. Boneu, Smarandiţa Dr. H&răguş n. Boneu, 0 !ga Boneu, Caate­rnii* Boneu, Leonidia Boneu, Sofia n. Feier soţie. Horaţiu, Dante, Juo fii. Vi­orica German i*. Sepeţianu noră şl Dante nepot. Ecatzrina Feier. Áron G* Feier, Costlcă şl Elena Ghsorgh'u, Dr. Ştefan Hăr&guş, Silviu Beşan, Ştefan Hărăguş nepoţi şi nepoate. Aron Feier socru. Tecia Boneu n. Feier, Leonlda Ghaorgin n, Feier, văd. Silvia Dr. Feier n. Maghariu cumnate. Vâsiiie Boneu Costlcă M. Gbeorghfu cumnaţi.

Adresăm familiilor îndoliate sin­cere condolenţe.

—x—Limba m aghiară în şcolile m e­

dii din Constantinopol. Fune turceşti se o>**upă pe larg cu chestiunea In­troducerii Hm bei turceşti In şcoalele medii din Budapesta, şi tin de dorit ca şi în şcolile medii din Constantinopol să S9 înveţe limba maghiară.

—x—O linie aeriană Viena Budapesta.

«Frendtnbiatt» aduce ştirea despre un proiect în lucrare pentru o linie a- eriană Intre Viena-Budaposta pe oare vor circula regulat omnihuse-aeriane, Avioanele-tramvai vor transporta fie­care 8—10 persoane şi vor face cursa Viena-Budapesta, respectiva Budapesta- Viena în circa 2 ceasuri.

—x—Cheltueiile războiului. Secretarul

de stat al Germaniei Dr. Hdifferlch în expozeul făcut in camera germană a constatat, că cheltueiile de răsboi ale puterilor duşmane se urcă pe zi la 250 milioane mărci, pe când uniunea statelor centrale cheltueşte zilnic nu­mai 110 milioane mărci.

— x—Un Român participând la îm ­

prumuturile de răsboi germ ane. Aflămdin *Norddeutsche Aligemeine Zeitung« dela 5 J. c. că la »Magdeburger Bank« un Român, care luase parte încă la subscripţiile anterioare pentru împru­muturile germane de răsboi, a semnat la cea mai nouă emisiune considerabila sumă de 400,000 maree germane ('circa550,000 coroane).

—x—Mulţămită. D-l N. N. diu Braşov

a dăruit pentru acoperirea trebuinţelor capelei noastre a <Bunei vestiri« suma de 10 cor. 1 se aduce şl pe această cale călduroasă mulţămită 1 Braşov 19 Martie n. 1916. Moise Brumboiu, parch- protopop gr. cat.

Publicaţi u»e. Fiindcă tn zilele din urmă brutarilor nu ii s’a putut da de­cât numai făină pentru prăjituri fine — dln cauza că pentru oraşul nostru n’a f« st svissfcâ nici făina pentru fer* turi şi nici făina pentru pâ*m de ac^ea flesăm preţui pentru un chFogram de pâtie, iâ'-ufc dus fâina pentru prăji*uri fioe. ou 86 de fiieri Preţui oâ,net albe, fă ută d n iB'na pentru ferturi, rá mâne cum a fost şi pâbă acum adecă 67 de fiieri pentru u » eh lagrara. Bru­tarii au voie să coacă pâne întreagă şi ne votoriu însă numai de greutate 280, 560, 1120, 2240 de grame. Magistratul orăşenesc.

—x—Omnia-Kino. Mercuri şi Joi In

22 şi 23 Martie 1916, „Doctor Imhoff« dramă psyhologică îu 3 acte, după ramanul de Paul von Woringen, în ro ­lul principal Lőtte Neumann. Pericolul roşu, (comedie în 1 nat). Caca (după natură). Pentru reprezentálunk a- ceaeta biletele de abonamente, afară de cele permânente, nu sunt valabile.

In pregătire; »Visuri în munţi« cu artista Maria Cârmi.

Tuturor P. T. Domni şi Doamne cari din incidentul trecere! ia cele e- terne a scumpului şi neuitatului nostru fiu Emil, absolvent de teologie şi al academiei da belearte din Miitichen — au împărtăşit adânca noastră durere exprimâadu-ne condolenţe în persoană şl în scris, primească pe aceasta cale eppreslunea adânc simţitelor noastre mulţămirf.

E«primăm cordiale mulţămlr! Co­mitetului R »uniune! femeilor noastre şi comitetului corului nostru bisericesc din 8?«ş )vul vechlu pentru frumoasele cununi cu bande trlcolare depuse pe eosciugul fiului nostru.

Muiţăinlrile noastre corpului stu­denţilor dela liceii nostru român din ioc, precum şi coriştilor noştri pentru cântările funebrele esacutate cu multă duioşie, precum ş imensului public care a dat ultimul onor scumpu ui nostru fiiu.

Braşovul vech u In 4/17 M »rtie 1916.Neconsolaţii părin ţi:

lovf şi M irii MaxlmVlan.

Bibliografie.Au apărut;»Cultura Creştină« anul Vi. Nr. 6.

din 1916, revista profesorilor de teolo­gie din B'aj, eu următorul cuprins de­osebit da b ogat şl de v a ria t: Dr. Ale­xandru Rusii: De-acum pietriie vor grăi (Crâmpeie din mişcarea pentru orfelinatul nostru din Blaj. Teodor Murăşanu: Gânduri c re tin a asupra răsboiului. Zanovie Pâolişanu: Contri- istorice privitoare la situaţia materială a preoţimli române din Ardeal şi Ungaria. ((.) Ioan Giorgescu: Pentru exerciţii spirituale (Despre si. mărturi­sire) Ştefan T&şledaou: Un p.aglum (Din analele publicisticei noastre mai recente).

Însemnări; O noua solie de pace a Papei Benedict al XV-Jea (Redacţia).

Cronică: Moartea reginei Elisabeta a României (ar). Un arhiereu şi un preot de in>mă pentru orfelinatul nostru (ar.) Clericii seini nari ui Bunei- vest'ri şi orfelinatul nostru (ic). Peste lună (ar.) Asociaţia preoţilor adora­tori (şr.)

Cărţi şi Reviste: „Calea Vieţii«(ar.).

*»Revista copiilor şi a tineri-

meu, Nr. 9 anul al IV, cu următo* rui bogat cuprins: Regina Elisabeta, deC. G. Costa-Foru. — Oltul (poesie), de D Const Clinceni. —- Corbul şi Porum­belul, de Măr&ndica. — Aventurile unui ursuleţ, de D-na X. — Pagini ilustrate, de un abonat. — Capcana, de L C. Vt- sarion. — La Turda (poesie) de Dem. Bassarabeanu. — Răsplata, de Maro. — Rămăşagul unei Baronesa, de Liliana. — Hazuri. — Poşta redacţiei.

Abonamentul anual cu premii: lei 6 — (Ediţia de lux lei 10 — ). Pe 6 luni Iei 3.50. Pe trei luni lei 2.— Re­dacţia şl Administraţia: str. Enăch ţft Văo&rescu 8 bis, Bucureşti.

•9 Revista copiilor şi a tlnerimei«.

Nr. 8, anul IV, cu următorul bogat cu­prins: Prolog la şezătoarea cercetaşilor, de Gh. D. Mugur. — Aventurile unui ursuleţ, de D-na X. — Cântec (poezie) de V. Ciobauu, — Capcana, de 1. C. Vi- ssarion. — Pagini ilustrata, de C. J. Cioiac. ;— Săculeţul ca pov< ş i, de Nes- tor IJrechiă. — Fluviul (poezie), de V.N. Culae. — Pentru dornici de cores­pondenţi al revistei, de Direcţia. — Ru­brica filatelică, de L. H. Luceanu, — Hazuri. —- Poşta redacţiei. — Abona­mentul anual cu premii: lei 6 — (E- diţia de lux lei 10. —). — Pe 6 iun* lei 3.50. Pe 3 luni lei 2. — Redacţia şl Administraţia: Str. Enăchiţă Văcărea ou 8 bis. Bucureştii

TIPOGRAFIA â, MURSŞiAKQ; BRAN*30“ * CUMP- BRĂŞQV

»Elemente de pedagogie« de Dr. A. leşan profesor. Suceava 1914. iEdl- tiira Sos. »Şcoala Română«. Manualul «ceata e menit pentru elevii din Ş6|il& normală şi merită sâ fie recom inlat publicului doritor de o asttel de bţo- thră. Sunt atât de puUn> publicaţiile <fe toiul acest» în tmba noastră, şl d 1 pr*i. leşan, ca re se bucură de o frumoasă trecere în cercurile pedago­g ie române;ti şl streine, ş*-a â^igat ud merit mai m ilt prin pub ‘ tarea acestui manual, lucrat după p ncipiila cele mai nouă p«*ho-pîd»g *g ce. — Preţul broşat U60 cor.t lcg*t 220 cor.

Proprietar îTip. A. M areşiaaa ; Branisc* A Comp.

B iiaeld f responsabil : Iw o Lacaa

ordinaţiuaea mez, ou­ai foii oticiâie ebrii-

1 kgr. cor. 5.50 f.

» 5.10 *

» 4-90» > 5 .30>

» 6. — >

Nru. Mag. 5550/916.

Publicaţiuno.Aducem la cunoştinţa pub icplul

următoarea ordiaaţiune a Vicerspanjutyi Comitatului Brassó Nru 1259/916 pu­blicată şi în Nru. 7/916 al foii ofioioatt comifatenae, anume :

Cătră Magistratul orăşenesc}In necs cu

blicată în Nr. 7 tatanăe sub Nru. 1236/916 — urmâââ emisului guvernial 4291/051 VLM* fia- sez prin aceasta preţurile maosUnale pentru untura de porc, pentru slănini şi pentru carnea de porc d u p lu m ur­mează:

Pe timpul dela 16 Martie 1916 înooţo;Pe teritoriu oraşului Brassóla

vânzarea cu măruntul după1. Untura de porc. •2. Unsoare . . . .3. Slănina pxosspătă

crudă . . . . . . . .4. Slănina să ra t| . •5. Slănina sfumată-

delicatess»................... .... .6. Slănina pipareată-

delicatessa. . . . . . . » 5 .5 0 »Preţul macsimal pentru carne de

poro proaspătă cu şi fără slănină (ou cap şi cu picioare) ia jumătate de porc face pe teritoriul oraşului Brassó 2 cor. 80 fii. iară în comunele din Comitat 2 cor. 76 fii.

7. Carnea de porc. .8. Spatele resp, ram ei

din spate . ........................9. Carne de cotordage

(:capu şi picioirele:) . .10. Şunca crudă ou

oase. . . . . . . . .11. Şunca »fumată cu

oase pes e te t . . . . .12 Şunca tăiată . .13. Carne afumată —

K»i*arfie s b — nefeartc .14, Cârnati . . . .In comunele d<n corn,Ut preţurile

de sus sunt cu 10^ mai efeioe.A cea-ta ordiaaţiune nu se reiereşt»

la cărnurile afumate duae dela o4a? (a sate anume pentru a fi ooncumn&te.

Dau ordin, ca preţurile aci fisait* să se publice atât în oraşul Bra>e<> cât şi în comunele din comitat în mo­dul după cum este datina în fiecare loc şi totdeodată ace&te preţuri să atârnate tn toate bolţile ia ioc uşor de văzut şi de cetit, în care se vlnd arti­colele aci citata Tarifele atârnate tre-1 bue să fie revăzute de autorii alea po­liţienească de prima instanţă.

Indrumez autorităţile locale, cil acast ordin al meu să-l eseeuteze oul toată acurateţa.

Brassó, în 14. Martie 1916.Ludwig Scrvafius

Vicecjmit ■.in sensul acestei ordinaţiuai mi*

celarfi şi vânzătorii de carne, anal de] parte cârn&ţarii şi vânzătorii de carii afumată de pe teritoriul oraşului — au | să atârne pe păreţi! localelor lor vânzare lista preţurilor citate-revlditl| oăpitănatul de poliţie — şi încă ?a io*f curi u$or de văzut şi de ce tit,. larii vânzătorii şi Cumpărătorii, aii <1 u| ţină strict de preţurile fleaate.

Brassó, în 15. Martie 1916.Magistratul orăşănesc♦

cor. 3. — i

» 3.40»

» 1. 53 >

» 3. — »

4. — »6, — i

4 - »3.60»

Aviz.> Şincanct« institut de crem

ş i economii societate pe acţiim Osinka — Şinea-veche — n| plăti în viitor deponenţilor anual câte 4 % adecă patru procente] interese la depuneri.

Osinka — Şinca veche - | 15 Martie 1916.i - i Direcţiunea.