Sistemul Politic Mondial

8/12/2019 Sistemul Politic Mondial

1/79

Cuprins

al prelegerilor de la cursul :Sistemul Politic Mondial

Prel. 1 : Anul 1815 Un inceput- concertul marilor puteri- indiguirea- legitimitatea si balanta de putere- nationalismul, liberalismul, socialismul

Prel. 2 : Anul 2. Un s!arsit" alt inceput- consideratii asupra politicii internationale in sec. XX- sistemul politic dupa 1990- conceptele Nord, Sud

Prel. : Marile Con!erinte #nternationale- !on"erinta de la #iena $1%1&'

- !on"erinta de la Paris $(ratatul de la #ersailles - 1919'- !on"erintele de la (e)eran, *alta si Potsdam $19+-19+&'

Prel. + : $alanta de Putere- scurt istoric: principiul uniersalitatii, Pacea estp)alica $1+%'- ratiunea de stat: criteriul ideologic, criteriul politic, criteriul economic- scurt istoric : situatia premergatoare lui 1+%

Prel. & : %c&ili'ratorul si Pertur'atorul 'alantei de putere- ca/ul uropei intre 1+% si al doilea a/boi ondial- 3nglia si perturbatorii sistemului

Prel. : Congresul de la (iena )1815*- 4uadrupla 3lianta- S"anta $(ripla' 3lianta

Prel. 5 : Urmarile Congresului de la (iena )1815*- uni"icarea 6ermaniei si a *taliei- alurile reolutionare- politica de putere, realpoliti7

Prel. % : Politica %uropeana dupa 18+1- rolul usiei- s"arsitul concertului de putere

Prel. 9 : Pra'usirea concertului de putere- "ormarea (riplei 3liante

- noua e8pansiune coloniala- conceptul de securitate colectia Pacea de la #ersailles- premisele celui de-al doilea ra/boi mondial

Prel. 10 : ,upa al doilea ra-'oi mondial- lumea bipolara- "a/ele speci"ice : represalii masie, riposta gradata, balanta terorii- miscarea nealiniatilor- cau/ele ra/boiului rece : mostenirea istorica, obiectiele nationale, ideologiile opuse,

personalitatea liderilor, perceptia di"e"rita a relatiilor internationale- s"erele de in"luenta- doctrina ennan $a ingradirii, indiguirii'

Prel. 11 : %tapele ra-'oiului rece

1


2/79

1'- *alta $19+&' cri/a rac)etelor$192'2'- 192 ina/ia 3"ganistanului $1959''- 1959 6orbacio la remlin $19%&'+'- 19%& 1990, declaratia N3(; de la


3/79

Ae ce anul 1%1& ca Bnceput al demersului nostru asupra problematicii diplomaticemoderne C

Pentru ca atunci, prin !ongresul de la #iena care punea capat olburei create Bnsistemul european de state de catre Napoleon =onaparte, puterile Bningatoare au cautat sa dea"iabilitate si coerenta acestui sistem. Dn acest scop, ele au "ormali/at mai ec)iul concept al

'alantei de putereintr-o institutie: concertul marilor puteri europene. @unctionalitateaacestei institutii a asigurat, cu Bntreruperi, desigur, 100 de ani de pace Bn uropa. Pace Bnteleasaca absenta a ra/boiului Bntre marile puteri europene pe batrEnul continent $cu e8ceptia notabila ara/boiului !rimeei'. Pentru prima data de la 1+% $ pacea Fest"p)alica', este "ormali/ata oinstitutie internationala care sa gestione/e sistemul international de state in scopul de a se eitaanar)ia in cadrul lui. 3ceasta ac)i/itie conceptuala e8trem de importanta a "i pre/enta ulteriorin toate organi/arile sistemului $dupa primul si al doilea ra/boi mondial'. !oncertul de putere a"ost limitat la marile puteri si la uropa - nici aceasta intreaga - si a re"lectat deopotria gandireadominanta a timpului in domeniul relatiilor internationale, cat si i/iunea europocentrica asupraacestora.

Pentru ca atunci" pentru prima data Bn istoria moderna, apare "ormali/at conceptul

6ndiguirii perturbatorului principal al sistemului international de state. n asemenea anga?amentec)iala atit cu responsabilitatea "iecarei mari puteri de a se abtine de la tendinta de a dobEndi)egemonia continentala, cit si cu ade/iunea ei la orice e"ort, diplomatic si militar, e"ectuat Bncomun pentru a pune capat unei asemenea tentatie.

8perienta Bn acest domeniu acumulata dupa 1%1& aea sa "ie "olosita Bn urmatoarelemari con"erinte internationale care au tins sa reordone/e sistemul international de state $Paris:1919-1920 si 19+-19+5'. Aesigur, principiile or "i altele - cel al balantei de putere actionEndBnsa constant - dar ele or re"lecta responsabilitatea statelor aderente priind "iabilitatea sicoerenta sistemului international. *n 191%-1919 principiul ordonator al sistemului a "ost

precumpanitor cel al autodeterminarii nationale, lansat de catre presedintele american . ilson

prin cunoscutele 1+ puncte din aprilie 1915. 3cest principiu a actiona constant in perioada


4/79

urmatoare, inclusi la s"arsitul a/boiului ece. *n triada (e)eran-*alta-Potsdam , prin care inperioada 19+-19+& marile puteri ale coalitiei anti-Gitler au pus ba/ele ase/amantului planetarpostbelic, principiul autodeterminarii nationale a ?ucat un rol amplu in pecetluirea soartei marilorimperii coloniale. Ae asemenea, Bn domeniul aliantelor militare, ba/a principiala comunastatelor componente a "i elementul coe/i principal al acestora, asa cum s-a adit Bn ca/urile

Natiunilor >nite Bn cursul celui de al doilea ra/boi mondial ori al N.3.(.;. Bn era ra/boiuluirece. !eea ce, bineBnteles, nu a e8clus e8istenta unor aliante militare Bnc)egate pe principiulsimilitudiniiHapropierii intereselor de putere ale componentilor $Puterile !entrale, ica*ntelegere, Pactul soieto-german din 199-19+1 etc.'.

Ae asemenea, Bnceputul demersului nostru la 1%1& se motiea/a si prin "aptul ca mai alesde acum se mani"esta cu o putere crescEnda mari curente politico-ideologice care or aea unimpact remarcabil, de durata, asupra sistemului international de state. Ne re"erim la nationalism,liberalism si socialism.

Nationalismuleste un "enomen al istoriei europene moderne, deenit o "orta irepresibilaatunci cEnd burg)e/ia dobEndeste pErg)iile puterii. eolutia "rance/a din 15%9 con"era acestui"enomen o italitate nici asta/i stinsa, "iind Bn continuare un ector al "ormularii sistemului

international de state $e/i, din acest punct de edere, prabusirea imperiului soietic Bn 1991 siaparitia noilor state independente'. Nucleul nationalismului este a"irmarea natiunii Bnteleasa ca ocomunitate de cetateni care locuiesc un teritoriu comun, participa la guernare si sunt constientide interesele lor identice si mostenirea lor comuna, reala ori imaginara. Dnceput ca o "ratietatedepasind "rontierele $"ratia reolutiei "rance/e si a celei de la 1%+%', el s-a trans"ormat cutimpul Bn rialitate internationala.


5/79

numeste asta/i neo-liberalism. 3cesta admite o interentie seer controlata a statului Bn s"ereleietii sociale pornind de la principiul responsabilitatii statului pentru bunastarea cetatenilor.@orma cea mai recenta a neo-liberalismului, numita adeseori Bn literatura anglo-sa8ona liberalismdemocratic, admite interentionismul guernamental destinat sa asigure reali/area statului

bunastarii $Fel"are state'. 3ctiunea "ormatoare a liberalismului asupra sistemului international

de state este consacrata de legitimarea pe care el o con"era luptei de eliberare nationala anatiunilor si, deopotria, prin propensiunea determinata de el catre integrare supra nationala.3ceasta din urma este motiata de liberalism prin necesitatea a"irmarii neingradite a drepturilorcetatenesti in plan international si , nu mai putin, prin coe/iune suprastatala in "ata amenintarilorla adresa alorilor liberale: liberate economica, organi/are politica democratica.

Socialismul, cel de al treilea curent ma?or al secolului al X*X-lea, este de"init dema?oritatea autorilor drept o antite/a a liberalismului clasic: daca liberalismul accentuea/a asupradrepturilor si libertatilor indiidului $Bn domeniul economic, social si politic', socialismul

proclama suprematia comunitatii si subordona-rea indiidului scopului bunastarii generale. Aupao pre/enta de natura teoretica Bndeobste, Bn prima ?umatate a secolului trecut, a socialismuluiutopic $Saint Simon, !)arles @ourier, obert ;Fen', curentul socialist produce aparitia

mar8ismului $cu cei trei ectori "undamentali: interpretarea materialist-dialectica a istoriei, luptade clasa ca motor al eolutiei societatii umane si conceptul plusalorii'. eolutia bolseica dinusia din 1915 Bnseamna si Bnceputul primei aplicari a mar8ismului la dimensiunile uriase aleunei tariHimperiu, practic un e8periment social "ara precedent Bn istorie, la care s-a renuntatrecent c)iar de catre elita secretata de acest proces. Dn a"ara de usia, cum se stie, e8perimentulcomunist a cunoscut o e8tensie remarcabila la scara planetei, bene"iciind de resursele aste aleusiei: Bn 3sia, Bn uropa de st, Bn 3"rica, Bn 3merica


6/79

' este Bntiia data cEnd la ba/a organi/arii sistemului international de state sunt implementateprincipii egal Bmpartasite de actori: principiul legitimitatiisi cel al 'alantei de putereI+' de acum se a"irma cu o "orta nestailita mari curente ideologice care or in"luenta nemi?locitcontururile sistemului international de state: nationalismul" li'eralismul si socialismulI&' este momentul cEnd se constata declansarea nestailita a e8pansiunii industriale, ceea ce a

duce la sc)imbari notabile Bn ierar)ia marilor puteri si la globali/area sistemului internationalde state.

P/%4%%/%A nr. 2

Ae ce am ales anul 2000 ca limita temporala superioara a demersului nostruC

Dntrucit, daca am "i ales o alta limita superioara, am "i priat demersul nostru deintegralitate. Ae pilda, daca ne-am "i oprit la 19+& am "i lasat deoparte perioada ra/boiului rece,interenita dupa cel de al doilea con"lict mondial, Bn care s-au mani"estat atit "enomene de?ae8perimentate istoric $aplicarea conceptului Bndiguirii Bn ordonarea sistemului, Bntre altele',

precum si altele noi cu re/onanta neaparata Bn iitor $tendinta integrationista a actorilor dindierse regiuni, de e8emplu'. Dn acelasi timp, ne-am "i aduit de cunoasterea unor conceptemeticulos elaborate Bn epoca nucleara Bn scopul de a asigura "unctionarea sistemului internationalde state si a eita )olocaustul atomic, cum ar "i de pilda cel al ec)ilibrului terorii. !oncomitent,ceea ce s-a numit lumea bipolara a eidentiat trasaturi noi Bn ceea ce prieste continutulaliantelor politico-militare a caror cunoastere pre/inta un interes notabil. *ar multiplicareae8ponentiala a numarului de actori, re/ultat al procesului accelerat al decoloni/arii din epoca


7/79

ulterioara celui de al doilea ra/boi mondial, a determinat caracteristici noi ale "unctionariisistemului international, ampli"icEnd di"icultatile gestionarii acestuia.

Aaca ne-am "i oprit, de e8emplu, la 191+ sau 191%, cunoasterea noastra ar "i "ost aduitade e8perienta notabila pe care a repre/entat-o "unctionarea primei organi/atii cu caracterinternational destinata asigurarii pacii si e8cluderii ra/boiului ca instrument de ordonare a

sistemului international de state. 3nume .

Aeci, o priire globala asupra eolutiei sistemului international de state, care sa spri?ineBntelegerea relatiilor dintre state Bn epoca actuala a impus imperati sa oprim demersul Bntr-un

punct Bn care acestea au dobEndit continut si trasaturi noi. *ar acesta nu putea "i decEt decadaanilor J90, cEnd se constata disparitia lumii bipolare iar sistemul international intra Bntr-o

perioada de re"ormulare, deopotria "luida, periculoasa si interesanta.e"ormularea sistemului international de state, interenita dupa 1990, este o alta

motiatie a alegerii noastre, BntrucEt asta/i suntem martorii unei eritabile aalanse de scenariire"eritoare la modul Bn care se a restructura sistemul international si institutiile necesare pentru

gestionarea acestuia. ulte dintre aceste scenarii Bsi gasesc sorgintea Bn capitali/area e8perienteiistorice, cu deosebire a celei Bnregistrate dupa 1%1&, iar masurarea realismului lor reclamacunoasterea acesteia. !ele care propun, de pilda, reigorarea concertului de putere "ac apel la"unctionarea acestuia Bn interalul 1%1&-1%&+ $sau 191+', decelEndu-i plusurile si minusurile siaansEnd bineBnteles solutii care sa e8cluda sau sa minimi/e/e in"luenta ultimelor Bn croireasistemului international de state pentru secolul $sau secolele' urmator $urmatoare'. Scenariilecare proiectea/a Bntarirea institutiilor internationale e8istente Bn scopul gestionarii optime asistemului "ac re"erinte istorice la cele care au e8istat, masurEndu-le acestora cau/ele eseculuisau "actorii de italitate.

;ricEt de multe sunt scenariile care i/uali/ea/a sistemul de state al iitorului, ele seplasea/a Bntr-una din urmatoarele categorii:1' reBntoarcerea la bipolaritatea epocii ra/boiului receI2' multipolaritatea ca ba/a a unui nou concert al puterilor, cum a "ost cel e8perimentat Bnsecolul trecutI' tripolaritatea eidentiata Bn constituirea a trei mari blocuri economice: asiatic, Bn ?urul Kenului,al emis"erei estice, centrat pe dolar, si o uniune europeana graitEnd pe >;I+' )egemonia unipolara, respecti continuitatea si consolidarea statutului de )egemon mondial alS.>.3.I&' interdependenta structurala care ia Bn considerare comple8itatea uriasa a lumii de a/i. >n autoramerican, Losep) S. NKe ?r., a"irma:


8/79

Dnceput Bn anii J&0 ai secolului nostru Bn #estul uropei, ca e e8presie a ointei de a eitadeclansarea unui ra/boi - !omunitatea carbunelui si a otelului - integrationismul a dus la aparitiaPietei !omune $19&5'. !ompusa initial din 5 state, pentru a a?unge asta/i la 1& membri plini si12 asociati $Bntre care si omEnia', Piata !omuna, trans"ormata Bn >niunea uropeana $in 199&',a a?uns principala putere europeana, dotata cu institutii supra-nationale: parlament, secretariat

general etc. Ae asemenea, >niunea uropeana s-a dotat cu o institutie de securitate si apararecomuna - >niunea uropei ;ccidentale -, precum si cu o moneda unica $>;', ceea ce con"eraintegrarii o coerenta crescuta. (ratatul de la aastric)t, intrat Bn igoare Bn noiembrie 199,asigura prin stipulatiile sale conditii su"iciente pentru a "ace Bntr-un timp scurt din >niuneauropeana un actor unical scenei mondiale Bn secolul urmator. *ar tratatul de la 3msterdam$1995' a ase/at cadrul legislati pentru reali/area largirii >niunii uropene catre estulcontinentului si catre sudul acestuia, stipuland re"orma institutiilor de gestionare a statelorintegrate, precum si masuri necesare pentru aansul accelerat al procesului de integrare insusi$Politica e8terna si de Securitate !omuna-PS! a dobandit, de pilda, o de"initie clara'.

Precedata de disolutia >..S.S. $august-decembrie 1991', integrarea Bn spatiul e8-soieticse des"asoara accelerat Bn pre/ent, sub "orma !omunitatii Statelor *ndependente, intemeiata Bn

decembrie 1991. !u rapiditate, "enomenul integrationist Bn spatiul e8-soietic, des"asurat subconducerea oscoei, a produs con"licte interetnice si contradictii inter-statale $usia si>craina, de pilda', ceea ce demonstrea/a di"icultatile pe care le presupune un ast"el de proces.Ae alt"el, in acest ca/ constatam o ciocnire - uneori iolenta, cum este in ca/ul !eceniei - intre

principii diametral opuse: pe de o parte, cel al autodeterminarii nationale, care determina natiunipana acum componente ale imperiului soietic decedat sa actione/e pentru ac)i/itiainstrumentelor statale de identi"icare $armata si moneda proprii, comportament internationalindiiduali/at, etc.', pe de alta parte principiul integrarii, care re"u/a ast"el de ac)i/itii. Seadauga, de asemenea, "aptul ca integrarea in spatiul e8-soietic este promoata de usia intr-omaniera care aminteste de re"acerea "ostului imperiu pentru a determina aparitia unei stari deinstabilitate si insecuritate cu ample repercusiuni in spatiile incon?uratoare.

; alta motiatie pentru punctul terminus al demersului nostru este "aptul ca am "ostmartorii oculari ai prabusirii modelului comunist soietic si, Bn consecinta, ai e8pansiuniie8ponentiale a democratiei parlamentare, economiei de piata, pe scurt a capitalismului de tipoccidental. @osta >niune Soietica si spatiul imperial al acesteia au deenit arena unui ast

proces trans"ormator "ara egal Bn acest secol, cunoscut sub numele de tran/itie. Prabusireacomunismului european - punctul culminant al acestui proces "iind destramarea >..S.S. - a auteidente urmari asupra sistemului international de state: disparitia lumii bipolare si Bnceputul

procesului de amena?are a unei noi ordini mondialeI multiplicarea numarului de actori ai sceneiinternationaleI disparitia con"runtarii st-#est ca principala contradictie a sistemului.!onsecintele prabusirii >SS si a ordinii bipolare asupra sistemului international de state nu s-

au epui/at inca.Aisparitia comunismului de tip soietic a indreptatit anali/e care sa proclame eu"orics"Ersitul istoriei, adica trium"ul urbi et orbi al liberalismului. @rancis @u7uKama, analistulamerican caruia Bi apartine acest punct de edere trium"alist, a"irma:

Aisparitia mar8ism-leninismului, mai Bntii din !)ina si apoi din >niunea Soietica, aBnsemna moartea lui ca ideologie ie, semni"icatia pentru istoria mondiala. !)iar daca Bn /oneca anagua, PKongKang sau !ambridge, assac)usetts or mai ramine citia adepti coninsi,"aptul ca nu mai e8ista nici un stat mare Bn care el sa "ie o preocupare actia subminea/a complet

pretentiile lui de a "i Bn aangarda istoriei omenirii. *ar moartea acestei ideologii Bnseamnacresterea procesului de !ommon ar7etisation Bn relatiile internationale si diminuarea

probabilitatii de mari con"licte Bntre state.

%


9/79

Aespre epoca pe care o Bntreede BncepEnd, @u7uKama simte o irepresibila sen/atie derespingere:

S"Ersitul istoriei a "i o epoca "oarte trista. ..S.S., precum si Bncercarea de re"ormare a ectorului sau

economic - Bncercata din !)ina pEna Bn #ietnam si !uba - consemnea/a nu doar prabusirea uneiideologii care a aut un impact substantial asupra sistemului international de state din 191%. Aar,deopotria, prin disparitia unei superputeri - >..S.S. - simboli/ea/a c)iar Bncetarea lumii

bipolare pe care o proiectase s"Ersitul celui de al doilea ra/boi mondial. *mplo/ia >..S.S. side/membrarea imperiului soietic Bn state independente simboli/ea/a "inalul unei epoci dedominatie a doua superputeri si intrarea Bntr-o noua ordine mondiala care are a se de"ini Bn

contururile sale Bn anii $sau deceniile' care urmea/a.Aar nu doar "aptul ca a disparut >..S.S. a consemnat prabusirea lumii bipolare si

declansarea procesului de reconstructie sistemica. !ealalta superputere a epocii postbelice,Statele >nite ale 3mericii, sunt intrate, con"orm unor opinii, Bntr-un accelerat declin care punesub semnul Bntrebarii capacitatea lor de a re/ista obligatiilor la niel planetar, obisnuite epocii

bipolare. Paul ennedK, care este unul dintre cei mai cunoscuti repre/entanti ai teoriei decliniste,a"irma ca : Statele >nite au de "acut acum "ata riscului, atEt de "amiliar istoricilor cresterii sidescresterii trecutelor mari puteri, a ceea ce Bn general poate "i numit suprae8tensia imperiala$imperial oerstretc)', adica "actorii de deci/ie din as)ington trebuie sa se con"runte cudurerosul si constantul "apt ca suma totala a intereselor si obligatiilor globale ale S.>.3. esteasta/i de departe mai mare decEt capacitatea tarii de a le apara simultan.

Pentru a-si demonstra te/a, ennedK eidentia/a "aptul ca "orta militara americana,necesara sustinerii intereselor militare globale, se a"la sub un impact diminuant determinat deconstrEngerile bugetare si de imperatiul de a "i capabila sa raspunda adecat proocarilor laniel global $atEt Bn domeniul nuclear, cEt si Bn cel conentional'. Aeclinul militar american sedesenea/a - continua ennedK - pe "undalul declinului economic $industrial si agricol'. aitrebuie subliniat ca punctul de edere al lui ennedK $Bmpartasit Bndeobste de stEnga liberalaamericana' este combatut cu argumente de o Bntreaga scoala anti-declinista. 3ceasta considera catestul crucial pentru o mare putere este capacitatea de a-si reBnnoi puterea proprie $ceea ceS.>.3. ar demonstra si Bn pre/ent' si ca pentru urmatorul secol nu se anunta o alternatia la)egemonia americana $cu o singura posibila e8ceptie: Laponia'.

3sadar, ne a"lam Bn momentul disparitiei unei superputeri $>..S.S.', al declinuluiceleilalte si al aparitiei unor noi centre de putere la esalon global. ..S.S. a scos din aanscena relatiilorinternationale con"runtarea st-#est, iar Bncercarile de reali/are a unui spatiu unic de securitateBn urasia, precum si actiitatea unor institutii ca 6rupul celor 5 state cele mai industriali/ate $lacare se asocia/a si usia' sunt graitoare pentru perspectia unui parteneriat al polilor ieri Bncompetitie. Dnlocuirea con"runtariiHcompetitiei st-#est, caracteristica lumii bipolare, cucon"runtareaHcompetitia Nord-Sud este o alta motiatie a alegerii punctului terminus aldemersului nostru.

7orduleste de"init ca un ansamblu de tari mai mult sau mai putin de/oltate, dar care au

un numar de trasaturi comune: acelasi pro"il demogra"ic, aceeasi ade/iune la idealul

9


10/79

productiitatii economiceI acelasi respect al drepturilor omuluiI o puternica integrare Bn comertulmondialI acces la puterea "inanciara si militara sau industriala. 3cest ansamblu reuneste 3mericade Nord, uropa, tarile slae ale "ostei >..S.S., Laponia, 3ustralia si Noua Meelanda.

Sudulnu este omogen $BntelegEnd prin Sud tot ceea ce este ramas Bn a"ara Nordului',cuprinde insule de prosperitate $(ailanda' Bnecinate cu spatii uriase de subde/oltare si mi/erie.

@rontiera dintre Nord si Sud a cunoscut, dupa prabusirea comunismului, o retrageredeterminata de sc)imburile geopolitice interenite. 3st"el, Nordul $"osta >..S.S.' s-a retras din3ngola, tiopia, 3"ganistan, o/ambic etc. Se mai mentine un anumit interes nordist pentruanumite insule sudiste, dar acest interes este selecti si nu urmareste o de/oltare Bn pro"un/ime,ci a unor ectori "olositori Nordului $sectoare utile pentru e8pansiunea comerciala'.

.3.urmea/a sa supraeg)e/e /ona !araibe si 3merica !entrala, uropa-ag)rebul, usia-3sia

!entrala'.Aar este, cu adearat, con"runtarea Nord-Sud Bn iitor ceea ce a "ost Bn lumea bipolara

con"lictul st-#est C ;ri interdependentele planetare or "ace posibila disparitia oricaror "eluride con"runtari "ie geopolitice, "ie geoeconomice, de ciili/atii, demogra"ice sau de alta natura.

aspunsuri pe care nu le stim Bnca.!are este releanta istoriei sistemului international de state pentru diplomatia

contemporana si a secolului urmator C inora, dupaaprecierea unor reputati specialisti ai relatiilor internationale, cum este de pilda britaniculic)ael GoFard. 3cesta , intr-o recen/ie "acuta unei lucrari a lui G. issinger $AiplomacK,199+O' arata ca, la cumpana secolelor X*X-XX, diplomatia $ si comportamentul international alstatelor' au inregistrat o sc)imbare decisia. Aaca intre 1&0 si 1%&0 uropa era "ormata dinstate per"ecte, ai caror conducatori aeau puteri absolute pentru des"asurarea polticii e8terne,ulterior acest lucru nu a mai "ost posibil. *n interalul amintit politica e8terna se a"la la discretiaunor elite restranse care, indi"erent de tara, impartaseau aceleasi alori si pentru care ?ocul de

putere era un ?oc al indeminarii si inteligentei. 3cest sistem a "ost /druncinat - nu distrus - dereolutia "rance/a si ra/boaiele napoleoniene, dar catre 1900 a incetat sa mai "unctione/e,intrucit eolutiile politice in statele principale ale sistemului l-au "acut imposibil. #ec)ile elitecare monopoli/asera e8ercitiul politicii e8terne au trebuit sa "aca "ata presiunilor crescinde alealtorcorpuri: parlamente, opinie publica, grupuri de presiune, etc.

3sadar, so"isticarea sistemului politic contemporan - comparati cu perioadele anterioare- precum si comple8itatea crescanda a luarii deci/iilor de politica e8terna $ datorita multiplicarii

actorilor scenei internationale, maririi numarului de mari puteri, etc. ' "ac tot mai putin releantapentru a/i si pentru maine e8perienta istorica. *n sensul "urni/arii unor solutii pree8istente.Pentru ca cine nu stie istorie risca s-o repete, mai ales in ce prieste aspectele ei negatie.

* Foreign Affairs, vol. 73, no. 3, May-June, 1994, pp. 138-140.

10


11/79

Prelegerea nr.Marile con!erinte internationale ale inter3alului )(iena 18159 Paris 119 #alta

e&eran Postdam 10105*

!um poate "i recunoscuta o noua ordine internationalaC Sau cu alte cuinte, care suntpunctele de cotitura $turning points' ale istorieiC

Problema a preocupat atat istoricii cat si politologii sau polemologii. *n "unctie dere/olarea ei ar "i deenit predictibila aparitia unei noi ordini internationale si s-ar "i putut

proceda, in consecinta, la ase/area ei "ara /guduirile si tensiunile care au insotit intotdeaunaast"el de inoatii in istorie. !um este lesne de banuit, re/olarile acestei probleme au "ostdierse, ceea ce si e8plica di"erentele e8istente intre oamenii de stiinta in priinta inceputului saus"arsitului unor perioade cu relie" pronuntat in ansamblul relatiilor internationale $este, de pilda,

perioada interbelica un armistitiu intr-un unic ra/boi )egemonic, cum sustin unii, ori eadesparte doua asemenea ra/boaie, cum argumentea/a altiiC'.

a?oritatea anali/elor sustin ca ra/boaiele ma?ore au "ost, in istorie, punctele decotitura, pietrele de )otar in eolutia sistemului internationale de state. !um am a/ut in

precedentele prelegeri, ra/boaiele au impus rease/ari "undamentale ale sistemului: pacea de laestp)alia, care a urmat ra/boiului de 0 de ani, a creat practic sistemul international de stateICongresul de la (ienadin 1815a institutionali/at concertul de putere care a de"ini acestsistem reme de circa 100 de aniI primul ra/boi mondial a determinat o modi"icare pro"unda in

peisa?ul international, total di"erit in 1920 de ceea ce "usese in 191+I secundul con"lict mondial aconsemnat trecerea la lumea bipolaraI iar ra/boiul rece, s"arsit practic in 1990, a insemnat, deasemenea, o modi"icare pro"unda a sistemului international.

3sadar, cum putem recunoaste un nou sistem internationalC !ontabili/and ra/boaiele)egemonice si releand modul in care )egemonia si-a organi/at si administrat domeniulCAesigur ast"el de tentatie e8ista si in"atisam aici una apartinand anali/ei lui *.allerstein:

/a-'oaie mondiale ;egemon Pretendent la

&egemonie

a/boiul de

0 de ani$11%-1+%'

Proinciile unite ale

(arilor de Los$120-152'

3nglia

@ranta

a/boaiele napoleoniene$1592-1%1&'

3nglia$1%1&-1%5'

6ermaniaS.>.3.

a/boaiele euroatlantice$191+-19+&'

S.>.3.$19+&-195'

uropa ;ccidentalaLaponia

!". illiam .()ompson, ;n 6lobal ar, !olumbia, Sout) !arolina, 19%%, p.&9

Politologul StanleK Go""man a eidentiat in 191 ca pentru a recunoaste un nou sisteminternational trebuie sa raspundem la trei intrebari ma?ore: care sunt unitatile de ba/a ale

11


12/79

sistemului $statele natiuni ori statul cetate'I care sunt obiectiele de politica e8terna urmaritede actori, unul "ata de ceilalti $cucerire, descura?are, etc.'I in s"arsit, ce pot "ace actorii, unulaltuia, cu propriile capabilitati economice si militareC

3sadar, este o alta modalitate de a masura noutatea sistemului international. 3plicand-o la realitatea post-ra/boi rece om putea constata ca, practic, ele corespund unei ordini

sistemice di"erite de precedenta $bipolara'. Aesigur, actorii de ba/a au ramas statele natiune dareste eidentiabila o ampla tendinta spre integrare a acestora in blocuri multistatale $uropa;ccidentala, !omunitatea Statelor *ndependente'. !autand raspunsul la cea de-a doua intrebarese a relea ca, post-1990, cucerirea teritoriala nu mai constituie obiectiul de politica urmarit deactori, constatandu-se o mutatie esentiala de la mi?loacele militare de in"luentare a actorilor insistem la cele economice. *n s"arsit, modi"icarile te)nologice de anergura au ma?oratconsiderabil capabilitatile militare si deci ceea ce actorii pot "ace unii altora. Se adauga acesteirealitati o alta constituita de proli"erarea masia a acestor capabilitati "iind o sc)imbare decisia"ata de epoca precedenta bipolara. 3sadar, raspunsul po/iti la cele trei intrebari amintite,eri"ica adearul ca asta/i ne a"lam indubitabil intr-o pro"unda trans"ormare a ec)iului sisteminternational, practic in epoca de gestatie a unuia nou.1

ste eident din prelegerile de pana acum ca practic marile ra/boaie ale interaluluistudiat au repre/entat punctele de cotitura in modi"icarea peisa?ului international. Auparaasirea napoleoniana a uropei, sistemul international a dobandit o noua "orma in 1%1&I dupa

prima con"lagratie uniersala $191+-191%' sistemul de state a cunoscut o ampla dilatare, iargestionarea lui s-a incercat a se "ace in alt c)ip decat in perioada precedentaI era de dupa cel de-al doilea ra/boi mondial a cunoscut o noua distributie a puterii in sistemul de state si, deopotria,noi instrumente de gestionare a lui.

!ele trei modi"icari pro"unde interenite in interalul 1%1&-1990 $pentru a nu maicontabili/a si pe cea produsa la s"arsitul ra/boiului rece' pot "i in "elul urmator in"atisatesc)ematic:

Nr.crt.

Perioada Modul de organi-are

a sistemului

Punctul de

cotitura

Pacea

1. 1%1&-1919 !oncertul de putere$balanta de putere

multipolara'

1592-1%1&$ra/boaiele

napoleoniene'

!ongresul de la#iena$1%1&'

2. 1919-199 Sistem multipolar$incercare de instituire

a securitatii colectie'

191+-191%$primul ra/boi

mondial'

!on"erinta depace de la Paris

$1919'. 19+&-1990 Sistem bipolar 199-19+&$al doilea ra/boi

mondial'

!on"erinteleinteraliate

(e)eran-*alta-Postdam

$19+-19+&'

!are au "ost trasaturile esentiale pe care alcatuirile sistemului, dupa "iecare din punctelede cotitura mai sus in"atisate, le-au urmaritC 3u "ost constante $de principiu sau de ca/' ce pot

1 !)arles . egleK L r ., ugene . it t7op" , orld Pol i tics , (rends and

(rans"ormation , N eF or 7, 199, p.&-

12


13/79

"i decelate in cele trei congrese de paceC !e asemanari si ce deosebiri au e8istat intre ele dinperspectia istoricaC Practic, trecerea in reista a principalelor asemanari si deosebiri intre celetrei "orumuri care au stabilit sistemele internationale postbelice corespun/atoare ne o"era oimagine de ansamblu a raspunsurilor asteptate la intrebarile de mai sus.

*n seria asemanarilor constatabile intre cele trei "orumuri de pace se pot eidentia:

aplicarea principiului ingradirii perturbatorului sistemului international de stateIinstitutionali/area unui "or de gestionare a sistemului care sa minimi/e/e anar)ia lui inerentaIe8istenta unor probleme c)eie ale sistemului, aceleasi in "iecare dintre "orumuriI rolul principal

?ucat in "ormularea sistemului de catre marile puteri.3plicarea principiului ingradirii a i/at perturbator sistemului, adica a marii puteri

$marilor puteri' care a proocat ra/boiul ma?oranterior si pentru in"rangerea carora a "ost neoiede coali/area celorlalti actori importanti. *n 1%1&, la !ongresul de la #iena, marea putereingradita a "ost @ranta, iar aceasta ingradire a luat "orma atat a reducerii teritoriale a acesteiacat si a constituirii unei aliante a marilor puteri europene indreptate impotria unui nou puseu)egemonic "rance/. *n ceea ce prieste reducerea teritoriala, @ranta a "ost deposedata de toatecuceririle napoleoniene, reenind la "rontierele din 1590, iar in unele puncte dincolo de acestea.

3st"el, @ranta a "ost neoita sa cede/e si P)ilippeille, arienbourg si lterior primului ra/boi mondial, la Con!erinta de Pace de la (ersailles )Paris* in1112, principiul ingradirii a "ost aplicat de iningatori 6ermaniei. *n acest scop,restrangerile teritoriale aplicate acesteia au "ost insotite de masuri militare, economice si"inanciare care sa-i reduca simtitor capacitatea de a prooca un nou ra/boi european si mondial.Principalul aliat al 6ermaniei in prima con"lagratie mondiala, *mperiul Gabsburgic, a disparut,

pe ruinele acestuia aparand noi state nationale, altele reintregindu-se, constituindu-se o adearatabariera spre est a 6ermaniei. 3lsacia si niunea Soietica. *n

perioada ra/boiului rece /ona soietica a deenit .A.6ermana $19+%-19+9' iar cele trei /one

1


14/79

occidentale au constituit epublica @ederala 6ermania, spatiului politic german "iindu-i, ast"el,rupta unitatea.

Laponia, obligata sa capitule/e dupa bombardamentele atomice de la Girosima siNagasa7i, a "ost ocupata si si-a incredintat apararea iningatorului. Printr-un tratat de securitateinc)eiat ulterior, S.>.3. au dreptul legal sa pastre/e ba/e militare in ar)ipelagul nipon. !e

indreptateste oare statul cu cea mai mare datorie publica din lume sa c)eltuiasca pentru aparareastatului cu cel mai mare credit de pe planetaC *nsulele urile au "ost ane8ate de >niuneaSoietica. (rupe ale iningatorilor se gasesc si asta/i in 6ermania $mai putin rusesti, retrase in199' si in Laponia.

!oncomitent, 6ermaniei si Laponiei le-a "ost re"u/at initial un loc de membru in;rgani/atia Natiunilor >nite si, in po"ida ponderii lon internationale, sunt in a"ara membrilor

permanenti ai !onsiliului de Securitate. Practic, in cadrul acestuia din urma gestionarea deansamblu a a"acerilor mondiale a reenit membrilor permanenti, recrutati e8clisi din randulmarilor puteri iningatoare.

*nstitutionali/area unui "or de gestionare a sistemului international de state a interenit incursul "iecareia dintre aceste con"erinte de pace. *n cursul !ongresului de la #iena, 4uadrupla

3lianta careia i s-a alaturat, catia ani mai tar/iu, si @ranta, a "ost o ast"el de institutie gestionara.!oncertul marilor puteri europene, intrunit initial anual, a luat in de/batere principalele a"acerieuropene si a decis modalitatile de re/olare a cri/elor interenite. Aesigur, in timp, mecanismulstabilit la 1%1& s-a erodat, intrunirile concertului de putere pier/andu-si regularitatea sauinregistrand c)iar dereglari ma?ore $ra/boiul !rimeii'. (otusi, ca modalitate de re/olare acri/elor ma?ore europene, ccare puteau degenera in con"lict generali/at, mecanismul a "unctionat$!ongresul de la =erlin 1%5% este un e8emplu'. *ar principala motiatie a acestei longeitatiremarcabile a "ost participarea in cadrul concertului de putere a marilor puteri $inclusi a6ermaniei dupa uni"icare'.

; alta institutie de gestionare a sistemului, dar cu tendinte apasat conseratoare, a "ostS"anta 3lianta $usia, Prusia si 3ustria'. a si-a propus apararea status-Quo-ului politic siteritorial postbelic pe ba/a principiului legitimismului monar)ic. Practic si aceasta institutie areusit sa preina modi"icarea sistemului pana in timpul ra/boiului !rimeii, in estul continentului.3titudinea 3ustriei "ata de usia in 1%&& - amenintarea cu intrarea in ra/boi impotria ei dacanu-si retrage "ortele militare din Principatele omane -, care a insemnat o rupere cu liniaetternic) a sanctionat "alimentul S"intei 3liante.

*n timpul !on"erintei de Pace de la Paris din 1919, con"orm ideii presedintelui american,dar deopotria e8perientei acumulate anterior in sistem, a "ost intemeiata Societatea $


15/79

!onsiliul recomanda sanctiuni militareI nu stie in ce interal a putea intereni acest a?utor. !eeace inseamna, in sistemul de organi/are a pacii, o lacuna "undamentala.2

Ain e8perienta -siene. steadearat ca cel mai important contingent de "orte a "ost "urni/at de S>3, dar alaturi de acesta au"ost si "ortele altor natiuni membre, "ara sa e8iste practic nici o opo/itie "atisa la eliminareaurmarilor agresiunii *ra7ului asupra uFeitului.

8istenta $sau persistenta' unor probleme-c)eie ale sistemului, aceleasi in cele treicon"erinte ale interalului studiat, certi"ica unele constante geopolitice in organi/area )artiicontinentale. Aoua sunt aceste probleme-c)eie de ordin geopolitic, constante reme de aproapedoua secole: germana si polone/a.

Problema germana repre/inta practic o c)estiune de stabilitate politica a centruluicontinentului si, in consecinta, a intregii urope. Aincolo de considerentele de?a mentionate -eitarea "ormarii unei mari mase geopolitice central-europene care sa inceapa sa psrese/e catremarginile continentului - la !ongresul de la #iena problema a "ost complicata de necesitateaingradirii @rantei. >n centru european slab - adica un spatiu germanic prea "aramitat politic -ar "i repre/entat o tentatie pentru @ranta. 3cets spatiu politic trebuia ast"el organi/at incat sainter/ica ast"el de tentatie. Solutia aleasa a "ost constituirea a 9 de state germane unite intr-ocon"ederatie, Prusia, puternica militar, deenind un "el de gardian al "rontierei inului $princompensatii teritoriale in regiunea "luiului'.


16/79

3 nu s-au mai retras in i/olationism incepand, din 19+&, era )egemoniei

americane in sistem.*n des"asurarea lucrarilor congreselor mentionate - si acest "apt repre/inta cea de-a douatrasatura mentionata - repre/entantii marilor puteri au ?ucat rolul coarsitor. (otul in ceea ce

prieste iitorul sistemului a "ost desic in conclaul repre/entantilor marilor puteri.


17/79

ele. 3st"el, este eident ca, in conditiile multiplicarii actorilor scenei internationale - inclusi alnumarului marilor puteri -, al globali/arii sistemului si reolutiei industriale trebuia sa "ie odi"erenta de esenta intre #ersailles si !ongresul de la #iena din 1%1&. *ar aceasta di"erenta deesenta trebuia sa re/ide tocmai in principiul ales pentru ordonarea sistemului. *n c)ip similar,ascensiunea in sistem a S>3 si >SS aea sa-si puna amprenta asupra ordonarii lumii post-

19+&, ceea ce o a deosebi de precedenta incercare din 191%-1920.; incercare de sistemati/are a di"erentelor principale inregistrate intre congreselementionate eidentia/a ca acestea s-au plasat in domeniile de organi/are a sistemuluiinternational de state si al institutiilor create pentru asigurarea "iabilitatii lui.

*n ceea ce prieste primul domeniu - al organi/arii sistemice - este stiut ca in 1%1& a "ostutili/ata constructia concertului de putere $marile puteri ca garanti ai stabilitatii internationale',in timp ce in 1919-1920 s-arecurs la edi"icarea securitatii colectie. Aeosebirea de organi/aresistemica a "ost determinata tocmai de principiul de ordonare asumat: balanta de putere in1%1& si autodeterminarea nationala in 1919-1920. *ar aceasta sc)imbare conceptuala eraimpusa de "aptul ca sistemul international construit in 1%1& intrase de la inceput sub loiturilee8trem de puternice ale curentului national.

Principiul autodeterminarii nationale legali/at in 1919-1920 a impus, in c)iarconcreti/area lui, aparitia sistemului bipolar. S-a produs dupa cel de-al doilea ra/boi "enomenuldecoloni/arii ceea ce a "acut ireleante in sistem marile puteri coloniale - 3nglia si @ranta - si a

propulsat altele in postura )egemonica: S>3 si >SS. Ae alt"el, aplicarea autodeterminariinationale a produs in 1990-1991 prabusirea >SS si a eidentiat imperatiul unei noire"ormulari sistemice. Practic, dupa cel de-al doilea ra/boi mondial sistemul international destate incetea/a sa mai "ie europocentric, mai mult, deci/ia sistemica se trans"era in a"ara

batranului continent. >niunea Soietica, dar mai ales S>3, au deenit principalii actori aisistemului numit bipolar.

3sadar, organi/area sistemica s-a e"ectuat prin prisma balantei de putere la 1%1&, aautodeterminarii nationale in 1919-1920 pentru a s"arsi in bipolarism dupa cel de-al doileara/boi mondial.

e"eritor la institutiile create pentru "iabili/area sistemului se constata deosebiri marcate.*n 1%1& a "ost edi"icat concertul de putere "acut sa "unctione/e prin intruniri periodice alecomponentilor $marile puteri'. !rearea .

Aoua obseratii esentiale pentru . Prima se re"era la "aptul ca, in

po"ida a"irmarii egalitatii de responsabilitate a tuturor statelor membre, marile puteri au aut siau rolul principal $e/i, in cadrul ;N>, calitatea de mambru permanent a celor cinci mari puteri,o oglinda a situatiei inregistrate in


18/79

ordonarea sistemica - este c)estionat asta/i in e"ortul de a consacra o noua ordine mondiala.Ae/baterea acestei probleme depaseste perimetrul cursului nostru dar nu trebuie omis a a"irma cama?oritatea coarsitoare a analistilor socot ca, in iitorul prei/ibil, statul-natiune a ramaneelementul central al relatiilor internationale.

P/%4%%/%A 05

$alanta de putere: elemente constituti3e si mecanisme de !unctionare

3m mentionat ca 1%1& inseamna institutionali/area in sistemul international de state aunui principiu ordonator, anume al


19/79

Ain punct de edere conceptual balanta de putere ori ec)ilibrul sunt aplicabile in multestiinte: "i/ica, biologie, economie, sociologie, stiinte politice. Prin ec)ilibru sau balanta sedesemnea/a stabilitatea in interiorul unui sistem compus din mai multe "orte autonome. ;ri decite ori ec)ilibrul in cadrul sistemului este destramat de o "orta e8terioara ori de sc)imbarea unuielement component, in interiorul sistemului se mani"esta tendinta de a restabili ec)iul sau de a

constitui altul nou. (eoreticianul clasic al balantei de putere in sistemul relatiilor internationale, G3NS;6N(G3> 1relea "aptul ca acelasi concept al ec)ilibrului se aplica in economie - intredi"erite elemente de sistem: intre acumulare si inestitie, e8port si import, o"erta si cerere, costurisi preturi, intre industrie si agricultura, intre industriile grea si usoara, producatori-consumatori,etc. - ori c)iar la societate ca intreg: intre sat si oras intre diersele grupuri de irsta, intre s"ereleeconomica si politica, intre diesle clase sociale. !ontinuindu-si demonstratia, ;6N(G3>arata ca sint necesare doua premise pentru asemena ec)ilibre: prima ca elementele in cau/a suntindreptatite sa e8iste, iar secunda ca ascendenta oricaruia dintre ele asupra celorlalte poate ducein ultima instanta la distrugerea acestora. 3sadar, Reste scopul oricarui asemenea ec)ilibru de amentine stabilitatea sistemului "ara a distruge multitudinea elementelor care il compunR. *ar

stabilitatea si conserarea tuturor elementelor din sistem inseamna a preeni ascendenta unuiadintre acestea asupra celorlalte si de a permite "iecarui element de a-si urmari propria tendinta

pina la punctul in care ea deine atit de puternica incit tinde sa coirseasca pe celelaltemani"estate in sistem.

*n cimpul relatiilor internationale $ne permitem sa utili/am meta"ora balantei propriu-/ise' sistemul poate "i inc)ipuit ca "ormat din cele doua talgere si ec&ili'ratorul $compensorul'.c)ilibratorul are ca obiecti, in interiorul sistemului, mentinerea ec)ilibrului "ara ca el sa seidenti"ice cu politica unei natiuni sau grup de natiuni $cu reunul din talgere'. *n consecinta,ec)ilibratorul isi a utili/a greutatea "ie pe unul din talgere, "ie pe celalalt, adica a spri?ini "ie ungrup de natiuni, "ie pe celalalt. *ntr-un interal istoric scurt, ec)ilibratorul poate deeni inconsecinta prieten si dusman al aceleiasi mari puteri sau grup de mari puteri. 3sa cum releadiplomatul engle/ Palmerstone re"erindu-se la tara sa: ec)ilibratorul nu are prieteni permanentisau dusmani permanenti ci doar interesul constant de a mentine insasi balanta puterii indi"erentde cine este amenintata. ;ri in cuintele lui !)urc)ill, cind a au/it de de atacul german asupra>..S.S. in 19+1, si cind a pronuntat in Parlament cuinte blinde "ata de sistemul soieticcomunist caruia i-a "ost permanent adersar: Rsi daca ar "i "ost orba despre diaol as "i gasitcuinte bune sa le spun despre el pentru ca s-a incaierat cu Gitler. c)ilibratorul este intr-o po-itie de


20/79

3sadar, in s"era relatiilor internationale, Rbalanta de putereR este utili/ata pentru adesemna mai multe categorii de relatii internationale. !onceptul in"atisat de ;6N(G3> serelea a "i edi"icator pentru totalitatea sistemului international de state. Aar "ormula balantei de

putere se poate aplica si pentru alte ca/uri:a' in Rlumea bipolaraR pentru a de"ini capacitatile apro8imati egale ale celor doi poli:

S.>.3 si >..S.S. Ib' atunci cind e8ista un de/ec)ilibru: Rbalanta puterii este in "aoarea >..S.S. in raportcu !)inaR I

c' cind e8ista o tendinta spre ec)ilibrare: Rbalanta de putere soieto-americana tinde spreec)ilibruR I

d' cind e8ista tendinta catre de/ec)ilibrare Rbalanta puterii in ;rientul i?lociu se miscain "aoarea *sraeluluiR I

(eoreticienii $istorici, politologi' concorda in a relea ca balanta de putere s-a impus caun mi?loc de ordonare a relatiilor internationale in secololul al X#**-lea, practic odata cu paceade la estp)alia $1+%'. !onceptul balantei de putere s-a impus ca urmare a disparitiei aspiratiei speci"ice lumii

medieale catre uniersalitate, intrupata in ocatia bisericii catolice $la rindul ei mostenitoare auniersalismului imperiului roman'. 3spiratia catre uniersalitate a lumii medieale era inconcordanta cu spiritul religios al remurilor medieale care edeau ase/amintul pe pamint care"lectind pe cel din ceruri. 3sa cum in cer era un singur un singur Aumne/eu, tot ast"el pe

pamint trebuia sa "ie un singur stapinitor secular si un singur cap religios $papa'. *nainte dera/boiul de 0 de ani, S"intul *mperiu oman de Natiune 6ermana repre/enta aceasta intrupare aprincipiului uni3ersalitatii sistemului international de state. !eea ce nu insemna insa, desi deimparatul acestuia ascultau numerosi principi electori ale caror teritorii acopereau o mare parte#estului si !entrului uropei, ca principiul uniersalitatii isi aea o aplicabilitate integrala lascara continentului $partea lui crestina catolica'. 8istenta @rantei, 3ngliei - pentru a numi douaentitati politice importante - repre/enta o e8ceptie importanta.

Aisolutia principiului uniersalitatii si a concretetei lui - asa cum era ea restrinsa - a autloc in strinsa legatura cu actiunea enasterii si mai ales a e"ormei. Pe un "ond "ertil al renasteriitraditiilor antice in toate domeniile ietii spirituale $"ilo/o"ia "iind la loc de "runte', incepe sa "iedin ce in ce mai contestat primatul absolut al bisericii catolice. 3re loc o prima mare sc)ismareligioasa $anglicanismul' cu e"ect imediat in plan secular si religios: regele 3ngliei, Genric al#***-lea deine si cap al bisericii.

Pe acest "undal intelectual dar si politic, conceptul de unitate a sistemului internationalde state - RascultatorR, in linii mari, de imparatul S"intului *mperiu - se di/ola. *mparatul nu maieste a/ut ca un loctiitor, si singurul, al lui Aummne/eu pe Pamint, ci mai degraba ca unstapinitor lumesc legat de papa, a carui autoritate este tot mai contestata. Progresiunea e"ormei

religioase trebuia cu necesitate sa "ie urmata de scaderea autoritatii imparatului si de contestareaei.*n conte8tul acestor pre"aceri de substanta in iata intelectuala, religioasa si politica si-a

"acut aparitia unui nou concept. 3ceasta dadea practic o loitura decisia principiuluiuniersalitatii e8istentei si "unctionarii sistemului international de state si propune coe8istentaunor actori independenti ai relatiilor internationale. 3cest nou concept este cel al ratiunii destat )raison d=etat*, pe care l-a propulsat in constiinta intelectuala a uropei moderneumanistul italian Niccolo ac)iaelli in clasica lucrare RPrincipeleR. 3cesta a aratat ca intrucitRnu e8ista nici un tribunal caruia sa ne adresam, trebuie sa luam in cosiderare re/ultatele $actiunii

principilor n.n.'. ;ricind deci un principe reuseste sa-si stabileasca si mentina autoritatea lui,mi?loacele sale or "i totdeauna ?udecate "aorabil si or "i abrobate de oricine R. *ar aceasta

?udecata - adauga ac)iaelli - trebuie "acuta c)iar daca, Rin scopul de a pastra principatul sau

20


21/79

$principele - n.n.' este "ortat sa actione/e contrar bunei credinte, milei, omeniei si religieiR.3sadar, telul salarii statului implica utili/area oricaror mi?loace, "ie ele contrare inclusireligiei. (radusa in termeni actuali, aceasta conceptie $la GN* *SS*N6 - n.n.' suna in"elul urmator: Rbine"acerea statului ?usti"ica implicarea oricaror mi?loace pentru a o atingeIinteresul national inlocuieste notiunea medieala a moralitatii uniersale. =alanta puterii

inlocuieste nostalgia pentru o monar)ie uniersala cu consolarea ca "iecare stat, in urmarireapropriilor sale interese egoiste, a contribui intr-un "el la siguranta si progresul tuturorcelorlalteR $AiplomacK, 199+, p.&%'.

,ar ce inseamna interesul national >!onceptul de interes national este e8trem de largsi, deopotria, "oarte limitat. !u alte cuinte, "oarte ambiguu. *n intreg cursul istoriei,conducatorii sau grupurile conducatoare au inocat interesul national pentru ?usti"icarea

propriilor actiuni si politici. Ae la Ganibal, care a inocat interesul !artaginei de a eliminaoma din a"acerile mediteraneene pentru a purta ra/boi impotria acesteia in peninsula, pina la

Napoleon, care a apreciat ca interesul @rantei inseamna eliminarea usiei din uropa, istoriaeste plina de ast"el de e8emple in care interesul national este inocat pentru a "undamenta si

?usti"ica dierse actiuni politice. onald eagan, mai recent a inocat interesul national pentru

a ?usti"ica intarirea remarcabila a "ortei militare americane, iar 6orbacio a "acut acelasi lucruatunci cind a declansat perestroi7a.

@ara a incerca o delimitare precisa a limitelor conceptului de interes national trebuietotusi sa mentionam ca in de"inirea acestuia sunt implicate dierse criterii, intre care cele careurmea/a sint cele mai releante: economic, ideologic, sporirea puterii statului, aanta?ulsecuritatii militare, moralitatea si legalitatea. Aesigur, pot "i aansate si alte criterii, precuma"initatea culturala sau c)estiuni etnice sau de rasa.

*n ceea ce prieste criteriul economic in de"inirea interesului national: orice politicadestinata sa sporeasca potentialul economic al statului sau natiunii este intrea/utacorespun/atoare interesului national $intarirea ba/ei economice, o balanta de plati ec)ilibrata, o

balanta comeciala po/itia, garantarea accesului statului la sursele de petrol sau la alte materiiprime strategice, etc.'. Aar urmarirea unei ast"el de politici aduce statele in con"lict $>SS cuLaponia in priinta accesului la petrol inainte de declansarea atacului nipon de la Pearl Garbourin decembrie 19+1, de e8emplu'. Criteriul ideologic este utili/at deseori de catre state pentru a ?usti"ica politicile lor.>n asemenea ca/ a "ost pina de curind ideologia mar8ist - leninista ca R"ondR al de"iniriiinterselor nationale in statele unde asemenea regimuri se gaseau la putere. Prabusireacomunismului a "acut sa scada in importanta acest criteriu si, deopotria, a pus in "ata elitelor

politice din aceste state misiunea de a de"ini cit mai precis interesele nationale in noile conditii.*n priinta sporirii puterii statului $un criteriu imbratisat de scoala realista in relatiileinternationale' se aprecia/a ca este in interesul national orice politica care determina

ampli"icarea ectorilor de putere: economic, ideologic, militar, cultural, institutional, etc.Securitatea militara corespunde unei realitati a lumii actuale, iar sustinatorii acestui criteriu dede"inire a intereselor nationale aprecia/a ca dobindirea de aanta? militar comparati cu altiactori este cel mai bun mi?loc de a le apara. Moralitatea silegalitatea?oaca, la rindul lor, un rolin e"ortul de de"inire a interesului national. *na/ia americana recenta din Gaiti $octombrie199+' repre/inta un ca/ de studiu pentru intelegerea problematicii: pre/enta la putere la Port auPrince a unei ?unte militare care a inlaturat presedintele democratic ales a "ost a/uta in S>3 caun atac la alorile democratice intr-o /ona de interes national. Aar era ?usti"icata legal ina/iamilitaraC 3ceasta intrebare a determinat o ampla de/batere in opinia publica americana. 3reiesit ca, din punct de edere moral, ina/ia era ?usti"icata intrucit punea capat su"erintelor

poporului )aitian a"lat sub opresiunea ?untei militare dar ca aceasta ?usti"icare nu este

su"icienta ptr interesul ital american de mentinere a stabilitatii in !araibe. A!initatea culturala

21


22/79

o regasim in ceea ce se proiectea/a asta/i pe "undalul con"lictului din =osnia $solidaritateaislamica sau cea pan-slaa', iar cea etnica in relatiile dintre omania si epublica oldoa. *ndi"erent de criteriile utili/ate pentru de"inirea interesului national, acest concept este uninstrument "olositor ptr intelegerea comportamentului actorilor in plan international, inclusi

pentru predictibilitatea eolutiei sistemului international de state.

R3gentiiR acestei trans"ormari "undamentale in sistemul international de state - de launiersalismul religios ras"rint in cel secular la Rratiunea de statR - au "ost @ranta si cardinalul deic)elieu, prim ministru "rance/ intre 12+ si 1+2. omentul de actiune al acestor RagentiR deconcreti/are a trans"ormarii amintite a "ost desenat de incercarea de recuperare auniersalismului monar)ic intruc)ipata in e"ortul imparatului )absburg al S"intului *mperiu,@erdinand, de a restabili controlul asupra principilor protestanti. 8presie seculara a!ontrare"ormei religioase, incercarea restauratoare a lui @erdinand a dus la ra/boiul de trei/ecide ani care a raasit uropa intre 11% si 1+%. Print al bisericii catolice, ic)elieu ar "i trebuit sa spri?ine R!ontrare"ormaR in domeniulsecular intreprinsa de imparatul S"intului *mperiu. *n loc de a proceda in acest c)ip, cardinalulic)elieu a pus mai presus de solidaritatea religioasa Rratiunea de statR, interesele nationale

"rance/e. l a inteles "oarte bine, prin prisma acestora, ca o ictorie a !ontrare"ormei ar aea care/ultat proiectarea unei grae prime?dii geopolitice pentru @ranta si a actionat in consecinta. *n ce se materiali/a ceea ce am numit graa amenintare geopolitica pentru @ranta in ca/ulictoriei e"ortului restaurator al imparatului @erdinand C Garta politica ne lamureste.


23/79

Aaca alianta re/ultata este indea?uns de puternica pentru a ec)ilibra puterea care tinde la)egemonie in sistem, atunci aem de?a de a "ace cu 'alanta de putere.

P/%4%%/%A 5

Sub aspect conceptual, balanta de putere s-a cladit pe principiul aplicat magistral deic)elieu, al ratiunii de stat, si s-a ra"inat in laboratoarele intelectualilor iluministi pe ba/ae8perientei pe care o dobindea tendinta @rantei de a-si institui )egemonia pe continent. !iteae8emple re"eritoare la emergenta acestui concept:

In 1751, Voltaire a descris o "Europa crestina" ca o "mare republicacompusa din mai multe state, unele monarhice, altele mixte...dar toate in

armonie...toate avind aceleasi principii ale legii publice si politice." Aceste state

erau "mai presus de toate...identice in inteleapta politica de a mentine intre ele

cit mai mult posibil o balanta de putere egala."ontes!uieu "#tarea de lucruri in Europa se caracteri$ea$a prin faptul

ca toate statele depind unul de altul...Europa este un singur stat compus din mai

multe provincii."

Emmerich de Vattel in 175% "&eincetatele negocieri care au loc in

Europa moderna au facut din ea un fel de republica ai carei membri'fiecare

independent, dar toti legati impreuna printr'un interes comun, sint uniti pentru

mentinerea ordinei si libertatii. Acest lucru a dat nastere bine cunoscutului

principiu al balantei de putere, care inseamna o gestionare a afacerilor astfel

incit nici un stat sa nu fie in pozitia de a avea stapinirea absoluta si a domina

asupra altora".

*mpunerea principiului balantei de putere in sistemul international de state in secolul alX#***-lea a "ost re/ultatul esential al "aptului ca a e8istat o putere care a rut si a aut

posibilitatea sa-si asume rolul de ec&ili'rator in cadrul balantei de putere pe continent. 3ceastaputere a "ost 3nglia, care pre/enta o locatie potriita pentru acest rol $po/itia insulara' si careaea si resursele pentru a-l indeplini, deoarece anga?ase inaintea altora reolutia industriala careo a duce in curind in Rsecolul britanicR $al X*X-lea', adica al )egemoniei asupra sistemuluiinternational de state. @ondatorul acestei politici britanice in sistemul international a "ost regele il)elm al ***-lea, un olande/ prin nastere. l a spri?init orice coalitie "ormata pe continent indreptata impotria

regelui "rance/


24/79

>n teoretician al suprematiei puterilor maritime asupra celor terestre - 3


25/79

iar statele ast"el re"omate trebuiau sa se anga?e/e ca or respinge utili/area "ortei pentrure/olarea di"erendelor. !eea ce este remarcabil este "aptul ca tarul - sub in"luenta luminilor -reali/ase ca institutii similare $liberale' or permite sa recurga la negocieri pentru re/olareadi"erendelor. Pitt i-a raspuns ca pentru asigurarea pacii este neoie de ec)ilibru, ca trebuiereali/at un centru al uropei puternic, care sa nu tente/e @ranta $dar si usia' la cuceriri, iar la

neoie sa poata re/ista acestora. 3sadar, un centru european atit de puternic incit sa descura?e/e@ranta in politica )egemonica. *n acelasi scop @ranta trebuia lipsita de cuceririle epociireolutionare si napoleoniene si urma sa "ie consacrata independenta (arilor de Los. *n acelasitimp, 3nglia, usia, Prusia si 3ustria urmau sa garante/e noul anga?ament teritorial al uropei. =alanta de putere trecea din laboratoarele teoretice pe )arta politica a continentului.

P/%4%%/%A 111

/a-'oiul /ece: etapi-are si elemente

Sistemul instituit dupa cel de-al doilea ra/boi mondial este caracteri/at prin preeminentaa doua mari puteri, care si-l subordonea/a: S>3 si >SS. (rasaturile pe care le-a dat acestei

perioade intrarea in epoca atomica $odata cu e8plo/ia bombei nucleare de la Girosima la august 19+&' - cu urmarile imediate in planul dotarii militare a acestor mari puteri - a motiattrans"ormarea sistemului intr-unul bipolar. S>3 si >SS dein superputeri, celelalte mari

puteri sunt subordonate competitiei dintre acestea, deenindu-le aliati minori. !ompetitiadintre cei doi poli ai sistemului este cunoscuta sub numele de ra/boi rece si a consemnat ceamai indelungata perioada de pace $de"inita ca absenta a con"runtarii intre marile puteri' din

ultimile doua sute de ani.

2&


26/79

nite, opusa 6ermaniei si Laponiei. S>3 si >niunea Soietica - mariputeri ale taberei iningatoare - au etalat posibilitatea de a domina sistemul international prinamplasarea arsenalelor militare detinute. *n cadrul acestora din urma, o insemnatate cu totulremarcabila o are potentialul de a produce blindate si aioane de lupta, principalii ectori ai

potentialului militar neconentional in era industriala. (abelele urmatoare eidentia/a ierar)iaputerilor in aceste domenii itale pentru de"inirea rangului in sistemul international de state :

Productia de tancuri in 100

6ermania 15 %00>SS 29 0003nglia & 000S>3 15 &00 $in 19+: 29&00'

Productia de a3ioane 1105

A/A 1 10 101 102 10 100

S>3 &.%& 12.%0+ 2.255 +5.% %&.%9% 9.1%>SS 10.%2 10.&& 1&.5& 2&.+ +.900 +0.003nglia 5.9+0 1&.0+9 20.09+ 2.52 2.2 2.+1

Aominioanelebritan.

2&0 1.100 2.00 +.&5& +.500 +.&5&

(otal 33 si >SS puteau sa conte/e ca

puteri militare de anergura in epoca postbelica. ai ales ca puterile ininse, in speta 6ermania,aeau sa "ie supuse unor reglementari drastice in ceea ce prieste producerea si detinereaarmamentelor.

8plo/ia atomica de la Girosima, care a proiectat omenirea in era nucleara si areolutionat eolutia sistemului international de state, a "acut si mai perceptibila realitatea cadoar doua mari puteri sunt capabile sa mentina o cursa a inarmarilor $>SS a detona prima

bomba nucleara in 19+9'.


27/79

S>3 intr-o eentuala con"runtare calda cu competitorul soietic la )egemonia in sistem. ;asemenea con"runtare calda a "ost eitata, predominant "iind un ra/boi rece des"asurat la scara

planetara si multidimensional $la palierile economic, politic, ideologic, stiinti"ic, etc.'.na dintre aceste trasaturi este aceea ca doar cele doua superputeri sunt capabile sa

se concure/e in domeniul armamentelor nucleare, marile puteri traditionale $din ratiuni depotential industrial si stiinti"ico-te)nologic' "iind incapabile sa ameninte dominatia celor doipoli. *n consecinta, are loc o rigidi/are a relatiilor internationale in ?urul acestora din urma,care procedea/a la sateliti/area aliatilor, coagulati in blocuri politico-militare opuse $N3(; siPactul de la #arsoia'. Sateliti/area aliatilor dobindeste si o teoreti/are in ambele tabere,cons"intind s"ere de in"luenta proprii si practic condominiumul )egemonic americano-soieticasupra relatiilor internationale $doctrina =re?ne si doctrina Sonnen"eldt'.

*ntre alte trasaturi distinctie ale lumii bipolare se mai cuine mentionata aparitia celei dea treia "orte, dornice nu atit sa ec)ilibre/e sistemul - datorita discrepantelor multiple in

potential "ata de cei doi poli - cit sa eite atragerea in competitia dintre superputeri. 3ceastaatreia !orta a luat !orma miscarii nealiniatilor, cu o oce politica tot mai ridicata in

organi/atiile internationale pe masura scurgerii ra/boiului rece. *n s"irsit, dar nu in cele din urma,con"lictul dintre cele doua ideologii caracteristice superputerilor aea sa dea o nota apartesistemului international in perioada SS', cri/a care a dus ladisparitia acesteia.


28/79

urma sa "ie o spartura intr-o dogma ideologica, impusa inca de ncle Loe este unpartener de a"aceri de incredere. 3st"el de suspiciuni reciproce au alimentat contradictii de?ae8istente si au "undamentat deci/ii ma?ore.

Perceptia di!erita a realitatilor internationale repre/inta un alt set e8plicati aldeclansarii ra/boiului rece. Ae alt"el, o asemenea perceptie contrara in capitalele celor douasuperputeri "ata de eenimente si eolutii ale situatiei pe arena internationala este o consecinta acumularii e"ectelor seturilor anterior in"atisate de e8plicare a aparitiei ra/boiului rece. steeident de pilda, ca spri?inirea de catre oscoa a partidelor comuniste din ;ccidentul uropei a"ost a/uta de as)ington ca o etapa premergatoare a loiturii e8pansioniste soieticeI sau ca

promoarea de catre S>3 a politicii de respectare a drepturilor omului ca o incercare a

;ccidentului de a submina sistemul comunist. 8emplele se pot cu usurinta inmulti.

2%


29/79

Aesigur ca anterioarele seturi de e8plicatii ale aparitiei "enomenului ra/boi rece nutrebuie priite separat, ci compulsate pentru a obtine o imagine motiationala cit mai completa.*ndiscutabil ca e"ectele "iecaruia dintre seturile eidentiate s-au cumulat si au impuscomportamentul "iecareia dintre cele doua superputeri.

Ae ce >SS a recurs la instituirea regimurilor comuniste in statele din stul uropeiC

aspunsul la aceasta intrebare este deosebit de important intrucit aceasta miscare a oscoei a"ost a/uta in ;ccident ca o adearata strapungere e8pansionista soietica in centrul uropei,i/ind in etapa urmatoare ;ccidentul.

SS si repre/entindamenintari potentiale pentru securitatea acesteiaI2' siguranta ca sistemele politice din aceasta regiune or ramine sub controlul unor elemente"idele oscoei si intereselor acesteiaI' utili/area resurselor regiunii est-europene in scopul de a spri?ini re"acerea si de/oltarea

postbelica a >SS, lucru posibil prin comuni/area statelor de aici si controlul lor absolutI

+' "olosirea uropei !entrale si de st ca o trambulina potentiala pentru o eentuala o"ensiamilitara impotria ;ccidentului.

*ndi"erent de e8plicatii, este un "apt stabilit istoriceste ca ;ccidentul a reactionat palid laaceasta miscare a oscoei. !arenta de reactie a ;ccidentului poate "i e8plicata prin "aptul caanterior inc)eierii celui de-al doilea ra/boi mondial, au "ost inc)eiate unele intelegeri intre ceitrei mari ai coalitiei anti-Gitler, prin care >SS-ului ii era recunoscuta o oce predominantain uropa de st. Ain acest punct de edere trebuie reamintit "aimosul acord de procenta?Stalin - !)urc)ill din octombrie 19++, prin care >SS dobindea ca s"era de in"luenta omania,=ulgaria, >ngaria, *ugoslaia $acest acord a obtinut si incuiintarea presedintelui american'. Aeasemenea, trebuie mentionate re/ultatele intilnirii !)urc)ill-Stalin-ooseelt de la *alta$"ebruarie 19+&', unde s-a decis soarta Poloniei, precum si intilnirea de la Potsdam $iulie 19+&'Stalin-(ruman-3ttlee, cind s-au luat )otaririle in priinta soartei postbelice a 6ermaniei$ase/indu-se conditiile "ondarii ulterioare a A6'. (oate aceste intelegeri $ale caror amanuntenici asta/i nu sunt cunoscute pe de-a-ntregul' au con"igurat o 3erita'ila s!era de in!luenta a>niunii Soietice in uropa !entrala si de st, s"era recunoscuta ca atare de catre ;ccident$S>3 si 3nglia'.

Pe linga aceasta interpretare, care e8plica deci instituirea regimurilor comuniste in stuluropei prin dreptul puterii )egemonice de a proceda cum crede de cuiinta in propria s"era dein"luenta recunoscuta, e8ista si o alta opinie, opinie impartasita mai ales istoricii si analistiiamericani. 3ceasta scoala de interpretare re"u/a sa recunoasca cedarea unei s"ere de in"luentacatre >SS in stul uropei $cel putin in ceea ce prieste S>3' si e8plica instituirea

regimurilor comuniste in aceasta regiune printr-un comportament e8pansionist al eliteiconducatoare soietice. Se eidentia/a de catre acest curent de gindire ca un ast"el decomportament a deenit eident pentru as)ington inca din 19+&, cind (ruman a a"irmat:trebuie sa "im aspri cu rusii. i nu stiu cum sa se comporte. Sunt ca niste tauri intr-un maga/inde portelanuri c)ine/esti. 3u doar 2& de ani. Noi aem peste 100 de ani, iar britanicii sunt cusecole mai batrini. (rebuie sa-i inatam cum sa se poarte $aprilie 19+&'. issinger e8plica"aptul ca aceasta declaratie a lui (ruman, care motia de/acordurile geopolitice cu soieticii

printr-un comportament imatur politic este tipic americana. eputatul analist relea:Neconcordanta cu realitatea, anume aceea ca tensiunile dintre S>3 si >SS nu sunt cau/ate deunele neintelegeri, ci ca ele erau in "apt genetice, a "ost poestea inceputului ra/boiului rece.

Potriit acestei linii de interpretare, S>3 au deenit treptat tot mai constiente de acest

comportament imatur al >SS si au luat masuri in consecinta. Aoar ca declansarea unor

29


30/79

asemenea masuri a aut loc dupa ce >SS isi "i8ase propria s"era de in"luenta, ast"el ca ele nu au"acut decit sa ing)ete situatia pre/enta. ai precis, catre s"irsitul anului 19+ la as)ington s-a reali/at ca trebuie adoptata o politica care sa impiedice e8pansionismul soietic si, deopotria,sa-i sc)imbe comportamentul in arena internationala. 3ceasta politica a "ost motiata si in"atisataintr-un celebru articol, publicat in reista @oreign 3""airs in iulie 19+5 sub semnatura anonima,

identi"icata ulterior cu 6eorge @.ennan, "ost ambasador al S>3 la oscoa, si intitulatSursele comportamentului soietic$()e sources o" Soiet !onduct'. *n "apt, acest articol era"orma publica a unei con"erinte sustinute de ennan la !onsiliul de elatii *nternationale din

NeF or7 in ianuarie 19+5. 3"irmind si demonstrind :- ca elita conducatoare soietica este pri/oniera dogmei ca dusmanul de moarte al socialismuluieste lumea capitalista si acest lucru ii comanda comportamentul in plan internationalI- ca ea se pregateste pentru a lira acestei lumi dusmane loitura de gratie intrucit, "iindcondamnata de istorie, ea se de/agrega continuI- ca partidul comunist $si remlinul' este depo/itarul ultim al tuturor adearurilor si ca, deci,comportamentul lui este ?usti"icat istoricI- ca pentru o lunga perioada de timp $pina se or "i operat sc)imbari in elita conducatoare si in

comportamentul ei' ;ccidentul are a se masura cu e8pansionismul soieticI6eorge @.ennan a considerat ca:

( ... principalul element al oricarei politici a #)A fata de )niunea #ovietica

trebuie sa fie o indiguire *containement+ pe termen lung , rabdatoare , dar

ferma si vigilenta, a tendinselor expansioniste ... ( , ( ... ca presiunea sovietica

asupra institutiilor libere ale ccidentului poate sa fie indiguita *contained+

printr'o corecta si vigilenta aplicare a contrafortei intr'o serie de puncte

variabile geografic si politic, corespun$ator manevrelor si schimbarilor politicii

sovietice... -usii se asteapta la un duel de durata unfinita si vad ca dea au

obtinut mari succese... (.

Aemonstratia "acuta de ennan este considerata ca "iind "undamentala pentru declansareara/boiului rece, al carui continut in consecinta este dat de e"ortul ;ccidentului, in speta al S>3,de a indigui $ingradi' e8pansiunea soietica.

@aptul ca doctrina ?ennan )a ingradirii U/SS* a "ost concomitenta cu )otaririle lui(ruman de a o"eri spri?inul multilateral (urciei si 6reciei $12 martie 19+5', amenintate desubersiunea soietica, precum si cu propunerea lui 6eorge ars)all de a a?uta economicuropa ;ccidentala $bine cunoscutul plan ars)all' indrituieste amintita scoala de interpretaresa aprecie/e, ca prin aceasta are loc o ing)etare a s"erei de in"luenta soietice in uropa de st.3plicarea de catre S>3 in anii urmatori a ingradirii >SS prin constituirea lantului de aliante

politico-militare in ?urul acesteia - de la N3(; la !N(; - este un alt argument pentru a

respinge te/a cedarii la *alta a unei s"ere de in"luenta in uropa de st catre >niunea Soietica.3sadar, ra/boiul rece a inceput prin deci/ia as)ingtonului, interenita la citia ani de las"irsitul celui de-al doilea ra/boi mondial, de a staili e8pansiunea soietica de?a concreti/ata inrasaritul batrinului continent. S"era de in"luenta a >SS in aceasta regiune nu a "ost nicidecumrecunoscuta prin intelegeri cu ;ccidentul, ci a "ost re/ultatul unui !ait accompli, "acilitat de oreactie intir/iata a ;ccidentului la e8pansiunea comunismului.

;ricum, pina la desc)iderea ar)ielor soietice in mod complet, pentru a aea o imaginede ansamblu asupra intentiilor soietice, nu se poate emite o ?udecata neiciata asupraoportunitatii RraspunsuluiR occidental concreti/at in doctrina RindiguiriiR. *n aprilie 19+5 Stalin ainitat pe secretarul de stat 6eorge ars)all la o lunga conorbire, in cursul careia ocupantulremlinului a acordat o importanta cu totul deosebita inc)eierii unui acord cuprin/ator intre

S>3 si >SS. !on"runtarile diplomatice care au aut loc - a spus Stalin - Rsunt doar primele

0


31/79

ciocniri si )artuieli ale "ortelor de recunoastereR si a adaugat ca este posibil atingerea unuicompromis Rasupra tuturor c)estiunilor principaleR. 3 insistat, de aemenea, ca Reste necesar saaem rabdare si sa nu deenim pesimistiR. Nu stim nici a/i, daca Stalin era cu adearat sincer siserios.

;ccidentul )otarise insa sa nu mai acorde nici o sansa lui Stalin. 3sa cum arata

issinger: R3merica a optat pentru unitatea ;ccidentului in loc de negocieri st - #est. Aealt"el, nu a aut de ales pentru ca nu a indra/nit sa-si asume riscul de a urma alu/iile lui Stalinde teama ca acesta sa nu utili/e/e negocierile pentru a submina noua ordine internationala, pecare 3merica se straduia s-o construiasca. *ngradirea a deenit principiul coordonator al politiciioccidentale si a ramas ast"el pentru urmatorii patru/eci de aniR.

P/%4%%/%A 11

Sistemul international al erei postbelice, de"init asadar de Rlumea bipolaraR si deRra/boiul receR - amena?at in con"erinte internationale la *alta si Potsdam si cons"intit printratatul de pace de la Paris din 19+5 - a oscilat permanent intre tensiune si raspundere. 3cest

binom Rtensiune-destindereR corespunde, respecti, con"runtarii sau negocierii intre st si #est,intre statele socialiste si cele occidentale, practic intre >SS si >S3.

3lternanta tensiune - destindere permite a se distinge patru mari etape ale ra/boiuluirece in interalul 19+& $19+5' - 1990. le corespund eolutiilor sistemului international,de"inindu-i acestuia coordonata esentiala, intrucit eolutia lui era strans legata de natura relatiilordintre st si #est.

P/#MA %APAacopera interalul cuprins intre #alta$sau adoptarea de catre ;ccidenta doctrinei RindiguiriiR' si cri-a rac&etelor din Cu'adin noiembrie 192. >nii istorici si

politologi considera acest interal drept Rra/boiul receR propriu-/is, intrucit sunt ani, caracteri/atide o con"runtare permanenta, pe marginea abisului nuclear. 3bsenta con"runtarii nucleare, ara/boiului cald intre cele doua superputeri, s-a impus datorita Rec)ilibrului teroriiR, a capacitatiide distrugere reciproca, dobindita de protagonisti $din 19+9 >SS poseda arma atomica,

punindu-se capat monopolului atomic american'. ngaria-19&I cri/a Sue/ului-19&I cri/ele colonialeI etc. ai ales ca ambele superputeri s-auimbarcat intr-o ampla si istoitoare cursa a inarmarilor conentionale si nucleare completata de odoctrina militara in care ani)ilarea adersarului era scopul des"asurarii ra/boiului $RrepresaliilemasieR'. 3ceasta orientare reciproca a determinat esecul unor incercari de amorsare adestinderii, mai ales in perioada preeminentei lui Gruscio la remlin si a e"orturilor sale de

inlaturare a pretendentilor.

1


32/79

%APA A ,UA a demarat dupa cri/a rac)etelor din !uba si s-a intins pina indecem'rie 1+ )in3a-ia so3ietica in A!ganistan*.ste o etapa a RdestinderiiR interenite incon"runtarea dintre superputeri determinata de asumarea responsabilitatii lor pentru "unctionarea"luenta a sistemului international de state in era nucleara. Polari/area rigida, care dominase etapaanterioara, se adise contraproductia si cri/a rac)etelor din !uba eidentiasa necesitatea unei

anumite codi"icari a con"runtarii. Ae aici pana la multiplicarea relatiilor si instituirea unui spirital suportabilitatii reciproce la un niel minim de amenintare n-a mai "ost decit un pas.3sadar, superputerile iau act de responsabilitatile lor planetare, negocia/a tratate

bilaterale, destinate sa reduca tensiunile in ansamblul sistemului: tratatele din 19 si 19%asupra neproli"erarii armelor nucleareI acordurile S3


33/79

Sc)imbarea in des"asurarea ra/boiului rece nu poate aea loc in a"ara unor intalniri intreliderii celor doua superputeri. *ntre 19%& si 19%9 cei doi lideri s-au intalnit de patru ori. *nnoiembrie 19%& 6orbacio si eagan declara ca cele doua superputeri sunt constiente deRresponsabilitatile lor speciale in mentinerea pacii si declara ca un ra/boi nuclear nu poate "icistigat si deci nu trebuie niciodata purtatR. *n octombrie 19% are loc o noua intilnire intre

6orbacio si eagan $eK7?ai7', in care protagonistii au esuat sa se inteleaga in ceea ceprieste denucleari/area uropei in sc)imbul renuntarii S>3 la programul SA*. elatiile intrecei Rdoi mariR sunt intr-o accentuata incal/ira, ceea ce "ace presa internationala sa orbeascadespre ei ca despre Radersari-parteneriR sau Rasociati-rialiR. Pro"ilarea unui condominiumamericano-soietic asupra relatiilor internationale tre/este temeri aliatilor superputerilor. ; nouaintalnire $as)ington 19%5, decembrie' intre cei doi lideri aduce o surpri/a: se inc)eie tratatul*N@ $suprimarea unei categorii de arme nucleare: rac)ete terestre cu ra/a de actiune cuprinsaintre &00 si &&00 7m', iar >SS accepta inspectii pe propriul teritoriu cu reciprocitate. !ea de a

patra intalnire eagan - 6orbacio $oscoa, mai 19%%' demarea/a negocierile pentru oreducere a arsenalelor nucleare $S(3(-1' concomitent cu ridicarea de catre S>3 aembargoului instituit dupa 3"ganistan si cri/a Solidaritatii din Polonia.

Aestinderea interenita cu rapiditate a permis reluarea negocierilor !@ la #iena,deblocarea con"lictelor regionale $incetarea ra/boiului *ra7-*ran in 20 iulie 19%5I retragereacontingentelor militare soietice din 3"ganistan - 1& "ebruarie 19%9I retragerea trupelor cubane/edin 3"rica australa - decembrie 19%%'. Sistemul international de state, sub impactul incal/iriirelatiilor soieto-americane tinde sa dobindeasca alta in"atisare. Noua administratie americana6eorge =us) demarea/a de la instalarea ei $ianuarie 19%9' e"ortul de re/olare a problemeigermane, care in tot cursul ra/boiului rece a constituit o eritabila c)eie a relatiilorinternationale. *n noiembrie 19%9 cade R/idul =erlinuluiR si reuni"icarea celor doua stategermane deine o problema urgenta. *n asemenea conditii "aorabile se declansea/a procesuldecomuni/arii uropei de st $noiembri0decembrie 19%9', urmat cu rapiditate de retrageareatrupelor soietice din aceasta regiune.


34/79

- e8istenta regatelor independente: Aanemarca, Suedia, Noregia, (arile de Los, egatulcelor doua Sicilii, egatul Sardiniei, egatul Spaniei, Portugaliei, @rantei $care in 1%1% se alaturaconcertului de putere'.

- !on"ederatia germana, alcatuita din 9 de state legate printr-o dieta $Parlament'germanica $=underersammlung' alcatuita din plenipotentiarii partilor. Prusia si 3ustria intrau in

competitie pentru a cistiga rolul preponderent in !on"ederatie, care nu aea calitatea de actordistinct al scenei internationale.- *talia, notiune geogra"ica $etternic)' compusa din 5 state $regate si ducate' a"late

sub stapiniri sau in"luente dierse $


35/79

3paritia recieica actor independent in relatiile internationale este re/ultatul luptei deeliberare nationala a poporului grec si a diasporei $e/i usia si Principatele omane' precum sia interentiei in "orta a concertului de putere european.

Aeclansarea rascoalei grecesti in 1%21 eidentia/a in ansamblu citea caracteristici ale"unctionarii concertului de putere. 3st"el, concomitent cu i/bucnirea reoltei in peninsula

oreea $sudul 6reciei', "orte militare grecesti sub conducerea lui 3le8andru *psilanti $generalrus' au intrat in oldoa si (ara omaneasca cu eidentul spri?in al usiei. !oncomitent, in;ltenia si untenia s-a declansat rascoala $reolutia' lui (udor #ladimirescu.

*n "ata protestelor celorlalte mari puteri europene, usia si-a retras spri?inul dat lui 3l.*psilanti, ceea ce a atras in"ringerea acestuia $inclusi a lui (. #ladimirescu'.

*n oreea insa, rascoala greaca nu au putut "i in"rinta. Pentru a o lic)ida, sultanul a "acutapel la pasa giptului, e)emet 3li. *n po"ida re/istentei eroice a grecilor, punctele lor dere/istenta au ca/ut unul dupa altul $1%2+-1%25'.

Sensibili/ata de puternica re/istenta greaca dar si de solidaritatea crestina si de ciili/atie,uropa interine. 3nglia, usia si @ranta trimit escadre naale la Naarin, ba/a "lotei egiptene,iar trupele rusesti inadea/a Principatele omane. >n contingent de "orte militare "rance/e a "ost

debarcat in oreea.Aatorita temerii ca usia sa nu se instapineasca la !onstantinopol, area =ritanie

grabeste pacea $de la 3drianopole, de mare importanta si pentru Principatele omane'.e/ultatul ei: o 6recie initial autonoma, apoi in 1%0 complet independenta. %ste primul trium!al miscarii de eli'erare nationala.

3sadar, in priinta "unctionarii concertului de putere constatam:1. a blocat initial o miscare de eliberare nationala pornita si sub impulsul unei singure

mari puteri, usia, care ast"el ameninta sa deteriore/e ec)ilibrul de putere pe continent.2. in"luenta e8ercitata de opinia publica asupra deci/iilor guernamentale. 3st"el s-a

reusit sa se impuna deci/ia unei interentii militare impotria (urciei, care actiona singerosimpotria rasculatilor greci.

. interentia impotria (urciei a "ost posibila datorita atitudinii "aorabile a concertuluide putere. 3ceasta interentie nu a "ost singulara, ci con?ugata $anglo-"ranco-rusa'.

$elgiaa aparut ca urmare a unei reolte interne $a alonilor si "laman/ilor impotriaegatului (arilor de Los' si deopotria a armoni/arii intereselor marilor puteri.


36/79

6ermania a parcurs un drum sinuos al uni"icarii, re/ultat din insasi comple8itatea acesteiprobleme. !um am aratat, la #iena in 1%1& din cele &0 de state germane, croite la estp)alia in1+%, s-a constituit o con"ederatie cuprin/ind 9 de state, in care Prusia si 3ustria isi disputauintiietatea. lita politica germana a aut in edere trei solutii ale uni"icarii. le s-au decantat incadrul proceselor politice din uropa si, deopotria, con"orm dierselor orientari de opinie

publica din spatiul german sau eolutiei competitiei austro-prusace. Prima dintre aceste solutii aaut in edere reali/area unirii prin mani"estarea unei ointe populare $nationale'. !on"ederatiastabilita in 1%1& dispunea de un parlament in cadrul caruia "iecare stat isi aea repre/entantii

proprii. *n 1%+%, Parlamentul intrunit la @ran7"urt a incercat sa aplice aceasta solutie - care erapeste capul sueranilor statelor componente - o"erind coroana imperiala a 6ermaniei regeluiPrusiei. Ain considerente de politica europeana, acesta a re"u/at, consemnindu-se practic eseculacestei solutii.

!ea de a doua solutie a imaginat uni"icarea in ?urul 3ustriei. 3plicarea ei presupunea insaincorporarea in 6ermania reunita a intregului *mperiu Gabsburgic, cu diersitatea lui etnic-nationala. 3derarea doar a 3ustriei presupunea, in acelasi timp, disparitia acestui imperiumultinational.

Solutia se adea neiabila, cu deosebire datorita "aptului ca ec)ilibrul de putere statuat pecontinent la 1%1& ar "i "ost gra de/ec)ilibrat printr-o uni"icare germana care ar "i ing)itit*mperiul austriac. Pe de alta parte, c)iar aderarea singulara a 3ustriei la noua 6ermanie, pe linga"aptul ca ar "i creat un )ibrid germanic, intimpina opo/itia elitei politice iene/e, nepregatita saaccepte sacri"iciul pierderii unui imperiu multisecular.

3 treia solutie luata in considerare a "ost reali/area 6ermaniei unite "ara 3ustria $si*mperiul Gabsburgic' si in ?urul Prusiei. 3cestei solutii si concreti/arii ei i s-a dedicat =ismarc7,cancelarul Prusiei, care a elaborat un plan in trei etape. *ntr-o prima etapa el a urmaritrecuperarea teritoriilor germane a"late in componenta Aanerarcei $Sc)lesFig si Golstein' printr-un ra/boi impotria acesteia, purtat in alianta cu 3ustria. *n cea de a doua etapa, pe "undaluldiergentelor austro-prusace re"eritoare la teritoriile recuperate, Prusia declara ra/boi 3ustriei,in"ringind-o la Sadoa $1%'. Arept re/ultat, 3ustria este e8clusa din !on"ederatia 6ermana.ai mult, Prusia "ormea/a in ?urul sau !on"ederatia 6ermaniei de Nord $regele Prusiei "iind

presedintele ei', care consemnea/a si disparitia conglomeratului german creat la #iena in 1%1&.!ea de a treia etapa a cuprins un ra/boi impotria @rantei, cuprinsa de o teama e8plicabila in "ataaparitiei unui colos german la "rontierele ei si prabusirea liniei ic)elieu, care ii permisese sa

?oace rolul ma?or in uropa. @ranta este in"rinta si *mperiul german este proclamat la Paris inianuarie 1%51. ; noua si "ormidabila putere lua nastere in centrul uropei.

*n interalul post 1%51 se disting pina la s"irsitul primului ra/boi mondial $191%', deasemenea doua etape:

- prima etapa, intre 1%51-191+, care relea aparitia unor noi actori pe "undalul cri/ei

orientaleI- a doua etapa, intre 191+-1919, in care partial principiul nationalitatilor trium"a si instul uropei.

Prima etapa este coirsitor acoperita de "a/ele succesie ale cri/ei orientale al caruicontinut este de"init de decaderea $disolutia' accentuata a *mperiului otoman. *ntr-o noua "a/a aacesteia, declansata in 1%5& prin rascoalele din =ulgaria si =osnia-Gertegoina si s"irsita prin!ongresul de la =erlin din 1%5%, au aparut trei noi actori independenti pe )arta politica auropei: /omania, Serbia si untenegru.

(rebuie mentionat ca, in 1%5%, !ongresul de la =erlin a "ost ultima mani"estare aconcertului de putere european, care a pus capat unei cri/e care ameninta sa se trans"orme intr-un ra/boi generali/at.


37/79

*ntr-o noua "a/a a cri/ei orientale, legata de tentatia (urciei de moderni/are $reolutia?unilor turci', a aparut un nou actor independent: =ulgaria $190%'.

*n s"irsit, o noua "a/a a cri/ei orientale, care coincide cu ra/boaiele balcanice $1912-191', a determinat aparitia unui nou actor: 3lbania.

!eea ce este caracteristic acestei prime etape este "aptul ca succesiele "a/e ale cri/ei

orientale au determinat o instabilitate marcata in S uropei, cu implicatii e8trem de graeasupra ec)ilibrului european $asigurat de e8istenta celor doua blocuri antagoniste'. Aeenitibutoiul cu pulbere al uropei, =alcanii or determina intr-o noua cri/a $iulie 191+' declansarea

primului ra/boi mondial.

3 doua etapa $191+-1919' corespunde marii inclestari a primului ra/boi mondial siase/amintului de pace interenit la inc)eierea lui. 3plicarea conceptului de ingradire$indiguire' a perturbatorului $6ermania' a dus la de/membrarea *mperiului Gabsburgic$principalul ei aliat' si aparitia unor noi state independente.

Aeopotria, reolutia bolseica in usia a /guduit pro"und imperiul tarist si i-a semnatde/membrarea. *n consecinta, se constata aparitia de noi actori in arena internationala: @inlanda,

SS$prin aplicarea sui-generis a principiului autodeterminarii popoarelor' in 1922, a militat pentrure"ormularea sistemului de state ersaille/ si, in 19+0, in urma pactului ibbentrop-oloto, aocupat statele baltice, precum si partile estice ale Poloniei si omaniei, inclusi "isia sudica a@inlandei. Pe de alta parte, >SS, deenita subiect al lumii bipolaredupa 19+&, a inregistrat in1990-1991 o implo/ie. 3cest "apt a dus la aparitia unor noi state independente in stul uropei$intre granita de #est a e8->SS si >rali': au reaparut cele trei state baltice, =elarus, >craina,oldoa, usia, 6ru/ia, 3/erbaid?an, 3rmenia $in ce prieste ultimele trei republicitranscauca/iene este de discutat gradul de apartenenta al acestora la batrinul continent'.

6lobali/area sistemului european de state este un "enomen ale carui inceputuri le gasiminca inainte de pacea de la estp)alia $1+%'. arile descoperiri geogra"ice $incepute in secolulal X#-lea' au dus treptat la constituirea unor mari imperii coloniale: olande/, engle/, spaniol,"rance/, portug)e/.

ste obserabil ca intemeietorii acestor imperii coloniale sunt tarile de pe bordura estica a;ceanului 3tlantic, ceea ce duce treptat la mutarea centrului de greutate mondial din ba/inulediteranei in 3tlantic $@. =raudel'.

*n con?unctie cu e8pansiunea reolutiei industriale, cu aparitia de mari puteri in arenaeuropeana, in utlimele trei decenii ale sec. al X*X-lea are loc un nou al al cuceririlor coloniale.3cest nou al a aut loc ulterior unui prim recul al colonialismului, care s-a tradus in:

- independenta S>3 $sec. X#***' "ata de coroana britanicaI- independenta a numeroase state latino-americane de coroana spaniola $inceputul sec.

X*X'.3cest prim recul al colonialismului a aut ca e"ecte:- e8tensia sistemului international de state care absoarbe noi actoriI acestia nu intra insa

in sistemul de state european alcatuit la 1%1&.- adaugarea unor noi competitori la placinta coloniala: S>3.

5


38/79

eenind la problematica noului al de coloni/are incep

Sistemul Politic Mondial

Documents

Transcript of Sistemul Politic Mondial