Sistemul Politic Romanesc

78
Alexandru Radu – Sistemul politic românesc 1 ALEXANDRU RADU SISTEMUL POLITIC ROMÂNESC Curs pentru studenĠii de la forma de învăĠământ FrecvenĠă Redusă -anul II/ semestrul I- Universitatea Creútină „Dimitrie Cantemir“ FACULTATEA DE bTIINԐE POLITICE

description

Sistemul Politic Romanesc

Transcript of Sistemul Politic Romanesc

Page 1: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

1

ALEXANDRU RADU SISTEMUL POLITIC ROMÂNESC

Curs pentru studen ii de la forma de înv mânt Frecven Redus

-anul II/ semestrul I-

Universitatea Cre tin „Dimitrie Cantemir“ FACULTATEA DE TIIN E

POLITICE

Page 2: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

2

Cuprins Modulul I. România – evolu ie i revolu ie....................3 Tema I.1. Caracteristicile istoriei politice

a României......................................................................3

Modulul II. Regimul constitu ional..............................9 Tema II.1. De la constitu ia din 1866 la cea din 1965...9 Tema II.2. Regimul constitu ional postcomunist.........13

Modulul III. Institu iile politice..................................17 Tema III.1. Institu ia parlamentar .............................17 Tema III.2. Institu iile puterii executive.....................24 Tema III.3. Institu iile administra iei publice locale...32

Modulul IV. Partidele politice.....................................39 Tema IV.1. Femomenul partidist românesc...............39 Tema IV.2. Specificul partidismului postcomunist....46

Modulul V. Sistemul electoral.....................................52 Tema V.1. Alegeri na ionale.......................................52 Tema V.2. Alegeri locale............................................64

Modulul VI. Tipul sistemului politic românesc..........70 Tema VI.1. România: un sistem parlamentar preziden ializat i partitocratic .....................................70

Bibliografie…………………………………...............75

Page 3: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

3

Modulul I. România-evolu ie i revolu ie

Obiective: Dup parcurgerea modulului studen ii trebuie:

s cunoasc principalele etape ale istoriei politice moderne a României; s identifice caracteristici ale diferitelor tipuri de regim politic din istoria modern a României; s compare regimurile constitu ionale antecomuniste cu cel comunist;

TEMA I.1. Caracteristici ale istoriei politice a României

Obiective:

Dup parcurgerea temei studen ii trebuie: s poate schi a evolu ia politic a României moderne; s puncteze principalele momente ale reformei politice; s identifice momentele schimb rii de regim politic; s defineasc regimurile politice.

I.1.1. Formarea i evolu ia statului român modern

Începuturile statului modern românesc se reg sesc în actul politic din 1859 reprezentat de dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Moldova i ara Româneasc , la 5 i 24 ianuarie. În anul 1877, România î i cucere te independen a de stat. Din 1881 devine regat,

Page 4: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

4

condus de Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, care îi succedase lui Cuza în 18661.

În baza legii fundamentale elaborate în 1866, prima constitu ie veritabil a noului stat2, de inspira ie franco-belgian , s-a edificat regimul politic modern, pe principiul suveranit ii na ionale, sub forma monarhiei constitu ionale. Primul partid politic românesc – Partidul Na ional Liberal – a luat fiin în 1875, urmat la cinci ani de Partidul Conservator, confruntarea dintre liberali i conservatori reprezentând con inutul vie ii politice pân în 1918.

Participant la primul r zboi mondial, dup doi ani de neutralitate, de partea puterilor Antantei, România î i întrege te teritoriul na ional în urma Marii Uniri din 1918, ca urmare a exprim rii voin ei populare a locuitorilor din Basarabia (apr. 1918), Bucovina (nov. 1918) i Transilvania (1 dec. 1918). Noua realitate social este reglementat prin Constitu ia din 1923. Din perspectiva drepturilor cet ene ti, cea mai impoartant schimbare a reprezentat-o introducerea votului universal.

Sub aspect politic, România traverseaz perioada dintre cele dou r zboaie mondiale cu sui uri i coborâ uri în func ionarea regimului democratic. Num rul partidelor a crescut considerabil iar paleta op iunilor partizane s-a diversificat rapid, putându-se vorbi de un adev rat „boom” partidist. PNL a r mas 1 Pentru detalii vezi, spre exemplu, Florin Constantiniu, O istorie sincer a poporului român, ed. a III-a, Bucure ti, Ed. Univers enciclopedic, 2002. 2 Totu i, anterior au fost adoptate o serie de acte cu caracter constitu ional, precum „Statutul dezvolt tor al Conven iei de la Paris” (1859), care pot fi considerate preg titoare ale Consitu iei din 1866.

Page 5: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

5

principalul partid al scenei politice pe fondul unei competi ii ai c rei actori – precum Partidul Na ional

r nesc, constituit în 1926 prin fuziunea dintre Partidul Na ional Român (Maniu) i Partidul r nesc (Mihalache), Partidul Na ional (Iorga), Partidul Agrar (Argetoianu), Partidul Social Democrat, Partidul Comunist din România (1921) sau Legiunea Arhanghelului Mihai (1927) – acopereau tot spectrul politic. Multipartidismul epocii s-a împletit cu interven ia tot mai puternic a regelui în via a politic , fapt care a afectat stabilitatea guvern rii – între 1918 i 1938 au func ionat 25 de cabinete – i, în general, a impus o formul r sturnat a raporturilor dintre legislativ i executiv.

Spre sfâr itul perioadei interbelice democra ia româneasc intr în declin. Ultimele alegeri libere pluripartidiste au avut loc în 1937. Un an mai târziu, odat cu impunerea regimului de autoritarism regal, partidele politice sunt practic interzise.

Primii ani ai celui de al doilea r zboi mondial aduc pentru România importante pierderi teritoriale: Basarabia i Bucovina de Nord intr în componen a URSS (urmare a pactului Ribbentrop-Molotov dintre Germania i URSS – iunie 1940), nord-vestul Transilvaniei este cedat Ungarei (prin Dictatul de la Viena – aug. 1940), iar sudul Dobrogei, Bulgariei (sept. 1940).

În 1940, regele Carol al II-lea abdic în favoarea fiului s u Mihai, puterea efectiv fiind preluat de generalul Ion Antonescu. Se instituie un regim dictatorial, cu componente na ionalist-legionare i antisemite, pro-german.

Page 6: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

6

Pentru recuperarea teritoriilor pierdute, România intr în r zboi de partea Germaniei, dar în urma actului de la 23 august 1944, când generalul Antonescu este arestat, trece de partea Alia ilor.

În plan politic, consecin a principal a reprezentat-o intrarea României în epoca comunismului, asemenena celorlalte ri est-europene aflate sub controlul URSS.

I.1.2. Perioada „democra iei populare”

Pe 30 decembrie 1947 fiind proclamat „republic popular ”. Conform ideologiei oficiale, România era o democra ie popular , îns regimul politic instituit dup r zboi avea toate caracteristicile unuia nedemocratic, elementul principal fiind cel al partidului unic (înlocuirea pluripartidismul cu monopolul partidului comunist).

În prima sa etap , în condi iile ocupa iei sovietice, regimul politic de tip stalinist a însemnat ruperea leg turilor României cu trecutul ei european. O anume deschidere a societ ii s-a resim it dup ce Nicolae Ceau escu i-a succedat lui Gheorghe Gheorghiu-Dej la efia partidului comunist (în 1965, an în care a fost

adoptat Constitu ia Republicii Socialiste România). Momentul culmiant l-a reprezentat anul 1968, când Ceau escu s-a opus Moscovei i nu a trimis trupe pentru în bu irea „prim verii de la Praga”. Sus inerea de care s-a bucurat în Occident ca urmare a atitudinii sale antisovietice, na ionaliste a fost folosit de Ceau escu în direc ia sporirii propriei puterii i în spririi regimului dictatorial. Pre edinte al republicii din 1974, Ceau escu î i preg tea realegerea în fruntea statului la congresul PCR din noiembrie 1989, în condi iile în care alte state

Page 7: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

7

est-europene, inclusiv URSS, f cuser deja pa i importan i pe calea democratiz rii.

În aceast conjunctur , înl turarea lui Nicolae Ceau escu s-a produs sub forma unei lovituri de stat sus inut de revolta popular .

I.1.3. Tranzi ia politic

La câteva minute dup ora 12 a zilei de 22 decembrie 1989, Ceau ecu era obligat, de mul imea adunat în actuala pia a Revolu iei pentru un miting de condamnarea a evenimentelor de la Timi oara, s p r seasc sediul central al partidului comunist cu elicopterul. Ulterior avea s fie capturat i, pe 25 decembrie, executat. Puterea a fost preluat de Frontul Salv rii Na ionale, o structur ad-hoc constituit i eterogen , amintind de formula Comitetului Slav rii Publice din timpul revolu iei franceze din 1889, care a utilizat o metod sui-generis de guvernare – prin intermediul televiunii (de aici i formula „telerevolu iei” sau a „revolu iei în direct”). În scurt vreme, organisem locale ale FSN, constituite dup acela i tipic, au luat locul, în unele cazuri cu for a, în altele f r violen e, reprezentan ilor puterii comuniste din principalele localit i ale rii.

Perioada imediat urm toare c derii lui Ceau ecu a fost confuz , marcat de ac iunile „teroristilor” r ma i neidentifica i, de numeroase ac iuni de strad , dar i de o anume solidaritate a românilor care a f cut posibil func ionarea mecanismului social. În frunte cu Ion Iliescu, fost demnitar comunist înl turat de Ceau escu – în decembrie 1989 Iliescu era director la Editura Tehnic –, Consiliul FSN a condus ara pân la 1 februarie, dat la

Page 8: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

8

care s-a transformat în Consiliul Provizoriu al Unit ii Na ionale, compus, în p r i egale, din reprezentan i ai FSN i ai celorlalte partide politice. Guvernul provizoriu condus de Petre Roman – profesor la Politehnica bucure tean – a func ionat pân dup alegerile pluripartidiste din 20 mai 1990. Cuvinte cheie: formarea statului, evolu ie politic , revolu ie. Întreb ri de autocontrol:

1. Când s-a constituit statul român modern? 2. Care au fost principalele etape ale evolu iei

regimului politic în România? 3. Cum s-a realizat tranzi ia politic ?

Tem de reflec ie: Identifica i cauzele c derii violente a regimului comunist din România. Recomand ri bibliografice: 1. Gheorghe T t rescu, Regimul electoral i parlamentar în România, Bucure ti, Ed. Funda iei PRO, 2004. 2. Adrian Pop, Tenta ia tranzi iei, Bucure ti, Ed. Corint, 2003. 3. Alina Mungiu-Pipidi, Politica dup comunism: structur , cultur i psihologie social , Bucure ti, Ed. Humintas, 2002.

Page 9: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

9

Modulul II. Regimul constitu ional Obiective: Dup parcurgerea modulului studen ii trebuie:

s - i cunoasc principalele prevederi ale legilor fundamentale din România; s analizeze comparativ diferitele regimuri constitu ionale; s identifice principiile regimului constitu ional postcomunist; s evalueze schimbarile produse în urma revizuirii constitu ionale din 2003.

TEMA II.1. De la constitu ia din 1866 la cea din 1965 Obiective: Dup parcurgerea temei studen ii trebuie :

S cunoasc contextul istoric al instituirii regimului constitu ional în România; S poat aprecia comparativ Constitu iile din 1866 i 1923; S identifice caracteristicile regimului constitu ional comunist.

II.1.1. Evolu ia regimul constitu ional

Prima constitu ie veritabil a României moderne se consider a fi cea elaborat în 1866. Inspirat de Constitu ia belgian din 1831, pe care, cum aprecia marele istoric A. D. Xenopol, o dep ea în unele privin e,

Page 10: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

10

legea fundamental româneasc are „marele merit de a fi consacrat într-o form juridic fundamental instrumentele democratice de guvernare i mai ales c a consolidat autonomia de fapt a celor dou Principate Române ti”3. Sub aspectul organiz rii statului, Constitu ia men inea formula bicameral introdus de Cuza în 1864. Adunarea Deputa ilor era format din parlamentari ale i în cadrul a patru colegii electorale constituite dup censul de avere, iar senatorii erau desemna i câte doi din fiecare jude în dou colegii, plus cei de drept. Ca o expresie a caracterului cvasimonarhic al statului, Domnul dispunea de dreptul de ini iativ , ca i de prerogativa de a numi i revoca membrii Guvernului, care îns era responsabil în fa a parlamentului. În ansamblu, regimul politic instituit avea caracteristicile unuia de tip parlamentar.

Constitu ia din 1866 a suferit trei revizuiri succesive, dar ea i-a p strat continuitatea pân în 1923, fiind cea mai longeviv construc ie constitu ional româneasc . În fapt, unii autori apreciaz c noua Constitu ie, adoptat pe 29 martie 1923, a reprezentat mai degrab o revizuire mai ampl a regimului constitu ional instituit în 1866, astfel c putem vorbi de o perioad a continuit ii constitu ionale de 72 de ani4. Este îns un fapt c organismul social suferise prefaceri esen iale, în mod deosebit ca urmare a des vâr irii unit ii statului, i acestea trebuiau s - i g seasc expresia în constitu ia formal .

3 Cristian Ionescu, Regimul politic în România, Bucure ti, Ed. ALL BECK, 2002, p. 23. 4 Eleodor Foc eneanu, Istoria constitu ional a României 1859-1991, edi ia a II-a, Bucure ti, Editura Humanitas, 1998, pag. 173 i urm.

Page 11: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

11

Una dintre principalele schimb ri constitu ionale se referea la modul de compunere a reprezentan ei na ionale, în continuare de tip bicameral. Astfel, „corpul electoral al Adun rii Deputa ilor nu mai era constituit pe baza sistemului cenzitar i capacitar, ci prin votul universal, egal direct i secret al cet enilor majori, b rba i, cu scrutin de list , prin recunoa terea principiului reprezent rii minorit ilor”5. Pe de alt parte, se men ineau prerogativele efului statului de a numi i revoca cabinetul, ca i de a dizolva parlamentul, dar practica politic a ar tat c regimul s-a men inut în limitele monarhiei constitu ionale.

Lucrurile s-au schimbat radical începând cu 1938, anul instaur rii guvern rii regale autoritare. Pân în 1944 legea fundamental a cunoscut mai multe schimb ri, sfâr ind prin a fi abrogat , în 1947.

În 1948 este adoptat prima constitu ie socialist , modificat în 1952, i urmat de cea din 1965, în vigoare pân în 1989.

În esen , regimul constitu ional socialist consfin ea suprema ia politic a partidului comunist6. Sub aspect formal, România comunist era o republic parlamentar , cu un pre edinte ales (din 1974) de parlamentul unicameral – Marea Adunare Na ional , adunare constituit prin vot majoritar. În fapt, prin unicitatea puterii politice i prin monolitism politic („rolul conduc tor al PCR”) i ideologic, regimul politic din perioada 1948-1989 a avut caractersiticvile unuia nedemocratic.

5 Angela Banciu, Istoria vie ii constitu ionale în România (1866-1991), Bucure ti, Editura ansa, 1996, p. 91. 6 Cf. art. 3 al Constitu iei RSR din 1965.

Page 12: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

12

Cuvinte cheie: constitu ie, regim politic. Întreb ri de autocontrol:

1. Când a fost adoptat prima constitu ie veritabil a României?

2. Care este forma tradi ional a parlamentuli românesc?

3. Prin ce se individualizeaz Constitu ia din 1923? 4. Ce articol al Constitu iei din 1965 se refer la

rolul conduc tor al PCR? Tem de reflec ie: Realiza i o schem istoric a regimului constitu ional din România. Recomand ri bibliografice: 1. * * * Constitu ia din 1923. 2. Angela Banciu, Istoria vie ii constitu ionale din

România (1866-1991), Bucure ti, Ed. ansa, 1996. 3. Cristian Ionescu, Regimul politic în România,

Bucure ti, Ed. C.H.Beck, 2008.

Page 13: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

13

TEMA II. 2. Regimul constitu ional postcomunist Obiective: Dup parcurgerea temei studen ii trebuie:

s cunoasc contextul adopt rii Constitu iei din 1991; s identifice tr s turile principale ale regimului constitu ional; s eviden ieze schimb rile produse de revizuirea constitu ional din 2003;

II.2.1. Caracteristici principale ale Constitu iei din 1991

În primii doi ani, 1990 i 1991, organizarea politic a României a stat sub semnul provizoratului juridic. Noua Constitu ie a fost votat pe 21 noiembrie 1991 de c tre Adunarea Constituant (Camerele reunite ale Parlamentului) i validat prin referendum na ional pe 8 decembrie acela i an (dat devenit Ziua Constitu iei)7. Ca expresie juridic a raportului de for e postcomuniste, Constitu ia reprezint fundamentul legislativ al organiz rii i func ion rii statului i societ ii române ti pe baze democratice. Principalele sale caracteristici pot fi rezumate astfel:

Consacr reinstaurarea democra iei constitu ionale;

7 Conform procesului verbal al edin ei Adun rii Constitu ionale, din cele 509 voturi exprimate, 414 au fost în favoarea adopt rii Constitu iei, restul de 95 fiind voturi împotriv . Un senator UDMR nu a votat. La referendum au participat 10.948.468 cet eni (circa 70% din popula ia cu drept de vot), din care 8.464.624 au votat pentru noua Constitu ie, iar 2.235.085 împotriv , 248.759 fiind voturi nule.

Page 14: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

14

Realizeaz principiile suveranit ii poporului i separa iei puterilor în stat; Genereaz premisele instituirii unui regim politic pluralist; Afirm i garanteaz drepturile i libert ile cet ene ti; Se distinge prin modernitate, ca urmare a prelu rii i încorpor rii unor norme i principii exprimate

de o serie de constitu ii europene, în primul rând cele din Fran a i Suedia. Este stabil , în sensul restric ion rii posibilit ilor de modificare sau revizuire a textului constitu ional.

Pe de alt parte, o serie de juri ti repro eaz construc iei constitu ionale din 1991, printre altele, discontinuitatea istoric în raport cu Constitu ia din 1923, un anume eclectism (provenit din înglobarea unor prevederi constitu ionale diverse) sau lipsa men iunilor directe referitoare la principiul separa iei puterilor în stat ori la garantarea propriet ii8. II.2.2. Revizuirea constitu ional din 2003

În bun m sur , aceste critici au stat la baza revizuirii constitu ionale din 2003. Ca urmare, noul text constitu ional face referire expres la principiul separa iei puterilor în stat, iar proprietatea este garantat .

Totodat , trebuie subliniat c modific rile aduse Constitu iei au vizat „ra ionalizarea” puterii executive, a a cum o arat interdic ia impus Pre edintelui cu referire la revocarea Premierului i limitarea interven iei

8 Vezi, spre exemplu, E. Foc eneanu, op.cit.

Page 15: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

15

guvernului în domeniul legifer rii, specific institu iei parlamentare. În ansamblu, aceste m suri au contribuit la mai buna precizare a raporturilor dintre puteri.

Este de amintit important i faptul c noile prevederi constitu ionale au realizat o departajare administrativ a Camerelor în procesul de elaborare a legilor, introducându-se no iunile de „prim camer sesizat ” i „camer decizional ”, f r îns a se afecta egalitatea de decizie dintre Camera Deputa ilor i Senat.

Nu în ultimul rând, a fost introdus un titlu nou referitor la procesul integr rii euro-atlantice, asigurându-se astfel adaptarea regimului constitu ional la noile realit ile politice.

În ansamblu îns , regimul constitu ional a r mas neschimbat. Prin raportare la tipologia clasic , Constitu ia instituie un sistem politic bazat pe suprema ia parlamentului. Ca i celelalte constitu ii central i est-europene, legea fundamental in România a avut ca principal sarcin repunerea în drepturi a parlamentului pluripartidist, de unde i rolul acordat puterii legislative în raport cu celelalte puteri ale statului. Cuvinte cheie: Constitu ia din 1991, revizuire constitu ional ; regim democratic. Întreb ri de autocontrol:

1. Cum a fost adoptat Constitu ia din 1991? 2. Care sunt principalele ei caracteristici? 3. Care sunt punctele principale ale revizuirii

constitu ionale din 2003? 4. În ce sens putem vorbi despre ra ionalizarea

func iei preziden iale?

Page 16: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

16

Tem de reflec ie: Analiza i m sura în care regimul constitu ional postcomunist este discontinuu în raport cu cel comunist, dar continuu în raport cu regimul constitu ional antecomunist.

Recomand ri bibliografice: 1. * * * Constitu ia României din 1991, revizuit în 2003. 2. Cristian Ionescu, Tratat de drept constitu ional¸

Bucure ti, Ed. C.H.Beck, 2008. 3. Alexandru Radu, „Simple modific ri” în Sfera Politicii, nr.

102-103, 2003.

Page 17: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

17

Modulul III. Institu iile politice

Obiective: Dup parcurgerea modulului studen ii trebuie:

s cunoasc sistemul institu ional al României postcomuniste; s identifice rolul i func iile (puterile) institu iilor politice, conform prevederilor constitu ionale; s poate identifica punctele tari i punctele slabe ale institu iilor politice; s analizeze evolu ia raporturilor dintre institu iile puterii legislative i puterii executive;

TEMA III.1. Institu ia parlamentar

Obiective:

Dup parcurgerea temei studen ii trebuie: s cunoasc evolu ia Parlamentului; s re in caracteristicile bicameralismului românesc; s cunoasc modul de func ionare a Parlamentului; s poat aprecia în ce masur Parlamentul i îndepline te rolul s u constitu ional.

III.1.1. Bicameralismul simetric i congruent Constitu ia plaseaz Parlamentul în vârful

ierarhiei politice din România: “Parlamentul este organul

Page 18: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

18

reprezentativ suprem al poporului român i unica autoritate legiuitoare a rii”9.

Reprezentan a na ional are o structur bicameral , alc tuit din Camera Deputa ilor (în prima sa legislatur – 1990-1992 – s-a numit Adunarea Deputa ilor) i Senat. Prin Constitu ie s-a prev zut o egalitate perfect între cele dou Camere sub aspectul atribu iilor i al reprezent rii. Totodat , durata mandatului parlamentar este de 4 ani. Ambele sunt alese prin vot universal i direct, sub forma scrutinului propor ional de list , conform Legii electorale nr. 373/200410, reprezentând na iunea în ansamblu. În consecin , bicameralismul românesc este de tip simetric i congruent.

Cele dou camere difer doar sub aspect cantitativ, camera inferioar fiind de peste dou ori mai mare decât cea superioar . În fiecare circumscrip ie electoral – circumscrip ia electoral corespunde unit ii teritorial-administrative jude ene, Bucure tiul fiind asimilat unei astfel de unit i – se stabile te un num r de deputa i i senatori în raport cu popula ia respectiv , conform normei de reprezentare de 1 deputat la 70.000 de locuitori, respectiv 1 senator la 160.000 de locuitori. Ad ugând i cele 18 locuri care revin, câte unul, minorit ilor na ionale, în legislatura 2008-2012, au fost ale i 471 de parlamentari, din care 137 senatori.

9 Art. 61, Constitu ia României (text republicat în urma revizuirii). 10 Anterior, a func ionat Legea electoral nr. 68/1992, care, în timp, a suferit o serie de modific ri, cea mai important vizând ridicarea pragului electoral de la 3% la 5%.

Page 19: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

19

Mandatele sunt alocate forma iunilor participante la alegeri în func ie de propor ia voturilor câ tigate – scrutin de reprezentare propor ional (RP) complex .

Sub aspect organizatoric, ambele camere sunt conduse de câte un Pre edinte (ales la începutul fiec rei legislaturi) provenind din rândurile partidului sau coali iei majoritare. Al turi de Pre edinte, conducerea fiec rei camere este asigurat de c tre un Birou permanent, a c rei componen reproduce în general structura politic a parlamentului. Deputa ii i senatorii se organizeaz în grupuri parlamentare pe criteriul politic, limita minim fiind stabilit prin regulamentele interioare. Camerele î i constituie comisii permanente, care pot i diferite ca num r i titulatur în func ie de decizia fiec rei camere, i comisii de anchet sau alte comisii speciale. Sistemul de imunit i al parlamentarilor se încadreaz în regula universal , dup revizuirea din 2003.

Func ia legislativ este îndeplinit de ambele Camere. În principiu, se poate considera c domeniile de legiferare sunt men ionate de Constitu ie în articolul 73, cuprinzând cele trei categorii de legi: constitu ionale, organice i ordinare11. Totodat , preciz ri în acest sens aduce i articolul 75. Practic, parlamentul are puteri nenumerate.

Procedura legislativ se bazeaz pe egalitatea camerelor parlamentare. P strându-se acest principiu, revizuirea constitu ional din 2003 a introdus o departajare a Camerelor în ceea ce prive te sesizarea acestora, stabilind domenii distincte pentru Camera

11 C. Ionescu, op. cit., p. 162

Page 20: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

20

Deputa ilor i Senat în acest sens12. Totodat , s-a renun at la procedura cronofag a medierii, textul definitiv al legii fiind stabilit de camera decident . În acest fel, camerele parlamentare sunt departajate administrativ, dar puterea lor r mâne egal . Legea adoptat de Parlament este promulgat de Pre edintele republicii în varianta votat de camera decident .

Func ia de control a parlamentului este reglementat prin articolele referitoare la r spunderea membrilor guvernului i la raporturilor parlamentului cu guvernul. Conform articolului 109, guvernul r spunde politic numai în fa a parlamentului pentru întreaga sa activitate. R spunderea membrilor cabinetului este solidar .

III.1.2. Parlamentul – modul practic de func ionare

Institu ia parlamentar se bucur de o stabilitate excep ional a legislaturii, în elegând prin aceasta faptul c România nu a experimentat dizolvarea Parlamentului înainte de încheierea la termen a mandatului. Cauza principal a acestei realit i o g sim în prevederile articolului 89 din Constitu ie, care fac cvasi-imposibil dizolvarea Parlamentului sau, mai exact, o face imposibil în condi ii politice normale.13 Impunând condi ii speciale pentru dizolvarea parlamentului, legea fundamental a restric ionat drastic posibilitatea utiliz rii acestei proceduri ca instrument politic al declan rii alegerilor anticipate. Pe o scal a gradului de dificultate a dizolv rii parlamentului, 12 Vezi art. 75, Constitu ia României (text republicat).

13 Art. 89, alin. (1), Constitu ia României 2003.

Page 21: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

21

exceptând cazul SUA, cel mai aproape de situa ia constitu ional a României se poate plasa Germania, în timp ce Fran a i Italia s-ar situa la polul opus.

Pe de alt parte, în timp ce beneficiaz de stabilitate pe durata mandatului, Parlamentul este afectat de o instabilitate cronic în ce prive te compozi ia intern . Regula func ion rii sale este, deci, lipsa de stabilitate. Vorbim astfel, despre faptul c delimitarea dintre majoritate i minoritate a fost mai degrab indistinct i fluctuant , suficient de multe partide parlamentare neasumându- i declarat i consecvent unul sau altul din cele dou roluri, altfel contradictorii, sau oscilând între pozi ia Puterii i cea a Opozi iei. Totodat , în condi iile unor prevederi permisive ale regulamentelor Camerelor, care fac posibil ca parlamentarii care p r sesc partidele din partea c rora au concurat în alegeri s activeze în continuare ca deputa i sau senatori, cu statut formal de independen i, dar, în fapt, asocia i altor grupuri parlamentare, mobilitatea în interiorul parlamentului a ajuns s ating cote ridicate14. Luând forma unei adev rate migra ii politice, mobilitatea intra-parlamentare are efecte directe asupra compozi iei politice a forului legislativ, dar i asupra raporturilor Putere-Opozi ie. Totu i, se poate aprecia ca instabilitatea interna a puterii legislative a jucat, într-o anumit m sur , rolul unei supape ce a permis dezamorsarea conflictelor politice care puteau duce la dizolvarea Parlamentului, având un

14 Vezi, spre exemplu, Alexandru Radu i Violeta Stoleru,

Mobilitatea parlamentar , în „Sfera politicii”, nr. 110-111, anul XII, 2004.

Page 22: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

22

anume rol reglator i în ceea ce prive te configura ia partidist a sistemului politic.

Ad ug m c regula algoritmului politic este primordial în organizarea activit ii forului legislativ, ea reproducându-se i în cazurile acelor institu ii care sunt constituite prin decizia parlamentului (de exemplu, Consiliul de administra ie al Televiziunii publice, al Radiodifuziunii, conducerea Cur ii de Conturi etc.).

În fine, de i este institu ia fundamental a democra iei, Parlamentul are o imagine public caracterizat printr-un nivel de încredere popular tot mai sc zut, contradic ie care favorizeaz teza crizei institu ionale a legislativului. Totu i, trebuie subliniat c deficitul de autoritate i de putere al Parlamentului are o alt cauz primordial decât imaginea sa public preponderent negativ , i anume raporturile cu puterea executiv , în mod deosebit, cum vom vedea mai jos, subordonarea sa constant în raport cu executivul.

Cuvinte cheie: bicameralism simetric i congruent, func ia legislativ , func ia de control, algoritm politic, criz a legislativului. Întreb ri de autocontrol:

1. Cum argumenta i în favoarea bicameralismului simteric românesc?

2. Cum î i îndepline te Parlamentul func ia sa de unic putere legislativ ?

3. Care sunt consecin ele fenomenului migra iilor intra-parlamentare?

4. Este parlamentul o institu ie în criz de autoritate ?

Page 23: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

23

Tem de reflec ie: Construi i câte trei argumente pro i contra organiz rii bicamerale simetrice a Parlamentului român? Recomand ri bibliografice: 1. Ioan Stanomir, Constitu ionalism i postcomunist: un comentariu al Constitu iei României, Bucure ti, Ed. U.B., 2005. 2. Dan Pavel, „Puterea legislativ – punctul slab al democra iei consensuale române ti”, în Sfera Politicii, nr. 140, 2009. 3. Florin Abraham, România de la comunismla capitalism, Bucure ti, Ed. Tritonic, 2006.

Page 24: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

24

TEMA III.2. Institu iile puterii executive Obiective: Dup parcurgerea temei studen ii trebuie:

s fac distinc ia între institu iile puterii executive; s identifice sfera de ac iune specific acestor institu ii; s poat fac aprieri argumentate asupra modului lor de func ionare.

III.2.1 Un pre edinte puternic?

Sistemul politic românesc are ca specific o putere executiv de tip dual, de inut de Pre edinte i Guvern. Aceasta înseamn , cu cuvintele politologului Giovanni Sartori, un sistem care „ac ioneaz pe baza unei puteri împ r ite: pre edintele trebuie s împart puterea cu un prim-ministru; primul ministru, la rândul s u, trebuie s ob in sprijin parlamentar continuu.” 15

Conform articolului 80 al legii fundamentale, Pre edintele reprezint statul, este garantul atributelor statalit ii i vegheaz la respectarea Constitu iei. Totodat , Pre edintele are rolul de mediator.16

Pentru a- i putea îndeplini rolul de mediator, deci pentru a avea legitimitatea necesar acestei pozi ii, Pre edintele este ales prin vot popular direct. Sistemul electoral folosit este cel majoritar cu dou tururi de

15 Giovanni Sartori, Ingineria constitu ional comparat , Bucure ti, Ed. Mediterana 2000, 2002, p. 135.

16 Art. 80, Constitu ia României 2003, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.

Page 25: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

25

scrutin. Mandatul preziden ial, ini ial de 4 ani, prelungit la 5 ani prin revizuirea constitu ional din 2003, nu poate fi exercitat decât de dou ori (consecutiv sau nu). Candidatura poate fi independent sau din partea unui partid politic, dar practica arat c numai candidaturile sus inute de partide puternice au anse importante.

Ales direct, Pre edintele nu poate fi revocat de Parlament, ci numai prin vot popular, dar instan a legislativ îl poate poate suspenda din func ie, în cazul consider c a s vâr it fapte grave prin care a înc lcat Constitu ia. Referendumul na ional pentru demiterea Pre edintelui trebuie organizat la cel mult 30 de zile de la suspendarea acestuia. În istoria post-comunist a României, procedura suspend rii a fost ini iat în dou rânduri – o dat în 1994 împotriva pre edintelui Iliescu, a doua oar în 2007 pentru suspendarea pre edintelui B sescu –, îns numai în cel de al doilea caz s-a ajuns la votul Parlamentului, exprimat în edin a din 19 aprilie 2007.

În acord cu rolul s u de mediator, rela iile Pre edintelui cu puterile statului sunt stabilite dup cum urmeaz . Pe de-o parte, în raport cu Parlamentul, prerogativa sa cea mai important este cea privitoare la posibilitatea dizolv rii forului legislativ. Cum am ar tat deja, condi iile impuse de textul constitu ional fac cvasi-imposibil exercitarea acestei prerogative de c tre eful statului. În schimb, pre edintele are libertatea total

de a adresa mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale na iunii, conform articolului 88 din Constitu ie.

Pe de alt parte, în raport cu Guvernul, Pre edintele dispune de dou prerogative principale.

Page 26: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

26

Conform articolului 85, el desemneaz un candidat pentru func ia de prim-ministru, nume te Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament, revoc i nume te, la propunerea premierului, pe unii membri ai cabinetului. Articolul 103 arat c desemnarea candidaturii pentru func ia de prim-ministru urmeaz consult rii cu partidele din forul legislativ17. Totodat , textul constitu ional prevede dreptul Pre edintelui de a-i revoca pe unii membrii ai cabinetului, la propunerea premierului, dar nu i dreptul de a-l revoca pe acesta din urm . A doua prerogativ , reglementat de articolul constitu ional nr. 87, vizeaz posibilitatea particip rii Pre edintelui la edin ele guvernului, în situa ii considerate deosebite. În mod firesc în acest caz, Pre edintele prezideaz edin ele guvernului, dar nu devine premier în ac iune i nici nu semneaz actele emise de acesta, precum se întâmpl în Fran a. De asemenea, Pre edintele are dreptul, conform articolului 86, de a consulta Guvernul cu privire la probleme urgente i de importan deosebit , a a cum, bun oar , a f cut-o pre edintele B sescu în mai 2010, în chestiunea introducerii politiciilor de austeritate bugetar .

Ca orice ef de stat, Pre edintele României îndepline te i alte atribu ii: promulg legile, având drept de veto limitat18, este comandantul suprem al

17 „Pre edintele României desemneaz un candidat pentru func ia de prim-ministru, în urma consult rii partidului care are majoritatea absolut în Parlament ori, dac nu exist o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”, art. 103, alin (1), Constitu ia României 2003, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.

18 „Înainte de promulgare, Pre edintele poate cere Parlamentului, o singur dat , reexaminarea legii.” – art. 77, alin. (2), Constitu ia

Page 27: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

27

for elor armate i pre edintele Consiliului Suprem de Ap rare a rii, încheie tratate interna ionale i acrediteaz reprezentan ii diplomatici ai României, confer decora ii civile i militare superioare sau acord gra ierea individual . În fine, actele Pre edintelui poart numele de decrete, cele emise în exercitarea atribu iilor sale constitu ionale din domeniul politicii externe, al ap r rii, al m surilor excep ionale i al unor prevederi ale articolului 94 din Constitu ie trebuind contrasemnate de premier. A adar, încadrat puterii executive, Pre edintelui României, ales popular i direct, i-a fost destinat o pozi ie median , mai bine precizat dup revizuirea constitu ional din 2003, f r a dispune de prerogative care s -i confere o pozi ie central , dominant în cadrul puterii executive, i, ca atare, în cadrul sistemului politic în ansamblu19. Este îns adev rat c , la nivelul practicii politice, se face sim it o anume tenta ie a pre edintelui român de a juca un rol mai important decât cel pe care i-l confer Constitu ia, în mod deosebit în raport cu Guvernul.

României, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.

19 Pornind de aici, o serie de teoreticieni acuz inconsisten a legii fundamentale, considerând-o chiar sursa conflictelor din interiorul puterii executive, i sus in solu ia revizuirii Constitu iei în sensul sporirii puterilor preziden iale. Pe de alt parte, este invocat puterea Pre edintelui de a controla Guvernul prin intermediul prerogativei de pre edinte al Consiliului Suprem de Ap rare a rii, din care fac parte atât premierul cât i principalii mini tri ai Cabinetului, ca surs constitu ional , chiar dac indirect , a rolului sporit al efului statului.

Page 28: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

28

III.2.2. Premierul i Guvernul Conform articolului 102 al Constitu iei, rolul

Guvernului este acela de a asigura realizarea politicii interne i externe a rii i de a exercita conducerea general a administra iei publice, potrivit programului s u de guvernare acceptat de Parlament. Sub aspectul compozi ie, guvernul este alc tuit din prim-ministru, mini tri i al i membri stabili i prin lege organic 20.

Guvernul este responsabil numai în fa a Parlamentului, cel care îi acord votul de învestitur sau îi retrage încrederea acordat i îi controleaz activitatea. R spunderea membrilor cabinetului este solidar . Învestirea Guvernului este reglementat prin articolul 103 din Constitu ie. Conform acestuia, primul pas îl reprezint nominalizarea candidatului la func ia de prim-ministru, misiunea constitu ional a pre edintelui republicii fiind de a media constituirea unei majorit i parlamentare, în cazul în care aceasta nu exist , i a consensului în jurul persoanei desemnate s formeze guvernul. Odat nominalizat, candidatul la func ia de prim-ministru are la dispozi ie un interval de maxim 10 zile pentru alc turirea guvernului i a programului de guvernare, la sfâr itul c reia este obligat s se prezinte în fa a Parlamentului. Dac persoana nominalizat e ueaz în aceast etap , procedura nominaliz rii se reia, situa ie neîntâlnit îns în practica politic româneasc . În fine, în etapa a treia, cea decisiv , programul i lista

20 Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001. Legea a fost modificat ulterior de mai multe ori, în special prin ordonan e guvernamentale de urgen .

Page 29: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

29

membrilor cabinetului se dezbat în edin a comun a celor dou Camere, iar votul de învestitur (încredere) este acordat cu majoritatea deputa ilor i senatorilor. E ecul în ob inerea învestiturii are drept consecin reluarea întregii proceduri.

La polul opus, demiterea guvernului este prerogativa exclusiv a Parlamentului. În acord cu prevederile articolului 113, demiterea cabinetului se realizeaz printr-o mo iune de cenzur votat de majoritatea deputa ilor i senatorilor. Mo iunea de cenzur poate fi depus , de cel pu in o treime din num rul total al deputa ilor i senatorilor, fie dup ce guvernul i-a angajat r spunderea, fie în orice alt moment al legislaturii, cu condi ia ca treimea parlamentar ini iatoare s nu fi depus o alt mo iune de cenzur în aceea i sesiune i la adresa aceluia i guvern. Totu i, guvernul, respectiv premierul, î i poate pierde mandatul f r a se ajunge la votarea unei mo iunii de cenzur , bun oar prin demisia premierului. Acesta nu poate fi îns revocat de eful statului, prevedere expres introdus prin revizuirea constitu ional din 2003.

Trebuie ad ugat c întreaga activitatea guvernamental se afl sub control parlamentar nemijlocit.

A adar, din perspectiv constitu ional , în constituirea, func ionarea, controlul i demiterea guvernului, rolul principal revine Parlamentului. Totu i, Guvernul se bucur de o autonomie larg în raport cu Parlamentul i, mai mult, raporturile dintre Parlament i Guvern tind s fie inversate în practica politic . Avem în vedere rolul legislativ al Guvernului, ca i modalit ile de schimbare a guvernelor României postcomuniste. Astfel,

Page 30: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

30

în urma abuzului de ordonan e guvernamentale, Guvernul cap t atributele unei adev rate puteri legiuitoare, în timp ce Parlamentul se transform într-un for de dezbateri politice, anex a executivului, într-o simpl „ma in rie de vot” guvernamental . Pe de alt parte, de i au existat legislaturi în interiorul c rora au func ionat mai multe guverne, regula schimb rii premierului i/sau a cabinetului a fost cea a modific rii raporturilor dintre partidele politice parlamentare.

Ad ugând i faptul c într-un guvern de coali ie, form dominant în România postcomunist , autonomia efului cabinetului în raport cu propriul cabinet este

una limitat , vom argumenta c , în fapt, activitatea Premierului i a Guvernului se afl nu sub controlul nemijlocit al Parlamentului, ci sub controlul direct al partidelor politice, în mod deosebit al celor din majoritatea parlamentar . Cuvinte cheie: pre edinte puternic, mediator, autonomie guvernamental . Întreb ri de autocontrol:

1. Care articol constitu ional define te, i în ce form , rolul Pre edintelui României?

2. Ce prerogative are Pre edintele în raport cu Parlamentul?

3. Este Pre edintele eful puterii executive? 4. Cum este învestit Guvernul? 5. Ce rol joac Pre edintele în activitatea

Guvernului? Tem de reflec ie:

Page 31: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

31

Eviden ia i raporturile care se stabilesc în interiorul puteri executive. Recomand ri bibliografice: 1. Cristian Ionescu, Tratat de drept constitu ional

contemporan, Bucure ti, Ed. C.H. Beck, 2008. 2. Cristian Preda, Sorina Soare, Regimul, partidele

i sistemul politic din România, Bucure ti, Ed. Nemira, 2008.

Page 32: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

32

TEMA III.3. Institu iile administra iei publice locale Obiective: Dup parcurgerea temei studen ii trebuie:

s distinc ia între institu iile puterii la nivel central i local; s cunoasc modul de constituire a acestor institu ii; s identifice sfera de ac iune specific acestora;

III.3.1 Administra ia local . Primarii i consiliile locale

Administra ia public local are competen e la nivelul unit ilor administrativ-teritoriale: comune, ora e i jude e21.

La nivelul comunelor i ora elor func ioneaz , ca autorit i administrative autonome, consiliile locale i primarii, cu rol deliberativ, respectiv executiv. Num rul membrilor fiec rui consiliu local se stabile te, prin ordin al prefectului, în func ie de num rul locuitorilor comunei, sau ora ului. Printre atribu iile principale ale consiliului local se num r dezvoltarea economico-social i de mediu a localit ii, administrarea domeniului public i privat al localit ii, gestionarea serviciilor furnizate c tre cet eni, ca i, aprobarea, la propunerea primarului, a bugetul local.

Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, prin vot direct, universal, egal, secret i liber exprimat, în baza principiului reprezent rii propor ionale, cu liste blocate. În acela i timp, func ionarea consiliilor locale este influen at de configura ia sa politic i de

21 Cf. art. 3, Constitu ia României 2003.

Page 33: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

33

raporturile de for e dintre puterea i opozi ia din plan local. Ca element distinctiv al vie ii politice române ti trebuie re inut c fenomenul migra iei politice, devenit practic curent la nivelul parlamentului na ional, a reu i s fie inut sub control în administra ia local începând cu anul 2006. Ca atare, conform Legii 393/2004 privind Statutul ale ilor locali, modificat prin Legea 249/2006, mandatul de consilier local, consilier jude ean sau primar înceteaz de drept, înainte de termen în cazul pierderii calit ii de membru al partidului politic sau al organiza iei minorit ilor na ionale pe a c rei list a fost ales respectivul demnitar.

Primarii comunelor i ora elor sunt ale i direct pentru un mandat de 4 ani. Conform legii, Primarul conduce serviciile publice locale i asigur respectarea drepturilor i libert ilor fundamentale ale cet enilor, a prevederilor Constitu iei, precum i punerea în aplicare a legilor, a decretelor preziden iale, a hot rârilor i ordonan elor Guvernului, a hot rârilor consiliului local. Printre atribu iile principale ale primarului se num r elaborarea proiectelor de strategii privind starea economic , social i de mediu a unit ii administrativ-teritoriale, pe care le supune aprob rii consiliului local, exercvitarea func iei de ordonator principal de credite i întocmirea proiectul bugetului local, supus spre aprobare consiliului local.

Conform legii, comunele, ora ele, respectiv municipiile, au câte un primar i un viceprimar, iar municipiile re edin de jude , un primar i doi viceprimari.

Page 34: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

34

Primarii sunt ale i direct, pe baza unui sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal în dou tururi22, în timp ce viceprimarii sunt ale i indirect, prin votul majoritar al consiliilor locale respective, dintre membrii acestora. Pornind de aici, trebuie subliniat influen a diferit a partidelor politice asupra procesului electoral: mai slab în cazul alegerii primarului, unde personalitatea candidatului poate fi chiar decisiv , dar esen ial în cazul alegerii viceprimarului, dependent de în elegerile politice dintre partidele reprezentate în consiliul local. III.3.3 Consiliul jude ean i Pre edintele CJ

La nivel jude ean, consiliul jude ean „este autoritatea administra iei publice locale pentru coordonarea activit ii consiliilor comunale, or ene ti i municipale, în vederea realiz rii serviciilor publice de interes jude ean”23.

Acesta este compus din consilieri, ale i prin vot direct, pentru un mandat de 4 ani. Num rul membrilor fiec rui consiliu jude ean se stabile te, prin ordin al prefectului, în func ie de num rul locuitorilor jude ului.

Consiliul jude ean î i desf oar activitatea în cadrul edin elor ordinare, în fiecare lun . De asemenea,

22 Fiind vorba despre un singur mandat pus în joc, este declarat

primar acel candidat care ob ine majoritatea absolut a voturilor valabil exprimate. Dac niciunul dintre candida i nu întrune te aceast majoritate, se organizeaz un al doilea tur de scrutin, la particip numai candida ii plasa i pe primele dou locuri sau candida ii afla i în situa ie de balotaj (egalitate). În acest caz, este declarat primar candidatul care ob ine cel mai mare num r de voturi.

23 Art. 122, alin. (1), Constitu ia României 2003.

Page 35: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

35

consiliul jude ean se poate întruni în edin e extraordinare ori de cate ori este necesar, la cererea pre edintelui sau a cel pu in unei treimi din num rul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului. Prezenta consilierilor la edin e este obligatorie. În situa ia în care un consilier jude ean absenteaz de doua ori consecutiv f r motive temeinice, el poate fi sanc ionat în condi iile regulamentului de organizare i func ionare a consiliului jude ean. Printre atribu iile consiliului jude ean se num r stabilirea de impozite i taxe jude ene, ca i asigurarea cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes jude ean privind educa ia, serviciile sociale, s n tatea, cultura, sportul, ordinea public , protec ia i refacerea mediului, podurile i drumurile publice .a.m.d.

În exercitarea atribu iilor ce îi revin, consiliul jude ean adopt hot râri cu votul majorit ii membrilor prezen i, în afar de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare i func ionare a consiliului cere o alta majoritate. Ca i în cazul consiliilor locale, func ionarea consiliilor jude ene este influen at de raporturile de for e dintre partidele politice active la nivel local.

De i Constitu ia nu o men ioneaz direct, Consiliul jude ean este condus de un Pre edinte. Acesta reprezint jude ul în rela iile cu celelalte autorit i publice, cu persoanele fizice i juridice române i str ine, precum i in justi ie. Acesta r spunde în fa a aleg torilor de buna func ionare a administra iei publice jude ene. Printre atribu iile pre edintelui consiliului jude ean se num r : exercit func ia de ordonator principal de credite; întocme te proiectul bugetului jude ului i îl

Page 36: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

36

supune spre aprobare consiliului jude ean; coordoneaz i controleaz organismele prestatoare de servicii publice i de utilitate public de interes jude ean, înfiin ate de consiliul jude ean i subordonate acestuia etc.

Pân în anul 2004 inclusiv, pre edintele CJ era ales indirect, din rândul consilierilor jude eni (asemenea viceprimarilor de localit i), fiind expresia majorit ilor constituite în urma alegerii consilierilor sau ale celor fabricate prin negocieri postelectorale. Din 2008, alegerea a devenit direct . De i atribu iile sale r mân acelea i, alegerea direct a pre edintelui consiliului jude ean îi ofer acestuia o mai mare legitimitate, pozi ia sa politic câ tigând în greutate. În acela i timp, învestirea prin vot popular a pre edin ilor de consilii jude ene, ce sunt în mare parte i lideri ai organiza iilor jude ene de partid echivaleaz cu o confirmare i înt rire a puterii informale a a a-numi ilor baroni locali. III.3.4. Prefectul

La nivelul administra iei publice locale reg sim i institu ia prefectului. Conform Constitu iei: „Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local i conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor i ale celorlalte organe ale administra iei publice centrale din unit ile administrativ-teritoriale”24. Pentru îndeplinirea atribu iilor i prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefec i. Atât prefectul, cât i subprefectul fac parte din categoria înal ilor func ionari publici.

Între prefec i, pe de o parte, consiliile locale i primari, precum i consiliile jude ene i pre edin ii

24 Art. 123, alin.(2), Constitu ia României 2003.

Page 37: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

37

acestora, pe de alt parte, nu exist raporturi de subordonare.

Printre atribu iile prefectului se num r verificarea legalit ii actelor administrative adoptate sau emise de autorit ile administra iei publice locale, ca i asigurarea leg turii operative dintre fiecare ministru, respectiv conduc tor al organului administra iei publice centrale din subordinea Guvernului i conduc torul serviciului public deconcentrat din subordinea acestuia.

În exercitarea atribu iei cu privire la verificarea legalit ii actelor administrative ale autorit ilor administra iei publice locale ori jude ene, prefectul poate ataca, în fa a instan ei de contencios administrativ, aceste acte, dac le consider nelegale, cu excep ia actelor de gestiune. Actul atacat este suspendat de drept.

În contextul dinamicii administra iei publice locale, statutul prefectului a suferit o serie de modific ri, cea mai important vizând depolitizarea acestui post. Astfel, odat cu aderarea României la U.E., prefectul, de i în continuare numit de premier, a devenit înalt func ionar public, numirea sa facându-se în baza unui concurs na ional. Totu i, în contextul în care partidele politice joac un rol decisiv în ansamblul sistemului politic, ingerin ele partizane în numirea prefec ilor i subprefec ilor nu au putut fi eliminate în totalitate. Cuvinte cheie: administra ie public local , consiliu local, primar, consiliu jude ean, pre edinte CJ, prefect.

Page 38: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

38

Întreb ri de autocontrol: 1. Care este institu iile administra iei publice locale? 2. Ce raporturi sunt între consiliul local i primar? 3. Dar dintre consiliul jude ean i Pre edintele CJ? 4. Ce consecin e a avut schimbarea modului de

alegere a Pre edintelui CJ?

Tem de reflec ie: Construi i trei argumente în favoarea unei reforme a administra iei locale. Recomand ri bibliografice:

1. Ioan Alexandru, Criza administra iei, Bucure ti, Ed. All. Beck, 2001.

2. Ion Rusu, Sisteme constitu’ionale de administra ie public , Bucure ti, ED. Lumina Lex, 2008.

Page 39: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

39

Modulul IV. Partidele politice Obiective: Dup parcurgerea modulului studen ii trebuie:

s - i însu easc no iunile generale cu privire la partidele i sistemele partidiste; s cunoasc istoria partidelor române ti; s cunoasc contextul juridic i politic al func ion rii partidelor politice în România postcomunist ; s identifice principalele caracteristici ale partidelor politice postcomuniste; s defineasc formatul sistemului partidist postcomunist.

TEMA IV.1. Fenomenul partidist românesc Obiective: Dup parcurgerea temei studen ii trebuie :

s cunoasc istoria fenomenului partidist românesc; s identifice principalele partide politice i rolul lor în via a politic româneasc ; s indidualizeze procesul de recopinere a spa iului partizan dup decembrie 1989; s identifice etapele specifice evolu iei partidismului p ostcomunist.

Page 40: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

40

IV.1.1. Istoria partidelor Dup Unirea din 1859 i reformele din timpul

domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în contextul procesului general de modernizare a societ ii române ti, s-au constituit primele partide politice în sens modern.

Partidul Na ional Liberal (PNL) s-a n scut pe 24 mai 1875, în jurul unor personalit i politice precum I.C. Br tianu, D.C. Br tianu, C.A. Rosetti sau D. Sturdza. Pe 3 februarie 1880 a fost creat Partidul Conservator (PC), avându-i ca lideri pe L. Catargiu, Em. C. Epureanu, Gr. Cantacuzino, P.P. Carp i T. Maiorescu. Cu perspective ideologice metode politice diferite, acestea vor promova cauza idealului na ional i programul de modernizare a societ ii române ti. Spectrul politic românesc a fost completat, în 1893, prin apari ia primului partid cu orientare socialist : Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România i, ulterior, prin na terea altor forma iuni politice. Pân la începutul secolului al XX-lea, organizarea partidist a îmbr cat forma bipartidismului, partidele dominante fiind PNL i PC.

Dup 1918, urmare a introducerii votului universal, dar i ca o consecin a des vâr irii unit ii statale, num rul partidelor a crescut considerabil, iar paleta op iunilor partizane s-a diversificat rapid, putându-se vorbi de un adev rat boom partidist. Dac PC a disp rut din via a politic la începutul deceniului al treilea al secolului, PNL a continuat s joace un rol dominant într-o organizare de tip multipartidist. Principalul s u concurent a devenit Partidul Na ional

r nesc, constituit în 1926 prin fuziunea Partidului Na ional Român, n scut în Transilvania anului 1881 i condus de I. Maniu, cu Partidul r nesc din Regat,

Page 41: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

41

avându-l în frunte pe I. Mihalache. Al turi de acestea, alte numeroase partide politice au ocupat pozi ii, inclusiv radical-extremiste, la dreapta i stânga scenei politice. Din 1938, odat cu instaurarea autoritarismului regalist, regimul politic a intrat într-un proces de involu ie, care a însemnat anularea de jure a pluripartidismului. Astfel, partidele politice au fost înlocuite, formal, cu Frontul Rena terii Na ionale (Partidul Na iunii în 1940), unica forma iune politic admis de regim, constituit , asemenea întregului regim politic, pe baze corporatiste. Ulterior, i acest a a-zis partid politic a fost desfiin at, iar antrenarea României în cel de al doilea r zboi mondial, nu a favorizat refacerea sistemului pluripartidist. Dup r zboi, în condi iile geopolitice ale momentului, repunerea în drepturi a normei constitu ionale i reluarea activit ii partidelor politice au fost vremelnice, regimul politic evoluând în direc ia instaur rii monopartidismului, dup proclamarea Republicii Populare Române, pe 30 decembrie 1947. Timp de 42 de ani, Partidul Comunist Român – numit, între 1948 i 1965, Partidul Muncitoresc Român – a fost unicul partid din România, decretat de Constitu ia din 1965 drept for a politic conduc toare a societ ii. Re inem c regimul monopartidist din România comunist a fost unul de tip integral, spre deosebire de situa ia altor ri comuniste, precum Polonia, Republica Democrat a Germaniei sau Bulgaria, unde alte partide, necomuniste, au fost tolerate de sistem. În România anilor 1948-1989 pân i aceast aparen de pluripartidism a fost refuzat de regim, fiind înlocuit cu „democra ia intern ”, un simulacru de competi ie politic desf urat în interiorul FDUS, organism care îngloba atât PCR, cât i organiza ii

Page 42: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

42

profesionale, ob te ti sau culturale, toate îns aflate sub comanda comuni tilor. IV.1.2. Rena terea pluripartidismului

Dup pr bu irea regimului comunist, în decembrie 1989, fenomenul politic cel mai dinamic l-a reprezentat emergen a partidelor politice. Pluripartidismul postcomunist, edificat pe ruinele fostului PCR i identificat cu pluralismul politic, cu îns i democra ia, a devenit realitate într-un ritm alert, c p tând un caracter hipertrofiat. Fenomenul a cuprins atât vechile partide istorice, reînfiin ate, cât i noile partide circumscrise unei game foarte variate de orient ri doctrinare, mai mult sau mai pu in structurate.

Astfel, la 1 februarie 1990, data transform rii CFSN în CPUN, existau deja 30 de forma iuni politice, un calcul simplu ar tându-ne c pentru prima lun a anului 1990 ritmul de înfiin are al partidelor a fost de unul pe zi. Procesul constituirii noilor partide s-a amplificat în perspectiva primelor alegere, din 1990, la care au participat peste 70 de forma iuni politice, el continuând, chiar dac nu în acela i ritm, i dup alegeri. La sfâr itul anului 1995 num rul forma iunilor politice se situa în jurul a 200 de unit i. În prezent, ca urmare, în principal, a concretiz rii unor tendin e de concentrare a spectrului politic, func ioneaz legal în România mai pu in de 40 de partide. Num rul partidelor active este îns mult mai mic.

În ceea ce prive te dinamica procesului de recompunere partizan a României distingem urm toarele etape. Între 1990-1992, în etapa provizoratului sistemul s-a caracterizat prin instabilitate

Page 43: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

43

cronic , principala tendin a partidismului românesc reprezentând-o f râmi area. Exemplele concludente în acest sens le constituie Partidul Na ional Liberal – principala for politic de opozi ie în primul parlament ales în 1990, care a cunoscut mai multe valuri succesive de f râmi are politic – i Frontul Salv rii Na ionale – scindat în 1992 în dou partide principale, devenit ulterior adversare de neîmp cat. Totodat , a fost perioada boom-ului partidist, a confrunt rilor politice de strad , cu corolarul unei vie i politice conflictuale, ca i a structurii parlamentare puternic dezechilibrat

Tendin a regrup rii partidiste în direc ia stabiliz rii sistemului s-a materializat în cea de-a doua etap partidist (1992-2008), sub forma unui pluralism redus numeric i ordonat asemenea formatului occidental al multipartidismului cu partid dominant. Specificul etapei l-a constituit centrarea vie ii politice pe disputa dintre o stâng unitar – reprezentat de FDSN (PDSR, din 1993, respectiv PSD, din 2001) – i o dreapt fabricat sub forma coali iilor multipartidiste – CDR i, apoi, Alian a „Dreptate i Adev r” – care s-au rotit la guvernare.

Scrutinul parlamentar din 2008 a prefigurat o nou arhitectur partidist a României, cu numai patru forma iuni parlamentare i pozi ionarea cvasi-egal a primelor dou partide25. Pe de alt parte, trebuie remarcat c axa politic central este reprezentat de confruntarea dintre cele dou partide continuatoare ale FSN de pe versantul „neocomunist” al clivajului ini ial, arbitrat de PNL, singurul activ dintre partidele istorice, ca i faptul

25 Pentru detalii, vezi Dan Pavel, „Noul sistem”, în Sfera Politicii, nr. 131-133, 2009, pp. 22-28.

Page 44: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

44

c pe axa secundar , cea a disputelor na ionaliste, s-a produs un dezechilibru prin dispari ia PRM de pe scena parlamentar . În fine, schimb rile petrecute în compozi ia politic parlamentar , în mod deosebit dup alegerile preziden iale din 2009, materializate prin constituirea Uniunii Social-Liberale (PSD, PNL i PC) ca adversar al PD-L, îndep rteaz sistemul partidist de echilibrul realizat în 2008. Cuvinte cheie: partidism, istorie partidist , rena terea pluripartidismului. Întreb ri de autocontrol:

1. Când s-au constituit primele partide politice române ti?

2. Cum se explic refluxul partidist din preajma celui de al doilea r zboi mondial?

3. Care este istoria PCR? 4. Care sunt dimensiunile fenomenului de

recompunere a pluripartidismului dup 1989. Tem de reflec ie: Recompune i evolu ia partidismului românesc postcomunist, identificând schimb rile de lidership de la nivelul principalelor partide. Recomand ri bibliografice:

1. Florin Constantiniu, O istorie sincer a poporul român, Bucure ti, Ed. Univers enciclopedic, 2002.

Page 45: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

45

2. Cristian Preda, Partide i alegeri în România postcomunist : 1989-2004, Bucure ti, Ed. Nemira, 2005.

Page 46: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

46

TEMA IV.2. Specificul partidismului postcomunist Obiective: Dup parcurgerea temei studen ii trebuie :

s cunoasc principalele reguli juridice care reglementeaz func ionarea partidelor politice; s identifice caracteristicile patternului partidist postcomunist; s identifice tipul formatului sistemului de partide; s poat eviden ia specificul fenomenului partidist românesc.

IV.2.1. Contextul juridic Activitatea partidelor politice se desf oar în

acord cu prevederile articolului 8 din Constitu ie, care instituie principiul pluralismului politic. Conform articolului men ionat, partidele contribuie la definirea i exprimarea voin ei politice a cet enilor, respectând suveranitatea na ional , integritatea teritorial , ordinea de drept i principiile democra iei.

În prezent, activitatea partidelor politice este reglementat de Legea nr. 14/2003. Separat, o lege special – Legea nr. 43/2003 – reglementeaz aspectele financiare din activitatea partidelor politice.

Conform articolului 1 al Legii nr. 14/2003, partidele politice sunt asocia ii ale cet enilor români cu drept de vot, care particip în mod liber la formarea i exercitarea voin ei lor politice, îndeplinind o datorie public garantat de Constitu ie. Ele sunt persoane juridice de drept public. Totodat , în activitatea lor, partidele politice promoveaz i ap r interesele na ionale, precum i pluralismul politic, contribuie la

Page 47: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

47

educarea politic a cet enilor i încurajeaz participarea acestora la via a public , influen eaz formarea opiniei publice, formeaz cet eni capabili de a- i asuma responsabilit i politice, particip cu candida i în alegeri i, unde este cazul, potrivit legii, la constituirea

autorit ilor publice, stimuleaz participarea cet enilor la scrutinuri i organizeaz ini iativa legislativ a cet enilor.

În ce prive te înregistrarea partidelor, articolul 19, aliniatul 3, al legii men ionate impune condi ia unui num r minim de fondatori de 25.000, domicilia i în cel pu in 18 din jude ele rii i municipiul Bucure ti, dar nu mai pu in de 700 de persoane în fiecare din aceste jude e i municipiul Bucure ti. Aceasta înseamn c exigen a

caracterului na ional al partidelor politice a fost înt rit , fiind descurajat tendin a de constituire a partidelor regionale.

Sub aspect organizatoric, Legea nr. 14/2003, în capitolul II, preia practic prevederile din veche lege referitoare la statutul partidului politic, care trebuie s cuprind , printre altele: denumirea integral i denumirea prescurtat ; descrierea semnului permanent; men iunea expres c urm re te numai obiective politice; drepturile i îndatoririle membrilor .a. De asemenea, legea oblig

partidele politice s - i desemneze „adunarea general a membrilor i organul executiv”, cu denumiri specifice men ionate în statute, ca foruri de conducere a partidelor la nivel na ional i teritorial, periodicitatea întrunirii adun rii generale – cel pu in o dat la 4 ani – precum i modul de alegere a delega ilor la adunarea general – alegerea lor de c tre organiza iile teritoriale prin vot secret, în raport cu num rul de membri. În fine, al turi de

Page 48: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

48

obligativitatea constituirii unei comisii de arbitraj, statutele partidelor politice trebuie s prevad condi iile dobândirii i pierderii calit ii de membru de partid (art.16), precum i modalitatea de adoptare a hot rârilor partidului – vot majoritar, respectiv modalitatea de alegere a membrilor conducerii partidului – vot secret (art.17).

Fa de toate aceste cerin e, putem aprecia c legea instituie un model unic al organiz rii i func ion rii partidelor politice, mai aproape de ceea ce putem numi tipul partidului de mase.

IV.2.2. Partide personale i partidocra ie

O caracteristic important a partidelor o reprezint apartenen a lor la categoria partidelor personale. Constituite într-un mod r sturnat, de sus în jos, în absen a unei societ i civile reale i fiind antecedente bazei lor sociale, partidele române ti s-au n scut ca entit i politice de tip personal, ca mijloace de putere la dispozi ia liderilor i anturajelor acestora, i au func ionat ca atare.

Din perspectiv organizatoric , partidele s-au constituit ca structuri rigide i centralizate. Capacitatea lor redus de a se adapta schimb rilor interioare i exterioare a f cut ca partidele s tind s - i conserve atât liderii cât i toate celelalte caracteristici ini iale, condi ie a îns i existen ei lor. Încerc rile de reformare a partidelor s-au soldat, de regul , cu fragmentarea lor prin diziden a grupurilor reformatoare.

Totodat , partidele române ti au evoluat de la autocra ie la poliarhie. Oarecum paradoxal, tendin a de descentralizare a partidelor, manifestat îndeosebi în

Page 49: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

49

ultimii ani, a îmbr cat haina unui transplant al caracterului personal al partidelor din plan na ional în plan local, având drept rezultat multiplicarea lidershipului de tip autocratic, adic o poliarhizare a partidelor: ele au r mas entit i personale, dar sub forma unor federa ii de partide – un fenomen similar cu ceea ce istoricii denumesc ca fiind procesul de f râmi are a statelor feudale –, persoanele importante sub aspectul deciziei devenind liderii („baronii”) locali.

Ca urmare a perpetu rii caracterului personal al partidelor, reliefat i de testul r sturn rii liderului fondator, se poate aprecia c , în general, nivelul de institu ionalizare al partidismului românesc este unul precar.

Cea mai important caracteristic a partidismului o reprezint tendin a partidelor de a se autonomiza în raport cu celelalte institu ii politice, cu statul, de a se constitui într-un domeniu supraordonat institu iilor statului i legilor acestuia i de a func iona ca entit i clientelare, legate financiar de institu iile statului. În loc s constituie ele însele pârghii pentru realizarea obiectivelor politice ale statului – atât de des pomenitele interese na ionale – partidele au transformat institu iile statului în instrumente ale reproducerii propriilor lor scopuri. Într-un cuvânt, partidele politice au devenit stat-în stat, adic , în limbaj politologic, au instituit un regim de tip partidocratic26. Oarecum paradoxal, partidele politice au jucat un rol entropic. Regimul partidocratic i

26 Având în vedere procesul de feudalizare a partidelor, putem

înlocui termenul de partidocra ie cu cel de partitocra ie, ce define te acel tip de regim politic în care domina ia apar ine nu structurilor numite partide politice, ci diferitelor p r i (grup ri) ce le compun.

Page 50: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

50

sistemul clientelei politice s-au asociat, în mod natural, cu transformarea luptei pentru putere în lupta pentru ritualul puterii, pentru cucerirea, acapararea i folosirea însemnelor i beneficiilor puterii.

În fine, sub aspectul formatului s u, sistemul partidist instituit în România postcomunist apar ine tipului multipartidist, evolu ia sa punând în eviden tendin a trecerii de la varianta multipartidismului integral la cea a multipartidismului cu partid dominant, dup o scurt perioad în care organizarea partidismului a avut un caracter atipic în raport cu formele clasice, cunoscute de democra iile vestice consoliodate.

Cuvinte cheie: partide personale, partitocra ie, multipartidism. Întreb ri de autocontrol:

1. Ce lege reglementeaz activitatea partidelor? 2. Cum se explic tendin a partidelor române ti de a

se organiza ca partide de mase? 3. Care este principala caracteristic a partidelor

politice postcomuniste? 4. Cum se explic ordonarea lor de tip

multipartidist? 5. Ce se în elege prin partitocra ie?

Tem de reflec ie: Analiza i specificul clivajului comuni ti-anticomuni ti în România postcomunist .

Page 51: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

51

Recomand ri bibliografice:

1. George Voicu, Pluripartidismul, o teorie a democra iei, Bucure ti, Ed, All, 1998.

2. Daniel Barbu, Republica absent , Bucure ti, Ed. Nemira, 1999.

Page 52: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

52

Modulul V. Sistemul electoral Obiective: Dup parcurgerea modulului studen ii trebuie:

s - i însu easc no iunile generale cu privire la alegeri; s cunoasc istoria electoral postcomunist ; s identifice momentele electorale ale schimb rii politice; s defineasc modurile de scrutin folosite la alegerea autorit ilor publice; s poat evalua impactul modurilor de scrutin asupra vie ii politice.

TEMA V.1. Alegeri na ionale Obiective: Dup parcurgerea temei studen ii trebuie :

s expliciteze modul de alegere a Parlamentului; s expliciteze modul de alegere a Pre edintelui României; s identifice aspectele particulare ale aplic rii acestor moduri de scrutin; s identifice schimb rile operate în timp cu privire la alegerea parlamentarilor i a Pre edintelui; S poate evalua aceste schimb ri din perspectiva efectelor lor politice.

Page 53: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

53

V.1.1. Alegerea Pre edintelui Func ia de Pre edinte al Republicii a fost

introdus în 1974, prin modificarea Constitu iei Republicii Socialiste România, titularul acesteia fiind ales indirect, prin votul majorit ii deputa ilor din Marea Adunare Na ional , pentru un mandat egal cu cel al parlamentului. Pentru toate cele trei alegeri preziden iale organizate în toat perioada comunist , începând cu 1975, candidatul unic a fost Nicolae Ceau escu, acesta fiind reales de fiecare dat .

Dup 1989, formula de alegere a efului statului s-a schimbat radical, societatea optând pentru alegerea direct i popular a titularului acestei func ii. Concret, alegerea Pre edintelui se desf oar în baza unui mod de scrutin majoritar absolut (neîndeplinirea condi iei majorit ii absolute a voturilor de c tre un candidat presupune organizarea unui tur secund), cu vot uninominal (un singur mandat pus în joc într-o unic circumscrip ie, cea na ional ). Prin utilizarea unui astfel de mod de scrutin, România se încadreaz în regula universal a democra iilor în care pre edintele republicii este desemnat direct. Re inem c modul de scrutin preziden ial este stipulat chiar de Constitu ie27, fiind detaliat prin intermediul unei legi speciale pentru alegerea Pre edintelui – Legea nr. 370/2004, cu modific rile aduse ulterior prin intermediul a dou ordonan e guvernamentale de urgen 28, care a luat locul

27 Art. 81, Constitu ia României 2003, Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003. 28 OUG nr. 77/7 octombrie 2004 (M.O. nr. 920/9 octombrie 2004),

aprobat prin Legea nr. 592/2004; OUG nr. 95/2 septembrie 2009 (M.O. nr. 608/3 septembrie 2009), aprobat prin Legea 98/2011.

Page 54: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

54

Legii nr. 69/1992, ce a înlocuit Decretul-lege nr. 92/1990.

Fiind vorba despre o func ie monocratic , este firesc ca alegerile preziden iale s se def oar într-o unic circumscrip ie electoral uninominal , suprapus peste teritoriul na ional. Un aspect specific al legisla iei alegerilor preziden iale se refer la dreptul pre edintelui în func ie de a candida i de a participa la noul scrutin, având în vedere atât impar ialitatea politic a acestuia cerut de legea fundamental , cât i limita constitu ional a celor dou mandate ce pot fi de inute de o persoan . În 2009, legea a fost completat prin introducerea unei prevederi care asigura posibilitatea ca un candidat independent s fie propus i sus inut de o forma iune politic .

Pân în 2009 inclusiv, s-au desf urat ase edi ii ale alegerii Pre edintelui. Primele cinci s-au organizat simultan cu scutinul parlamentar, în timp ce edi ia a asea a avut loc la un an dup alegerile parlamentare din 2008, ca urmare a prelungirii mandatului preziden ial de la 4 la 5 ani, conform revizurii constitu ionale din 2003. În schimb, scrutinul din 2009 a fost singurul preziden ial care a avut loc în paralel cu un referendum na ional, cel convocat de pre edintele B sescu pentru reformarea parlamentului.

Cu excep ia scrutinului din 1990, când func ia fost câ tigat din primul tur de scrutin, în toate celelalte edi ii câ tig torul a fost desemnat în urma organiz rii turului secund. Astfel, numai în 1990 Pre edintele a fost ales cu majoritatea voturilor cet enilor înscri i în listele electorale. În rest, pre edin ii au fost ale i cu majoritatea

Page 55: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

55

voturilor exprimate de cet enii participan i la turul secund al scrutinului.

V.1.2. Alegerea Parlamentului

Primele alegeri parlamentare postcomuniste au fost reglementate de Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990, dup un scrutinul de tip propor ional, cu liste de candidaturi (vot plurinominal), blocate (adic f r posibilitatea aleg torului de a schimba ordinea candidaturilor), mandatele fiind repartizate prin combinarea coeficientului electoral simplu cu metoda celor mai mari resturi. Alegerile din 1990, desf urate cu o participare record – din cei 17.200.722 aleg tori înscri i pe liste s-au prezentat la urne 14.826.616 – au avut drept rezultat o formul sistemica de un „dezechilibru frapant”29. Din cele 71 de partide i forma iuni politice care au prezentat liste de candida i, au reu i s ob in reprezentare parlamentar 18, dintre care 15 partide i 3 forma iuni ale organiza iilor cet enilor reprezentând minorit ile na ionale, la care s-a ad ugat un independent. De asemenea, alte 9 organiza ii ale minorit ilor au primit câte un mandat în conformitate cu prevederile Decretului-Lege nr. 9/1990. În total, 27 de forma iuni politice erau reprezentate în cele dou camere ale primului parlament postdecembrist.

În anul 1992, dup adoptarea Constitu iei, Decretul-lege nr. 92/1990 a fost înlocuit cu Legea nr. 68/1992, care p stra principiul reprezent rii propor ionale, asociat cu votul pe liste blocate. Pe de alt parte, principala noutate adus de Legea nr. 68/1992 a

29 George Voicu, Pluripartidismul o teorie a democra iei, Bucure ti, Ed. All, 1998, p.215.

Page 56: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

56

constitut-o utilizarea unui prag electoral de 3%, astfel c numai partidele care îl dep eau puteau primi mandate parlamentare. Pe baza acestei legi s-au desf urat scrutinele parlamentare din 1992 i 1996. La alegerile legislative din 27 septembrie 1992 s-au prezentat la urne 12.496.430 din cei 16.380.663 de cet eni cu drept de vot, adic 76,3% din totalul electoratului. În noul parlament au fost reprezentate 8 forma iuni politice: FDSN, CDR, FSN, PUNR, UDMR, PRM, PDAR i PSM; în compozi ia noului Parlament erau reprezentate de asemenea i 13 organiza ii ale cet enilor apar inând minorit ilor na ionale. Odat cu aceste alegeri, scena politic s-a simplificat, structurându-se din punct de vedere electoral, a a cum observa Alfred Bulai, pe 4 axe: axa politic central , determinat de PDSR i CDR, care împreun de ineau aproape jum tate din voturile aleg torilor (47,7%); axa etnic , dat de UDMR i PUNR, cu manifestare în special în Transilvania; axa ultrana ionalist , configurat de PRM i PSM; se mai adauga PD(FSN), un partid cu o for medie ce putea miza doar pe alian e30. Scrutinul din 3 noiembrie 1996 a beneficiat de participarea 71%din popula ia cu drept de vot. În urma stabilirii rezultatelor, partidele politice parlamentare aveau s se restrâng numeric: în noul Parlament au intrat ase forma iuni politice, plus câte un reprezentant pentru 15 minorit i na ionale în cadrul Camerei Deputa ilor. Alegerile au fost câ tigate de CDR, urmat de PDSR, USD, UDMR, PRM i PUNR. Sub aspect politic, principala consecin a alegerilor din 1996 a reprezentat-o realizarea primei alternan e la guvernare,

30 Cf. Alfred Bulai, Mecanismele electorale ale societ ii române ti, Bucure ti, Ed. Paideia, 1999, p. 98.

Page 57: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

57

for ele de dreapta, aflate în opozi ie pân atunci, r sturnând stânga de la putere.

În perspectiva alegerilor parlamentare din 2000, Legii nr. 68/1992 i s-au adus o serie de modific ri ce au vizat aspecte tehnice. Aici se include i ridicarea valorii pragului electoral cu 2 procente, la 5% din totalul voturilor valabil exprimate. Ca urmare, cei 11.559.458 de aleg tori care s-au prezentat la urne, adic 65,31% din totalul popula iei cu drept de vot, au trimis în Parlament 5 forma iuni politice. Alegerile au fost câ tigate de Polul Democrat Social din România (PDSR+PUR+PSDR), urmat de PRM, PD, PNL i UDMR. În Camera Deputa ilor au mai intrat 18 reprezentan i ai minorit ilor na ionale. În anul 2004 a fost adoptat Legea nr. 373 pentru alegerea Camerei Deputa ilor i Senatului, are a p strat sistemul electoral propor ional31. Trebuie totu i men ionat c noua lege introduce o schimbare institu ional în sistemul electoral, prin apari ia Autorit ii Electorale Permanente, al c rui rol este de a asigura aplicarea unitar a dispozi iile legale din domeniu. Pe fondul unei particip ri electorale destul de reduse, pu in peste 58% din cei 18.449.344 de cet eni cu drept de vot, alegerile au avut drept rezultat reducerea num rului forma iunilor parlamentare i, totodat , desemnarea celui mai echilibrat parlament de pân atunci. Din cele 52 de partide i forma iuni politice care s-au înscris în cursa electoral , doar patru au reu it s

31 Comparativ cu legea anterioar , se poate remarca o îmbun t ire

a defini iei, îns în continuare procedura de vot (votul pe liste) este men ionat înaintea regulii de repartizare a mandatelor (reprezentarea propor ional ), cea care define te un tip de scrutin.

Page 58: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

58

accead în parlament: Uniunea Na ional PSD+PUR cu 37% din voturi (189 de mandate), urmat la mic distan de Alian a „Dreptate i Adev r PNL-PD” cu 32% din voturi (161 de mandate). PRM i UDMR au completat locurile parlamentare. S-au ad ugat cei 18 reprezentan i ai organiza iilor minorit ilor na ionale. În ce prive te constituirea guvern rii, de i PSD s-a plasat pe prima pozi ie, negocierile politice au condus c tre realizarea majorit ii parlamentare în jurul Alian ei PNL-PD32.

Dup alegeri, reforma electoral a devenit o tem predilect a agendei politicienilor i a dezbaterii publice. Au fost propuse mai multe proiecte de revizuire a sistemului electoral, pentru armonizarea c rora s-a instituit o comisie parlamentar special , guvernul i-a angajat r spunderea pentru introducerea unui sistem electoral mixt, iar, pe 25 noiembrie 2007, cet enii au fost chema i s se pronun e prin vot dac sunt de acord cu alegerea parlamentarilor prin scrutin majoritar absolut unonominal33. Rezultatul tuturor acestor încerc ri de a reforma sistemul electoral s-a concretizat în adoptarea Legii nr. 35/2008, considerat de sus in torii ei drept legea „votului uninominal”.

Conform articolului 5, aliniatul 1, al Legii 35/2008, „Deputa ii i senatorii se aleg în colegii uninominale constituite potrivit prevederilor art. 11, prin

32 Pentru detalii vezi Daniel Buti, Sistemul de partide românesc în c utarea unei formule func ionale, în „Sfera Politicii”, nr. 116-117, 2005, pp. 8-13

33 Ca urmare a prezen ei la vot insuficiente, referendumul convocat de Pre edinte a fost invalidat. Conform datelor oficiale, la referendum au participat numai 26,51% (4.851.470) dintre cet enii cu drept de vot, din care 81,36% (3.947.212) au fost de acord cu alegerea uninominal a parlamentarilor, iar 16,17% (784.640) s-au opus.

Page 59: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

59

scrutin uninominal, potrivit principiului reprezent rii propor ionale”. Colegiile uninominale sunt trasate prin împ r irea circumscrip iilor electorale, în num r total de 43 (jude ele, municipiul Bucure ti i circumscrip ia pentru românii cu domiciliul în str in tate), în unit i relativ egal ca popula ie cu câte un singur mandat, separat pentru Camera Deputa ilor i Senat. Candidaturile sunt, deci, individuale. În ce prive te transformarea voturilor în mandate, legea vorbe te despre aplicarea principiului reprezent rii propor ionale, stabilind acelea i dou etape de repartizare a mandatelor – la nivel de circumscrip ie electoral (cu metoda coeficientului electoral simplu) i la nivel na ional (cu metoda d’Hondt) – ca i în pân în 2008. Excep ia o reprezint cazul în care un candidat ob ine majoritatea absolut a voturilor. Ca efecte în ceea ce prive te componen a forului legislativ i raporturile de for e din Parlament, lucrurile r mân neschimbate. Altfel spus, nu s-a optat pentru un sistem care s fabrice o majoritate la urne. Aceasta va trebui negociat în Parlament, între actori care, cel mai probabil, nu vor de ine, individual, majoritatea absolut a mandatelor.

Schimb ri au intervenit îns la nivelul tipul de vot i la cel al organiz rii circumscrip iilor. Astfel, votul

plurinominal (pe liste) a fost înlocuit cu votul uninominal, iar locul circumscrip iilor cu mai multe mandate a fost luat de colegii uninominale, în care exist un singur loc pus în joc. De i norma de reprezentare a suferit ajust ri, introducerea unei noi circumscrip ii electorale (cea a românilor cu domiciliul în str in tate) a avut drept consecin p strarea practic neschimbat a

Page 60: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

60

num rului de deputa i (415) i de senatori (137) ce urmeaz a fi ale i.

În ceea ce prive te pragul electoral, acesta s-a men inut la nivelul de 5%34, dar a fost dublat de un prag alternativ. Astfel, un partid beneficiaz de mandate parlamentare (intr în procesul de atribuire a mandatelor) dac ob ine cel pu in 5% din voturile valabil exprimate la nivel na ional sau dac , în 6 colegii uninominale pentru Camera Deputa ilor i în 3 pentru Senat (condi ie cumulativ ) candida ii s i se situeaz pe primul loc. De i pare favorabil partidelor mici care pot atrage i arunca în confruntarea electoral notabilit i, pragul alternativ ofer false speran e. El avantajeaz doar acele forma iuni ale c ror voturi sunt suficient de bine concentrate geografic pentru a le asigura succesul cumulat în 6 colegii pentru Camer i 3 pentru Senat. De altfel, la alegerile parlamentare din 2008 niciunul dintre partidele mici nu a putut beneficia de prevederea pragului alternativ.

A adar, Legea nr. 35/2008 a men inut modul de scrutin de tip RP, inclusiv metodele propor ionale utilizate anterior, pe care îns le-a asociat cu exercitarea votului în unit i electorale uninominale. Astfel spus, reforma electoral s-a rezumat la schimbarea formei, nu i a con inutului, modului de scrutin utilizat pentru desemnarea Camerei Deputa ilor i Senatului.

34 În cazul alian elor politice i alian elor electorale, la pragul de 5%

se adaug , pentru al doilea membru al alian ei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ar i, pentru fiecare membru al alian ei, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate pe întreaga ar , f r a se putea dep i 10% din aceste voturi.

Page 61: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

61

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 s-au prezentat numai 7.238.871 din cei 18.464.274 cet eni cu drept de vot, înregistrându-se astfel un nivel al prezen ei de 39,20%, cel mai sc zut din întreaga istorie postcomunist a alegerilor parlamentare. Pe prima pozi ie s-a situat alian a PSD+PC, care a atras voturi în propor ie de 33,10% pentru Camera Deputa ilor, respectiv 34,16% pentru Senat, iar PD-L a ocupat pozi ia a doua, la mic distan de câ tig tor: 32,36% pentru Camerei Deputa ilor, respectiv, 33,57% pentru Senat. Totu i, efect al modului de scrutin practicat, PD-L a trecut pe locul întâi, cu 115 (34,43%) mandate de deputat i 51 (37,23%) de senator, fa de cei 114 deputa i (34,13%) i 49 senatori (35,77%) ai alian ei PSD+PC. Alte dou forma iuni politice au completat locurile noului parlament: PNL i UDMR – 22 de mandate în Camer i 9 în Senat, plus cele 18 locuri pentru minorit i din prima camer . În urma alegerilor, s-a constituit, în premier absolut , un guvern de mare coali ie, format din partidele ocupante ale primelor dou locuri: PD-L i PSD+PC, premierul provenind de la democrat-liberali.

Rezumând, timp de dou decenii, pentru cele ase edi ii ale alegerilor legislative a fost utilizat o varietate de scrutin propor ional cu prag electoral i cu distribu ia mandatelor pe dou niveluri geografice; pân în 2004 inclusiv, scrutinul propor ional a fost asociat cu votul plurinominal (pe liste blocate), în timp ce pentru alegerile din 2008 votul în circumscrip ii plurinominale a fost înclocuit cu votul colegii uninominale. În principiu, un sistem electoral de tip RP, precum cel românesc, este apreciat pentru calitatea sa de a fi echitabil, asigurând o reprezentare parlamentar

Page 62: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

62

conform cu op iunile electorale exprimate. Din acest motiv, sistemul RP este adaptat practicii electorale din democra iile în curs de consolidare. Op iunea României pentru o astfel de formul este, deci, de în eles: societatea ie it de sub comunism avea nevoie de o scen politic deschis astfel încât toate vocile s fie auzite i toate interesele sociale s fie reprezentate.

Totu i, nici un sistem RP nu asigur realizarea propor ionalit ii matematice dintre voturi i mandate. Bun oar , experien a electoral româneasc arat c redistribuirea voturile pentru forma iunile situate sub pragul electoral face ca între votul popular (ponderea electoral a fiec rui partid parlamentar) i votul politic (ponderea mandatelor fiec rui partid) s fie o diferen important , care altereaz propor ionalitatea electoral 35. Privit în ansamblu, sistemul românesc de tip RP poate fi apreciat ca unul ai c rui parametrii au cunoscut o evolu ie pozitiv , dup anul 2000. Argumentul principal pentru aceast evolu ie îl reprezint dinamica indicatorului dispropor ionalit ii electorale parlamentare (indicele G), a c rui valoare s-a redus la 3,76% în 2004 i la 2,46% în 2008, nivelul mediu al perioadei postcomuniste fiind unul rezonabil, de 4,99%. Cuvinte cheie: alegeri majoritare, alegeri propor ionale, reforma electoral .

35 În 2000, primele electorale au fost de +8,31 pentru Camera

Deputa ilor i +9,33 pentru Senat (cf. Cristian Preda, Sistemul de partide i familiile de partide din România postcomunist , în J-M de Waele, Partide politice i democra ie în Europa central i de est, Bucure ti, Ed. Humanitas, 2003).

Page 63: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

63

Întreb ri de autocontrol:

1. Ce mod de scrutin este stipulat în Constitu ia României?

2. Câ i pre edin i ai României au fost ale i din primul tur al alegerilor majoritare i în ce ani?

3. Ce norm juridic reglementeaz alegerea parlamentarilor?

4. Care este tipul de scrutin practicat la alegerea deputa ilor i senatorilor?

5. Ce schimb ri a suferit acest mod de scrutin? 6. Cum poat fi apreciat performan a scrutinului

parlamentar? Tem de reflec ie: Formula i trei argumente în favoarea continuit ii sistemului propor ional utilizat la alegerea deputa ilor i senatorilor. Recomand ri bibliografice:

1. Cristian Preda, Sorina Soare, Regimul, partidele si sistemul politic din România, Bucure ti, Ed. Nemira, 2004.

2. Alexandru Radu, Un experiment politic românesc: „Alian a Dreptate i Adev r PNL-PD”, Ia i, Ed. Institutul European, 2009.

Page 64: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

64

TEMA V.2. Alegeri locale Obiective: Dup parcurgerea temei studen ii trebuie :

s expliciteze modul de alegere a primarilor; s expliciteze modul de alegere a consiliilor locale; s identifice aspectele particulare ale aplic rii acestor moduri de scrutin; s identifice schimb rile operate în timp cu privire la practica acestora; S poate evalua aceste schimb ri din perspectiva efectelor lor politice.

V.2.1. Alegerea autorit ilor publice locale

În România postcomunist , primele alegeri locale – pentru primari, consilieri locali i consilieri jude eni – s-au desf urat în anul 1992. Au urmat alte patru edi ii: în 1996, 2000, 2004 i 2008. Ini ial, reglementarea alegerilor locale a fost asigurat de Legea nr. 70/1992, în prezent fiind în func iune Legea nr. 67/2004, cu modific rile aduse ulterior, în mod deosebit prin intermediul legii pentru alegerea parlamentarilor, din 2008. În acord cu specificul lor, alegerile locale reprezint , în fapt, ansamblul modurilor de scrutin pentru desemnarea titularilor autorit ilor publice locale.

Alegerea primarilor se realizeaz în baza unui mod de scrutin majoritar absolut uninominal, ca i în cazul Pre edintelui României, cu deosebirea c ara este împ r it în circumscrip ii electorale,

reprezentate de comune, ora e, municipii i subdiviziuni teritorial-administrative ale acestora

Page 65: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

65

(sectoarele, în cazul Bucure tiului), al c ror num r este în prezent de 3.183.

În urma alegerilor din 2008 a rezultat urm toarea ierarhie electoral : pe primul loc s-a situat PD-L, care a ob inut 33,54% din voturile valabil exprimate (2.965.070); locul secund a revenit PSD cu 30,79% din voturi (2.722.023), urmat la distan de PNL cu 19,48% (1.721.834); clasamentul este completat de UDMR cu 4,28% (378.413), de PC cu 2,53% (224.182) i de PNG-CD care ob ine 1,82% din voturi (161.629); lista este închis de candida ii independen i, care au acumulat 1,64% (145.213) din voturile valabil exprimate i de PRM cu 1,40% (124.492)36. Cu toate acestea, cele mai multe mandate de primar au fost câ tigate de PSD – 1.138 (35,75%). Pe locul al doilea se situeaz PD-L cu 909 mandate (28,55%), urmat de PNL cu 706 primari (22,18) i de UDMR cu 184 (5,78%). Clasamentul este completat de candida ii independen i care au câ tigat 56 de prim rii (1,75%), de PC cu 47 de mandate (1,47%) i de PNG-CD cu 37 de primari (1,16%)37.

Explica ia pentru discrepan a dintre votul popular i votul politic const în faptul c regula majorit ii nu se

aplic la nivel na ional, ci în fiecare circumscrip ie în parte. Astfel, pentru câ tigarea mandatului pus în joc, un

36 Ceilal i actori înscri i în cursa electoral au înregistrat scoruri

subunitare. 37 În ceea ce prive te primarii din re edin ele de jude , situa ia

politic este urm toarea: PD-L – 15 mandate (cu 4 mai multe decât în 2004), PSD – 12 mandate (cu 3 mai pu ine fa de 2004), PNL – 7 mandate (cu 2 mai pu ine fa de acum patru ani), UDMR – 3 mandate (la fel ca în 2004), PN CD – 1 mandat (Timi oara, ca i în 2004), FDGR – 1 mandat (Sibiu, la fel ca acum patru ani), Independen i – 2 mandate (cu 1 mai mult fa de 2004).

Page 66: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

66

candidat nu are nevoie de mobilizarea în exces a cât mai multor voturi, ci doar a acelui num r care s îi permit plasarea înaintea celorlal i competitori. Ceea ce conteaz într-un astfel de sistem electoral este performan a înregistrat în fiecare circumscrip ie i nu la nivel na ional.

Pe de alt parte, alegerea consiliilor locale se realizeaz prin intermediul unui mod de scrutin propor ional, de tipul celui utilizat la desemnarea parlamentarilor, circumscrip iile, de ast dat plurinominale, fiind acelea i ca în cazul alegerii primarilor.

Rezultatele scrutinului din 2008 au plasat tot PD-L în fruntea clasamentului clasamentul electoral, cu 27,70% din voturi (2.356.584), urmat de PSD cu 26,67% (2.268.271) i de PNL cu 18,08% (1.537.840), iar locul al patrulea a revenit UDMR cu 4,75% din voturi (404.657). Au mai ob inut scoruri supraunitare PC (3,71%), PRM (3,70%), PNG-CD (3,53%) i candida ii independen i, cu 3,38% (288.305)38. În ierarhia mandatelor de inute, în num r total de 40.297, primul loc este ocupat de PSD cu 12.137 de locuri (30,11%); urmeaz PD-L cu 11.129 mandate (27,61%), PNL cu 8.529 consilieri (21,16%), UDMR care ob ine 2.195 mandate (5,44%), PC cu 1.398 de consilieri locali (3,46%), PNG-CD cu 1.203 (2,98%) i PRM cu 1.090 de ale i locali (2,70%).

Cât prive te alegerea consiliilor jude ene, din nou, modul de scrutin utilizat de cel al reprezent rii

38 Au participat în alegeri 56 de partide politice, alian e electorale,

organiza ii ale cet enilor apar inând minorit ilor na ionale i candida i independen i. Au ob inut mandate de consilieri locali 45 de actori politici.

Page 67: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

67

propor ionale, cu liste blocate, circumscrip iile electorale fiind identice cu cele de la alegerea parlamentarilor.

Rezultatele scrutinul din 2008 pentru consiliile jude ene au confirmat pozi ia câ tig toare a PD-L, forma iunea democrat-liberal fiind preferat de 28,38% (2.220.313) din electoratul prezent la urne. Pe locul al doilea, la mic distan se afl PSD cu 28,22% din voturi (2.207.745). Urmeaz în clasament PNL cu 18,64% (1.458.490), UDMR cu 5,43% din voturi (425.218), PRM, în dreptul c ruia se reg sesc 3,65% din voturile valabil exprimate (285.475) i PC cu 3,31% (258.891)39. Raportat la num rul de mandate ob inut, clasamentul se p streaz neschimbat. Astfel, dintr-un total de 1.393 de mandate, PD-L de ine 458 (32,88%), PSD – 452 (32,45%), PNL – 297 (21,32%), UDMR – 89 (6,39%), PC – 16 (1,15%) i PRM – 15 (1,08%).

În fine, scoas de sub inciden a majorit ii politice stabilit post-electoral în forul legislativ jude ean, a a cum se întâmpla pân în 2008, func ia de pre edinte al consiliului jude ean este aleas acum în mod direct. Neuzual juridic, schimbarea a fost operat prin intermediul legii pentru alegerea parlamentarilor (Legea nr. 35/2008), i, oarecum paradoxal, a vizat alegerea unei alte variante a scrutinului majoritar, neutilizat anterior în România. Astfel, începând cu 2008, pre edin ii consiliilor jude ene sunt ale i prin modului de scrutin pluralitar (majoritar relativ, cu un tur) uninominal.

39 În competi ie s-au înscris 42 de partide politice, alian e electorale,

organiza ii ale cet enilor apar inând minorit ilor na ionale i candida i independen i. Au ob inut mandate de consilieri jude eni 15 actori participan i.

Page 68: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

68

În ierarhia voturilor înregistrate în iunie 2008, conduce PD-L cu 28,17% (2.243.144), urmat de PSD cu 28,06% din voturi (2.234.465), de PNL cu 19,80% (1.576.214) i de UDMR cu 5.26% din voturile valabil exprimate (419.028). În ceea ce prive te mandatele ob inute, PSD este i de aceast dat mai eficient decât PD-L, candida ii social-democra i reu ind s câ tige în 17 (41,46%) din cele 41 de circumscrip ii. PD-L a avut câ tig de cauz în 14 circumscrip ii (34,14%), în vreme ce PNL a intrat în posesia a 5 mandate (12,19%). Au mai ob inut pre edin ia unor consilii jude ene UDMR cu 4 mandate (9,75%) i FDGR cu 1 mandat (2,43%). Inversarea primelor dou pozi ii are aceea i explica ie ca i în cazul alegerii primarilor.

Cuvinte cheie: alegeri majoritare, alegeri propor ionale, reforma electoral . Întreb ri de autocontrol:

1. Prin ce mod de scrutin sunt ale i primarii? 2. Care este modul de scrutin pentru alegerea

consilierilor locali i jude eni? 3. Ce norme juridice reglementeaz alegerea

primarilor i consilierilor în prezent? 4. Ce modificare important a survenit, în 2008,

în alegerea pre edin ilor CJ? Tem de reflec ie: Analiza i m sura în care alegerilor locale pot fi un indicator pentru alegerile parlamentare.

Page 69: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

69

Recomand ri bibliografice:

1. Cristian Pîrvulescu, „Competi ie i bipolarizare”, în Sfera Politicii, nr. 110-111, 2004.

2. Mircea Com a, „Clujul alege Boc”, în Gheorghe Teodorescu (coord.), Alegeri 2008, vol II, Continuitate i schimbare,Ia i, Ed. Polirom.

Page 70: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

70

Modulul VI. Tipul sistemului politic românesc Obiective: Dup parcurgerea modulului studen ii trebuie:

S indentifice elementele specifice ale sistemului politic românesc; S poat analiza comparativ parametrii constitu ionali i cei practici ai sistemului;

S poat defini sistemul politic românesc; S expliciteze caracterul preziden ializat al sistemului parlamentar; S expliciteze rolul partidelor în definirea sistemului politic românesc.

TEMA V.1. România: un sistem parlamentar-preziden ializat i partitocratic

Constitu ia adoptat în 1991, i revizuit 12 ani mai târziu, a eaz în vârful ierarhiei politice institu ia legislativ , de factur bicameral simetric i congruent . Parlamentul îndepline te func ia de unic putere legislativ i, totodat , asigur controlul politic asupra Guvernului, pe care-l nume te sau îl demite prin vot majoritar. Dar dac Guvernul, prin Premier, este responsabil în fa a Parlamentului, Pre edintele, ales popular i direct, având o serie de atribu ii în domeniul guvernamental, f r îns a fi capul executivului, este independent în raport cu puterea legislativ . O astfel de organizare constitu ional , cu Prim-ministru dependent de Parlament i Pre edinte ales direct, face ca puterea

Page 71: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

71

executiv s aib o natur dual . , caracteristic ce apar ine, generic, sistemului politic de tip semipreziden ial. Pe de alt parte, principiul separa iei puterilor nu func ioneaz în sensul unui regim preziden ial propriu-zis, de tip White House, ci al colabor rii dintre puterea legislativ i cea executiv , specific unui regim parlamentar. Împ r irea puterii este prezent i în interiorul autorit ii executive, Pre edintele i Premierul fiind obliga i s ac ioneze în tandem. În fine,

cu un scrutin de tip propor ional utilizat atât pentru alegerea reprezentan ei na ionale, cât i pentru consiliile locale, sistemul politic se structureaz într-o formul multipartidist , înc în curs de stabilizare.

Toate aceste elemente sistemice conduc la ideea c forma de guvernare a României este una specific , prin raportare la categoriile clasice de sistem politic, definite pe baza criteriilor utilizate de Arendt Lijphart i Giovanni Sartori. Astfel, România îndepline te dou din cele trei condi ii ale parlamentarismului, a a cum au fost acestea precizate de autorii aminti i: eful executivului, care nu este Pre edintele, ci Premierul, depinde de încrederea Parlamentului, care îl nume te sau îl revoc ; Pre edintele este ales popular i direct de cet eni, iar cabinetul Premierului este unul de factur colegial . Invers, România îndepline te numai una dintre condi iile principale impuse de Lijphart pentru un regim de tip preziden ial: alegerea popular a Pre edintelui, i par ial una din condi iile secundare, respectiv faptul c , strict formal Pre edintele este cel care poate dizolva Parlamentul. Raportându-ne acum la tipologia lui Sartori, sistemul politic din România pare a se încadra în a treia categorie, a

Page 72: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

72

semipreziden ialismului: Pre edintele, care este eful statului, este ales popular i direct, fiind independent în raport cu Parlamentul, iar Premierul este independent de Pre edinte. Trebuie îns precizat c aceast ultim condi ie este îndeplinit de România abia din 2003, în urma revizuirii constitu ionale care a introdus clauza special a imposibilit ii revoc rii Premierului de c tre Pre edinte. Astfel, formal, puterile Pre edintelui au fost „ra ionalizate”.

A adar, România este mai degrab o ar cu sistem parlamentar, dup criteriile propuse de Lijphart, i mai degrab semipreziden ialism, conform tipologiei lui Sartori. Totu i, consider m c o formul mul umitoare ar fi cea a sistemului politic parlamentar cu tent preziden ial sau parlamentar-preziden ial. Aceasta înseamn c România se plaseaz în categoria clasic a

rilor cu sistem parlamentar, dar, în acela i timp, este pus în eviden elementul s u specific, respectiv alegerea popular a Pre edintelui, ca i rolul s u politic, f r îns ca aceasta s justifice încadrarea sistemului în categoria semipreziden ialismului de tip francez. Pe o scal a sistemelor politice contemporane, România trebuie plasat mai aproape de ri precum Austria ori Islanda, decât de Fran a. De altfel, Sartori însu i apreciaz c

rile amintite „nu pot fi calificate drept preziden iale în virtutea singurului fapt de a avea pre edin i ale i de popor. Din motive similare nu pot fi considerate semi-preziden iale pur i simplu pentru c , pe hârtie, pre edintele austriac i islandez (...) sunt pre edin i puternici”40.

40 G. Sartori, op. cit., p. 140.

Page 73: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

73

Pe de alt parte, sistemul politic din România se individualizeaz prin rolul pregnant al partidelor politice. Din acest punct de vedere, apare mai adecvat considerarea lui ca un sistem politic de tip multipartidist partitocratic. Într-un astfel de sistem, raporturile dintre Parlament, Guvern i Pre edinte sunt mai pu in importante atâta vreme cât puterea este concentrat la nivelul partidelor politice, suprapuse institu iilor statului. Într-un asemenea context partizan, rolul pre edintelui poate fi mai mare sau mai mic, în func ie de raporturile dintre partide, indiferent de atribu iile conferite prin norma constitu ional . Situa ia este similar Fran ei din perioada celei de a IV-a republici i Italiei postbelice.

Una peste alta, patternul politic al României este cel al hegemoniei de partid, cel mai adesea definit prin intermediul conceptului de partidocra ie41 – domina ia partidelor asupra institu iilor statului – sau partitocra ie – domina ia grupurilor sau p r ilor (partidelor) care compun partidele politice. În esen , hegemonia partidelor are un efect destabilizator, entropic asupra activit ii politice în ansamblu, asupra legislativului i executivului în mod deosebit. Pe de o parte, normele sau regulile instituite prin Constitu ie nu sunt respectate în totalitate sau sunt incorect aplicate, iar pe de alta, instabilitatea politic , parlamentar i îndeosebi cea guvernamental , este ridicat . Aceasta face ca sistemul politic s aib aspectul unei democra ii dezorganizate.

41 Vezi, spre exemplu, Daniel Barbu, Republica absent , Bucure ti, Ed. Nemira, 1999.

Page 74: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

74

Cuvinte cheie: sistem parlamentar-preziden ializat, sistem politic partitocratic. Întreb ri de autocontrol:

1. Care sunt elementele specifice parlamentarismul din interiorul sistemului politic postcomunist?

2. Dar cele ale preziden ialismului? 3. Pe ce se bazeaz rolul hegemonic al partidelor

politice? 4. Care sunt consecin ele partitocra iei asupra func ion rii democra iei române ti? 5.

Tem de reflec ie: Aprecia i sistemul politic din România prin compara ie cu cele din alte ri. Recomand ri bibliografice:

1. Cristian Preda, Sorina Soare, Regimul, partidele i sistemul politic din România, Bucure ti, Ed. Nemira, 2008.

2. Cristian Ionescu, Regimul politic în România, Bucure ti, Ed. All Beck, 2002.

Page 75: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

75

Bibliografie general

1. F. Abraham, România de la comunism la capitalism, Bucure ti, Ed. Tritonic, 2006.

2. I. Alexandru, Criza administra iei, Bucure ti, Ed. All Beck, 2001.

3. A. Banciu, Istoria vie ii constitu ionale în România (1866-1991), Bucure ti, Ed. ansa, 1996.

4. D. Barbu, Republica absent , Bucure ti, Ed. Nemira, 1999.

5. C. Bocancea, Meandrele democra ie.Tramzi ia politic la români, Ia i, Ed. Polirom, 2002.

6. A. Bulai, Mecanisme electorale ale societ ii române ti, Bucure ti, Ed. Paideia, 1999.

7. D. Buti, „Sistemul de partide românesc în c utarea unei formule func ionale”, în Sfera Politicii, nr. 116-117, 2005.

8. M. Com a, „Clujul alege Boc”, în Ghe. Teodorescu (coord.), Alegeri 2008, vol II, Continuitate i schimbare,Ia i, Ed. Polirom.

9. F. Constantiniu, O istorie sincer a poporului românBucure ti, Ed. Univers enciclopedic, 2002.

10. E. Foc neanu, Istoria constitu ional a României,1859-1991 (ed. a II-a), Bucure ti, Ed. Humanitas, 1998.

11. C. Ionescu, Regimul politic în România, Bucure ti, Ed. All Beck, 2002.

12. C. Ionescu, Constitu ia României, comentat i adnotat cu dezbateri parlamentare i jurispruden a Cur ii Constitu ionale. Titlul III, Capitolul I – Parlamentul, Bucure ti, Ed. Universul Juridic, 2010.

Page 76: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

76

13. A. Lijphart, Modele ale democra iei. Forme de guvernare i func ionare în treizeci i ase de ri (trad. de C t lin Constantinescu), Ia i, Ed. Polirom, 2000.

14. P. Martin, Sistemele electorale i modurile de scrutin (trad. de Nora Singer), Bucure ti, Ed. Monitorul Oficial, 1999.

15. A. Mungiu-Pippidi, Politica dup comunism. Structur , cultur i psihologie politic , Ed. Humanitas, Bucure ti, 2002.

16. D. Pavel i I. Huiu, „Nu putem reu i decât împreun ”. O istorie analitic a Conven iei Democratice 1989-2000, Ia i, Ed. Polirom, 2003.

17. D. Pavel, „Puterea legislativ -punctul slab al democra iei consensuale române ti”, în Sfera Politicii, nr. 1 (143), 2010.

18. C. Pârvulescu, „Competi ie i bipolarizare. Noi tendin e în sistemul politic românesc”, în Sfera Politicii, nr. 110-111, 2004.

19. A. Pop, Tenta ia tranzi iei. O istorie a pr bu irii comunismului în Europa de Est, Bucure ti, Ed. Corint, 2002.

20. C. Preda, România postcomunist i România interbelic , Bucure ti, Ed. Nemira, 2002.

21. C. Preda, Partide i alegeri în România postcomunist : 1989-2004, Bucure ti, Ed. Nemira, 2005.

22. C. Preda, S. Soare, Regimul, partidele i sistemul politic din România, Bucure ti, Ed. Nemira, 2008.

23. V. Pasti, România în tranzi ie. C derea în viitor, Bucure ti, Editura Nemira, 1995.

Page 77: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

77

24. Al. Radu, Nevoia schimb rii. Un deceniu de pluripartidism în România, Bucure ti, Editura „Ion Cristoriu”, 2000.

25. Al. Radu, Un experiment politic românesc: Alian a „Dreptate i Adev r PNL-PD”, Ia i, Ed. Institutul European.

26. G. Sartori, Ingineria constitu ional comparat (trad. de Ghe. Stoica Lencan i Gabriela T n sescu), Bucure ti, Ed. Mediterana 2000, 2002.

27. S. T nase, Istoria c derii regimurilor comuniste. Miracolul revolu iei, Bucure ti, Ed. Humanitas, 2009.

28. Ghe. T t rescu, Regimul electoral i parlamentar în România (trad. de Delia Rozd lescu), Bucure ti, Ed. Funda iei Pro, 2004.

29. I. Stanomir, Constitu ionalism i postcomunism: un comentariu al Constitu iei României, Bucure ti, Ed. Universit ii Bucure ti, 2005.

30. G. Voicu, Pluripartidismul o teorie a democra iei, Bucure ti, Ed. All, 1998, p. 157.

31. A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice în România, Bucure ti, Ed. Albert Baer, 1910.

32. . . . Colec ia revistei de tiin e politice Sfera Politicii.

33. . . . Constitu ia României, Monitorul Oficial, nr. 233 din 21 noiembrie 1991.

34. . . . Constitu ia României 2003, Monitorul Oficial, nr. 767 din 31 octombrie 2003.

Page 78: Sistemul Politic Romanesc

Alexandru Radu – Sistemul politic românesc

78