HTA

- Cresterea persistenta a TA sistolice si diastolice peste valorile de 140/ 90 mm Hg. Valorile variaza in functie de varsta, sex si conditii de masurare.

Clasificare- dupa etiologie:

1. HTA esentiala / primara- cele mai frecvente: 80-90 % din cazuri, de etiologie neprecizata; se dezvolta la adultul matur, la femei la 50 ani – legat de perioada de climaterism ; hipersensibilizare la sare; depunere de sare => depundere de sodiu in peretele vascular; cresterea rezistentei induce modificarea valorilor.

2. HTA secundara: gasim urmatoarele cauze:a. Boli renale : renoparenchimatoase; glomerulonefrite; pielonefrite; nefropatia

diabetica; malformatii congenitale- rinichiul polichistic, in potcoava. b. Renovasculare:

- stenoza de artera renala: congenitala , secundara aterosclerozei;- Tromboze de artere/ vene renale.

c. Cauze endocrine: feocromocitom – tumora de suprarenala dezvoltata in medulosuprarenala secretanta de catecolamine ( exces de adrenalina si noradrenalina) – se poate manifesta prin HTA predominant TA sistolica , paroxistica la un tanar insotita de tahicardie, tremor, transpiratii, palpitatii, dureri anginoase, dureri abdominale , greata si varsaturi.

Hiperaldosteronismul primar/ sindromul Conn – o tumora secretanta de aldosteron – are drept repercursiuni retentie de Na si H2O , hipocalcemie , hipopotasemie si hipomagneziemie.

Sindrom Cushing- tumora de glanda suprarenala secretanta de cortizol; boala Cushing – tumora de hipofiza secretanta de ACTH.

- In exces de cortizol, retine Na, H2O, creste volemia, creste debitul cardiac, determina obezitatea , diabetul steroid, obezitate cu redistributia tesutului grasos- sortul abdominal – vergeturi, acnee, dureri osoase, cifoscolioza, facies in luna plina.

Hipertiroidia – cresterea nivelului hormonilor tiroidieni are un efect de cresterea catabolismului si stimularea actiunii simpatice.

- Criza tireotoxica – transpiratii, tremor, oftalmie, scadere in greutate.d. cauze cardiace- boli cardiace si vasculare care in evolutia lor determina hTA.

- Cuactactie/ stenoza de aorta toracica : ingustarea lumenului aortic, congenitala, care va duce la scaderea de debit cardiac.

- Suflu intens, rugos, precordial si la nivelul vaselor fata de diminuarea sau absenta pulsului in periferie.

- Insuficienta aortica severa prin cresterea volemiei si a debitului cardiac duce la o crestere predominanta a TA sistolice;

1

- Blocul atrioventricular complet grad 3, bradicardie sub 30 batai / minut; dezvoltarea angajeaza sistemul renina- angiotensina- aldosteron.

e. Hipertensiunea arteriala medicamentoasa: grupe de medicamente care induc tensiunea: contraceptivele orale, boala trombembolica;

f. HTA neurologica – pacientii cu hemodializa; drogurile; cu substante psihiatrice.

Criteriul cantitativ : dupa valorile TA 130-140/ 85-90 m Hg; diabetul 120/70 mm Hg.

I. HTA usoara 140-159 / 90-99 mm Hg.II. HTA moderata 160-179/100-109 mm Hg.

III. HTA severa 180-209/110-119 mm Hg.IV. Severa / hipertensiune maligna peste 210/120 oligoanurie.

Stadializare dupa valorile Ta diastolice:

Usoara :90-104 Moderata 105-114 Severa peste 115.

Fiziopatologie

TA= DC* RVP

Dc= debit cardiac

RVP= rezistenta vasculara periferica.

Debitul cardiac este influentat in mod direct de valorile TA prin cresterea FC si cresterea V sistolic al Ventriculului stang.

Crestere : sub influenta neurologica; hormonala.

Influenta neurologica: SNS – elementul prin care are efect de a creste actiunea nodului sinoatrial => cresterea FC.

La nivelul cordului : β1 receptori : ↑FC, ↑DC => ↑TA sistolice Rinichi : β1 receptori: ↑ renina -> renina => angiotensina :-> aldosteron -> produce

retentie de apa-> ↑ volemia -> ↑ V S al ventricului stang -> ↑ FS; ↑ TAS.Angiotensina -> Angiotensina 2 -> ↑ VC-> ↑ TA sistolica -> ↑ RVP.

Artere: α 1 receptori-> ↑ vasoconstrictia -> ↑ RVP.

2

Vene: α2 receptori-> ↑ tonus venos -> ↑intoarcerea venoasa catre cord-> ↑volum sistolic al VS -> ↑ DC-> ↑F.Sistemul renina-> angiotensina-> aldosteron.

RVP: este influentata de factori functionali- actiune simpatica; sistemul renina- angiotensina- aldosteron; reactivitatea vasculara normala la ionul de Na.

- Factori organici: modificari de structura a peretelui vascular arteriolar- hipertrofie si hiperplazie de tunica musculara / in urma supunerii la presiuni mari + vasoconstrictie la nivelul organelor tinta : cord, creier, rinichi.

Din punct de vedere clinic:

1. Determinarea corecta a valorilor TA : dupa repaus, confort termic, confort psihic, ambele brate, decubit dorsal si ortostatism.

2. Stabilirea existentei factorilor de risc ai bolii hipertensive:- Hipertensiunea primara- predispozitie genetica, stilul de viata, consum excesiv de

sare, consum de anumite medicamente, contraceptia orala, eritropoietina, obezitatea, boli metabolice: DZ, metabolismul, guta;

- HTA secundara: boli endocrine, neurologice, care pot induce TA, varsta, sexul.

3. Identificarea afectarii organelor tinta: stadializarea clinica a bolii hipertensive. Complicatii cronice sau prin urgenta hipertensiva.

Forme clinice de manifestare:

a. Forme asimptomatice- descoperite intamplator, valori crescute ale TA masurate corect.

b. Forme simptomatice- pacientul se prezinta pentru: cefalee matinala, in casca, fronto-occipitala, caracter pulsail, insotita de greata, fosfene : zgomote in ureche; acufene: senzatie de muste negre; transpiratii, facies vultuos, rosu, telangiectazii, ameteli; vertij de tip central- are senzatia ca ameteste, la proba Romberg – ortostatism – ochii inchisi cu membrele inferioare apropiate – nu-si pierde total echilibrul.

- Nistagmusul – este f usor prezent, miscarile de dute-vino ale globilor oculari, cand il punem sa priveasca in punct fix; miscari in sus.

- Palpitatii: regulate, neregulate; stare de agitatie, neliniste.

Examen fizic:

In dd si ortostatism valori crescute ale TA.

- Zgomote aritmice, sufluri cardiace, un puls slab la periferie, un suflu pe vasele gatului.

3

- Debutul unei hipertensiuni prun urgenta hipertensiva, urgenta in care nu au leziuni de organe, dar valorile sunt foarte mari: urgenta hipertensiva ptr a avea o encefalopatie hipertensiva.

- Criza hipertensiva – la care avem lezarea organelor tinta instalate brusc, acut; poate sa mearga cu insuficienta renala.

Diagnosticul de laborator:

Paraclinic: afectarea organelor tinta; din punct de vedere al laboratorului: analize obligatorii: hemoleucograma; sunt boli, anemia, policitemi; cresterea valorilor tensionale, glicemia, ureea, creatinina, acid uric, sumar urina ( proteinuria).

Albuminuria –microalbuminurie , urina intre 30-300 mg/ 24 h, atingere a functiei renale fara a face retentie azotata : HTA stadiul 2.

Creatinina crescuta fix 1.1-1.3 mg % la mai multe determinari; HTA stadiul 2.

Metabolismul lipidic:

- colesterol total;- LDL colesterol- HDl colesterol- Trigliceride.

Cel putin 2 din trigliceride, HDL, glicemie la obezitate.

Restul probelor ne ajuta sa punem diagnosticul diferential al HTA secundare.

- Feocromocitom – dozarea catecolaminelor plasmatice si produsi de metabolism ai catecolaminelor in urina ( acid vanilmandelic).

- Functia tiroidiana : TSH; T4; ATPO – hipertiroidism. Hipertiroidism: ↓ TSH, T3, T4- crescuti in sange.

- Sindromul Conn- hiperaldosteronism primar; ionograma pentru potasiu: ↓potasiului => hipopotasemie; retentie de sodiu; hipocalcemie. Determinarea aldosteronului plasmatic.

- Sindromul Cushing – dozarea cortizonului plasmatic se face in functie de varful cortizolului intre 8-10 dimineata si 16-18 dupa-amiaza; dupa cel putin 24 h nu a luat tratament.

- Determinarea ACTH plasmatic.- Testul supresiei la dexametazona – dimineata pentru depistarea sindromului sau bolii

Cushing.

4

- Boala renovasculara – determinarea reninei plasmatice.

Examene complementare:

1. Electrocardiograma – nu poate pune in evidenta semne de hipertrofie ventriculara stanga; tulburari de ritm, de conducere, modificari ale ischemiei miocardice.

- HTA stadiul 1 nu are modificari EKG.- Hipertrofie de sept interventricular – nu se vede la EKG.2. Efectuarea examenului oftalmologic pentru a efectua funcdul de ochi: ↑tensiunii din

arterele retiniene.- Stadiul 1- vasoconstrictia arterelor retiniene; au aspect de fir de cupru.- Stadiul 2 – artere retiniene inguste, incrucisate; vene retiniene incrucisate, semn de

baioneta; vasoconstrictie la nivelul arterelor ; semn Salus......; angiopatie – boala vaselor arteriale

- Stadiul 3- + hemoragii retiniene; exsudate in - Stadiul 4-+ edem papilar; HTA maligna. 3. Masurarea indicelui glezna – brat care apreciaza velocitatea pulsului; viteza undei

pulsatile de la brat la gamba; indicele glezna – brat peste 0.9; sub 0.9 – are ateroscleroza pe vase, ceea ce franeaza unda pulsatila catre membrele inferioare si denota o boala vasculara periferica ( BVP) – arteriopatia aterosclerotica.

Ímagistica : ecocardiografia – indice pentru diagnosticul AVS; cardiomegalie; doar o hipertrofie de sept ventricular.

- Date despre sistemul vascular ; fractie de ejectie;- Ecocardiografie de vase: Doppler vascular; ecodoppler de artera carotida – daca au

placa de aterom. - Ecografie abdomino-pelvina : in HTA de cauza secundara; daca exista o suspiciune de

sindrom Cronn;- Radiografia cardiopulmonara – diagnosticul diferential al bolii pulmonare obstructive.- Hipertrofie de ventricul stang

Stadializarea HTA:

I. TA: 140-160/90-99 mm Hg fara afectarea organelor tinta; poate sa cedeze la schimbarea stilului de viata

II. 160-179/100-109 mm Hg la care gasim afectarea organelor tinta neexprimate clinic; fundul de ochi stadiul 1,2 ; HVS obligatoriu; microalbuminurie , creatinina 1.1-1.3 mg %; modificarea indicelui glezna-brat.

III. Peste 180-209/110-119 mm Hg cu afectarea organelor tinta; HTA cu complicatii cronice / urgentele’; crizele hipertensive.

5

IV. Maligna peste 210/120 mm Hg; fund de ochi grad 3,4; insuficienta respiratorie acuta; ↑uree, ↑creatinina; acid uric; oligurie; rezistenta la tratament, poate dezvolta orice complicatie acuta.

Complicatiile bolii hipertensive:

1. Cardiomiopatia hipertensiva – boala coronariana ischemica, poate fi dureroasa / silentioasa; simptomul dominant dispneea ; s-a complicat cu insuficienta cardiaca.

- Ischemia coronariana – arterele coronare si-au ingustat lumenul + placile de aterom si nu mai poate oferi cantitatea de sange optima miocardului.

2. ICS : HVS este o modificare adaptativa la valorile tensionale mari. Apare dilatarea cardiaca a VS -> se va repercuta pe AS-> dispnee = simptom cardinal pe fondul careia apar cele 2 forme de dispneee paroxistica : astmul / EPA.

3. IC congestiva – ICS+ I cordului drept; dispnee + cianoza ; vene jugulare turgescente , hepatomegalie, ascita, edeme cardiace; risc TEP.

4. Tulburari de ritm – mai ales cele ventriculare secundare: hipopotasemie; hipomagneziemie . extrasistola ventriculara ; tulburari de conducere BRS , ulterior blocuri atrioventriculare.

5. Complicatii renale – nefroangioscleroza hipertensiva; retentie azotata – creatinina peste 1.3-1.5; uree peste 80-100 mg %; proteinurie ; macroalbuminurie 300-500 mg/ 24 h.

- Sindrom nefrotic de cauza hipertensiva – este intalnita in criza eclamptica = eclampsia

- IR cronica – nefroangioscleroza hipertensiva; va evolua pe seama ei Stadiul 1 – poliuric Stadiul 2 – retentie azotata fixa Stadiul 3- scaderea diurezei pana la 5 cu hemodializa; cu exceptia hTA maligna

– creatinina peste 4 ; uree peste 800 mg %;/ oligurie/ anurie.

Urgentele hipertensive:

1. Encefalopatia HTA – cresterea brusca a valorii TA cu pierderea mecanismului autoreglarii arterelor cerebrale, de a mentine un DC adecvat , instalarea edemului cerebral.

Sindromul clinic – manifestari neurologice, salt tensional peste 200-210/120 mm Hg, cu cefalee paroxistica, frontooccipitala, cu varsaturi explozive si fotofobie.

Stare confuziva, dezorientare, agitatie, vertij.

6

- Tulburari de vedere, diplopie.- Crize convulsive tonico-clonice generalizate.- Nu avem: manifestari de deficite motorii, hemipareze, hemiplegii, poate evolua catre

alternarea starii de constienta.

2. AVC :- Ischemic: AI tranzitor; AVC constituit.- Hemoragic.

AVC ischemic : se produce prin mecanism cardioembolic – ocluzionarea completa prin embolie a unei ramificatii a arterelor cerebrale.

AI tranzitor – poate sa aiba o ocluzie partiala la care se adauga o vasoconstrictie importanta, in teritoriul respectiv este abolit fluxul cerebral; alterarea starii de constienta de scurta durata.

O discreta pareza faciala / hemipareza dar este total reversibil in 24 h. Fata de AVC constituit in care simptomatologia persista peste 24 h, poate sa ramana cu sechele neurologice: hemipareza, hemiplegie, disartrie / tulburare de articularea cuvintelor, afazie motorie – intelege ce-i spui dar nu raspunde.

Afazie :

- Motorie- Senzitiva- Senzitivo-motorie.

Ataxie- imposibilitatea de a sta in ortostatism. AVC pe artera carotida- hemiplegii controlate , tulburari de vedere: cecitate.

Paralizia faciala – apare pe partea leziunii.

ROT- vii; Babinski prezent ; stimularea plantara cu un instrument ascutit care produce hiperextensia degetelor 2,3,4 in evantai; hiperflexia degetului 1.

Abolirea reflexelor periferice de coloane. Ischemie in teritoriul vertebro-bazilar – sindrom de HTA intracraniana, vertij paroxistic, paralizii de nervi cranieni, ataxie, tulburari de mers – nu e neaparat deficit motor.

AVC hemoragic: grav :

- AVC intracerebral- Hemoragie subarahnoidiana . - Cu ruptura de perete vascular si inundatie cerebrala, coma, tulburari de ritm

respirator, de ritm cardiac, un prognostic sever, imagistica obligatorie.

7

3. IC stanga acuta = EPA.4. Infarct de miocard acut ca urmare a crizei hipertensive; ocluzionarea completa in

urma saltului tensional, ireversibila care duce la necroza de miocard; durere puternica, precordiala, retrosternala, nu cedeaza la nitroglicerina.

Obligatoriu: EKG si modificari de T; unda Q patologica; exista infarct miocardic fara unda Q= diagostic enzimatic; determinarea in urgenta a enzimelor CKMB ; troponine- primele in care nu ai instalate modificari specifice EKG, TGO- deriva din miocardul necrozat ; LDH – diagnostic de infarct subacut care s-a instalat in urma cu 48-72 h.

5. Disectia acuta de aorta- ruptura intimei aortei toracice la nivelul unei placi de aterom cu infiltrarea sangelui prin intima si adventice si formarea anevrismului de aorta. Manifestari: soc cardiogen cu staza in spate ; EPA ; infarct de miocard acut; ruptura anevrismului cu inundatie mediastinala.

6. Criza eclamptica – este o forma aparte a HTA, la o gravida de peste 20 de saptamani ; in trimestrul 2 134-140/75 mm Hg; in trimestrul 3 peste 135-140/85 mm Hg. TA trebuie sa fie monitorizata, poate sa imbrace o forma cronica.

HTA de sarcina – retentie de apa; creste volemia ; gravidele nu primesc diuretice.

Pot dezvolta:

a. Stadiul preclamptic – gravida cu valori crescute ale TA ; cu cefalee, edeme gambiere, cu proteinurie, tulburari de vedere: diplopie, proteinurie prezenta.

b. Eclampsia-la toate acestea se adauga crize convulsive tonico-clonice; edeme-> anasarca, proteinurie de rang nefrotic. Poate avea loc moartea intrauterina a fatului.

7. Criza de feocromocitom – pacientii tineri care dezvolta tumora de glanda suprarenala, secretanta de catecolamine produc HTA paroxistice, oscilante. EPA, IMA, AVC. Acid vanylmandelic; ecografie abdominala.

8. HTA maligna – valori peste 210/120 mm Hg; IRA, cu coma urinica rezistenta la tratament.

Tratamentul bolii hipertensive:

Profilaxia – se intervine pe factorii de risc. HTA este o boala cronica. Tratamentul este pe toata viata. Tratamentul este introdus in trepte, cu evaluare normala.

Tratamentul igieno-dietetic:

8

- Scadere ponderala, evitarea sedentarismului; 30 minute zilnic, reducerea consumului de alcool, cafea, reducerea stresului psiho-emotional; restrictia aportului de sare: 4-5 g NaCl/zi;

- Atentie la nivelul ureei, creatininei, potasiului.

1. Inhibitorii enzimei de conversie: renina-> angiotensina 1 -> angiotensina 2-> aldosteron.

Cu exceptia : IR cronice.

Captopril – se foloseste pe urgenta; tb 25.50 mg in saltul tensional moderat; sublingual. Tratament de intretinere 50,75,100 mg/ zi- dimineata, pranz, seara. Efecte advese de clasa a inhibitorilor este tusea.

Enalapril : tb 2.5; 5; 10; 20 mg / zi in 2,3 prize.

Renitec

Lisinopril – Tonolysin: 2.5; 5; 10 mg.

Ramipril – titrace: 2.5; 5; 10 mg ; daca sunt retard o doza/ zi; daca nu 2,3 doze /zi.

Prestarium – 5, 10 mg, in combinatie fixa cu Indapamid = Noliprel 1 tb/zi.

Zofenopril ( Zomen) tb 15, 30 mg 1 tb /zi.

Fosinopril – Monopril – se administreaza in insuficienta renala cronica – singur.

Enalapril + Hidrocloroniazida.

2. Sartani – se aleg cand inhibitorul nu este tolerat. Blocheaza receptorii angiotensinei 2.

Atacand tb 8, 16, 32 mg; 1 tb/ zi; doza se creste progresiv.

Irbesartan ( Aprovel) – tb 150, 300 mg.

Telmisartan tb 40, 80 mg.

3. Betablocante

Neselective: Propanol nu se mai foloseste; tb 40 mg. contraindicate in BPOC, astm bronsic, boala vasculara periferica. Bradicardia sub 50 batai/minut.

Selective: blocheaza receptorii beta 1 simpatici cu precadere la nivel cardiac si renal.

Metoprolol succinat = Betaloc 50, 100 mg doze progresiv crescande in functie de puls, alura ventriculara; 1 data/ zi.

9

Carvedilol : alfa+ beta blocant al receptorilor. De electie in HTA + insuficienta cardiaca; tb. 6.25 ; 12.5; 25 mg. doza terapeutica 25 * 2 /zi.

Nebivolol – tb 5, 10 mg; doze progresiv crescande.

Bisoprolol ( concor) : 2.5; 5; 10 mg.

Labetalol: alfa+ beta blocant – in criza eclamptica ; simpatico-blocant.

Lokren : tb 20 mg; 1 tb/zi;

Reactii adverse: bradicardie, claudicatie intermitenta, criza de astm. De preferat la pacientii tineri cu conditia: reactii adverse; disfunctii erectila, efect hiperlipemiant , hiperuricemiant, hiperglucidic.

Se pot asocia cu inhibitori: cu sartani; se contraindica asocierea cu diuretic pentru a nu genera tulburari de ritm.

4. Diuretice:

Nefrix; ufrix.

Indapamid – de electie in tratamentul HTA ; are efect diuretic si vasodilatator; retad 1.5 mg; 1 tb /zi; 2.5 mg 1 tb/zi; in monoterapie asociat cu IEC / cu sartani/ cu calciu blocante.

- In tratament de lunga durata; - In combinatie + IEC.

Diurex: spironolactona + furosemid -> HTA + ICC; HTA + ICS.

5. Calciu blocante – au efect vasodilatator ; blocheaza patrunderea ionului de Ca in celula musculara.

Creste intoarcerea venoasa; efect advers tahicardia. Se combina cu un beta blocant ; se dau in monoterapie ; se prefera la pacientul varstnic;

Dihidropiridinice: nifedipina = nu se foloseste in tratamentul de lunga durata. Non hidropiridinice

Nifedipina – se foloseste la pacientii varstnici ; in saltul tensional 1 tb / sublingual – cefalee, rash facial, preparatul retard Adalat CC 20 mg ; 1 tb/zi;

Reactii adverse: tahicardie reflexa, creste consumul de oxigen; produce cefalee si edeme.

Dihidropiridinice:

Amlodipina- Norvasc; 5; 10 mg.

Felodipina 5, 10 mg.

10

Lercanidipina – Leripid 10, 20 mg.

Lacidipina – Lacipil 4, 8 mg; 1 data /zi.

Nondihidropiridinice – Verapamil tb 40, 80, 120 mg; 200 mg. Reduc tahicardia; au efect bradicardizant; sunt folosite in tulburarile de ritm : HTA+ TPSV;

Verapamil- Isoptin ; verapamil + Tarka ( IEC);

Diltiazemul – HTA cu cardiopatie ischemica, cu angina pectorala.

6. Vasodilatatoare- directe: Hidralazina – predominant arterial se foloseste in urgente.

Arterial, blocheaza receptorii alfa 1 simpatici: Diazoxid – vasodilatatie arteriala cu administrare i.v sau i.m ;

Nitroglicerina in salt tensional 1 tb sublingual; poate sa dea cefalee.

7. Inhibitori simpatici centrali:

Cu actiune centrala : alfa metil dopa – scade fluxul central – Dopegyt : tb 250 mg; doza 2-3 tb /zi; electie in HTA la gravide si i.v : 250, 500 mg in urgente.

Reactii adverse: lupus si anemie hemolitica.

Clonidina : tb 100 mg; doza variaza de la 100 la 300, 600 mg/zi; da hTA ortostatica; prima doza seara la culcare, se mareste doza saptamanal.

Reactii adverde: somnolenta, bradicardie, hTA ortostatica, uscaciunea gurii, somnolenta.

Tenaxum: in HTA rezistente la celelalte hipertensive.

Cu actiune centrala+ periferica – inhiba fluxul simpatic central + receptorii.

Rezerpina – Hidralazina – tb 0.25 mg ; 2,3 tb/ zi; doar in urgenta – Raunervil i.m 2,5; 5 mg; efectul se instaleaza in 35-40 minute.

Alfa-blocante:

- Neselective : Fentolamina – se foloseste de electie in criza de feocromocitom; Recitina i.v; 1.5 mg la 5 minute.

- Selective: alfa 1 blocante: Prozosin tb 1 mg; se incepe cu ½ tb seara; se creste dupa 24, 48 h ; daca TA nu incepe sa scada; da hTA ortostatica.

Tratament in trepte:

11

In monoterapie- alegerea unei grupe individualizate cu controlul TA la 2,4 saptamani; daca TA nu a scazut favorabil; se creste doza clasei / se asociaza in dubla terapie.

IEC+ diuretic; Blocant + inhibitor.

- Dupa urmatoarea luna se adauga al treilea = tripla terapie;

Exforge HCT = Valsartan( sartan) + Amlodipina ( calciu blocant) + Nefrix ( diuretic).

- Are hidroclorotiazida;- Pt HTA rezistenta la tratament.

Exemple de asocieri:

- Diuretic + ca blocante- Diuretic+ inhibitor- Inhibitor simpatic central+ diuretic- Sartan+ diuretic- Sartan+ ca blocant - Diuretic+ alfa 1 blocant - Diuretic + IEC + inhibitor simpatic central.

Tratamentul HTA la gravide:

Metildopa 250 mg tb; 2-3 tb/ zi cu controlul TA.

Vasodilatatoare directe: Hidralazina 50, 75 mg ; Ca blocante: Norvasc.

Beta blocante – Metoprolol succinat 50, 100 mg; numai la gravide care au hipersensibilitate la sare si dezvolta edeme importante: Nefrix 12,5-25 mg la 3 zile + aspirina 60 mg /zi din a 20-a saptamana.

Criza eclamptica:

- Sulfat de mg 1 %; fiola are 10 ml; 10-20 ml i.v + 20 ml i.m pentru tratamentul crizelor convulsive.

- Hidralazina 10-20 mg i.m /i.v;- Labetolol 20 mg i.v in bolus; apoi se pune in PEV 2 mg / min maxim 100 mg. daca nu ,

Diazoxid i.v 50-100 mg.

Tratamentul urgentelor HTA

In AVC conduita actuala este de a nu scade brusc TA, ci se scade TA bland; se ajunge la o TA in 4, 5 zile, la valoarea dorita pentru a proteja aria de necroza.

12

Salt tensional usor fara modificari neurologice: Captopril : 25 mg / Nifedipina 1 tb / sublingual, nitroglicerina sublingual.

Salt tensional sever: furosemid i.v / i.m intre 2-4 fiole electie EPA( HTA + EPA).

Clonidina – Catapresan i.m / i.v 0.15-0.30 mg.

Aldomet- Dopegyt i.v 250-500 mg ; efect hipotensiv se instaleaza in 10, 20 minute.

Rezerpina – in feocromocitom.

Nitro+ iat de sodiu – HTA+ EPA. i.v 5 g/kg corp/minut; in encefalopatia hipertensiva;

Nitroglicerina HTA+ EPA i.v 20-100 micrograme/ minut cu controlul HTA.

Diazoxid i.v 50-100 mg in encefalopatia HTA;

In AVC de cauza hipertensiva reducerea edemului cerebral prin abord venos:

- Manitol 120 ml in PEV;- Sulfat de mg 1-2 fiole- Captopril sublingual;- Furosemid – la indicatia medicului.

13