Hotelanda Final

UNIVERSITATEA HYPERIONFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

MASTER SPECIALIZARE: AUDIT FINANCIAR CONTABIL SI CONSILIERE

LUCRARE DE DISERTATIE

HOTEL ANDA**** - CALITATE SI PROFESIONALISM IN TURISMUL

PRAHOVEAN

Profesor coordonatorProf.univ.dr. Anca Gheorghiu

Absolventa Lupu (Dudu) I. Anisoara Simona

BUCURESTI2010

Master 2010 Universitatea Hyperion 1

CUPRINS

CAP. I. ASPECTE GENERALE DESPRE TURISM

1.1. TURISM. CONCEPTE SI DEFINITII.................3

1.2. ROLUL TURISMULUI IN MEDIUL GLOBAL

1.3. IMPORTANTA ECONOMICA A TURISMULUI

1.4. RESURSELE TURISTICE ALE ROMANIEI

1.5. PUNCTE FORTE ALE TURISMULUI ROMANESC

1.6. FORMELE DE TURISM

CAP. II. CARACTERISTICILE TURISMULUI DE AFACERI

2.1. TURISMUL DE AFACERI – definirea conceptului si particularitati

2.2. FORMELE TURISMULUI DE AFACERI

CAP. III. HOTEL ANDA SINAIA - STUDIU DE CAZ

3.1. LOCALIZARE, DESCRIERE HOTEL , PUNCTE DE ATRACTIE ZONALE

3.2. SERVICII SUPLIMENTARE LA DISPOZITIA CLIENTILOR

3.3. STRUCTURA ORGANIZATORICA A HOTELULUI

3.4. ANALIZA SWOT A HOTELULUI ANDA

CAP.IV. TURISMUL SI CRIZA FINANCIARA

4.1. EFECTELE CRIZEI FINANCIARE ASUPRA TURISMULUI

4.2. IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE LA HOTEL ANDA................

CONCLUZII

ANEXE : 7

BIBLIOGRAFIE


Capitolul I

ASPECTE GENERALE DESPRE TURISM

1.1. TURISM. CONCEPTE SI DEFINITII

Din punct de vedere etimologic, după majoritatea dicţionarelor, provine

din termenul englezesc “to tour”, care înseamnă a călătorii, a colinda,

referitor la semnificaţia de excursie. Creat în India secolului XVII – lea acest

cuvânt galic provine din cuvântul francez “tour” (călătorie, mişcare în aer

liber, plimbare, drumeţie în circuit), care la rândul său declină din grecescul

“turnos”, respectiv latinescul “turnus”, pastrând semnificaţia de circuit.

Această definiţie a fost acceptată dîn 1950 şi de către, care a inclus în

categoria turiştilor şi pe studenţii şi elevii care locuiesc temporar în

străinătate.

Pentru turistul intern, UIOOT Uniunea Internaţională a Organizaţiilor

Oficiale de Turism (în 1975 s-a transformat în Organizaţia Mondială a

Turismului, cea mai importantă organizaţie mondială de turism cu caracer

neguvernamental şi cu statut consultativ pe lângă ONU) a adoptat

următoarea definiţie: “orice persoană care vizitează un loc, altul decât acolo

unde are domiciliul sau obişnuit, în interiorul ţării sale de reşdinţă pentru

orice fel de motiv, altul decât acela de a exercita o activitate remunerată şi

efectuând aici un sejur de cel putin o noapte (sau 24 de ore), poate fi

considerată ca turist naţional”.


Această definiţie include doi termeni:

- turişti, repectiv vizitatori cu un sejour de cel puţin 24 de ore sau

cel puţin o înnoptare în ţara de vizită, ale căror motive de

călătorie pot fi: odihă, plăcere, distracţie, agrement, sănătate,

studii, religie, afaceri, familie etc.

- excursionişti, respectiv vizitatori temporari , al căror sejur este de

mai puţin de 24 de ore în ţara de vizită (inclusiv croaziere).

Odată cu evoluţa societăţii, turismul se transformă dintr-o posibilitate într-

o necesitate, depinzând de timpul liber disponibil, de disponibilul de bani şi

de modul de viaţă al individului, de nivelul şi gradul de dezvoltare al

serviciilor şamd şi devenind asfel parte integrată a sistemului de inter-relaţii

existente între diferite grupe de valori.

1.2. ROLUL TURISMULUI IN MEDIUL GLOBAL

La nivelul impus de rolul şi funcţiile sale, turismul rezultă din efectul

conjugat şi combinat al mai multor ramuri. Unele dintre acestea -

construcţiile, energia electrică şi termică, construcţiile de maşini, electronica

şi electrotehnica, industria lemnului şi textilă, agricultura şi industria

alimentară ş.a. - se află în situaţia de ramuri furnizoare, iar furnizările lor se

înglobează fie în baza materială a turismului, fie în producţia oferită de

unităţile de alimentaţie publică. Altele - transporturile, comerţul,

comunicaţiile, cultura, asistenţa medicală etc. - concură independent la

satisfacerea diverselor părţi ale cererii turiştilor. Numărul mare de ramuri

care concură la efectuarea de prestaţii turistice indică faptul că "produsul"

turistic nu poate fi de calitate superioară decât în măsura în care toate aceste


ramuri intră în structura sa cu elemente de calitate ridicată.

Rolul turismului în economia unei ţări poate fi definit prin: aportul la

nivelul naţional; valorificarea superioară a resurselor în profil teritorial;

ridicarea economică a unor zone lipsite de bogăţii de sol sau subsol;

stabilizarea forţei de muncă; asigurarea unei circulaţii băneşti normale;

element dinamizator al sistemului economic global; mijloc de diversificare a

structurilor economice; factor de instruire şi educaţie; regulator al balanţei

de plăţi externe; vocaţie ecologică etc.

1.3. IMPORTANTA ECONOMICA A TURISMULUI

La sfârsitul acestui secol si mileniu industria turismului si a calatoriilor

reprezinta, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate si, în acelasi

timp, cel mai important generator de locuri de munca. Din punct de vedere

economic turismul se constituie si ca o sursa principala de redresare a

economiilor nationale a acelor tari care dispun de importante resurse

turistice si le exploateaza corespunzator.

Privit în corelatie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza

ca un element dinamizator al sistemului global. Desfasurarea turismului

presupune o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care antreneaza o

crestere în sfera productiei acestora. Cererea turistica determina o adaptare a

ofertei ce se materializeaza, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-

materiale a acestui sector, si indirect, în stimularea productiei ramurilor

participante la : construirea si echiparea spatiilor de cazare si alimentatie,

modernizarea retelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de

instalatii de agrement etc.


În acest context, principalele argumente care determina necesitatea

dezvoltarii turismului, rezulta din urmatoarele aspecte:

1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezinta unul din

sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;

2. Exploatarea si valorificarea complexa a resurselor turistice însotite de o

promovare eficienta pe piata externa, poate constitui o sursa de sporire a

încasarilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balantei de

plati externe;

3. Turismul reprezinta o piata sigura a fortei de muncasi de redistribuire a

celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;

4. Turismul, prin efectul sau multiplicator actioneaza ca un element

dinamizant al sistemului economic global, generând o cerere specifica de

bunuri si servicii care antreneaza o crestere în sfera productiei acestora,

contribuind în acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei

nationale;

- a) Infrastructura de transport:

-reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri nationale

care sa faciliteze circulatia si accesul spre zonele de interes turistic;

-relansare si dezvoltarea aeroporturilor si a porturilor;

-modernizarea transportului pe caile ferate;

- dezvoltarea sistemelor de transport combinat ;

- programe de dezvoltare a flotei maritime si fluviale, cu

implicatii în diversificarea ofertei de servicii turistice si

valorificarea unor elemente ale potentialului turistic al tarii aflate


într-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul

intern al Dunarii, Delta, programe turistice pe Marea Neagra s.a.).

- b)Telecomunicatiile -modificãrile la nivelul economiei digitale

sunt esentiale pentru ca întreprinderile sã devinã si sã se

mentinã competitive.

Turismul si calatoriile, privite ca o industrie intensiv tehnologicã,

pot ajuta România sã obtinã si sã aplice sistemele tehnologice ale

informatiilor si telecomunicatiile la un nivel competitiv. O parte din

ce în ce mai mare a operatiilor turismului si cãlãtoriilor - precum si

toate operatiile virtuale de vânzãri si distributie - comunicã prin

sistemele de telecomunicatii.

c) Organizarea si finantarea activitatilor de comunicatie -în multe

cazuri o destinatie se compune din numerosi ofertanti diferiti. Punerea

în fapt a cooperarilor între acestia si/sau a aliantelor strategice sunt un

mijloc puternic de a face fata concurentei marilor întreprinderi

turistice cu sucursale sau activitati în toata lumea. Sectorul public

trebuie sa furnizeze cadrul organizatoric care sa permita crearea si

buna functionare a unui organism pentru comercializarea unei

destinatii în ansamblul sau. Sarcina principala a acestuia este aceea de

a comercializa regiunea sau tara ca o destinatie turisticasi de a-i

ameliora global imaginea.


1.4. RESURSELE TURISTICE ALE ROMANIEI

A. Cadrul natural

Cadrul natural este bogat, variat si complex, cu o structura peisagistica

deosebit de armonioasa. Complexitatea potentialului turistic, ca si gradul sau

de atractivitate, in general, sunt in stransa corelatie cu treapta de relief si

cresc progresiv, de la campie catre munti - exceptie facand Delta Dunarii si

Litoralul Marii Negre.

B. Potentialul turistic antropic

De-a lungul existentei sale de peste doua mii de ani, poporul roman a

creat un extrem de variat si bogat patrimoniu cultural, folosit in intregime in

scopuri turistice. Romania dispune de monumente care, prin specificul lor

pot fi (si sunt) considerate unicate mondiale. De exemplu: cetatile dacice din

Muntii Orastiei care au rezistat multi ani atacurilor stralucitelor legiuni

romane, cetatile taranesti si bisericile "fortificate" din Transilvania, bisericile

de lemn din Maramures, manastirile din Bucovina, Moldova si nordul

Olteniei, monumentele stilului brancovenesc din Muntenia si Oltenia etc., ca

si creatiile lui Eminescu, Brancusi, Enescu sau ale lui Grigorescu s.a.m.d.

Fiecare dintre acestea au o valoare turistica deosebita.

Vestigiile antichitatii sunt numeroase si de mare valoare pentru istoria

culturii si civilizatiei poporului nostru.


1.5. PUNCTE FORTE ALE TURISMULUI ROMANESC

Dupa o analiza a resurselor turistice romanesti am decis ca principalele

puncte tari sunt urmatoarele: potentialul natural, potentialul antropic,

dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie, posibilitatea

de a crea noi produse turistice, potentialul balnear. Iata care sunt

argumentele noastre in acest sens :

Potentialul natural

Diversitatea cadrului natural ofera premisele unei dezvoltari viitoare a

turismului asigurand totodata si substratul pentru o varietate de forme de

turism. Prin varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, campii,

delta, Romania se situeaza printre cele mai frumoase si apreciate destinatii

ale Europei.

Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind

circa 35% din teritoriul tarii. Chiar daca nu au altitudinile Alpilor, Carpatii

au cateva particularitati care ii deosebesc de ceilalti munti ai Europei (Alpi,

Pirinei, Tatra):

- diversitatea peisagistica - asociata structurilor geologice si alternantei

tipurilor de relief: peisaje alpine (Fagaras, Retezat, Rodnei, Parang), peisaje

carstice (Aninei, Bihor-Vladeasa, Mehedinti, Cernei), abrupturi calcaroase

(Piatra Craiului), chei si defilee (Bicazului, Oltetului, Turzii, Oltului, Jiului,

Dunarii);


Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta

prin bogatia si varietatea resurselor balneare.

Zona de campie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi in

interes turistic prin arealul forestier, fondul cinegetic si piscicol si prin

resursele balneare (lacuri sarate, namoluri, ape minerale).

Litoralul (cu 245 km de plaja) se deosebeste de oferta altor tari printr-o

serie de caracteristici:

- orientarea spre est si sud-est;

- coborarea in mare cu o panta lina;

- calitatea nisipului;

- latimea plajei.

Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din

Romania si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei in zona

europeana. Cele mai importante atractii ale Deltei sunt:

- plajele intinse in zona litorala (Sulina, Petrisor);

- dunele de nisip (Caraorman, Saraturile);

- vegetatia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Carorman, zavoaie de

pluta si salcii uriase, stufarisuri, specii rare), cuprinzand peste 1150 de specii

de plante;

- fauna piscicola si ornitologica (peste 300 de specii de pasari si circa 150 de

specii de pesti);

- fond cinegetic si piscicol.


Hidrografia cuprinde o vasta retea de rauri, numeroase lacuri de diferite

tipuri (glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape

subterane.

Vestigiile arheologice:

- cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre: Histria, Tomis, Callatis;

- cetatile dacice din Muntii Orastiei: Sarmisezetusa, Costesti;

- cetatile romane: Drobeta, Apullum, Napoca;

- cetatile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din epoca

moderna: Neamt, Suceava, Sighisoara, Alba-Iulia, Bucuresti

Monumentele istorice, de arta si arhitectura:

- manastirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voronet, Humor, Sucevita,

Moldovita, Arbore;

- bisericile din lemn din Maramures: Bogdan-Voda, Surdesti, Botiza, Ieud;

- bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania: Rasinari, Biertan,

Cristian sau din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti, Cula

Greceanu de la Maldarasti;

- castele si palate: Bran, Mogosoaia, Hunedoara, Peles, Cotroceni;

- edificii religioase, monumente si statui: catedrala romano- catolica din

Alba-Iulia, biserica Sf. Trei Ierarhi - Iasi, Biserica Neagra - Brasov, biserica

Stavropoleos - Bucuresti, biserica Manastirii Curtea de Arges, moscheea din

Constanta, Turnul Chindiei - Targoviste, Arcul de Triumf - Bucuresti,

Ansamblul sculptural C. Brancusi - Tg. Jiu.


Institutiile si evenimentele cultural-artistice:

- edificiile unor institutii culturale: Atheneul Roman, Palatul

Culturii-Iasi, Casa Sfatului- Brasov;

- reteaua de muzee si case memoriale: peste 450 de muzee si

circa 1000 de case memoriale de interes local, national sau

international;

- evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia,

Cerbul de Aur), ale filmului, targuri, serbari (Serbarile zapezii,

Serbarile marii).

Arta si traditia populara:

- arhitectura si tehnica populara;

- creatia artistica: productia mestesugareasca si de artizanat (Horezu,

Corund, Marginea, Vama - centre de ceramica), muzica, dansul, portul (tara

Motilor, tara Zarandului, tara Maramuresului), creatia literara;

- manifestari traditionale: Sambra Oilor, targul de fete, Festivalul Narciselor,

Cocosul de Horez.

1.6. FORMELE DE TURISM

In cadrul activitatilor turistice se pot identifica urmatoarele forme:

- turismul intern (domestic tourism) - rezidentii unei tari care

calatoresc in propria tara;

-


- turismul international receptor (inbound/international-receptor

tourism) - vizitarea unei tari date de catre non-rezidenti;

- turismul international emitent (outbound/outgoing tourism) -

rezidentii unei tari date care viziteaza alte tari.

Activitatea turistica, datorita complexitatii si multiplelor abordari pe care

le suporta, se mai poate clasifica si in functie de urmatoarele criterii:

a) dupa motivele calatoriei.

- loisir, recreere si vacanta (odihna);

- vizite la rude si prieteni;

- afaceri si motive profesionale;

- tratament medical;

- religie/pelerinaje;

- alte motive.

b) dupa gradul de mobilitate al turistului distingem:

- turismul de sejur (lung/rezidential; mediu; scurt).

- turismul itinerant (de circulatie);

- turismul de tranzit.

c) in functie de caracteristicile sociale si economice ale cererii:

- turismul particular;

- turismul social;

- turismul de masa.

d) dupa modul de angajare al prestatiilor turistice distingem:


- turismul organizat;

- turismul neorganizat;

- turismul mixt.

e) dupa varsta participantilor:

- turismul pentru prescolari;

- turismul pentru elevi;

- turismul pentru tineret (18-31 ani);

- turismul pentru adulti (31-60 ani);

- turismul pentru varsta a III-a.


CAPITOLUL II

CARACTERISTICILE TURISMULUI DE AFACERI

2.1. Turismul de afaceri – definirea conceptului si particularitati

Turismul de afaceri este una dintre componentele cele mai dinamice

ale activitatii turistice, iar intensificarea relatiilor internationale si, îndeosebi,

a celor economice se reflecta în cresterea cererilor pentru calatoriile de

afaceri.

Turismul de afaceri (business) reprezinta o forma de turism cu

scopuri comerciale, guvernamentale sau educationale, având partea de

agrement (leisure) ca motivatie secundara. Turismul de afaceri presupune, în

general, deplasarea într-o alta localitate, la o distanta mai mare de 50 de km

de localitatea de origine a turistului de afaceri, deplasare determinata strict

de o afacere, de un eveniment sau de un scop educational.

Turismul de afaceri se refera, în sens larg, la calatoriile oamenilor

pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasarile în interes

oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diverse manifestari


organizate de întreprinderile economice sau organisme administrative pentru

reprezentanti lor .

Desi aceste actiuni presupun desfasurarea unei activitati

remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece organizarea si realizarea

lor implica utilizarea dotarilor turistice de cazare, alimentare, agrement cât si

consumul unor servicii specifice furnizate de organizatori de calatorii.

Turismul de afaceri are motivatii si forme de manifestare proprii,

inconfundabile. Ca principala motivatie a turismului de afaceri se poate

considera si întalnirea cererii cu oferta în cadrul târgurilor si expozitiilor, al

întalnirilor de afaceri, a tranzactiilor si negocierilor, în desfasurarea

programelor unor misiuni economice, dar si a unor ample actiuni de

promovare a unei firme, a unor produse, a unor noutati în diferite domenii cu

caracter periodic sau conjugal. Principalele demersuri ale acestei manifestari

se finalizeaza cu încheierea unor contracte economice, reciproc avantajoase

în cadrul diviziunii internatoionale a muncii, a pietei bunurilor si serviciilor,

ca forme ale schimbului de valori si valori de întrebuintare.

Turismul de afaceri se desfasoara în tot timpul anului, în spatii

special amenajate, antrenând servicii specifice de expunere, de

tranzactionare, cazare, securitate, amenajari estetice, mijloace de

telecomunicatii, video-tv, multiplicare, transfer, alimentatie publica, servicii

de presa, grafica etc.

Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt urmatoarele:


- reprezinta domeniul cu cea mai mare calitate;

- atinge cote maxime primavara si toamna dar înregistreaza activitati si în

lunile de vara si iarna;

- completeaza sectorul turismului liber;

- investitiile în turismul de afaceri conduc la regenerarea urbana;

- multe din investitiile destinate infrastructurii sunt concepute în special

pentru turismul de afaceri (hoteluri, restaurante, facilitati în transport si

comunicatii) si furnizeaza beneficii care pot fi utilizate de turistii clasici si

de populatia indigena;

- calitatea superioara a personalului de servire ceruta de turistii de afaceri se

regaseste în serviciile prestate de acestia;

- cercetarile sugereaza ca aproximativ 40 % din turisti de afaceri care se

reîntorc cu familiile in aceleasi destinatii însa de data aceasta pentru calatorii

în scopuri personale;

- turismul de afacerii are mai putine consecinte negative asupra mediului

decât turismul clasic;

2.2. Formele turismului de afaceri

Calatoriile de afaceri pot avea caracter intern sau extern în functie de

beneficiarul nemijlocit si rezultatele acestora.

Formele turismului se afaceri având caracter intern se adreseaza

salariatilor unei întreprinderi si au ca obiectiv motivarea personalului în

scopul cresterii productivitatii muncii si îmbunatatirii performantelor.

Ele se concretizeaza în :


- seminarii sau întruniri ale conducerii firmei cu salariatii (pentru

cunoastere, rezolvarea unor probleme, pentru împartasirea

experientei.);

- actiuni de formare a personalului si actualizarea pregatirii;

- calatorii recompensa (incentive);

Actiunile avand caracter extern au ca obiectiv buna desfasurare a

activitatilor si prosperitatea firmelor în ansamblul lor si consta în deplasari

cu caracter profesional (lucru pe santier, acordarea de asistenta) si

participarea la târguri, expozitii, congrese, colocvii;

De asemenea, turismul de afaceri poate fi clasificat si în urmatoarele

forme:

a) Turismul general de afaceri se refera, în principal, la activitatile

persoanelor care lucreaza, pentru o scurta perioada de timp, în afara locului

de resedinta (de exemplu ziaristii).

b) Turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de

tipul întâlnirilor, conferintelor, colocviilor, simpozioanelor, congreselor si

este considerat una dintre cele mai obisnuite forme ale turismului de afaceri.

Principalele destinatii pentru turismul de reuniuni sunt: SUA cu 894 actiuni,

Franta (757), M. Britanie (722), Germania (505), Olanda (385) si orasele

Paris (361), Londra (268), Bruxelles (194), Viena (177), Geneva (166).

c) Târguri si expozitii care se definesc prin „prestari de produse si servicii

destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vânzare sau a


informa vizitatorul” Ca forma de turism ele stimuleaza calatoria a doua

categorii de persoane: expozantii si vizitatorii.

CAPITOLUL 3

HOTEL ANDA SINAIA - STUDIU DE CAZ

3.1. Localizare, descriere hotel si puncte de atractie din zona

Sinaia este una dintre cele mai cunoscute statiuni de pe Valea Prahovei.

Extrem de cautata mai ales iarna, Sinaia a reusit sa se impuna ca o statiune

turistica de prin rang in Romania.

Sinaia, resedinta de vara pentru fosta familie regala a Romaniei, se

cuibareste la poalele muntilor Bucegi, pe valea superioara a Prahovei. Cel

mai apropiat mare oras este Brasovul, aflat la 49 de km la nord. Relieful a

fortat Sinaia sa se dezvolte intr-o forma uluitoare de amfiteatru.

Inconjurata de munti, Sinaia este binecuvantata cu peisaje impresionante.

Varfurile muntoase domina orasul de la inaltimi ametitoare de peste 200 m.

Marele abrupt al Bucegilor strajuieste orajul in partea sa de vest, iar muntii

Garbova il impresoara in partea sa estica.

Sinaia este orasul regal. Practic a inflorit odata cu ridicarea castelului Peles.

Istora orasului se impleteste cu istoria vremurilor de demult, in care ministri

faimosi ai vechiului regat si-au ridicat case si vile de vacanta uluitoare.

Decizii esentiale au fost luate in acest oras, decizii ce au influentat istoria

Romaniei.

Decizia de neutralitate in primul razboi mondial s-a luat la Sinaia.


Personalitati politice ale Romaniei s-au stins in acest oras: regele Carol I,

Regele Ferdinand I, regina Maria.

Sinaia s-a conturat si s-a maturizat in acele zile framantate ale regalitatii

romanesti. Casele de vacanta ale multor fosti ministri sunt de o rara

frumusete. Sinaia nu este doar un oras in care vizitezi punctele turistice

dintr-un anume ghid. Trebuie sa il savurezi, sa-i descoperi frumusetea si sa

intelegi ca dincolo de istorie si puncte de reper exista ceva mai mult: viata si

evolutie.

Ce puteti admira in superbul oras Sinaia?

Castelul Peles – o bijuterie arhitectonica, ridicat ca resedinta de

vacanta a familiei regale

Pelisorul – resedinta de vara a cuplului regal Ferdinand si Maria, este

astazi un muzeu plin de frumusete

Cazinoul Sinaia – construit in 1912 de catre Carol I, este locul in care

se organizeaza conferinte internationale, congrese, simpozioane etc.

Manastirea Sinaia – simbol al identitatii orasului, a fost ridicata in

secolul XVII de catre marele spatar Mihail Cantacuzino

Casa memoriala „George Enescu”

Locuinta marelui istoric Nicolae Iorga

Parcul „Dimitrie Ghica”

Traseele montane sunt binecunoscute de catre alpinisti. Drumul forestier,

Calea Codrului, Fantana lui Gatej, partia de bob din apropierea Stancii

Sfanta Ana sau cascada din spatele acesteia sunt tot atatea puncte de reper

pentru un oras atat de superb ca Sinaia.

Turismul este activitatea de baza, capacitatea de cazare cunoscand o

dezvoltare considerabila in ultimii ani.


Hotelul Anda din Sinaia a fost construit in perioada 2000-2001 ,

devenind prima constructie noua cu investitie privata in totalitate romana

clasificata la patru stele din statiunea Sinaia.

Realizat din materiale de foarte buna calitate , cu tehnologii avansate si

dotat cu piese de mobilier intr-un stil futurist pentru anii 2000, Hotelul Anda

s-a impus de la inceput pe piata ca un hotel cochet, modern iar reteaua de

distributie a produselor noastre turistice s-a dezvoltat inca de la inceput cu o

amploare deosebita.

Situat la numai 120 de kilometri de Bucuresti, in centrul orasului Sinaia ,

oferind acces facil catre toate puncetele de inters din zona, locatia a devenit

imediat destinatia favorita a numerosi turisti individuali sau corporate.

Hotelul Anda pune la dispozitia turistilor 30 de spatii de cazare dispuse in

20 de camere duble twin, 7 camere cu pat matrimonial si 3 apartamente, un

restaurant cu o capacitate de 70 de locuri in interior si 70 de locuri pe terasa

deschisa in perioada anotimpului cald.

Pentru diverse evenimente corporate, seminarii, conferinte, workshops,

teambuildings sau orice alte genuri de activitati indoor, avem doua sali de

conferinte de 20 , respectiv 40 de locuri, dotate cu aparatura specifica bunei

desfasurari a acestor tipuri de activitati:

ecrane de proiectie, retroproiectoare, videoproiectoare, flipcharturi, instalatii

de sonorizare si climatizare, conexiune wireless la internet, copiatoare,

computere, imprimante etc.

3.2. Servicii suplimentare la dispozitia turistilor :

Fara plata :

- pastrarea obiectelor de valoare

- trezirea clientilor la cerere

- informatii turistice si culturale


- informaţii privind orarul mijloacelor de transport

- acordarea primului ajutor in caz de urgenta (trusa medicala)

- primirea si transmiterea mesajelor si a corespondentei pentru turisti

- comenzi de taxi

- intermedierea organizarii de excursii, tururi de oras,drumetii

- rezervari de camere si de mese in alte localitati

- transportul bagajelor

- serviciul comisionar-curier

- depozitarea bagajelor

- parcare

- internet wireless

- reviste şi ziare, gratuite, pe hol, la dispoziţia turiştilor

- trusa barbierit

- trusa igiena orala

- jocuri de rummy, table, sah

Cu plata :

- inchiriere sali conferinte

- inchiriere aparatura sala de conferinte

- spalat, calcat si reparatii incaltaminte si lenjerie

- convorbiri telefonice locale, interurbane si internationale

- servicii fax

- minibar

- tranferuri aeroport-hotel-aeroport

- organizare mese festive, cocktailuri

- room-service

- servicii de coffee-break

- servicii rent a car


- inchiriere echipament sportiv

- servicii poştale

- biliard

- organizare vizite la muzee

Astfel, de-a lungul timpului, datorita serviciilor si dotarilor, Hotelul Anda

si-a construit o clientela majoritara corporate, fiind destinatia preferata

pentru numeroase companii romanesti sau multinationale care au organizat

foarte multe evenimente de afaceri.

Am sa mentionez in continuare numai o parte dintre cei mai importanti

clienti ani nostru care au organizat intalniri si evenimente in ultimii sapte

ani:

-Cisco Systems, Nortel Networks, Microsoft, Hewlet Packard,Omnilogic,

Mobilrom, Telemobil

-GlaxoSmithKline,Pfeizer,Sanofi-Aventis,Novartis,Eli-Lilly, Pliva, Vavian

Pharma, Pliva,Societatea Romana de Oftalmologie , Farmexim, Sandoz,

Astra Zeneca, Specimed, Novartis, Societatea Romana de Cardiologie

-Tuborg-Carlsberg,Angst,Coca-Cola,Kraft,Nestle, Interbrew, Inbev

-Unilever, Procter & Gamble, Henkel, Mars, Kraft Food

-Philip Morris si JTI;

-Citibank,Raiffeisen Bank,Alpha Bank, ABN Amro Bank

-Porsche, Cargill Oil, Petrom , Holcim

-Ducati Energia, Schneider Electric, Swiss Caps, Mefin SA

-Confederatii sindicale, ministere, agentii guvernamentale

Feed-back-ul obtinut este foarte bun, parte din companiile mentionate

realizand un numar mare de actiuni pe an .

Satisfactia lucrului bine facut este data de remarca organizatorilor de


intalniri care apreciaza constanta in calitatea serviciilor, dar si de o medie a

gradului de ocupare a spatiilor de cazare de aproximativ 60%/an.

Turismul de afaceri si conferinte reprezinta pentru unitatea noastra 80%

din cifra de afaceri, restul de 20% din incasari fiind impariti pe segmentul

de leasure, turisti individuali sau grupuri care vin sa viziteze statiunea

Sinaia.

In Anexa 1 este am sintetizat o reprezentare tabelara a circulatiei turistice

de la Hotel Anda pentru anii 2007 si 2008.

3.3. Structura organizatorica a hotelului

O prima subdiviziune a compartimentelor hotelului evidentieaza trei arii

operative:

a .compartimentele de conducere si administrare;

b. compartimentele interne;

c. compartimentele furnizoare de servicii pentru clienti

a. Compartimentele de conducere si administrare

a.1. Resurse umane

Nu este numai compartimentul care controleaza si pune la punct actele

angajatilor hotelului, încasarile salariale sau procedurile de angajare si

licentiere; acest compartiment a devenit astazi extrem de productiv în viata

unui hotel. Condus de catre un director de resurse umane, compartimentul

încearca sa valorifice la maximum potentialul fiecarui lucrator, angajat pe

baza unei selectii riguroase. Scopul final este obtinerea unui personal

antrenat, puternic motivat, constient de rolul sau în construirea imagi-nei

Casei.

a.2. Economic

Acesta este compartimentul care înregistreaza toate datele activitatii

financiare, sub toate aspectele ei gestionare si patrimoniale, de la întocmirea


bugetului previzionat si pâna la controlul întregii activi-tati economice.

Directorul economic, cu ajutorul unei retele de analize, previziuni,

documente contabile si bilanturi, care nu lasa loc improvizatiilor sau

aproximarilor, întocmeste rapoarte zilnice, lunare, se-mestriale si anuale.

Aceste rapoarte sunt adevarate “barometre” pentru conducatorii diferitelor

comparti-mente si pentru directorulgeneral, oferindu-le suportul exact pentru

luarea viitoarelor decizii.

a.3. Marketing si Vânzari

Este cosiderat vital pentru existenta programatica a hotelului; rezultatele

muncii lui – mereu proiec-tata catre exterior prin cunoasterea si exploatarea

tuturor pietelor existente si potentiale – asigura exce-lente rezultate

financiare si atingerea obiectivelor propuse.

b. Compartimentele interne

b.1. Aprovizionare

Coordonatorul acestui compartiment, specialist si bun cunoscator al

conceptelor moderne legate de depozitarea, pastrarea si conservarea

marfurilor, dar si a tehnicilor de evaluare a pietelor si furnizorilor, determina

necesarul de materii prime, materiale si ustensile necesare desfasurarii

activitatii hoteliere în conditii optime. În acest scop, se încheie contracte de

aprovizionare cu furnizorii alesi, se recep-tioneaza marfurile, care ulterior se

depoziteaza, iar apoi se gestioneazaprin distribuire catre colaborato-rii aflati

în diferitele sectoare ale hotelului.

b.2. Întretinere

Condus de catre un inginer experimentat, acest compartiment asigura

existenta în conditii de normalitate a hotelului. Întretinerea hotelului, în

conceptia actuala, prevede sisteme rationale de proiectare, cu raza lunga de

actiune, a celor mai moderne echipamente si instalatii, capabile sa mentina


în buna stare întregul patrimoniu material al hotelului si sa îi asigure

exploatarea economica.

b.3. Paza

Pentru securitatea si paza hotelului, conducerea a optat pentru incheierea \

unui contract de asistenta cu o firma specializata in monitorizare si servicii

de paza si protectie.

c. Compartimentele furnizoare de servicii pentru clienti

Nucleul compartimentelor hotelului este cel al prestatorilor de servicii pentru

clienti. Este normal sa fie asa, deoarece acesta este producatorul celor doua

servicii hoteliere de baza, respectiv cazarea si masa: acest nivel este compus

din doua mari compartimente: Cazare (Rooms Division) si Restauratie

(Food and Beverage Division).

Compartimentul de cazare este structurat, în doua sectoare: sectorul de

receptie (Front Office) si sectorul de etaj (Housekeeping).

3.4. Analiza SWOT a Hotelului Anda

a. Puncte tari (S) :

- Clasificarea la 4 stele

- Plasamentul in centrul orasului

- Fluctuatia redusa a personalului

- Personal calificat si competent

- Locatie cocheta, intima

- Acces facil catre toate punctele de interes din zona

- Experienta in gazduirea de evenimente corporate

- Infrastructura pentru conferinte, teambuildinguri, work-shops etc.


- Feedback pozitiv

- Flexibilitate si disponibilitate in negocierea ofertelor

- Cota de piata ridicata

- Baza de date clienti voluminoasa

b. Puncte slabe (W) :

- Lipsa centru SPA

- O paleta destul de redusa de servicii de agrement

- Spatii de conferinta insuficiente

- Parteneriate externe reduse

c. Oportunitati (O) :

- Parteneriate noi

- Participare la programe guvernamentale - Tichete de vacanta

- Diversificarea serviciilor prin achizitionare de noi locatii sau prin

dezvoltarea celor existente in cadrul companiei

- Incheierea de acorduri cu firmele care acceseaza fonduri europene pentru

proiecte de resurse umane

- Posibilitatea incheierii parteneriatelor de exclusivitate

- Afiliere lant international

d. Amenintari (T) :

- Efectele crizei economice

- Concurenta neloiala

- Dezvoltarea fara precedent a infrastructurii hoteliere in zona

- Pauperizarea populatiei

- Ofertele externe mult mai accesibile ca pret


- Scaderea interesului pe zona

- Dezvoltarea turismul rural, ecologic

CAPITOLUL 4

TURISMUL SI CRIZA FINANCIARA

4.1 EFECTELE CRIZEI FINANCIARE ASUPRA TURISMULUI

Afacerile firmelor din sectorul turistic vor scădea în 2009, în medie, cu

30-35%, pe fondul crizei, în timp ce pentru hotelierii de pe Litoral va fi un

an critic, un scenariu fericit fiind cel în care 25% din unităţi vor avea profit..

Ianuarie a fost o lună care a trezit multă lume. Gradul de ocupare al

hotelurilor din Bucureşti şi provincie s-a diminuat semnificativ, per total

fiind înregistrată o scădere de 35%, comparativ cu aceeaşi lună din 2008.

Situaţia a devenit destul de dramatică, având în vedere că multe

proprietăţi nu şi-au putut acoperi cheltuielile, cu toate măsurile pe care le-au

luat. Iar februarie nu arată nici el mai bine la jumătate. Declinul ar putea

continua în următoarele şase luni, iar la nivelul întregului an veniturile

companiilor ar putea scădea cu 30-35%. Nu se evalueaza o revenire a pieţei

în acest an.

Per ansamblu, ne putem aştepta la o scădere medie de 30-35% a

afacerilor, în contextul crizei. Pentru litoralul românesc, se estimeaza ca

anul 2009 va fi un an critic, cu pierderi masive. Probabil vor face profit 25%

dintre unităţi. Muntele a mers şi va merge bine, deşi poate fi inclus şi el în

scăderile de 30-35%".


Segmentul de conferinţe se va confrunta de asemenea cu reduceri, în timp

ce piaţa evenimentelor speciale va fi stabilă, având în vedere că în anii

trecuţi cererea depăşea cu mult oferta. Majoritatea evenimentelor mari -

congrese internaţionale sau conferinţe - care au fost programate din timp

pentru septembrie-octombrie au fost anulate. Prezenţa la târguri va fi şi ea

foarte diminuată, situaţie care va afecta gradul de ocupare al hotelurilor.

Totodată, criza va duce la schimbarea comportamentului consumatorilor,

având în vedere, printre altele, disponibilizările de personal şi reducerea

bugetelor de călătorie.

Pe anumite nişe, această criză poate aduce avantaje, dar in indiustria

turismului, din păcate, nu prea sunt. Suntem afectaţi pe orizontală pe toate

segmentele, iar efectele vor exista pe termen mediu pentru că vorbim de o

industrie cu o inerţie mare. În ceea ce priveşte tarifele, specialistii sunt de

părere că acestea vor scădea în acest an, fapt care ar putea avea un efect

negativ asupra calităţii serviciilor.

"Efectele măsurilor anti-criză se vor evidenţia prin scăderea calităţii

serviciilor pe termen mediu. Deşi clientul va câştiga dintr-un «război al

preţurilor» pe termen scurt, vom pierde cu toţii pe termen mediu la calitatea

serviciilor.

Efectele pot fi dezastruoase, pentru că proprietăţile nu mai pot genera o

marjă de profit suficient de mare pentru a asigura bugete pentru training-uri

pentru personal, de exemplu, sau lucrări de renovare şi dotare", dupa cum

spunea domnul Tinu Sebeşanu, partenerul strategic în România al lanţului

hotelier american Wyndham.

Conform opiniei specialistilor din bransa, pentru anul 2009 vor fi

înregistrate următoarele tendinţe în rândul consumatorilor:

Cererea turistică


- Cererea pentru pachetele de servicii turistice va rămâne constantă dar va

suferi unele mutaţii în privinţa duratei medii de şedere şi a costului final al

pachetului turistic;

- Clienţii se aşteaptă să plătească mai puţin pe mâncare, băuturi şi

entertainment şi să-şi scurteze durata sejurului. Vacanţele scurte vor fi la

modă;

- Clienţii vor fi reticenţi să-şi cheltuiască banii pe orice. De aceea agenţiile

trebuie să le ofere suficiente motive pentru a cumpăra un pachet turistic.

Pachetele turistice scumpe vor fi mai greu de vândut;

- În cazul deplasărilor de 2 - 4 persoane, companiile vor solicita camere

duble pentru economii la bugetele de deplasări;

- Clienţii vor alege pachetele turistice care au mai multe servicii incluse şi

implicit valoare adăugată;

Oferta turistică

- Complexele rezidenţiale din zonele turistice nevândute din cauza scumpirii

creditelor vor fi oferite în regim de închiriere şi vor concura oferta hotelieră;

- Este de aşteptat ca hotelierii să vină cu oferte tot mai tentante în dorinţa de

a atrage noi clienţi. Ponderea rezervărilor prin intermediul agenţiilor de

turism şi alte sisteme de rezervare va creşte;

- În această perioadă probabil ca vor predomina investiţiile în proiecte de

dezvoltare hotelieră de 2* şi 3* din cauza scumpirii creditului pentru

investiţii şi a tendinţei spre economisire a clienţilor. Investiţiile de tipul

“Hello Hotels” (hoteluri de clasa economica) vor induce cererea prin

calitatea şi unicitatea produsului oferit spre vânzare.

Rezervările


- Va creşte numărul rezervărilor de pachete turistice prin intermediul

agenţiilor de turism, pentru a economisi bani. Rolul de consultant al

agenţilor de turism va fi hotărâtor în impulsionarea vânzărilor;

- Agenţiile de turism trebuie să-şi diversifice vânzările online pentru a

reduce la maxim costurile de personal;

- Contracţia cererii va determina apariţia multor clienţi oportunişti care vor

căuta în permanenţă oferta cea mai bună din piaţă şi vor dubla o rezervare

pentru un anumit pachet turistic la mai multe agenţii.

- Rolul internetului va creşte simţitor: clienţii vor compara preţul ofertelor

turistice pentru a alege opţiunea cu cel mai mic preţ şi cele mai multe

servicii incluse. Clienţii vor dori să cunoască în amănunt costurile care nu

sunt incluse în pachete şi mărimea acestora.

Destinaţiile de vacanţă

- Câştigătorul crizei va fi turismul intern şi destinaţiile comparabile ca preţ şi

calitate cu oferta internă.

- Ofertele tip “city break” vor fi tot mai accesibile datorită scăderii tarifelor

de cazare pe durata weekendului în principalele capitale europene;

- Forţa de negociere a agenţilor de turism cu deţinătorii bazei materiale va

creşte pe fondul diminuării cererii de business. România este o destinaţie de

business iar în perioadele de criză acest segment este cel mai afectat.

Masurile guvernamentale anticriza din domeniul turismului

Desi anul in curs este clar unul de criza pentru turismul romanesc,

Guvernul a aprobat, recent, „Programul anual de dezvoltare a produselor

turistice” şi „Programul anual de marketing şi promovare a turismului

românesc”, programe finanţate din bugetul Ministerului Turismului, în

limita fondurilor aprobate cu această destinaţie, pentru anul 2009, prin Legea

Bugetului de stat.


Acest program urmăreşte susţinerea turismului intern, în vederea

îmbunătăţirii circulaţiei turistice, în paralel cu conservarea patrimoniului

natural şi cultural. Obiectivele urmărite se referă la:

- constituirea de parteneriate, pentru elaborarea cadrului strategic de

urbanism la nivel naţional, pentru dezvoltarea turismului, care include:

crearea unui sistem instituţionalizat de colaborare între specialiştii din turism

şi urbanism, participarea la aprobarea şi promovarea Planului de Amenajare

a Teritoriului Naţional – Secţiunea a VIII-a, zone cu resurse turistice, în

rândul specialiştilor şi al autorităţilor publice locale şi a metodologiei pentru

analiza potenţialului turistic al teritoriului;

- îmbunătăţirea calităţii programelor de formare profesională a

personalului pentru sectorul turism, hoteluri şi restaurante;

- îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice din România;

- dezvoltarea unor forme, produse şi destinaţii turistice importante pentru

România, prin vizite de scurtă durată în Bucureşti, croaziere pe Dunăre şi în

Delta Dunării, turism montan, turism balnear, turism de litoral şi turism

cultural;

- organizarea de parteneriate internaţionale, cu rol în creşterea vizibilităţii

destinaţiilor turistice din România;

- restructurarea sistemului informaţional în domeniul turismului;

- acţiuni de dezvoltare durabilă a turismului;

- servicii de consultanţă, pentru perfecţionarea cadrului legal şi

instituţional, în conformitate cu bunele practici la nivelul Uniunii Europene;

- realizarea de achiziţii de materiale documentare;

- derularea de programe de investiţii în parteneriat public-privat, între

Ministerul Turismului şi autorităţile publice locale la nivel de judeţ sau

unitate administrativ teritorială;


- realizarea de studii de specialitate (de prefezabilitate şi fezabilitate, proiecte

tehnice de execuţie etc.) şi alocarea de fonduri pentru investiţii în infrastructura

turismului, în parteneriat cu autorităţile publice locale;

- elaborarea legislaţiei în domeniu (ordin comun al Ministerului

Turismului şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţelor, pentru

aprobarea metodologiei privind analiza potenţialului turistic al teritoriului;

actualizarea şi finalizarea legislaţiei privind domeniul schiabil).

4.2. Impactul crizei economice la Hotel Anda Sinaia

a. Situatia economica

Inceputul anului a fost incert si instabil pentru toti operatorii economici, s-a

stat in expectativa, s-au construit bugete de cheltuilei austere, fapt care a dus la

anularea sau reducerea multor comenzi de rezervari importante pe segmentul

turismului de afaceri.

Hotelul ANDA si-a bugetat pentru acest an o scadere a vanzarilor de peste

10% fata de anul 2008 sau, in cele mai bune cazuri, afaceri in stagnare fata de

anul trecut.

Se estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 0,9 mil. euro, ceea ce

reprezinta o scadere a indicatorilor financiari cu 10% fata de anul 2008. In

2008, afacerile hotelului au ajuns la valoarea de 1 mil. euro. In primul

trimestru din 2009, cifra de afaceri a fost in scadere cu 12% fata de perioada

similara din anul trecut.

Piata hoteliera locala a inregistrat o scadere inca de la finele anului trecut,

continuadu-si evolutia pe acelasi trend descendent si in primul trimestru al

anului in curs. In aceasta perioada de criza cred ca fiecare hotel va incerca

sa-si consolideze pozitia actuala, axandu-se in principal pe retentia si

fidelizarea clientilor’’.


Se estima la inceputul anului in curs un grad mediu de ocupare a hotelului

pentru 2009 de aproximativ 51%, in scadere cu 8 procente fata de anul 2008.

Anul trecut, gradul mediu de ocupare a hotelului Anda a fost de 58%,

reprezentand o scadere de 1% fata de anul 2007. Trendul descendent a

continuat si in luna ianuarie a acestui an, gradul de ocupare fiind de

aproximativ 41%, ceea ce reprezinta o scadere de 10 procente fata de luna

ianuarie a anului 2007.

b. Planul de masuri anticriza la Hotel Anda

Aflandu-ne intr-o perioada dificila din punct de vedere economic, am

cautat sa identificam masuri de mentinere, oportunitati de crestere a

business-ului si de dezvoltare a pachetelor de servicii, cautand o strategie

potrivita de marketing si comunicare.

c. Politica de marketing.

In primul rand ne-am propus sa reducem din cheltuieli si sa imbunatatim

calitatea serviciilor. Daca reduci tarifele intr-un mediu competitiv este o

batalie castigata. Hotelurile sunt ca oricare alta afacere, trebuie sa reduca

costurile, dar sa incerce sa nu compromita calitatea serviciilor. Pentru

industria hoteliera exista trei principii dupa care ar trebui sa se ghideze

hotelierii: servicii, servicii, servicii. Acum, piata este a cumparatorilor. Au

de unde sa aleaga si sa compare. Trebuie sa fim cat mai aproape de clienti.

In perioada de criza, trebuie sa acordam clientilor chiar mai multa atentie

decat inainte. Un alt factor care conteaza in atragerea clientilor este

marketingul. Este important sa ne mentinem bugetul alocat marketingului

chiar daca, fiind un hotel destul de bine-situat pe piata, putem reduce usor

cheltuielile alocate publicitatii , axandu-ne in special pe publicitatea on-line

(pe site-ul propriu, pe inscrierea in directoare specializate gratuite sau prin

newslettere adresate direct potantialilor si existentilor clienti). In ceea ce


priveste publicitatea pe materiale tiparite pentru 2009, ne-am redus optiunile

la : flyere, pliante , carti de vizita, pixuri personalizate.

d. Cheltuielile cu personalul

Un prim pas in reducerea cheltuielilor cu personalul a fost inghetarea

salariilor si a primelor, renuntarea la atribuirea tichetelor de masa pe o

perioada nedeterminata, precum si la noi angajari. In cazul in care exista

situatii in care un angajat paraseste compania, sarcinile acestuia vor fi

redistribuite si vom apela la soluţia promovării din interior, mai profitabilă,

pentru că nu necesită costuri la fel de mari ca o recrutare externă, persoana

care va ocupa postul cunoaşte bine compania şi perioada de adaptare este

mult mai scurtă. La fel de important este şi amănuntul că un angajat

promovat nu va avea pretenţii la un salariu similar cu al unei persoane cu

experienţă în aceeaşi funcţie. O alta solutie la care vom apela va fi aceea a

delegarii autoritatii, conferind angajatilor autoritatea de a lua decizii

referitoare la munca lor, in ideea ca, daca li se da un anume grad de

proprietate asupra muncii lor, sunt mai multe sanse sa-si indeplineasca

atributiile bine. Ei isi multumesc clientii si participa din plin la viata

organizatiei, pot lua orice decizie considera ca este oportuna la momentul

respectiv. In limite mai largi, salariatul trebuie sa fie cel care decide ce poate

hotari de unul singur si cand trebuie sa apeleze la nivelurile ierarhice

superioare.

e. Furnizorii

Societatea noastra avea la sfarsitul anului 2008 peste 150 de furnizori de

marfuri si servicii, dar avand in vedere decizia de reducere a cheltuielilor cu

furnizorii, s-a recurs la o selectie atenta a tuturor partenerilor, alegand in

final variantele cele mai economice, dar cu un raport bun calitate-pret , pe


cei care pot asigura o paleta mai larga de bunuri sau servicii si care ofera

cele mai bune conditii de livrare si plata.

f. Politica de pret a serviciilor turistice

In luna octombrie a anului trecut am fixat tarifele aferente anului 2009

pentru serviciile de cazare, inchiriere sali de conferinta si aparatura

specifica, servicii de masa si servicii de catering conferinta.

Analizand circulatia si piata turisitca a hotelului pana la acel moment al

anului 2008, am decis ca pentru turismul individual, un segment care ne

asigura in jur de 20% din gradul de ocupare al hotelului, sa mentinem

aceleasi tarife si pentru 2009, in timp ce pentru turismul de afaceri, am optat

pentru o crestere de 10% a tarifului practicat .

Din pacate, inca de la inceputul anului 2009 am constatat ca politica de

tarif pe care ne propusesem sa o practicam nu isi are plicatie deoarece in

timp cererea pe segmentul business s-a diminuat consistent si a trebuit sa

adoptam alte masuri care sa ne permita supravietuirea pe o piata in care

oferta este foarte mare si cererea din ce in ce mai mica.

Incepand din luna februarie am lansat pe piata o serie de pachete de servicii

“Business” la preturi mult mai accesibile si cu o gama mai mare de servicii

si facilitati incluse. Pot mentiona aici “Pachetul Busines 1” care include

cazare, demipensiune, inchiriere sala de conferinte cu dotarile aferente,

pauze de cafea sau “Pachetul Business All” care include pensiune completa,

facilitati conferinta si o activitate outdoor (paintball, plimbare cu ATV,

drumetii).

O alta abordare in politica de pret a fost abordarea flexibila, manifestandu-ne

disponibilitatea de a lucra pe bugetul clientului pe un anumit tip de

eveniment. Am reusit astfel sa dezvoltam baza de date a clientilor corporate


care acum ne solicita oferta pentru gazduirea de evenimente fara a mai apela

la agentiile de turism .

Pentru turismul intern de leisure am lansat o serie de pachete de servici in

functie de sezonalitate (pachete de iarna, pachete de vara), de evenimente

(Valentin’s Day, Mother’s Day, Paste sau 1 mai), iar , in functie de gradul de

ocupare al hotelului , aplicam reduceri de pana la 30% fata de tariful afisat la

receptie, tariful unei camere duble cu mic dejun inclus ajunganmd la 250

lei/camera/noapte, un pret decent, dupa parerea noastra, pentru serviciile

unui hotel de patru stele.

Tarifele practicate pentru atragerea turistilor straini au fost de asemenea

reduse cu 20 de procente, incluzand si o mai mar Putem afirma ca, per

ansamblu, tarifele practicate acum sunt cu 15-20% mai mici decat cele

practicate in anul 2008, dar incercam sa recuperam diferenta de tarif printr-o

circulatie turistica mai ridicata e diversitate a servicilor oferite.

g. Politica de distributie a produselor turistice

În turism, distribuţia constituie o pârghie importantă a actului de vânzare a

produsului turistic, de stimulare şi atragere a consumatorilor potenţiali

Constatand ca piata turismului de afaceri cunoaste o scadere semnificatia,

am decis sa incercam sa dezvoltam turismul de incoming, dezvoltand

parteneriate cu firme de turism romanesti sau externe, atat agentii cat si

companii care distribuie produsele turistice prin sisteme de rezervari sau

publicatii proprii, reusind astfel sa reducem semnificativ. costurile de

promovare si distributie.

Nu am renuntat insa la distributia prin canale directe , mediatizarea ofertei

prin sistem “walk-in “ pentru turistii care ne-au trecut pragul , prin pagina web

proprie sau newslettere periodice, prin participare la targuri si evenimente de

profil.


In afara efectelor negative ale crizei economice mondiale care a afectat

implicit si turismul romanesc si in special turismul de afaceri, trebuie mentionat

si faptul ca aceasta are o influenta pozitiva in activitatea noastra, prin cresterea

eficientei si a performantei profesionale a salariatilor. De asemenea, ii va

elimina pe cei care nu vor sa se incadreze intr-un mod de lucru mai rapid, cu

asimilarea rapida de cunostinte. Nu in ultimul rand, vom acorda o mai mare

atentie pregatirii profesionale a salariatilor si vom face recrutari cu mai multa

exigenta.


CONCLUZII

Eu consider aceasta criza ca o noua provocare. Sunt elemente noi cu care nu

ne-am mai confruntat pana acum, deci va trebui sa gasim solutii si sa actionam

rapid. Va trebui sa ne orientam produsele la noile cerinte ale pietei, respectiv

negocierea asidua si scaderea tarifelor. Astfel va trebui sa vindem mai mult,

vom munci mult mai mult pentru aceleasi rezultate financiare. Din punctul

nostru de vedere, calitatea serviciilor noastre nu depinde de suma platita de

client.

Clientul/consumatorul de servicii va fi si el in castig , calitatea serviciilor si

satisfacerea cerintelor sale fiind principala preocupare a prestatorilor si

distribuitorilor de produse turistice . Cu cat oaspetii se simt mai apreciati, mai

importanti si mai respectati, cu atat creste loialitatea lor fata de hotel sau agentie

si increderea in serviciile noastre.

In ceea pe priveste Hotelul Anda, calitatea serviciilor si profesionalismul

echipei vor sta intotdeauna la dispozitia clientilor, indiferente de perioadele

economice sau politice pe care le traverseaza societatea roamaneasca.

Ne bucuram sa constatam din statisticile noastre ca 80% dintre clientii

individuali revin in locatia noastra ori de cate ori ajung in zona, iar in privinta


companiilor, pot afirma ca feedbackul a fost intodeauna pozitiv, clientii

apreciind mai ales constanta in calitatea serviciilor.


Anexa 1Gradul de ocupare si numarul de turisti in anii 2007 si 2008

ANUL 2007

Total 2007

Ian2007

Feb 2007

Martie 2007

Aprilie 2007

Mai 2007

Iunie 2007

Iulie 2007

Aug. 2007

Sept 2007

Oct 2007

Nov 2007

Dec. 2008

Gradul de ocupare%

60.78 66 74 66 56.89 64.41 60.67 51.94 66.45 63.44 52.15 54.44 53

ANUL 2008

Total 2008

Ian2008

Feb 2008

Martie 2008

Aprilie 2008

Mai 2008

Iunie 2008

Iulie 2008

Aug. 2008

Sept 2008

Oct 2008

Nov 2008

Dec. 2008

Gradul de ocupare%

61 51.1 65.75 53.01 52.11 66 61 60 68 65 60 60 59


3. Numarul de turisti in anul 2007:

Total 2007

Ian2007

Feb 2007

Martie2007

Aprilie 2007

Mai 2007

Iunie 2007

Iulie 2007

Aug. 2007

Sept 2007

Oct 2007

Nov 2007

Dec. 2007

Nr. de sosiri 5747 381 456 395 446 520 512 580 615 492 472 428 450

Nr. de innoptari 10788 724 864 733 784 995 994 1028 1080 944 894 798 950

4. Numarul de turisti in anul 2008 :

Total 2008

Ian2008

Feb 2008

Martie2008

Aprilie 2008

Mai 2008

Iunie 2008

Iulie 2008

Aug. 2008

Sept 2008

Oct 2008

Nov 2008

Dec. 2008

Nr. de sosiri 5500 350 435 381 424 500 480 550 600 480 450 400 495

Nr. de innoptari 10500 704 852 703 771 980 940 1000 1050 900 870 780 972


Anexa 2Pliant de prezentare


Anexa 3Site-ul www.hotelanda.ro


http://www.hotelanda.ro/

Anexa 4

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2007

Tip situatii financiare depuse

BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005

I Indicatori din bilant leiActive imobilizate TOTAL 6375698

Active circulante TOTAL, din care 842580

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 167869

Casa si conturi la banci 526950

Creante 147761

Capitaluri - Total, din care 4968578

Capital social subscris si varsat 375000

Patrimoniul regiei

Patrimoniul public

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Datorii Total 2229088

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri 4749065

Venituri totale 4842370

Cheltuieli totale 3488031

Profitul brut al exercitiului 1354339

Pierderea bruta a exercitiului

Profitul net al exercitiului 1136820

Pierderea neta a exercitiului

Indicatori din DATE INFORMATIVE

Numar mediu de salariati 71

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Hoteluri


Anexa 5

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2006

Tip situatii financiare depuseBILANT SCURT CONFORM

ORDINULUI 1752/2005

Indicatori din BILANT leiActive imobilizate TOTAL 6375698

Active circulante TOTAL, din care 842580

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 167869

Casa si conturi la banci 526950

147761

Capitaluri - Total, din care 4968578

Capital social subscris si varsat 375000

Patrimoniul regiei

Patrimoniul public

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

2229088

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri 4749065

4842370

Cheltuieli totale 3488031

Profitul brut al exercitiului 1354339

Pierderea bruta a exercitiului

Profitul net al exercitiului 1136820

Pierderea neta a exercitiului

Indicatori din DATE INFORMATIVE

Numar mediu de salariati 71

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Hoteluri


Anexa 6


Anexa 7

Address: Bd. CAROL I nr.30 - SINAIA, jud.PrahovaTel: (40-244)-306020Fax: (40-244)-306025Mobile: (40)-745306020, (40)-723306020Reservation: (40-244)-306023E-mail: [email protected] address: www.hotelanda.ro

Stimati parteneri,

Hotelul****Anda din Sinaia, ofera clientilor dvs. urmatoarele pachete business pentru

perioada 15.05 – 31.08.2009 :

Pachet Business ALL

295.5 LEI/PAX/ZI/CAMERA SINGLE245.5 LEI/PAX/ZI/CAMERA DUBLA

Pachetul include :

- cazare in tipul de camera specificat- pensiune completa (mic dejun bufet suedez, dejun si cina set menu)- sala de conferinte - 2 coffee breaks/pax/zi (cafea/ceai, apa minerala/plata, Granini/Santal, patiserie)- taxe locale- la alegere o activitate outdoor : ATV, paintball, drumetii, vizita muzee

Tarifele includ TVA-ul.

Prezenta oferta este valabila pentru toate actiunile care vor fi contractate in perioada 15.05 -31.08.2009 si se adreseaza grupurilor cu allotment de minim 10 camere.

Master 2010 Universitatea Hyperion

HOTEL

Anda

48

http://www.hotelanda.ro/

Pentru rezervari si alte detalii, nu ezitati sa ne contactati la :

Tel.0244306020Fax 0244306025 Email la : [email protected].

BIBLIOGRAFIE

Nr.crt.

Autor(i) Titlul lucrării EdituraAnul

apariţiei

1 Puiu Nistoreanu MANAGEMENT IN TURISM

ASE 2002

2 Rodica Minciu ECONOMIA TURISMULUI

URANUS 2000

3 Nicoleta Petcu STATISTICA IN TURISM

ALBASTRA 2005

4 Alexandu Nedelea PIATA TURISTICA DIDACTICA SI PEDAGOGICA

2003

5 Toader Gherasim, Daniel Gherasim

MARKETING TURISTIC

ECONOMICA 1999

6 Olteanu V.,Cetina Iuliana

MARKETINGUL SERVICIILOR

EXPERT 1994

7 Gabriela Stanciulescu MANAGEMENTUL OPERATIUNILOR DE TURISM

ALL BECK 2002

8 Nicolae Lupu TURISMUL -ECONOMIE SI MANAGEMENT

ALL BECK 2002


9 COLECTIA ZIARUL FINACIAR

2009


Hotelanda Final

Documents

Transcript of Hotelanda Final