Hell’s Kitchen este un reality show ce abordează competiţia culinară. Formatul emisiunii îi

aparţine chef-ului american Gordon Ramsay (primul sezon în SUA datează din mai 2005) şi a

fost preluat în ţări precum Brazilia, Danemarca, Finlanda, Italia, Polonia, Ucraina şi

România.

Varianta românească a reality show-ului se intitulează Iadul Bucătarilor şi este difuzată de

postul de televiziune Antena 1. Jurații emisiunii sunt Cătălin Scărlătescu, Sorin Bontea și

Florin Dumitrescu, iar prezentatorul show-ului este sommelierul Virgil Mănescu. Totodată,

există şi doi „sous-chef” care au rolul de a coordona echipele în situaţiile tensionate- Mariana

„Mimi” Nicolae și Alexandru „D'Artagnan” Petricean (ambii sunt foşti participanţi la

emisiunea MasterChef, unde juraţii au participat înainte de Hell’s Kitchen).

Conform formatului original, fiecare sezon aduce în Bucătăria Iadului douăzeci de bucătari-

aspiranţi care, pe parcursul show-ului, locuiesc în aceeaşi casă şi sunt filmaţi non-stop.

Aceştia sunt împărţiţi în două echipe, pe considerente de sex ( femeile fac parte din echipa

roşie, bărbaţii în cea albastră), iar în fiecare episod o persoană este eliminată, până când mai

rămân doar 6 bucătari care sunt reuniţi într-o singură echipă, primesc jacheta neagră şi

concurează individual.

Fiecare episod include de obicei o provocare și un serviciu de cină, după care unul dintre

participanţi este eliminat din joc. În pceea ce priveşte tipul de provocări pe care potenţialii

chefi trebuie să le îndeplionescă în echipă sau individual, acestea sunt variate, de la pregătirea

ingredientelor, pregătirea mesei, teste de gust etc. Prima provocare a fiecărui sezon este, de

regulă, pregătirea unui fel de mâncare reprezentativ pentru fiecare bucătar, scopul fiind ca

fiecare concurent să-şi pună în valoare potenţialul. Ĩn urma fiecărei probe, concurentul

câştigător (sau echipa) este de obicei recompensat cu o activitate de agrement, în timp ce

pierzătorul (sau pierzătorii) au obligaţia să îndeplinească o sarcină neplăcută, cum ar fi

curățarea bucătăriei, prepararea unui ingredient specific pentru cină sau obligaţia de a găti

mâncarea pentru ambele echipe.

Proiectat de arhitectul Petre Țalea, decorul de la “Hell’s Kitchen – Iadul Bucătarilor” are

1500 de metri pătrați și este format din restaurantul cu o capacitate de 100 de persoane, două

bucătării și casa în care stau concurenții pe toată durata concursului, casă formată la rândul ei

din living, patru dormitoare și terasă cu jacuzzi.

Cei 20 de concurenți au la dispoziție două bucătării dotate cu utilități de ultimă oră, care

conțin câte un bloc termic cu câte 16 focuri, două grill-uri, două plite electrice, cuptoare cu

convecție (șase tăvi), dar și câte un cuptor de pizza în fiecare bucătărie, feliatoare, malaxoare

și blendere, toate echipamentele făcând parte din linii profesionale.

“Hell’s Kitchen – Iadul Bucătarilor” lucrează cu ingrediente de calitate, atât autohtone, cât și

legume exotice, cotlete de miel din Noua Zeelanda, mușchi de vită Black Angus, pești sau

fructe de mare mediteraneene, produse asiatice și orientale. Pregătirea meniurilor se

realizează în linii de gătit de inox și cupru, iar servirea se face în vase de porțelan englezesc.

Bucătăria este zilnic aprovizionată cu aproximativ 3 m pătrați de produse, 150 de sticle de

apă si 40 de sticle vin. De asemenea, zilnic ajung la curățat cam 200 de produse, de la sorturi

de bucătărie, la fețe de masă.

Noutatea absolută în materie de emisiuni culinare din România este faptul că acest reality

show se filmează și monitorizează 24 de ore din 24, 7 zile din 7, fără opriri. Concurenții sunt

filmați în ritmul acesta cu aproximativ 60 de camere, dintre care 44 sunt camere robotice cu

remote control, după cum explică producătorul executiv, Robert Lionte.Echipamentul audio-

video poate fi rezumat în cifre precum 44 de camere robotice cu remote control, 16 camere

tip ENG, 58 de surse de sunet, monitorizare pentru 60 de surse, sistem de înregistrare pentru

camerele robotice.

Echipa de producție “Hell’s Kitchen – Iadul Bucătarilor” coordonată de producătorul general

Mona Segall numără între 150 și 200 de persoane. Emisiunea pune la bătaie un premiu în

valoare de 80.000 de euro și un contract cu un restaurant de top din Capitală.

În restaurantul condus de către cei trei chefi au venit la masă zeci de vedete, de la Adela

Popescu, Radu Vâlcan, Jojo, Nea Mărin, la Andreea Berecleanu, Daniel Buzdugan, Corina

sau Pacha Man. O altă noutate a show-ului este faptul că telespectatorii au avut ocazia să

mănânce în restaurantul Hell’s Kitchen. Emisiunea le-a dat ocazia celor de acasă să se înscrie

pe site și să poată veni la cină în restaurantul cu bucătării la vedere, să mănânce dishuri din

meniul Hells Kitchen și să îi vadă pe concurenți în acțiune.

Finala ”Hell’s Kitchen – Iadul Bucătarilor” din 2014 a fost lider de piață, Cu un vârf de

audiență pe publicul comercial de 12,7 puncte de rating și 33,3 % cota de piață, vârf atins la

23.03, atunci când Pro Tv avea 5,1 puncte de rating și 13,4 procente din cota de piață. Antena

1 a fost lider de audiență în intervalul orar în care a fost difuzată finala ”Hell’s Kitchen –

Iadul Bucătarilor”, 20.30-23.26, cu o medie pe publicul comercial din mediul urban cu vârste

cuprinse între 18 și 49 de ani de 8,3 puncte de rating și 19,8 procente din cota de piață, Pro

Tv clasându-se pe poziția secundă. ”Hells Kitchen” a condus și la nivelul publicului din

mediul urban cu o medie de 6,7 puncte de rating și 13,9 procente din cota de piață.

Trebuie menţionat faptul că emisiunea este promovată atât pe postul de televiziune Antena 1

şi celelalte posturi afiliate (Antena Stars), cât şi în mediul online, pe Facebook şi pe site-ul

oficial al emisiunii (http://iadulbucatarilor.a1.ro/ ).

Este inevitabilă comparaţia între Hell’s Kitchen şi Masterchef ( PRO TV), mai ales că ambele

emisiuni au un profil culinar, iar actualii juraţi de la Hell’s Kitchen au prezentat anterior 2

ediţii ale Masterchef. Totuşi, observăm, pe lângă schimbarea de platou, o trivializare a show-

ului, sesizabilă mai ales în vocabularul la care fac apel atât chefii ( în adresarea către

concurenţi), cât şi participanţii în interacţiunile dintre ei. Limbajul e unul neortodox şi adesea

injuriile folosite trebuie cenzurate. Astfel, în ediţia din 2014 a cooking-show-ului de pe

Antena 1, chef Florin Dumitrescu s-a adresat concurenţilor în moduri ofensatoare: „Risotto,

în p**a mea! Cremos, în p**a mea, nu o gumă. Sunteţi bătuţi cap? Afară, în p**a mea, toată

lumea la dormitoare", „Băi, sunteţi bătute în cap?” etc. La rândul lor, concurenţii au preluat

acest mod de interacţiune verbală violentă: „Ĩn ce mama dracu' să le pun?”, „Ĩn mama dracu'

într-un castronel.” De asemenea, violenţa nu se înregistrează doar la nivelul verbal, ci şi la cel

fizic, astfel că au existat cazuri în care participanţii s-au încăierat pe platorile de filmare ( în

primul sezon, Cătălin şi Kinga s-au îmbrâncit din cauză că ea ar fi pus prea multă sare în

mâcare, iar Denis a aruncat cu un bol de salată în Cătălin întrucât considera că o sabota).