CURRICULUM OPTIONAL

HAZARDURI NATURALE SI ANTROPOGENE

PROGRAMA SCOLARA

Propunator Prof. Mitrulescu Dori Ileana

Grupul Scolar “Traian Vuia”, Craiova

PROIECT de OPTIONAL

1. Denumirea opţionalului HAZARDURI NATURALE SI ANTROPOGENE

2. Aria curriculară OM ŞI SOCIETATE

3. Tipul de opţional OPTIONAL DE EXTINDERE

4. Durata 1 AN ( 1 ORA PE SAPTAMANA)

5. Modul de desfăşurare PE CLASE

6. Unitatea şcolară şi localitatea GRUPUL SCOLAR “TRAIAN VUIA”, CRAIOVA

7. Clasa Clasa a XI-a B

8. Anul şcolar 2011-2012

9. Propunător MITRULESCU DORI ILEANA

10.Programa şcolară

11.Suport de curs Bălteanu, D., Rădiţa, Alexe - Hazardenaturale şi antropogene, Editura Corint

PROGRAMA ŞCOLARĂ

NOTA DE PREZENTAREARGUMENT

Curriculum-ul opţional de geografie “Hazarduri naturale şi antropogene” se adresează tuturor elevilor din învăţământul preuniversitar care parcurg această disciplină într-o oră pe săptămână. Componentele acestei programe respectă particularităţile de vârstă ale elevilor şi urmăresc:

aprofundarea cunoştiinţelor, capacităţilor şi aptitudinilor dobândite în clasele anterioare; stimularea motivaţiei elevilor pentru studiul geografiei.

Elevii trebuie să facă faţă unei creşteri a dificultăţilor terminologice utilizate şi diferitelor situaţii care solicită implicarea în reconstituirea proceselor şi fenomenelor. Structura curriculum-ului cuprinde:

1. competenţe generale;2. competenţe specifice;3. exemple de activităţi de învăţare;4. unităţi de conţinut;5. bibliografie.

COMPETENTE GENERALE

1.Inţelegerea limbajului de specialitate şi utilizarea lui adecvată.

2. Perceperea coerentă a realităţii obiective înconjurătoare concretizată în mediul geografic, de la localitatea natală la planetă.

3. Utilizarea unor metode şi tehnici de investigaţie a realitătii înconjurătoare.

4. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător şi faţă de societate.

COMPETENTE SPECIFICE SI

EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Inţelegerea limbajului de specialitate şi utilizarea lui adecvată.

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar elevul va fi capabil:

1.1 .sa utilizeze corect termeni şi concepte din sfera hazardurilor;

1.2 .să definească şi să exemplifice noţiunile de bază;

1.3 .să exprime coerent o realitate observată.

Pe parcursul anului şcolar se recomandă următoarele activităţi:

explicarea termenilor, a faptelor concrete şi a conceptelor;

relaţionarea limbajului de specialitate cu realitatea înconjurătoare;

definirea şi explicarea hazardurilor utilizând conceptele învăţate;

realizarea unor legături între fenomene şi terminologii;

realizarea unui discurs oral pornind de la o realitate observată.

2. Perceperea coerentă a realităţii obiective înconjurătoare concretizată în mediul geografic, de la localitatea natală la planetă.

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar elevul va fi capabil:

2.1 .să identifice hazardurile naturale şi antropogene din realitatea observată;.

2.2 .să relaţioneze elementele observate;

2.3 . să ordoneze în timp evenimentele observate şi învăţate.

Pe parcursul anului şcolar se recomandă următoarele activităţi:

observarea liberă;

observarea şi selectarea unor elemente simple;

descrierea unor hazarduri;

descrierea unor succesiuni;

analiza graficelor privind succesiuneaunor fenomene;

analiza unui hazard natural sau antropogen;

3. Utilizarea unor metode şi tehnici de investigaţie a realitătii înconjurătoare.

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar elevul va fi capabil:

3.1. să observe structurat realitatea înconjurătoare;

3.2. să utilizeze proceduri elementare de investigare a realităţii;

3.3. să urmeze un demers logic de investigaţie.

Pe parcursul anului şcolar se recomandă următoarele activităţi:

descrierea elementelor şi structurilor obiective observate;

identificarea elementelor structurate;

măsurarea cantitativă;

reprezentarea grafică a datelor;

observarea dirijată

crearea unui plan;

investigarea elementelor solicitate de profesor sau asumate;

elaborarea unui text.

4. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurătorşi faţă de societate.

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar elevul va fi capabil:

4.1. să manifeste interes pentru problematica hazardurilor;

4.2. să-şi asume răspunderea de a contribui la prevenirea dezastrelor şi ameliorarea mediului.

Pe parcursul anului şcolar se recomandă următoarele activităţi:

aprecierea unei relaţii hazarduri-mediu;

utilizarea informaţiei mass-media în argumentare;

participarea la realizarea unor mini-proiecte ecologice.

CONTINUTURI

Semestrul Tema propusă

semestrul I Introducere; Definirea hazardurilor naturale şi

antropogene; Clasificarea hazardurilor; Hazardurile naturale ;Hazarduri

vulcanice; Hazardurile legate de cutremure; Hazardurile care afectează

versanţii I; Hazardurile care afectează

versanţii II; Hazarduri climatice I; Hazarduri climatice II; Hazarduri climatice III; Evaluare- Portofolii; Hazardurile hidrologice; Hazarduri oceanografice Hazardurile biologice, biofizice şi

astrofizice.; Evaluare-Portofolii; Hazardurile şi dezvoltarea durabilă; Prevenirea şi atenuarea impactului

hazardurilor cu caracter de dezastru asupra societăţii;

Colaborarea internaţională pentru prevenirea şi combaterea efectelor hazardurilor.

semestrul II Hazardurile antropogene; Hazardurile industriale Hazardurile legate de transporturi; Degradarea accelerată a terenurilor Evaluare; Accidentele nucleare; Războaiele şi efectele lor asupra

societătii şi mediului; Iarna nucleară; Evaluare; Apliaţii practice ( 1-6); Recapitulare; Recapitulare finala.

SUGESTII METODOLOGICE

       Prezentul curs opţional reprezintă un instrument de lucru care favorizează:

Organizarea unui proces instructiv-educativ care să aibă o bază referenţială precisă, dată de sistemul de competenţe specifice şi conţinuturi;

Realizarea unei instruiri care să faciliteze analizarea coerentă, de către elevi, a unui domeniu bine precizat;

Corelarea competenţelor cu unităţile de conţinut într- un sens foarte larg;

Parcurgerea unităţilor de conţinut într- o ordine care nu este obligatorie;

Realizarea unei evaluări obiective şi relevante.

Tipuri de situaţii de învăţare organizate pentru formarea competenţelor:· explicarea (orală şi în scris) a elementelor analizate ; · utilizarea terminologiei în contexte noi;· utilizarea suporturilor cartografice pentru selectarea informaţiei ;· construirea unor texte   pornind de la hărţi, grafice, imagini ;· trecerea de scară (de la nivelul naţional până la orizontul local) ;· utilizarea informaţiilor din mass-media.

Modalităţi de evaluare a rezultatelor instruiriiCompetenţele specifice sunt formulate asemănător standardelor de evaluare. Se utilizează itemi de diferite tipuri, în proporţii şi structuri diferite (în raport cu specificul competenţelor evaluate), evaluarea continuă (după fiecare unitate de învăţare) şi folosirea unor forme alternative (portofolii, proiecte etc).

SUPORT DE CURS

Curriculum opţional “ Hazarde naturale şi antropogene”, 2000,Editura Corint, Dan Bălteanu, Rădiţa Alexe

BIBLIOGRAFIE

Bălteanu, D., Rădiţa, Alexe. Hazarde naturale şi antropogene, Editura Corint, Bucureşti, 2000

Bogdan, O., Niculescu, E., Riscurile climatice din România,Institutul de Geografie, Bucureşti

Ciulache, S., Ionac, Nicoleta, Fenomene atmosferice de risc şi catastrofe climatic, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1995

Grecu, Florina, Fenomene naturale de risc geologice şi geomorfologice, Ed. Universităţii, Bucureşti, 1997

Inspector şcolar de specialitate,

FIŞĂ DE AVIZAREA PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL

A. Avizul şcolii:

Denumirea opţionalului ....................................................

Tipul: ......................................................

Clasa: .........................

Durata: .......................

Număr de ore pe săptămână: .................

Autorul: .....................................

Abilitarea pentru susţinerea cursului: ...............................................

Instituţia de învăţământ: ........................................................................

B. Avizul Consiliului de curriculum al Şcolii (CCŞ)

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE

DA NU DA, cu recomandare

I. Respectarea structurii standard a programei

Argument

Obiective specifice

Activităţi de învăţare (cel puţin una pentru fiecare obiectiv)

Conţinuturi

Modalităţi de evaluare

II. Existenţa unei bibliografii

III. Elemente de calitate

Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor

Concordanţă cu etosul şcolii, cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii

Conţinutul argumentului

- oportunitatea opţionalului

- realismul în raport cu resursele disponibile

Corelarea obiectivelor cu activităţile de învăţare

Corelarea obiectivelor cu unităţile de conţinut

Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus

DA DA, cu recomandări NU

........................................................

Avizul conducerii şcolii .....................................

NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească „DA” la punctele I şi II şi cel puţin 5 „DA/DA, cu recomandări” la punctul III.